Andr Maurois

Istoria Angliei
Histoire d'Angleterre, 1967
vol.2
CARTEA A CICEA
TRI!M"!# $AR#AMET!#!I
I
IACOB I STUART I PROBLEMA RELIGIOAS
I. Regii dinastiei Tudor %useser& ni'te (ei na)ionali. Ca s& le %ie *e *la+, su*u'ii lor, +lerul,
+,iar 'i e*is+o*ii 'i-au s+,i./at de .ai .ulte ori religia. #a un +uv0nt de-al lor, seniorii 'i .ini'trii
1'i *uneau %&r& 1.*otrivire +a*etele *e /utu+. $arla.entul 1nt0.*ina dorin)ele lor uneori +u u.ile
+riti+i, alteori .or.&ind, dar nu le res*ingea ni+iodat&. A. ar&tat +are au %ost resorturile a+estei
ui.itoare *uteri2 du*& o lung& *erioad& de anar,ie, su*u'ii si.)eau o a*rig& nevoie de autoritate2
Henri+ al 3H-lea 'i Elisa/eta aveau geniul regalit&)ii 'i un ta+t +are le-a *er.is s& *revad&, 1n +ea
.ai .are *arte a +a(urilor, rea+)iile o*iniei *u/li+e. u.ai +onsi.)&.0ntul a+esteia a %&+ut *osi/il&
*arado4ala vigoare a unei .onar,ii ne1nar.ate. 56a+& beefeater-ii
196
*alatului *uteau asigura *a(a
unei +or&/ii 1n +are vreun no/il r&(vr&tit sau vreun .inistru 1nde*&rtat de la *utere era +ondus la
Turn, a+easta se datora %a*tului +& u+eni+ii din #ondra nu 1n+er+au s& le s.ulg& *ri(onierul5. i+i
suveranul, ni+i
Consiliul *rivat n-ar %i *utut +onstr0nge la su*unere o *o*ula)ie de +in+i .ilioane de su%lete,
o/i'nuit& de se+ole s& *&stre(e ar.e 1n +as& 'i antrenat& 1n .0nuirea ar+ului 'i a s&/iei. 6e la
ur+area *e tron a lui Henri+ al 3II-lea, %or)a dinastiei Tudor nu a %ost o %or)& .ilitar&, +i una
*si,ologi+& 'i senti.ental&. A+est su++es de durat&, +0t 'i su*unerea voluntar& a *o*orului engle(
aveau s& dea na'tere 1n .intea su++esorilor Elisa/etei unor *eri+uloase ilu(ii.
II. 7n (iua .or)ii reginei 829 .artie 16:;<, o .are nelini'te +u*rinsese )ara. =tr&(ile #ondrei
erau str&/&tute de *atrule. Marinari *rotestan)i *&r&siser& *orturile *entru a o*ri > 1n +a(ul +0nd s-ar
%i *rodus > o inva(ie *a*ist& venit& din "landra. 7ndat& +e se a%l& +& Ia+o/ al 3l-lea, +alvinistul,
ur.a s& des+ind& din regatul s&u s+o)ian *entru a deveni Ia+o/ I al Angliei 'i a uni +ele dou&
+oroane
s 12
, se resta/ili +al.ul. C&l&toria noului rege 1n+e*0nd de la %rontier& 'i *0n& la #ondra a %ost
un ne1ntreru*t triu.%. 7n toate satele sunau +lo*otele? 1n ora'e o .ul)i.e entu(iast& 1l a'te*ta *e
suveran 1n *ia)a +entral&? 1n +astele, Ia+o/ I, o/i'nuit +u s&r&+ia s+o)ian&, se .inuna de s*lendoarea
ser/&rilor. !n gest al s&u nu %u *e *la+ul *o*orului 'i *roduse nelini'te2 Ia+o/, ignor0nd li/ert&)ile
engle(e, *orun+i s& %ie s*0n(urat %&r& @ude+at& un ,o) *rins de es+ort& *e dru.. 6ar 1nainte de a
1nt0lni vreo re(isten)&, el *utea s& e*ui(e(e vastul %ond de 1n+redere *e +are i-l l&saser& .o'tenire
*rede+esorii s&i.
III. Era un /&r/at de trei(e+i 'i 'a*te de ani. 6estul de ridi+ol +a 1n%&)i'are 'i .aniere, li*sit de
ori+e distin+)ie? vor/ea .ult, dar greoi, 'i li./a i se 1.*leti+ea 1n gur&. Modul s&u ridi+ol de a vor/i
.as+a su/stan)a +elor s*use, +are nu era ni+iodat& li*sit& de savoare. =-a s*us +& engle(ii,
*ro+la.0ndu-l *e Ia+o/ =tuart ur.a'ul Elisa/etei Tudor, au ur+at *e tron un +ara+ter %e.inin 1n
lo+ul unui +ara+ter .as+ulin. 7ntr-adev&r, *etre+0ndu-'i +o*il&ria 1n .i@lo+ul asasinatelor 'i al
+o.*loturilor, Ia+o/ =tuart r&.&sese +u groa(a de oa.eni 1nar.a)i. Beati pacifici era devi(a sa.
$urta ,aine v&tuite *entru a se %eri de lovituri de *u.nal 'i +0nd vedea o sa/ie se 1./oln&vea.
6estul de +ultivat, era 1ns& .ai +ur0nd un intele+tual de+0t un o. inteligent. Adoles+ent *re+o+e,
s+risese versuri, tratate de teologie 'i dou& +&r)i de do+trin& *oliti+&2 Basilikon Doron 'i True Law of
1
196
Mnctori de carne de vit 81n li./a engle(&< > *ore+l& a gardienilor de la Turnul #ondrei.
s 12 6enu.irea de Marea Aritanie, dese.n0nd unirea Angliei, a =+o)iei 'i a B&rii Calilor, a %ost %olosit& *entru 1nt0ia
oar& 1n .od o%i+ial 1n 17:7. dar unii s+riitori o %olosiser& +u .ult 1naintea a+estei date > n.a.
2
Free Monarchies
197
, 1n +are de.onstra +& regii sunt destina)i de 6u.ne(eu s& guverne(e, iar su*u'ii
s& as+ulte de ei. Regele era, a'adar, deasu*ra legii, dar tre/uia s& i se su*un& 'i el +a s& %ie un
e4e.*lu *entru +eilal)i, 1n a%ar& doar de +a(uri e4+e*)ionale *e +are era singur 1n .&sur& s& le
a*re+ie(e.
I3. 6o+trin& orgolioas&, +are se dovedise util& 1n =+o)ia *entru a )ine la res*e+t un +ler arogant
'i reduta/il. Ia+o/ I venea 1n Anglia *ri.e@dios de +onvins de su*erioritatea lui. 7'i 1n+,i*uia 1n .od
sin+er +& este un teolog genial .enit s&-i du+& *e engle(ii r&t&+i)i *e dru.ul adev&rului. u 'tia
a-*roa*e ni.i+ des*re +ara+terul noilor s&i su*u'i 'i ni+i nu +&uta s&-i 1n)eleag&. Cu. veni, 1n+e*u
s& *erore(e 1n adun&rile lor, s& s*u.ege, s& se /0l/0ie, a.u(0ndu-'i auditorii, %&r& s&-'i dea sea.a,
+u a++entul s&u s+o)ian. El se a'te*ta s& %ie 51n&l)at *0n& la +eruri +u laude5 *entru elo+ven)a 'i
erudi)ia sa. 6ar avea de-a %a+e +u un *o*or +are nu era dis*us s& as+ulte +u res*e+t un .oralist
str&in.
3. 6e'i a %ost +res+ut 1n religia +alvin&, noul rege a %&+ut +as& /un& +u /iseri+a angli+an&. El
su%erise 1n =+o)ia din +au(a li/ert&)ii de.o+rati+e a *res/iterienilor? nu-l su*&ra %a*tul +& a g&sit 1n
Anglia o /iseri+& +e re+uno'tea o ierar,ie 1n v0r%ul +&reia se a%la regele. Elisa/eta i.*usese
su*u'ilor s&i un +on%or.is. la %el de riguros +a odinioar& /iseri+a ro.an&. To)i tre/uiau s& %a+& o
.&rturie de +redin)& +u *rivire la +ele 5trei(e+i 'i nou& de arti+ole5? +lerul nu *utea %olosi de+0t
Cartea de rug&+iuni o%i+ial&, +o.isiile e+le(iasti+e se dovedeau tot at0t de severe +a odinioar&
tri/unalele ro.ane, 1n o+,ii adev&ratului angli+an, Re%or.a n-a 1nse.nat o ru*tur& +u tre+utul 'i
/iseri+a lui r&.0nea *entru d0nsul 5+atoli+&5, adi+& universal&. 5$rotestantul .i@lo+iu > s+rie ladD
Hut+,inson
19E
> renun)ase la *a*is. *entru +& nu .ai era la .od&, dar 1n ad0n+ul ini.ii sale 1n+lina
de *artea a+easta5. 6o+trina angli+an&, +are era a+eea a statului, se vedea ata+at& *e a./ele %lan+uri,
'i de +atoli+ii ro.ani, 'i de *uritani.
3I. 7n *artea a doua a do.niei Elisa/etei, +atoli+ii ro.ani su%eriser& din *ri+ina *rigoanei, *e
+are r&(/oiul +u =*ania 'i +ons*ira)iile ie(ui)ilor au 1n&s*rit-o. u aveau a++es la ni+i o %un+)ie
lo+al& sau na)ional&? nu aveau voie s& se 1nde*&rte(e de *&-.0ntul lor %&r& un *er.is se.nat de
@ude+&torul de *a+e. Erau su*u'i la a.en(i %oarte grele 8+are 1n realitate nu erau *er+e*ute< da+& nu
asistau la slu@/a religioas& angli+an&. !n *reot +are +ele/ra liturg,ia 'i +ei +are-l ad&*osteau *uteau
%i +onda.na)i la .oartea groa(ni+& a tr&d&torilor, dar a.enin)area era rareori *us& 1n *ra+ti+& 'i, 1n
.ulte +astele, se .ai g&sea, *rin *oduri, +0te un +a*elan +atoli+. #a 1n+e*utul do.niei lui Ia+o/ I,
ade*)ii /iseri+ii ro.ane nu .ai al+&tuiau de+0t a dou&(e+ea *arte a *o*ula)iei. !r+area *e tron a
%iului Mariei =tuart le ins*ir& .ari s*eran)e. =e 'tia +& 1ntre)inuse +ores*onden)& +u *a*a 'i +& era
*arti(anul toleran)ei. 7ntr-adev&r, el se o%eri s& su*ri.e a.en(ile *entru deli+te religioase, dar *use
dou& +ondi)ii2 +atoli+ii s& de+lare loialitate %a)& de rege, 'i nu %a)& de *a*&? s& renun)e a %a+e
*ro(eli)i. Condi)iile nu erau +o.*ati/ile +u o +redin)& sin+er& 'i +ur0nd de+e*)ia +atoli+ilor deveni
at0t de .are 1n+0t .ul)i dintre ei 1n+e*ur& s& +o.*lote(e 1.*otriva regelui
3II. 6intre a+este +o.*loturi, +el .ai *eri+ulos a %ost +ele/rul 5+o.*lot al *ra%ului de *u'+&5
816:F<. =+o*ul era s& u+id& 1n a+ela'i ti.* *e rege, *e lor(i 'i *e .e./rii Ca.erei Co.unelor +are
s-ar %i a%lat a+olo, arun+0nd 1n aer Ca.era #or(ilor 1n +li*a +0nd se vor %i adunat to)i. $rotestan)ii,
%iind li*si)i ast%el de 'e%ii lor, o r&s+oal& +atoli+& ar %i avut 'ans& de reu'it&, )in0nd sea.a de iner)ia
.aselor. $rin +alitatea vinova)ilor 'i *rin .etodele %olosite, +o.*lotul ne a.inte'te de terori'tii ru'i
1
197
Darul suveranului 81n li./a grea+&< 'i devrata le!e a "onarhiilor libere 81n li./a engle(a<.
1
19E
#u+D A*sleD > so)ia o.ului *olitie antiregalist Go,n Hut+,inson 8161FH1669<, %e.eie inteligent& 'i +ult&, +are a
l&sat valoroase .e.orii, unele su/ %or.a /iogra%iei so)ului ei.
;
de la s%0r'itul se+olului al IlI-lea. Con@ura)ii erau gentilo.i. Cel .ai +ele/ru dintre ei, CuD
"aJKes, .ilitant +atoli+, 1nv&)ase 1n ti.*ul +a.*aniei din "landra .e'te'ugul de a s&*a tran'ee 'i
tuneluri. CuD "aJKes 'i *rietenii s&i 1n+e*ur& *rin a 1n+,iria o *ivni)& 1n %a)a *arla.entului, dar
+ur0nd des+o*erir&, din 1nt0.*lare, o 1n+&*ere situat& e4a+t su/ Ca.era #or(ilor, +eea +e-i s+utea
*e ei s& .ai sa*e o galerie. 6u*& +e 1n+,iriar& 1n+&*erea a+eea, aduser& o .ul)i.e de /utoia'e +u
*ra% de *u'+& *e +are le a+o*erir& +u vreas+uri, 'i atentatul ar %i reu'it +u siguran)& da+&
+ons*iratorii n-ar %i so+otit ne+esar s& averti(e(e *e +0)iva dintre *arti(anii lor, *entru a organi(a
r&s+oala +are ur.a s& ai/& lo+ du*& e4*lo(ie. !nul din +ei +&rora li s-a 1n+redin)at se+retul se g0ndi
+& era de a sa datorie s& in%or.e(e st&*0nirea. CuD "aJKes r&.ase singur, *lin de +ura@, +a s&
a*rind& %itilul la .o.entul sta/ilit? el %u arestat 8la F noie./rie 16:F< 'i e4e+utat. L dat& +u el
*ierir& 'i +o.*li+ii s&i, *re+u. 'i stare)ul ie(ui)ilor engle(i, Carnet, +are %u a+u(at +& a dat ideea
+ri.ei. =e *are +& a+u(a)ia nu era 1nte.eiat&? HenrD Carnet nu *&+&tuise de+0t *rin t&+ere, dar
indignarea st0rnit& de des+o*erirea unui atentat at0t de grav 'i +are era +0t *e a+i s& reu'eas+& 1i %&+u
*e to)i +atoli+ii .ai sus*e+)i +a ori+0nd. u nu.ai +& au %ost de+&(u)i din dre*turile lor +ivi+e, dar
au 'i %ost de+lara)i nede.ni s& e4er+ite *ro%esiunile de avo+at 'i .edi+ 'i +,iar s& gire(e /unurile
+o*iilor lor .inori. 5Co.*lotul *ra%ului de *u'+&5 a atras du*& sine, *entru o vre.e 1ndelungat&,
*r&/u'irea +atoli+is.ului 1n Anglia. 7n .intea oa.enilor *a*is.ul se aso+ia +u su./rele i.agini
ale +o.*lotului +ontra siguran)ei statului? ti.* de un se+ol, ori+e o. *oliti+, ori+e suveran sus*e+tat
+& are vreo leg&tur& +u Ro.a era +onda.nat de o*inia *u/li+&.
3III. 6a+& /iseri+a angli+an& tre/uise, *e unul din %lan+urile sale, s& se a*ere de +atoli+i, *e
+el&lalt avea de 1ndurat asaltul *uritanilor. $uritanis.ul era .ai *u)in o do+trin& 'i .ai +ur0nd o
stare de s*irit a a+elora +are voiau s& 5*uri%i+e5 /iseri+a nu nu.ai de ori+e +onta+t +u Ro.a, +i 'i de
o/i+eiurile ro.ane. 7ndat& du*& venirea lui Ia+o/ I, *astorii *uritani i-au *re(entat o *eti)ie. Ei
+ereau dre*tul *entru %ie+are o. al /iseri+ii de a ,ot&r1 el 1nsu'i da+& s& *oarte un sti,ar al/?
su*ri.area se.nului +ru+ii la /ote(uri, a 1n+lin&rii +a*ului +0nd se *ronun)a nu.ele lui Iisus, a
genu%le4iunii 1n %a)a altarului, a verig,etei la +ele/rarea +&s&toriei? 'i, 1n s%0r'it, stri+ta res*e+tare a
du.ini+ii. Al)ii, .ai radi+ali, doreau des%iin)area e*is+o*ilor 'i +rearea unei /iseri+i *res/iteriene
du*& .odelul /iseri+ii s+o)iene. !n al treilea gru* era +o.*us din inde*enden)i, +are +ereau dre*tul
*entru %ie+are o. s&-'i aleag& singur dog.ele. To)i aveau +a tr&s&tur& +o.un& o *ro%und&
5aversiune *entru veselie5, o 5dragoste *asionat& *entru li/ert&)ile +ivi+e5, gustul vie)ii si.*le 'i al
unui +ult %&r& str&lu+ire. $uritanii aveau oroare de *oe(ia italieni(at& 'i sen(ual& a Rena'terii
elisa/etane. Era de vin& s0ngele sa4onM Cli.atulM 3eselia .editeranean& era *entru ei un .otiv de
.irare 'i de s+andal. u +& n-ar %i %ost sensi/ili la o anu.it& *oe(ie, dar *re%erau *oe(ia
E+le(iastului 'i a *sal.ilor +elei a lui =*enser 'i a lui =,aKes*eare. 6&deau +o*iilor lor nu.e de
*atriar,i sau de r&(/oini+i e/rei, 1'i (i+eau unul altuia 5%rate +utare5 sau 5sor& +utare5 'i +redeau a %i
noul *o*or al lui 6u.ne(eu, 1ns&r+inat s&-i e4ter.ine *e a.ale+i)ii
199
de la +urte. Citirea
*er.anent& a Ai/liei 1i %&+ea s& tr&ias+& 1ntr-un vis +ole+tiv 'i su./ru, adesea no/il. Ei +onda.nau
teatrul, aveau oroare de *&+at, .ai ales de +el tru*es+, se 1./r&+au +u o .odestie voit de.odat& 'i
se r&deau *e +a* +a s&-'i arate dis*re)ul %a)& de +urte(anii +u *eru+ile /u+late. $e s+urt, erau tri'ti,
one'ti, insu*orta/ili 'i d0r@i.
II. #a 1n+e*utul do.niei lui Ia+o/, *uritanii %&+eau *arte din /iseri+a na)ional& 'i s*erau s&-'i
i.*un& do+trina lor. =-a organi(at o +on%erin)& la Ha.*ton Court, su/ *re'edin)ia regelui, *entru a
e4a.ina *eti)ia lor. Ia+o/ I lu& *arte +u *l&+ere la a+east& dis+u)ie teologi+& *0n& 1n +li*a +0nd au
%ost *ronun)ate +uvintele presbiterian 'i sinod. Ele tre(eau *eni/ile a.intiri 1n .intea lui. 56a+&
dori)i o /iseri+& *res/iterian& > s*use el >, ea se *otrive'te tot at0t de /ine +u .onar,ia +a
6u.ne(eu +u diavolul... Lri+e Ga+K, Nill sau To. va *utea s& +riti+e a+tele .ele. Ga+K va s*une2
OA'a tre/uie s& %ieP, 'i Nill va r&s*unde2 Ou, ar tre/ui sa %ie 1n %elul &staP5. Qi, lu0ndu-'i *&l&ria +a
1
199
$o*or a.intit 1n 3e+,iul testa.ent, du'.an al evreilor.
9
s& ridi+e 'edin)a, )i*&2 5=e 'tie +u. au tratat-o *e /iata doa.n&, .a.a .ea, 'i *e .ine 1nsu.i 1n
ti.*ul .inorit&)ii... 7n+,ei de+i2 %&r& e*is+o*i, ni+i rege... 6a+& asta-i tot +e are de s*us *artida
voastr&, a. s-o siles+ s& se +on%or.e(e sau a. s-o alung din )ar&5. $rin dis+ursul a+esta, el a
trans%or.at +earta religioas& 1ntr-o +eart& *oliti+&. $uritanii 1nv&)aser& din Ai/lie +& +ei +redin+io'i
tre/uie s& .ilite(e *entru +redin)a lor 'i +& datoria %ie+&rui o. +are +unoa'te adev&rul este de a-l
%a+e s& 1nving&. Qi *entru +& 1i +onstr0ngea s-o %a+&, o vor 1n+er+a *0n& 'i 1.*otriva voin)ei regelui.
7n 16:9 el a tre/uit s& *orun+eas+& e4*ul(area din /iseri+& a trei sute de *astori *uritani +are
re%u(au s& res*e+te ritualul angli+an.
I. 7n+e*0nd din a+est .o.ent tre/uie s& se disting& 1n +lerul engle( trei gru*&ri2 o gru*are a
#naltei biserici$ +ea .ai *u)in 1nde*&rtat& de /iseri+a ro.an& 'i +are a++e*t& ritualul i.*us de di-
nastia Tudorilor? o gru*are *res/iterian&, ne+on%or.ist&, +are r&.0ne 1n s0nul /iseri+ii, dar dore'te
s-o re%or.e(e? 'i o gru*are inde*endent&, sau 5+ongrega)ionalist&5, +are +onda.n& 1n a+ela'i ti.*
e*is+o*atul angli+an 'i sinodul *res/iterian. Inde*enden)ii re%u(au s& re+unoas+& o /iseri+& de stat,
%ie de ti* engle(, %ie de ti* s+o)ian. Aiseri+a era *entru ei un gru* de +re'tini uni)i nu.ai din *ro*ria
lor voin)&. !nii dintre ei, din res*e+t %a)& de li/ertatea individual&, .ergeau *0n& la su*ri.area
/ote(ului +o*iilor, *entru a nu .ai /ote(a de+0t adul)i 1n stare s& +read&2 a+e'tia erau /a*ti'tii.
II. E i.*ortant s& se 1n)eleag& +& *entru *rotestan)ii inde*enden)i nu .ai e4ista atun+i ni+i o
s*eran)& s& .ai *ra+ti+e 1n lini'te +redin)a lor da+& r&.0neau 1n Anglia. Mul)i aleser& e4ilul 'i, 1n
16:E, e.igrar& 1n Llanda, dar 'i a+olo ere(ia din @urul lor 1i nelini'ti *e +ei .ai e4igen)i. 7n 162:
+0)iva se 1ntoarser& din Llanda 'i venir& la =out,a.*ton, *entru a se 1./ar+a de 1ndat& *e
Ma%flower$ +are tre/uia s&-i trans*orte 1n A.eri+a. $ri.ii *elerini au %ost 1n nu.&r de o sut& doi. =e
g0ndeau s& se sta/ileas+& *e la %rontiera de nord a teritoriului Co.*aniei 3irginia? v0nturile 'i
+urentele .arine 1i silir& s& de/ar+e .ai la nord, 1n regiunea +are se nu.e'te ast&(i oua-Anglie. 7n
anii +are au ur.at 'i +are au %ost *u)in %avora/ili *entru *uritani 1n Anglia, .ii de e.igran)i au venit
du*& ei 'i, 1n noua lor )ar&, oa.enii a+e'tia +are au *re%erat e4ilul 1n lo+ul ere(iei au 1nte.eiat, du*&
+u. era de a'te*tat, o teo+ra)ie.
II
PRIMELE CONFLICTE DINTRE REGE I PARLAMENT
I. 7ntre +urtea lui Ia+o/ I 'i *arla.entul s&u nu e4ista ni+i o tr&s&tur& +o.un&. Curtea, %rivol&,
des%r0nat&, +ol+&ia de s+andaluri, *rintre +are adulterele erau +ele .ai .&runte. Regele, o. sla/ 'i
tandru, nu se *utea li*si de %avori)i, ale'i .ai +ur0nd du*& %ar.e+ul o/ra(ului de+0t du*& +alit&)ile
lor de oa.eni de stat. Trata +u ei tre/urile +ele .ai serioase nu la .asa Consiliului, +i la s%0r'itul
unui su*eu sau al unei *artide de v0n&toare. #a 1n+e*utul do.niei sale avu 1n)ele*+iunea s&-l
*&stre(e *e l0ng& el *e Ro/ert Ce+il 8*e +are-l %&+u +onte de =alis/urD< 'i +0)iva dintre +ei .ai /uni
s%etni+i ai Elisa/etei? dar 1n+et, 1n+et, *uterea tre+u 1n .0inile %avoritului Ro/ert Carr 8+are deveni
+onte de =o.erset<, a*oi ia Ceorge 3illiers, /&iat de dou&(e+i 'i doi de ani, 1n+0nt&tor, s&ra+, de
%a.ilie /un&, ales 1ntr-un .od %oarte +ini+ de +&tre ar,ie*is+o*ul de Canter/urD 'i alia)ii s&i +a s& ia
lo+ul lui =o.erset. 3illiers atrase i.ediat *rivirile lui Ia+o/. $a,arni+, gentilo. al Ca.erei, +avaler
al Lrdinului Garetierei, /aron, vi+onte, .ar+,i(, lord-.are a.iral, a*&r&torul +elor Cin+i $orturi,
du+e de Au+King,a., .inistru %avorit al lui Ia+o/ I, a*oi al %iului s&u Carol I, 5ni+iodat& nu s-a
v&(ut > s*une Clarendon > un /&r/at +are s& %a+& at0t de re*ede +arier&, ni+i s& se ridi+e ast%el, *rin
si.*la sa %ru.use)e, la +ele .ai 1nalte %un+)iuni 1n stat5. Cores*onden)a dintre Au+King,a. 'i Ia+o/
I arat& ui.itoarea %a.iliaritate +u +are su*usul 1l tratea(& *e suveran. E u'or de i.aginat groa(a *e
F
+are tre/uie s-o %i ins*irat a+east& +urte vesel& 'i *utred& gravilor +avaleri +are, +a 'i *e vre.ea
Elisa/etei, re*re(entau atun+i 1n *arla.ent *e %eo"en&i 'i *e or&'enii din Anglia. A+e'ti de*uta)i de
*rovin+ie nu %useser& +oru*)i de via)a #ondrei. Ei erau 8s*une TrevelDan
2::
< ur.a'ii nenu.&ratelor
genera)ii 5+are au dus o via)& s&n&toas& la )ar&, +are au +unos+ut +ultura elisa/etan& 'i au %ost
ins*ira)i de religia *uritan&5. Asu*ra lor +urtea nu avea ni+i o in%luen)&. Ei nu r0vneau *osturi? 'tiau
+& regele n-are alt& %or)& ar.at& de+0t 5+etele antrenate5 sau .ili)iile +o.itatelor, +are 1.*&rt&'eau
*&rerile *arla.entului. Insensi/ili la %avoruri 'i nete.&tori, ei %oloseau +u .0ndrie *rivilegiul de a
/la.a ad.inistra)ia regal& 'i, du*& o 'edin)& 1n +are s*useser&, 1n toat& li/ertatea, +eea +e g0ndeau
des*re du+e 'i +,iar des*re rege, se 1ntor+eau a+as& *e @os, %&r& %ri+&, de la Nest.inster 1n CitD,
*entru +& se si.)eau a*&ra)i 1.*otriva r&(/un&rilor +ur)ii de .uta, dar a+tiva +o.*li+itate a
or&'enilor 'i a u+eni+ilor din #ondra.
II. !nui *arla.ent at0t de +on'tient de datoriile 'i de %or)a sa, Ia+o/ I voia 1n .od naiv s&-i
i.*un& ideile sale +u *rivire la dre*tul divin 'i ereditar al regilor. Teorie nou& 1n Anglia, 1n +are, ori
de +0te ori o +erea salvarea *atriei, alegerea de +&tre Consiliu, a*oi de +&tre *arla.ent tre+ea *este
*rin+i*iul eredit&)ii. Ia+o/ I, s*irit logi+, voia s& %a+& din .onar,ie un siste. +oerent? 1n a+east&
/ine+uv0ntat& )ar& a in+oeren)ei, era2 un .i@lo+ sigur de a %a+e .onar,ia i.*o*ular&. 6a+& i s-ar da
+re(are regelui teolog, nu nu.ai +& un rege, uns 'i 1n+oronat, devenea un *ersona@ sa+ru, dar, to)i
viitorii regi %iind ale'i dinainte 'i +onsa+ra)i de 6u.ne(eu, *arla.entul nu .ai avea alt+eva de %&+ut
de+0t s& 1nregistre(e ,ot&r0rile divine. Regele era r&s*un(&tor %a)& de 6u.ne(eu, dar nu %a)& de su-
*u'ii s&i. El nu era su*us legii, *entru +& le!ea era el. '(e) est Le)'. A+east& do+trin&, *e +are Ia+o/
I o o*usese odinioar& +u su++es *reten)iilor /iseri+ii s+o)iene, @igni Ca.era Co.unelor.
III. Ca.era Co.unelor o*use siste.ului a/stra+t al regelui tradi)ia engle(&. Ea nu *retindea
1n+& s& e4er+ite +ontrolul asu*ra a+telor *uterii e4e+utive. 7n a%ar& de +a(urile de tr&dare, .ini'trii
nu %useser& ni+iodat& r&s*un(&tori 1n %a)a *arla.entului? a+tele lor de ad.inistra)ie nu de*indeau de
*arla.ent. 6ar *rin+i*iile !enerale du*& +are va %i guvernat& na)iunea 8adi+& legile< nu tre/uiau s&
%ie enun)ate de+0t 5de Coroan& 1n $arla.entul s&u5, a+este legi %iind o/ligatorii *entru regele 1nsu'i,
*entru .ini'trii s&i 'i *entru Consiliul s&u. Bin0nd sea.a nu.ai de +onsidera)ii de dre*t teoreti+,
+ele dou& te(e, at0t a+eea a .onar,i+i a/solute +0t 'i a+eea a .onar,iei li.itate, *uteau %i sus)inute.
$arla.entul, +a 'i +oroana, +onstituia o re*re(entan)& a suveranit&)ii *o*ulare 'i, su/ dinastia
Tudorilor, .onar,ul e4*ri.ase adesea .ai /ine *&rerile *o*orului de+0t Ca.era Co.unelor. 7n
*ra+ti+& 1ns& era ne+esar +a a+est +on%li+t s& %ie re(olvat. !n regi. *oliti+ nu este via/il de+0t da+&,
l&s0nd %or)elor reale ale )&rii *osi/ilitatea de a se e4*ri.a, +onsa+r& 1n a+ela'i ti.* o *utere su*re.&
1n stat, +are s& *oat&, la .o.entul de+isiv, s& ai/& ulti.ul +uv0nt. 5=uveranitatea > va s*une .ai
t0r(iu Ho//es
2:1
* nu *oate %i divi(at&5.
I3. C0r.uirea res*e+t& li/ertatea +et&)enilor 1n .&sura 1n +are are nevoie de +onsi.)&.0ntul
lor *entru *er+e*erea veniturilor sale. Regele "ran)ei a devenit un suveran a/solut *entru +& a *utut
statorni+i un /ir *er*etuu. Elisa/eta %usese +u at0t .ai *uterni+& +u +0t reu'ise s& %ie .ai e+onoa.&
'i +u +0t reali(ase .ai .ulte resurse e4+e*)ionale datorate is*r&vilor lui 6raKe 'i @e%uirii +o.orilor
s*aniole. Ia+o/ I, +are 1ntre)ine o +urte *rea str&lu+it& 'i-i +o*le'e'te +u daruri *e %avori)ii s&i, nu
*oate %i de+0t un suveran +,eltuitor, de+i vulnera/il. 5To)i regii > s*une un +onte.*oran > arun+&
/anii *e %ereastr& 1n (iua 1n+oron&rii lor? a+esta e *ri.ul +are-i arun+& 1n %ie+are (i5. Custul s&u, +u
totul %e.inin, *entru /i@uterii 1l +ost& uneori *0n& la trei(e+i 'i 'a*te de .ii de livre *e an, 1n ti.* +e
nu +onsa+r& de+0t dou&(e+i 'i 'a*te de .ii de livre *entru ar.at&. 7n 1619 1i tre/uie o sut& +in+i(e+i
'i +in+i de .ii de livre *entru +,eltuielile +asei? Elisa/eta, 1n 16:1, se .ul)u.ise +u dou&(e+i 'i
2
2::
Ceorge M. TrevelDan 81E76H1962< > istori+ engle( de orientare li/eral&.
2
2:1
T,o.as Ho//es 81FE;H1:79< > +ele/ru %ilo(o% .aterialist.
6
'a*te de .ii. C,iar da+& ar %i %ost e+ono., +re'terea *re)urilor ar %i %ost su%i+ient& +a s&-l *un& 1n
1n+ur+&tur&. 8!n dineu al Ca.erei 1nstelate +ost& vistieria, *entru a+ela'i nu.&r de oas*e)i, dou&
livre 1n 1F::, dou&(e+i de livre 1n 16::.< la+o/ I +,eltuie'te, evit0nd ori+e r&(/oi, 'ase sute de .ii
de livre *e an, iar venitul s&u nu se ridi+& de+0t la +ir+a *atru sute +in+i(e+i de .ii de livre, din +are
o sut& *rovin din Tunna!e and +ounda!e$ dre*turi %i4e asu*ra l0nii 'i a *ieilor, *e +are *arla.entul
'i-a luat o/i+eiul de a le vota *entru 1ntre)inerea regelui. Cu. s& +o.*lete(i a+est venitM Regele
1n+ear+& e4*ediente? soli+it& daruri voluntare? +onstr0nge *e *ro*rietarii +are re%u(& s& intre 1n
+ategoria +avalerilor
2:2
, din +au(a o/liga)iilor *e +are le in+u./&, s&-i verse o su.& .are *entru a %i
s+uti)i? vinde *&'uni? vinde le.nele din *&durile statului. 7n s%0r'it, *ro*une *arla.entului the
,reat -o"pact$ Marele Contra+t, *otrivit +&ruia regele ar renun)a la toate ve+,ile sale *rivilegii
%eudale 1n s+,i./ul vot&rii *e via)& a dou& sute de .ii de livre. $arla.entul re%u(& +o.*ro.isul?
regele 1l di(olv&. Ti.* de (e+e ani, din 1611 *0n& 1n 1621, *arla.entul nu va .ai %i +onvo+at 81n
a%ar& de +0teva s&*t&.0ni 1n 1619<. Coroana va *utea tr&i %&r& elM =olu)ia *ro/le.ei suveranit&)ii
de*inde de r&s*unsul la a+east& 1ntre/are.
3. Ca s& tr&ias+& %&r& /ani, un rege tre/uie s& tr&ias+& 1n *a+e. A+easta era 'i dorin)a +ea .ai
%ier/inte a *a'ni+ului la+o/ I. 7n 16:9 a 1n+,eiat *a+e +u =*ania, o *a+e %&r& glorie, dar 'i %&r&
u.ilin)&. =*ania re+uno'tea engle(ilor 1ntreaga li/ertate de naviga)ie *e .&rile euro*ene? engle(ii
nu renun)au la li/ertatea o+eanelor. i.i+ nu era re(olvat, ni.i+ nu era +o.*ro.is
2:;
. C0nd lordul
Ce+il .uri 1n 1612, o dat& +u el dis*&ru din Consiliul regal 'i *ruden)a elisa/etan&. i.eni nu .ai
*&rea s& +on+ea*& +& era *osi/il& *ro.ovarea unei *oliti+i de .i@lo+, +are s& nu %ie ni+i s%idare, dar
ni+i su*unere, %a)& de =*ania. Ti.* de +0)iva ani *artidul antis*aniol +re(u +& /iruie. A %ost eli/erat
din Turnul #ondrei unul din veteranii r&(/oaielor elisa/etane, sir Nalter Raleig,, *e +are Ia+o/ I 1l
1n+,isese *entru un i.aginar +o.*lot. 6u*& treis*re(e+e ani de +a*tivitate, Raleig,, +are dorise
dintotdeauna *entru )ara sa un i.*eriu, tre+u deodat& din 1n+,isoare *e *untea unei nave 'i, din
ordinul regelui, se 1ndre*t& s*re CuDana, de unde tre/uia s& adu+&, a'a +u. %&+use odinioar& 6raKe,
ni'te +o.ori %a/uloase. 6ar Raleig,, *rost e+,i*at, li*sit de s*ri@in serios, %u 1nvins de s*anioli,
a*oi, 5du*& +e a/ia tr&sese o gur& de aer .arin 1n *ie*t, *e dru.ul dintre te.ni)& 'i .oarte5, %u
de+a*itat de rege *entru a lini'ti =*ania. Ceorge 3illiers, du+e de Au+King,a., +are ur.ase lui
=o.erset 1n gra)iile regelui, se l&s& sedus, la r0ndul s&u, de a./asadorii Es+urialului. $rin)ul Henri+
.uri, 'i noul .o'tenitor al tronului, Carol, *&rea un *rotestant .ai *u)in %er..
3I. #u*tele religioase de *e +ontinent tre(eau *e atun+i la *uritanii engle(i violentele *asiuni
*e +are le sus+it& totdeauna 1ntr-o )ar& a%a+erile e4terne atun+i +0nd *artidele 1'i 1n+,i*uie +&
des+o*er& 1n a+estea i.aginea lu*telor lor interne. 7n 161E a 1n+e*ut 1n Euro*a +entral& .arele
r&(/oi denu.it .ai t0r(iu r&(/oiul de trei(e+i de ani, *rin +are +asa de Austria, s*ri@init& de =*ania,
se str&duia s& resta/ileas+& unitatea i.*eriului 'i ,ege.onia /iseri+ii ro.ane. Husi)ii din Aoe.ia,
asu*ri)i, se *useser& su/ as+ultarea t0n&rului ele+tor *alatin
2:9
, +are se +&s&torise +u %er.e+&toarea
%ii+& a lui Ia+o/ I, *rin)esa Elisa/eta. Ata+at 1n +ele dou& regate ale sale de *rin)ii +atoli+i, ele+torul
+eru a@utor so+rului s&u. L*inia *u/li+& engle(& 1l sus)inea 'i re+la.a solda)i *entru $alatinat. C0t
*rive'te *uritanii, ei ar %i e(itat s& anga@e(e Anglia 1ntr-o +a.*anie 1n Aoe.ia, )ar& +are li se *&rea
+a. oriental&, de*&rtat&, ne+unos+ut&. 6ar erau gata s& a*ere Rinul. $entru a+easta, ar %i tre/uit .ai
1nt0i s& 1.*iedi+e *e s*anioli s& de/ar+e 1n B&rile de Gos, de+i s& *osede o %lot& tot at0t de *uterni+&
+u. %usese odinioar& +ea a lui 6raKe. Lr, Ia+o/ I negli@ase s&-'i *reg&teas+& %or)e. "&r& *arla.ent,
%&r& /ani, era li*sit 'i de nave. L dragoste *rea naiv& *entru *a+e l-a dus, +u sau %&r& voia lui, s&
%a+& @o+ul *rin)ilor .ai *u)in *a'ni+i. $entru a *reg&ti un r&(/oi 1.*otriva =*aniei, sau .ai +ur0nd
2
2:2
7n se+olul al I3II-lea 5+avaleri5 1nse.na +ategoria *osesorilor de .o'ii vasali direc.i ai suveranului.
2
2:;
A+east& a*re+iere 1ng&duitoare asu*ra *&+ii din 16:9 nu este unani.&. Conte.*oranii, +a 'i .ul)i istori+i, au @u-
de+at-o +a o a/andonare a intereselor +o.er+iale %unda.entale ale Angliei.
2
2:9
"rederi+ al 3-lea, *rin+i*e ele+tor al $alatinatului Renan 81:1:H16;2<.
7
*entru a da i.*resia s*aniolilor +&-l *reg&te'te, Ia+o/ I tre/ui, 1n s%0r'it, 1n 1621, s& +onvoa+e
*arla.entul.
3II. 7ntre un *arla.ent, +are 'tia +&-i +onvo+at +u *&rere de r&u, 'i un rege +are nu +redea 1n
dre*turile *arla.entului, +on%li+tele erau inevita/ile. $arla.entul su/ordon& votarea su/sidiilor
re*ar&rii *re@udi+iilor. =e +o.iseser& nenu.&rate a/u(uri2 v0n(&ri de .ono*oluri +o.er+iale 'i de
%un+)ii *u/li+e, .ituirea @ude+&torilor. Can+elarul Aa+on5
2:F
, un /&r/at e4tre. de +a*a/il, dar %ire
sla/&, %&+ut )a* is*&'itor, se re+unos+u vinovat de +oru*)ie, %u +onda.nat la se+,estrarea tuturor
/unurilor sale 'i di(gra)iat. Era *ri.ul i"peach"ent al unui .are o. de stat de la 19F9 *0n& atun+i
'i o dovad& +lar& a inde*enden)ei Ca.erei Co.unelor. Ea voia s& intervin& 'i 1n a%a+erile e4terne.
"oarte *rotestant&, Ca.era dorea, din *asiune religioas&, r&(/oi +u =*ania 'i o +a.*anie 1n
$alatinat. Regele nu voise de+0t s& a.enin)e =*ania? i-ar %i %ost groa(& s&-'i *un& a.enin)area 1n
*ra+ti+&. 7.*reun& +u %avoritul s&u, Au+King,a., *reg&tea un nou *roie+t de +&s&torie s*aniol&, de
ast& dat& *entru %iul s&u Carol 'i s*era +& unul din arti+olele +ontra+tului va %i restituirea
$alatinatului ginerelui s&u. $arla.entul e4*ri.0ndu-'i groa(a %a)& de a+east& *oliti+& de
+o.*ro.is, regele 1i aduse la +uno'tin)& +& 1naltele a%a+eri de stat nu sunt de resortul s&u. #a +are
*arla.entul 1i re*li+&2 5li/ert&)ile, i.unit&)ile 'i *rivilegiile *arla.entului sunt o ve+,e 'i indis+u-
ta/il& .o'tenire a su*u'ilor engle(i, 'i tre/urile grele 'i urgente re%eritoare la rege, stat, a*&rarea
regatului 'i a /iseri+ii Angliei +onstituie su/ie+te +e-i revin 'i ur.ea(& a %i *use 1n dis+u)ia lui5. $re-
ten)iile a+estea 1l +ontrariar& at0t de .ult *e rege 1n+0t ru*se din registrul de deli/er&ri %oaia *e +are
era +onse.nat te4tul a+esta, alung& *arla.entul 'i *orun+i arestarea a 'a*te dintre .e./ri s&i, *rin-
tre +are 'i Go,n $D., unul din autorii %oii ru*te, 'i unul dintre a+eia +are +0'tigaser& +ea .ai .are
autoritate 1n Ca.er&. 6u*& +are tri.ise *e Carol 'i *e Au+King,a. 1n =*ania s-o +u+ereas+& *e
in%ant& 8%e/ruarie 1621<.
3III. u e4ist& le+tur& .ai uluitoare de+0t s+risorile +o.une adresate de Carol 'i Au+King,a.
lui Ia+o/ I 1n ti.*ul +&l&toriei lor. =e *oate o/serva +ara+terul *ersonal 'i *ueril al ori+&rei *oliti+i
de %avorit. Cei doi /&ie)i ro.an)io'i *le+aser& deg,i(a)i. Ii s+riau regelui2 'Dear Dad and ,ossip...'
2/0
'i se.nau2 '1our bab% and %our do!...'$ Carol %iind +o*ila'ul 'i Au+King,a. +0inele. la+o/ I
+ores*onda +u *a*a, +&ruia 1i *ro.itea, da+& =%0ntul-=+aun autori(a +&s&toria s*aniol& %&r& a-i
i.*une +ondi)ii religioase *rea as*re, s&-i trate(e *e +atoli+ii engle(i +u .odera)ie. $ro.isiune
de.n& de laud&, dar *e +are nu era 1n *uterea lui s-o )in&. $a*a r&s*unse +er0nd, +a atun+i +0nd se
vor na'te +o*ii din a+east& +&s&torie, s& li se dea doi+i +atoli+e. 6ar .isiunea engle(& 1i e4as*era *e
s*anioli *rin orgoliul 'i .anierele sale. =ir Ed.und 3erneD, +are-l 1nso)ea *e *rin) 1n =*ania, *&l.ui
un *reot s*aniol 'i regele =*aniei invit& +u toat& as*ri.ea *e Au+King,a. s& tri.it& 1na*oi 1n
Anglia 1ntreaga sa suit& *rotestant&. ego+ieri duse *e tonul a+esta nu se *uteau ter.ina de+0t
*rintr-un e'e+. la+o/ su%erea +& este des*&r)it de %avoritul s&u 'i +& 5tr&ie'te o via)& trist& de v&duv5.
7n o+to./rie 1621 re+,e.& *e 5+o*ila'ul 'i *e +0inele s&u5. #o+uitorii #ondrei %ur& at0t de 1n+0nta)i
de a+east& ru*tur& 'i de a-l vedea *e *rin)ul lor 1ntor+0ndu-se 51n+& +eli/atar 'i 1n+& *rotestant5,
1n+0t 1i %&+ur& lui Carol 'i .entorului s&u o *ri.ire entu(iast&. A+la.a)iile lor au %ost su%i+iente +a
s&-l arun+e *e Au+King,a. > .inte u'urati+& 'i *lin& de vanitate > 1n ta/&ra antis*aniol&. 6eodat&
%avoritul detestat deveni +ondu+&torul *o*ular, /un s& stea 1n %runtea unui r&(/oi dorit de engle(i.
$arla.entul 1nsu'i de+lar& +& 5ni+iodat& un /&r/at nu a /ine.eritat at0t de la rege 'i *atria sa5.
Ia+o/, +u toat& dragostea lui de *a+e, tre/ui s& +ede(e. 7n+e*0nd din a+east& *erioad& 'i *0n& la
.oartea lui Ia+o/ 8162F<, /a +,iar 'i 1n *ri.ii ani de do.nie ai lui Carol, Au+King,a. a avut
*uterea unui rege %&r& s& ai/& 'i *ruden)a lui.
2
2:F
Este vor/a de "ran+is Aa+on 81F61H1626<, +ele/rul %ilo(o%.
2
2:6
56ragul nostru t&ti+ 'i na'5 8engl. %a..<.
E
III
BUCKINGAM I CAROL I
I. Cine *rive'te atent, 1n *ortretele lui 3an 6D+K, tristul 'i %ru.osul +,i* al lui Carol I se .ir&
.ai *u)in de nenoro+irile +are au dat *este d0nsul. E4ist& 1n tr&s&turile sale no/le)e, +inste,
ti.iditate, dar 'i un %el de su./r& 1n+&*&)0nare. Regele Carol era un /&r/at +ast 'i *ios. Ro'ea +0nd
au(ea un +uv0nt nelalo+ul lui 'i r&.0nea t&+ut +0nd nu-i *l&+ea vreo atitudine. #i*sit de i.agina)ie,
nu *revedea ni+iodat& rea+)iile su*u'ilor s&i. C0nd rea+)iile a+estea 1i erau ostile, se si.)ea sur*rins,
'i o violen)& oar/& > violen)a ti.i(ilor > 1l +u*rindea. Avea sin+era dorin)& de a %a+e lu+rurile +u.
tre/uie, dar se %i4ase la un siste. de idei *e +are ni+i dis+u)iile, ni+i e4*erien)a nu l-au *utut
.odi%i+a vreodat&. 5A .urit re*et0nd a%ir.a)iile *e +are le %&+use toat& via)a5. A %ost o nenoro+ire
*entru el +& 1n+e*uturile do.niei sale s-au aso+iat 1n .intea *o*orului +u *ersoana lui Au+King,a.,
a +&rui vanitate 'i %rivolitate iritau *e +ei .ai /uni engle(i, %iind +o.*arate +u a+ele +e)uri
nes&n&toase +are, ridi+0ndu-se deasu*ra *&.0ntului, as+und soarele 'i +0nd r&sare 'i +0nd a*une. Cu
toat& deose/irea de %ire dintre ei 'i *oate +,iar din +au(a a+easta, Carol 1l iu/ea +u naivitate *e a+est
5=teenie5
2:7
2 +u el 1'i *etre+use tinere)ea 'i a+esta adu+ea 1n via)a lui o ani.a)ie 'i o %ante(ie de +are
n-ar %i %ost +a*a/il el 1nsu'i.
II. Au+King,a. %u a+ela +are, du*& *roie+tul +&s&toriei s*aniole, suger& 'i nego+ie *entru
regele s&u o +&s&torie %ran+e(& +u Henrieta-Maria, %ii+a +ea .ai t0n&r& a lui Henri+ al I3-lea. Mare
eroare de a adu+e 1ntr-o )ar& +are nu se lini'tise 1n+& du*& 5+o.*lotul *ra%ului de *u'+&5 o regin&
+atoli+&, ur.at& de o suit& str&in&. 5=-a o/servat +& o regin& %ran+e(& n-a adus ni+iodat& o .are
%eri+ire Angliei5, s+riau *rotestan)ii. Carol a avut, desigur, gri@& s& de+lare +& viitoarea regin& nu va
avea li/ertate religioas& de+0t *entru ea 'i slu@itorii ei 'i +& ni.i+ nu se va s+,i./a 1n situa)ia
5re+u(an)ilor5 engle(i, dar, *rintr-un *aragra% se+ret din +onven)ia de +&s&torie, regele se anga@ase
s&-i *rote@e(e *e +atoli+i, 1n+e*uturile a+estei vie)i +on@ugale %ur& nenoro+ite. Mi+a regin& de
+in+is*re(e+e ani lua *arte suitei sale 1.*otriva engle(ilor. =e du+ea s& se roage la *i+ioarele
s*0n(ur&torilor din TD/urn *entru .artirii +atoli+i. Carol s+ria lui Au+King,a. +& tre/uia s& %ie
1nl&tura)i de urgen)& 'les "onsieurs' *entru a sustrage *e so)ia sa de su/ in%luen)e *eri+uloase?
+ur0nd el ordon& s& %ie retri.i'i 1n )ara lor, *rin /un& 1nvoial&, da+& era *osi/il, +u %or)a, da+& era
ne+esar. 6u*& a+east& +ri(& .ena@ul regal era destinat s& devin& unul dintre +ele .ai tandre 'i .ai
unite din istorie, dar 1n+e*uturile sale nenoro+ite 1nde*&rtaser& una de alta +ele dou& +ur)i, a Angliei
'i a "ran)ei, 1nde*&rtare *ri.e@dioas& *entru Au+King,a., +are voise s& se asigure de alian)a +u
"ran)a 1.*otriva =*aniei.
III. $oliti+a e4tern& a lui Au+King,a., +are nu era ni+i di*lo.at, ni+i general, %u *e +0t de
in+oerent& *e at0t de i.*rudent&. 7n .o.entul 1nvr&@/irii +u =*ania se +o.*l&+use +0tva ti.* 1n
rolul de +a.*ion al na)iunilor *rotestante, +eea +e-i atrase din *artea #ondrei vii a+la.a)ii. 6ar,
*entru a @u+a real.ente rolul a+esta 1n Euro*a, era nevoie de o ar.at& *uterni+&. Lr, Anglia era o
)ar& .i+& 'i nu voia s& %ie o na)iune .ilitar&. E4*edi)iile *e +are le-a 1n+er+at Au+King,a. 1n
Llanda 'i la Cadi4 s-au ter.inat toate, din li*s& de organi(are, 1n .od de(astruos. L *oliti+& de
alian)& +u "ran)a +atoli+& n-ar %i %ost de ne+on+e*ut, *entru +& ura %a)& de +asa de Austria *utea s&-l
deter.ine *e Ri+,elieu s&-'i +aute alia)i *0n& 'i 1n ta/&ra re%or.a)ilor. 6ar s& i se *ro.it& lui
Ri+,elieu, +u. a avut 1ndr&(neala s-o %a+& Au+King,a., s*ri@inul .arinarilor *rotestan)i engle(i
1.*otriva re/elilor ,ug,eno)i de la #a Ro+,elle era o ne/unie. C0nd a 1n)eles 1n s%0r'it +& nu va
reu'i s& 1nnoade o alian)& str0ns& 1ntre Carol I 'i #udovi+ al IIII-lea, Au+King,a. se r&(/un&
2
2:7
$ore+l& a%e+tuoas& dat& de Ia+o/ I lui Au+King,a., i.*li+0nd o alu(ie la o %igur& evang,eli+&, =%. Qte%an
*ro-to.artirul, des*re +are 1n "a*tele a*ostolilor, 3I. 1F. se s*une +& avea 5%a)a lu.inoas& *re+u. +,i*ul unui 1nger5...
9
1.*otriva a+estuia din ur.&, de'i +u totul nevinovat de dorin)ele engle(ilor, %&+0nd 1n .od *u/li+
+urte so)iei sale, Anna de Austria. A*oi, asigur0ndu-'i ostilitatea a./elor .ari *uteri o++identale,
=*ania 'i "ran)a, 'i %iind li*sit de /ani *entru a sus)ine o ast%el de lu*t&, s-a v&(ut +onstr0ns s& se
adrese(e *arla.entului.
I3. $arla.entele lui Carol I sunt .ai inde*endente de+0t +ele +are le-au *re+edat. La.enii din
+are se +o.*un, a*roa*e to)i s3uire&i +ultiva)i 'i religio'i, +unos+ 'i venerea(& legea +o.un&.
$rintre ei se a%l& un .are @urist, sir EdJard CoKe, %ost @ude+&tor, +ara+ter violent, dar +are a 'tiut s&
a*ere +u su++es, 1.*otriva lui Ia+o/ I, *rin+i*iul su*eriorit&)ii legii asu*ra regelui. A+e'ti
*arla.entari res*e+t& %or.ele tradi)ionale? ei 1ngenun+,ea(& res*e+tuos 1n %a)a suveranului, dar
1n)eleg +a > 1n ulti.& instan)& > s& 1nving& voin)a *arla.entului. L nou& teorie, a+eea a
res*onsa/ilit&)ii .inisteriale, 1n+e*e s& se +onture(e 1n .intea lor. Regele nu *oate s& gre'eas+&?
da+& se 1n'al&, singurul vinovat este .inistrul, +are ar %i tre/uit s&-l l&.ureas+&? 'i un ase.enea
.inistru, +,iar da+& regele l-a a*ro/at, .erit& i"peach"ent& ul re(ervat odinioar& tr&d&torilor. Cel
.ai .are *arla.entar de *e atun+i, =ir Go,n Eliot, sus)inu a+east& te(& +u o+a(ia ne/unes+ului ata+
al lui Au+King,a. 1.*otriva ora'ului #a Ro+,elle2 'M% Lords * de+lar& el 8+er0nd, 1n nu.ele
Ca.erei Co.unelor, *unerea su/ a+u(are a .inistrului 1n %a)a Ca.erei #or(ilor< >, voi s*une +&,
da+& 1ns&'i Maiestatea sa a +onsi.)it sau a ordonat ata+ul a+esta, +eea +e nu *ot +rede, du+ele n-ar %i
+u ni.i+ e4onerat 'i %a*tul n-ar +onstitui .&+ar o atenuare a +ri.ei sale, +&+i ar %i %ost de datoria lui
s& se o*un& *rin rug&.in)i 'i s& intervin& *e l0ng& Maiestatea sa +a s&-l %a+& s&-'i dea sea.a de
*eri+olul 'i de ur.&rile ne*l&+ute +are ar *utea re(ulta dintr-o atare inten)ie5. Carol I, +are ad.irase
+urtea "ran)ei 'i a+eea a =*aniei, 'i +redea, +a 'i tat&l s&u, 1n dre*tul divin, nu ad.itea a+east&
do+trin& 'i revendi+a res*onsa/ilitatea sa de suveran2 5u voi 1ng&dui Ca.erei s& *un& 1n dis+u)ie
*e slu@itorii .ei 'i .ai *u)in *e a+ela +are 1.i este at0t de a*ro*iat5. 6ar +u. s& se %a+& as+ultatM
6u*& +e 1l tri.ise *e Eliot la 1n+,isoare, 1n ur.a interven)iei energi+e a *arla.entului, arestatul %u
*us 1n li/ertate. $utea regele s& guverne(e %&r& *arla.ent, *ri.ind daruri voluntare sau %&+0nd un
1.*ru.ut %or)atM $rin ase.enea e4*ediente nu se .ai reali(au de+0t sla/e venituri 1ntr-o vre.e
+0nd +,eltuielile erau 1n +re'tere. 6u*& u.ilitoare 1n%r0ngeri 1n r&(/oiul 1.*otriva "ran)ei, 'i 1n s*e-
+ial a+eea din insula Re, %u nea*&rat ne+esar& +onvo+area din nou a Ca.erei Co.unelor.
3. $arla.entul din 162E, ales 1ntr-o at.os%er& 1nvr&@/it&, lu& ,ot&r0rea de a-i rea.inti regelui
+a era dator s& res*e+te legile regatului. $arla.entul 1nto+.i +ele/ra $eti)ie a 6re*turilor, reda+tat&
1n .are *arte de sir EdJard CoKe 'i +are era o a doua a%ir.are, .ai li.*ede, a +eea +e se +redea +&
sunt *rin+i*iile Marei Carte. Lriginalitatea $eti)iei 6re*turilor +onst& 1n %a*tul +& ea 1n+ear+& s&
sta/ileas+& o li.it& *re+is& 1ntre *uterea regal& 'i *uterea legii. Regele e(it& ti.* 1ndelungat. Ii era
groa(& de ideile sus)inute 1n a+est do+u.ent, dar i-l *re(enta +,iar Ca.era #or(ilor, 1.*reun& +u
Ca.era Co.unelor. =%0r'i *rin a r&s*unde a'a +u. voia *arla.entul2 5"a+&-se dre*tate, du*& +u. e
dorin)a5, 'i *eti)ia deveni una din legile %unda.entale ale regatului. Ea restr0ngea e4tre. de .ult
*rerogativele regelui. 7n s*e+ial nu-i .ai 1ng&duia 1n %a*t, da+& nu 1n dre*t, s& 1ntre)in& o ar.at&
*er.anent&, *entru +& 1i re%u(a .i@loa+ele de +a(are 'i de .en)inere a dis+i*linei.
3I. $arla.entul, da+& avea dre*tate atun+i +0nd +erea res*e+tarea legilor, se dovedea el 1nsu'i
li*sit de ra)iune 1n a%a+erile e4terne, li +erea regelui s&-i s*ri@ine *e *rotestan)ii din $alatinat, dar 1i
re%u(a su/sidiile ne+esare. Centilo.ii de la )ar& 'i @uri'tii +are al+&tuiau Ca.era Co.unelor nu
+uno'teau Euro*a 'i nu 1n)elegeau ni.i+ din ur+area *re)urilor. #i*si)i de e4*erien)a a%a+erilor, ei
d&deau lo+ la un +on%li+t inevita/il +u .onar,ul. Ar %i de+i nedre*t s& se atri/uie ru*tura nu.ai
regelui 'i intransigen)ei sale. Ma+aulaD a s*us des*re Carol I +&, in%atuat de .aiestatea sa, +redea +&
1:
onoarea 1l o/lig& s&-'i *&stre(e tonul de tiran +,iar 'i atun+i +0nd +erea a@utor *arla.entului. Cine
+er+etea(& te4tele originale vede +& regele nu luase atun+i un ton de tiran 'i +& *arla.entul 1i
re%u(ase a@utorul s&u. 6u*& +e +edase 1n *rivin)a $eti)iei, Carol I era 1ndre*t&)it s& s*ere +&
i.*o(itul Tunna!e and +ound& a!e #i va %i a+ordat +a 'i *rede+esorilor s&i. -a %ost a'a. Moartea lui
Au+King,a., asasinat de un lo+otenent, "elton, 1n august 162E, nu aduse ni+i o destindere. Regele,
de la %erestrele *alatului s&u, v&(u veselia .ul)i.ii din #ondra 'i /&r/a)ii /0nd 1n s&n&tatea
u+iga'ului. 6u+ele a tre/uit s& %ie 1n.or.0ntat 1n se+ret, *entru a evita +a tru*ul lui s& %ie /at@o+orit
de .ul)i.e. Carol era *rea de.n +a s& i se *oat& +iti senti.entele *e %a)&, dar el n-a
uitat ni+iodat& a+east& de.onstra)ie de ur&. #a sesiunea ur.&toare, +on%li+tul +u *arla.entul re1n-
+e*u. 6e ast& dat& avu 1n .are .&sur& un +ara+ter religios.
3II. $uritanii 'i rituali'tii +ontinuau s&-'i dis*ute do.ina)ia asu*ra /iseri+ii Angliei. Carol
%avori(a +lerul 1nalt 8+el .ai *u)in 1nstr&inat de riturile ro.ane<, deoare+e era su/ in%luen)a so)iei
sale 'i, de ase.enea, *entru %a*tul +& a+est +ler a++e*ta 'i +,iar soli+ita interven)ia regelui 1n
a%a+erile e+le(iasti+e. L .are de(ordine do.nea 1n .in)ile *reo)ilor. !n *astor +alvinist a'e(a .asa
de 1.*&rt&'anie 1n .i@lo+ul +orului
2:E
? venea a*oi un sa+ra.entalist, +are o du+ea la lo+ul unde
%usese 1nainte. !nul (v0rlise sti,arul al/, un altul 1l *urta. #aud, e*is+o*ul #ondrei, a*oi ar,ie*is+o*
de Canter/urD, 1'i lu& o/i+eiul de a-l +onsulta *e rege 1n toate *rivin)ele, +,iar 'i asu*ra *ede*selor
de a*li+at *&+&to'ilor. El 1nto+.i *entru rege o list& a *reo)ilor, notind 1n dre*tul %ie+&rui nu.e
litera L sau $ 8ortodo4 sau *uritan< 't din a+ea +li*& nu.ai +ei nota)i +u L o/)ineau .arile %un+)ii
/iseri+e'ti. Lr, .a@oritatea *o*orului 'i a *arla.entului era +alvinist&. #aud 'i +urtea a++e*tau
do+trina e*is+o*ului olande( Ar.inius 'i +redeau 1n li/erul ar/itru? #ondra 'i *arla.entul +redeau
1n *redestina)ie. 7nv&)&+eii +alvini'ti 'i +urtenii ar.iniani'ti se 1n@urau 1n *lin& strad&. Cau(a
li/erului ar/itru, s+rie TrevelDan, se +on%unda +u a+eea a guvern&rii des*oti+e, a+eea a *redestina)iei
+u a*&rarea *rivilegiilor *arla.entului. 5Cine nu vrea s& %ie guvernat de+0t de legi > s*unea un
de*utat > e so+otit *uritan? a+el +e re%u(& s& %a+& tot +eea +e ai vrea s&-l sile'ti s& %a+& este un *uri-
tan5. Teologia, *oliti+a 'i %is+alitatea erau a.este+ate 1n .od ine4tri+a/il. $entru +a regele s& nu
ai/& *uterea de a i.*une *o*orului s&u altarul ia r&s&rit, sti,arul al/ 'i sa+ra.entele, tre/uia s& i se
re%u(e a+el Tunna!e and +ounda!e$ 1n li*sa +&rora de*indea de un *arla.ent *uritan.
3III. 6e ai+i
2:9
+iudatele 'i +ele/rele 5trei re(olu)ii5 *e +are le-a votat *arla.entul 1n 1629.
Ele de+retau +&2 1. ori+ine va 1n+er+a s& introdu+& 1n Anglia *a*is.ul sau ar.inianis.ul va %i
+onsiderat ina.i+ *u/li+? 2. ori+ine va 1nde.na s& se *er+ea*& i.*o(ite nea+ordate de *arla.ent va
%i +onsiderat ina.i+ *u/li+? ;. ori+e negu)&tor sau ori+e alt& *ersoan& +are va *l&ti ast%el de
i.*o(ite, nevotate de *arla.ent, va %i +onsiderat tr&d&tor 'i ina.i+ *u/li+. 4peaker& ul, 1ns*&i.0ntat
de +ara+terul a+estor re(olu)ii, de+lar& +& a *ri.it ordin de la rege s& ridi+e 'edin)a 1nainte de
votarea lor. 6oi .e./ri ai *arla.entului, a*u+0ndu-l %ie+are de un /ra), 1l )inur& ne.i'+at *e
s*eaKer 1n %otoliul lui. 5$e 6u.ne(eul nostru > 1i s*user& ei >, ve)i r&.0ne ai+i at0ta ti.* +0t va
dori Ca.era5. !n altul 1n+uie u'a 'i v0r1 +,eia 1n /u(unar. C0nd un u'ier /&tu la u'& 1n nu.ele
regelui, ni.eni nu des+,ise. Mo)iunea %u ado*tat&. A %ost o s+en& revolu)ionar&. Carol r&s*unse
*rintr-un a+t revolu)ionar
21:
, arest0nd, la ter.inarea sesiunii 'i 1n *o%ida $eti)iei 6re*turilor, *e nou&
.e./ri ai Ca.erei Co.unelor. Cel .ai ilustru dintre ei, Eliot, .uri 1n Turn, trei ani .ai t0r(iu. Ca
to)i .artirii, a+est .are *arla.entar a %&+ut din +au(a *uritan& o +au(& s%0nt&. Carol era ,ot&r0t
a+u. s& se li*seas+& de *arla.ent. 6inastia Tudorilor nu %&+use la %el ti.* 1ndelungatM R&.0nea
eterna 1ntre/are2 5Regele 1'i va *utea *ro+ura /aniM5 6e a+east& 1ntre/are de*inde, 1n ulti.& anali(&,
sta/ilitatea ori+&rei guvern&ri.
2
2:E
7n ar,ite+tura /iseri+ilor o++identale, 5+orul5 este *artea dins*re r&s&rit, de %or.& a*ro4i.ativ se.i+ir+ular&.
2
2:9
7n realitate +ele trei re(olu)ii au avut un +ara+ter *oliti+ /ine de%init, ur.&rind s& *revin& di(olvarea *arla.entului
de +&tre rege 'i s&-i *rovoa+e a+estuia +0t .ai .ari greut&)i 1n +a(ul 1n +are ar %i %&+ut-o.
2
21:
6e %a*t, un a+t a/u(iv, des*oti+, iar nu unul 5revolu)ionar5.
11
I!
REGELE FR PARLAMENT
I. Iat&-l *e Carol I singur 1n N,ite,all +u t0n&ra sa regin& %ran+e(&, *e +are a+est ti.id o
iu/e'te a+u. +u o dragoste sen(ual& 'i tandr& 'i +are +a*&t& asu*ra lui o in%luen)& .ult .ai .are
de+0t *e vre.ea +0nd tr&ia Au+King,a.. #i*sit de +onta+tul +u o*inia *u/li+& *e +are i l-ar %i *utut
asigura +onvo+area anual& a *arla.entului, *e +ine se va s*ri@ini 1n guvernarea luiM A g&sit doi
oa.eni +are-i 1.*&rt&'es+ gustul *entru autoritate 'i +are +red, +a 'i d0nsul, +& %olosirea %er.& a
*rerogativelor regale *oate adu+e %eri+irea *o*orului2 unul este #aud, +are, ar,ie*is+o* din 16;;,
+ondu+e tre/urile e+le(iasti+e, la +are adaug& a*oi *e +ele %inan+iare? +el&lalt este un %ost .e./ru al
*eri+ulosului $arla.ent din 162E, T,o.as NentJort,, *e +are regele 1l va %a+e 1n 169: +onte de
=tra%%ord.
II. -a e4istat o. .ai +alo.niat de+0t =tra%%ord. $entru +& a %ost *rieten +u *arla.entarii
re/eli, +u $D., +u Go,n Eliot, +u Ha.*den, a+e'tia +onsider& +a o tr&dare ralierea lui la +au(a
regal&. 5-a. s& 1n+ete( de a v& ur.&ri at0ta ti.* +0t ve)i avea +a*ul *e u.eri5, i-a de+larat $D..
Cuvinte +rude 'i, da+& ne g0ndi. la +e-a ur.at, *ro%eti+e. 6ar 1n +e +onst& tr&dareaM 6e la 1n+e*utul
+arierei sale, NentJort, 'i-a a%ir.at ideile2 5$rin+i*iul .eu este s& nu lu*t 1.*otriva *rerogativelor
regale 1n afara parla"entului'. El +onsidera 1n+rederea *o*orului 'i autoritatea regal& +a dou&
ele.ente indis*ensa/ile ale ori+&rei *oliti+i s&n&toase, regele %iind +,eia de /olt& de +are ni.eni nu
se *oate atinge %&r& a (drun+ina edi%i+iul. Carol 'i-a dat i.ediat sea.a de *r&*astia +are des*&r)ea
*e o*o(an)ii de *ro%esie de a+est /&r/at de stat2 5NentJort, > re.ar+ase el > e un gentilo. +instit5.
C0nd 1l avu 1n slu@/a sa, 1i 1n+redin)a .isiunile +ele .ai di%i+ile? 1l %&+u *re'edintele Consiliului
ordului
211
, a*oi 1i d&du sar+ina de a *a+i%i+a Irlanda. 6a+& l-ar %i %olosit de 1ndat& 1n Anglia, *oate
+& =tra%%ord ar %i al+&tuit o ar.at& *er.anent&, 1n li*sa +&reia era i.*osi/il s& se .en)in&
*rerogativele +oroanei, 'i *oate +& destinele Angliei ar %i se.&nat .ai .ult +u a+elea ale "ran)ei lui
#udovi+ al Il3-lea. 6ar Carol 1.*&rt&'ea do+trina lui =tra%%ord %&r& s& ai/& %or)a lui de +ara+ter,
ni+i geniul s&u de organi(are. C0nd s-a ,ot&r0t, 1n s%0r'it, s&-l *lase(e 1n rangul 1nt0i, *artida era
de@a *ierdut& *entru a.0ndoi.
III. #aud, +a 'i =tra%%ord, era un o. as*ru, dar de /un&-+redin)&. A+est ar,ie*is+o* autoritar,
*rea *u)in %&+ut *entru a-i guverna *e engle(i, +onsidera +&, 1n +adrul /iseri+ii %er.itatea do+trinei
valorea(& .ai .ult de+0t li/ertatea o*iniei. El dorea s& i.*un& *rin %or)& o *er%e+t& uni%or.itate a
+redin)ei 'i a +ere.onialului. 56a+& *utea +onstr0nge, renun)a de a .ai +onvinge5. Toat& via)a sa a
ur.at a+east& linie rigid& de +onduit&. 7n+& la L4%ord %iind, 1i indignase *e teologii +alvini
s*un0ndu-le +& *res/iterienii sunt tot at0t de *eri+ulo'i +a 'i *a*i'tii. 6eoare+e se 1n+lina 1n %a)a
altarului 'i a*le+a +a*ul de +0te ori se *ronun)a nu.ele lui Iisus Hristos 1n ti.*ul slu@/ei, *a*a,
1n+ura@at de a+este si.*to.e lini'titoare, 1i o%eri *&l&ria de +ardinal. 5R&s*unsul .eu este nu, at0ta
ti.* +0t Ro.a va %i +eea +e este5 ri*ost& #aud. 6is+i*ol al lui Aristotel, el era de *&rere +&
o/i'nuin)a este a doua natur& 'i so+otea +& uni%or.itatea +ere.onialului du+e negre'it la unitatea
+redin)ei. =e str&duia s& le i.*un& *e a.0ndou&. e-%iind un o. +rud, nu %olosea arderea *e rug 'i
ni+i tortura, dar e4er+ita asu*ra /iseri+ii o tiranie ad.inistrativ&.
2
211
Consiliul ordului, +reat *e vre.ea lui Ia+o/ I, era un de*arta.ent 1ns&r+inat +u rela)iile dintre
Anglia 'i )&rile din nordul Euro*ei, in+lusiv "ran)a. E4ista 'i un Consiliu al =udului, o+u*0ndu-se de
rela)iile +u =*ania, "landra 'i Italia. A./ele au %un+)ionat *0n& la 17E2, +0nd din Consiliul ordului
s-a +onstituit 6e*arta.entul E4ternelor 8"oreign L%%i+e<, iar din Consiliul =udului +el al Internelor
8Ho.e L%%i+e<.
12
I3. =*ri@inindu-se *e +ur)ile e+le(iasti+e 'i 1n s*e+ial *e +urtea 1naltei +o.isiuni
212
, e*ura
universit&)ile 'i +lerul. =u*raveg,ea *redi+ile *rea *rotestante 'i i.*unea s+urtarea lor. Inter(i+ea
+o.unit&)ilor ne.ul)u.ite s& adu+& 5le+tori5 *entru a 1nlo+ui *redi+ile angli+ane. 7n+,idea +a*elele
*arti+ulare ale *uritanilor 'i le inter(i+ea adun&rile lor evlavioase. Ia+o/ I *u/li+ase 1n 161E o -arte
a sporturilor$ *rin +are 1'i 1nde.na su*u'ii, 1n dis*re)ul sa/atului *uritan, s&-'i +ontinue @o+urile de
du.ini+&. Adusese 1n %avoarea a+estei te(e .otive e4+elente2 o stri+te)e *rea .are ris+& s&
1nde*&rte(e s*iritele de religie2 s*orturile sunt utile *entru s&n&tatea +or*ului 'i +onstituie o
*reg&tire a /&r/a)ilor 1n vederea r&(/oiului. A+east& de+lara)ie 1i 1ngro(ise *e *uritani, +are
re%u(aser& s-o +iteas+& 1n /iseri+ile lor. Ia+o/ nu st&ruise? #aud voia s&-i +onstr0ng&. Adev&ra)ii
*rotestan)i v&(ur& +u triste)e +&, gra)ie in%luen)ei reginei, +atoli+ii se /u+urau a+u. de oare+are
toleran)&, *e +0nd ei 1n'i'i erau *erse+uta)i. $e +ontinent r&(/oaiele du+eau la vi+toria *uterilor +a-
toli+e. Mul)i *uritani, des*era)i, se ,ot&r0r& atun+i s& se e4*atrie(e, s& se du+& s& tr&ias+& 1n
A.eri+a, de*arte de #aud 'i de Ro.a. Mai .ult de dou&(e+i de .ii dintre ei se al&turar& *elerinilor
de *e Ma%& flower 'i %or.ar& nu+leul oii-Anglii, unde introduser& institu)iile +ele .ai
+ara+teristi+e ale Angliei din a+ea vre.e. "&r& rigorile lui #aud e *ro/a/il +& +ivili(a)ia A.eri+ii de
ord n-ar %i %ost ni+iodat& o +ivili(a)ie anglo-sa4on&. 6ar a+east& 1nde*&rtat& +onse+in)& a
*rigoanelor era i.*revi(i/il& atun+i, 'i 1n .iile de +&.ine engle(e 1n +are %a.iliile *uritane se
str&duiau, *rin +itirea (ilni+& a Ai/liei, s&-'i .en)in& +redin)a trea(&, resenti.entul era viu 'i s*ai.a
(ilni+&.
3. Ce i.*o(ite *utea s& *er+ea*& .onar,ul da+& res*e+ta %or.ele legaleM Tunna!e and
+ounda!e5 Randa.entul a+estui i.*o(it de*indea de volu.ul tran(a+)iilor +o.er+iale 'i, ti.* de
'ase luni, +o.er+ian)ii din #ondra, *entru a *rotesta 1.*otriva arest&rii ar/itrare a lui sir Go,n Eliot,
se a/)inur& s& v0nd& 'i s& +u.*ere. egustori +are re%u(au s& %a+& nego)M Era un se.nal i.*ortant,
dar +are nu %u 1n)eles. A@utat de @uri'tii s&i, +are g&sir& ni'te dre*turi ar,ai+e 1n ,risoave ve+,i,
regele resta/ili unele ta4e +&(ute 1n desuetudine2 daruri 53oluntare5? o/liga)ia *entru +ei +are +u
se+ole 1n ur.& se sta/iliser& 1n *&durile regale s& r&s+u.*ere terenurile de la rege? v0n(area de
titluri de no/le)e? servi+iul de +avalerie o/ligatoriu? ta4e *entru 1ntre)inerea .ili)iei 8+oat and
conduct "one%67 ta4& asu*ra tr&surilor de *ia)& 8hackne% coaches$ o inova)ie a vre.ii<? v0n(area de
.ono*oluri +urtenilor, +eea +e 1./og&)ea 1n a+ela'i ti.* 'i visteria 'i *e +on+esionari, 1n dauna
*o*orului. Carol avu *reten)ia s& o/lige *e su*u'ii s&i s& %oloseas+& un anu.it s&*un, *rost %a/ri+at
de o +or*ora)ie de 5.ono*oli'ti5. =&*unul a+esta, +are t&ia len@eria 'i le *rovo+a s*&l&toreselor
arsuri *e .0ni, %u /ote(at popish soap$ s&*un *a*al. Cos*odinele din #ondra se g0ndeau +& r&nile
*e +are le *rodu+ea erau si./oli+e 'i +& %olosirea lui ardea 'i su%letele.
3I. Intre *ere+,ea regal& > 1n+,is& 1n N,ite,all 1n .i@lo+ul unor %ru.oase *i+turi olande(e 'i
italiene +u.*&rate la *orun+a regelui, *e +ontinent 'i 1n+on@urat& de +urteni +u *&r lung 'i /u+lat, +u
gulere de dantel&, *&l&rii de %etru +u /oruri largi, 1.*odo/ite +u +0te o *an& > 'i negustorii din #on-
dra, +u u+eni+ii lor tun'i s+urt, +u gravele lor neveste *uritane 1n ro+,ii +enu'ii, se ridi+a atun+i un
(id de *re@ude+&)i, de ran+,iune 'i de t&+eri. L*inia *u/li+&, ostil&, nu .ai avea ni+i o su*a*&. u
.ai e4ista *arla.ent, *rin ur.are ni+i dis+ursuri *u/li+e? s+rierile erau +en(urate? *redi+ile
s+&r.&nate de #aud? 1ntrunirile inter(ise. 6ar, +u toat& ne*o*ularitatea at0tor .&suri, .ult& vre.e
nu s-a *rodus ni+i o revolt& serioas&. A+estui *o*or at0t de *reo+u*at de legalitate 'i o/i'nuit 1n
se+olul dinastiei Tudor s&-l res*e+te *e suveran +a *e un *ersona@ s%0nt, o r&s+oal& 1.*otriva regelui
i se .ai *&rea 1n+& un a+t .onstruos.
2
212
Tri/unal e4+e*)ional, 1ns&r+inat +u ur.&rirea 'i @ude+area deli+telor religioase.
1;
3II. $rintre ve+,ile i.*o(ite *e +are le re1nviaser& oa.enii regelui era 'i a+ela nu.it ship
"one%$ i.*o(itul naval. E4istase dintotdeauna o/i+eiul +a ora'ele .ariti.e s& %ie soli+itate s&
*arti+i*e la a*&rarea +oastelor, %urni(0nd nave 1.*reun& +u e+,i*a@ele lor. Carol I e4tinsese a+east&
o/liga)ie la )ara 1ntreag& 'i +eru nu vase, +i /ani *entru +onstruirea lor. Cererea nu era a/surd&. 6e
*e vre.ea lui Ia+o/ I, din +au(a li*sei unei %lote e%i+iente, .arina +o.er+ial& engle(& era la
+,ere.ul *ira)ilor. $ira)ii din Aar/aria
21;
1ndr&(neau s& vin& *0n& 'i 1n a*ele engle(e +a s& ata+e
navele 'i s& r&*eas+& s+lavi de *e +oastele Irlandei. C0nd =tra%%ord s-a dus 1n Irlanda s&-'i *reia
+o.anda, e%e+tele lui *ersonale i-au %ost @e%uite de un *irat. L s+risoare a lui Carol +&tre ora'ul s&u
#ondra des+rie 5@a%urile tur+ilor 'i ale altor *ira)i, +are r&*es+ +u %or)a vasele, /unurile 'i .&r%urile
su*u'ilor no'tri5 'i +ere ora'ului #ondra s&-i %urni(e(e un vas de r&(/oi de nou& sute de tone, alte
*atru de +0te +in+i sute de tone 'i unul de trei sute de tone, 5toate +u artilerie, *ra% de *u'+& 'i
e+,i*a@e5. 6ar, +a un i.*o(it s& %ie a++e*tat de engle(i, nu era de a@uns s& %ie util? .ai tre/uia s& %ie
votat 'i de un *arla.ent. A'a s*unea Carta li/ert&)ilor engle(e? a+easta a %ost te(a *e +are au
sus)inut-o +0)iva +et&)eni, dintre +are +el .ai ilustru este Go,n Ha.*den. 4heriff& ul din +o.itatul
s&u i-a *retins, dre*t s,i* "one% *entru unul dintre do.eniile sale, trei(e+i 'i unu de 'ilingi 'i 'ase
*en+e 'i *entru un altul dou&(e+i de 'ilingi 816;7<. Ha.*den a re%u(at *ia)a, nu din *ri+ina su.ei
8avea o avere .are<, +i din *rin+i*iu. 56ou&(e+i de 'ilingi l-ar %i ruinat *e Ha.*denM u, dar 'i
*lata unei @u.&t&)i din a+east& su.&, 1n +ondi)iile 1n +are era +erut&, ar %i %&+ut din el un s+lav5. =-a
l&sat t0r0t 1n %a)a tuturor instan)elor 'i da+&, 1n +ele din ur.&, a %ost +onda.nat de Curtea
e'i+,ierului *rin 'a*te voturi +ontra +in+i, o*inia *u/li+& 1ns& l-a a+,itat. Engle(ii 1n+e*eau s&
des+o*ere +& 1ns&'i res*e+tarea legilor *oate du+e su%letele .ari la re/eliune.
3III. Cu toat& severitatea +en(urii, +ir+ulau *a.%lete 1.*otriva +ur)ii. Nillia. $rDnne,
*a.%letar *uritan, 1ntre*rinsese re%or.area .oravurilor din vre.ea lui. =+risese 1.*otriva *&rului
lung al +urtenilor 5+ontrar legilor lui Hristos5. 7n 16;1 a *u/li+at un *a.%let +u *rivire la teatru. 6in
ne%eri+ire *entru el, regina 1ns&'i, 1.*reun& +u doa.nele ei de onoare, to+.ai re*etau o *astoral&.
Ca.era 7nstelat&, so+otind +& *a.%letul era un ata+ 1.*otriva reginei, 1l +onda.n& *e $rDnne la o
a.end& de +in+i .ii de livre 'i la t&ierea ure+,ilor. A %ost *us la st0l*ul in%a.iei 'i +&l&ul i -a t&iat
ure+,ile. A+east& +rud& *edea*s& ne1.*iedi+0ndu-l s& s+rie, de ast& dat& 1.*otriva lui #aud, 1n 16;7
%u *us din nou la st0l*ul in%a.iei 1n a+ela'i ti.* +u un *astor *rotestant 'i un do+tor? i s-a .ai t&iat
'i +e i-a r&.as din ure+,i 'i i s-au i.*ri.at *e o/ra( +u %ierul ro'u dou& litere2 =. #. 84editious
Libeller6. $u/li+ul din #ondra a *rivit +u 1ndre*t&)it& oroare trata.entul /ar/ar a*li+at +elor trei
gentle.eni. 7n +li*a +0nd +&l&ul s-a a*ro*iat de ei, un i.ens strig&t de %urie s-a ridi+at din .ul)i.e.
Cre'tea .0nia *o*orului engle(, %eno.en grav 1ntr-un stat 1n +are singura %or)& a suveranului +onsta
1n dragostea *o*orului %a)& de el.
II. =u*re.a ne/unie a %ost *reten)ia de a le i.*une s+o)ienilor, at0t de 1nd0r@i)i 1n a-'i a*&ra
/iseri+a lor *res/iterian& 8RirK<, rug&+iunile 'i ritualul angli+an. Carol, regele Angliei 'i al =+o)iei,
+uno'tea 'i .ai *u)in =+o)ia de+0t Anglia. 6e'i regele Ia+o/, tat&l s&u, nu.ise 1n =+o)ia e*is+o*i,
/iseri+a r&.&sese de esen)& *res/iterian&. C0nd #aud 1'i d&du sea.a, se s+andali(a2 5Aiseri+a
=+o)iei nu este re%or.at&, ea este de%or.at&5. 6ar +0nd, 1n ur.a ordinului s&u, e*is+o*ii introduser&
1n =+o)ia noul ritual, +redin+io'ii nu-i l&sar& s&-'i ter.ine slu@/a. o/ilii, or&'enii 'i )&ranii s+o)ieni
se.nar& 8uneori 1n +ir+u.stan)e ro.anti+e2 *e .or.inte, 1n /iseri+i< un *a+t, sau -ovenant
solennel$ *rin +are %&g&duiau s& r&rn0n& +redin+io'i /iseri+ii lor. Carol se *orni s& (dro/eas+&
a+east& lig& religioas& +u ar.ele. 6ar e *eri+ulos s& re+urgi ia dragonade +0nd nu ai dragoni
219
.
C&rei ar.ate ar %i *utut s&-i 1n+redin)e(e regele +au(a saM 5Cetelor antrenate5 ale .ili)ieiM 6ar ele
2
21;
=u/ a+est nu.e erau designate, .ai ales 1n se+olele I3IHI3II, regiunile de +oast& ale Maro+ului 'i Algeriei de
ast&(i.
2
219
Alu(ie la 5dragonadele5 lui #udovi+ al Il3-lea. *erse+u)ii 1.*otriva *rotestan)ilor din "ran)a, du*& revo+area 81n
16EF< edi+tului de toleran)& religioas& de la antes.
19
nu erau antrenate. Centilo.ilor de la )ar&M Erau de*arte de a %i de a+ord +u el. C0nd regele o*use *e
+ei +0)iva osta'i *e +are i-a *utut str0nge e4+elentei ar.ate s+o)iene 8dou&(e+i de .ii de oa.eni,
dintre +are .ul)i serviser&, *e +ontinent, 1n ar.ata *rin)ilor *rotestan)i *e +are o +o.anda un
lo+otenent al lui Custav-Adol%<, tru*ele +elor dou& ta/ere *a+ti(ar&. 6a+& a+est *ri. 5r&(/oi al
e*is+o*ilor5 nu s-a ter.inat *rintr-un de(astru, %a*tul se datorea(& nu.ai nego+ierilor, +are au *us
+a*&t 1naint&rii ar.atei s+o)iene.
I. Regelui 1i r&.0nea o singur& s*eran)&2 =tra%%ord. A+esta era singurul o. *uterni+ al
regi.ului. 7n Irlanda el a*li+ase devi(a2 'Thorou!h... *0n& la +a*&t5. I s-a re*ro'at duritatea, dar
do.olise )ara, 1ntrunise o %anto.& de *arla.ent, o/)inuse tru*e, /ani. I-a *utut +,iar tri.ite regelui
dou&(e+i de .ii de livre *entru r&(/oiul s&u din =+o)ia. C0nd Carol 1i +eru s%atul, el 1i *ro*use s&
*ro+ede(e 1ntr-o .anier& %orte. Tre/uia +onvo+at *arla.entul, tre/uia s& se o/)in& su/sidii,
de(v&luind .a'ina)iile *use la +ale de s+o)ieni 1.*reun& +u Ri+,elieu, a*oi tre/uia dus r&(/oiul
*0n& 5la +a*&t5. =tra%%ord 1nsu'i se re*e(i 1n Irlanda, 1nrola o*t .ii de oa.eni 'i se 1ntoarse /olnav,
dar ,ot&r0t. $arla.entul +onvo+at de Carol 8169:<, *ri.ul du*& dois*re(e+e ani, nu uitase ni.i+ din
ran+,iunile de odinioar&. 6e*arte de a a+orda s*ri@inul s&u 1n %avoarea unui r&(/oi, Ca.era
Co.unelor +eru 5re*ararea *re@udi+iilor +e i s-au adus5. $D. rea.inti toate gre'elile lui Carol 'i
*arla.entarii nego+iar& +u s+o)ienii. 6u*& o sesiune de nu.ai o*ts*re(e+e (ile, a+est 5$arla.ent
s+urt5 8a*rilieH.ai 169:< tre/ui s& %ie di(olvat. =tra%%ord %u de *&rere +& regele s-a *us 1ntr-o
ase.enea situa)ie 1n+0t, da+& .ai *utea %i salvat, +eea +e era 1ndoielni+, lu+rul era *osi/il nu.ai
*rintr-un des*otis. ne.ilos, 5nesu*us o/i'nuitelor reguli de guvern&.0nt5. 5$l0nge)i-.& > s+ria el
unuia dintre *rietenii s&i >, +&+i ni+iodat& vreun o. n-a %ost +,e.at s& se o+u*e de ni'te tre/uri at0t
de des*erate. Ar.ata are .ari nevoi 'i nu-i +u ni.i+ a*rovi(ionat&... Cavaleria noastr& e li*sit& de
+ura@. Bara, de la AerJi+K la SorK, este 1n *uterea s+o)ienilor? *retutindeni nu.ai s*ai.&, dis*ari)ia
general& a dragostei %a)& de rege... 7ntr-un +uv0nt, .& lu*t singur +u at0tea ne+a(uri, %&r& ni+i un
a@utor. "ie +a 6o.nul, 1n .&rini.ia sa, s& .& salve(e de la +ea .ai .are nenoro+ire a vie)ii .eleT5
!
PARLAMENTUL CEL LUNG
I. "&r& /ani, %&r& solda)i +redin+io'i, 1nvins de s+o)ieni, +are o+u*au +o.itatele din nord 'i
+ereau, *entru a le eva+ua, nu nu.ai li/ertatea religioas& 8*e +are ni.eni nu era 1n stare s& le-o
re%u(e<, dar 'i o inde.ni(a)ie, Carol tre/ui s& se 1n+line 1n %a)a voin)ei +elor .ai %er.i dintre su*u'ii
s&i. #or(ii 1l invitau s& +onvoa+e un nou *arla.ent? o *eti)ie *urt0nd (e+e .ii de se.n&turi adunate
de $D. i-o +erea de ase.enea? regele +ed&. i+iodat& alegerile nu st0rniser& *ati.i at0t de vii. $D.,
+a un adev&rat 'e% de *artid, %un+)ie nou&, +utreiera satele, )inea .itinguri 1n ora'e, %or.a +o.itete
lo+ale. Ha.*den, devenit unul dintre +ei .ai res*e+ta)i oa.eni ai regatului, 1l s*ri@inea *e $D. +u
toat& 1nalta sa autoritate. Ce voiau a+e'ti oa.eniM =& se aleag& adev&ra)i *uritani, gata s& lu*te
1.*otriva a/solutis.ului. Al doilea *arla.ent din 169: nu .ai este un *arla.ent re%or.ist? e un
*arla.ent revolu)ionar. 6ar a+east& adunare revolu)ionar& nu este de.agogi+&. 6e*uta)ii
$arla.entului +el lung sunt gentilo.i, *ro*rietari, oa.eni serio'i, religio'i, +ultiva)i, +are dores+ s&
revin& +0t .ai +ur0nd *osi/il la do.eniile lor %a.iliale. Ase.enea oa.eni nu au gustul r&(.eri)ei 'i
nu +,ea.&, de+0t +u regret, .ul)i.ea 1n a@utorul lor. 6e*arte de a %i ostili institu)iei .onar,i+e, ei
ni+i nu +on+e* alta deo+a.dat&. 6ar au de re(olvat +u Carol dou& +on%li+te, unul *oliti+ 'i un altul
religios, +on%li+te +are otr&ves+ via)a Angliei de la ur+area *e tron a dinastiei =tuart.
II. Mai .ult de+0t de rege, lui $D. 'i *arla.entarilor le era tea.& de =tra%%ord. Qtiau +& 1ntre
1F
ei 'i =tra%%ord lu*ta e *e via)& 'i *e .oarte. =au $D. va *une *e =tra%%ord +u +a*ul *e /utu+, sau
=tra%%ord va *orun+i s& %ie s*0n(urat $D.. !na dintre *ri.ele a+)iuni ale noului $arla.ent a %ost
*unerea su/ a+u(are a lui =tra%%ord *entru 1nalt& tr&dare *rin i"peach"ent #n %a)a Ca.erei #or(ilor.
=tra%%ord 'tia 1n+& de +0teva s&*t&.0ni +&, da+& se va *re(enta 1n %a)a *arla.entului, era *ierdut. Qi
o s*use lui Carol? a+esta 1i r&s*unse +&, 1n +alitatea lui de rege al Angliei, *utea s&-l o+roteas+&
1.*otriva ori+&rui *eri+ol 'i +& *arla.entul nu se va atinge de un %ir de *&r de *e +a*ul lui. =tra%%ord
se *re(ent& de+i la Ca.era #or(ilor +,iar 1n +li*a 1n +are $D., 1n %runtea unei delega)ii a Ca.erei
Co.unelor, venise s& +ear& arestarea lui. =tra%%ord intrase +u +a*ul sus? tre/ui s& 1ngenun+,e(e la
/ar& +a s& as+ulte a+u(area 'i ie'i de a+olo *ri(onier. Gude+ind dre*t, *utea %i salvat. A+est
i"peach"ent n-avea ni+i o valoare legal&. Cu. s&-l a+u(i 1n .od serios de 1nalt& tr&dare, de +ri.&
1.*otriva regelui, *e +el .ai %idel slu@/a' al regeluiM 6ar u(an)ele +onstitu)ionale nu o%ereau
*arla.entului ni+i un alt .i@lo+ de a se de/arasa de un .inistru sus)inut
de suveran. =-a 1n+er+at +o.*ro.iterea lui =tra%%ord +itind din +uv0nt&rile lui )inute la Consiliul
*rivat? se s*unea +& ar %i sugerat ideea de a %olosi o ar.at& irlande(& *entru a +otro*i Anglia. -a
*utut %i adus de+0t un singur .artor, sir HenrD 3ane, 'i a+ela %oarte du/ios. $D. 'i *rietenii s&i 1'i
d&dur& sea.a, *lini de %urie, +& nu se va g&si 1n Ca.era #or(ilor o .a@oritate +are s&-l +onda.ne *e
=tra%%ord? a+esta, de'i su/.inat de /oal&, s-a a*&rat 1n %ru.osul s&u stil s+urt 'i t&ios, +are-i era *ro-
*riu. =%0r'itul *ledoariei 1i .i'+& *e to)i +ei +are-l as+ultaser&. 5Qi a+u., "% lords$ +u toat& u.ilin)a
'i lini'tea su%leteas+&, .& su*un +u .intea li.*ede 'i 1n .od li/er @ude+&)ii voastre, %ie +& a+east&
@ust& @ude+at& va adu+e du*& sine via)a, %ie +& va adu+e .oartea .ea. Te Deu" lauda"us$ te
Do"inu" con&fite"ur'.
III. A+u(atorii, 1ngri@ora)i, re+urser& la *ro+edura .ai si.*l& 'i .ai /rutal& a unui bill of
attainder$ votat de *arla.ent 'i san+)ionat de +oroan&. $rin a+east& *ro+edur&, a+u(atul *ierdea toate
garan)iile *e +are le *re(enta o +urte de @usti)ie. 6a+& se iau 1n +onsidera)ie nu.ai *ro/ele legale,
+o.*ortarea lui $D. 'i a *rietenilor s&i nu *oate %i @usti%i+at&. #-au asasinat *e =tra%%ord +u
oare+are %or.e @udi+iare. Tre/uie ad&ugat s*re de(vinov&)irea lor +& da+& =tra%%ord ar %i tr&it 'i 'i-ar
%i re+0'tigat li/ertatea, n-ar %i e(itat ni+i el s&-i distrug&, .erg0nd 5*0n& la +a*&t5. $oate +& ar %i %ost
.ai /ine *entru $D.. 'i *rietenii s&i s& %i .&rturisit +instit +& 1n+e*use un r&(/oi +ivil 'i s& renun)e
la i*o+ri(ia legalit&)ii. #ordul 6ig/D, 1ntr-un dis+urs +are 1i %a+e +inste, a de+larat +& el nu *oate vota
/ill-ul2 56u.ne(eu s& .& *&(eas+& s& +onda.n un o. la .oarte du*& o lege %&+ut& a posteriori...
Qtiu, do.nule speaker$ +& *arla.entul e 1nvestit +u *utere @ude+&toreas+& 'i +u *utere legislativ&.
!na sta/ile'te +eea +e este legal.ente @ust, +ealalt&, +eea +e +onvine *oliti+e'te s*re /inele
+o.unit&)ii. 6ar a+este dou& *uteri nu tre/uie +on%undate 'i n-ave. dre*tul s& a+o*eri. un a+t de
*ruden)& *oliti+& *rintr-o *arad& goal& de @usti)ie legal&5. =e *oate a*re+ia violen)a la +are au a@uns
*ati.ele da+& se )ine sea.a de %a*tul +& a+est ad.ira/il dis+urs a %ost ars de +&l&u 'i regele a %ost
rugat s& nu .ai +on%ere ni+i o onoare lordului 6ig/D 'i s& nu-l .ai %oloseas+& 1n ni+i un %el. #egea
de attainder a %ost votat& 1n Ca.era Co.unelor +u 2:9 voturi *entru 'i F9 +ontra? nu.ele a+elora
+are au votat +ontra au %ost a%i'ate 1n ora' +a %iind 5stra%%ordieni 'i ina.i+i ai *atriei lor5, de'i
regula.entul inter(i+ea s& se *u/li+e nu.ele o*o(an)ilor. $r&v&liile ora'ului au %ost 1n+,ise.
Mai'trii 'i u+eni+ii venir& la Nest.inster s&-i a.enin)e *e stra%%ordieni. =u/ *resiunea *o*ula)iei,
+,iar 'i lor(ii au votat .oartea +u dou&(e+i 'i 'ase de voturi +ontra nou&s*re(e+e.
I3. Regele Carol, +are-i @urase lui =tra%%ord +& *arla.entul nu se va atinge de un %ir de *&r de
*e +a*ul lui, va san+)iona legeaM E*is+o*ii, +u*rin'i de *ani+a general&, venir& s&-i s*un& lui Carol
+& tre/uie s& ai/&, +a rege, dou& +on'tiin)e, una *u/li+& 'i alta *rivat&. Mul)i.ile din #ondra se
adunar& 1n @urul 9hitehall& ului 'i devenir& at0t de a.enin)&toare 1n+0t +urtenii +atoli+i se s*ovedir&,
iar +ei .ai +ura@o'i +&*itani se *reg&teau s& .oar&, a*&r0nd s+&rile 'i +uloarele ve+,iului +astel.
6u.ini+a va+ar.ul +res+u 'i .ai .ult? *e la ora nou& seara, regele se.n&. 56a+& ni.i+ alt+eva
16
de+0t via)a lui nu *oate satis%a+e *o*orul .eu, tre/uie s& s*un2 "iat Gusti)ia.5 =tra%%ord, de'i sur*rins
+& a %ost *&r&sit de rege, avu no/le)ea s&-i s+rie +&-'i d& /u+uros via)a *entru el. 6ar se s*une +& a
.ur.urat2 5u v& /i(ui)i *e *rin)i, ni+i *e %iii oa.enilor, +&+i la ei nu ve)i g&si salvarea5. C0nd
tre+u *e dru.ul su*li+iului, /&tr0nul ar,ie*is+o* #aud, el 1nsu'i *ri(onier, se a*ro*ie de %ereastr&
s&-'i /ine+uvinte(e *rietenul, +are a .urit +u un +ura@ at0t de si.*lu 1n+0t u+eni+ii din #ondra au
*&strat o t&+ere res*e+tuoas&. Ast%el a dis*&rut un o. .are a +&rui +ri.& a %ost +& a dorit +a
.onar,ia s& %ie asistat&, 'i nu do.inat&, de *arla.ent
21F
. 7n+e*0nd de la a+est *ro+es, se *oate s*une
+& 1n Anglia regele a 1n+etat s& .ai 1ntru+,i*e(e statul, deoare+e, din +au(a loialis.ului s&u %a)& de
suveran, =tra%%ord a %ost +onsiderat un tr&d&tor de )ar&.
3. Conda.n0ndu-l *e =tra%%ord, *arla.entul 1nl&turase singurul o. +a*a/il s& trans%or.e
.onar,ia engle(& 1ntr-o %or)& de guvernare autoritar& ase.&n&toare a+elora *e +are =*ania 'i "ran)a
le-au dat dre*t .odel Euro*ei. $entru a %a+e i.*osi/il *entru totdeauna triu.%ul a/solutis.ului,
tre/uia a+u. s& se inter(i+& regelui de a guverna %&r& *arla.ent, a'a +u. %&+use .ult& vre.e
*&rintele s&u 'i el 1nsu'i. $artea sla/& a adun&rilor alese, 1n +a(ul +0nd intr& 1n +on%li+t +u *uterea
e4e+utiv& *er.anent&, este +& a+easta *oate s& le revo+e. =ingurul lor .i@lo+ de a*&rare este s&
i.*un& *uterii e4e+utive .odalit&)i 'i date %i4e de +onvo+are. $D. 'i *rietenii s&i 1l +onstr0nser& *e
rege s& a*ro/e2 1. un a+t asigur0nd +onvo+area regulat& a *arla.entului, +el *u)in o dat& la trei ani?
da+&, 1n +el de-al treilea an, regele se .ai a/)inea, +onvo+area se *utea %a+e %&r& a se re+urge la el?
ni+i un *arla.ent nu va *utea %i di(olvat 1nainte de a %i 5tr&it5 +in+i(e+i de (ile, ni+i *rorogat .ai
.ult de+0t trei ani? 2. un a+t retr&g0nd regelui dre*tul de a *er+e*e i.*o(ite %&r& votul
*arla.entului. i+i tunna!e and pounda!e$ ni+i ship "one%7 #n general, ni+i un %el de i.*o(it
ne+onsi.)it? ;. *uterile regelui 1n Consiliul s&u erau .ult .i+'orate 'i +ur)ile *rivilegiate 8Ca.era
1nstelat&, Consiliul nordului et+.< +edau lo+ul +ur)ilor de dre*t +o.un. 7n s*e+ial erau su*ri.ate
+ur)ile e+le(iasti+e ale 1naltei Co.isii, de +are se %olosise #aud 1.*otriva *uritanilor. #egea devenea
.ai tare de+0t regele.
3I. $ro/le.a religioas& era .ai +o.*le4& de+0t *ro/le.a *oliti+&. Asu*ra unui singur *un+t
+ea .ai .are *arte a *arla.entarilor erau de a+ord2 %iind *rotestan)i, se te.eau de *a*is.. 6ar
.ul)i 1i urau *e e*is+o*ii lui #aud, +are 1n+er+aser& s&-i readu+& *e engle(i la ritualis.? al)ii erau
lega)i de ve+,ile ierar,ii. $ri.ii voiau s&-i s.ulg& /iseri+ii e*is+o*atul 5+u r&d&+ini 'i ra.uri5?
+eilal)i, *arti(ani ai e*is+o*ilor, sau e*is+o*alienii, aveau avanta@ul +& erau .ai uni)i de+0t
adversarii lor. $rintre adversarii e*is+o*ilor se distingeau erastienii, dis+i*olii teologului ger.an
T,o.as Erast 81F29H1FE;<, +are 1n *ro/le.ele lu.e'ti su/ordonau /iseri+a %a)& de stat 'i-i
1nlo+uiau *e e*is+o*i +u +o.isari lai+i? *res/iterienii, *arti(anii unei de.o+ra)ii religioase, 1n %elul
+elei s+o)iene sau geneve(e, +u *res/iteri 'i sinoduri? 1n s%0r'it, se+tarienii +ongrega)ionali'ti, sau
inde*enden)i, sus)in0nd +& 6u.ne(eu ins*ir& %ie+are gru* de +redin+io'i, deveneau ast%el, +u toat&
e4tre.a lor 1ngusti.e de s*irit, *re+ursorii in+on'tien)i ai li/ert&)ii +on'tiin)ei.
3II. 7n +o.itate +ei .ai nu.ero'i erau +redin+io'ii /iseri+ii angli+ane e*is+o*ale? la #ondra
*res/iterienii aveau s*ri@inul solda)ilor s+o)ieni +are, du*& vi+torie, s-au sta/ilit 1n +a*ital& 'i *e +are
*arla.entul nu se gr&/ea s&-i 1nde*&rte(e, +&+i erau alia)ii s&i 1.*otriva regelui? inde*enden)ii erau
de *&rere +& e*is+o*alis.ul 'i *res/iterianis.ul nu erau de+0t dou& %or.e ale tiraniei. e *ute.
i.agina dis+u)iile religioase 'i *oliti+e, +are nu 1n+etau de di.inea)& *0n& seara 1n .i@lo+ul a+estui
ora' *asionat de teologie. $arla.entarii vor/eau toat& (iua 'i de .ulte ori 'i noa*tea, la lu.ina
lu.in&rilor. $D., Ha.*den 'i HDde *uteau %i v&(u)i *li./0ndu-se 1n @urul +i.itirului Nest.inster
sau str0ng0ndu-se +u to)ii laolalt& 1n ti.*ul +inei, *entru a de(/ate i.*ortantele lor *ro/le.e. #a un
se.nal, negustorii 'i u+eni+ii 1n+,ideau *r&v&liile 'i alergau la Nest.inster sau N,ite,all. i+i o
2
21F
Gude+at& *rea indulgent&2 1ntre 1629 'i 169: =tra%%ord a +on+lu+rat la su*ri.area, de %a*t, a *arla.entului.
17
%or)& ar.at& nu *utea o*ri a+east& .ul)i.e. 6i.*otriv&, ea era a+eea +are a*&ra *arla.entul. C0t
des*re rege, el *&stra 1n *rea@.a sa +0)iva o%i)eri, +u *&r lung /u+lat, +&*itani 1n se.isolda lui,
+&rora u+eni+ii le s*uneau 1n der0dere 5+avaleri5, *e +0nd regina, v&(0ndu-i *rin %ereastr& *e
*uritanii +u +a*etele lor rase, 1ntre/a +ine sunt a+este 5+a*ete rotunde5, nu.e +are le-a r&.as.
3III. A*roa*e to)i istori+ii l-au +onda.nat *e Carol I *entru +onduita lui 1n ti.*ul
$arla.entului +el lung. 6ar +u. *utea, ne%eri+itul, s&-'i i.agine(e +o.*ro.isul +are avea s& dea
na'tere 1n se+olul ur.&tor .onar,iei +onstitu)ionaleM Carol I nu vedea ni+i o +ale de ie'ire din
a+east& dile.&2 sau s& resta/ileas+& *rin %or)& autoritatea sa, sau s& devin& o u./r& de rege.
R&(/oiul +ivil era %atal, *entru +& ni+i un .inister res*onsa/il nu se inter*unea 1ntre rege 'i
*arla.ent 'i ast%el +ele dou& *uteri se +io+neau. Ideea +& o .inoritate ar *utea, 1n +a( de ne1n-
)elegere, s& se 1n+line 1n %a)a .a@orit&)ii 'i s& 1ng&duie a+esteia s& guverne(e nu nu.ai +& nu era
ad.is&, dar nu era de +on+e*ut. 6e vre.e +e )ara se a%la 1ntr-o situa)ie de *ro%und& des/inare, nu
e4ista alt& solu)ie de+0%+ r&(/oiul +ivil. 6e alt.interi, legea .a@orit&)ii n-ar %i *er.is s& se re(olve
+,estiunea esen)ial& a a+elor ti.*uri, +are era +,estiunea religioas&. =e *ot %a+e tran(a+)ii +u
interesele, nu +u +on'tiin)ele.
II. Tre/uie s& se re+unoas+& totu'i +& regele a agravat tul/ur&rile %&+0nd un @o+ du/lu. Carol
+on%ir.a +u do+ilitate legile votate de *arla.ent, iar 1n se+ret +ons*ira 1.*otriva legilor 'i a
*arla.entului. El se +onsidera 1ns& 1n stare de r&(/oi, 1n +are totul este *er.is. Qi .erse *0n& a+olo
1n+0t +eru s+o)ienilor > +are r&.&seser& +ei .ai /uni solda)i de *e insul& > s*ri@inul lor 1.*otriva
engle(ilor. =+o)ienii 1i *ro.iser& a@utorul da+& a++e*ta *entru Anglia -ovenant&ul *res/iterial.
E*is+o*alian +onvins, el nu *utea s& %a+& a+easta 'i tre/ui s& renun)e la alian)a lor. L +li*& +re(u +&
1ntre(&re'te s+&*area. $arla.entarii, de'i uni)i 1.*otriva lui, erau +runt 1nvr&@/i)i *e +,estiuni
religioase, unii voind s& des%iin)e(e +u totul ritualul 'i s& s+,i./e *0n& 'i +ra%er Book$ al)ii %iind
ostili e*is+o*ilor, dar lega)i de %ru.oasele rug&+iuni angli+ane. Cra)ie a+estei 1nvr&@/iri, se
re+onstitui o *artid& .onar,i+& 'i angli+an& +ondus& de oa.eni +a HDde, *e +are regele 'i i-ar %i
*utut %a+e +onsilieri. 5Mustrarea +ea Mare5 adresat& lui Carol n-a %ost votat& de+0t +u o .a@oritate
de uns*re(e+e voturi. $restigiul regelui $D. s+&dea? o st0ng&+ie a regelui Carol i-l red&du.
I. #a ; ianuarie 1692, *ro+urorul general al regelui +eru *e nea'te*tate Ca.erei #or(ilor un
i"peach"ent *entru 1nalt& tr&dare 1.*otriva a +in+i .e./ri din Ca.era Co.unelor, *rintre +are
$D. 'i Ha.*den. 6e.ers ilegal, dre*tul de i"peach"ent a*ar)in0nd nu.ai Ca.erei Co.unelor.
#or(ii se ar&tar& 'ov&itori. Regele se duse el 1nsu'i 1n Ca.era Co.unelor *entru aUi aresta *e +ei
+in+i .e./ri. A+e'tia %useser& *reveni)i 'i ora'ul se 1ns&r+inase s&-i as+und&. Avu lo+ o s+en&
*eni/il&. Regele intrase ur.at de +avaleri 'i se a'e(ase *e lo+ul s*eaKer-ului. Me./rii Ca.erei
st&teau 1n *i+ioare, des+o*eri)i. 6intr-o o+,ire regele v&(u +& 5*&s&relele au (/urat5. $le+& 1n
.i@lo+ul unei .ul)i.i ostile, +are la tre+erea lui striga2 5$rivilegiulT5
"ur& +onvo+ate .ili)iile or&'ene'ti ale #ondrei, +are 1'i asu.ar& *rote+)ia *arla.entului. L
+io+nire 1ntre +ele dou& %or)e devenea inevita/il&. Regele so+oti +&-i .ai 1n)ele*t s& *&r&seas+&
#ondra.
!I
PRIMUL R"BOI CI!IL
1E
I. 3enise ti.*ul +a %ie+are engle( s& o*te(e *entru una din ta/ere. Lr, +ea .ai .are *arte
dintre ei n-ar %i dorit s& o*te(e. A+east& revolu)ie nu era +a a+ele valuri ad0n+ r&s+olitoare +are
ridi+& .asele. Ea adu+ea .ai +ur0nd vra@/& 1n s0nul +laselor de+0t le ridi+a una 1.*otriva alteia
216
?
trei(e+i de pair&i r&.&seser& la Nest.inster? o*t(e+i 1l ur.aser& *e rege? dou&(e+i r&.0neau neutri.
Ca 'i *air-ii, s3uire&ii 'i %eo"en& ii erau 1.*&r)i)i 'i ei 1ntre +ele dou& ar.ate. #ondra, ora' re/el 'i
*rotestant, se ar&ta %avora/il& *arla.entului, dar ora'ele-sedii ale dio+e(elor erau 1n %avoarea
e*is+o*ilor lor, de+i 1n %avoarea regelui. C0t des*re )&rani, .ul)i dintre ei r&.0neau indi%eren)i.
5$u)in le *as& su/ +e guvernare tr&ies+, nu.ai s& *oat& ara 'i .erge la *ia)&5. 7n unele +o.itate,
*uritanii 'i angli+anii, regali'tii 'i *arla.entarii se.nau *a+te de neutralitate. Mai t0r(iu, +0nd
'ov&itorii vor +onstata +& +ele dou& ta/ere 1i )in de r&u *e neutri, vor lua 'i ei, 1n sil&, *o(i)ie *entru
una sau alta din *&r)i. !neori un singur s3uire ,ot&r0t antrenea(& *e to)i gentilo.ii din ve+in&tatea
sa. Arenda'ii 1i ur.au *e seniorii lor. $etre+&re)ii )ineau +u regele *entru +& *uritanii re*re(entau
austeritatea? oa.enii a*ar)in0nd di%eritelor se+te erau 1n %avoarea *arla.entului *entru +& s*erau 81n
.od gre'it< +& le va asigura li/ertatea religioas&. =e *oate s*une +& ordul +atoli+ 'i 3estul erau .ai
+ur0nd al&turi de rege, =udul 'i Estul al&turi de *arla.ent, dar %rontierele a+estea nu au %ost
ni+iodat& /ine deli.itate. i+i un .o.ent ta/erele 1n lu*t& n-au de*&'it a *atru(e+ea *arte din
*o*ula)ia )&rii, 'i 1n /&t&liile +ele .ai i.*ortante din ti.*ul r&(/oiului +ivil au %ost +el .ult dou&
(e+i de .ii de +o./atan)i de %ie+are *arte.
II. Ar *utea st0rni .irarea +& o )ar& +are 1n alte 1.*re@ur&ri %usese %r&.0ntat& de *ati.i at0t de
*uterni+e se ar&ta a*roa*e a*ati+& 1n a+east& e*o+& revolu)ionar&. 6ar 1n 1691 do+trinele 'i inten)iile
+elor dou& *artide erau +on%u(e. i.eni din ta/&ra *arla.entar& nu dorea, la 1n+e*utul r&(/oiului,
s&-l do/oare *e Carol =tuart. i.eni nu-'i i.agina +& ar %i *osi/il s& se li*seas+& de el. $arla.entul
voia nu.ai s& se asigure de *ersoana regelui 'i s&-l des*art& de s%etni+ii s&i r&i. Esse4, general al
ar.atelor *arla.entare, re+o.anda tru*elor sale s& %ie *rudente, +&+i, s*unea el, 5un rege 1nvins
r&.0ne tot rege, dar noi, da+& vo. %i 1nvin'i, nu vo. %i de+0t ni'te r&(vr&ti)i 'i ni'te tr&d&tori5.
Ideea des*re +ara+terul sa+ru al regalit&)ii, *e +are se+ole de-a r0ndul de res*e+t %a)& de ea o
1nti*&riser& 1n .in)ile oa.enilor, r&.0nea inta+t&. C0nd, la 1n+e*utul r&(/oiului, regele 5ridi+&
stindardul s&u5 a*roa*e de otting,a., a+east& +ere.onie si./oli+& a .i'+at ini.ile .ultora +are,
1n sinea lor, d&deau dre*tate *arla.entului.
III. Qi, totu'i, s+ena e'uase. $loua. Carol, *edant 'i .ania+, a'a +u. erau to)i din %a.ilia
=tuart, 1l +ore+ta .ereu *e +raini+ul +are +itea *ro+la.a)ia. 30ntul *r&v&lise stindardul 1n noroi.
Lri+u. 1ns&, era dra*elul regelui. 3&(0ndu-l, .ul)i se g0ndeau, +a sir Ed.und 3erneD, +&, ori+0t ar
%i ei de *artea Ai/liei 'i a *aria.entului, nu *uteau *&r&si la nenoro+ire un suveran de la +are
.0n+aser& *0ine. Qi ast%el .ul)i a*&rar& din loialis. o +au(& +are nu li se *&rea @ust&. 6intre +ei
neutri, unii erau de a+ord +u ideile *oliti+e ale *arla.entarilor, dar nu voiau s& se ating& ni.eni de
+artea lor de rug&+iuni? al)ii, adversari ai /iseri+ii angli+ane, )ineau +u regele. At0ta +on%u(ie nu
*utea da na'tere ni+i unui %el de entu(ias.. 7n realitate, era vor/a > 1n a+east& )ar& /ogat& 'i relativ
%eri+it& > nu at0t de o adev&rat& revolu)ie, +are e totdeauna *rovo+at& de .ari tul/ur&ri e+ono.i+e,
+i de +eea +e s-ar +,e.a ast&(i o lu*t& 1ntre *artide. 7n li*sa unui .e+anis. +onstitu)ional,
de(/aterea *arla.entar& lu& %or.a unei /&t&lii +or* la +or*. 3or tre/ui s& vin& +ala.it&)ile unui
r&(/oi +ivil *entru a da na'tere toleran)ei *oliti+e, a'a +u. 1n alte )&ri, erorile *erse+u)iilor vor
i.*une toleran)a religioas&.
I3. Iau *arte a+tiv& la r&(/oi > 1n a./ele ta/ere > +ei .ai /uni oa.eni ai na)iunii. Ast%el +&
2
216
A%ir.a)ia nu este 1ntru totul e4a+t&, iar argu.entele +are urinea(& dovedes+ %a*tul +& denu.irea unor +ategorii
so+iale nu .ai a+o*erea o realitate +on+ret&, +& 1n interiorul a+estor +ategorii se *rodusese o di%eren)iere, /a(at& *e
interese *oliti+e 'i so+iale adverse.
19
lu*ta va %i destul de u.an&. A&t&liile vor %i s0ngeroase, *entru +& solda)ii sunt vite@i, dar *ri(onierii,
1n a%ar& de irlande(i 'i *reo)ii +atoli+i, vor %i /ine trata)i. "ie+are din +ele dou& ta/ere se laud& +&
este o ar.at& +re'tin&. 7nainte de intrarea 1n lu*t&, %ie+are +o.andant ordon& s& se %a+& o slu@/& re-
ligioas&. Qi o *arte 'i +ealalt& 1i re*ro'ea(& adversarului *&+atele sale. 57n ar.ata noastr& > s*une un
regalist > se +o.it doar *&+ate o.ene'ti2 ne *la+e vinul, ne *la+ %e.eile? *e +ind voi ave)i *&+ate
diavole'ti2 s*iritul orgolios 'i r&(vr&tirea5. 6a+& vite@ia 'i +redin)a lu*t&torilor erau %&r& .argini, 1n
s+,i./ 'tiin)a lor .ilitar& era, +el *u)in la 1n+e*ut, .edio+r&. 7ndelunga *erioad& de *a+e de su/
do.nia dinastiei Tudor a %&+ut s& %ie uitat& arta r&(/oiului. !nii 'e%i de ar.at&, +a ne*otul lui Carol,
Ru*ert, %iul ele+torului *alatin, .are +avaler, dar *rost ta+ti+ian, au avut sar+ini de +o.and& *e
+ontinent. Al)ii, +a un oare+are Lliver Cro.Jell din ar.ata *uritan&, au +itit doar lu+r&ri de stra-
tegie. Cei .ai .ul)i se arun+& 1n lu*t& la noro+. =ervi+iile de in%or.are .erg at0t de *rost 1n+0t
ar.atele a/ia de reu'es+ s& se 1nt0lneas+&. #a 1n+e*ut Carol avea un *lan, a+ela de a 1n+on@ura
#ondra? *arla.entul n-are ni+i unul, 1n a%ar& doar de a-l *rinde *e rege viu.
3. Qi 1n a+est r&(/oi +avaleria se dovedi a %i ar.a de+isiv&? ea +onstituia a*ro4i.ativ dou&
trei.i din nu.&rul o'tenilor. $edestri.ea era %or.at& din suli)a'i 'i .u'+,etari, a+e'tia din ur.&
%oarte vulnera/ili la ata+ul +avaleriei *e %lan+uri, *entru +&, ne%iind 1n+& inventate ni+i /aionetele,
ni+i *u'tile +u re*eti)ie, du*& +e-'i tr&geau salvele, r&.0neau *ur 'i si.*lu de(ar.a)i. Ta+ti+a
.u'+,etarilor +onsta 1n a se *une la ad&*ost 1ntr-un +areu %or.at de suli)a'i, *entru a-'i *utea
re1n+&r+a ar.ele? dar neav0nd totdeauna ti.*ul tre/uin+ios *entru a+easta, a@ungeau s%0rte+a)i de
s&/ii. Ru*ert, +el dint0i, organi(& te.eini+e 'ar@e de +avaleri'ti +u s&/iile 1n .0ini. 6ar, Ru*ert, *rea
1ndr&(ne), negli@a restul ar.atei? 'ar@ele erau vi+torioase, dar /&t&liile *ierdute. 7n tot ti.*ul
+a.*aniei, *arla.entul, s*ri@init de negustorii din #ondra, avea avanta@ul +& 1n+asa u'or i.*o(itele.
Era 'i st&*0n *e .are? .arinarii *rotestan)i r&.&seser& +u ura 1.*otriva =*aniei, 1.*otriva
a/solutis.ului 'i a +avalerilor? ei 1nlesnir& re/elilor s& .en)in& leg&tura +u +ontinentul, +eea +e a
salvat +o.er)ul londone( 'i 1n+as&rile v&.ilor.
3I. 7n+e*utul r&(/oiului s-a ar&tat %avora/il regelui, +are, 1n ur.a unei /&t&lii inde+ise, la
Edge,ill, a *utut +on+entra trei ar.ate 1.*otriva #ondrei. Binut 1n 'a,, s-a re*liat s*re L4%ord, din
+are 'i-a %&+ut +a*itala 'i ale +&rui +olegii goti+e s-au u.*lut de doa.ne %ru.oase 'i +avaleri +u
*lete lungi. Intrigile a.oroase din ta/&ra regal& se a.este+au +u intrigile dintre *artide 'i, +a o
rea+)ie 1.*otriva austerit&)ii *uritane, era la .are +inste +urtoa(ia. 6a+& ar %i avut /ani 'i da+& ar %i
dus o *oliti+& .ai sin+er&, Carol ar %i *utut 1nvinge. 6ar el 1n+er+a s& nego+ie(e 1n a+ela'i ti.* 'i +u
s+o)ienii, 'i +u "ran)a 8*rin inter.ediul reginei, +are a tre/uit, du*& o na'tere dureroas&, s& *le+e *e
+ontinent<, 'i +u *arla.entul. L%ertele sale +ontradi+torii s%0r'ir& *rin a +onvinge de reaua sa
+redin)& *e to)i a+ei +&rora li se adresau. Totu'i, e4isten)a unor .ari dis+ordii 1ntre adversari 1i u'ura
.anevrele. $arla.entul 1n+er+a, a'a +u. %&+use 'i regele, s& o/)in& s*ri@inul s+o)ienilor, dar a+e'tia
+onsi.)eau nu.ai +u +ondi)ia +a Anglia s& devin& *res/iterian&. Carol nu *utuse a++e*ta *entru +&
era angli+an +onvins? *arla.entul 'ov&ia 'i el, *entru +& +ei .ai /uni solda)i ai s&i erau
inde*enden)i 'i +ereau li/ertatea +ultelor. Totu'i, *arla.entul, +a s&-'i asigure vi+toria, s%0r'i *rin a
se.na 1n 169; -ovenant& ul$ a++e*t0nd ris+ul de a vedea o ar.at& *res/iterian& instalat& l0ng&
(idurile #ondrei. 7n +e *rive'te +,estiunea religioas&, %&+use +0teva re(erve. =e anga@a s& re%or.e(e
/iseri+a Angliei 5du*& *ilda +elor .ai /une /iseri+i re%or.ate5, > +eea +e era o *ro.isiune de
de.o+ra)ie *res/iterian&, dar 'i du*& 5+uv0ntul 6o.nului5, +eea +e *er.itea, la rigoare, autori(area
se+telor. Alian)a +u s+o)ienii i-a adus *arla.entului, 1n 1699, vi+toria de la Marston Moor, l0ng&
SorK. $D. .urise 1nainte de /&t&lie 'i %usese 1n.or.0ntat la a/a)ia de la Nestrninster.
3II. Cel .ai /un soldat de la Marston Moor a %ost un o. nou2 Lliver Cro.Jell, .i+ s3uire
din Huntingdon, v&rul lui Ha.*den 'i, +a 'i el, *uritan din adoles+en)&. 6ar da+& +redin)a religioas&
2:
a lui Cro.Jell era tot at0t de *ro%und& +a a+eea a lui Ha.*den, era 1ns& .ai *u)in senin&.
Melan+oli+, *rad& +o'.arurilor, o, /un& *arte a vie)ii lui se s+urgea 1n st&ri de +o.uniune .isti+&.
=e l&sa 1n voia e.o)iilor .ai .ult de+0t un engle( o/i'nuit 'i-i vedeai deseori la+ri.i 1n o+,i. C0nd
era vor/a s&-'i a*ere +redin)a, Cro.Jell *utea s& %ie dur, dar era de o /l0nde)e ne.&rginit& %a)& de
a+ei /ie)i +re'tini +are nu +ereau alt+eva de+0t s& tr&ias+& 1n de*lin& +ur&)enie su%leteas+&. 6e .ulte
ori, 1n *rea@.a unei .ari /&t&lii sau a unei i.*ortante ,ot&r0ri, a %ost v&(ut %ugind de oa.eni,
1n+,i(0ndu-se undeva +u Ai/lia 1n .0n& 'i rug0ndu-se vre.e 1ndelungat&. #i./a@ul s%intei +&r)i
devenise stilul lui %ires+. A tr&it 1n 5)ara %erigilor5, *rin )inuturi .l&'tinoase, a*roa*e tot a'a de *ustii
+a 'i a+ela in +are s-a %or.at Ma,o.et. 7.*&rt&'ea .onoteis.ul, si.*litatea do+trinei 'i voin)a
i.*la+a/il& a *ro%etului .usul.an. 6e*utat 1n *arla.entul din anul 162E 'i *uritan *asionat, la
1n+e*utul r&(/oiului +ivil a re+rutat *rintre ve+inii s&i o .i+& tru*& de +&l&re)i. L'tean realist,
re+unos+use su*erioritatea +avaleriei regale 'i ne+esitatea, 1n +a(ul +0nd ar.ata *arla.entului voia
s& ias& 1nving&toare, de a o re+ruta dintre solda)ii devota)i +au(ei 'i nu dintre .er+enari sau in'i
ne*&s&tori. 5!n nu.&r .i+ de oa.eni +insti)i valorea(& .ai .ult de+0t o .ul)i.e5, g0ndea el. 3oia
un /atalion sa+ru, o tru*& de 'o+, analog& +u 5+ei trei sute ai lui C,edeon5
217
.
3III. $entru su%letul +,inuit al lui Lliver Cro.Jell anii de r&(/oi au %ost ani destul de %eri+i)i.
7n a+)iune 'i-a a%lat *a+ea s*iritului. L/sedat de ideea de a +rea o ar.at& .odel, a re+rutat
*ais*re(e+e es+adroane, 1n tolal o .ie 'i o sut& de oa.eni 5du*& *o%ta ini.ii sale, oa.eni str0ns
uni)i intre ei *rintr-o dis+i*lin& +o.un0 o +o.*anie sensi/il& +a un instru.ent de .u(i+& la
dorin)ele +o.andantului ei5. Cro.Jell nu le +erea s& %ie *res/iterieni 'i ni+i .&+ar *uritani. 5=tatul,
+0nd 1'i alege slu@/a'ii, nu se *reo+u*& de *&rerile lor. 6a+& sunt ,ot&r0)i s&-l slu@eas+& 1n .od
devotat, e de a@uns5 s*unea el. #a alegerea o%i)erilor s&i nu )inea sea.a de originea lor. 57.i *la+e
.ai .ult un +&*itan *rost 1./r&+at, dar +are 'tie *entru +e se lu*t&, de+0t +eea +e voi nu.i)i un
gentilo. 'i +are nu-i /un de ni.i+ alt+eva5'. Tuturor le i.*unea +ea .ai stri+t& dis+i*lin&, nu nu.ai
*e +0.*ul de /&taie, +i 'i 1n ti.*ul odi,nei. 7n deta'a.entul 5+oastelor de %ier5 8:ronsides6 ale lui
Cro.Jell nu se @u+au +&r)i, ni+i nu se /ea. Ast%el +& *o*ula)ia satelor 1i *rivea +u. soses+ %&r& s& se
tea.& de ei. Cro.Jell se des%&ta *rivind a+east& tru*& dis+i*linat&. 5A. o +o.*anie 1n+0nt&toare
8lovel%6 * s+ria el >? da+& a)i +unoa'te-o, a)i res*e+ta-o5. La.enii lui Cro.Jell @oa+& 1n ar.atele
*arla.entului rolul 5*artidului5 1n regi.urile autoritare ale ti.*ului nostru
21E
.
II. Cu +0t r&(/oiul dura .ai .ult, +u at0t )ara su%erea .ai +r0n+en 'i devenea .ai
ner&/d&toare. Cu +0teva (ile 1nainte de .oarte, $D., odinioar& at0t de *o*ular, a %ost ,uiduit de
%e.eile din #ondra. E4e+utarea lui #aud, asasinat +u %or.e legale +a 'i =tra%%ord, l-a i(olat 'i .ai
.ult *e Carol de *arla.ent. 6a+& nu ur.a o vi+torie ra*id&, .ili)iile din #ondra ar %i s%0r'it *rin a
alunga din Nest.inster *e to)i +ei *e +are 1i *rote@aser& at0ta vre.e. 6ar *entru a o/)ine o vi+torie
*ro.*t& *arla.entul avea nevoie de o ar.at& +are s& %ie 1n 1ntregi.e de valoarea 5+oastelor de %ier5
ale lui Cro.Jell. Cro.Jell a avut +ura@ul s& s*un& *arla.entarilor, %&r& 1n+on@ur, +& ar.ata lor nu
va %i vi+torioas& de+0t 1n (iua +0nd vor renun)a s& .ai +o.ande ei 1n'i'i tru*ele. Era nevoie de
solda)i, 'i nu de *oliti+ieni. M&sura +erut& de Cro.Jell %u votat& su/ denu.irea de 4eif Den%in!
;rdinance 8#egea de renun)are voluntar&< 'i %u +reat& o ar.at& du*& 5noul .odel5 su/ +o.anda lui
sir T,o.as "air%a4. $e ti.* de *a+e, "air%a4 %usese un osta' lini'tit 'i /0l/0it, dar a*rig 1n lu*t& 'i
res*e+tat de to)i *entru loialitatea sa. 6e a+i 1nainte *lata tru*elor avea s& %ie regulat&, ar.a.entul
o.ogen 'i uni%or.a sta+o@ie o/ligatorie. Cro.Jell, de'i lovit legal.ente de *ro*ria sa ordonan)&, a
2
217
Alu(ie /i/li+&.
2
21E
Tenta)ia de a arun+a o s&geat& la adresa regi.urilor totalitare e4istente 1n Cer.ania 'i Italia la data reda+t&rii
a+estei lu+r&ri 1l %a+e *e Maurois s& alune+e s*re o +o.*ara)ie nedrea*t&, deoare+e gru*ul inde*enden)ilor, Cro.Jell, 'i
nu+leul de ar.at& revolu)ionar& organi(at de el re*re(entau o %or)& +e e4*ri.a 'i servea +au(a *rogresului e+ono.i+,
so+ial 'i *oliti+ al *o*orului engle(? erau e4*resii ale voin)ei 'i as*ira)iilor > .ai .ult sau .ai *u)in +on'tiente > ale
.a@orit&)ii *o*orului.
21
%ost autori(at *rintr-o dis*o(i)ie s*e+ial& s& r&.0n& lo+otenentul lui "air%a4.
I. 5oul .odel5 re*urta asu*ra tru*elor regale vi+toria de+isiv& de la ase/D 8169F<, 1n +are
Cro.Jell v&(u .0na lui 6u.ne(eu. 7n anul ur.&tor "air%a4 *orni 1.*otriva L4%ordului, 'i Carol
tre/ui s& %ug&. Era s%0r'itul re(isten)ei regale. 7n (adar regina 1i s+rise s& +u.*ere alian)a s+o)ian& +u
*re)ul a/andon&rii angli+anis.ului, el nu se *utea de+ide. 5=unt de dou& ori .0,nit *entru %a*tul de
a %i 1n de(a+ord +u tine, dar s*er +& n-ai s& .i-o iei 1n nu.e de r&u, +0nd vei 1n)elege /ine lu+rurile,
+&+i te asigur +& nu %a+ .are di%eren)& 1ntre su*unerea %a)& de o guvernare *res/iterian& 'i su*unerea
%a)& de /iseri+a Ro.ei5. C0nd, la 27 a*rilie 1696, a *&r&sit L4%ordul, *ri.ul s&u g0nd a %ost s& se
du+& la #ondra2 5u-.i li*se'te s*eran)a +& voi *utea atrage de *artea .ea %ie *e *res/iterieni, %ie
*e inde*enden)i 'i ast%el s& s+a* de unii sau de al)ii 'i s& %iu din nou real.ente rege5. =+risoarea
e4*ri.& *e de-a-ntregul +ara+terul lui Carol, a.este+ul s&u de erois. 'i naiv& du*li+itate. Ce-i *&sa
lui da+&-i 1n'ela 1n a+ela'i ti.* 'i *e *res/iterieni 'i *e inde*enden)iM 7i dis*re)uia deo*otriv& 'i *e
unii 'i *e al)ii. 7n ulti.a +li*& s-a r&sg0ndit 'i s-a de+is s& se *redea 1n .0inile s+o)ienilor.
!II
ARMATA #MPOTRI!A PARLAMENTULUI
I. C&derea L4%ordului 'i %uga lui Carol aduser& vi+toria *arla.entului. 6ar vi+toria .ilitar&,
1ntr-un r&(/oi +ivil, e de*arte de a re(olva toate *ro/le.ele, 1n%r0ngerea regelui %&+ea i.*osi/il des-
*otis.ul suveranului 'i nu 1ng&duia des*otis.ul *arla.entului. Bara r&.0nea regalist&. Ea dorea 1n-
toar+erea vre.urilor +0nd satele nu erau invadate de solda)i? religia +u.*lit& a oa.enilor lui
Cro.Jell nu-i era *e *la+. 6e'i 1n%r0n)i, .ul)i dintre *arti(anii lui Carol a'te*tau +u 1n+redere
.o.entul 1n +are Anglia 1'i va reg&si 5/unele o/i+eiuri de alt&dat&, veselia de alt&dat& 'i %irea /un&
de alt&dat&5. Totu'i, +,iar 1n o+,ii +avalerilor 'i a +elor neutri, ar.ata du*& .odelul nou re*re(enta
ordinea. 6a+&, du*& +e-a ie'it vi+torioas&, ar %i ar&tat oare+are .odera)ie, ar %i %ost 1nt0.*inat& +u
un asenti.ent a*roa*e unani.. 6in ne%eri+ire ea a'te*ta +a triu.%ul s& adu+& o er& nou&. Ar.ata era
%or.at& 1n .a@oritate din inde*enden)i 'i se+tari, oa.eni *asiona)i, ins*ira)i, %ie+are %iind un
*redi+ator 'i un *ro%et, to)i de.o+ra)i +are, du*& +e i-au dat *este +a* *e +avalerii regalisti 1n lu*te,
nu .ai res*e+tau ierar,ia /a(at& *e na'tere. 57n o+,ii o%i)erilor lui Cro.Jell, lor(ii engle(i erau
+oloneii lui Nillia. Cu+eritorul, /aronii > .aiorii s&i, iar +avalerii > +&*itanii a+estuia5. Qi +e era
*arla.entul %&r& ar.at&M Ce autoritate avea el +a s& *oat& i.*une o nou& /iseri+& solda)ilor
1nving&tori +are +ereau li/ertatea +redin)ei 'i +are nu erau dis*u'i s& a++e*te ni+i *res/iterianis.ul
Nest.insterului 'i ni+i angli+anis.ul N,ite,alluluiM
II. 7n+ol)it 1ntre un *o*or +onservator 'i o ar.at& radi+al&, *arla.entul nu 1n)elegea ni+i
*o*orul, ni+i ar.ata. Ca ori+e adunare +are r&.0ne *rea .ult ti.* la *utere, tindea s& devin& o
auto+ra)ie +ole+tiv&. 7n orgoliul s&u ne/unes+, *arla.entul se +redea destul de *uterni+ +a s&
*rigoneas+& 1n a+ela'i ti.* 'i *e angli+ani 'i *e inde*enden)i. $e gentilo.ii +avaleri 1i a)0)a 1n .od
st0nga+i 1.*otriva noii /iseri+i *res/iteriene a.enin)0ndu-i 1n /unurile lor, iar *e solda)ii 5+a*ete
rotunde5 a.enin)0ndu-i 1n solda lor. 7n li*sa lui $D. 'i a lui Ha.*den, *arla.entul +el lung 1'i
*ierduse o +alitate %&r& de +are ni.eni nu *oate guverna 'i +are se nu.e'te si.)ul *osi/ilului. A
1n+er+at .ai 1nt0i s& trate(e +u regele, *e +are s+o)ienii, o/osi)i de +earta dintre engle(i, 1l *redaser&
*arla.entului. I-a %&+ut lui Carol, *ri(onierul s&u, nou&s*re(e+e *ro*uneri dre*t +ondi)ii de *a+e2
tre/uia s& a++e*te -ovenant& ul? s& des%iin)e(e e*is+o*atul? s& +ede(e *arla.entului *e ti.* de
dou&(e+i de ani autoritatea su*re.& asu*ra ar.atei 'i a .arinei? s& 1ng&duie *arla.entului s&
22
nu.eas+& *e .arii de.nitari ai statului? 'i s& +onsi.t& la *ros+rierea unui .are nu.&r de regalisti.
Carol nu se +redea o/ligat s& @oa+e +u +ar)ile *e %a)& +u ni'te re/eli. EI ni+i nu re%u(&, ni+i nu
a++e*t& 'i +ontinu& s& nego+ie(e +u "ran)a, +u =+o)ia, +u *re(/iterienii 1.*otriva inde*enden)ilor,
+u inde*enden)ii 1.*otriva *res/iterienilor.
III. $arla.entul, +a s& %i *utut 1n+,eia un tratat vala/il, ar %i tre/uit s& dis*un& de *uterea
real&. Lr, *uterea n-o avea de+0t ar.ata. Trei(e+i de .ii de oa.eni, su/ ordinele lui "air%a4 'i
Cro.Jell, se 1ntre/au +u nelini'te +e soart& 1i a'tea*t&. 6orin)a *arla.entului era2 a< de a-i l&sa +0t
.ai re*ede la vatr&, *&str0nd nu.ai tru*ele ne+esare *entru servi+iile de garni(oan& 'i *entru o
+a.*anie 1n Irlanda *e +are de(ordinele din a+ea )ar& o %&+eau din +e 1n +e .ai ne+esar&? /< s&-i
*&stre(e *e o%i)erii *res/iterieni 'i s&-i eli/ere(e *e inde*enden)i, +are-i *&reau sus*e+)i? +< s& nu
*l&teas+& restan)ele de sold&. Cro.Jell, *arla.entar 'i soldat 1n a+ela'i ti.*, dar .ai .ult soldat
de+0t *arla.entar, era %oarte nelini'tit de ura *e +are o vedea +res+0nd la Nest.inster 1.*otriva
ar.atei. El nu 1n)elegea +u. *arla.entul *oate re%u(a 1nving&torilor dre*tul de a %i +re'tini 1n %elul
1n +are 1n)elegea %ie+are, +0nd ei lu*taser& to+.ai 1n s+o*ul o/)inerii a+estui dre*t. Tul/urat, s%0'iat
su%lete'te, ne%eri+it, 1'i luase dre*t +on%iden)i doi /&r/a)i .ai tineri2 *e 3ane 'i *e *ro*riul s&u
ginere, Ireton, revolta)i a.0ndoi, +a 'i d0nsul, de ingratitudinea *arla.entarilor *res/iterieni. Totu'i
ideea de a ridi+a ar.ata 1.*otriva *arla.entului nu-i tre+use ni+iodat& *0n& atun+i *rin +a* lui
Cro.Jell, +are avea o sin+er& re*ulsie %a)& de r&(/oiul +ivil 'i de ori+e di+tatur& .ilitar&.
I3. 7n vre.ea a+eea ne.ul)u.irea ar.atei +re'tea, 1n regi.ente se %or.au +o.itete de solda)i.
$arla.entul tri.ise *atru dintre .e./rii s&i, *rintre +are *e Cro.Jell 'i *e Ireton, *entru a trata +u
ne.ul)u.i)ii. $oate +& Cro.Jell ar %i reu'it s& resta/ileas+& ordinea da+&, 1n ti.*ul nego+ierilor,
n-ar %i a%lat +& *arla.entarii se %&+eau nu.ai +& as+ult& *l0ngerile ar.atei, *reg&tindu-se s-o ata+e.
$arla.entul 1i 1nar.a *e lo+uitori, 1n%iin)a la #ondra .ili)ii *res/iteriene, 1i +,e.a 1n a@utor *e s+o-
)ieni 'i *ro*unea regelui s&-i redea tronul da+& a++e*t& *res/iterianis.ul *e o *erioad& de trei ani.
=olda)ii luar& ,ot&r0rea s& nu-i lase *arla.entului atuul de a-l avea *e rege 1n .in&. =tegarul GoD+e
*le+& +u +&l&re)ii s&i la Hol./D, unde se a%la regele, 'i-l rug& *e Carol s&-l ur.e(e. Regele 1i +eru s&
vad& ordinul de arestare. GoD+e 1i ar&t& *e +&l&re)ii din s*atele s&u. 5E un ordin %oarte %ru.os >
s*use regele > 'i at0t de /ine s+ris +u. n-a. .ai v&(ut 1n via)a .ea2 o +o.*anie de gentle.eni
%ru.o'i 'i +ore+)i5. Regele, +are *&rea %oarte %eri+it, *le+& 1.*reun& +u GoD+e la eJ.arKet.
3&(0nd +& du'.anii 1'i dis*ut& *ersoana lui, +re(u +& a sosit .o.entul revan'ei. C0nd *arla.entul
*ro*use ar.atei s-o lase la vatr& *l&tindu-i solda *e o*t (ile, +eea +e era o /at@o+ur&, Cro.Jell se
,ot&r1 s& *&r&seas+& #ondra 'i s& se al&ture solda)ilor. Era gata a+u. s& se serveas+& de ar.at&
*entru a de@u+a intrigile *arla.entarilor. Co.*ortarea lui era +ontrar& ideilor *e +are le e4*ri.ase
adesea, dar uneori +onstituie un a+t de 1n)ele*+iune din *artea unui o. al ordinii s& se *un& 1n
%runtea unei .i'+&ri *e +are o so+ote'te *eri+uloas&. Mai /ine s-o +ondu+i de+0t s& i te su*ui. "&r&
1ndoial&, Cro.Jell se te.ea .ai *u)in de rea+)iile unei ar.ate dis+i*linate 'i +o.andate de el de+0t
de +onvulsiile unei revolte anar,i+e.
3. =u/ +o.anda lui Cro.Jell, dou&(e+i de .ii de oa.eni se 1ndre*tar& s*re ora', dou&(e+i de
.ii de oa.eni +are, 1nainte de a se *une 1n .i'+are, se rugaser& 1ndelung 6o.nului? dou&(e+i de
.ii de oa.eni +are erau de a+ord +u o%i)erii lor +a s& +ear& dre*tate. L s+risoare, reda+tat& de
Cro.Jell, %u adresat& lordului-*ri.ar al #ondrei, +are ar %i *utut o*une re(isten)&. Cro.Jell +erea
1n a+ea s+risoare li/ertatea *entru solda)ii s&i de a-'i *ra+ti+a %ie+are religia lui. =+risoarea, +itit& 1n
Ca.era Co.unelor, %u as+ultat& +u tea.& 'i res*e+t. !r.& o de+lara)ie a ar.atei, reda+tat& de
Ireton. Mani%estul s*unea +& *o*orul este i(vorul ori+&rei *uteri, +& o oligar,ie aleas& *oate deveni
tot at0t de *eri+uloas& +a 'i un .onar, tirani+ da+& *retinde s& %ie a/solutist& 'i +&, *entru a+este,
.otive, ar.ata +erea +a *arla.entul s& %ie +ur&)at de uns*re(e+e .e./ri *e +are solda)ii 1i so+oteau
2;
inde(ira/ili. $arla.entul re%u(&, ar.ata se a*ro*ie de #ondra? +0nd %u destul de a*roa*e, +ei
uns*re(e+e .e./ri %ugir&. Agitatorii .ilitari voiau s& 1ndre*te ar.ata s*re Nest.inster, dar
Cro.Jell *re%er& s& nego+ie(e2 53o. evita ast%el grava o/ie+)ie > s*unea el > +& a. o/)inut
asenti.entul *arla.entului *rin %or)&5. $arla.entul autori(& ar.ata s& intre 1n #ondra 'i "air%a4 %u
nu.it +oneta/ilul Turnului. 6u*& +0teva (ile, +earta dintre *arla.entari 'i solda)i deveni .ai
as+u)it& +a ni+iodat&2 5La.enii a+e'tia n-au s& *le+e ni+iodat& da+& ar.ata n-are s&-i s+oat& de
ure+,i5, s*use Cro.Jell.
3I. Cro.Jell avea s*iritul lent, viguros 'i si.*lu, 1n tinere)ea sa avusese un +ult *entru
*arla.ent, dar 1'i *ierduse 1n+rederea 1n a+east& institu)ie? 1n+er+& s& +ad& la 1nvoial& +u regele. #a
ur.a ur.ei, Carol nu *&rea +& +ere 'i el, +a 'i ar.ata, toleran)& *entru to)i +re'tiniiM u ar a@unge
oare, *entru a-l %a+e ino%ensiv de a+u. 1nainte, s& i se li.ite(e *utereaM Cro.Jell 'i Ireton
reda+tar& *ro*uneri 1n a+est s+o*, *ro*uneri +are, da+& ar %i %ost a++e*tate de rege, ar %i instalat 1n
Anglia .onar,ia +onstitu)ional&. 6ar Carol, ignor0nd +u totul realit&)ile, nu se ar&ta dis*us s&
trate(e. 5-avea ni+i re.u'+&ri, ni+i 1ngri@orare5. 7'i instalase +urtea la Ha.*ton Court, unde *ri.ea
+u ad.ira/ila sa de.nitate *e 'e%ii ar.atei, *e so)iile 'i %ii+ele lor. "&g&duindu-i lui Cro.Jell
Lrdinul Garetierei 'i re(erv0ndu-i, da+& s-ar %i ivit *rile@ul, o %unie de +0ne*&, +ontinua s& se +read&
indis*ensa/il 'i s& unelteas+& +u toate *artidele. Go+ul a+esta de-a e+,ili/risti+a era *eri+ulos? 1i
des+ura@a *e *rietenii regelui. 7n ar.at& se %or.a o *artid& nou&2 a+eea a levellerilor
219
. A)0)a)i de un
*a.%letar *uritan, Go,n #il/urne, levellerii 8sau nivelatorii< r&s*0ndeau o do+trin& re*u/li+an&2
5=ingura *utere %ireas+& venea de la *o*or? .onar,ia 'i Ca.era #or(ilor erau e4+res+en)e inutile?
guvernarea tre/uia s& +onstea dintr-o singur& Ca.er&, aleas& *rin vot universal5? totul a.este+at +u
nenu.&rate +itate /i/li+e.
3II. Aun vor/itor, violent, +redul, r&(/un&tor, #il/urne era dintre a+ei oa.eni +are 'tiu s& se
%a+& as+ulta)i de .ase, 'i *e +are le du+ la de(astru
22:
. El se lovea, 1n *ersoana lui "ai4%a4 'i a lui
Cro.Jell, de ni'te 'e%i +a*a/ili s& a*ere +u %or)a o *o(i)ie de .i@lo+ 'i re(ona/il&. 6re*turile
naturale ale o.ului, a/stra+)iile a+estea nu *uteau i.*resiona inteligen)a si.*l& 'i viguroas& a lui
CrornJell. Ca s& *oat& +rede 'i 1n)elege, el avea nevoie s& ai/& 1n %a)a o+,ilor o institu)ie real&? a'a
se e4*li+& str&dania sa de a trata +u regele. 6ar Carol avea s&-l des+ura@e(e 'i *e Cro.Jell, a'a +u.
i-a adus la des*erare *e to)i +ei +are 1i s*ri@iniser& +au(a. #a 11 noie./rie 1697 dis*&ru din
Ha.*ion Court. =olda)ii +are erau de gard& 1i g&sir& .antia *e +uloar 'i ni'te s+risori *e .as&?
regele %ugise 1ntr-o a./ar+a)iune, *e Ta.isa. $u)in .ai t0r(iu s-a a%lat +& se o*rise *e insula Nig,t.
"uga a+easta tre(i ne1n+rederea nivelatorilor 1n Cro.Jell. #a 1F noie./rie avur& lo+ +0teva
r&(.eri)e 1n s0nul regi.entelor, iar unii osta'i intrar& 1n %ront +u *a.%letul lui #il/urne, 5A+ordul
*o*orului5, 1n%i*t 1n *&l&rii. Cro.Jell 1'i trase sa/ia, se re*e(i la re/eli 'i *orun+i unor oa.eni
siguri de-ai s&i s&-i areste(e. To)i +eilal)i nu .ai 1ndr&(nir& ni+i s& se .i'te. Trei dintre re/eli %ur&
tri.i'i 1n %a)a Cur)ii .ar)iale? unul dintre ei, asu*ra +&ruia +&(ur& sor)ii, %u 1.*u'+at la ordinul lui
Cro.Jell. Re/eliunea %usese 1nvins&.
3III. Carol %ugise de te.ni+ierii lui *entru a da *este un altul. Cre(use +& la +astelul
Caris/rooKe va g&si un re%ugiu 'i d&du *este o 1n+,isoare. Mai du+ea +ores*onden)& +u regele
"ran)ei, +u s+o)ienii, dar nu +u Cro.Jell, +are-'i *ierduse 1n+rederea 1n el. L s+risoare +&tre regin&,
+are a %ost inter+e*tat&, revela +& regele Carol 1n+er+a din nou s& adu+& o ar.at& s+o)ian& 1n Anglia.
2
219
6e la to level * a egali(a, a nivela 81n li./a engle(&<.
2
22:
Cenerali(are gratuit&. u ori+e o. +are 'tie a se %a+e as+ultat de .ase le du+e la de(astru. Iar des*re #il /urne, +,iar
da+& n-a reu'it s& i.*un& *rogra.ul s&u 'i al *artidei levellere. nu se *oate s*une +& a dus la de(astru .asele *o*orului
engle(. Modul 7n +are s-a statorni+it 1n Anglia regi.ul *ostrevolu)ionar a 1nse.nat, evident, o reali(are li.itat& a
as*ira)iilor .aselor, dar nu un 5de(astru5 *entru ele.
29
7n %a)a *eri+olului unei insure+)ii regaliste s*ri@init& de s+o)ieni, *arla.entul 'i ar.ata se aliar&. 7n
a+est al doilea r&(/oi +ivil 8169E<, Cro.Jell re*urt& o vi+torie ra*id& 'i +o.*let&? 'i 1n a+est triu.%
al s&u el v&(u .0na 6o.nului. 6a+& 6u.ne(eu s-a %olosit de ar.ata lui Cro.Jell *entru a lovi 1n
tru*ele regelui, nu era oare un se.n +& El a ales ar.ata 'i *e Cro.Jell +a s& do/oare o *utere
odinioar& sa+r&M Totu'i *arla.entul, eli/erat de ori+e tea.& du*& vi+torie, nego+ia +u Carol,
so+otindu-l de a+i 1nainte ino%ensiv. Regele a++e*t& +ea .ai .are *arte din +ondi)iile
*res/iterienilor, %er. ,ot&r0t s& nu le res*e+te.
II. =itua)ia inde*enden)ilor 'i a ar.atei devenea *eri+uloas&. Crosul na)iunii nu a'te*ta de+0t
un se.n de sl&/i+iune *entru a se 1ntoar+e 1.*otriva lor? #ondra, i(vorul *rin+i*al al veniturilor
statului, 'i *arla.entul, singura *utere legal&, le erau ostile? nivelatorilor nu le tre+use %uria. Mul)i
o%i)eri *uritani 1n+e*eau s& s*un& +& nu era *osi/il& o *a+e verita/il& at0ta ti.* +it Carol =tuart,
5a+est o. +rud5, nu va %i 1nl&turat. 6ar "air%a4 r&.0nea loialist 'i Cro.Jell 1nsu'i 'ov&ia, se ruga,
*l0ngea. Care era voia 6o.nuluiM Care era datoria luiM Ce s& se %a+& +u regeleM =&-l adu+& la
#ondra +a 1nving&torM u 'i-ar %i +ru)at adversarii. =&-l )in& *ri(onier 1n insula Nig,tM -ar %i
1n+etat s& )ese intrigi. =&-l e4e+uteM Ar %i s& *rovoa+e, *oate, o inva(ie a %ran+e(ilor 'i a s+o)ienilor.
Lri+e ar %i %ost, tre/uia s& a+)ione(e sau s& *iar&. Ar.ata *orni 1.*otriva *arla.entului. #a 6
de+e./rie 169E, +olonelul $ride 'i .u'+,etarii s&i se *ostar& la intrarea 1n *arla.ent, +u o list& 1n
.0n&, 'i arestar& *e sus*e+)i. 85A+esta e sus*e+t, nu *oate s& intre5<, tri.i)0nd *atru(e+i dintre +ei
.ai *eri+ulo'i 1ntr-o tavern& denu.it& 5In%ernul5, 'i nu l&sar& la Nest.inster de+0t +in+i(e+i de
oa.eni de-ai lor. 6e a+i 1nainte era sigur +& a+east& r&.&'i)& de *arla.ent va vota tot +e-i vor +ere
'e%ii ar.atei. Mai r&.0nea regele. Cro.Jell vedea li.*ede +&, da+&-l sa+ri%i+& *e Carol =tuart,
.oartea lui va +rea o *r&*astie 1ntre ar.at& 'i na)iune. 6e alt.interi *rin)ul de Nales, a%lat 1n
"ran)a, era gata s& se de+lare *retendent legiti. la tron, ast%el +& .oartea lui Carol I ni+i nu i-ar %i
des+ura@at .&+ar *e regali'ti. Totu'i, Cro.Jell era sigur +& at0ta ti.* +0t va tr&i a+est *rovo+ator
de (0(anii 5nu va %i *osi/il& *a+ea 1n Israel5
221
.
I. Cro.Jell lu& o ,ot&r0re su/it&, *e +are o atri/ui, +a 1ntotdeauna, unei ins*ira)ii divine. #a
2: ianuarie 1699 se des+,ise *ro+esul regelui. A+u(area s*unea2 5Carol =tuart, rege al Angliei, *ri-
.ind o *utere li.itat&, a+eea de a guverna 1n /a(a 'i +on%or. legilor regatului, 'i nu alt.intrelea, 1n
.od .i'eles+ 'i +u rea-voin)&, a de+larat r&(/oi *arla.entului 'i, +a *rovo+ator al a+estui r&(/oi, s-a
%&+ut vinovat de toate tr&d&rile, o.orurile 'i @a%urile +o.ise 1n ti.*ul (isului r&(/oi5. Era o in+ul-
*are %&r& valoare legal&, 5A' vrea s& 'tiu > a 1ntre/at Carol > de +e anu.e autoritate, vreau s& s*un
legal&, a. %ost adus ai+iM E4ist& .ulte autorit&)i ilegale, 1n+e*0nd +u /or%a'ii 'i ter.in0nd +u
t0l,arii de dru.ul .are. C0nd voi 'ti +are este autoritatea voastr& legal&, atun+i v& voi r&s*unde.
A.inti)i-v& +& sunt regele vostru, regele vostru legal. C0ndi)i-v& la *&+atele +are s-au str0ns asu*ra
+a*etelor voastre 'i la @ude+ata 6o.nului asu*ra )&rii a+esteia. C0ndi)i-v& /ine, v& s*un. C0ndi)i-v&
la +e v& s*un 1nainte de a tre+e de la un *&+at la un *&+at 'i .ai .are5. i.i+ .ai engle(es+ de+0t
a+east& .anier& de a re*eta 1n .od st&ruitor +uv0ntul le!al. Mult& vre.e du*& .oartea lui Carol, tot
ideea de legalitate 1l va adu+e *e %iul s&u *e tron. 5-a. luat ni+iodat& ar.ele > .ai ad&ug& el >
1.*otriva *o*orului, +i *entru lege5. Conda.nat la .oarte, i-a s+ris *rin)ului de Nales o s+risoare
*lin& de no/le)e 1n +are-l s%&tuia s& %ie .ai +ur0nd /un de+0t .are 'i s& se dovedeas+& statorni+ 'i
+redin+ios 1n .aterie de religie. 5C&+i a. o/servat > s*unea el 1ntr-o li./& e4+elent& > +& de.onul
r&(vr&tirii se s+,i./& /u+uros 1ntr-un 1nger al re%or.ei5. $0n& 'i *e e'a%od, +u +0teva .inute 1nainte
de .oarte, a re*etat +u o ad.ira/il& +laritate ideile *oliti+e *entru +are *ierea2 5C0t des*re *o*or >
s*unea el >, dores+ li/ertatea sa tot at0t +0t ori+are altul, dar tre/uie s& v& de+lar +& li/ertatea +onst&
1n a avea un guvern&.0nt, legi, .ul)u.it& +&rora via)a *o*orului 'i /unurile sale s& *oat& %i nu.ite
ale sale. Ea nu 1nsea.n& +a *o*orul s& e4er+ite el 1nsu'i guvernarea. A+easta nu-i a*ar)ine 1ntru
ni.i+. !n su*us 'i un suveran sunt %iin)e 1n .od evident di%erite5. A+esta a %ost, 1n %ond, tot
2
221
Alu(ie /i/li+&, 1ntreg li./a@ul *oliti+ al *uritanilor a/und& 1n ase.enea .anier& de e4*ri.are.
2F
*ro+esul. =entin)a *&rea a-l +ontra(i+e *e rege. 6ar, 1n se+olul ur.&tor, Aoling/roKe avea s& reia
te(a lui Carol =tuart.
!III
CROM$ELL LA PUTERE
I. Cro.Jell, r&.&'i)a de *arla.ent 'i ar.ata r&.aser& 1n %runtea unei Anglii ostile 'i
indignate, *e +are tre/uiau totu'i s-o guverne(e. 7n a+east& )ar& legalist& nu .ai e4ista ni+i o *utere
legal&. Gude+0ndu-l *e Carol I, *arla.entul a%ir.ase2 Co.unele Angliei adunate 1n *arla.ent, alese
de *o*or 'i re*re(ent0ndu-l, +onstituie %or)a su*re.& 'i tot +e ,ot&r&s+ ele are *utere de lege +,iar 'i
%&r& +onsi.)&.0ntul lor(ilor 'i al regelui. 6ar a+east& %i+)iune nu 1n'ela *e ni.eni. 7n +e .&sur&
r&.&'i)ele unui *arla.ent ve+,i de nou& ani, alese nu de *o*or, +i de solda)i, re*re(entau na)iuneaM
La.enii a+e'tia se a%lau la Nest.inster *entru +& i-a .en)inut ar.ata, *o*orul ura ar.ata, iar
ar.ata dis*re)uia *arla.entul. i.i+ .ai trist de+0t s*e+ta+olul unei )&ri +are su*ort& de tea.& un
guvern detestat. Inde*enden)ii 'i Cro.Jell re*etau %&r& 1n+etare +& %useser& 5ale'i de 6o.nul5? s-a
s*us +& ni+i un alt .od de alegere nu le-ar %i *er.is s& re*re(inte Anglia.
II. 7n .artie r&.&'i)a de *arla.ent a/oli Ca.era #or(ilor 'i %un+)ia regelui, +a 5inutile,
a*&s&toare 'i *eri+uloase *entru li/ertatea *o*orului5. Anglia tre/uia s& %ie 1n viitor un
-o""onwealth$ o re*u/li+&. 6ar *entru +a a+est +uv0nt s& ai/& oare+are sens, ar %i tre/uit s& se %a+&
alegeri, 'i inde*enden)ii nu le *uteau %a+e. Regali'tii 'i *res/iterienii s-ar %i unit +a s&-i alunge.
Conda.na)i s& .en)in& o di+tatur& .ilitar& +u totul +ontrar& *rin+i*iilor lor, re*u/li+anii a+e'tia se
@usti%i+au invo+0nd Ai/lia. "ii+a lui "araon, g&sind leag&nul lui Moise, *orun+i s& %ie +&utat& .a.a,
*entru a +re'te +o*ilul. oua re*u/li+& tre/uia edi%i+at&, *0n& va a@unge la v0rsta adult&, de a+ei
+are au adus-o *e lu.e. Erau, de alt%el, 1n stare s& se %a+&, da+& nu iu/i)i, +el *u)in as+ulta)i.
Cro.Jell al+&tui un Consiliu de stat, 1n +are intrar& +0)iva s3uires$ avo+a)i, o'teni 'i +are ad.inistra
1ntr-un .od e%i+a+e %inan)ele, ar.ata 'i .arina. A./asadorul lui Ma(arin, de'i ostil a+estor regi+i(i,
re+uno'tea 1n s+risorile o%i+iale +o.*eten)a lor2 5=unt e+ono.i 1n a%a+erile lor *arti+ulare 'i darni+i
1n +e *rive'te devota.entul lor %a)& de a%a+erile *u/li+e, *entru +are %ie+are .un+e'te *e /r0n+i,
*ar+& ar %i vor/a de *ro*riile sale interese5. Iar 1n %iin)a lui Cro.Jell 1nsu'i +oe4ista 8a.este+ %oarte
engle(< un realis. *rudent 1.*reun& +u *ati.ile +ele .ai violente.
III. L di+tatur& .ilitar& nu este *osi/il& de+0t da+& di+tatorul are +el *u)in s*ri@inul ar.atei.
Lr, ar.ata, +are +re(use +& %a+e o revolu)ie de.o+rati+&, se su*&rase re*ede v&(0nd +& adusese la
*utere o oligar,ie. Condu+&torii s&i al+&tuiser& o +onstitu)ie re*u/li+an& 8The !ree"ent of the
+eople62 alegeri la %ie+are doi ani, su%ragiu a*roa*e universal, li/ertatea +on'tiin)ei. R&.&'i)a de
*arla.ent *ri.ise do+u.entul +u toat& +urtoa(ia datorat& unor +et&)eni /ine 1nar.a)i 'i a*oi ni+i
nu-l lu& 1n sea.&. Cur0nd ostilitatea %a)& de guvern deveni a*roa*e unani.&. Regali'tii se si.)eau
1n+& ne*utin+io'i, dar s*erau 1ntr-o gra/ni+& revan'&. $res/iterienii +onsiderau *arla.entul ereti+. 7n
%runtea nivelatorilor, de.agogul #il/urne, ve'ni+ul ne.ul)u.it, *orni s& se r&(/oias+& +u noua
+0r.uire. C0nd Go,n #il/urne .uri, +ineva 1i +o.*use un e*ita% 1n +are se s*unea +&, da+& *e lu.ea
+ealalt&, Go,n 1l va 1nt0lni *e #il/urne, +ele dou& @u.&t&)i se vor lua la +eart&. 6ar a+est *a.%letar
insu*orta/il *l&+ea .aselor, +are 1l nu.eau2 +institul, li/erul Go,n. Lri+e revolu)ie adu+e la
su*ra%a)& dou& ti*uri de oa.eni, +ei +are sunt +ondu+&tori din na'tere 'i +ei +are sunt re/eli din
na'tere. Cro.Jell a*ar)inea *ri.ei +ategorii, #il/urne +elei de-a doua. Lr, guvernarea este o
.eserie +are-'i are e4igen)ele ei +onstante? noii st&*0ni @usti%i+& a+este e4igen)e *rin *rin+i*ii origi-
26
nale, dar li se su*un +a 'i +ei dinaintea lor. Cro.Jell, 1nto+.ai +a odinioar& Carol I, *orun+i s& %ie
arestat Go,n #il/urne. A+esta re%u(& s& se des+o*ere 1n %a)a Consiliului de stat, 5+are > s*unea el >
nu avea .ai .ult& autoritate legal& de+0t el 1nsu'i5. i+i un @uriu nu voi s&-l +onda.ne. #ondra era
a+u. tot at0t de ostil& Ru.*-ului
222
+a odinioar& regelui. C0nd guvernul Re*u/li+ii *orun+i e4e+u-
tarea unui r&(vr&tit 1n %a)a +atedralei =%0ntul $aul, to)i or&'enii din #ondra ar/orar& *angli+a verde a
nivelatorilor.
I3. Cro.Jell nu *utea %i de+0t %oarte 1ngri@orat de a+east& agita)ie egalitar&. El +redea 1n
ne+esitatea unei aristo+ra)ii, *e +are de alt%el o de%inea .ai .ult *rin +redin)& de+0t *rin origine.
Avea groa(& de ori+e de(ordine. 5Tre/uie s&-i distruge)i *e oa.enii a+e'tia sau v& vor distruge ei5,
re*eta el 1n Consiliul de stat. 6ar +on'tiin)a 1l +,inuia? *e vre.ea lui $D. 'i a lui Ha.*den, el
1nsu'i 1'i *usese 1n+rederea 1n lege 'i 1n *arla.ent? *utea *rea /ine a+u. s& i.*un& do.nia s&/iei 'i
s&-'i s*un& s*re a se lini'ti, +& era sa/ia 6o.nului. Cu toate a+estea nu reu'ea s& se +onving&.
$entru nelini'tea sa su%leteas+& singurul lea+ a %ost 1ntotdeauna a+)iunea. 7n /&t&lie se tre(eau /unul
s&u si.) 'i virtu)ile *ra+ti+e. Lr, *rile@urile de a a+)iona nu li*seau. 6e +0)iva ani Irlanda era
+ondus& de un *artid +atoli+, *rotestan)ii engle(i %useser& .asa+ra)i. Cro.Jell *orni 1ntr-a+olo, 1n
%runtea unei ar.ate du*& .odelul nou +u un alai a*roa*e reges+. i.i+i %or)ele lo+ale 'i r&(/un&
.asa+rul *rintr-un alt .asa+ru? o'tean al lui Ie,ova, el a*li+& 1n toat& rigoarea lor .etodele de
r&(/oi des+rise 1n Ai/lie. 7n Irlanda, *e *&.0nturile din est$ 1i instal& *e solda)ii s&i *rotestan)i 'i,
des+o*erind 1n el instin+tul invadatorilor anti+i, 1i 1.*inse *e irlande(i 1n +o.itatul Connaug,t, 1n
vest. Atun+i 1n+e*u lungul .artira@ al Irlandei, 1n+&*ut& *e .0na unor *ro*rietari str&ini, +are ni+i
nu lo+uiau a+olo. Seo.en-ii +oloni(a)i de Cro.Jell n-au *rins ni+iodat& r&d&+ini a+olo. !nii au
arendat %er.ele lor unor irlande(i 'i s-au 1ntors 1n Anglia? al)ii s-au +&s&torit +u irlande(e 'i au de-
venit irlande(i. L +onse+in)& grav& a a+estui r&(/oi a %ost +&, aristo+ra)ia irlande(& %iind ni.i+it&, i-a
%ost su/stituit& o teo+ra)ie. $rotestantul Cro.Jell a *redat Irlanda +leri+alis.ului +atoli+ 816F:H
16F2<.
3. =+o)ia *&rea .ai *eri+uloas&. E4e+utarea lui Carol =tuart, rege s+o)ian, a dus la
re1.*&+area > 1n ura lor +ontinu& %a)& de regi+i(i > a /iseri+ii 8RirK< *res/iteriene 'i a no/ili.ii
s+o)iene. $rin)ul de Nales a %ost *ro+la.at rege, la nou&s*re(e+e ani, su/ nu.ele de Carol al II-lea,
'i a se.nat -ovenant&ul. 6evenise *ro/a/il& o inva(ie a Angliei de +&tre o ar.at& regalist&.
Cro.Jell *ro*use un r&(/oi *reventiv. #oialul "air%a4 re%u(& s& se a.este+e. 5Ar %i o violare a ligii
sole.ne %or.at& odinioar& > a spus el. > E4+elen)a voastr& > r&s*unse Cro.Jell > va tre/ui 1n
+ur0nd s& aleag& 1ntre un r&(/oi *e .eleagurile altei )&ri 'i un r&(/oi 1n *atria noastr&5. "air%a4 se
retrase? Cro.Jell deveni +o.andant-'e%. E4*erien)a +elor (e+e ani de r&(/oi %&+use din a+est
.&runt s3uire un .are general. Cuno'tea *u)ine teorii asu*ra artei r&(/oiului, dar era un organi(ator
.inunat, un 'e% ad.ira/il 'i, 1n /&t&lie, un ta+ti+ian +are 'tia s&-'i *&stre(e .intea li.*ede 'i s& ia 1n
+li*a %avora/il& ,ot&r0rea de a ris+a totul. =-a %olosit de un @o+ 1ndr&(ne) 1.*otriva s+o)ienilor.
#&s0ndu-i s& *&trund& *e teritoriul engle(, se *las& 1ntre ei 'i =+o)ia 'i-i (dro/i la Nor+ester, 1n
16F1. T0n&rul rege Carol al II-lea, +are se /&tuse vite@e'te, tre/ui s& %ug&. E o dovad& de loialis.
din *artea *o*ula)iei engle(e %a*tul +& a+est adoles+ent +are voia s& se salve(e *rin %ug& a g&sit
*retutindeni 1n )ar& +redin+io'i +are s&-l o+roteas+&, s&-l as+und& 'i, 1n s%0r'it, s&-l tri.it& tea%&r 'i
s&n&tos *e +ontinent. Ca 'i Irlanda, =+o)ia *&rea su*us&, dar %ostul s&u *arla.ent avea s& renas+& 1n
ti.*ul Restaura)iei. !niunea Marii Aritanii era a+u. +o.*let& 'i, ti.* de +0teva s&*t&.0ni,
datorit& vi+toriei, Cro.Jell a devenit *o*ular. $arla.entul 1i d&du o dota)ie regeas+& 'i *alatul
Ha.*ton Court. C0nd #ondra, +are +u dou& luni .ai 1nainte 1l ,uiduise, 1l *ri.i +u salve de
.us+,ete 'i strig&te de /u+urie 'i +0nd lo+otenen)ii s&i 1i ar&tar& i.ensa .ul)i.e adunat&, el
r&s*unse +& va veni 'i .ai .ult& lu.e s&-l vad& s*0n(urat.
2
222
("<i.$ coad 81n li./a engle(&< > r&.&'i)& de *arla.ent.
27
3I. !n r&s*uns su./ru, deoare+e, +u toate vi+toriile sale, Cro.Jell r&.0ne *oso.orit. El
vede, el 'tie +& a+east& )ar&, *e +are ar dori s-o vad& guvernat& de s%in)i, este e4*loatat& de *ro%itori,
+& a+east& ar.at& de +in+i(e+i de .ii de oa.eni, inutil& du*& 1n%r0ngerea du'.anilor din a%ar&, du+e
)ara de r0*&, +& 1n+,isorile sunt *line de datorni+i 'i dru.urile 1n)esate de +er'etori. 7n)elege +& a
sosit .o.entul s& se trea+& de la legea .ilitar& la legea +ivil&, de la %or)& la @usti)ie. 6ar *rin +e
.i@loa+eM Cu toat& .edita)ia 'i rug&+iunile sale, nu vede lea+ul. Ce-i de %&+utM AlegeriM 6ar 'tie
*rea /ine +& da+& ar 1ng&dui tuturor +et&)enilor s& vote(e 1n .od li/er, a+e'tia ar re+,e.a dinastia
=tuart. E adev&rat +& lui Ed.ond Cala.D, +are 1i s*usese +& din (e+e engle(i nou& 1i sunt ostili, 1i
r&s*unse2 56ar da+&-i de(ar.e( *e +ei nou& 'i *un o sa/ie 1n .0na +elui de-al (e+eleaM5 Ar tre/ui s&
%ie .&+ar de a+ord +u al (e+elea? dar Cro.Jell s-a s&turat de intoleran)a *arti(anilor s&i 'i 1n+e*e s&
vise(e vag la o Anglie *rotestant&, unit& 'i i.*erial&. Ce alt& solu)ie e4ist&M =& dea dru.ul ar.ateiM
Ar.ata s-ar revolta. =& resta/ileas+& .onar,iaM I se 1nt0.*l& s& se g0ndeas+& 'i la asta. 5Qi da+& un
o. ar lua asu*r&-'i sar+ina de a deveni regeM5 7n ori+e +a( e ne+esar s& di(olve r&.&'i)a de
*arla.ent, de +are ar.ata e de(gustat&. #a 2: a*rilie 16F;, lordul-general Cro.Jell intr& 1n
*arla.ent 'i se a'a(& *e una din /&n+i. As+ult&, 1'i *ierde r&/darea, a*oi se ridi+&2 5Haide, ,ai,
ne-a. s&turat de toate astea. A. s& *un +a*&t *&l&vr&gelilor voastre... =*une)i +& sunte)i un
*arla.ent? nu sunte)i... !nii din voi sunt /e)ivani, al)ii +urvari... Cu. *ute)i %i un *arla.ent *rin
gra)ia lui 6u.ne(euM $le+a)i, v& s*un...5 Qi ridi+0nd s+e*trul, e./le.a sa+r& a *uterii *arla-
.entului, 1ntre/&2 5Ce s& %a+e. +u %lea+ul &staM #ua)i-l...5 6u*& +e-i d&du a%ar& *e to)i, *orun+i s&
se 1n+uie u'ile. !n soldat lu& +,eile 'i s+e*trul. 5$arla.entul +el lung dis*&ruse u'urel +a un vis5,
s*une un .artor.
3II. =+e*trul du*& +oroan&, *arla.entul du*& suveran, nu .ai r&.0nea 1n a+east& )ar& ni+i o
ur.& a 1ndelungatului tre+ut de li/ertate
22;
. 6ar 1n+& o dat&, +e %or.& de guvern&.0nt s& ado*teM
Re*u/li+a, s*uneau unii? .onar,ia, r&s*undeau al)ii? Cro.Jell, %&r& a sta *e g0nduri, se o*ri la
s%in)i. e0ndr&(nind s& re+urg& la alegeri, +eru /iseri+ilor inde*endente s& g&seas+& ni'te oa.eni
1n)ele*)i 'i +onstitui ast%el un *arla.ent de o sut& +in+i(e+i de .e./ri, +are %u denu.it $arla.entul
lui Aare/ones, nu.e a*ar)in0nd unui oare+are $raisegod Aare/ones, negustor de *iele din "leet
=treet, +are era unul dintre .e./rii s&i. =ir HarrD 3ane re%u(ase s& %a+& *arte din a+east& adunare,
s*un0nd +& *re%er& s& a'te*te *aradisul +a s& %ie 1.*reun& +u s%in)ii. Cro.Jell se de(gust& re*ede
de oa.enii a+eia *e +are el 1nsu'i 1i s+osese din o/s+uritate 'i %&r& 1ndoial& +& i -ar %i +on+ediat 'i *e
ei da+& nu s-ar %i di(olvat singuri.
3III. L nou& +onstitu)ie %u *reg&tit& de 'e%ii ar.atei. A+est :nstru"ent de !uvernare este
re.ar+a/il *rin 1ndr&(neala ideilor, at0t de noi 1n+0t ni+i nu s-au *utut a*li+a atun+i. Mai +ur0nd
de+0t Anglia .odern&, do+u.entul *re%igura =tatele-!nite de ast&(i. Autoritatea su*re.& tre/uia s&
a*ar)in& unui lord-*rote+tor, unui +onsiliu 'i unui *arla.ent, +o.*letat +ur0nd +u o Ca.er& a
#or(ilor. Lri+e .&sur& votat& de *arla.ent devenea legal&, +,iar du*& un veto al $rote+torului, +u
+ondi)ia s& nu %ie +ontrar& legilor %unda.entale ale re*u/li+ii. 7n se+olul al II-lea *arla.entul
/ritani+ va %i, +el *u)in 1n teorie, atot*uterni+? la nevoie, va *utea s& .odi%i+e *rintr-un vot
+onstitu)ia regatului. $arla.entul $rote+torului era, di.*otriv& > a'a +u. e Congresul a.eri+an >
su*us +onstitu)iei. $entru *ri.a oar& Anglia, =+o)ia 'i Irlanda erau guvernate de a+elea'i legi.
Magistra)i engle(i @ude+au 1n =+o)ia? o ar.at& engle(& su/ +o.anda lui MonK .en)inea a+olo
ordinea, *arla.entul din Nest.inster legi%era *entru =+o)ia. Irlanda era 'i ea re*re(entat& 1n *ar-
la.entul +o.un 'i +oloni'tii anglo-sa4oni e4*ro*riau *o*ula)ia indigen& de a+olo. 6ar a+east&
2
22;
A%ir.a)ia autorului nu )ine sea.a +& 5tre+utul de li/ertate5 la +are el se re%er& +u*rindea in s%era sa o .i noritate
so+ial& restr0ns&, *e +0nd .&surile lui Cro.Jell, +,iar a*arent di+tatoriale, erau tran(itorii 'i +onsolidau un regi. +are,
+u toate i.*er%e+)iunile sale, avea s& in+lud& 1n s%era dre*turilor *oliti+e-+onstitu)ionale o *arte .ai .are a *o*orului
engle(.
2E
5unire5 i.*us& *rin %or)& r&.0nea *re+ar& 'i, 1n+e*0nd de la Restaura)ie, ve+,ile *arla.ente aveau
s& rea*ar& 'i 1n =+o)ia 'i 1n Irlanda. Cea .ai .are *arte a .&surilor votate atun+i au %ost e%e.ere,
%iind *re.ature, dar .ulte dintre ele 81nv&)&.0ntul gratuit, servi+iul *o'tal *u/li+, li/ertatea *resei,
dre*tul de vot al %e.eilor 'i votul se+ret, /an+a na)ional&< aveau s& rea*ar& 'i s& triu.%e du*& o
lung& e+li*s&. L a+tivitate re%or.atoare agita *l&*0ndul *arla.ent al $rote+torului, a'a +u. %rigurile
agit& un +or* /olnav.
II. Intre Cro.Jell 'i Ca.era Co.unelor se ivir& +on%li+te tot at0t de grave +a 1ntre Carol 'i
*arla.entul s&u, dar $rote+torul avea +eea +e i-a li*sit totdeauna lui Carol2 o ar.at& *uterni+&.
u.ai asu*ra unui singur *un+t *arla.entul 'i $rote+torul erau de a+ord2 'i unul 'i +el&lalt voiau s&
%ie ordine. Lri+e re/el inteligent +are vine la *utere devine o. de guvern&.0nt. Cro.Jell era o.
de guvern&.0nt din instin+t. Bara a su%erit destul, s*unea el? a+u. tre/uie s& i se *anse(e r&nile 'i
s& se re%a+& Anglia tradi)ional&. A+easta era 'i *&rerea *arla.entarilor. 6ar ei sus)ineau +& *entru o
ast%el de re%a+ere tre/uia .ai 1nt0i s& nu i se i.*un& *arla.entului o +onstitu)ie de +&tre un 'e%
.ilitar. Cro.Jell nu era 1ns& de a+ord s& le 1ng&duie dis+utarea tr&s&turilor esen)iale ale
:nstru"entului de !uvernare #nto+.it de ar.at&. $arla.entarii +ereau +ontrolul asu*ra ar.atei?
Cro.Jell era de *&rere +& a *une ar.ata 1n slu@/a %a+)iunilor ar %i 1nse.nat re1nvierea r&(/oiului
+ivil. 7n s%0r'it, Cro.Jell voia oare+are toleran)& religioas& 8*rin 16FF autori(a 1n .od ta+it
1ntoar+erea evreilor, e4*ul(a)i *e vre.ea lui Eduard I<? *arla.entul +o./&tea 1n a+ela'i ti.*
toleran)a religioas& 'i des*otis.ul .ilitar. Qi 1nvinse sa/ia. Anglia %u 1.*&r)ti& 1n .ai .ulte (one
.ilitare, *us& %ie+are su/ autoritatea unui general-.aior. 6is+i*lina auster& a *uritanilor %u i.*us&
*rogresiv 1ntregii )&ri. 6eoare+e teatrele din #ondra %useser& 1n+,ise, a+torii a./ulan)i au %ost
tri.i'i la 1n+,isoare? se inter(iser& @o+urile la )ar&, se 1n+,iser& +a%enelele. Anglia lui =,aKes*eare
deveni virtuoas& *rin +onstr0ngere 'i regreta *e @ude+&torul de *a+e +avaler, +are, +el *u)in, %usese
@ovial. Regi.ul a+esta a ins*irat )&rii *entru .ult& vre.e groa(a de ar.ata *er.anent&.
I. Anglia nu iu/ea ar.ata, dar ar.ata de us+at 'i %lota i.*useser& 1n a%ar& res*e+t %a)& de
Anglia. 3re.e 1ndelungat& du'.anul *rin+i*al a %ost Llanda. Cele dou& )&ri 1'i dis*utau +o.er)ul 'i
trans*ortul naval. $rin ctul de navi!a.ie din 16F1, Cro.Jell inter(ise altor vase de+0t +elor
engle(e s& i.*orte .&r%uri 1n Anglia. Llande(ii re%u(ar& s& salute *avilionul engle( 1n a*ele
engle(e. !r.& un +on%li+t 1n +are doi .ari a.irali, olande(ul Tro.* 'i engle(ul AlaKe, se a%lar& %a)&
1n %a)&. "lotele +o./atante erau egale, dar +o.er)ul Llandei era .ai vulnera/il 'i ea su%eri .ai .ult
de+0t rivala sa. 6u*& *a+ea +u Llanda, se.nat& 1n 16F9, *rin+i*alul du'.an din a%ar& al lui
Cro.Jell %u =*ania. 7.*otriva ei s-a aliat +u "ran)a, +are, de'i *utere +atoli+&, %&+ea *e *lan e4tern
*oliti+& *rotestant&, din ur& %a)& de +asa de Austria. Cro.Jell 1i lu& =*aniei Ga.ai+a 'i, 5*lant0nd5
a+olo +oloni engle(i, 1n%iin)a o +olonie *ros*er&. El, +el dint0i, a avut ideea de a tri.ite 'i .en)ine o
%lot& engle(& 1n Mediterana 'i, +a s&-i asigure %lotei li/era tre+ere, de a %orti%i+a Ci/raltarul
229
.
$uterea sa .ariti.& 'i .editeranean& i-a 1ng&duit lui Cro.Jell s& intervin& +u e%i+a+itate 1n
tre/urile +ontinentale? el *rotegui *e *rotestan)ii valden(i
22F
1.*otriva du+elui de =avoia, /o./ard&
Tunisul 'i *utu +ere inde.ni(a)ii de la Tos+ana 'i de la *a*a. Ma(arin +&uta s& se alie(e +u el 'i
5+oastele de %ier5 8:ronsides6 o+u*ar& 6unKerVue. 6ar r&(/oaiele a+estea +ostau s+u.* 'i, +u toate
su++esele re*urtate *e .are 'i *e us+at, *oliti+a e4tern& a lui Cro.Jell nu era *o*ular&.
II. =t&*0n a trei regate, te.ut 1n toat& Euro*a, $rote+torul nu .ai avea +a du'.ani > dar
du'.ani ne1.*&+a)i > de+0t *e %o'tii s&i *rieteni. A@uns la *utere gra)ie unei ar.ate re*u/li+ane,
%anati+e 'i 5nivelatoare5, ar %i vrut s& se serveas+& de ea *entru a resta/ili ve+,ea ierar,ie engle(&.
2
229
A %ost 1ns& nu.ai o idee, deoare+e Anglia n-a intrat 1n st&*0nirea Ci/raltarului de+0t la 1n+e*utul se+olului al
I3II-lea.
2
22F
R&.&'i)& a ve+,ii se+te ereti+e din evul .edia 3e(i nota 99.
29
6ar o g&si re/el&. 6a+& *arla.entul voia s&-l %a+& rege al Angliei, solda)ii s&i 1l a.enin)au +u
du'.&nia lor. 6a+&, %iind *rin) de %a*t, )inea o adev&rat& +urte, *uritanii .ur.urau +& erau o +urte
5a *&+atelor 'i a vanit&)ii5, +u at0t .ai ori/il& +u +0t se invo+a .ereu nu.ele 6o.nului a+olo.
C0nd, 1n 16FE, Cro.Jell .uri, t0n&r 1n+& 8avea +in+i(e+i 'i nou& de ani<, de triste)e 'i de %riguri
totodat&, 1ntreg edi%i+iul, +l&dit 1n gra/&, *rin +are 1n+er+ase s& 1nlo+uias+& Anglia tradi)ional&, se
+l&tin& 1ndat&. A*roa*e de a-'i da s%0r'itul, %u au(it .ur.ur0nd2 5L*era .ea e 1.*linit&5. 6ar ea
n-avea s&-i su*ravie)uias+&.
III. Cro.Jell dese.nase +a ur.a' *e %iul s&u Ri+,ard, un o. li*sit de r&utate, dar 'i de ,ar,
+are se v&(u 1n ne*utin)& de a re(olva +on%li+tul latent dintre ar.at& 'i *uterea +ivil&, in+a*a/il s&
*otoleas+& resenti.entele, .ai grave 1n+&, dintre 'e%ii de ar.at& rivali. !r.& un an 'i @u.&tate de
anar,ie. Ri+,ard dis*&ru de *e s+en& 'i +ur0nd nu r&.aser& 1n aren& de+0t doi generali2 #a./ert,
re*u/li+an 'i MonK, regalist 1n as+uns. MonK veni la #ondra, 'i *oetul Milton, 1ntre al)ii, 1i *ro*use
+a, *entru salvarea re*u/li+ii, s& re1n%iin)e(e $arla.entul +el lung. 6ar era su%i+ient s&-)i arun+i
*rivirile *rin ora' +a s&-)i dai sea.a de senti.entele engle(ilor. 7n %o+urile de /u+urie, or&'enii 'i
u+eni+ii arun+au 5r&.&'i)e5
226
si./oli+e. 6e+0t un r&(/oi +ivil sau o di+tatur& .ilitar&, grosul
*o*ula)iei dorea o restaura)ie. MonK, o. energi+ 'i re(ona/il, a+)iona +u o 1n+etineal& *lin& de
1n)ele*+iune. 7ntoar+erea regelui, dorit& totodat& de +avaleri 'i *res/iterieni, adi+& de o .are *arte a
)&rii, era greu de *reg&tit legal.ente deoare+e nu.ai *arla.entul *utea s&-l re+,e.e *e rege 'i
nu.ai regele *utea s& +onvoa+e *arla.entul. MonK gru*& 1n @urul lui at0)ia lor(i +0)i *utu reuni 'i
invit& *e ele+tori s& aleag& o Ca.er& a Co.unelor. Mai t0r(iu regele +on%ir.& a+east& +onvo+are 'i
@uri'tii .en)inur& %i+)iunea +& .onar,ia nu 'i-a 1n+etat ni+iodat& e4isten)a. 6e %a*t, regele %usese re-
*us *e tron de o adunare +onvo+at& 1n .od neregulat, dar, +u. era vor/a de un rege legiti., dese.-
nat *e /a(a dre*tului de su++esiune, ,ot&r0rea era inata+a/il&. Restaura)ia se %&+u %&r& r&(/oi +ivil,
*entru +& MonK avu *revederea s& garante(e tru*elor *lata soldei. =olda)ii +uno'teau senti.entele
*o*ula)iei, ei nu .ai erau de a+ord +u o%i)erii lor? erau %eri+i)i s& se ter.ine odat&. u tre+user& ni+i
doi ani de la .oartea lui Cro.Jell 'i tot +eea +e +rease se %&+use *ra% 'i *ul/ere, +a 'i el 1nsu'i.
I%
EFECTELE DURABILE ALE PURITANISMULUI
I. 3ia)a s*iritual& a Angliei *e vre.ea s%in)ilor +onstituie unul din %eno.enele +ele .ai
sur*rin(&toare ale istoriei. !n 1ntreg *o*or o++idental a avut atun+i dre*t uni+& le+tur&, dre*t
+onstitu)ie 'i +redin)& *ovestiri 'i *oe.e orientale ve+,i de +0teva .ii de ani. 7n o+,ii a+estui *o*or
legalist tre/uia totdeauna s& %ie res*e+tat& litera legii 'i, *entru +& Ai/lia era legea lui 6u.ne(eu,
%ie+are ur.a s& du+& o via)& 1n stri+t& +on%or.itate +u litera Ai/liei. 6eoare+e israeli)ii 1i
.asa+raser& *e a.ale+i)i, Cro.Jell nu e(it& s&-i .asa+re(e *e irlande(i. 6eoare+e ei la*idaser&
+0)iva +ul*a/ili, s-a au(it strig0ndu-se 1n Ca.era Co.unelor2 5=&-l la*id&.T5 6eoare+e *sal.ii
sunt *oe.e r&(/oini+e, *uritanii erau totdeauna gata s&-i +o./at& +u ar.a 1n .0n& *e du'.anii lui
Ie,ova. 6eoare+e Ai/lia glori%i+a *o*orul lui Israel, so+otindu-l .ai *resus de+0t toate +elelalte,
engle(ii, +onvin'i +& erau noul *o*or al lui Israel, si.)ir& +res+0ndu-le orgoliul, *e +are r&(/oiul de
o sut& de ani 1l n&s+use 1n su%letul lor. Milton, de *ild&, era de *&rere +& da+& 6u.ne(eu ar avea de
1nde*linit vreo .isiune grea *e *&.0nt, ar %a+e a*el la engle(ii s&i. E un senti.ent +are se va reg&si
1n se+olul al IlI-lea la Cur(on 'i la Ce+il R,odes
227
.
2
226
Alu(ie la 5r&.&'i)a5 8ru"p6 de *arla.ent.
2
227
Ceorge at,aniel, lord Cur(on 81EF9H192F< 'i Ce+il R,odes 81EF;H19:2< > oa.eni, *oliti+i, re*re(entan)i ai i.-
;:
II. 6u*& 3e+,iul testa.ent, *uritanii +ites+ +el .ai /u+uros E*istolele s%0ntului $avel 'i
+&r)ile lui Calvin. 6u.ne(eul lor nu este 6u.ne(eul evang,eliei, .ort *entru to)i oa.enii, +i
6u.ne(eul 1ns*&i.0nt&tor 'i gelos, +are nu-i .0ntuie'te de+0t *e ale'ii s&i. $uritanul, +are
ur.&re'te +u s*ai.& +eea +e se 1nt0.*l& 1n su%letul s&u, 1n+er+0nd s& re+unoas+& se.nele ,arului,
nu *oate %i de+0t ostil *l&+erilor. 5Cu. s& tr&ie'ti 1n veselie, +u. s& te /u+uri de %ar.e+ul
*ri.&verii, +u. s& su*or)i teatrele 'i s*e+ta+olele, +0nd si.)i g,iarele diavolului *e tine, +0nd te-au
'i atins %l&+&rile iaduluiM5 Cro.Jell a lu*tat toat& via)a sa 1.*otriva de.onului. =e a*lea+& 1n %a)a
lui 6u.ne(eu *0n& 1n *ra%ul )&r0nii. A'tea*t& de la ins*ira)ia divin& s& a%le tot +e-i este dat s& %a+&
1n via)&. A %ost su*ranu.it 5un o. 1./&tat de 6u.ne(eu5. 6ar a+east& do+trin& +are 1ntune+& via)a
1i %a+e %oarte *uterni+i *e +ei +are o *ro%esea(&. =a+ri%i+area voluntar& a tot +eea +e o.ul Rena'terii
nu.ise *l&+ere sau %eri+ire %&ure'te %iin)e grave 'i +ura@oase. Au o %ri+& at0t de .are de *&+at 1n+0t
se str&duie s& %ie solda)i dis+i*lina)i, +o.er+ian)i +insti)i, .un+itori s0rguin+io'i. E4igen)i %a)& de
al)ii, sunt tot at0t de e4igen)i 'i %a)& de ei 1n'i'i. C0nd, .ai t0r(iu, veteranii lui Cro.Jell au %ost
de.o/ili(a)i, 5ni+i unul dintre ei nu s-a l&sat ade.enit ni+i de vaga/on(i, ni+i de /andi)i5. Regali'tii
1n'i'i au .&rturisit +& 51n toate ra.urile *ro%esiunilor +instite a+e'tia *ros*erau .ai .ult de+0t al)i
oa.eni, +& ni+i unul dintre ei n-a %ost a+u(at de vreo *ung&'ie sau ,o)ie 'i +& da+& un /rutar, un
(idar sau un +&ru)a' se %&+ea re.ar+at *rin +u.*&tarea sau .un+a sa, a*roa*e sigur era unul din
%o'tii solda)i ai lui Lliver5.
III. !nele se+te .ergeau, 1n inter*retarea Ai/liei, .ai de*arte de+0t Cro.Jell 'i oa.enii lui.
$artida +elei de-a Cin+ea Monar,ii +redea 1n revenirea lui Hristos 'i 1n a*ro*ierea Milenniu.uiui
22E
.
Ca*itolul al 'a*telea din 6aniel, +a*itolul a*o+ali*ti+, era evang,elia lor 'i *entru +& unul din
versetele sale anun)a do.nia s%in)ilor, ei *retindeau +a Anglia s& %ie guvernat& de un san,edrin.
Ana/a*ti'tii re/ote(au *e /&r/a)i 'i %e.ei, la a*usul soarelui, 1n a*a r0urilor. 7n vre.ea a+eea
Ceorge "o4 1n%iin)a =o+ietatea *rietenilor, *rieteni +are +&*&tar& +ur0nd *ore+la de 3uakers
8tre.ur&torii<, deoare+e e4ta(ul +redin)ei lor se .ani%esta, 1n anu.ite reuniuni, *rin tre.ur&turi ale
+or*ului. 7n o+,ii VuaKerilor, religia nu tre/uia s& %ie de+0t o e4*erien)& s*iritual& interioar&. Ei
so+oteau de *risos ,irotonisirea *reo)ilor sau +onstruirea de /iseri+i. Contrar *uritanilor, 5*rietenii5
erau de *&rere +& %ie+are o. *oate re*urta 1n via)a sa o vi+torie +o.*let& asu*ra *&+atului. Ei
dovedeau .ai .ult& /un&tate 'i .ai .ult& senin&tate de+0t +ea .ai .are *arte dintre +elelalte se+te.
6ar re%u(ul de a *resta @ur&.0ntul, re%u(ul de a lua *arte la r&(/oaie, +,iar @uste, 'i re%u(ul de a
re+unoa'te autoritatea %un+)iilor e+le(iasti+e %&+eau din ei, %&r& voia lor, ni'te re/eli.
I3. 7n ti.*ul do.niei *uritanilor, via)a, 1n .&sura 1n +are o *uteau regle.enta, %u destul de
trist&. Inter(i+eau *l&+erile %avorite ale engle(ilor2 teatrul, +ursele de +ai, lu*tele de +o+o'i.
Tri*ourile 'i /ordelurile %ur& inter(ise. 6u.ini+a +ir+ulau *atrule *e strad& *entru a su*raveg,ea
1n+,iderea +0r+iu.ilor. "ie+are tre/uia s&-'i *etrea+& (iua de du.ini+& 1n %a.ilie, +itind s+ri*tura 'i
+0nt0nd *sal.i. 7n a+east& (i, 1n ora'ul #ondra nu se au(ea de+0t 5.ur.urul rug&+iunilor 'i al
+0nt&rilor venind din /iseri+i5. 7n 1699 *arla.entul inter(ise +a 1n (iua de sa/at s& se v0nd&
.erinde, s& se +&l&toreas+&, s& se trans*orte *overi, s& se ad.it& tragerea +lo*otelor, tirul, t0rgurile,
/u%etele +u r&+oritoare, dansurile, @o+urile, su/ *edea*sa unei a.en(i de +in+i 'ilingi *entru %ie+are
*ersoan& .ai .are de *ais*re(e+e ani. $entru +o*iii +are +o.iteau ase.enea %a*te in%a.ante,
*l&teau *&rin)ii sau tutorii. =lu@/ele religioase erau li*site de tot +e *utea s& rea.inteas+& *o.*a 'i
%ru.use)ea +ere.oniilor +atoli+e sau +,iar angli+ane. EvelDn
229
, 1n @urnalul s&u, *oveste'te +& 1n
*erialis.ului /ritani+.
2
22E
Hilias.ul > do+trin& religioas& se+tar& +are *ro*ov&duia ideea a*ro*iatei reveniri a iui Hristos *rintre oa.eni 'i a
instaur&rii unei do.nii *&.0ntene a a+estuia *e ti.* de o .ie de ani.
2
229
Go,n EvelDn 8162:H17:6< > s+riitor, o. *oliti+ 'i gravor. Gurnalul s&u, *u/li+at *entru 1nt0ia dat& 1n 1E1E,
;1
16F7 a %ost arestat 1n (iua de +r&+iun, 1ntr-o +a*el&, *entru +& a res*e+tat 5su*ersti)ia *rivind
na'terea 6o.nului5. Credin+io'ii erau at0t de 1n%ri+o'a)i s& nu *ar& *a*i'ti, 1n+0t *ierduser& ori+e
.odera)ie 'i /una +uviin)&. 5Cites+ 'i se roag& %&r& .etod& > .ai s*une EvelDn >, %&r& res*e+t 'i
%&r& evlavie. A. v&(ut o 1ntreag& +ongrega)ie st0nd +u *&l&ria *e +a* 1n ti.*ul +itirii *sal.ilor. 7n
unele te.*le nu se +ites+ de lo+ s+ri*turile, +i se %a+ ni'te rug&+iuni ser/ede, du*& +are ur.ea(& o
*redi+&, ne1n)eleas& ni+i de +ei +e as+ult& ni+i de +ei +are o )in, dar +are este e4traordinar de lung&...
Multe /iseri+i sunt *line a+u. de /&n+i 1.*re@.uite, *e +are *arti+i*an)ii stau i(ola)i 1n gru*e de
trei sau *atru in'i5. A+east& /an+& 1.*re@.uit& va r&.0ne unul din se.nele individualis.ului *uri-
tan, unul dintre su/ie+tele de de(/ateri 1ntre Aiseri+a de sus 'i Aiseri+a de @os.
3. Cu tot dis*re)ul lui *entru %ru.os, *uritanis.ul a *rodus doi .ari s+riitori, +are de alt%el au
s+ris o*erele lor esen)iale du*& +&derea -o""onwealth&ului. $ri.ul este Milton 816:EH1679<,
*oet deli+at 1n tinere)e, su++esorul i.ediat al .arilor elisa/etani, +are a renun)at la *oe(ia *&g0n& 1n
ti.*ul +on%li+telor *oliti+e 'i s-a arun+at 1n 5a*ele 1ng,e)ate ale *ro(ei5, el a %ost 5se+retarul latin al
Consiliului de stat5 'i unul dintre +redin+io'ii *arti(ani ai lui Cro.Jell? du*& Restaura)ie, or/ind, a
di+tat dou& .ari *oe.e e*i+e2 +aradisul pierdut 'i +aradisul re!sit$ a*oi o dra.&, 4a"son
!onistes$ auto/iogra%ie s*iritual& 1n +are eroul, 1nvins 'i or/, +a 'i Milton, se t0nguie *rintre
%ilistinii triu.%&tori. Milton este, 1ntr-o e*o+& devenit& +lasi+&, ulti.ul su*ravie)uitor al Rena'terii.
El este singurul 1n +are s-au 1./inat %ar.e+ul *&g0n +u su/li.a sole.nitate a *uritanis.ului. Al
doilea este AunDan 8162EH16EE<, autorul a+elei -ltorii a pelerinului *u/li+at& 1n 167E, tot at0t
de +ele/r& la engle(i +a :liada la gre+i, *ovestire si./oli+& +are s+a*& de ariditate datorit& naivit&)ii
sale. A+est +&ld&rar a./ulant, +,inuit +0nd de vi(iuni in%ernale, +0nd de vi(iuni +ere'ti, a avut ideea
si.*l&, dar genial&, de a 1nlo+ui (ugr&virea a/stra+t& a evolu)iei unui su%let de +re'tin *e +alea
.0ntuirii *rintr-o des+riere a unei +&l&torii reale. -re<tinul$ *ersona@ul +entral al +&r)ii 'i +are, %&r&
1ndoial&, nu-i alt+ineva de+0t AunDan 1nsu'i, +aut& dru.ul s*re +etatea etern&. 7n +ele din ur.& 'i 1n
*o%ida du'.anilor s&i, a@unge la lo+ul r0vnit. aturale)ea *ovestirii 'i a dialogului, trans*unerea
eveni.entelor s*irituale 1n dra.e +on+rete 1ng&duie +ititorilor si.*li 'i sin+eri s& 1n)eleag& .ai /ine
de+0t din alte +&r)i *ioase esen)a vie)ii religioase.
3I. =-a 1nt0.*lat +u tirania *uritan& +eea +e se 1nt0.*l& +u toate +elelalte tiranii +are au
*reten)ia s& s+,i./e .oravurile. L .inoritate se su*une din +onvingere, .a@oritatea din tea.&,
su*unerea a+esteia din ur.& %iind .ai .ult a*arent& de+0t real&. E destul s& se +iteas+& s+risorile lui
6orot,D Ls/orne +&tre sir Nillia. Te.*le
2;:
*entru a vedea +u. /&r/a)ii 'i %e.eile de *e
nu.eroase do.enii au 1n+er+at s& du+&, dis+ret, o via)& o.eneas+&, lini'tit& 'i 1n)elea*t&, 1n a%ara
ti.*ului lor. Regali'tii +ei .ai ,ot&r0)i, +u toat& oroarea lor de re/eli, du*& +e-au r&t&+it o vre.e *e
+ontinent, s-au str&duit s& se 1ntoar+& la ei a+as& 'i s& se sta/ileas+& a+olo. C,iar 'i *retendentul 1i
1n+ura@a. Era .ai avanta@os *entru el s& ai/& *arti(anii la %a)a lo+ului. EvelDn *oveste'te +u. s-a
,ot&r0t s&-'i redes+,id& do.eniul, 5*entru +& nu avea de+0t o sla/& s*eran)& 1ntr-o s+,i./are
%avora/il&, totul %iind a+u. 1n .0inile re/elilor5. C0t ti.* a tr&it Cro.Jell, Restaura)ia, de'i at0t de
a*roa*e, n-a %ost *rev&(ut& ni+i +,iar de .in)ile +ele .ai 1n)ele*te.
3II. 6u*& Restaura)ie s*iritul *uritan avea s& %ie *rigonit la r0ndul s&u. 6ar era destinat s&
su*ravie)uias+&. 6isidentul, o.ul +are nu-i de a+ord 5s& se +on%or.e(e5, +are *retinde *entru
+on'tiin)a sa dre*tul de a @ude+a toate +a(urile, +are s-a o/i'nuit s& %a+& *arte dintr-o .inoritate, s&
se +o.*la+& 1n a+east& situa)ie 'i +are, du*& +e 'i-a %&+ut alegerea, 1i r&.0ne +redin+ios +,iar +u
ris+ul %eri+irii sau al vie)ii sale, va r&.0ne unul dintre +ele .ai re.ar+a/ile 'i statorni+e ti*uri
+u*rinde *erioada dintre 1691 'i anul .or)ii autorului.
2
2;:
Nillia. Te.*le 8162EH1699< > o. *oliti+, di*lo.at 'i s+riitor, a+tiv .ai ales 1n e*o+a Restaura)iei. =o)ia sa,
6orot,D Ls/orne 81627H167F<, %e.eie inteligent& 'i +ult&, a l&sat o valoroas& 'i interesant& +ores*onden)&.
;2
engle(e'ti. "ie +& se va +onsa+ra *ro/le.elor religioase, %ie +& se va +onsa+ra *ro/le.elor *oliti+e,
ori+are ar %i o/ie+tul *asiunii sale, el va %i *uterni+, 1n+&*&)0nat, in+oru*ti/il. 3a du+e lu*ta
1.*otriva s+laviei, 1.*otriva *rostitu)iei, 1.*otriva r&(/oiului 'i va .en)ine *0n& 1n (ilele noastre
triste)ea du.ini+ii engle(e. Cara+terului engle( 1i va datora +0teva din tr&s&turile sale +ele .ai
%ru.oase 'i +0teva din +ele +are vor st0rni ura 1.*otriva lui. =erio(itatea, %idelitatea, integritatea
.oral& %igurea(& 1ntre atri/utele sale, dar uneori 'i du*li+itatea, +&+i natura u.an& e .ai +o.*le4&
de+0t voiau +alvini'tii. Adev&rul nu este +& unii 1l au 1n su%let *e 6u.ne(eu 'i al)ii *e =atana, +i +&
1n %ie+are din noi se d& o lu*t& 1ntre 6u.ne(eu 'i =atana. ea++e*t0nd inevita/ilele lor g0nduri rele,
*uritanii se vor s%or)a s& le inter*rete(e *rin *ioase dis+ursuri. Ei vor i.*une o .as+& .oral&
intereselor lor *ersonale 'i +,iar na)ionale. 7n *rivin)a a+easta, +a 'i 1n .ulte alte *rivin)e, un .are
nu.&r de engle(i erau sorti)i s&-'i *&stre(e %elul de g0ndire *uritan 'i, trei se+ole .ai t0r(iu, 6israeli
va tre/ui s& re+unoas+& +& ni.eni n-ar *utea guverna Anglia 1.*otriva +on'tiin)ei ne+on%or.iste.
%
RESTAURA&IA
I. A+est nou suveran, *e +are Anglia 1l a'te*ta +a *e un salvator, du*& +e vre.e 1ndelungat& 1l
*ros+risese, nu avea ni.i+ din *ersona@ul sera%i+ i.aginat de (elo'ii slu@/a'i ai tat&lui s&u, regele
.artir. Cu /u(ele groase 'i sen(uale, nasul viguros, o+,ii /at@o+oritori, el rea.intea .ai +ur0nd *e
/uni+ul s&u, Henri+ al I3-lea, de+0t o/ra(ul no/il 'i su./ru al tat&lui s&u. 6e la /earne( .o'tenise
veselia, s*iritul, gustul *entru %e.ei. 7ndelungatul s&u e4il nu-l a+rise, +i 1i d&duse e4*erien)a
s&r&+iei 'i ,ot&r0rea %er.& de a nu 5se .ai 1./ar+a *entru +&l&torii5. 6e a+eea, s-a %erit, 1n *o%ida
insisten)ei .a.ei 'i a surorii sale Henrieta, a.0ndou& +atoli+e, s& se +onverteas+&. "usese atras de
+atoli+is., *oate 'i +onvins? dar 1'i a.intise de *asiunea *uritanilor 'i nu voise s&-'i +o.*ro.it&
tronul. $entru a-l %eri de *eri+olele de la +urtea *a*ist& din =aint-Cer.ain, +redin+iosul s&u s%etni+,
HDde, 1l +ondusese 1n Llanda, la sor&-sa Maria, so)ia lui Nil,el. de Lrania. A+olo iu/ise o t0n&r&
re%ugiat& din Bara Calilor, #u+D Nalters, 'i avusese de la ea un /astard, *e +are-l %&+u du+e de
Mon.out,. Traiul unui *rin), e4ilat e greu2 Carol 1.*ru.utase /ani de la +urtea "ran)ei, de la
+urtea =*aniei. 3ia)a lui *re+ar& %&+use din el un /&r/at .ai +ur0nd %er.e+&tor de+0t .aiestos, .ai
+ur0nd a/il de+0t s+ru*ulos. Era %er. de+is, da+& via)a 1i va sur0de vreodat&, s& se /u+ure de ea din
*lin. Ceea +e s-a v&(ut destul de /ine +0nd a devenit rege 'i +0nd .ini'trii s&i, +&ut0ndu-l +a s&-i
vor/eas+& de tre/urile statului, 1l g&seau @u+0ndu-se +u +0inii sau .0ng0indu-'i a.antele. C0nd a
de/ar+at, la 2F .ai 166:, *e *la@a de la 6over, *ri.arul i-a o%erit o Ai/lie. Carol a r&s*uns 5+&-i
to+.ai +eea +e-'i dorea .ai .ult *e lu.e5. =u++esorul lui Cro.Jell avea si.)ul u.orului, dar s*i-
ritul ireveren)ios.
II. #ondra 1i %&+u o *ri.ire +&lduroas&. 5Qoselele erau *res&rate +u %lori, *e str&(i at0rnau
*retutindeni ta*iserii? +lo*otele sunau, vinul +urgea 1n ur+ioare... Era. *e Calea Qtrandului
2;1
> s+rie
EvelDn >, *rivea. la toate a+estea 'i-l /ine+uv0nta. *e 6u.ne(eu. Qi totul s-a %&+ut %&r& a se v&rsa
o *i+&tur& de s0nge 'i de +&tre a+eea'i ar.at& a +&rei re/eliune 1l alungase...5 Carol al Il-lea,
1ntor+0ndu-se (0./ind +&tre +ineva din suita sa, 1i s*use2 5a %ost desigur, *ro*ria lui gre'eal& +& a
li*sit at0ta vre.e, +&+i nu 1nt0lnea *e ni.eni +are s& nu %i dorit 1ntoar+erea sa5. estatorni+ia
*o*orului este sur*rin(&toare. Toat& +o.*ortarea lui Carol ar %i tre/ui s&-i s+andali(e(e *e su*u'ii
s&i. L dat& +u /aga@ele adu+ea 'i o %ru.oas& a.ant&, *e Aar/ara 3illiers, +are avea s& devin& ladD
Castle.aine, +u +are 'i-a *etre+ut, 1n .od +ini+, *ri.a sa noa*te la N,ite,all.
2
2;1
!na din *rin+i*alele +&i de a++es ale #ondrei, *aralel& +u Ta.isa.
;;
Cur0nd %u 1n+on@urat de un adev&rat ,are. 'i .oravurile +urtenilor i.itar& *e ale regelui. 6ar
du*& restri+)iile *uritane, *u)in& e4travagan)& nu dis*l&+ea. 56es%r0ul deveni loialis., serio(itatea
deveni re/eliune5. Regele se de*rinsese 1n tinere)ea sa r&t&+itoare +u ,oin&reala 'i li*sa de
r&s*undere. El l&s& toat& *uterea real& s%etni+ului s&u din e4il, Eduard HDde, *e +are-l %&+use lord
Clarendon. 7n+e*uturile a+estei guvern&ri n-au %ost li*site de a/ilitate. !n a+t de 5inde.ni(a)ie 'i
uitare5 lini'ti *e +ei +are luaser& *arte la re/eliune. Au %ost e4e+uta)i nu.ai regi+i(ii, 1ntr-un .&+el
de(gust&tor. Tru*urile lui Cro.Jell 'i 1n+& ale +0torva %ur& de(gro*ate, s*0n(urate, a*oi 1ngro*ate
la *i+iorul s*0n(ur&torii. Ca la ori+e restaura)ie, *rietenii de (ile grele se so+otir& *rost trata)i. #egea
a.nistiei 1i de+e*)ionase. 5Inde.ni(a)ii *entru du'.anii regelui, uitare *entru *rietenii s&i5,
s*uneau ei +u a.&r&+iune. A+east& *oliti+& .oderat&, +are su*&r& *e +0)iva +avaleri e4tre.i'ti, 1i
+0'tig& re*ede de *artea .onar,iei *e s3uire-ii din *artida lui Cro.Jell. Restaura)ia *utea s&-'i
1ng&duie +&derea unor +a*ete +u +ondi)ia s& res*e+te averile do/0ndite. Clarendon avu inteligen)a s&
*l&teas+& solda tru*elor re*u/li+ane *0n& la ulti.ul *ennD. "a*t +are i-a *er.is s& lase la vatr&
a+east& reduta/il& ar.at& %&r& s& ai/& lo+ ni+i un +on%li+t. Cin+i(e+i de .ii de veterani ai lui
Cro.Jell se 1.*r&'tiar& *e tot 1ntinsul Angliei? s*re onoarea lor, s-a +onstatat +& ni+i unul n-a %ost
v&(ut +er0nd de *o.an& 'i ni.eni dintre ei nu a %&+ut vreun r&u. $uritanis.ul avea 'i *&r)ile sale
/une.
III. Ca s& nu .ai %ie silit 5s& se 1./ar+e *entru +&l&torii5, Carol era de+is s& guverne(e 1n .od
legal. Mare ad.irator al lui #udovi+ al Il3-lea, dorin)a lui se+ret& era s& 1nt&reas+& 5*e +0t *osi/il5
*rerogativele sale 'i s& *reg&teas+& 5*e +0t *osi/il5 e.an+i*area +atoli+ilor, dar totul %&r& a a@unge
la vreun +on%li+t. 7n 1661 +onvo+& *arla.entul. 7n Conven)ia +are-l re+,e.ase, *res/iterienii 'i
+avalerii 1'i 1.*&r)iser& lo+urile. 6e ast&dat&, )ara a adus un *arla.ent 5.ai regalist de+0t regele 'i
.ai angli+an de+0t e*is+o*ii5, %oarte devotat intereselor *ro*riet&)ii %un+iare 'i /iseri+ii statorni+ite.
Ale'ii erau 1n +ea .ai .are *arte tineri. 5A. s&-i *&stre( > s*use regele > *0n& +e vor +&*&ta /ar/&5
'i, 1ntr-adev&r, a *&strat *arla.entul a+esta ti.* de o*ts*re(e+e ani, dar at0t de *uterni+& era a+u.
la engle(i nevoia instin+tiv& de li/ertate, 1n+0t +,iar 'i a+east& Ca.er& %&r& *ere+,e se ar&t& ,ot&r0t&
s& nu dea regelui ni+i ar.at& *er.anent&, ni+i resurse su%i+iente *entru +a s& se *oat& li*si de
*arla.ent, ni+i tri/unale de *rerogativ&. Regele, *e de alt& *arte, 1'i a.intea de +ele 1nt0.*late
tat&lui s&u 'i se %eri s& trea+& *este a+este li.ite. i+i o %r0n& +onstitu)ional& nu-i %usese i.*us&,
ni+i un +a/inet res*onsa/il nu se inter*unea 1ntre .onar, 'i Ca.er&. 6ar Carol a 'tiut 1ntotdeauna
s&-'i de.it& la ti.* .ini'trii, +0nd deveneau i.*o*ulari, a'a 1n+0t *arla.entul era st&*0n de %a*t,
da+& nu de dre*t. A./asadorul "ran)ei s*unea +& regi.ul a+esta nu era .onar,i+ 'i se .ira
au(indu-i *e luntra'ii de *e Ta.isa dis+ut0nd *oliti+& +u 5.ilor(ii5. 7n se+olul ur.&tor,
MontesVuieu 1'i va ar&ta sur*ri(a de a vedea un (idar +itind un (iar *e a+o*eri'. Edu+a)ia *oliti+& a
a+estui *o*or a 1n+e*ut .ult .ai devre.e de+0t edu+a)ia na)iunilor de *e +ontinent.
I3. 6a+& *uritanii s-au a'te*tat la toleran)& religioas& din *artea regelui, au %ost de+e*)iona)i.
$arla.entul 'i Clarendon se ar&tar& %oarte severi %a)& de a+tele inde*endente 'i +,iar %a)& de
*res/iterieni. $atru legi al+&tuiau Codul Clarendon 'i i.*uneau un +on%or.is. riguros. $ri.a
o/liga *e to)i *ri.arii 'i %un+)ionarii .uni+i*ali s& renun)e la -ovenant& ul *res/iterian 'i s&
*ri.eas+& sa+ra.entele angli+ane? a doua o/liga *e to)i *astorii *rotestan)i s& +ear& ,irotonisirea de
+&tre un e*is+o*, s& se serveas+& de +artea de rug&+iuni 'i s& a++e*te liturg,ia engle(&? a treia
inter(i+ea ori+e slu@/& religioas& neangli+an& la +are ar *arti+i*a .ai .ult de *atru +redin+io'i? a
*atra o/liga *reo)ii ne+on%or.i'ti s& se retrag& la +el *u)in +in+i .ile de *aro,ia unde au *redi+at.
A+este legi avur& e%e+te *ro%unde asu*ra vie)ii Angliei. Ele des&v0r'ir& aderarea s3uire&ilor la
angli+anis., +&+i i.*osi/ilitatea *entru un disident de a o+u*a un *ost *oliti+ sau +ivi+ 1i
+onstr0ngea la su*unere *e to)i +are aveau a./i)ii sau interese. Alian)a, 1n %ie+are sat, dintre s3uire
'i parson$ dintre /iseri+& 'i do.eniu, datea(& din vre.ea a+eea. 6ar .ul)i dintre a+e'ti aderen)i 1'i
*&strar& su%letele de disiden)i 'i ei vor %i a+eia +are .ai t0r(iu, 1.*reun& +u s+e*ti+ii 'i +u
;9
ra)ionali'tii, vor sus)ine 1n *oliti+& *artidul whi!. Codul Clarendon %&+u a*roa*e i.*osi/il
*res/iterianis.ul 1n Anglia? se+tele, .ai *u)in organi(ate, su*ravie)uir&. I(ol0nd o +ategorie de
oa.eni +&rora le re%u(a dre*turile *oliti+e, +odul a+esta s%0r'i *rin a .odela ti*ul
r
at0t de i.*ortant
1n istoria Angliei, al disserater-ului, +are a a++e*tat, *entru a r&.0ne %idel ideilor sale, de a intra 1n
+on%li+t +u *uterea 'i +are nu se va te.e 1n ni+i o 1.*re@urare s& 1n%runte o*inia *u/li+&. 3o. reg&si
*e a+est disident, su/ diverse 1n%&)i'&ri, 1n se+olele ur.&toare, 'i in%luen)a sa va %i .are, deoare+e
+ura@ul s&u intele+tual va %i %&r& .argini.
3. Clarendon se u(& re*ede la *utere. 7ntre +urteni tineri 'i +ini+i, era un /&tr0n slu@/a'
*o.*os, gutos 'i .orali(ator. "ru.oasele *rietene ale regelui 1'i /&teau @o+ de el? du+ele de
Au+King,a.
2;2
1l i.ita 1n +er+ restr0ns *e +an+elar? Carol, ingrat, r0dea 'i el. u rnai tre/uia *entru a
se des+otorosi de a+east& r&.&'i)& din ve+,ea genera)ie de+0t un *rete4t. Eveni.entele aduser&
*rete4te +u g,iotura2 a< "ratele regelui, Ia+o/, .o'tenitorul tronului, se 1ndr&gostise 1n ti.*ul
e4ilului, de %ata lui Clarendon, Anna HDde. =e +&s&tori +u ea, .ai 1nt0i 1n se+ret, a*oi 1n .od *u/li+.
6in a+east& +&s&torie aveau s& se nas+& dou& suverane engle(e2 Maria 8+are se .&rit& +u Nil,el. al
III-lea de Lrania< 'i regina Anna. C0nd avusese lo+ +&s&toria, nu %usese *e *la+ul o*iniei *u/li+e 'i
st0rnise s*iritele 1.*otriva lui Clarendon, +are, totu'i, se %&+ea +& se o*une? /< Clarendon a %ost
r&s*un(&tor de +&s&toria lui Carol al II-lea +u o *rin)es& de Aragan(a, o *ortug,e(& +atoli+& 'i +are,
1n a%ar& de a+easta, se dovedi +ur0nd steril&. L +&s&torie *ortug,e(& nu era o +ri.& tot a'a de grav&
+a o +&s&torie s*aniol&, dar nu era greu s& se s*un&, 'i s-a s*us +,iar, 1.*otriva ori+&rei a*aren)e de
adev&r, +& Clarendon alesese o regin& steril& *entru a asigura tronul ne*o)ilor s&i? +< Clarendon a
v0ndut "ran)ei 6unKerVue *entru +in+i sute de .ii de *istoli 'i a %ost a+u(at +& a *ri.it un
+o.ision? d< 1n 166F, ora'ul #ondra, 1n +are .i'unau +in+i *0n& la 'ase sute de .ii de lo+uitori *e
str&(ile 1nguste 'i .urdare, a %ost *ustiit, 1ntr-o lun& de iunie *u)in .ai +&lduroas&, de o e*ide.ie de
+iu.& tot at0t de 1ngro(itoare +a +iu.a neagr&. Qa*te(e+i de .ii de +adavre tre/uir& s& %ie arun+ate
1n groa*a +o.un&? e< +0teva luni .ai t0r(iu, un i.ens in+endiu a distrus dou& trei.i din #ondra.
6intr-o dat&, /iseri+i, edi%i+ii *u/li+e, .ii de +ase %ur& +u*rinse de-a val.a de %l&+&ri. i.eni
ne*ut0nd st&vili %o+ul, =a.uel $e*Ds
2;;
'i ve+inii s&i %ur& sili)i s& sa*e gro*i 1n gr&dinile lor +a s&
/age 1n ele vinul 'i /r0n(a de *ar.e(an. In+endiul nu %u o*rit de+0t arun+0ndu-se 1n aer str&(i
1ntregi. Mul)i.ea, +are vrea +a .arile eveni.ente s& ai/& +au(e .ari 'i .isterioase *e deasu*ra, i-a
a+u(at *e *a*i'ti, *e %ran+e(i 'i *e Clarendon? %< 7n s%0r'it, 1n 1667 o %lot& olande(& a ur+at Ta.isa
'i a a@uns *0n& la C,at,a. +a s& dea %o+ navelor engle(e. 6e +0nd +u +iu.a 'i in+endiul, *ani+a,
gata s& i(/u+neas+& 1n ori+e .o.ent, lu& din nou *ro*or)ii. Mul)i.ile +a*ri+ioase ale #ondrei
1n+er+au de-a+u. regrete du*& vre.ea vitea(ului Lliver, +0nd +oastele erau 1n siguran)& 'i e4ista o
ar.at& *uterni+&. 7n (adar tratatul de la Areda, +are *use +a*&t r&(/oiului olande(, 1i d&du Angliei
eJ SorK-ul 'i toat& +oasta +are unea 3irginia +u oua Anglie. $o*orul engle( se +re(u tr&dat 'i
Clarendon %u e4ilat +a du'.an *u/li+.
3I. -a %ost 1nlo+uit de un singur .inistru, +i de un gru* de +on%iden)i *e +are adversarii l-au
denu.it Ca/ala? o +urioas& +oin+iden)& %&+ea din ini)ialele .e./rilor gru*ului2 Cli%%ord, Arlington,
Au-+King,a., As,leD, #auderdale, literele +uv0ntului cabal. u era un +a/inet, 1n sensul .odern al
+uv0ntului? regele r&s*undea singur de *uterea e4e+utiv&? 'i, de alt%el, +ei +in+i /&r/a)i ni+i nu
%&+eau a+eea'i *oliti+&. Cli%%ord 'i Arlington erau +atoli+i? +eilal)i trei s+e*ti+i. Cel .ai re.ar+a/il,
dar 'i +el .ai ur0t dintre to)i era As,leD, +are deveni +ur0nd +onte de =,a%tes/urD 'i *e +are
6rDden
2;9
, 1ntr-o +ele/r& satir&, 1l va des+rie su/ nu.ele de A+,ito*,el, s%etni+ul regelui 6avid. Cu
s*ri@inul +a/alei, regele nu nu.ai +& a do.nit, dar a 'i guvernat. 7n a*aren)& +ontinu& s& (/urde %&r&
ni+i o gri@& +u a.antele 'i +0inii s&i? 1n %a*t ur.&rea +u o taini+& tena+itate un *lan .are2 s&-'i
2
2;2
"iul +unos+utului .inistru din ti.*ul lui Ia+o/ I 'i Carol I.
2
2;;
Me.orialist 'i istori+ 816;;H17:;<, autor al unui =urnal #n +are des+ria via)a din #ondra 1ntre 166: 'i 1669.
2
2;9
Go,n 6rDden 816;1H17::< > +ele/ru *oet din vre.ea Restaura)iei.
;F
*ro+ure /ani 'i solda)i, gra)ie alian)ei +u #udovi+ al Il3-lea, a*oi, +u s*ri@inul a+estei %or)e str&ine,
s& resta/ileas+& +atoli+is.ul.
3II. Ad.ira)ia lui Carol *entru "ran)a 'i guvernarea ei era sin+er&. A+olo se a%la +eea +e ar %i
vrut el s& %ie, dar nu 1ndr&(nea2 un .onar, a/solut? el 1n)elegea +& nu.ai a+ordul dintre suveran 'i
/iseri+a ro.an& %&+use *osi/il& a+east& atot*uterni+ie? dorea s& reali(e(e un ast%el de a+ord 'i s&-l
i.ite *e v&rul s&u. L nou& a.ant& %ran+e(&, #ouise de Reroualle, +are-'i as+undea 'iretenia su/ un
(0./et +o*il&res+, 1l 1nt&rea 1n *&rerile sale. Cu toate +& *arla.entul dorea alian)a +u =uedia 'i
Llanda, *uteri *rotestante, 1.*otriva "ran)ei, +are devenise de la +&derea =*aniei statul +el .ai
*uterni+ de *e +ontinent, 1n 167:, *rin inter.ediul surorii sale Henrieta, Carol se.n& un tratat se+ret
+u #udovi+ al Il3-lea, denu.it Tratatul 6oa.nei, 'i, 1n 1672 1n+,eie o alian)& +u %ran+e(ii
1.*otriva Llandei. $arla.entul /ritani+ re%u(& s& vote(e su/sidii *entru a+est r&(/oi i.*o*ular 'i
olande(ii se a*&rar& +u su++es. 7n 1679 Carol tre/ui, %&r& voia lui, s& trate(e +u olande(ii, 'i 1n 1677
ne*oata sa Maria 8%ii+a lui Ia+o/ 'i a Annei HDde< se .&rit& +u Nil,el. al III-lea de Lrania.
Tratatul 6oa.nei, ulti.a ini)iativ& *ersonal& a lui Carol 1n do.eniul *oliti+ii e4terne, %u un e'e+.
3III. El .ai s*era s&-'i 1.*lineas+& grandiosul s&u *roie+t *e *lan religios. #a 1n+e*utul
do.niei 1n+er+ase s& i.*un& *arla.entului o Declara.ie de indul!en.7 +redea +& se va a++e*ta
e.an+i*area +atoli+ilor *ro%it0nd de a+eea a disiden)ilor. 6ar +,iar disiden)ii, *rotestan)i 1nainte de
toate, se o*user& .&surii 'i *arla.entul o res*inse. Mai t0r(iu, Carol 1n+er+& s-o i.*un&, 1n *o%ida
*arla.entului, 1n virtutea *rerogativelor sale? dar 1'i alesese *rost .o.entul? +iu.a 'i in+endiul
a)0)aser& ura 1.*otriva *a*alit&)ii, +are se 1./ina +u tea.a %a)& de "ran)a. Era iar&'i una din a+ele
e*o+i 1n +are *oliti+a e4tern& era deter.inat& de *oliti+a intern&. Ldinioar& =*ania re*re(entase 1n
o+,ii *rotestan)ilor s*iritul de *rigoan&? a+u. "ran)a *ersoni%i+a a/solutis.ul 'i li*sa de li/ert&)i
*entru su*u'i. C&l&torii +o.*arau o dat& .ai .ult /og&)ia %er.ierilor engle(i +u .i(eria )&ranilor
%ran+e(i. 5$a*is. 'i sa/o)i de le.n5, a.este+ul a+esta detestat o/seda s*iritele. $arla.entul se ar&t&
%er. 'i re%u(& s& re+unoas+& regelui dre*tul de a regle.enta ase.enea +,estiuni *rin ordonan)e.
Carol 'ov&i, 1'i a.inti de re/eliune, de *eregrin&rile sale 'i +ed&. 6e alt%el, o *arte din -abal luase
atitudine 1.*otriva lui 'i-i i.*use a+el Test ct
2>?
, r&s*uns na)ional 'i *rotestant 1.*otriva alian)ei
+u "ran)a 'i a Declara.iei de indul!en.. A+east& lege e4+ludea din ori+e %un+)ie *u/li+& *e +ei +are
nu @urau +redin)& su*re.a)iei regelui 'i +o.uniunii angli+ane. +air&ii +atoli+i tre/uir& s& *&r&seas+&
Ca.era #or(ilor. 7nsu'i %ratele regelui se v&(u +onstr0ns s&-'i .&rturiseas+& +re(ul s&u +atoli+.
Regele 'i toleran)a %useser& 1nvin'i.
II. 6eoare+e Carol a++e*ta 1n%r0ngerea sa +u +u.*&tare, s-a *utut +rede un ti.* +& lini'tea
avea s& %ie resta/ilit&. 6ar +,iar 'i 1n)ele*)ii sunt la +,ere.ul eveni.entelor. 7n ur.a unei .in+iuni
'i a unei a%a+eri .isterioase, 1n +0teva (ile totul se s+,i./&. Titus Lates era %ost *astor *rotestant,
+onvertit la +atoli+is. .ai .ult din interes de+0t din +onvingere, +ara+ter @osni+, de.n de dis*re) 'i
+are-'i atr&sese ur& *retutindeni *e unde tre+use. 6u*& +e a tr&it o vre.e *rintre ie(ui)ii engle(i din
=aint-L.er, a %ost e4*ul(at de ei %&r& ni+i un /an, s-a 1ntors 1n Anglia 'i, 1n 167E, s+orni un denun)
1n +are-i a+u(a *e ie(ui)i +& au *us la +ale un +o.*lot ur.&rind in+endierea #ondrei, asasinarea
regelui, 1ntronarea %ratelui s&u Ia+o/, +u+erirea Angliei +u a@utorul olande(ilor 'i al %ran+e(ilor 'i
resta/ilirea +atoli+is.ului. El adres& un e4e.*lar du*& a+est ra*ort regelui 'i un al doilea e4e.*lar
unui +ele/ru @ude+&tor de *a+e, sir Ed.und AerrD Cod%reD. $entru +a s&-'i *oat& i.agina +ineva
e4traordinara ru.oare *rodus& atun+i, ar tre/ui s&-'i a.inteas+& starea de nervo(itate a #ondrei,
5+o.*lotul *ra%ului de *u'+&5, +iu.a 'i in+endiul, teroarea 1nne/unitoare *e +are o ins*irau ie(ui)ii
'i *a*is.ul. =e %&+u o *er+,e(i)ie la se+retarul du+elui de SorK 8viitorul Ia+o/ al II-lea<? ea s+oase la
iveal& o +ores*onden)& %oarte +o.*ro.i)&toare +u *&rintele #a C,aise, +on%esorul lui #udovi+ al
2
2;F
A+tul de .&rturisire 8a +redin)ei<.
;6
Il3-lea. 6enun)area +alo.nioas& d&du la iveal& o uneltire adev&rat&. 7n +li*a a+eea avu lo+ o a
doua lovitur& de teatru2 Cod%reD %u g&sit asasinat *e un dru. din 1.*re@uri.ile #ondrei. Cine l-a
u+isM A r&.as un .ister, 'i toat& lu.ea nu .ai vedea *retutindeni de+0t ie(ui)i 1nar.a)i. C,iar 'i
%e.eile nu .ai ie'eau din +as& de+0t 1nar.ate +u un *u.nal. Regele, +are nu d&dea +re(are
+o.*lotului 85Cine ar %i at0t de ne/un s& .& asasine(e > 1i s*use el %ratelui > +0nd .oartea .ea
te-ar adu+e *e tine 1n lo+ul .euM5<, %u silit s& si.ule(e +& se te.e 'i s& du/le(e garda la N,ite,all.
7n (adar +0teva s*irite re(ona/ile invo+ar& @osni+ia *ersonal& a lui Titus Lates, a/surditatea unei
+ri.e %&r& o/ie+t, deoare+e Cod%reD nu avusese asu*ra lui de+0t o +o*ie du*& un do+u.ent +are-'i
*rodusese e%e+tul s&u de*lin? +ur0nd +,iar 'i a+e'tia, e4*u'i unui adev&rat 'anta@ din *artea o*iniei
*u/li+e, se v&(ur& +onstr0n'i s& a%ir.e 1n+rederea lor 1n Lates, su/ a.enin)area de a %i +onsidera)i
*a*i'ti. =e de(l&n)ui o teroare ne.ai*o.enit&.
I. 6u*& Restaura)ie se %or.ar& 1n )ar& +0teva nu+lee de *artide. Ele s-au n&s+ut din *ati.ile
is+ate 1n vre.ea r&(/oiului +ivil. Engle(ii +&*&taser& o/i+eiul de a se interesa de tre/urile *u/li+e?
ni.i+ nu-i .ai *utea le+ui. !nii erau, *re+u. odinioar& +avalerii, *rieteni ai regelui? adversarii lor 1i
/ote(ar& torD, sau /rigan(i irlande(i, *entru a insinua +& nu erau de+0t *a*i'ti deg,i(a)i? ei 1'i
1nsu'ir& nu.ele 'i-l *urtau +u .0ndrie. Tor%i$ la r0ndul lor, 1i /ote(ar& whi!i *e du'.anii regelui,
whi! %iind o a/reviere a +uv0ntului whi!a"ores$ gru*uri de )&rani *uritani din vestul =+o)iei. 9hi!ii
erau re/eli? *ri.ul whi! a %ost diavolul, al doilea =,a%tes/urD? dar a+east& re/eliune r&.0nea aristo-
+rati+&. Tor%i erau lega)i de *ro*rietatea %un+iar& 'i de /iseri+a angli+an&? 9hi!ii * de disiden)i 'i de
negustorii din #ondra. C0nd, 1n 1679, *entru *ri.a oar& du*& 'a*tes*re(e+e ani, regele +onvo+& *e
aleg&tori, noile *artide d&dur& a+estei alegeri as*e+tul *e +are-l au ast&(i ase.enea +onsult&ri
*o*ulare, +u .itinguri, +ortegii, dis+ursuri violente. A+este .etode erau (go.otoase, dar, *rin
%a*tul +& d&deau vie)ii *oliti+e +ara+terul unui @o+ s*e+ta+ulos de 1ntre+ere, asigurau %&r& 1ndoial& un
su++es dura/il guvern&rii *arla.entare. 5e-a. @u+at > s*une Hali%a4 > arun+0ndu-ne unul altuia
e*itete de whi! 'i tor%$ a'a +u. +o*iii 1'i arun+& /ulg&ri de (&*ad&5.
II. #a alegerile din 1679 /iruir& J,igii, lu0ndu-'i dre*t 5*lat%or.&5, +u o *ro%und&
rea-+redin)&, .in+iunile lui Lates. 6u*& a+est su++es ei %&+ur& *ri.a e4*erien)& a unei guvern&ri
+onstitu)ionale. !n Consiliu *rivat, +o.*us din trei(e+i de .e./ri tre/uia s& serveas+& de
inter.ediar 1ntre rege 'i *arla.ent. A+est +onsiliu era +ondus de =,a%tes/urD, sir Nillia. Te.*le,
lor(ii Russel 'i Hali%a4. A+tul s&u +el .ai +unos+ut a %ost +ele/ra lege @abeas corpus 81679<? de a+i
1nainte, ori+e engle( arestat, 1n a%ar& de tr&d&tori, *utea s& se *l0ng& unui @ude+&tor, +are tre/uia s&
dea ordin *a(ni+ilor *ri(onierului s&-l adu+& 1n %a)a tri/unalului 1n +el .ult dou&(e+i de (ile.
$a(ni+ul +are ar %i re%u(at s-ar %i e4*us la o a.end& enor.&? @ude+&torul la %el. A+east& lege 1ngreuia
.ult arest&rile ar/itrare. i+i o .&sur& nu su/linia(& .ai li.*ede %rontiera +are se*ar& o guvernare
des*oti+& de un regi. de li/ertate.
III. =u++esul *artidului J,ig s-a datorat %ri+ii de +atoli+is.. Lr, +au(a +atoli+is.ului era
legat& de a+eea a du+elui de SorK. N,igii, *arti(ani ai .&surilor radi+ale, so+oteau +& %ratele regelui
tre/uia 1nde*&rtat de la tron? torDi, legiti.i'ti, erau de *&rere +& era destul s& i se 1ngr&deas+&
*uterea. 6a+& ar %i 1nde*&rtat, +ine avea s&-l 1nlo+uias+&M 7n *rivin)a asta J,igii erau ei 1n'i'i
1.*&r)i)i. !nii 1l sus)ineau *e *rin)ul de Lrania, so)ul *rin)esei Maria 'i ginerele du+elui de SorK?
al)ii erau de *artea du+elui de Mon.out,, %iul nelegiti. al lui Carol al II-lea. Regele 1l sus)inea *e
%ratele s&u, 1.*otriva /astardului. "oarte +ur0nd, *o*orul, +u sur*rin(&toarea .o/ilitate a
.ul)i.ilor engle(e, se *li+tisi de teroarea J,ig 'i uit& de Titus Lates. 7n 16E1, Carol, +are nu .ai
avea nevoie de Ca.era Co.unelor *entru a o/)ine su/sidii, %iind+& le *ri.ea de la #udovi+ al
Il3-lea, *utu s& di(olve %&r& a *rovo+a *rea .ult& agita)ie *u/li+& ulti.ul *arla.ent din *erioada
do.niei sale, 1ntrunit la L4%ord *entru a-l 1nde*&rta de .ul)i.ea din #ondra. Airuiser& torDi.
;7
IIII. Engle(ii nu 1nv&)aser& 1n+& @o+ul *arla.entar, ale +&rui reguli, a++e*tate de to)i, 1ng&duie
adversarilor *oliti+i s& vin& alternativ la *utere %&r& +a *ri.ul e%e+t al vi+toriei s& %ie .asa+rarea
+elor 1nvin'i. Triu.%ul *artidului torD 'i al regelui %u ur.at de o *rigoan& 1.*otriva *artidului J,ig.
=,a%tes/urD, ur.&rit *entru re/eliune, de'i a+,itat de @uriu, tre/ui s& %ug& 1n Llanda, unde a 'i .urit.
Ceilal)i .ari J,igi2 Esse4, Russel, =idneD, *ieir& 1n 1n+,isoare sau *e e'a%od. !n adev&rat delir de
devota.ent .isti+ %a)& de regalitate 1i +u*rinsese *e engle(i. TorDi *redi+au do+trina non-re(isten)ei
%a)& de rege, +are 1i o+rotea 1n a+ela'i ti.* 1.*otriva unei 1ntoar+eri o%ensive a J,igilor 'i 1.*otriva
inde*enden)ei +alvini'tilor. "il.er *u/li+& +atriarcha sa, 1n +are ar&ta +& regele, %iind su++esorul
*atriar,ilor 'i *&rintele su*u'ilor s&i, ori+e r&s+oal& 1.*otriva lui +onstituia un *ari+id. 7n a+east&
rev&rsare de servilis., toate ideile *re+on+e*ute %a)& de Ia+o/ %ur& date uit&rii. 7n ulti.ii s&i ani,
Carol a tr&it ne*ede*sit 'i %&r& ru'ine din su/sidiile lui #udovi+ al Il3-lea 'i a tolerat, 1n dis*re)ul
intereselor Angliei, +a "ran)a s& se e4tind& 1n "landra 'i *e Rin. Ast%el, regele a+esta, +are tr&dase +u
at0ta gra)ie Anglia, dou& religii, *e so)ia 'i toate a.antele sale, *utu s&-'i .en)in& *0n& la .oarte
volu*tosul 'i *eri+ulosul s&u e+,ili/ru. 56u*& +e voi .uri 'i n-a. s& .ai %iu *rintre voi > s*unea el
>, nu 'tiu +e va %a+e %ratele .eu. Mi-e tare tea.& +& du*& +e va a@unge rege, va %i o/ligat iar&'i s&
*eregrine(e... Qi totu'i, voi avea gri@& s&-i las regatele .ele 1n ordine5. $e *atul s&u de .oarte,
*entru *ri.a oar&, +eru s& se +,e.e un *reot +atoli+ 'i *ri.i ulti.a .iruire.
%I
IACOB AL II'LEA I RE!OLU&IA DIN ()**
I. Carol al II-lea 1i l&sa .o'tenire %ratelui s&u o *utere des*oti+& 'i a*roa*e ne+ontestat&.
Aiseri+a statorni+it& *ro*ov&duia dre*tul divin 'i non-re(isten)a %a)& de tiran. !n *arla.ent torD era
dis*us s&-i a+orde regelui i.*o(ite *e via)&. Carol 1n+e*use s& re+rute(e *e t&+ute o ar.at&
*er.anent& de (e+e .ii de oa.eni, e%e+tiv *e +are Ia+o/ avea s&-l du/le(e, lu+ru +u totul neo/i'nuit
*entru un suveran engle(. Bara 1l l&sa s& %a+& +e voia 'i, du*& +0t se *&rea, ea nu .ai dorea alt+eva
de+0t lini'te. C,iar 'i +atoli+is.ul noului rege nu ridi+a vreo o*o(i)ie violent&. Angli+anii 'i
disiden)ii erau de a+ord +a el s&-'i *ra+ti+e religia, nu.ai s& nu 1n+er+e +onvertirea na)iunii. 6a+& ar
%i %ost un o. al +o.*ro.isurilor, +a %ratele s&u, ar %i *utut do.ni 1n *a+e. 6ar Ia+o/ al II-lea era un
o. 1n+&*&)0nat, energi+, loial 'i nu *rea inteligent. Co.*ar0ndu-i *e +ei doi %ra)i, se s*unea2
5Regele 8Carol< ar *utea 1n)elege lu+rurile da+& ar vrea, du+ele 8Ia+o/< ar vrea s& le 1n)eleag& da+&
ar *utea5. Avu naivitatea s& +read& +& /iseri+a Angliei, *ro*ov&duind non-re(isten)a, nu va o*une
re(isten)& +,iar da+& s-ar a*u+a s-o distrug& 'i *e ea. 6ar 1n (iua 1n +are do+trina 1n+et& s& .ai
+oin+id& +u interesele ei, /iseri+a angli+an& avea s&-i des+o*ere sl&/i+iunile. Regele +re(u de
ase.enea +& 1.*otriva angli+anilor s-ar *utea s*ri@ini *e disiden)i, *entru +& le %&g&duia toleran)&
at0t lor +0t 'i +atoli+ilor, dar era *e vre.ea revo+&rii Edi+tului de la antes 816EF<, +0nd ,ug,eno)ii
%ran+e(i se re%ugiau 1n Anglia. Relat&rile lor nu +onstituiau un e4e.*lu 1n+ura@ator *entru
*rotestan)ii engle(i.
II. =-a *utut vedea 1ndat& +& re*resaliile vor %i +runte su/ noul regi.. R&s+oalele, +onduse 1n
=+o)ia de du+ele de ArgDll, 1n Anglia de Mon.out,, %ur& u'or re*ri.ate 'i 'e%ii lor u+i'i. =ute de
)&rani nevinova)i +are 1l ur.aser& *e Mon.out, avur& a+eea'i soart&. Ge%%reDs, 'e%ul Gusti)iei, %&+u
un turneu s0ngeros. =e s*0n(ura 1n drea*ta 'i 1n st0nga, se /i+iuia, se 1n)esau 1n+,isorile. $&rea +& se
1ntorsese vre.ea Mariei Tudor. 6in *orun+a regelui, se instal& 1n a*ro*ierea #ondrei o ta/&r&
.ilitar&, ast%el +& Ia+o/ se +redea la ad&*ost de ori+e r&(.eri)& 'i viola legile %&r& ni+i un s+ru*ul.
e*ut0nd o/)ine din *artea *arla.entului a/rogarea Test A+t-ului, 1i dis*ens& *e +atoli+i de
;E
res*e+tarea lui, nu.ai 1n virtutea *rerogativelor sale, 'i *utu 1.*0n(i ast%el +u o%i)eri 'i %un+)ionari
+atoli+i *osturile +ivile 'i .ilitare, 1n /iseri+a angli+an& 1i %avori(a *e *rela)ii +ri*to-+atoli+i. 7n+er+a
s& %a+& *ro(eli)i 1n r0ndurile no/ili.ii. 6u+elui de or%olK, +are, du+0nd 1n %a)& s*ada statului, se
o*ri la u'a +a*elei, regele 1i s*use2 5Tat&l du.neavoastr& ar %i .ers .ai de*arte5. 6u+ele 1i
r&s*unse2 5Tat&l du.neavoastr&, +are 1nse.na .ai .ult de+0t al .eu, nu ar %i .ers at0t de de*arte5.
T0n&rul du+e de =o.erset, *ri.ind ordin s&-l introdu+& *e nun)iul *a*al la rege, s*use2 5A. %ost
1n+redin)at +& nu *ot 1.*lini *orun+a .aiest&)ii voastre %&r& a 1n%r0nge legea. > u 'ti)i +& eu sunt
deasu*ra legiiM > 1l 1ntre/& Ia+o/ r&stit. > $oate .aiestatea voastr&, dar eu nu5, r&s*unse du+ele.
=*iritul de re(isten)& se .ani%esta .ai +ur0nd *rintre pairi de+0t *rintre .e./rii Ca.erei
Co.unelor. C,iar 'i .arile %a.ilii +atoli+e, +unos+0nd +ara+terul )&rii 'i *rev&(0nd *ri.e@dioasele
rea+)ii +are aveau s& ur.e(e, re%u(au s& a++e*te 1naltele .isiuni *e +are i le o%erea regele. $a*a
Inno+en)iu al Il-lea d&dea s%aturi de .odera)ie. 6ar regele, entu(iast 'i or/, 1'i +ontinua dru.ul s&u
1ndr&(ne) s*re *r&*astie.
III. $entru a guverna era nevoie de s*ri@inul +laselor .i@lo+ii. Ele nu .ai nu.&rau 1n r0ndurile
lor +atoli+i. Ia+o/ +re(u +& 'i-i va ralia *rintr-o Declara.ie de :ndul!en. e4tins& 'i asu*ra
disiden)ilor. Era ve+,ea, ne+lintita ilu(ie +& s-ar *utea o/)ine triu.%ul +atoli+is.ului, *ro%it0nd de
+on%li+tele dintre *rotestan)i. $orun+i +lerului angli+an s& +iteas+& la a.von din a+east& de+lara)ie.
7ntreaga /iseri+& re%u(&. Qa*te e*is+o*i, *rintre +are 'i ar,ie*is+o*ul de Canter/urD, adresar& regelui
o *eti)ie. El 1i tri.ise la Turn. $e +ora/ia +are-i trans*orta a+olo, osta'ii 1ngenun+,eau 'i +ereau
e*is+o*ilor s& le dea /ine+uv0ntarea. 6u*& +e @uriul 1i a+,it&, 1ntreaga #ondr& %u ilu.inat& 'i la
%ie+are %ereastr& se v&(u un +andela/ru +u 'a*te /ra)e, dintre +are unul .ai lung *entru .Dlordul de
Canter/urD. #a L4%ord regele voi s& i.*un& +a *re'edinte al +olegiului Magdalen un +atoli+. "iind
re%u(at de %elloJs
2;6
, d&du a%ar& dou&(e+i 'i +in+i dintre ei. Con%li+tul dintre dinastia =tuart 'i *o*or
ren&'tea, dar 1ntr-o lu.e e.an+i*at&, 1n +are re/eliunea 1.*otriva regelui, +u toate tratatele
dog.ati+e, nu .ai a*&rea +a o a+)iune ne.aiau(it& 'i .onstruoas&. Totu'i, *o*orul engle( 1'i *&str&
r&/darea at0ta ti.* +0t regele nu avu un .o'tenitor de se4 .as+ulin. Mo'tenitoarea tronului era
*rin)esa Maria, o /un& *rotestant&, .&ritat& +u Nil,el. de Lrania. #u.ea era de *&rere +& a+east&
*ere+,e va resta/ili 1ntr-o (i ordinea 1n regat. 6ar +0nd, 1n 16EE, a doua so)ie a regelui, +atoli+a
Maria de Modena, n&s+u un %e+ior, *e Ia+o/, engle(ii %ur& +u*rin'i de des*erare. =e r&s*0ndi (vonul
+& /&iatul era nu.ai *re(u.at, +& la na'tere n-au %ost de %a)& .artori legali 'i +& totul nu era de+0t
un nou +o.*lot al Ie(ui)ilor. Regele *&rea gata s& tri.it& o ar.at& irlande(& 'i +atoli+& 1.*otriva
Angliei. $e toate str&(ile se +0nta Lilli&bullero
2>7
, re%ren +are avea s& devin& +ele/ru 'i s& alunge un
rege din regatul s&u. Mult .ai .ult de+0t 1n 169:, revolu)ia %ier/ea 1n toate ini.ile.
I3. Anga@at 1ntr-o lu*t& des*erat& +u "ran)a lui #udovi+ al Il3-lea, Nil,el. de Lrania,
ginerele regelui, se g0ndea +& da+& Anglia nu va r&.0ne *rotestant&, s-a ter.inat +u li/ert&)ile din
Euro*a. i+i el, ni+i so)ia lui nu-'i %&+eau s+ru*ule din a se .ani%esta 1.*otriva tat&lui 'i so+rului
lor? )ineau leg&tur& dire+t& +u *artidele engle(e 'i nu a'te*tau de+0t o invita)ie *re+is& +a s& intre 1n
a+)iune. 7n (iua a+,it&rii +elor 'a*te e*is+o*i 8;: iunie 16EE<, a+east& invita)ie %u se.nat&, 1n ora'ul
ilu.inat al #ondrei, de +0)iva pairi 86an/D, 1n)ele*tul 'i %er.e+&torul Hali%a4<, +are 1'i ris+ar& via)a
'i *e +are 1i sus)ineau nu.ero'i o%i)eri, *rintre +are lordul C,ur+,ill. #udovi+ al II3-lea to+.ai
invadase $alatinatul, d0nd ast%el Llandei +0teva s&*t&.0ni de r&ga(. Nil,el., de/ar+0nd la Tor/aD
8F noie./rie 16EE<, *orni 1n .ar' asu*ra #ondrei. Ia+o/ avea ar.at&, dar nu era sigur de ea.
Cu*rins de *ani+&, %&+u +on+esii. Era *rea t0r(iu. 7n toate +o.itatele se adunau .ili)iile. Cuv0ntul
de ordine era2 5!n *arla.ent li/er 'i o religie *rotestant&5. Marii seniori se de+larar& *entru
2
2;6
Me./ri ai +olegiului.
2
2;7
Mai e4a+t2 Lilli * Borlero Bullen * a > la2 re%ren ono.ato*ei+, de+i intradu+ti/il, al unui +0nte+ atri/uit lordului
T,o.as N,arton, +o.*us *entru a-'i /ate @o+ de noul vi+erege al Irlandei, nu.it de Ia+o/ al II-lea 1n 16E7. A devenit
+ur0nd %oarte *o*ular, un verita/il se.nal de re+unoa'tere ai du'.anilor lui Ia+o/ al Il-lea.
;9
Nil,el.. $uterni+e interese erau ostile lui Ia+o/2 /iseri+a 'i universitatea se *uteau a'te*ta la ori+e
din *artea a+estui rege +atoli+. Ana, +ea de-a doua %ii+& a regelui, se al&tur& re/elilor. El se si.)i
*&r&sit de to)i. 6a+& s-ar %i lu*tat, situa)ia lui Nil,el. ar %i devenit *oate di%i+il&, +&+i *o*orul
engle( n-avea de lo+ *o%t& s& 1n+ea*& iar un r&(/oi +ivil. A'a 1n+0t, 1n lo+ s& 1n+er+e +a*turarea lui
Ia+o/ al II-lea, adversarii s&i se 1ngri@ir& s&-i +ree(e *osi/ilitatea de a %ugi. El o %olosi 'i *le+& 1n
"ran)a, arun+0nd 1n Ta.isa .arele sigiliu al Angliei 1n s*eran)a +& va 1.*iedi+a ast%el .ersul
a%a+erilor de stat. 6ar un sigiliu nu-i greu de 1nlo+uit, /a ni+i +,iar un rege.
3. u era u'or s& se asigure 1n .od legal trans.iterea *uterii. $artidul J,ig sus)inea +&
.onar,ia, %iind un +ontra+t 1ntre *o*or 'i suveran, *o*orul sau ale'ii s&i aveau dre*tul s&-l
1nde*&rte(e *e Ia+o/ al II-lea 'i *e %iii s&i, *entru +& nu ins*irau ni+i o 1n+redere, 'i s&-l adu+& la
*utere *e Nil,el. *rin alegeri li/ere. E*is+o*ii torD, +redin+io'i do+trinei dre*tului divin, nu *uteau
%i de a+ord +u a+east& .etod& 'i *ro*uneau o regen)&. !n +o.*ro.is legal, *re(entat de 6an/D,
+onsidera +& regele, *rin %uga sa, a a/di+at 'i *ro+la.a *e Maria +a .o'tenitoare a tronului. $lanul
a+esta se lovi de voin)a noii *ere+,i regale2 Maria nu voia s& do.neas+& %&r& so)ul ei, ni+i a+esta s&
devin& *rin) +onsort. 7n s%0r'it, o +onven)ie 1i re+unos+u *e a.0ndoi 'i ur.& do.nia 5lui Nil,el. 'i
a Mariei5 8%e/ruarie 16E9<. 6u*& a+est +o.*ro.is nu .ai *utea %i vor/a de dre*tul divin al regilor
Angliei. 6ar gra)ie +o.*ro.isului a+east& revolu)ie +onservatoare s-a %&+ut %&r& r&(/oi +ivil, %&r&
*res+ri*)ii, %&r& e4e+u)ii. Engle(ii 1nv&)au 1n+et, 1n+et arta di%i+il& de a tr&i 1n so+ietate.
%II
MORA!URI I IDEI ALE RESTAURA&IEI+
CONCLU"II
I. "irea o.eneas+& e nevoit& s& os+ile(e 1n @urul unor senti.ente destul de statorni+e.
Constr0ngerea *e +are *uritanii o i.*useser& *asiunilor tre/uia s& %ie ur.at& de o destindere. =e
1n)elege de +e +avalerii, *erse+uta)i ti.* de dou&(e+i de ani, au resi.)it o %ireas+& re*ulsie %a)& de
.oravurile 'i ideile din *ri+ina +&rora au avut at0ta de su%erit 'i de +e, 1n rea+)ia lor, au de*&'it
.&sura. #a +urtea lui Carol al II-lea, ura %a)& de i*o+ri(ie a .ers *0n& la dis*re)ul de+en)ei. $entru
+& se ter.inase +u %e)ele a+elea 1ntune+ate 'i +u .oda *&rului s+urt +are se 1nst&*0niser& la
Nest.inster, N,ite,all voia s&-'i savure(e revan'a. 7n *alatul a+esta, des+,is *entru toat& lu.ea,
ori+ine *utea %i .artorul des%r0ului regal. 7n %ie+e sear& o'tenii din gard& 1l vedeau *e rege
str&/&t0nd gr&dinile *entru a se du+e la a.anta lui, atot*uterni+a 'i i.*udi+a ladD Castle.aine.
=u*u'ii 1'i i.itau st&*0nul. "e.ei 1./r&+ate 1n ,aine /&r/&te'ti, gru*uri +are se adunau +a s&
danse(e 1n *ielea goal&, +o.*ortarea +ini+& *e +are 'i-o 1ng&duiau unii %a)& de +a.eriste, toate
a+estea v&deau tr&s&turile o/i'nuite ale *erioadelor de de(.&) +are ur.ea(& a*roa*e 1ntotdeauna
du*& .arile r&sturn&ri so+iale. Anglia Restaura)iei se ase.&na +u "ran)a 6ire+toratului 'i +u Euro*a
din ;uvert la Auit
2>B
. Me"oriile +avalerului de Cra.ont o%er& o i.agine a a+elor vre.uri, dar +u
siguran)& +& realitatea a %ost +u .ult .ai /rutal& de+0t a des+ris-o Ha.ilton
2;9
. Engle(ul
Ro+,ester
29:
in%&)i'ea(& lu.ea de atun+i 'i e*o+a a+eea .ai /ine de+0t %ran+e(ul Cra.ont. $rieten
2
2;E
Deschis noaptea * ro.an de s+riitorul %ran+e( +onte.*oran $aul Morand.
2
2;9
Antoine, +onte de Ha.ilton 81696H172:< > s+riitor, originar dintr-o %a.ilie aristo+rati+& s+o)iano-irlande(&. Re-
galist, a tr&it 1n "ran)a o .are *arte a vie)ii 'i a s+ris 1n li./a %ran+e(&, 1n+0t %igurea(& *rintre re*re(entan)ii literaturii
%ran+e(e. Me"oriile cavalerului de ,ra"ont$ +ele/ru o. de lu.e al e*o+ii, +u.nat +u Ha.ilton, sunt 1n realitate o*era
+elui din ur.& 'i +onsiderate dre*t una din lu+r&rile .e.orialisti+e de valoare deose/it& +a %res+& de .oravuri, unii
.erg0nd *0n& la a le +o.*ara +u s+risorile d-nei de =evigne, +u 5Cara+terele5 lui #a AruDere sau +u .e.oriile lui
=aint-=i.on.
2
29:
Go,n Nil.ot Ro+,ester 81697H16E:< > *oet satiri+, %oarte li/ertin at0t 1n s+rieri +0t 'i 1n via)a sa *rivat&.
9:
inti. +u regele, *e +are-l a.u(au vor/ele lui o/s+ene, .erg0nd +u li*sa lui de res*e+t *0n& a+olo
1n+0t 1i %ura +0te un s&rut %avoritei suveranului, at0t de destr&/&lat 1n+0t 1n+,iria o tavern& 1.*reun&
+u du+ele de Au+King,a. *entru a +oru*e %e.eile +ele .ai res*e+ta/ile din 1.*re@uri.i, el este un
%el de i.agine degradat& a .arilor elisa-/etani. 3iolen)a este a+eea'i, dar lu+rurile asu*ra +&rora se
e4er+it& sunt .ult .ai .edio+re.

II. Tinerii +avaleri din 166: nu au *ri.it, +a *&rin)ii lor, serioasa edu+a)ie *e +are le-o *utea
da %iilor s&i o %a.ilie de s3uire& i$ /ogat& 'i %eri+it&. 7n ti.* +e *&rin)ii lor erau *le+a)i la r&(/oi, ei
tr&iau al&turi de gra@duri? au +unos+ut s&r&+ia 'i. e4ilul? au r&t&+it *rin +artierele .&rgina'e din $aris
'i A.sterda.. Ae)ia era la .od& *rintre ei. Eo+,ester se laud& +& +in+i ani de-a r0ndul a %ost /eat.
!n %un+)ionar e4+elent +u. e $e*Ds *oveste'te +u .ul)u.ire de sine des*re /e)iile 'i aventurile lui
a.oroase. #a #ondra se 1n.ul)es+ tavernele 'i lo+alurile r&u %a.ate. Ca%eaua 'i +eaiul, introduse de
+ur0nd 1n Anglia, sunt *rete4te *entru des+,iderea unor coffee houses$ unde se /ea .ai .ult ra+,iu
de+0t +a%ea. 7n a+este coffee houses 'i 1n lo+alurile +on+urente, ale houses
2CD
, se aud +uvinte instiga-
toare 'i +ir+ul& ane+dote s+andaloase +u *rivire la 5MD #adD Castle.aine5. =*e+ta+olele /rutale2
lu*tele de +o+o'i, ale taurilor +u +0inii, nu reu'es+ s& sature de s0nge *e s*e+tatorii o/i'nui)i s& se
1ng,esuie la e4e+u)ia regi+i(ilor. Teatrul re%le+t& +inis.ul a+elor vre.uri. #ui $e*Ds 1i .ai *la+e
1n+& Furtuna$ dar +onsider& Eisul unei nop.i de var
2CF
+ea .ai ridi+ol& *ies& *e +are a v&(ut-o 1n
via)a lui. Autorii la .od& sunt, 1n +eea +e *rive'te dra.a, Aeau.ont 'i "le+,ter, iar 1n *rivin)a
+o.ediei, Congreve, ND+,erleD, oare reiau su/ie+tele lui MoliWre GMiHantropul$ Tartuffe6$ dar 1ntr-o
.anier& destul de +rud& 'i /rutal&. 7ndr&(neala +o.ediilor dirs ti.*ul Restaura)iei va st0rni ui.ire
1n se+olul al IlI-lea? Taine se va 1ntre/a +u de(gust +u. le-a *utut tolera vreodat& *u/li+ul. =e+olul
al II-lea, .ai a.oral, va re.ar+a din nou vioi+iunea, nosti.ada lor, 'i 1n 19;F #ondra va a*lauda
Fe"eia de la .ar a lui ND+,erleD, +are 1n 1E6F ar %i %ost g&sit& intolera/il de s+andaloas&. A+estea
sunt os+ila)iile *udorii, dar Taine are dre*tate atun+i +0nd +onsider& +o.i+ul lui ND+,erleD .ai
*u)in s&n&tos de+0t al lui MoliWre. 7n su%letul a+estor engle(i de(l&n)ui)i de *e vre.ea Restaura)iei
su*ravie)uie'te *e undeva *uritanul 'i, +u o violen)& destul de su./r&, s+riitorii de +o.edie se
1nver'unea(& s&-l 'o+,e(e.
III. 6a+& 1n se+olul al I3I-lea o .are in%luen)& din a%ar& a %ost e4er+itat& asu*ra Angliei de
Italia, 1n se+olul al I3II-lea ea va %i 1nlo+uit& de "ran)a. Mul)i *oe)i din r0ndurile +avalerilor au tr&it
1n "ran)a 1n ti.*ul e4ilului lor? ei i-au +unos+ut 'i ad.irat *e Aoileau, MoliWre, Aossuet. =-au tradus
atun+i 1n li./a engle(& *oe.e 'i ro.ane %ran+e(e. C,iar 'i Carol al II-lea era %ran+e(, nu nu.ai
du*& .a.&, dar 'i *rin o/i+eiurile, *rin a.intirile sale. 6e la #udovi+ al II3-lea *ri.ea 5/ani, o
a.ant& 'i *ilde5. Lri+e engle( de *e vre.ea Restaura)iei vor/ea o li./& 1.*estri)at& +u +uvinte
%ran+e(e. =-ar *&rea +& era 1n+& un %el de a rea+)iona 1.*otriva *uritanilor. Atun+i s-au introdus 1n
li./a engle(& o serie de +uvinte +are se.ni%i+& di%erite nuan)e ale /at@o+urii2 to bufles3ue$ to droll$
to ridicule... su/stantivele travest%$ badina!e. $oe.ului religios 1i ur.ea(& satira. !nul dintre
.arile su++ese ale ti.*ului a %ost @udibras$ de Autler, din +are s-a %&+ut un 6on Xui@ote al
*uritanis.ului, dar +are du+e +u g0ndul .ai +ur0nd la =+arron de+0t la Cervantes. 6rDden, 1n
str&lu+itele sale satire, a.este+& alu(iile /i/li+e +u %or.a %ran+e(& 'i (ugr&ve'te, su/ nu.ele de
A/salon 'i A+,ito*,el, *e ne%eri+itul Mon.out, 'i *e *er%idul =,a%tes/urD. Al&turi de satir&
1n%lore'te 'i .adrigalul. enu.&ra)i *oe)i +avaleri +o.*un +0nte+e de dragoste, adesea
%er.e+&toare. #iteratura ti.*ului este o literatur& aristo+rati+&. Misti+is.ul unui Milton sau al unui
AunDan nu este %&+ut *entru +urtea de atun+i? ea 'tie *rea /ine +e .oravuri i -ar i.*une .isti+is.ul.
Anglia o%i+ial& din *rea@.a anului 167: se vrea gra)ioas&, s*rinten&, ager&, iu/itoare de su/tile
dis+u)ii.
2
291
Berrii 81n li./a engle(&<.
2
292
$iese de =,aKes*sare.
91
I3. 6es+artes este %ilo(o%ul la .od&. 7n+e*e do.nia Ra)iunii, o divinitate at0t de *u)in
/ritani+&. 7n se+olul al I3II-lea 'tiin)a este > 'i *oate %i > +arte(ian&, *entru +& tratea(& des*re
.ate.ati+i, astrono.ie, o*ti+&. 6is+i*linele a+estea dau na'tere 1n Anglia unui o. de geniu2
eJton, +are, des+o*erind unele legi ale .e+ani+ii, +on%ir.& dre*turile Ra)iunii. Regele 1nsu'i 'i al
doilea du+e de Au+Kin-g,a. sunt oa.eni de 'tiin)&. 7n 1662 se a+ord& 4ociet.ii (e!ale o +art&
*entru 1./un&t&)irea +unoa'terii aturii. A+olo se adun& to)i +ei interesa)i de +er+et&ri 'tiin)i%i+e, de
la rege *0n& la ulti.ul or&'ean +ultivat. =e %a+ e4*uneri ale unor re.ar+a/ile lu+r&ri. HalleD
vor/e'te a+olo de +o.eta +are-i *oart& nu.ele, eJton des*re lu.in&, RoD des*re +lasi%i+area
/otani+&, AoDle des*re *ro*agarea sunetului. $rin+i*iile +er+et&rii 'tiin)i%i+e, %or.ulate .ai 1nainte
de Aa+on 1n Aovu" ;r!anu"$ au dat ase.enea re(ultate 1n+0t oa.enii au *rins 1n+redere 1n s*iritul
u.an. 7n+redere +are avea s& sti.ule(e 1n se+olul al I3III-lea +&utarea unor solu)ii ra)ionale 1n
*oliti+&, 1n .oral&, 1n e+ono.ie. Totu'i, ra)ionalis.ul engle(, 1nainte de #o+Ke, este %oarte di%erit de
+el din "ran)a. Marele g0nditor de *e vre.ea Restaura)iei din Anglia, Ho//es, +on+e*e so+ietatea
u.an& +a un siste. *ur .e+ani+, *us 1n .i'+are de *o%tele 'i dorin)ele noastre. Egois.ul, 1n o+,ii
lui, este singurul resort al legii .orale, dar via)a 1n so+ietate du+e la lu*ta dintre egois.e 'i, *rin
a+east& lu*t&, starea natural&, +are este starea de r&(/oi, se trans%or.& 1ntr-un a+ord legal. "ilo(o%ia
*oliti+& a lui Ho//es e %ilo(o%ia +&reia 1i *utea da na'tere o *erioad& de r&(/oaie +ivile +a a+eea al
+&rei .artor a %ost %ilo(o%ul. 6eoare+e oa.enii se ur&s+ 'i sunt in+a*a/ili s& tr&ias+& 1n *a+e,
singurul lea+ 1.*otriva anar,iei este o .0n& %orte. Leviathan al lui Ho//es 816F1< nu este alt+eva
de+0t statul totalitar al di+tatorilor .oderni, dar di+tatorul lui este .onar,ul.
3. $0n& 'i /iseri+a devine atun+i ra)ionalist&. Credin)a *&ti.a'&, ,alu+inant& a unui Cro.Jell
r&s*undea la vre.ea ei nevoilor unor anu.i)i engle(i, a +&ror se.in)ie nu s-a stins, dar .a@oritatea
lor dores+ a+u. o religie .ai *u)in violent&. Marele g0nditor +re'tin al Restaura)iei, AarroJ, este
*ro%esor de .ate.ati+i. Teologia lui este 'tiin)i%i+&, .orala lui utilitar&. El de.onstrea(& +e avanta@e
evidente au oa.enii +are-'i asigur&, +u *re)ul unor sa+ri%i+ii destul de .odeste, o r&s*lat& ve'ni+&.
Til-lotson, at0t de ad.irat 1n+0t un editor 1i d& v&duvei sale dou& .ii +in+i sute de livre +a dre*turi
de autor *entru *redi+ile sale inedite, *redi+& des*re In.elepciunea de a fi reli!ios 'i dovede'te
a+east& 1n)ele*+iune *rin argu.ente *ra+ti+e dis*use +a o de.onstra)ie geo.etri+&. 5"&r& verv&,
%&r& i.agina)ie, %&r& ni+i una din +alit&)ile de stil +are dau valoare esteti+& unui Aossuet, unui
Aourdaloue, unui Massillon, dar un edi%i+iu /ine +onstruit, /ine 1n+,egat5.
29;
3I. A+east& religie /l0nd& 'i re(ona/il& are o .are in%luen)& asu*ra engle(ilor. i.i+ .ai %als
de+0t s& ne i.agin&., d0nd +re(are +o.ediilor 'i .e.oriilor de +urte, +& *e vre.ea Restaura)iei
)ara 1ntreag& s-a dedat des%r0ului 'i +inis.ului. Ase.enea .oravuri sunt totdeauna ale unei
.inorit&)i2 ale unor tr0ndavi +are-'i %oloses+ *uterile *entru iu/iri arti%i+iale, deoare+e nu le *ot
%olosi *entru ne+esit&)i reale. $e do.eniile de la )ar&, 1n s*atele dug,enelor, la %er.e, via)a de
%a.ilie a r&.as +e-a %ost 1ntotdeauna. Cores*onden)ele *arti+ulare s+ot la iveal& +&sni+ii e4+elente
/a(ate *e o tandre)& grav&. $e*Ds, 1n *li./&rile sale, 1nt0lne'te la *or)ile #ondrei un +io/an /&tr0n,
+itind din Ai/lie /&ie)elului s&u. Ai/liote+ile sunt *line de +&r)i de teologie 'i, 1n ti.*ul do.niei lui
Carol al II-lea, *redi+ile se v0nd .ai /ine de+0t *oe.ele.
3II. Revolu)ia engle(& din 16EE nu sea.&n& de lo+ +u revolu)ia %ran+e(& din 17E9. 7n
revolu)ia %ran+e(& se d& o lu*t& 1ntre +lase. Aurg,e(ii 'i )&ranii se revolt& 1.*otriva regelui 'i a
no/ili.ii. i.i+ din toate astea 1n Anglia. 7n a*aren)& +ele dou& .ari +on%li+te din ti.*ul revolu)iei
engle(e au +onstat dintr-un +on%li+t religios 'i unul *oliti+. Cine va do.inaM Regele sau
2
29;
Gean-Aa*tiste Massillon 8166;H1792< > +ele/ru *redi+ator %ran+e(.
92
*arla.entulM Cine va .odela su%leteleM Aiseri+a ro.an&, /iseri+a angli+an& sau /iseri+a
inde*endent&M #a a+este dou& +on%li+te tre/uie ad&ugat un al treilea, .ai *u)in .&rturisit, +are este
un +on%li+t %is+al. Cine va *l&ti +,eltuielile statuluiM Aoga)ii, *rin i.*o(ite dire+te, sau .asele, *rin
i.*o(ite indire+teM Carol I a %ost, va s*une 6israeli, 5o.ul i.*o(itului dire+t5. Revolu)ia este, %&r&
1ndoial&, o i(/0nd& a *arla.entului? de ase.enea 'i a +laselor *osedante. Ti.* de +0)iva ani, *e
vre.ea nivelatorilor, s-a *utut +rede +& se va na'te o o*o(i)ie egalitar& 'i *uritan&. 6ar e%e+tul
a+estor te.eri a %ost +& .arii seniori *arti(ani ai *arla.entului 'i .arii seniori *rieteni ai regelui
s-au a*ro*iat unii de al)ii. 6e'i +ei dint0i au intrat 1n *artidul J,ig 'i +eilal)i 1n *artidul torD, a
e4istat 1ntre ei un a+ord ta+it *entru a 1nde*&rta de la *utere *e to)i +ei +u +on+e*)ii *ri.e@dioase.
$uritanis.ul, +are nu re+unoa'te alt& autoritate de+0t a+eea a +on'tiin)ei, va %i )inut de*arte de via)a
*oliti+&.
3III. Aventura =tuar)ilor a 1nse.nat at0t o vi+torie a *arla.entului asu*ra +oroanei, +0t 'i
i(/0nda dre*tului +o.un. 6u*& =tuar)i nu s-a .ai 'tiut de dre*tul ad.inistrativ 'i de +ur)ile
*rerogativelor? legea devine a+eea'i *entru to)i, la %el de as*r& %a)& de stat 'i %a)& de indivi(i?
@abeas corpus s%0r'e'te *rin a 1n+,ide 5ra)iunii de stat5 ori+e *orti)& de intrare 1n do.eniul @usti)iei.
7n "ran)a adun&rile revolu)ionare de la %inele se+olului al I3III-lea 'i .ai t0r(iu Adunarea
a)ional& din 1E71 se vor str&dui, du*& +e vor %i r&sturnat o .onar,ie 'i un i.*eriu, s& +ree(e din
nou un stat *uterni+. 6i.*otriv&, revolu)ia engle(& din 16EE n-are alt )el de+0t s& li.ite(e *uterea
statului 1n %avoarea dre*turilor su*u'ilor s&i. $arla.entul, +,e.0ndu-i *e Nil,el. 'i Maria, le
i.*une +ondi)ii. $entru +& Anglia, %iind %erit& de ar.atele str&ine datorit& +enturii sale li+,ide 'i de
de(ordini interne datorit& legalis.ului +et&)enilor, nu e *reo+u*at& ni+i de a*&rarea %rontierelor
1.*otriva unei inva(ii, ni+i de a*&rarea *rovin+iilor 1.*otriva anar,iei, 5+i de a*&rarea li/ert&)ii, a
*ros*erit&)ii 'i a religiei su*u'ilor s&i 1.*otriva ata+urilor unei guvern&ri ar/itrare5.
II. AurKe
299
nu.e'te eveni.entul din 16EE 5o %eri+it& 'i glorioas& revolu)ie5 'i e 1ntr-adev&r o
%eri+ire *entru Anglia +& a *utut e%e+tua +ea .ai .are s+,i./are din istoria sa 'i *asul de la des*o-
tis. la .onar,ie +onstitu)ional& %&r& +a 1ntre engle(ii +elor dou& ta/ere s& se %i s&*at un 'an) de
netre+ut. 6a+& Cro.Jell ar %i r&.as la *utere 'i ar %i 1nte.eiat o dinastie, e *ro/a/il +& *entru .ult&
vre.e Anglia ar %i %ost divi(at&, a'a +u. avea s& %ie "ran)a du*& 17E9? @e%ui)i, des+enden)ii +avale-
rilor n-ar %i iertat lesne des+enden)ilor +a*etelor rotunde 1n%r0ngerea su%erit&. L restaura)ie 1ng&dui-
toare *e vre.ea lui Carol al II-lea, a*oi, 1n .o.entul +0nd a %ugit Ia+o/ al Il-lea, a+ordul dintre +ele
dou& *&r)i *entru a*&rarea religiei *rotestante 'i, 1n s%0r'it, 1n+e*0nd din 1E:7, ralierea ulti.ilor
legiti.i'ti *rin stingerea regilor legiti.i
29F
e4*li+& relativa .odera)ie a lu*telor *oliti+e din se+olul
al I3III-lea 'i al IlI-lea. $e +0nd 1n "ran)a, *e vre.ea Teroarei, 1ntre al/a'tri 'i al/i, sau, +u. se
va s*une .ai t0r(iu, 1ntre st0nga 'i drea*ta, a i(/u+nit o vendetta +are n-a %ost uitat& ni+i *0n& a(i, 1n
Anglia de du*& 16EE *asiunile *oliti+e, de'i vii, n-au atins ni+iodat& ardoarea senti.entelor
religioase.
2
299
Ed.und AurKe 8172EH1797< > +ele/ru s+riitor 'i o. *oliti+ J,ig, adversar al revolu)iei %ran+e(e.
2
29F
!lti.ul des+endent al lui 1a+o/ al II-lea =tuart, nu.it HenrD Aenedi+t, +ardinal de SorK, a .urit 1n 1E:7.
9;
CARTEA A ASEA
MONARIE I OLIGARIE
99
I
DOMNIA OLANDE"ULUI
I. Llande(ul *l&*0nd, +u *&r de +uloare 1n+,is&, +u o+,ii +enu'ii 'i *&trun(&tori +are deveni 1n
16E; regele Angliei nu era un str&in, +&+i *rin s0nge era ne*otul lui Carol I, iar *rin +&s&torie so)ul
%ii+ei lui Ia+o/ al II-lea. 6ar engle(ilor, %ie +& erau J,ig, %ie +& erau torD, le *&ru str&in *rin
+ara+terul, *rin gusturile 'i *rin ideile sale. 7ntr-o vre.e de veselie 'i des%r0u 1l g&seau, da+& nu *ur,
9F
+el *u)in grav 'i li*sit de voio'ie? 1ntr-o vre.e 1n +are se a*re+ia lo+va+itatea elegant&, el a %ost, +a
'i +el .ai .are dintre str&.o'ii s&i, un ta+iturn
296
. 7n ve+,ile +erturi ale engle(ilor +u *rivire la
su*re.a)ia *arla.entului sau a /iseri+ii statorni+ite, el nu se a.este+a de+0t +u o indulgen)& tru%a'&,
a*roa*e dis*re)uitoare. A.enin)at 1n B&rile de Gos de +&tre %or)a .ereu +res+0nd& a lui #udovi+ al
Il3-lea, el va r&.0ne un o. al +ontinentului, al +&rui o/ie+tiv *rin+i*al va %i .en)inerea 5/alan)ei
*uterii5 1n Euro*a. $rin a+easta se e4*li+& *arado4ul +& suveranul, +are +redea +el .ai *u)in 1n
*arla.ent 'i +are 1n )ara sa de origine ie'ise /iruitor %a)& de de.o+ra)ie, devine 1n Anglia unul dintre
%ondatorii .onar,iei *arla.entare. $reo+u*at s& %a+& %a)& unor *ri.e@dii .ai grave, el a++e*ta 'i
%olosea instru.entul de guvernare +e i se o%erea. A 1n+er+at s& a*ere +eea +e .ai r&.0nea din
*uterea *ersonal&, dar du*& .oartea sa toate *artidele re+unos+ur& +& *uterea real& a*ar)inea regelui
nu.ai 1.*reun& +u *arla.entul s&u. Revolu)ia din 169: dovedise +& Anglia se 1.*otrivea s& devin&
o .onar,ie a/solut&, iar a+eea din 166: +& se 1.*otrivea s& devin& re*u/li+&. Ii r&.0nea s&
des+o*ere .i@loa+ele de a %i 1n a+ela'i ti.* 'i re*u/li+& 'i .onar,ie.
II. !r+0ndu-se *e tron, Nil,el. 'i Maria rati%i+ar& 6e+lara)ia 6re*turilor, +are deveni a+el
Bill of (i!hts din 16E9. Te4tul a+esta, 1nto+.it 1n s*irit %oarte engle(es+, nu enun)a *rin+i*ii
a/stra+te. Enu.era a+tele ar/itrare ale lui Ia+o/ 'i le de+lara ilegale? a%ir.a +& regele nu *oate
adu+e su/ ni+i un *rete4t vreo atingere legilor %unda.entale ale regatului? 1n s%0r'it, *entru a asigura
res*e+tul a+estor legi, rea.intea +& ni+i un i.*o(it nu *utea %i votat de+0t anual 'i +& solda ar.atei
nu va %i ni+iodat& asigurat& de+0t *entru un an. Mutin% ct
2C7
, 1nto+.it du*& re/eliunea de la
I*sJi+,, singurul do+u.ent +are 1ng&duia s& se a*li+e solda)ilor un +od de @usti)ie .ilitar&, tre/uia
'i el s& %ie votat 1n %ie+are an. 7n s%0r'it, 1n 1699 se ,ot&r1 +a *arla.entul s& %ie +onvo+at +el *u)in o
dat& la trei ani 'i +& ni+i un *arla.ent nu va *utea dura .ai .ult de trei ani. L 1ndelungat&
e4*erien)& 1i +onvinsese *e engle(i +& li/ert&)ile lor esen)iale de*indeau de a+este .&suri si.*le, 'i
.e+anis.ul *ra+ti+ al li/ert&)ii 1i interesa .ai .ult de+0t elogiul ei teoreti+. 6u*& +e regele
a++e*tase 6e+lara)ia 6re*turilor, *u)ine .otive de +on%li+t .ai su/(istau 1ntre el 'i *arla.ent. u
se g&sise 1n+& o .etod& *rin +are s& se asigure leg&tura dintre *uterea e4e+utiv& 'i +ea legislativ&.
i.eni nu-'i i.agina +& unitatea guvern&rii ar *utea %i reali(at& *rin al+&tuirea unui gru* o.ogen
de +onsilieri ai regelui 8+a/inetul<, +are, o+u*0nd +ele .ai 1nalte *osturi 1n stat 'i a*ar)in0nd
.a@orit&)ii din Ca.era Co.unelor, ar ur.a soarta a+estei .a@orit&)i. 6e +0te ori Nil,el., su/
in%luen)a 5ingeniosului =underland5
29E
, 1n+er+& s& %or.e(e un ase.enea gru* de .ini'tri,
*arla.entul, 1ns*&i.0ntat, vor/ea de Junta$ de cabal$ 'i a.enin)a +u ve+,ea sa ar.&2
i"peach"ent& ul. 6ar i"peach"ent& ul nu asigura ni+i un +ontrol e%i+ient asu*ra *uterii e4e+utive.
7ng&duia, doar, *ede*sirea unor .ini'tri dup un e'e+, dar nu *revenirea unei i.*ruden)e. 6e se+ole
Anglia se 1nv0rtea 1n @urul res*onsa/ilit&)ii .inisteriale %&r& s& g&seas+& o solu)ie la a+east& di%i+il&
*ro/le.&.
III. 6a+& Nil,el. al III-lea *&strea(&, +el *u)in 1n dre*t, *uterea e4e+utiv&, el e de*arte de a
avea *restigiul *ersonal *e +are Carol I 'i l-a .en)inut *0n& la e'a%od. !n *artid ia+o/it, destul de
nu.eros, 1i r&.0ne +redin+ios lui Ia+o/ al II-lea. Lri+e .are senior +&ruia Nil,el. 1i re%u(& vreo
%avoare intr& i.ediat 1n +ores*onden)& se+ret& +u +urtea re%ugiat& la =aint-Cer.ain. C0)iva e*is+o*i
'i *atru sute de *reo)i, %ideli do+trinei dre*tului divin, re%u(& s& *reste(e @ur&.0nt. =unt a+ei
non& Jurors +are tre/uie s&-'i *&r&seas+& *osturile 'i *e +are Nil,el. 1i 1nlo+uie'te +u e*is+o*i
5toleran)i5, +a Aurnet 'i Tillotson. 6a+& ar %i *utut, Nil,el. le-ar %i i.*us engle(ilor neutralitatea
religioas&. 7n %a)a o*o(i)iei *e +are o st0rne'te a+east& idee *rea nou&, tre/uie s& +ad& la 1nvoial&. !n
edi+t din 16E9 +u *rivire la toleran)& adu+e o relativ& li/ertate a +ultelor, dar +atoli+ii 'i disiden)ii
2
296
Nil,el. de Lrania 81F;;H1FE9< > +ondu+&tor al lu*tei *entru inde*enden)a Llandei, era su*ranu.it la+iturnul.
2
297
ctul cu privire la rebeliune 81n li./a engle(a<.
2
29E
Ro/ert, +onte de =underland 8169:H17:2< > *oliti+ian a/il 'i intrigant, +are 1n 16EE a tre+ut din ta/&ra stuar)ilor 1n
a+eea a lui Nil,el. de Lrania.
96
r&.0n e4+lu'i din %un+)iile o%i+iale. C0)iva non+on%or.i'ti, *entru a %a+e *arte din .uni+i*alit&)i,
a++e*t& s& adere la /iseri+a statorni+it&. E +eea +e se nu.e'te 5+on%or.is.ul o+a(ional5, +are
st0rne'te %uria tor%-lor 1.*otriva a+estei +o.edii nelegiuite.
I3. Crani)ele dintre *artide devin .ai *re+ise. $artidul torD este al *ro*rietarilor de *&.0nt
8landed "en6$ al s3uire& ilor ia+o/i)i 'i al ade*)ilor /iseri+ii angli+ane. $artidul J,ig se +o.*une din
trei ele.ente2 %a.iliile aristo+rati+e de tradi)ie anti-ia+o/it& 8Cavendis,, Russell, $el,a.<? negustori
din #ondra, na/a/i +oloniali, noi %inan+iari 8"one%ed "en6$ +are 1n vre.ea a+eea se 1./og&)eau
re*ede 'i 1'i +u.*&rau lo+uri 1n *arla.ent? 'i, 1n s%0r'it, disiden)ii, +are n-au alt& leg&tur& +u *ri.ele
dou& gru*e de+0t tea.a +o.un& de dinastia =tuart 'i de intoleran)a religioas&. 7n e*o+a lui Ia+o/ al
II-lea, *artidul torD s-a v&(ut, la des*erare, o/ligat s& aleag& 1ntre /iseri+a angli+an& 'i rege? *entru a
s+&*a de Ro.a a s*ri@init Haga. !nii regret& 'i visea(& la o restaura)ie i.*osi/il&. 6i.*otriv&, su/
do.nia lui Nil,el., *artidul J,ig, *rintr-o +iudat& r&sturnare a lu+rurilor, a devenit +el .ai
+redin+ios sus)in&tor al .onar,ului. El s*ri@in& %&r& re(erv&. *e Nil,el. de Lrania 1n r&(/oaiele
sale 1.*otriva "ran)ei2 a< *entru +& le 1ntre*rinde +a 'e% al *rin)ilor *rotestan)i? /< *entru +& lu*ta
1.*otriva lui #udovi+ al Il3-lea 1nsea.n& 'i lu*ta 1.*otriva *retendentului =tuart, de la +are
*artidul J,ig se *oate a'te*ta la ori+e? +< *entru +& *rietenii lor din #ondra +unos+ 1n ti.*ul a+estui
r&(/oi 'i din +au(a lui o in+redi/il& *ros*eritate.
3. 6in anul 16:9 e4ista la A.sterda. o /an+& renu.it& la +are ori+e .are +o.er+iant din
Euro*a 1'i avea +ontul lui, ast%el +&, la rigoare, 'i da+& se su*unea unei *ro+eduri +o.*li+ate, *utea
*l&ti *rin 5trans%er5, +a *rintr-o /an+& .odern&. Anglia r&.&sese la /&n+ile *arti+ulare 'i la
nenu.&ra)ii s&i (ara%i din evul .ediu. Aurarii 8!olds"iths6 %&+eau +o.er) +u aur, d&deau
1.*ru.uturi regelui, *arti+ularilor 'i *ri.eau 1n de*o(it .etale *re)ioase 1n s+,i./ul +&rora
eli/erau re+i*ise 8!olds"iths notes6$ +are +onstituit& *ri.ele /ilete de /an+&. 3istieria 1ns&'i se
1.*ru.uta de la aurari. $e vre.ea r&(/oaielor 1.*otriva lui #udovi+ al Il3-lea, i.*o(itele 'i
1.*ru.uturile deveniser& insu%i+iente *entru a %a+e %a)& +,eltuielilor. Atun+i *artidul J,ig invent&
datoria *u/li+&, Aan+a Angliei 'i s*e+ula)ia asu*ra titlurilor. 5"inan)e olande(e5, s*uneau +u dis*re)
+ei din *artidul torD, +are detestau a+este noi .etode, *oliti+e'te *entru +& a@utau *artidul J,ig s& se
.en)in& la *utere, e+ono.i+e'te *entru +& u'urin)a 1n +ontra+tarea 1.*ru.uturilor %&+ea s& +reas+&
datoriile statului, .oral.ente *entru +& .&reau *uterea oa.enilor +u /ani 1n dauna gentilo.ilor
rurali, +oloana verte/ral& a )&rii.
3I. Aan+a Angliei nu a %ost +reat& de+0t *entru a da *osi/ilitate lui Nil,el. s&-'i +ontinue
r&(/oaiele. !n anu.it nu.&r de +a*itali'ti adunar& o su.& de un .ilion dou& sute de .ii de livre
+are a %ost 1n 1ntregi.e 1.*ru.utat& statului, +u o do/0nd& de o sut& de .ii de livre *e an. Aan+a
%ondat& *entru a+east& o*era)iune organi(& 1n a+ela'i ti.* 8+a 'i Aan+a din A.sterda.< des+,iderea
unor +redite *entru *arti+ulari. Aan+a nu avea re(erve, deoare+e +a*italul ei %usese 1.*ru.utat
guvernului, dar i se a+ord& *rivilegiul de a e.ite /ilete de ,0rtie *entru o su.& egal& +u +a*italul ei.
Ailetele a+estea erau ra./ursa/ile 1n aur. Aan+a reu'i s& onore(e ra./urs&rile gra)ie /ene%i+iilor 'i
do/0n(ii de o sut& de .ii de livre *e +are o *ri.ea anual de la guvern.
#a 1n+e*ut /iletele a+estea st0rnir& o .are ne1n+redere. A*oi *u/li+ul %u %eri+it +& nu .ai
tre/uia s& 1.*ru.ute de la aurari, +are *retindeau do/0n(i %oarte .ari. 7.*ru.utul a+ordat statului
1n 1699 a %ost 1n+e*utul datoriei *u/li+e 8Aational Debt6. El a avut +a ur.are +onsolidarea
leg&turilor lui Nil,el. al III-lea +u lu.ea de a%a+eri din CitD 'i +u *artidul J,ig. 6a+& vreodat&
#udovi+ al Il3-lea 'i *retendentul ar %i ie'it /iruitori, era sigur +& 1.*ru.uturile nu aveau s& .ai
%ie ra./ursate. Ast%el Aan+a Angliei a +onstituit *entru +asa de Lrania +eea +e @e%uirea .&n&stirilor
a %ost *entru +asa Tudor. Ea a 1./inat *asiunile *oliti+e +u interesele e+ono.i+e. "ondarea /&n+ii,
o/i'nuin)a .arilor a%a+eri, leg&turile str0nse +u A.sterda.ul au +ontri/uit s& %a+& din #ondra
97
+entrul %inan+iar 'i +o.er+ial al lu.ii. Cu o *o*ula)ie de *atru ori .ai .i+& de+0t "ran)a, Anglia
avea s& devin& .ai /ogat& de+0t a+easta. "inan)a olande(& a%l& +ur0nd +&-'i %or.ase un rival
*ri.e@dios.
3II. Nil,el., +are nu era general 'i des*re +are Massillon s*unea +& 5era .ai %eri+it s& a)0)e
r&(/oaiele de+0t s& lu*te 'i .ai de te.ut 1n taina +a/inetelor de+0t 1n %runtea ar.atelor5, a *urtat
r&(/oaie toat& via)a lui. Ca rege al Angliei a tre/uit s& se a*ere 1.*otriva regelui detronat Ia+o/ al
II-lea, +are, sus)inut de %lota %ran+e(&, a 1n+er+at o de/ar+are 1n Irlanda 'i a o/)inut s*ri@inul
+atoli+ilor irlande(i. Cu o ar.at& +atoli+&, Ia+o/ a 1n+er+at s& o+u*e +o.itatele *rotestante din
!lster 'i i-a tratat 1n .od +rud *e lo+uitori. 7n 169:, Nil,el., 1n +a*ul unei ar.ate anglo-olande(e,
a re*urtat vi+toria de la AoDne 'i l-a alungat *e Ia+o/ din regat. 6u*& +e a +u+erit Irlanda, Nil,el.
ar %i vrut s&-i a+orde oare+are li/ertate, dar dorin)a sa de a %i tolerant s-a i(/it de senti.ente ve+,i 'i
a*rige. #egi %oarte as*re %ur& 1nto+.ite 1.*otriva religiei 'i +,iar 1.*otriva +o.er)ului irlande(.
Manu%a+turierii 'i +res+&torii de vite engle(i se te.eau de +on+uren)a irlande(ilor. "a*tul +& +ire(ile
irlande(e +on+urau +ire(ile engle(e nu a %ost un o/sta+ol negli@a/il 1n +alea 1.*&+&rii +elor dou&
insule. 7n =+o)ia, ordul, din +redin)& %a)& de %a.ilia s+o)ian& =tuart, se de+larase *arti(an al regelui
Ia+o/. =udul, di.*otriv&, a++e*tase revolu)ia 1n 169:. A/ia su/ do.nia ur.&toare, 1n 17:7, s-a
de+retat a+tul +are unea *arla.entul engle( 'i *arla.entul s+o)ian. A/ia atun+i =+o)ia a +&*&tat
dre*tul s& %a+& nego) +u +oloniile /ritani+e. Qi a reu'it de .inune2 ClasgoJ a devenit rivalul
#ondrei, ClDde tot at0t de a+tiv +a Ta.isa 'i s+o)ienii *rin)i ai CitD-ului.
3III. 7n o+,ii lui Nil,el. al III-lea, nu.ai *ro/le.ele +ontinentului erau *ro/le.e
i.*ortante. Elisa/eta avusese de su%erit 1n tot ti.*ul do.niei sale din *ri+ina ve+in&t&)ii s*aniolilor,
st&*0ni *este "landra. Ea 1i sus)inuse *e olande(i 1.*otriva =*aniei 'i a+e'tia, 1n se+olul ur.&tor,
sl&/iser& *ortul Anvers 1n %avoarea A.sterda.ului 'i a Rotterda.ului. 6ar =*ania nu .ai era la
1n+e*utul se+olului al I3III-lea *uterni+a .onar,ie +are do.inase odinioar& Euro*a. Invin+i/ila ei
*edestri.e se redusese at0t de .ult, 1n+0t .ai r&.&sese doar +u +0teva .ii de oa.eni. Marina
a@unsese la a (e+ea *arte din +0t era *e vre.ea lui "ili* al II-lea, arsenalele 1i erau distruse, vistieria
goal&. #u*ta sa 1ndelungat& 1.*otriva .aurilor *relungise +ara+terul ei %eudal, ni+i o +las& .i@lo+ie
nu s-a %or.at *e teritoriul ei? 1n .i@lo+ul unor state viguroase, ea r&.0nea un stat 1n %a(a
adoles+en)ei *oliti+e. 6u*& +e *uterea s*aniol& %usese ani,ilat&, se ivise o alt& *utere, a+eea a
"ran)ei, .ult .ai *eri+uloas& *entru Llanda 'i Anglia, *entru +&, 1n +a(ul "ran)ei, 1ntre grosul %or-
)elor na)ionale 'i B&rile de Gos nu .ai e4ista, +a 1n +a(ul =*aniei, un .are stat-ta.*on. Lr, #udovi+
al Il3-lea dorea +a %rontier& a "ran)ei linia Rinului, /arier& natural& 'i sigur&. egustorii olande(i
'i engle(i so+oteau +& da+& Anvers 1n+&*ea *e .ina "ran)ei, de)in&toare de alt%el a tuturor resurselor
+ontinentului, .ergeau +u siguran)& s*re ruin&. Nil,el. era ,ot&r0t s& se o*un&. El ur.&, a'adar,
*oliti+a tradi)ional& a Angliei2 a*&rarea "landrei, su*re.a)ia *e .are 'i %or.area unei ligi 1.*otriva
+elei .ai .ari *uteri de *e +ontinent. #a 1n+e*ut, e4+elenta %lot& %ran+e(&, +o.andat& de Tourville,
/irui %lota engle(& 'i +ea olande(& +o./inate. 6ar era o sar+in& grea *entru "ran)a s& )in& *ie*t 1n
a+eia'i ti.* 1n Mediterana 'i *e o+ean, *e .are 'i *e +ontinent. u .ai era Col/ert +a s& e+,i*e(e
.arina %ran+e(&. Marinarii %ran+e(i s%0r'ir& *rin a %i 1n%r0n)i 1n rada *ortului #a Hougue 'i #udovi+
al Il3-lea dori s& nego+ie(e. El ar&t& o .odera)ie din +ele .ai 1n)ele*te la Congresul de la
RDsJi+K. A++e*t& s& renun)e la B&rile de Gos 'i s& re+unoas+&, 1n Anglia, +asa de Lrania. =o+otea
+&-i .ai /ine a'a de+0t s& 1ng&duie =*aniei re+onstituirea i.*eriului lui Carol Xuintul +u s*ri@inul
Angliei. 7n +e-l *rive'te, Nil,el. al III-lea reu'ise s& resta/ileas+& un e+,ili/ru +ontinental 1ntre
i.*eriu 'i "ran)a. =e *&rea, du*& RDsJi+K, +& *a+ea euro*ean& %usese asigurat& 81697<.
II. 6estinul se 1ns&r+in& s-o tul/ure, 'i 1n)ele*+iunea oa.enilor %u /iruit& de @o+ul ne%ast al
eveni.entelor. =ingura *ro/le.& *ri.e@dioas& +are .ai r&.&sese era a+eea a su++esiunii la tronul
9E
=*aniei. Regele =*aniei, nevolni+ul Carol al II-lea, avea s& .oar& +ur0nd %&r& .o'tenitor 817::<.
Cine 1i va ur.a la tronM !n %iu al 1.*&ratului, un *rin) %ran+e( sau ele+torul de AavariaM Casa
i.*erial& 1n =*ania 'i Italia 1nse.na, o dat& .ai .ult, 1n+er+uirea "ran)ei. #udovi+ al Il3-lea,
doritor de *a+e, *ro*use s& se lase =*ania ele+torului de Aavaria, el .ul)u.indu-se, *entru del%in,
+u ea*ole, +ele dou& =i+ilii, Tos+ana 'i Cui*u(+oa, iar Austriei s& i se +ede(e Milanul. =olu)ie
re(ona/il&, dar 5.oartea nu is+&lise 'i ea tratatul5. Ele+torul de Aavaria, un +o*il de +in+i ani, .uri?
del%inul 'i ar,idu+ele r&.0neau singurii 1n +o.*eti)ie? +o.*ro.isul devenea +adu+. oi tratative
1n+e*ur& 1ntre #udovi+ al Il3-lea 'i Nil,el. al III-lea. Cei doi suverani erau gata s& de(.e./re(e
=*ania *entru a .en)ine *a+ea. Mini'trii s*anioli se 1.*otrivir& 'i, +onsider0nd +& =*aniei sl&/ite
+el .ai *re)ios s*ri@in 1l *utea da "ran)a, +a %iind +ea .ai a*ro*iat&, o/)inur& din *artea regelui, 1n
a@unul .or)ii sale, un testa.ent +are dese.na +a su++esori *e du+ele de An@ou sau *e du+ele de
AerrD. 6a+& a+e'tia re%u(au, ur.a s& vin& la r0nd *rin)ul austria+. A+easta 1nse.na %or)area .0inii
lui #udovi+ al Il3-lea. u .ai *utea re%u(a regatul =*aniei *entru ne*o)ii s&i %&r& a restaura el
1nsu'i i.*eriul lui Carol Xuintul. El a++e*t& *ri.e@dioasa onoare, tri.ise *e "ili* al 3-lea 1n =*ania
'i introduse 1n %orti%i+a)iile de la %rontier& garni(oane %ran+e(e al&turi de garni(oanele olande(e
817:1<. "uria lui Nil,el. al III-lea %u .are. =e +re(u *&+&lit 'i intr& 1n tratative +u 1.*&ratul?
#udovi+ al Il3-lea, +a re*resalii, 'i +ontrar *revederilor *&+ii de la RDsJi+K, re+unos+u *e e4ilatul
Ia+o/ al III-lea
299
+a rege al Angliei.
I. Moartea 1l a@unse *e Nil,el. al III-lea to+.ai 1n .o.entul +0nd *reg&tea, 1.*reun& +u
i.*eriul 'i $rusia, un nou *lan de +a.*anie 1.*otriva "ran)ei 817:2<. =o)ia lui, Maria, .urise 1n
1699? a doua %ii+& a lui Ia+o/ al II-lea, Ana, devenise .o'tenitoarea tronului. Ana 1'i *ierduse to)i
+o*iii la o v0rst& %raged& 8ulti.ul su*ravie)uitor .uri 1n 17::< 'i era *ro/a/il +& nu va .ai avea
al)ii. Ast%el, 1n ulti.ul an al do.niei lui Nil,el., un a+t %oarte i.*ortant 8ct of 4ettle"ent6
regle.entase ordinea su++esiunii la tron. To)i .o'tenitorii .as+ulini, de religie +atoli+&, %useser&
e4+lu'i 'i se ,ot&r0se +& du*& Ana +oroana va reveni ele+toarei =o%ia de Hanovra, ne*oata lui Ia+o/
I, 'i des+enden)ilor s&i +u +ondi)ia s& %ie *rotestan)i. A+tul a+esta .ai regle.entea(& 'i ast&(i
ordinea su++esiunii la tronul Angliei.
II
EPOCA REGINEI ANA ,(-./0(-(12
I. Regina Ana nu a avut ni+iodat& a+eia'i *rieteni *e +are i-a avut +u.natul ei Nil,el. al
III-lea. A+esta 1i sus)inuse *e J,igi *entru +& erau str&ini de ori+e ia+o/itis., *entru +& s*ri@ineau
*oliti+a sa euro*ean& 'i *entru +& se dovedeau .ai toleran)i 1n +,estiunile religioase de+0t adversarii
lor. Ana a %ost insular&, angli+an& riguroas& 'i %anati+& torD. Tre+ea dre*t *roast&? s+risorile ei o
arat& .ai +u-r0nd 1n+&*&)0nat&. =-a s+ris des*re ea +& 'i-a *ro*us 1n via)& trei o/ie+tive2 s& %ie
regin&, s& %avori(e(e ari*a drea*t& a /iseri+ii 'i s& dea so)ului ei, *rin)ul Ceorge de 6ane.ar+a
8des*re +are Carol al II-lea s*unea2 5#-a. 1n+er+at +0nd a %ost /eat 'i l-a. 1n+er+at +0nd a %ost
trea(, dar nu-i ni.i+ de %&+ut +u el5<, %un+)ii *e +are era in+a*a/il s& le 1nde*lineas+&. #a a+este trei
o/ie+tive tre/uie ad&ugat un al *atrulea2 s& *la+& %avoritelor sale. 7n ti.*ul vie)ii sale a avut *entru
dou& %e.ei o *rietenie +are se.&na .ai .ult a dragoste. L/ie+tul *ri.ei dintre a+este *asiuni a %ost
=ara, Gennings, +are *rin +&s&torie deveni ladD C,ur+,ill, a*oi du+es& de Marl/oroug,. 5Te i.*lor
nu-.i .ai s*une OAlte)a 3oastr&P5, 1i s+ria ea =arei 'i, *entru a 1nl&tura atitudinea res*e+tuoas&, ea
ado*t& 1n a+east& +ores*onden)& nu.ele de Mrs. MorleD, =ara, C,ur+,ill devenind Mrs. "ree.an.
5i.i+ nu *oate e4*ri.a, s+u.*& Mrs. "ree.an, *asiunea *e +are o a. *entru du.neata5. 6ar
2
299
Ia+o/-Eduard =tuart 816EEH1766< > %iul lui Ia+o/ al II-lea, *retendent la tronul Angliei du*& .oartea tat&lui s&u
817:1<.
99
Mrs. "ree.an, de'i a++e*ta *loaia de /ine%a+eri *e +are o r&s*0ndea asu*ra ei 'i asu*ra /&r/atului
s&u .or/ida a%e+)iune a reginei, o @ude+a *e Ana +u severitate2 57n dis+u)iile o/i'nuite > s*unea ea >
vor/ele ei nu erau ni+i str&lu+ite, ni+i s*irituale? +0nd se dis+utau +,estiuni i.*ortante, vor/ea
totdeauna la re*e(eal& 'i se )inea 1ntr-un .od su*&r&tor de +eea +e a %ost s%&tuit& s& s*un&, %&r& a da
ni+i +el .ai .i+ se.n de inteligen)&, ni+i de @ude+at&5. 7n ti.*ul ulti.ei trei.i a vie)ii
2F:
reginei,
=ara, Marl/oroug, a %ost 1nlo+uit& +u A/igail Hill, +are deveni Mrs. Mas,a., a*oi ladD Mas,a. 'i
distruse situa)ia so)ilor Marl/oroug,.
II. Cariera lui Go,n C,ur+,ill 8du*& 17:2, du+e de Marl/oroug,< o%er& un +iudat a.este+ de
a.oralitate, di/&+ie 'i geniu. "iul unui s3uire$ Ninston C,ur+,ill, de/uta +a *a@ al du+elui de SorK,
.ul)u.it& *rote+)iei surorii sale Ara/ella, +are era a.anta lui Ia+o/ al II-lea. El 1nsu'i deveni
a.antul doa.nei Castle.a.e, du+es& de Cleveland, 'i a++e*t& de la ea un dar de +in+i .ii de livre.
Aanii a+e'tia do/0ndi)i 1n .od ne+instit %ur& 1ns& *lasa)i 1n .od onora/il2 t0n&rul C,ur+,ill 1i +ed&
lordului Hali%a4 1n s+,i./ul unei anuit&)i de +in+i sute de livre. Qi a+esta %u 1n+e*utul unei i.ense
averi. =-a 1nt0.*lat +a a+est /un a.ant, a+est +a*italist *rudent s& %ie 'i un .are o'tean. $e vre.ea
lui Ia+o/ al II-lea, C,ur+,ill s-a ridi+at *e +ele .ai 1nalte tre*te ale ierar,iei .ilitare. 7n ti.*ul
revolu)iei din 16EE, +a .a@oritatea /&r/a)ilor *oliti+i din a+ea e*o+& di%i+il&, a dus o *oliti+&
du*li+itar&, sus)in0ndu-l *e Nil,el. 'i asigur0ndu-'i, din *re+au)ie, 'i *o(i)iile la =aint-Cer.ain.
!r+area *e tron a reginei Ana 8+are, din dragoste *entru so)ie, 1l *rote@a *e so)< %&+u dintr-1nsul o.ul
+el .ai *uterni+ al regatului, 'i noro+ul a+esta 1nte.eiat *e %avoare 'i-l .en)inu *rin .erite.
Marl/oroug, era nu nu.ai un e4+elent general, atent la detalii, *lin de gri@& *entru s&n&tatea
o'tenilor, dar 'i /&r/atul *oliti+ +el .ai 1n)ele*t 'i +el .ai *u)in su/ie+tiv. TorD *rin na'tere 'i
o/i'nuin)&, a++e*t& s& +ola/ore(e +u J,igii *entru +& a+e'tia, deoare+e 1l s*ri@iniser& *e Nil,el. al
III-lea, 1l sus)ineau a+u. 1.*otriva lui #udovi+ al II3-lea. Cei doi oa.eni .ari de *e vre.ea
do.niei Anei, Marl/oroug, 'i Codol*,in 8sau, +u. li se s*unea, generalul 'i vistierni+ul< au %ost
te,ni+ieni +are s-au *lasat deasu*ra *artidelor, ti*ul de oa.eni indis*ensa/ili 1n vre.uri grele, dar
*e +are, du*& +e a tre+ut *eri+olul, *ati.ile de *artid s%0r'es+ *rin a-i do/or0.
III. $ri.ul *arla.ent al Anei %u +o.*us din torD e4tre.i'ti. A*oi generalul 'i vistierni+ul se
v&(ur& 1.*in'i s*re J,igi din ne+esit&)i de *oliti+& e4tern&. Ei 1n+er+ar& s& guverne(e +u +a/inete
de +on+entrare? 1nse.na 5s& se a.este+e untdele.nul +u o)etul5. Controversele *oliti+e 'i religioase
devenir& *e +0t de violente *e at0t de str&lu+ite. #i/ertatea *resei, de dat& %oarte re+ent&, 1ng&duia s&
se *u/li+e *a.%lete, reda+tate de +ei .ai .ari s+riitori. 7n vre.ea a+eea, =teele 'i Addison, J,igi,
au +reat Tatler 'i 4pectator7 =Ji%t, *rieten al torDilor 'i al Aiseri+ii de sus, s+rise +ovestea unui
poloboc$ *e +0nd 6aniel 6e%oe e4*ri.a *&rerile .odera)ilor. A+este 5o/u(e de ,0rtie5, 1n+&r+ate +u
*ro(& e4*lo(iv&, du+eau r&(/oiul dintre *artide 1n .edii 1n +are nu a@unsese *0n& atun+i. $asiunile
se 1nd0r@ir&. A.este+ul untdele.nului 'i al o)etului, al J,igis.ului 'i al torDs.ului, *e +are-l
*utuser& i.*une Carol al II-lea, Ia+o/ al II-lea 'i Nil,el. al III-lea, *&ru s+andalos. Bara .ergea de
la sine s*re a+ea alternare a *artidelor +are %a+e din r&(/oiul +ivil o /oal& +roni+& 'i deseori /enign&.
I3. R&(/oiul de su++esiune la tronul =*aniei dur& *0n& 1n 171;. L/ie+tivul engle(ilor r&.ase
a+ela'i2 a< s& .en)in& /alan)a *uterii 1n Euro*a? /< s& 1.*iedi+e *e #udovi+ al Il3-lea s& +oali(e(e
%or)ele =*aniei 'i ale "ran)ei? +< s&-l +onstr0ng& la eva+uarea Mandrei 'i a deltei Rinului. "ran)a
avea avanta@ul +& o+u*ase de la 1n+e*utul r&(/oiului teritoriile 1n litigiu, dar era e*ui(at& de
+in+i(e+i de ani de lu*te 'i, .ai ales, nu era st&*0na .&rilor. Ceneralii alia)ilor, Marl/oroug, 'i
*rin)ul Eugen
2F1
, *ro%it0nd de %a*tul +& ar.atele lui #udovi+ al Il3-lea se aventuraser& din+olo de
liniile %orti%i+ate ale lui 3au/an, se str&duir&, s*re .area groa(& a .ilitarilor ortodo+'i, s& su/stituie
2
2F:
Este o s+&*are2 tre/uie s*us 1n ulti.a trei.e a do"niei reginei.
2
2F1
Eugen de =avoia 8166;H17;6< > +ele/ru general de origine %ran+e(&, 1n servi+iul I.*eriului ,a/s/urgi+.
F:
r&(/oiului de asediu r&(/oiul de .i'+are. $u'+a +u +re.ene 'i /aioneta 8inventat& de 3au/an 1n
16E7< 1nlo+uiser&, *entru *edestri.ea +elor dou& ar.ate, suli)a 'i .us+,eta. $ierderile, 1n a./ele
ta/ere, %ur& groa(ni+e. Marl/oroug, 1i (dro/i *e /avare(i 'i *e %ran+e(i la Alen,ei. 817:9<, a*oi
re+u+eri "landra la Ra.illies 817:6<. 6ar J,igii, +are au 'tiut s& +0'tige r&(/oiul, n-au 'tiut s& %a+&
*a+e. Engle(ii ar %i *utut o/)ine 1n 17:9 un tratat +are i-ar %i s+utit de ori+e te.eri 1n "landra. Ei
voir& 1ns& .ai .ult, av0nd *reten)ia s& i.*un& lui #udovi+ al Il3-lea +a el 1nsu'i, s&-l alunge *e
ne*otul s&u din =*ania. A+east& insult& 1i a*ro*ie *e %ran+e(i de regele lor. L %ru.oas& s+risoare a
lui #udovi+ al Il3-lea +&tre *o*orul s&u red&du a+estuia +ura@ul. A&t&lia de la Mal*laVuet %u
de*arte de a %i tot at0t de %eri+it& *entru alia)i +a +ea *re+edent&? 1nving&torii *ierdur& a+olo .ai
.ult de o trei.e din e%e+tivele lor 'i .are'alul de 3illars se retrase 1ntr-o ordine at0t de *er%e+t&
1n+0t ori+e ur.&rire deveni i.*osi/il&.
3. Rea+)ia torDlor avu .ai .ulte +au(e? s*iritele erau *li+tisite de r&(/oi. =Ji%t *u/li+& un
*a.%let2 -o"portarea alia.ilor. 56u*& (e+e ani de r&(/oi triu.%al, *are sur*rin(&tor s& ni se s*un&
+&-i i.*osi/il de o/)inut o *a+e %avora/il&5. 7i +riti+a *e +ei +are voiau s& i.*un& "ran)ei +ondi)ii de
*a+e *rea as*re. 56u*& /&t&lia de la Ra.illies, %ran+e(ii erau at0t de des+ura@a)i de *ierderile
su%erite 'i at0t de ner&/d&tori s& %a+& *a+e, 1n+0t regele lor era ,ot&r0t s& se.ne(e ori+e %el de
+ondi)ii re(ona/ile. 6ar +0nd su*u'ii s&i %ur& in%or.a)i de +ererile noastre e4or/itante, devenir& at0t
de (elo'i s& a*ere onoarea regelui, 1n+0t +&(ur& +u to)ii de a+ord s&-i dea s*ri@inul ne+esar *entru a
+ontinua r&(/oiul +u ori+e *re), .ai +ur0nd de+0t s& se su*un&5. !n eveni.ent ne*rev&(ut 1nt&ri
dorin)a engle(ilor de a trata +u "ran)a. 6u*& .oartea nea'te*tat& a 1.*&ratului Austriei, e4ista
*eri+olul, 1n +a(ul +0nd "ili* al 3-lea ar %i a/di+at, +a ar,idu+ele s& *oarte si +oroana =*aniei 'i *e
a+eea a Austriei. Ceea +e 1nse.na ru*erea 5e+,ili/rului *uterii5, tre+erea "landrei 1n st&*0nirea
=*aniei, adi+& tot +eea +e *rovo+a s*ai.a Angliei de un se+ol 1n+oa+e. A*li+0nd @o+ul de-a /alan)a,
+are ur.a s& devin& .etoda %avorit& a *oliti+ii sale e4terne, ea 1'i *&r&si alia)ii, +are %ur& /&tu)i de
%ran+e(i la 6enain 81712<.
3I. Tratatul se.nat la !tre+,t 1n 171; avea s& %ie as*ru ata+at de J,igi, dar nu era un tratat
r&u. 7.*&ratul *ierdea ori+e s*eran)& de re+onstituire a i.*eriului lui Carol Xuintul, #udovi+ al
Il3-lea a+eea de a reuni +ele dou& +oroane. Anglia o/)inea 1n Mediterana dou& /a(e i.*ortante2
Ci/raltarul 'i *ortul Ma,on din insula Minor+a. 7'i .&rea i.*eriul +u Terra-ova 'i Col%ul Hudson,
*e +are i le +eda "ran)a. 7n s%0r'it, ne*ut0nd s.ulge =*aniei a+el i.ens teritoriu +olonial *e +are de
at0ta vre.e 1l r0vneau negustorii engle(i, ea o/)inea a+olo o serie de *rivilegii. 6e ai+i 1nainte
Anglia va avea dre*tul s& introdu+& 1n A.eri+a de =ud un anu.it nu.&r de s+lavi. 7n a%ar& de asta,
ea va *utea tri.ite a+olo, 1n %ie+are an, o nav& 1n+&r+at& +u *rodusele sale, +eea +e, *rin a/u( 'i
1n'el&torie, se va trans%or.a 1ntr-o %lot& 1ntreag&. 7n s%0r'it, *rin tratatul de la !tre+,t, "ran)a se
anga@a s& nu .ai dea a(il *retenden)ilor engle(i 8Ia+o/ al III-lea 'i %iul s&u Carol-Eduard<. 6e la
a+est tratat datea(& *o(i)ia *re*onderent& a Angliei 1n Euro*a. 7'i sl&/ise to)i rivalii euro*eni.
6o/0ndise, +,iar 'i 1.*otriva Llandei, 5'alu*& *e ur.ele a+estei nave5, su*re.a)ia *e .are, +el
*u)in te.*orar&. A+east& )ar& .i+& devenea ar/itrul lu.ii. $a+ea de la !tre+,t, *e +are J,igii o
so+oteau *rea %avora/il& "ran)ei, era o *a+e ti*i+ engle(&, destul de su*l& +a s& nu du+& *e adversar
la des*erare, destul de as*r& +a s& 1./og&)eas+& Anglia 'i s& de(volte +o.er)ul ei. #udovi+ al
Il3-lea se dovedise 1n a+east& 1ntoar+ere a noro+ului un *oliti+ian .odest 'i *rudent. =a+ri%i+0nd la
ti.* +u+eririle *e +are nu le *utea a*&ra, las& +el *u)in %rontierele "ran)ei .ai sigure de+0t le g&sise.
3II. $entru a o/)ine votarea tratatului de la !tre+,t de +&tre Ca.era #or(ilor, al+&tuit& 1n .a-
@oritate din J,igi, regina tre/ui s& dea o adev&rat& lovitur& de stat 'i s& +ree(e dois*re(e+e *airi torD,
*re+edent ilustru 1n istoria +onstitu)ional& a Angliei. At0t de violente erau *asiunile *oliti+e, 1n-+0t
Marl/oroug,, vi+toriosul general, a %ost ,uiduit *e str&(ile #ondrei. 5Aresta)i-l *e ,o)5, se striga,
F1
+&+i era a+u(at +& ar %i 1n+asat +o.isioane de la %urni(orii ar.atei. "u nevoit s& se re%ugie(e *e +on-
tinent. Rea+)iunea se .ani%esta *retutindeni. Me./ri li/er-+uget&tori ai *artidului torD se %&+eau
+a.*ionii /iseri+ii statorni+ite 'i a.enin)au +u *rigoana *e non-+on%or.i'ti. L4%ord, *rea .oderat
du*& gustul *artidului s&u, era do.inat de Aoling/roKe, A+esta *reg&tea o lege ele+toral& +are, du*&
*&rerea lui, ar %i *er.is instalarea *artidului torD la *utere *entru ve'ni+ie. 6ar el lu*ta 1.*otriva
unui adversar .ult .ai *uterni+ de+0t *artidul J,ig, 'i anu.e ti.*ul. Regina Ana era /&tr0n& 'i se
*utea *revedea +& nu va .ai tr&i .ult. $ruden)a i.*unea s& i se %a+& +urte viitorului rege, Ceorge
de Hanovra? nu era un lu+ru u'or *entru .ini'trii reginei Ana. Re(ultatul a %ost +& nu.ai J,igii i-au
%&+ut +urte. Cur0nd deveni evident +&, da+& .oare regina, vor veni la *utere J,igii. Ce *uteau %a+e
.ini'triiM =& se 1n)eleag& +u *retendentul Ia+o/ al III-leaM i+iodat& s3uire& ii torD n-ar %i sus)inut un
rege +atoli+. Era o situa)ie %oarte %als& a+eea a unor .ini'tri legiti.i'ti +are 'tiu +& regele legiti.
este ina++e*ta/il. =%0r'itul veni +u o re*e(i+iune dra.ati+&. Regina, du*& o dis+u)ie +u L4%ord, 1n
+are ea 1i +eruse s&-i re.it& /astonul al/, inse.nul *uterii, avu un ata+ de a*o*le4ie. 7n ti.* +e ea
1'i d&dea su%letul, avu lo+ o 1n%runtare 1ntre +ele dou& *artide. Marl/oroug,, +are se a%la la A.iens,
re+ruta solda)i *entru a*&rarea +au(ei *rotestante. Aoling/roKe, +are e4er+ita *uterea %&r& s& %i %ost
1nvestit 1n .od o%i+ial, *reg&tea un guvern legiti.ist, sus)in0nd +& nu-i tre/uiau de+0t 'ase
s&*t&.0ni +a s& %ie gata. =& %ie gata *entru +eM =&-l *ro+la.e rege *e Ia+o/ al III-leaM u s-a .ai
*utut a%la, +&+i Aoling/roKe n-a intrat ni+iodat& 1n Bara %&g&duin)ei. 5HarleD
2F2
a %ost alungat .ar)i,
regina a .urit du.ini+& > s+ria =Ji%t? +e lu.e e lu.ea 1n +are tr&i., 'i +u. se @oa+& soarta +u noiT5
3III. 6in Hanovra sosi un suveran +iudat. Aoling/roKe, *e +are noul rege ni+i nu voi s&-l *ri-
.eas+&, s-a e4ilat, din *ruden)&, 1n "ran)a. 6e a+i 1nainte va tr&i retras, +0nd la C,antelou*, a*roa*e
de A./oise, +0nd 1n Anglia, unde +ur0nd su++esorii s0i, +onsider0ndu-l *rea *u)in *eri+ulos, 1i vor
1ng&dui s& se 1ntoar+&. 7.*iedi+at s& .ai intre 1n Consilii, el 1'i %&+u +unos+ut& do+trina *rin
s+rierile sale *oliti+e, dintre +are una, (e!ele patriot$ a r&.as +ele/r&, 1ntru+0t a ins*irat a+)iunile lui
Ceorge al III-lea 'i do+trina lui 6israeli. Aoling/roKe a*&ra 1n s+rierile sale un torDs. re1nnoit. =e
str&duia s& eli/ere(e *artidul s&u de idei 1nve+,ite2 dre*tul divin, nonre(isten)&, dar sus)inea +&
guvernarea unui rege *uterni+, +are se s*ri@in& *e .asele *o*ulare, *oate %i .ai %avora/il& a+estora
de+0t guvernarea unei oligar,ii *arla.entare. Ce au adus *o*orului engle( .arii J,igiM 5L
guvernare vene)ian&, %inan)e olande(e 'i ostilitatea "ran)ei5, avea s& r&s*und& .ai t0r(iu, 1n .od
destul de nedre*t, 6israeli. Era a*roa*e 'i te(a lui Aoling/roKe. Mai .ult de+0t *rin s+rierile sale
de+on+ertante, Aoling/roKe s-a re.ar+at *rin %a*tul +& a @u+at 1n se+olul al I3III-lea rolul de agent
de leg&tur& s*iritual& 1ntre "ran)a 'i Anglia. #a Aoling/roKe l-a 1nt0lnit 3oltaire *e $o*e, *e =Ji%t?
la d0nsul a %&+ut +uno'tin)& t0n&rul %ran+e( +u institu)iile +&rora vi+-toriile lui Marl/oroug, le
d&duser& un at0t de .are *restigiu 1n Euro*a.
III
EPOCA LUI $ALPOLE
I. Medio+ritatea 1ns&'i a *ri.ilor regi ,anovrieni le +on%er& i.*ortan)a lor istori+&. "iind+& ea
des&v0r'e'te trans%or.area .onar,iei /ritani+e 1ntr-o .onar,ie *arla.entar&. $e +a*ul a+estor regi
str&ini, +oroana nu va .ai st0rni vre.e de .ai /ine de un se+ol ad0n+a *ietate a su*u'ilor. A .ai
vor/i de a+i 1nainte de dre*tul divin ar %i %ost ridi+ol. Ceorge I era desigur str&ne*otul lui Ia+o/ I,
dar 1n +li*a ur+&rii sale *e tron se a%lau nu.ero'i al)i *rin)i +are ar %i avut .ai .ulte dre*turi de+0t
el la tronul Angliei da+& A+tul de =u++esiune
2F;
n-ar %i dat *arla.entului *osi/ilitatea s& aleag&
dintre .e./rii %a.iliei regale. 6a+& do.nea el, %a*tul se datora +onsi.)&.0ntului li/er al na)iunii.
2
2F2
Ro/ert HarleD, +onte de L4%ord 81661H1729< > o. *oliti+ torD.
2
2F;
ct of 4ettle"ent * ve(i Cartea a 3I-a, +a*. I. Y I.
F2
Lriginea sa engle(& nu l&sase ni+i o ur.& 1n su%letul a+estui ger.an. 6a+& ar %i tre/uit s& aleag&
1ntre Regatul Angliei 'i Ele+toratul Hanovrei, ar %i *re%erat *e a+esta din ur.&. El 1'i iu/ea .i+a sa
+a*ital& din Hano-vra, .i+ul s&u 3ersailles 8+are se nu.ea @erren&hausen6$ .i+a sa ar.at&. Totu'i,
o tragedie +on@ugal& s-ar %i +uvenit s&-i 1ntune+e a.intirile din Hanovra. 7'i re*udiase so)ia, *e
=o%ia-6oroteea, *entru adulterul +o.is +u suede(ul Roenigs.arK, +are %usese sugru.at, du*& +0t se
s*unea, 'i 1ngro*at su/ o du'u.ea din +astel. 6u*& a+east& dra.&, *rin)esa deveni *ri(onier& de
stat. Ceorge I se +onsolase +u a.ante +are +o.*letau s*iritul lor greoi +u un %ar.e+ %i(i+ ro/ust.
Lri+e %e.eie era /un&, nu.ai s& se 1nvoias+& 'i s& %ie gras&.
Ast%el 1n+0t +ele +e doreau s&-i *la+& se u.%lau +0t *uteau .ai /ine. $o*ula)ia din Hanovra le
su*ortase *entru +& nu atingeau *rea .ult vistieria. C0nd ,are.ul noului rege sosi 1n Anglia, st0rni
.ai .ult ,a( de+0t indignare. !na din %e.ei era sla/&, alta enor.&. "ur& *ore+lite 5*r&@ina 'i
ele%antul5. 7n o+,ii suitei ger.ane a lui Ceorge I, Anglia nu era de+0t )ara 1n +are aveai s& te
1./og&)e'ti. 6e una din %avoritele lui, Nal*ole s*unea +& *entru un 'iling 1n *lus ar %i v0ndut 'i
onoarea regelui. i.eni din suita lui nu 'tia engle(a 'i singura li./& +unos+ut& 'i de +urte 'i de
guvern era latina. Mentiris i"pudentissi"e
2?C
, se au(ea strig0ndu-se *e +uloarele *alatului. Ar *utea
sur*rinde +& na)iunea 'i-a dat +onsi.)&.0ntul la a+east& %ars&. N,igii au %&+ut *osi/il a+est .ira+ol
*entru +& aveau nevoie de ,anovrian. "&r& el, n-ar %i avut de+0t un regat %&r& rege? %&r& ei, el n-ar %i
%ost de+0t un rege %&r& regat. Ceorge I venise 1n /a(a unei +onven)ii destul de a/surde, dar de
a++e*tarea a+estei +onven)ii de*indea *a+ea intern&.
II. 7n .o.entul ur+&rii sale *e tron, regele Ceorge era tre+ut de +in+i(e+i de ani. El nu-'i .ai
*utea ie'i din o/i+eiuri, iar ideile sale erau rutinare. $entru ori+e tre/uri 1n a%ar& de +ele ger.ane se
/i(uia *e .ini'trii engle(i. A/ia +uno'tea +onstitu)ia 'i legile noului s&u regat. Cu., *e deasu*ra,
nu +uno'tea ni+i li./a engle(&, 1n s+urt& vre.e 1n+et& s& .ai *arti+i*e la 'edin)ele Consiliului de
+a/inet. 6in a+east& 1.*re@urare %ortuit& avea s& se nas+& o %or.& de guvern&.0nt destinat& unei
e4isten)e 1ndelungate2 un +a/inet r&s*un(&tor 1n %a)a Ca.erei Co.unelor. 7naintea lui Ceorge I,
ideea res*onsa/ilit&)ii .inisteriale nu *utuse *rinde via)& deoare+e, regele *arti+i*0nd la de(/ateri,
de+i(iile Consiliului erau *resu*use a %i totodat& 'i ale sale. 6e alt.interea, deseori .ini'trii erau
ale'i de rege din a./ele *artide, +eea +e %&+ea i.*osi/il& o res*onsa/ilitate +ole+tiv&. L dat& +u
,anovrienii 1n+e*e o lung& *erioad& de guvernare e4er+itat& e4+lusiv de J,igi. #a 1ns+&unarea +asei
de Hanovra J,igii au redus la ne*utin)& *artidul torD, e4il0ndu-l *e Aoling/roKe *entru +0teva luni
'i tri.i)0ndu-l *e L4%ord la Turn, unde a stat doi ani. A*oi 1'i +onsolidar& *o(i)ia 1n Ca.era
Co.unelor .anevr0nd +u t0rgurile *utrede
2FF
'i +oru*0nd *e aleg&tori. =iguri de ai+i 1nainte de
s*ri@inul Ca.erei Co.unelor, *relungir& durata .andatului *arla.entar de la trei la 'a*te ani 8lege
.odi%i+at& 1n 1911, +0nd durata .andatului a %ost redus& la +in+i ani<.
III. C0t des*re +a/inet, gru* de .ini'tri solidar res*onsa/il 1n %a)a Ca.erei Co.unelor, va %i,
+a toate institu)iile /ritani+e, nu un +on+e*t apriori$ +i o*era ti.*ului, a ,a(ardului, a
+o.*ro.isului 'i a /unului-si.). Ca/inetul nu-i de+0t un gru* de +onsilieri *arti+ulari 'i .ini'trii
ni+i nu au alt titlu o%i+ial. i.eni nu se g0nde'te la +rearea unui *ost de *ri.-.inistru?
*arla.entului 1i este groa(& 'i. de +uv0nt 'i de idee, dar, regele ne+unos+0nd li./e 'i ne.ai*ut0nd
*re(ida Consiliul, e %oarte ne+esar +a unul dintre .ini'tri s&-l 1nlo+uias+&. =-a 1nt0.*lat +a a+est
.inistru, Nal*ole, s& %ie un .aestru in arta guvern&rii. Colegii s&i se o/i'nuir& s&-i re+unoas+&
autoritatea. El 1nsu'i ad.ite +& de)ine a+east& autoritate 1n /a(a a+ordului +u .a@oritatea Ca.erei
Co.unelor 'i se retrage, +ontrar tuturor *re+edentelor, +0nd *ierde 1n+rederea nu a regelui, +i a
Ca.erei. Retragerea a+easta +onstituie 1n o+,ii regelui o 1n+&l+are a *rerogativelor +oroanei 'i
2
2F9
Min.i cu neru<inare 81n li./a latin&<.
2
2FF
T0rgurile sau /urgurile *utrede erau nu.ite 1nainte de re%or.a ele+toral& din 1E;2 lo+alit&)ile +are aveau dre*tul de
a tri.ite un de*utat 1n *arla.ent, de'i nu.&rul aleg&torilor din +u*rinsul lor era %oarte .i+, ast%el +& voturile a+estora
*uteau %i u'or +u.*&rate.
F;
+eilal)i .ini'tri nu se retrag 'i ei o dat& +u Nal*ole. Mult& vre.e 1n+& regele va *utea .en)ine 1n
Consiliu .ini'tri +are nu %a+ *arte din e+,i*a *ri.ului .inistru. A/ia o dat& +u $itt -@unior o%i+iul de
*ri.-.inistru va 1n+e*e s& se.ene +u +eea +e este ast&(i 'i va tre/ui s& se a'te*te *0n& 1n se+olul al
II-lea *entru +a titlul 'i institu)ia s& %ie o%i+ial re+unos+ute.
I3. 7n+e*utul erei Jal*oliene nu +oin+ide e4a+t +u a+eea a do.niei. !n *ri.-.inistru J,ig
8=tan-,o*e-ToJns,end< re*ri.& +u su++es o r&s+oal& a *arti(anilor lui Ia+o/ din 171F, dar guvernul
a+esta +o.ite erori +are 1n s+urt& vre.e i-adu+ *ieirea2 a< $entru a asigura sta/ilitatea J,igilor at0t
1n Ca.era #or(ilor +0t 'i 1n Ca.era Co.unelor, *ro*une s& se li.ite(e dre*tul regelui de a nu.i
noi *airi? .&sura era *ri.e@dioas&, +&+i i-ar %i %&+ut *e lor(i +o.*let inde*enden)i de +oroan& 'i de
)ar&, ar %i %&+ut *osi/il a++esul la rangul de *air 5nu.ai *rin inter.ediul unui +o'+iug5 'i ar %i
*reg&tit terenul *entru +on%li+te %&r& ie'ire 1ntre +ele dou& +a.ere. Nal*ole +o./&tu a+east& .&sur&
'i reu'i s& o/)in& res*ingerea ei. /< 7n 172: i(/u+ni un .are s+andal %inan+iar2 4outh 4ea Bubble
dis+redit& o 1ntreag& genera)ie de oa.eni de stat. L +o.*anie a .&rilor de =ud *ri.ise 1n 1711
.ono*olul +o.er)ului /ritani+ +u A.eri+a de =ud. A*oi +ondu+&torii ei o%eriser& s& ia 1n sar+ina lor
1ntreaga datorie de stat 1n s+,i./ul unor anu.ite +on+esii 'i anuit&)i. 7n +e *utea +onsta /ene%i+iul
lorM 7.*ru.utau +u do/0n(i .ai .i+i de+0t statul 'i se g0ndeau s& dea +reditorilor a+estuia, 1n
s+,i./ul titlurilor lor de +rean)&, a+)iuni ale so+iet&)ii la +ursul (ilei. 8Lr, de la 121 1Z2 la 1n+e*utul
anului, a+)iunile se ur+aser& 1n iulie *0n& la 1:::.< A+east& %e/r& a s*e+ula)iei, analog& a+eleia +are
*usese st&*0nire *e "ran)a 8siste.ul lui #aJ< 1n a+eea'i e*o+&, se s%0r'i tot at0t de re*ede *e +0t se
*ro*agase. 7n august a+)iunile au s+&(ut la 1;F. Mii de engle(i s-au ruinat. An+,eta a dovedit +& unii
.ini'tri, *rintre +are 'i +an+elarul %inan)elor, %useser& +u.*&ra)i. Nal*ole 1nsu'i s*e+ulase +u su++es
'i v0nduse a+)iunile sale la *re)ul .a4i., dar, *rin dis+ursurile sale, vestise *ri.e@dia. A'a +u. s-a
1nt0.*lat .ai t0r(iu 'i 1n "ran)a, 1n ur.a s+andalului $ana.a, unii tineri se v&(ur& deodat& a@un'i la
*utere 1n ur.a %ali.entului 'i i.*ruden)ei +elor .ai v0rstni+i. A+esta a %ost 'i +a(ul lui Nal*ole
du*& 4outh 4ea Bubble. %ost l&udat& 1n)ele*+iunea +uv0nt&rilor sale 'i invidiat& +o.*ortarea sa. Qi
ast%el a devenit *ri.-lord al vistieriei 'i +an+elar al %inan)elor. 3a *urta a+este titluri ti.* de
dou&(e+i 'i unu de ani, dar de %a*t va e4er+ita %un+)ia de *ri.-.inistru.
3. =ir Ro/ert Nal*ole a %ost unul dintre +ei .ai .ari .ini'tri engle(i, de'i 1i erau str&ine toate
atri/utele .&re)iei. "iu al unui s3uire din or%olK, avea gusturile 'i .anierele unui *ro*rietar de la
)ar&. C0nd *ri.ea s+risori, le des+,idea .ai 1nt0i *e a+elea venite de la *&durarul s&u 'i a*oi *e +ele
ale +olegilor. 6etesta .u(i+a. 7i *l&+ea +urtoa(ia, 1i *l&+eau .esele 1nsu%le)ite 'i *utea s& sus)in& o
+onversa)ie de *atru ore +u regele Ceorge 1ntr-o latineas+& a*ro4i.ativ&. Cini+, nu se te.ea de
ni.i+ .ai .ult +a de dis+ursurile 1n&l)&toare 'i r0dea de adversari +0nd se l&udau +u *atriotis.ul
lor. 6etesta do+trinele, +a.*aniile 'i se %erea de to)i a+ei +are ar %i vrut s&-i di+te(e +onduita du*&
+&r)ile de istorie. Ad.inistra tre/urile de stat a'a +u. un /un negustor 'i le ad.inistrea(& (i de (i
*e-ale sale. #u+ra 1ntr-un .od at0t de a/il, +& *&rea a nu %a+e ni.i+, de'i, de %a*t, el %&+ea totul.
Marele s&u *rin+i*iu era2 3uieta non "overe$ adi+& s& %ie l&sa)i 1n *a+e +0inii +are dor.. u +redea
1n %idelitatea *arti(anilor2 5=%&tuies+ *e tinerii .ei +olegi s& nu s*un& ni+iodat& totdeauna'. I s-a
re*ro'at +& a s*us odat&2 5"ie+are o. are un *re)5, dar el s*usese2 5"ie+are din a+e'ti oa.eni are un
*re)5, vor/ind de ni'te adversari des*re +are a%ir.a)ia era adev&rat&. 5Cuverna *rin +oru*)ie > s*une
Ma+aulaD >, deoare+e 1n e*o+a lui era i.*osi/il s& guverne(i alt%el5.
3I. Nal*ole nu a *ro*us na)iunii sale ni+i un *lan, ni+i un *rogra., dar 5/unul s&u si.)
atingea genialitatea5. 7n ti.*ul +elor dou&(e+i de ani +0t a stat la *utere, siste.ul sau *oliti+ a %ost
si.*lu2 era de *&rere +& un stat sla/ tre/uie s& se %ereas+& de aventuri 'i +&, *entru a +onsolida o
dinastie %&r& *restigiu, datoria sa era s& +0'tige ti.*. C&ut& de+i s& .en)in& *a+ea *rin 1n)elegere +u
"ran)a, s& redu+& i.*o(itele, s& evite unirea /iseri+ii Angliei +u *arti(anii lui Ia+o/ 'i, 1n s%0r'it, s&-i
F9
o*reas+& *e torD de a a@unge la *utere. Belurile a+estea erau *oate li*site de .&re)ie, dar,
reali(0ndu-le, el o%eri )&rii sale +0)iva ani de *ros*eritate %&r& sea.&n. Cra)ie lui, lu*tele dintre
*artide 'i-au *ierdut +ara+terul s&l/ati+ *e +are-l avuseser& at0ta vre.e. C0nd, 1n +ele din ur.&, va
+&dea de la *utere, el se va l&sa 1nvins 5de oa.eni +&rora i-ar %i %ost u'or s& le taie +a*etele5.
6eoare+e *rivea *oliti+a +u s+e*ti+is. 'i s*e)a u.an& +u res*e+t, +0t ti.* a avut *uterea 1n .0n& a
%&+ut +0t .ai *u)in r&u +u *utin)&, dar li*sa lui de entu(ias. n-a %ost *e *la+ul +elor +u ini.a t0n&r&
'i *lin& de ardoare.
3II. $a+i%is.ul lui Nal*ole 1n *oliti+a interna)ional& a %ost servit de 1.*re@ur&ri. Tratatul de la
!tre+,t nu *rovo+ase ase.enea r&ni 1n a.orul *ro*riu +are s& +ear& revan'e (adarni+e 'i +rude.
E*o+a r&(/oaielor religioase tre+use 'i e*o+a r&(/oaielor na)ionale nu venise 1n+&. 3re.e de
dou&(e+i 'i +in+i de ani, de tea.a =*aniei, *e +are +iudatul Al/eroni
2F6
o re1nviase, .ini'trii %ran+e(i
6u/ois 'i "leurD au +&utat alian)a +u Anglia. Coali(ate, "ran)a 'i Anglia au %ost a*roa*e totdeauna,
1n tot +ursul istoriei, invin+i/ile. Ele au .en)inut atun+i o *a+e relativ&. $rin+i*iul non-interven)iei
*e +ontinent nu *utea %i a*li+at %&r& re(erve de Nal*ole, ai +&rui suverani aveau interese ,anovriene
1n Euro*a, iar aleg&torii interese +o.er+iale 1n +oloniile s*aniole. 5$oliti+a .ea > va s*une el +a un
o. *rudent > este s& nu .& las 1n+&tu'at de ni+i un anga@a.ent at0ta ti.* +0t ne vo. *utea
*er.ite5.
3III. 7n vara anului 1727, Ceorge I .uri de o a*o*le4ie. =-ar %i *utut +rede +& Nal*ole va
+&dea 1n di(gra)ie. $rin)ul de Nales nu se 1n)elesese ni+iodat& +u tat&l s&u? devenind Ceorge al
II-lea, *&rea *ro/a/il +& va dori s&-i s+,i./e *e .ini'tri. 6ar 1n s+urt& vre.e +urtenii avur& sur*ri(a
de a-l vedea *e sir Ro/ert /u+ur0ndu-se la +urte de o +onsidera)ie .ai .are +a ori+0nd. Qi noul rege
nu era totu'i u'or de atras. Avar, .es+,in, .etodi+ *0n& la .anie, a'te*ta 1n %ie+e sear&, +u +easul 1n
.0n&, +li*a +0nd s& se du+& la a.anta sa, *entru +& voia s& %ie la d0nsa la ora nou& *re+is. 6ovedise
1n via)& oare+are +ura@ %i(i+, 5dar era > s*unea Nal*ole > +el .ai .are *oltron *oliti+ +are a *urtat
vreodat& o +oroan& *e +a*5. 6in %eri+ire *entru .inistru 'i *entru )ar&, Ceorge al II-lea se l&sa
+ondus de regina Carolina, 5%e.eie inteligent&, +ultivat&, stoi+& 'i .ai ales r&/d&toare5. As+ulta,
%&r& s& o/oseas+&, 'a*te-o*t ore *e (i torentul de +uvinte al /ietului rege, +are vor/ea +u e.%a(&
des*re r&(/oi sau des*re genealogie. =ingura +o.*ensa)ie *e +are o avea regina 1n s+,i./ul a+estei
nes%0r'ite *li+tiseli era +& ea guverna )ara 'i +& *utea s&-l sus)in& *e s+u.*ul ei sir Ro/ert.
Mul)u.it& a+estui s*ri@in, Nal*ole se .en)inu la *utere. =ingura .are %urtun& din ti.*ul
.inisteriatului s&u a %ost e4traordinara revolt& a o*iniei *u/li+e 1.*otriva legii i.*o(itului indire+t.
Era vor/a *ur 'i si.*lu de un dre*t de va.& intern& asu*ra +o.er)ului de tutun 'i vin. Bara se
su*&r& at0t de tare 5de *ar+& Nal*ole ar %i vrut s& a/oleas+& Marea Cart&5. #ondra urla2 5u vre.
s+lavie, nu vre. i.*o(ite indire+te, nu vre. sa/o)i de le.nT' =a/o)ii a+e'tia de le.n 1i o/sedau *e
engle(i 1n+& de *e vre.ea lui sir Go,n "ortes+ue. Nal*ole, +are avea de o .ie de ori dre*tate, so+oti
+& trea/a nu .erit& v&rsare de s0nge. 5H&r.&laia asta nu va )ine *rea .ult5, s*use el. =-a a%ir.at
des*re guvernarea J,igilor +& era o oligar,ie te.*erat& de r&s+oale. 7n realitate 1ns& a@ungea 'i
nu.ai a.enin)area +u r&s+oala. 7n seara +0nd Nal*ole a +edat, #ondra a %ost ilu.inat& +a de
s&r/&toare. 6ar .inistrul a r&.as la *utere.
II. 6u*& dou&(e+i de ani de destindere, .arele *a+i%ist s%0r'i *rin a %i +onstr0ns la r&(/oi.
Qovinis.ul +o.er+ial +re'tea. =u/ *av&(a tratatului +are-i d&duse Angliei dre*tul de a introdu+e
s+lavi 1n +oloniile s*aniole 'i de a tri.ite a+olo o nav& 1n %ie+are an, %usese organi(at& o 1ntreag&
+ontra/and&. !ni+a nav& era 1nso)it& de o %lotil&, +are du*& %ie+are es+al& su/ *rete4tul
2F6 Ciulio Al/eroni 81669H17F2< > +ardinal de origine italian&, devenit *rin+i*alul .inistru al regelui =*aniei, 1ntre
1719 'i 1719. Te4tul original e *osi/il s& +u*rind& o gre'eal&2 Al/eroni n-a %ost un *ersona@ 5+iudat5 8trange<, +i a %ost
un 5str&in5 8tranger< la +urtea =*aniei.
FF
a*rovi(ion&rii +u ali.ente, se u.*lea de .&r%uri noi. =ervi+iile s*aniole de +oast&, %urioase,
*er+,e(i)ionau toate navele engle(e. L*o(i)ia se servea de a+este 5atro+it&)i5 *entru a ata+a iner)ia
lui Nal*ole 'i +eea +e nu.ea ea 5%uria nego+ierilor5. !n oare+are +&*itan GenKins a venit la /ara
Ca.erei Co.unelor s& relate(e +u. /ri+ul s&u, (ebecca$ a %ost +ontrolat de s*anioli, +u. i-au t&iat
o ure+,e 'i +u. 5'i-a 1n+redin)at su%letul lui 6u.ne(eu 'i +au(a sa *atriei5. $entru a *une +a*&t
a+estor tul/ur&ri, Nal*ole 1n+,eie +u s*aniolii o +onven)ie e+,ita/il&. Ea %u 1n%ierat& de un t0n&r
*arla.entar, Nillia. $itt, +a de(onorant&. Adev&rul era +& adversarii .inistrului doreau r&(/oi +u
=*ania, nu %&r& g0ndul as+uns de a-i r&*i a+esteia +oloniile. 53a %i r&(/oiul vostru > le-a s*us
Nal*ole 1n 17;9, +0nd a tre/uit s&-l a++e*te > 'i, din *artea .ea, s& v& %ie de /ine5.
I. A+est 5r&(/oi *entru ure+,ea lui GenKins5 a %ost, a'a +u. a *rev&(ut Nal*ole, un r&(/oi
greu. L*o(i)ia, +are-l +eruse, re%u(a guvernului .i@loa+ele ne+esare *entru a-l +0'tiga. 5=ir Ro/ert
vrea s& ai/& o ar.at&, nu vrea r&(/oi 'i nu *oate avea *a+e5. Ministrul, /olnav de litia(&, e*ui(at,
1nvins 1n Ca.era Co.unelor 1n ur.a s*ri@inului a+ordat adversarilor s&i de +&tre de*uta)ii s+o)ieni
'i de +ei din CornJall, 1'i d&du 1n s%0r'it de.isia 'i tre+u 1n Ca.era #or(ilor +u titlul de lord
Lr%ord. $le+area sa d&du lo+ unei +iudate .ani%esta)ii 1.*otriva o%i+iului de *ri.-.inistru. Trei(e+i
'i unu de *airi %or.ular& un *rotest 1n +are ar&tau +& a+est titlu, ne%iind *rev&(ut de legile engle(e,
nu era +o.*ati/il +u +onstitu)ia )&rii. $itt avea s& re+unoas+& .ai t0r(iu +& %usese nedre*t %a)& de
Nal*ole 'i avea s&-l laude *e a+est 1n)ele*t 'i e4+elent .inistru. 6ar, 51n)ele*tul 'i e4+elentul
.inistru5 1'i ter.inase o*era. Cra)ie unei lungi *erioade de +al., el a a@utat dinastia s& *rind&
r&d&+ini 'i a dus la 1./og&)irea )&rii. A+east& /og&)ie 1ns&'i +erea oa.eni noi. Anglia, avid& de
+u+eriri, r0vnea la un i.*eriu. Ea nu .ai dorea a+u. *a+ea, /unul-si.), ni+i .&+ar %eri+irea, +i 'tiri
des*re vi+torii, lista ora'elor +u+erite, su++ese 'i aventuri. 3re.ea lui Nal*ole tre+use.
II. L dat& +u Nal*ole se e+li*sar& dou& din ideile sale %avorite2 +a/inetul o.ogen 'i alian)a
+u "ran)a. Mini'trii J,ig +are au ur.at lui Nal*ole 8Carteret, +ei doi $el,a.< luar& 1n +a/inetul lor
+0)iva torD *entru a ter.ina +u 5a+este ne%eri+ite deose/iri de *artid5. =e redes+,idea ast%el o
de(/atere 8+are ni+i *este dou& sute de ani nu va %i luat 1n+& s%0r'it< +u *rivire la statul totalitar 'i
statul *arla.entar. Carteret, /&r/at de o real& valoare 'i str&in de ori+e @osni+ie, nu se *utu .en)ine.
6is*re)uind +oru*)ia *ra+ti+at& de Nal*ole, el l&s& s& se 1n)eleag& +&-l interesa nu.ai *oliti+a 1n stil
.are 'i nu voia s&-'i *iard& ti.*ul o+u*0ndu-se de *osturi 'i de /ene%i+ii. Cei +are voiau *osturi 'i
/ene%i+ii 5se adresar& unor oa.eni +are aveau .ai .ult ti.*5. Contrar .a4i.elor lui Nal*ole,
Carteret se anga@& 1n tre/urile +ontinentale. 7.*&ratul Carol al 3l-lea 1i l&sase .o'tenire %ii+ei sale
Maria-Tere(a, *rin +ra!"atica sanc.iune$ toate statele sale 8Euro*a +entral&, Aelgia, Italia<. L
ase.enea su++esiune avea s& tre(eas+& invidii. #a .oartea lui Carol, "rederi+ al II-lea al $rusiei
*retinse =ile(ia. Care erau dre*turile luiM 5Tru*e .ereu 1.*ros*&tate, vistierie *lin& de aur 'i un
su%let avid5. Anglia, legat& %&r& voia ei, *rin dinastia sa, de interesele Hanovrei, lu& *o(i)ie 1.-
*otriva $rusiei 'i 1n %avoarea Austriei? "ran)a, ostil& Austriei *rin tradi)ie, se arun+& 'i ea 1n a+east&
1n+&ierare. Cur0nd, 1nto+.ai +a 1n duelurile de alt&dat&, 5se+un(ii5 s%0r'ir& *rin a se /ate. 7n .ai
1799 i(/u+ni r&(/oiul 1ntre "ran)a 'i Anglia? 1n iunie, t0n&rul *retendent Carol-Eduard, ne*otul lui
Ia+o/ al II-lea, sosit din "ran)a, de/ar+& 1n =+o)ia.
III. Reg&si a+olo, o dat& .ai .ult, ui.itoarea %idelitate a hi!hlander& ilor
2F7
%a)& de %a.ilia sa?
'i o dat& .ai .ult se v&di +& s+o)ienii sunt +ei .ai /uni solda)i ai insulei. Cu 'ase .ii de oa.eni
Carol-Eduard *utu intra 1n Anglia 'i 1nainta *0n& la 6er/D. 6a+& ar %i %ost a@utat de o r&s+oal&
engle(&, ar %i *utut s& readu+& *e tron, 1n *ersoana sa, dinastia =tuart, +eea +e ar %i %ost *un+tul de
*le+are al unor .ari tul/ur&ri. 6ar lu+rurile dovedir& uluitoarea indi%eren)& a *o*ula)iei engle(e %a)&
de a+est di%erend dinasti+. C0teva .ii de .unteni %useser& de a@uns *entru a invada Anglia? o .i+&
2F7 #o+uitori din @i!hlands$ *&r)ile .untoase, de nord, ale =+o)iei.
F6
ar.at& re+,e.at& de *e +ontinent %u de a@uns s& salve(e #ondra 'i Carol-Eduard /&tu 1n retragere.
7n "landra r&(/oiul lu& o 1ntors&tur& %avora/il& *entru "ran)a. =+&*0nd de a.enin)area austria+& 1n
ur.a vi+toriei lui "rederi+ al $rusiei, .are'alul de =a4a o/)inu la "ontenoD o vi+torie str&lu+it&
asu*ra Angliei 8179F<, o vi+torie a artileri'tilor. 6a+& Anglia n-ar %i %ost st&*0na .&rii, da+& +orsarii
ei n-ar %i ruinat +o.er)ul %ran+e( 'i da+& *rotestan)ii nu l-ar %i alungat *e Carol-Eduard, #udovi+ al
I3-lea ar %i *utut nutri .ari s*eran)e. 6ar 1n a*rilie 1796, Carol-Eduard, 1nvins la Culloden, %ugi 1n
"ran)a 'i .untenii %ur& adu'i 1n s%0r'it la su*unere, nu %&r& /rutalitate. Curind regi.entele re+rutate
1n Hig,lands 8Ala+K Nat+,-Cordon Hig,landers< aveau s& %ie *rintre +ele .ai vite(e 'i loiale din
regat.
IIII. 6in 179: *0n& 1n 179E, Anglia 'i "ran)a %ur& 1n stare de r&(/oi nu nu.ai 1n Euro*a, +i 'i
1n Canada 'i India. =t&*0ni ai Canadei, %ran+e(ii doreau s& o+u*e v&ile L,io 'i Mississi**i, +eea +e
ar %i des*&r)it de ,interlandul lor +oloniile de *e +oast&. 7n India +ele dou& +o.*anii rivale
1ntre)ineau .i+i ar.ate *e +are le *uneau 1n servi+iul *rin)ilor indigeni ori de +0te ori 1ntre(&reau
vreo 'ans& de a-'i .&ri teritoriul. Ai+i se +io+nir& doi oa.eni .ari, %ran+e(ul 6u*lei4 'i engle(ul
Clive. 6u*lei4 ie'i 1nving&tor la 1n+e*ut 'i lu& 1n st&*0nire ora'ul engle( Madras. C0nd s-a 1n+,eiat
tratatul de la Ai4-la-C,a*elle 8179E<, tre/ui s&-l restituie. 6ar *a+ea n-a 1.*iedi+at +o.*aniile
rivale s& +ontinue lu*ta, su/ *rete4tul s*ri@inirii suveranilor lo+ali. Clive, +u toat& e4tre.a sa
tinere)e 'i nu.&rul .i+ al solda)ilor s&i, o/)inu str&lu+ite vi+torii asu*ra suveranilor indigeni. $rin
a*&rarea sa la Ar+ot 817F1< 'i .ai t0r(iu *rin /&t&lia de la $lasseD 817F7<, el *use /a(ele unui i.-
*eriu engle( 1n India. Averea sa *ersonal& 'i teritoriul Co.*aniei Indiilor orientale +res+ur& 1n .od
uluitor. Engle(ii des+o*erir& 1n India +o.ori +o.*ara/ile +u a+elea *e +are le-au adus odinioar&
s*aniolii din A.eri+a de =ud. $rin)ii indieni, +a s& +0'tige /un&voin)a +u+eritorilor, 1i u.*lur& de
aur 'i *ietre *re)ioase. Averile +0'tigate 1n India vor @u+a de a+i 1nainte un rol +a*ital 1n alegerile
engle(e.
II3. $a+ea de la Ai4-la-C,a*elle 8179E< nu satis%&+u *e ni.eni. A'a +u. se 1nt0.*la de
.ult& vre.e, de %ie+are dat& +0nd se ter.ina un r&(/oi 1ntre "ran)a 'i Anglia, %ie+are dintre +ei doi
adversari tre/uia s& restituie +e-a +u+erit, *entru +& +el&lalt de)inea-ga@uri *re)ioase. $entru a o/)ine
retragerea tru*elor %ran+e(e +are *useser& st&*0nire *e "landra, guvernul engle( tre/ui s& eva+ue(e
insula Ca*-Areton, +are do.ina Canada. 7n India 'i Canada +on%li+tele %ran+o-engle(e nu s-au
1n+,eiat. i+i una dintre .arile *uteri euro*ene nu a++e*ta ,arta lu.ii a'a +u. era. Toate ve+,ile
siste.e de alian)& erau *e du+&... "ran)a 'i Austria se 1ntre/au da+& du'.&nia lor tradi)ional& era
1ntr-adev&r @usti%i+at& *rin reale o*o(i)ii de interese sau da+&, di.*otriv&, *rogresele reali(ate de
$rusia nu +onstituiau *entru a.0ndou& un *eri+ol +o.un 'i de te.ut. "ran)a 'i Anglia 1n+e*eau s&
1n)eleag& +& nu vor +unoa'te o *a+e dura/il& at0ta ti.* +0t nu va %i regle.entat& 1ntre ele *ro/le.a
su*re.a)iei *e .are 'i a +oloniilor.
I!
STAREA MORA!URILOR
,(-..0(-3.2
I. i+iodat& Anglia nu avusese 1n Euro*a un *restigiu .ai vast. =u++esul ar.atelor sale,
*ruden)a revolu)iei sale ins*irau +elorlalte *o*oare o dorin)& res*e+tuoas& de a-i studia ideile 'i
institu)iile. "ilo(o%ul J,igilor, Go,n #o+Ke, avea s& devin& .aestrul tuturor %ilo(o%ilor euro*eni.
=+o*ul s&u era s& o*un& dre*tului divin al dinastiei =tuart +eea +e el nu.ea dre*tul natural. $e +0nd
Ho//es so+ote'te o.ul 1n starea lui natural& dre*t o /rut& *eri+uloas& 'i dedu+e din +ara+terul r&u al
F7
s*e+iei ne+esitatea unui stat *uterni+, sau #eviat,an, #o+Ke arat& +& 'i 1n starea lui natural& o.ul,
%iin)& ra)ional&, res*e+t& ni'te legi, +are sunt legile .oralei. $entru Ho//es, +ontra+tul dintre
suveran 'i su*u'ii s&i le este i.*us a+estora de 1ns&'i sl&/i+iunea lor? 1n o+,ii lui #o+Ke, e un
+ontra+t %&+ut 1n .od li/er de ni'te oa.eni li/eri +are au dre*tul s&-'i i.*un& +ondi)iile. !n teolog
ar *utea s*une +& Ho//es +rede 1n *&+atul originar 'i +& #o+Ke neag& a+east& do+trin&. 6in
o*ti.is.ul o%i+ial al lui #o+Ke avea s& ia na'tere -ontractul social al lui Rousseau, 6e+lara)ia
dre*turilor o.ului 'i +et&)eanului 'i 6e+lara)ia de inde*enden)& a.eri+an&. =*iritul ra)ionalist,
anti-istori+ al se+olului al I3III-lea e datorat 1n .are *arte eseurilor 'i tratatelor lui Go,n #o+Ke.
II. =-ar *utea is+a 1ntre/area +u. se %a+e +& or&'eni 'i )&rani engle(i, *e +are %ilo(o%ia la .od&
1i 1nv&)a +& s-au n&s+ut li/eri, au a++e*tat at0t de u'or autoritatea unei aristo+ra)ii agrare +are nu
*oseda, +a odinioar& +avalerii %eudali, o %or)& .ilitar&. Mai 1nt0i, engle(ul d& .ai .ult& i.*ortan)&
realit&)ilor +on+rete de+0t dre*turilor a/stra+te? #o+Ke a avut o in%luen)& .ai *ro%und& 1n "ran)a
de+0t 1n Anglia *entru +& ideile se /u+ur& de .ai .ult& +onsidera)ie 'i au .ai .ult& *utere 1n
"ran)a. A*oi engle(ii de *e vre.ea lui #o+Ke nu aveau .otive grave de ne.ul)u.ire. Ei vedeau +&
institu)iile lo+ale, +u toate nedre*t&)ile inevita/ile, erau e%i+iente 'i su*orta/ile. Gude+&torul de *a+e,
.ai totdeauna s3uire& ul do.eniului lo+al, d&dea .ai .ult& .l&diere legilor votate de *arla.ent? era
'i silit s& %a+& asta2 +u. ar %i *utut s& le a*li+e %&r& +onsi.)&.0ntul *aro,iilor atun+i +0nd singura sa
*oli)ie era e4er+itat& de a+ei constables din satM =l&/i+iunea sa *&rea o garan)ie a relativei sale
e+,it&)i. u 1n+a*e 1ndoial& +& legile *enale erau de o as*ri.e ar,ai+&, %&r& rost 'i +rud&. Ara+onierii
'i vaga/on(ii erau trata)i +a ni'te +ri.inali *ri.e@dio'i. 6ar *ro*rietarii lo+uiau *e *&.0nturile lor
'i res*e+tau *e %er.ierul +instit. Co.*etent 1n agri+ultur&, sVuire-ul engle( .un+ea *e do.eniul s&u
*rintre v&+arii 'i *&storii s&i. =*ortul tre(ea un interes tot at0t de viu la o.ul din *o*or +a 'i *rintre
lor(i. 56u+ele @u+a +ri+Ket +u gr&dinarul s&u5. #eg&turile *ersonale 1nlo+uiau leg&turile
ad.inistrative. Anglia se+olului al I3III-lea nu-i nu.ai 5o aristo+ra)ie te.*erat& de r&s+oale5, ea e
'i o oligar,ie te.*erat& de %a.iliaritate.
III. egustorii 'i /urg,e(ii, at0t de des u.ili)i *e +ontinent, 1'i *&strea(& 1n Anglia toat&
.0ndria lor. o/ilii 'i oa.enii de r0nd se o+u*& de a+elea'i a%a+eri? se 1n+,eie +&s&torii 1ntre
%a.iliile lor. A. .ai se.nalat a+east& revolu)ie, +ea .ai di%i+il& din toate 'i +are 1n Anglia datea(&
de +0teva se+ole. R&.0ne un .artor al ei, +are este li./a@ul. 56e +0teva se+ole > s+rie
To+Vueville
2FE
> +uv0ntul !entilo" 'i-a s+,i./at 1n 1ntregi.e sensul 1n Anglia 'i +uv0ntul o" de
rnd ni+i nu .ai e4ist&. Ar %i %ost i.*osi/il s& se tradu+& literal.ente 1n engle(& versul a+esta din
Tartulfe$ *e +are MoliWre l-a s+ris 1n 16692 OQi a'a +u. 1l ve(i e un /un gentilo.P. Cine vrea s& %a+&
'i o alt& a*li+are a 'tiin)ei lingvisti+e la 'tiin)a istoriei s& ur.&reas+& de-a lungul ti.*ului 'i al s*a-
)iului destinul a+estui +uv0nt2 !entle"en$ al +&rui *&rinte este +uv0ntul %ran+e( !entilho""e. =e va
vedea +u. 1n Anglia se.ni%i+a)ia lui se l&rge'te *e .&sur& +e distan)a dintre +ategoriile so+iale se
.i+'orea(&. 7n %ie+are se+ol +uv0ntul se a*li+& unor oa.eni a%la)i din +e 1n +e .ai @os *e s+ara
so+ial&. 7n "ran)a, !entilho""e a r&.as tot ti.*ul str0ns legat de sensul s&u *ri.itiv. A %ost *&strat
inta+t +uv0ntul +are era %olosit *entru a dese.na *e .e./rii +astei, *entru +& a %ost *&strat& +asta
1ns&'i, se*arat& de restul so+iet&)ii, +u. %usese din totdeauna5.
I3. $ersoana s3uire-ului, 1./r&+at 1n ,aine +u nasturi de argint, +u *eru+&, +u e+,i*a@ul s&u de
v0n&toare, +u /an+a re(ervat& 1n /iseri+&, 1n +are dor.itea(&, toate a+estea, +,iar 1n o+,ii )&ranilor,
%a+ *arte ne+esar& din de+orul vie)ii. A/ia du*& revolu)ia industrial&, .asele, trans*lantate 1n alt .e-
diu, vor 1n+eta s& ad.it& un *arla.ent +o.*us din s3uire-i +a un %eno.en natural. #a 1n+e*utul
se+olului se vor .ul)u.i s& g&seas+& o anu.it& identitate de .oravuri 1ntre +el +e lo+uie'te *e un
do.eniu 'i +el +e lo+uie'te 1ntr-o +o+ioa/&. 43uire&ul a+esta e un )&ran? 1n@ur& +a )&ranii, la nevoie
2FE Ale4is de To+Vueville 81E:FH1EF9< > di*lo.at 'i *u/li+ist %ran+e(.
FE
/ea 1.*reun& +u ei? 1n (iua alegerilor, a+e'tia 1i insult& %iul, arun+& 1n el +u noroi, a*oi 1l a+la.&.
5#u*tele ele+torale sunt un s*ort na)ional, tot a'a de *o*ular, /a 1n+& 'i .ai *o*ular de+0t +ursele de
+ai5. L.ul de la )ar& de *e vre.ea a+eea nu-i *rea nenoro+it. E /ine ,r&nit, du+e a+eea'i via)& +a
str&.o'ii s&i 'i, de %a*t, ni+i nu +unoa'te alta? satul r&.0ne universul s&u. C,iar 'i 1n ora'e, u+eni+ul
e +onsiderat de nu.ero'i negustori 'i .e'te'ugari +a un .e./ru al %a.iliei. 5$o*orul de @os > s+rie
un +&l&tor elve)ian > nu are nevoie 1n Anglia de o des+riere deose/it&? 1n +ea .ai .are *arte a
+a(urilor .i se *are +& se +on%und& +u 1ntreaga na)iune. Are a*roa*e a+elea'i /u+urii +a 'i no/ilii,
negustorii 'i +lerul, a+elea'i virtu)i 'i +,iar a+elea'i vi+ii5. 7n a doua @u.&tate a se+olului, e+,ili/rul
a+esta e distrus *rin de(voltarea .a'inis.ului 'i *rin e.igrarea s*re ora'e.
3. =ta/ilit&)ii %or.elor so+iale 1i +ores*unde 1n se+olul al I3III-lea sta/ilitatea %or.elor
literare. Clasi+is.ul este 1n vre.ea a+eea o /iseri+& ai +&rei s%in)i *&rin)i sunt Hora)iu 'i Aoileau.
Marele *oet al ti.*ului, $o*e, +o.*une un *oe. 1n genul *oe.ului 4trana
2F9
8*e +are-l intitulea(&
Dunciada6$ e*istole 'i satire, 1ntr-o %or.& tradi)ional& 'i, de alt%el, ad.ira/il&. =e si.te +& e o/sedat
de Aoileau. Mai originali, *rin ur.are .ai engle(i, =Ji%t 'i 6aniel 6e%oe dau dou& din +ele .ai
des&v0r'ite *ovestiri 1n *ro(& *e +are le-a *rodus literatura tuturor ti.*urilor2 -ltoriile lui
,uliver 'i (obinson -rusoe.
7n *aginile revistelor Tatler 'i =*e+tator
26:
, =teele 'i Addison i.*un eseului engle( %or.a *e
+are o va *&stra .ult& vre.e. Arta nu este .ai *u)in +lasi+& de+0t literatura. Cra)ia, si.*litatea
liniei sunt +ara+terele esen)iale ale +era.i+ei lui NedgJood, ale .o/ilelor C,i**endale 'i =,eraton,
ale +aselor 1n stilul Ada.
261
. Mari *i+tori engle(i2 Cains/oroug,, Ro.neD, ReDnolds, +ontinu& 1n
%a.iliile aristo+rati+e 8+a la %a.ilia =*en+er< galeriile de *ortrete 1n+e*ute de Hol/ein 'i 3an 6D+K.
Haendel, venind 1n 171: din Hanovra, unde era Kapell"eister$ devine 1n Anglia +o.*o(itor de
oratorii /i/li+e *entru +& a+esta era ti*ul de o*ere la .od& atun+i 'i, 1n 1792, i se +0nt& la 6u/lin
oratoriul Messia. 7n anul *re+edent 81791<, Carri+K de/utase 1n (ichard al :::& lea al lui
=,aKes*eare, a%i'ul des+riindu-l, %&r& a-l nu.i, 5un gentle.en +are n-a a*&rut 1n+& *e s+en&5. A+est
.are a+tor era 'i un ora .are, 5*ri.ul din lu.e H va s*une Go,nson
262
> *rin str&lu+ita lui +on-
versa)ie5. 7n a+est nou se+ol al lui Augustus, *i+tori, .u(i+ieni, a+tori, s+riitori, oa.eni *oliti+i
%or.ea(& o adev&rat& 5so+ietate5 +are, 1n %ie+are (i, se 1nt0lne'te 1n -offee @ouses$ #n lo+aluri 1n
+are se /ea +a+ao, 'i 1n +lu/uri. Atun+i iau na'tere +ele .ai +ele/re +lu/uri2 Rit-Rat, Aea%stea+K
Clu/, L+to/er Clu/. Addison le des+rie, +u o %er.e+&toare gravitate, 1n =+risoarea nu.&rul II din
4pectator.
3I. =*iritul de +onversa)ie se %or.ea(& 1n +a%enele 'i +lu/uri, +are @oa+& 1n Anglia rolul *e
+are l-au avut 1n "ran)a saloanele, dar gustul lor este .ai *ri.itiv. 6a+& e*o+a are o latur&
Cains/oroug,-ReDnolds, are 1ns& 'i o latur& Hogart,. 5$l&+erile +ele .ai o/i'nuite ale engle(ilor >
s*une +&l&torul nostru elve)ian > sau +el *u)in ale lo+uitorilor din #ondra, +onstau din vin, %e.ei,
@o+uri de noro+, 1ntr-un +uv0nt2 des%r0ul. Ei nu +aut& %ine)ea, 1n ori+e +a( nu 1n +e *rive'te vinul 'i
%e.eile, *e +are le *la+e s& le +onsu.e 1.*reun&, dar nu +u *rea .are ra%ina.ent 'i %&r& s& se
distre(e *rea .ult? s-ar s*une +& nu /eau de+0t +a s& /ea. Ei vor +a 'i +urte(anele lor s& /ea 'i se
1nd0r@es+ da+& vreuna se o*une5. 6e la tratatul Met,uen
26;
$ +lasele avute a/u(ea(& de vinul de $orto.
Aoling/roKe, Carteret, Nal*ole sunt .ari /&utori, de o sti+l&, de dou&, de trei, +&+i ast%el se
2F9 Le Lutrin * *oe. eroi+o.i+ al lui Aoileau.
26: Reviste satiri+e, editate de Ri+,ard =teele 81672H172:< 'i Gose*, Addison 81672H1719<, *rin +are a+e'tia au *us
/a(ele @urnalisti+ii literare.
261 u.it ast%el du*& %ra)ii Ro/ert 8172EH1792< 'i Ga.es Ada. 817;:H1799<, ar,ite+)i +are au de(voltat 1n Anglia
un stil de %a+tur& neo+lasi+&.
262 =a.uel Go,nson 817:9H17E9< > re*utat 'i %oarte in%luent s+riitor, +u un vast 'i .ultilateral +0.* de a+tivitate.
26; Tratat anglo-*ortug,e( din 17:;, asigur0nd Angliei i.*ortante avanta@e +o.er+iale. u.it ast%el du*& di*lo.atul
+are l-a nego+iat.
F9
+lasi%i+au atun+i oa.enii de stat. !n .inistru nu se ru'inea(& s& se *re(inte /eat 1n %a)a reginei, un
s3uire s& se 1./ete 1n %a)a %ii+ei sale. $o*orul /ea gin? 1n 1719 se distilea(& dou& .ilioane de
galloni
269
, iar 1n 17;F +in+i .ilioane.
3II. L dat& +u /e)ia se r&s*0nde'te 'i violen)a, +u at0t .ai *ri.e@dioas& +u +0t nu e4ist&
*oli)ie, iar ar.ata a %ost redus& 1n ur.a tratatului de la !tre+,t la o*t .ii de oa.eni *entru 1ntreaga
Mare Aritanie. $e str&(ile #ondrei, o /and& de tineri s+andalagii de soi, Mo,o+Ks-ii, .olestea(& *e
tre+&tori. $e dru.uri, +are sunt adev&rate .la'tini, ,o)i +&l&ri devali(ea(& *e +&l&tori. Ca. *rin
172F nu se vor/ea la #ondra de+0t de Ga+K =,e**ard, un %el de Al Ca*one al se+olului al I3III-lea.
A+est t0l,ar de dru.ul .are era *o*ular? nu-i ata+a de+0t *e +ei /oga)i, le lua /anii +u .aniere de
gentilo., a*oi 1i +,eltuia +u genero(itate. C0nd /anditul a traversat *entru ulti.a oar& str&(ile
#ondrei, %&+0nd dru.ul de la 1n+,isoarea eJgate la s*0n(ur&toarea din +artierul TD/u., s-a
%or.at un %el de +ortegiu triu.%al. 3ia)a a+estui ,o) i-a ins*irat *oetului Go,n CaD o *astoral&
+o.i+&, *arodie a o*erei italiene, a +&rei a+)iune s-ar %i *etre+ut 1n 1n+,isoarea eJgate, des+ris&,
s*re ui.irea *u/li+ului, dre*t un lo+ unde *u'+&ria'ii erau trata)i de te.ni+eri +a ni'te .ari seniori,
+u +ondi)ia s& ai/& /ani. $iesa lui CaD, Be!!arLs ;pera
26F
st0rni %urori. 3ioaie, s*rinten&, +ini+&,
/rutal&, ;pera de trei parale este, +a 'i Aunta lui Fi!aro$ una din a+ele lu+r&ri +are-'i datorea(&
+ele/ritatea at0t reu'itei sale esteti+e +0t 'i i.*ortan)ei sale istori+e. Ea (ugr&ve'te o so+ietate
i.oral&, +are nu-i *oate st&*0ni *e /andi)i 'i +are, din +au(a unei r&.&'i)e de s&l/&ti+ie, 1i ad.ir&.
3III. !n alt .are vi+iu al ti.*ului 1l +onstituie @o+urile de noro+. 7n toate +lu/urile, +a 'i 1n
+er+urile de %e.ei se @u+a. 7ntr-o singur& noa*te o %e.eie 1'i *ierde /i@uteriile 'i *ro*riet&)ile.
N,ist-ul, +are *0n& atun+i %usese .ai ales un @o+ al *astorilor *rotestan)i, a@unge la .od&. Erau 'i
*ro%esori +are-l *redau, o guinee
266
*entru o le+)ie. Cei +are nu @u+au +&r)i %&+eau s*e+ul&. $o%ta de
+0'tig era at0t de .are, 1n+0t es+ro+ii nu du+eau li*s& de vi+ti.e. "inan+iari vero'i 1n%in)au so+iet&)i
+u s+o*uri din +ele .ai a/surde. !nul dintre a+e'tia .erse *0n& a+olo 1n+0t *retinse dou& guinee de
+a* *entru o o*era)ie al +&rei se+ret nu-l *utea divulga de+0t du*& su/-s+ri*)ie. 7ntr-o singur& (i
str0nse dou& sute de guinee, su.& +u +are %ugi. Era un +li.at *rielni+ *entru e4travagantele a%a+erii
4outh 4ea Bubble.
II. A&utura, @o+ul, intrigile a.oroase erau *ri+ina unor +erturi +are adesea se ter.inau *rin
dueluri. La.enii se /&teau *retutindeni, 1n s&lile de /al, 1n -offee @ouses$ *0n& 'i *e +uloarele tea-
trelor. L/i+eiul de a u+ide un o. *entru un +uv0nt a dis*&rut a/ia *e la s%0r'itul se+olului. 7n 177F
5ti+&losul lord5 ADron
267
avea s&-l .ai u+id&, 1ntr-o lu*t& din +ele .ai ne/une'ti, *e un+,iul Mariei
C,aJort,. Totu'i, din 17;: duelul tindea s& dis*ar& gra)ie unui /&r/at +are a e4er+itat asu*ra
.oravurilor engle(e +ea .ai +iudat& in%luen)&2 Ri+,ard as,, +unos+ut .ai .ult su/ nu.ele de
5"ru.osul as,5. 7n 17:F as, %usese nu.it .aestru de +ere.onii la Aat,? 1n+& de *e vre.ea
ro.anilor ora'ul a+esta /alnear avea o .are re*uta)ie, dar +ei veni)i la /&i se *li+tiseau a.arni+.
as, 1'i *use 1n g0nd s& tre(eas+& ora'ul la via)&. 7nvestit 8de el 1nsu)i< +u o autoritate neli.itat&, el
i.*use +ele .ai stri+te, dar 'i +ele .ai 1n)ele*te reguli. El a %ost *ri.ul +are i -a o/i'nuit *e engle(ii
din di%erite *aturi so+iale s& se a.este+e unii +u al)ii 1n ti.*ul se(onului de /&i, de ase.enea el a
269 M&sur& anglo-sa4on& de +a*a+itate? 1 gallon [ 9,F9 l.
26F ;pera cer<etorului$ #n li./a ro.0n&2 titlul ei 'i al altor lu+r&ri literare sau .u(i+ale *e +are le-a ins*irat a %ost
+onsa+rat 1n %or.a2 L*era de trei *arale 81n li./a %ran+e(& > LL;pMra de Nuatre 4ous6.
266 Moned& de aur valor0nd 21 de 'ilingi, nu.it& ast%el deoare+e ini)ial, su/ Restaura)ie, a %ost /&tut& din aur *rovenit
din Cuineea. 6in 1E17 a %ost 1nlo+uit& +u alt& e.isiune, de a+eea'i valoare no.inal&, ale +&rei .onede erau nu.ite
soverei!n.
267 !n+,i al +unos+utului *oet, a +o.*&rut *entru a+east& %a*t& 1n %a)a Ca.erei #or(ilor, 1ntr -un *ro+es +are a st0rnit
vilv&. MarD C,aJort, a %ost iu/it& de *oetul ADron 1n adoles+en)& 'i +0ntat& 1ntr-unui din *oe.ele sale, The Drea"
83isul<.
6:
inter(is *ortul s*adei la Aat,. L/i+eiul a+esta, .ai 1nt0i *ro*riu lo+alit&)ii Aat,, se generali(& a*oi,
su*ri.0ndu-se +el *u)in duelurile in+identale. as, i.*use /&r/a)ilor s& *oarte +iora*i de .&tase 'i
*anto%i de+olta)i. 5A %ost +el dint0i > s*une Lliver Colds.it,
26E
+are a dat o anu.it& de(involtur& 1n
*urt&ri, 'i asta unui *o*or *e +are str&inii aveau o/i+eiul s&-l /la.e(e *entru re(erva 'i ti.iditatea
sa... Cei din !entr% duser& *0n& la #ondra de(involtura do/0ndit& la Aat,, ast%el +& *u)in +0te *u)in
1ntregul regat deveni .ai ra%inat, gra)ie le+)iilor O"ru.osului as,P5. Ar *utea %i luat 1n der0dere
.aestrul de +ere.onii +u *&l&rie al/& 'i +alea'+& lu4oas& +u 'ase +ai? dar 5de'i +ere.onia se
deose/e'te .ult de *olite)e, ni+i o na)iune nu a devenit *oliti+oas& %&r& s& %i %ost .ai 1nt0i
+ere.onioas&5. 7n a+ele *is+ine din Aat, 1n +are /&r/a)ii 'i %e.eile > l&s0ndu-'i /atista, /u+,etul sau
ta/a+,era s& *luteas+& 1n %a)a lor *e o t&vi)& de le.n > 1'i alungau, %lirt0nd, *li+tiseala unui se(on de
/&i, tonul grosier al +o.ediilor lui ND+,erleD sa trans%or.& 1n tonul s*iritual 'i %rivol al
*ersona@elor lui =,eridan.
I. La.enii din 1ntreaga Euro*&, 1n a+ea *ri.& @u.&tate a se+olului al I3III-lea, au .ulte
tr&s&turi +o.une. "rivolitatea, sen(ualitatea, s+e*ti+is.ul, toate +ara+terele so+iet&)ilor *rea %eri+ite
se 1nt0lnes+ la #ondra, +a 'i la $aris. MontesVuieu notea(& 1n 17292 5u e4ist& religie 1n Anglia.
Cineva s*un0nd 1n Ca.era Co.unelor2 OCred a+est lu+ru +u. +red 1n 6u.ne(euP, toat& lu.ea a
1n+e*ut s& r0d&5. 6avid Hu.e, %ilo(o% la .od& 1n +ele dou& +a*itale, este un s*irit ti*i+ al se+olului
s&u 5*rin ura %a)& de entu(ias., +ea .ai .are re*ulsie *rodu+0ndu-i entu(ias.ul religios. El nu
*utea 1n)elege de +e +onvingerile religioase *ot %i *ri+ina unui antagonis., du*& +u. n-ar %i *utut
1n)elege *e ni'te oa.eni +are ar %i re%u(at s& se 1n+ru+i'e(e +u al)ii *e dru.ul .are5.
Conte.*oranul s&u 3oltaire avea s& re+unoas+&, la s%0r'itul vie)ii, +& o.ul nu *oate tr&i %&r&
entu(ias. 'i +& tre/uie s& trea+& .ereu 5de la +onvulsiile nelini'tii la letargia *li+tiselii5. 7n Anglia,
+a 'i 1n "ran)a, *li+tiseala 'i nevoia de entu(ias. aveau s& adu+&, du*& o @u.&tate de se+ol de
s+e*ti+is. 'i egois., o revolu)ie senti.ental&. #a dre*t vor/ind, s+e*ti+is.ul 1nsu'i %usese deseori
.as+a unui nou .isti+is.. 5E o ,i.er& > s+rie Aernard "aD
>
> s& ne i.agin&. se+olul al I3III-lea
do.inat de o logi+& i.*la+a/il&, st&*0n& *e ini.i 'i i.agina)ie? +a toate +elelalte e*o+i, 'i a+easta a
%ost .0nat& de visuri 'i de *asiuni +are au .odelat %or.a inteligen)ei 'i i-au i.*us reguli5. A'a +u.
do+trina lui #o+Ke, 1n a*aren)& %oarte logi+& 'i ra)ional&, le-a 1ng&duit J,igilor s& )in& 1n %r0ul
ra)iunii 1n%o+atele lor *ati.i *oliti+e, tot ast%el, du*& 1n%iin)area Marii #o@i din #ondra 8171F<,
%ran+.asoneria, de(volt0ndu-se +u re*e(i+iune 1n toat& Anglia, o%er& un ad&*ost s*iritual dei'tilor,
+are 'i-au *&strat nevoia unui ritual 'i a unui .isti+is.. 6ar %ran+.asoneria engle(& r&.0ne
aristo+rati+& 'i /urg,e(&? nevoile senti.entale ale *o*orului vor %i .ai /ine satis%&+ute de .isiunile
lui NesleD, du*& +u. se va vedea la ti.*ul s&u.
!
EPOCA LUI PITT
I. 5$rost +a *a+ea5, se s*unea 1n "ran)a du*& 1n+,eierea tratatului de la Ai4-la-C,a*elle, 'i
1ntr-adev&r a+east& *a+e nu a regle.entat ni.i+. 7n +olonii, r&(/oiul +ontinua. Cu. s-ar %i *utut
o*une guverneleM $e vre.e rea era nevoie de dou& luni *entru a a@unge la eJ SorK, de 'ase luni
*entru a a@unge la Cal+utta. Lrdinele din #ondra sau $aris a@ungeau du*& +e /&t&liile %useser&
+0'tigate sau *ierdute, 1n India, $ondi+,rD rivali(a +u Madras, C,andernagor +u Cal+utta. 7n
A.eri+a, guvernatorii %ran+e(i s& str&duiau s& lege #ouisiana de Canada, Mississi**i de =%0ntul
26E =+riitor 8172EH1779<, +unos+ut .ai ales *rin ro.anul Eicarul din 9akefield.
> Istori+ 'i *u/li+ist %ran+e(, autor al unei te(e de do+torat intitulat& 'LLOsprit rMvolutionnaire en France et au)
Otats&Pnis Q la fin du RE:lle siScle' 84piritul revolu.ionar #n Fran.a <i 4tatele Pnite la sfr<itul secolului al RE:::&lea6$
a*&rut& 1n 1929, la +are *ro/a/il se re%er& Andr Maurois.
61
#auren)iu, tre+0nd *rin s*atele +oloniilor /ritani+e, +are s-ar %i tre(it ast%el %&r& ,interland 'i
1n+er+uite 1ntre Alegani 'i o+ean. 7n *lin& *a+e s-a anga@at o lu*t& 1n valea L,io, 'i %ran+e(ii,
alung0ndu-i *e +oloni'ti, 'i-au +onstruit a+olo %ortul 6uVuesne.
II. 7n *o%ida a+estor vi+torii, *o(i)ia %ran+e(ilor 1n Canada era de*arte de a %i sigur&. Coloniile
engle(e > du*& venirea lui Carol al Il-lea, +are do/0ndise Carolinele 'i statul eJ SorK 8ulti.ul
%iind +edat de Llanda *rin tratatul de la Areda< > %or.au de-a lungul +oastei un /lo+ o.ogen 'i /ine
*o*ulat. Ele aveau +ir+a 1 2:: ::: de lo+uitori, *e +0nd nu.&rul +oloni'tilor %ran+e(i 1n Canada nu
de*&'ea +i%ra de 6: :::. Anglia, )ar& 1n +are negustorii erau *uterni+i, )inea *&ti.a' la +oloniile sale
'i era gata, +a s& le *&stre(e, s& %a+& sa+ri%i+ii la +are "ran)a n-ar %i +onsi.)it. 7n s+,i./
anglo-sa4onii din A.eri+a erau .ai divi(a)i de+0t %ran+e(ii. A+este state, *o*ulate de disiden)i,
+ara+tere di%i+ile 'i su*u'i *rea *u)in loiali, erau invidioase unele *e altele 'i nu *&reau 1n stare s& se
uneas+& *entru o a+)iune +o.un&, 1n ti.* +e +oloniile %ran+e(e, /ine ad.inistrate de +redin+io'ii
solda)i ai regelui, *uteau s&-'i al+&tuias+& *lanuri .ari 'i s& le e4e+ute.
III. u nu.ai +&, 1n dis*re)ul tratatelor, +oloni'tii +elor dou& )&ri se /&teau 1n ori+e +ol) al
glo/ului, dar es+adrele engle(e +ontrolau 'i ata+au *e .are navele %ran+e(e. 6eoare+e doi /uni
.ini'tri ai .arinei, Rou,ier 'i Ma+,ault, re%&+user& %lota "ran)ei, a.iralitatea nelini'tit& *orni, %&r&
*reala/il& de+lara)ie de r&(/oi, s& v0ne(e /asti.entele %ran+e(e. #udovi+ al I3-lea, o. *a'ni+, se
.ul)u.ea s& tri.it& note, .etod& +are, de 'a*te .ii de ani 1n+oa+e de +0nd e4ist& oa.eni +are
r0vnes+ la /unul altuia, a 1n+0ntat 'i i-a 1n+ura@at *e agresori. 7n realitate, de la ur+area *e tron a lui
Nil,el. al III-lea re1n+e*use un r&(/oi de o sut& de ani. Mi(a nu .ai era i.*eriul angevin, i.*eriul
anglo-%ran+e(, +i i.*eriul .ondial. El avea s& a*ar)in& a+eluia dintre adversari +are va deveni
st&*0nul .&rilor. Lr, *entru a-'i +onsa+ra toate %or)ele 1n vederea re+onstru+)iei .arinei, "ran)a ar %i
avut nevoie de *a+e *e +ontinent? di.*otriv&, Angliei 1i a@ungea s& g&seas+&, du*& tradi)ia sa, un
soldat *e +ontinent. \e+e e4*erien)e dovediser& +& vi+toriile navale 'i +oloniale erau (adarni+e da+&
"ran)a *utea o+u*a "landra, +&+i atun+i tre/uiau, 1n .o.entul nego+ierilor, restituite +oloniile
*entru a se o/)ine eva+uarea Anvers-ului. R&.0nea s& %ie +&utat soldatul. $0n& 1n 179E Anglia
+o*le'ise Austria +u su/sidiile ei. "rederi+ al II-lea +erea .ai *u)ini /ani de+0t Maria-Tere(a 'i era
un strateg .ai /un. Anglia 'i-a *er.utat alian)ele. 7n a+ela'i ti.*, 'i 1n *arte din *ri+ina a+estei
s+,i./&ri, "ran)a 'i le r&sturn& *e ale sale. Tradi)ionala rivalitate dintre Aour/oni 'i Ha/s/urgi, s*re
.area nelini'te a .aselor %ran+e(e, se trans%or.& 1n alian)&. 56e la alian)a +u Austria datea(& 1n
"ran)a divor)ul dintre .onar,ie 'i na)iune5. A+east& regru*are nu s+,i./&, de alt%el, ni.i+ din
*rin+i*iile *oliti+ii /ritani+e2 %or.area unei +oali)ii +ontinentale, 1n(estrarea ei +u /ani 'i tru*e 'i
*urtarea r&(/oiului *entru +olonii. 6ar, 1n +ursul a+estei lu*te +u "ran)a, avea s& se iveas+& un o.
de stat engle( +are nu va vedea 1n r&(/oiul euro*ean de+0t o diversiune 'i va +onsa+ra %or)ele
*rin+i*ale ale )&rii r&(/oiului +olonial.
I3. Nillia. $itt s-a n&s+ut 1n 17:E. Auni+ul s&u %usese guvernator la Madras, 'i +u averea
do/0ndit& 1n India +u.*&rase 5t0rguri5, *rintre +are %ai.osul Lld =aru., +ir+u.s+ri*)ie %&r&
aleg&tori. e*otul, stegar de +avalerie, a intrat 1n Ca.era Co.unelor +a de*utat de Lld =aru., 1n
17;F, 'i 1n s+urt& vre.e 1i ui.i *e .e./rii *arla.entului *rin elo+ven)a lui teatral&, ironi+& 'i
*asionat&. =tr&lu+irea din o+,ii a+estui t0n&r, nasul s&u .are 'i a.enin)&tor 1i 1ngro(eau *e o*o(an)i.
$uteau s&-i deteste grandilo+ven)a, tre/uiau s&-i re+unoas+& autoritatea. 5Ar tre/ui 1./l0n(it
stegarul a+esta 1n%ior&tor5, s*usese Nal*ole. 6ar .etodele o/i'nuite ale lui Nal*ole nu aveau ni+i
un e%e+t asu*ra lui Nillia. $itt, +are era in+oru*ti/il. L *ro/le.& do.ina 1n .intea a+estuia toate
+elelalte2 %or.area unui i.*eriu engle( din+olo de o+eane. Hanovra, $rusia, Austria, @o+urile
a+estea +ontinentale aveau *rea *u)in& i.*ortan)& intrinse+& 1n o+,ii lui $itt. $ioni utili *entru a
salva *iesele i.*ortante2 India 'i A.eri+a. i.i+ .ai .ult. 7ndeose/i un %a*t i se *&rea
62
ina++e*ta/il2 +& =*ania a *us .0na *e +o.er)ul A.eri+ii de =ud. At0ta ti.* +0t =*ania tolerase
+ontra/anda engle(&, r&ul .ai *&rea su*orta/il. 6ar +0nd voir& s& a*li+e 1n .od riguros tratatele,
negustorii engle(i se indignar& 'i .oli+iunea lui Nal*ole atrase +&derea lui de la *utere. $itt lu&
*o(i)ie 1.*otriva lui. 5C0nd e vor/a de +o.er) > le-a s*us el +o.*atrio)ilor s&i >, a+easta-i ulti.a
voastr& linie de a*&rare, ulti.a voastr& tran'ee, *e +are tre/uie ori s-o a*&ra)i, ori s& *ieri)i5.
#i./a@ul a+esta *l&+ea #ondrei. Nal*ole, r&sturnat de $itt, 1i s%&tui i.ediat *e su++esorii s&i2 HenrD
$el,a. 'i du+ele de eJ+astle 8%ratele a+estuia<, s& %a+& lo+ 'i a+estui t0n&r 1n +o./ina)iile lor.
5Toat& lu.ea > le s*use el > 1'i 1n+,i*uie +& $itt e +a*a/il, +&-i gro(av. 7n+er+a)i-l 'i dovedi)i +0te
*arale %a+e5. $itt o/)inu atun+i *ri.ul s&u *ost i.*ortant, a+ela de +asier general al ar.atei. Cinstea
lui %u sur*rin(&toare. $0n& atun+i, +asierii, .0nuind tot anul su.e i.*ortante, 1n+asau do/0n(ile 1n
*ro%itul lor *ersonal. $itt v&rs& a+este do/0n(i la stat. El re%u(& +o.isioanele *e +are le *ri.iser&
*rede+esorii s&i asu*ra 1.*ru.uturilor. Ti.* de +0)iva ani s-a *utut +rede +& va r&.0ne 1n a+est
*ost su/altern. Regele Ceorge al II-lea 1l detesta *entru +& t0n&rul .inistru, ostil %a)& de
anga@a.entele +ontinentale, se o*unea ori+&rei *oliti+i ,anovriene? de alt%el, a++ese de gut& a+ut& 1l
re)ineau la Aat, 'i durerile 1l 1.*iedi+au s& u./le. C,e.area la *utere a lui $itt deveni *osi/il& 'i
ne+esar& a/ia du*& +e Anglia +unos+u o serie de .ari e'e+uri.
3. $el,a., +a 'i Nal*ole, dorea *a+ea. "ratele s&u 'i .inistru al a%a+erilor e4terne, eJ+astle,
*rin)ul +oru*&torilor *arla.entari 'i +el .ai ne*ri+e*ut geogra% 8a %ost at0t de sur*rins +0nd a des-
+o*erit +& 1n realitate Ca*-Areton este o insul&, 1n+0t s-a re*e(it s&-l in%or.e(e 'i *e rege<, tri.itea
/utoaie +u /ere 'i +o.*li.entele sale doa.nei de $o.*adour. 6ar *irateriile .arinarilor engle(i
de(.in)eau aten)iile .inistrului. !n a+ord +u "ran)a ar %i %&+ut ne+esare re*ara)ii, s+u(e? na)iunea
n-ar %i 1ng&duit-o ni+iodat&. $itt des+ria gro(&viile unei inva(ii %ran+e(e la #ondra 'i +riti+a li*sa de
energie a guvernului2 5]sta nu-i guvern > a%ir.a el. > !nul arun+& *ovara 1n s*atele +eluilalt. !nul
s*une2 Ou sunt generalP. 3istierni+ul .ur.ur&2 Ou sunt a.iralP. A.iralitatea r&s*unde2 Ou
sunt .inistruP. !nul, doi, trei, *atru, +in+i lor(i se adun& laolalt&? nu se *ot *une de a+ord. OA,T
s*un ei, ne vo. revedea s0./&t&. > u, r&s*unde unul, nu voi %i 1n ora' 1n (iua a+eeaP. 6in
1./inarea a+estor %or)e deose/ite, %&r& o do+trin& +o.un&, re(ultatul este nul5.
3I. 7n %elul a+esta 1'i /&tea @o+ $itt 'i, 1ntr-adev&r, 1n .ai 17F6, +0nd a i(/u+nit r&(/oiul,
a+esta a 1n+e*ut su/ aus*i+ii *roaste *entru Anglia. Minor+a, /a(a naval& din Mediterana, a %ost
+u+erit& de .are'alul Ri+,elieu. A.iralul ADng, )a* is*&'itor, ur.a s& %ie .ai t0r(iu 1.*u'+at *e
nedre*t *entru +& n-a %&+ut tot +e-a %ost o.ene'te *osi/il +a s& salve(e insula. 7n India, a +&(ut
Cal+utta. 7n Euro*a, "ran)a, Austria, Rusia 'i =uedia s-au aliat 1.*otriva $rusiei 'i au silit *e
anglo-,anovrieni s& +a*itule(e la Closterseven. 7n A.eri+a, indigenii indieni s-au aliat +u %ran+e(ii.
6e toate a+este de(astre, $itt 1i a+u(a *e J,igi. eJ+astle +u siguran)& +& 'tia s& +u.*ere 5t0rguri5,
dar nu *rin +oru*)ie *uteau %i 1nvin'i %ran+e(ii. $o*orul 1l voia *e $itt, 'i a+esta era gata s& *reia
*uterea. 5Qtiu +& *ot salva )ara a+easta 'i +& ni.eni altul n-ar *utea s-o %a+&5, s*unea el. Qi .ai
s*unea2 5C0nd ve(i un +o*il +ondu+0nd s*re *r&*astie o +a/riolet& 1n +are se a%l& un rege /&tr0n 'i
%a.ilia a+estuia, e'ti dator s& *ui .0na *e ,&)uri5. Ti.* de +0teva s&*t&.0ni, +o*ilul +ontest&
dre*tul salvatorului de a lua ,&)urile. 6ar, 1n +ele din ur.&, $itt avu .0n& li/er&.
3II. 7ntr-o *erioad& +riti+&, ori+e na)iune evo+& un .it na)ional 'i i.aginea tradi)ional& a unui
salvator. Cle.en+eau, 1n 191E, 1i lini'ti *e %ran+e(i *entru +& a+)iona 'i vor/ea +a .arii ia+o/ini.
Nillia. $itt a r&.as .odelul o.ului de stat de +are Anglia dore'te s& %ie guvernat& 1n ti.* de
r&(/oi. A ridi+a .oralul na)iunii, a %olosi %&r& *re+u*e)ire oa.eni 'i /ani *entru a atinge )inta, a
*une +a*&t *e toat& durata r&(/oiului e4tern ori+&rei rivalit&)i 1ntre *artide, a+easta a %ost .etoda lui.
Iar )inta era .en)inerea 'i .&rirea i.*eriului *rin su*re.a)ia *e .are. Ti.* de *atru ani, av0nd
o*inia *u/li+& de *artea sa, $itt *utu s& +ondu+& r&(/oiul +a un des*ot, dar 5ni.eni n-a *le+at
6;
vreodat& de la el %&r& s& se si.t& .ai vitea(5. Lrdinele sale erau li.*e(i, alegerea oa.enilor
e4+elent&, voin)a sa de ne1n%r0nt. El nu 'ov&i s& risi*eas+& toate /og&)iile Angliei, nu.ai s& 1nving&.
5Tre/uie s& str0nge. gr&.e(i *este gr&.e(i de .ilioane5. 7n 17FE o/)inu *rin vot (e+e .ilioane de
livre? 1n 17F9 > dou&s*re(e+e .ilioane, 1n 176: > +in+is*re(e+e .ilioane. El 1nsu%le)ea 1n a+ela'i
ti.* Ca.era Co.unelor, *e 5solda)ii +are +&rau tunurile 1n v0r%ul +olinelor de la Xu/e+, *e
.arinarii +are-'i ris+au navele ling& st0n+ile din Aretania. $&rea +& le trans.ite tuturor *ro*ria sa
i.*etuo(itate 'i voin)a sa de a 1nvinge5.
3III. $itt ini)ie 1n a+ela'i ti.* /lo+area *orturilor %ran+e(e, distrugerea i.*eriului +olonial al
"ran)ei 'i salvarea $rusiei. Cu tot erois.ul lui Mont+al., Nol%e lu& Xu/e+ul 'i, +u toat& %ru.oasa
re(isten)& a lui #allD-Tollendal, Clive re*urt& o vi+torie 1n India. "ortul 6uVuesne, luat de
regi.entele ,ig,-lander-ilor 'i ale +oloni'tilor a.eri+ani, *ri.i denu.irea de $itt 'i deveni leag&nul
$itts/urgului. $e +ontinent, $itt sus)inu $rusia, 'i "rederi+ re*ar& *rin vi+toria de la Ross/a+,
1n%r0ngerea anglo-,anovrienilor. 7n 17F9, Hora+e Nal*ole
269
*utea s+rie +& tre/uia 1n %ie+are
di.inea)&, la /reaK%ast, s& 1ntre/e +are au %ost vi+toriile din a@un. Ministrul %ran+e( C,oiseul avu
1n)ele*+iunea de a re+unoa'te +& 1n r&(/oiul a+esta *rin+i*alul adversar nu era *e +ontinent.
7n+,eind +u =*ania un $a+t de %a.ilie
27:
, *reg&ti o de/ar+are 1n Anglia? dar, *entru a reu'i 1n a+east&
o*era)ie, 1i tre/uia, +a 'i odinioar& du+elui de $ar.a
271
, s& %ie st&*0n *e Canalul M0ne+ii +el *u)in
+0teva ore? or, %lota %ran+e(& %u 1nvins& 'i, du*& 5(iua do.nului de Con%lans5
272
, insulele /retone
1nse'i %ur& o+u*ate de engle(i. C,oiseul 1n)elese +& nu .ai era alt+eva de %&+ut de+0t s& nego+ie(e.
II. 6a+& $itt ar %i r&.as la *utere, ar %i i.*us "ran)ei o *a+e %oarte as*r&. 5i+i un alt tratat
de la !tre+,t nu va .ai *&ta istoria noastr&5, s*unea el. 6ar Ceorge al II-lea .uri 1n 176: 'i %u
1nlo+uit 8*rin)ul de Nales, "rederi+, .urise 1n 17F1< de ne*otul s&u Ceorge al III-lea, un t0n&r de
dou&(e+i 'i doi de ani. Ceorge al III-lea, ostil aventurilor e4terne *entru +& voia s& instaure(e o nou&
*oliti+& intern& 'i s& resta/ileas+& *uterea *ersonal& a regelui, dori de +u. se ur+& *e tron s& se
ter.ine r&(/oiul? el su*orta greu o.ni*oten)a lui $itt. A+esta era gata 1n 1761 s& de+lare r&(/oi
=*aniei, +are to+.ai 1n+,eiase +u "ran)a un tratat de asisten)& .utual&? sus)inea +& tre/uie s& se
ter.ine o dat& +u +asa de Aour/on 'i +& =*ania era un adversar ino%ensiv, deoare+e resursele 1i
veneau din +olonii, de +are va %i se*arat& +u a@utorul %lotei engle(e. 5A+east& atitudine 1ndr&(nea)&,
dar ne+esar&, va 1nv&)a .inte nu nu.ai =*ania, +i 1ntreaga Euro*&, de.onstr0nd +e 1n%u.urare
*ri.e@dioas& este s& *retin(i a di+ta +ondi)ii Marii Aritanii5. Cu o sut& +in+i(e+i de vase de linie,
+0nd 1n toat& lu.ea nu e4ista ni+i o alt& .are %lot&, $itt se si.)ea 1n stare s& re+la.e .ono*olul
+oloniilor. 6ar Consiliul tre.ura, regele nu-l sus)inea *e $itt 'i )ara 1n+e*u s& re%le+te(e la %a*tul +&,
a+a*ar0nd *rea .ulte teritorii, Anglia ar st0rni +ur0nd 1.*otriva ei o +oali)ie a +ontinentului. Colegii
lui $itt re%u(ar& s& s*ri@ine noile sale *lanuri r&(/oini+e. C0nd a.enin)& +u de.isia, unul dintre ei
r&s*unse 5+& nu va %i ni+i o su*&rare da+& gentle.anul i-ar *&r&si, +&+i alt.intrelea ar tre/ui s&-l
*&r&seas+& ei5.
I. 7n o+to./rie, $itt 1'i d&du de.isia. Regele 1l 1nlo+ui +u lordul Aute, unul din %avori)ii s&i
'i, du*& +0t se (vonea, %ostul a.ant al *rin)esei de Nales. $a+ea de la $aris, se.nat& 1n 176;, d&dea
Angliei Canada, =aint-3in+ent, 6o.ini+a, To/ago 'i =enegal? "ran)a se o/liga s& eva+ue(e
269 =+riitor 'i .e.orialist, re.ar+a/il *rin +ultur& 'i ra%ina.ent 81717H1797<? %iu al o.ului *oliti+ Ro/ert Nal*ole.
27: $a+t %ran+o-s*aniol de alian)&, 1n+,eiat la 1F august 1761 'i nu.it ast%el din +au(a 1nrudirii a*ro*iate a dinastiilor
+elor dou& )&ri.
271 Alessandro "arnese, du+e de $ar.a 81F9FH1F92< > talentat general, guvernator s*aniol al B&rilor de Gos, +are a
avut .isiunea s& de/ar+e 1n Anglia, su/ *rote+)ia Invin+i/ilei Ar.ada 81FEE<.
272 Hu/ert de Arienne, +onte de Con%lans 8169:H1777< > a.iral %ran+e(, +are a su%erit 1n 17F9 un de(astru naval 1n
%a)a %lotei engle(e, la Xuiveron, *e +oasta Aretaniei.
69
Hanovra, $rusia 'i, +ondi)ie *eni/il&, s& de.ilitari(e(e 6unKerVue. Anglia 1i restituia Aelle-Isle,
Cuadelu*a, Martini+a, Maria-Calanta, =anta-#u+ia, +o.*tuarele +o.er+iale %ran+e(e din India,
=aint-$ierre 'i MiVuelon, 'i-i reda dre*tul la *es+uit 1n Terra ova. =*aniei, +are +eda engle(ilor
"lorida, "ran)a 1i d&dea 1n +o.*ensa)ie #ouisiana. Regele $rusiei, ne.ai%iind util, se v&(u
a/andonat. $a+e grea *entru "ran)a, .ai /un& totu'i de+0t ar %i dorit-o $itt, +are ar %i vrut s& *&stre(e
toate +oloniile %ran+e(e 'i s*aniole. El veni 1n *arla.ent s& *roteste(e 1.*otriva ter.enilor
tratatului se.nat de su++esorul s&u. =us)inut de servitori, s*ri@init 1n +0r@e, +u *i+ioarele 1nvelite 1n
%lanel& 'i +u .&nu'i groase *e .0ini, vor/i trei ore 1n 'ir, +u toate +& su%erea +u.*lit, +er0nd *entru
)ara sa .ono*olul +o.er)ului .ondial, *redi+0nd ura 1.*otriva +asei de Aour/on, *revestind
.&re)ia a*ro*iat& a +asei de Aranden/urg. A %ost o s+en& tragi+& 'i grandioas&, dar dis+ursul %u
(adarni+, +&+i tratatul %u rati%i+at. 5A+u. > a e4+la.at *rin)esa de Nales > %iul .eu este regele
Angliei5.
II. Ca(ul lui $itt *are a %i unul din a+elea 1n +are %er.itatea unui singur o. a s+,i./at .ersul
istoriei. Ce s-ar %i 1nt0.*lat %&r& elM !n istori+ engle( 'i-l i.aginea(& *e 6u*lei4 +onsolid0nd 1n
India i.*eriul "ran)ei, *e Mont+al. e4tin(0nd +ontrolul a+esteia *0n& 1n valea Mississi**i, "ran)a
devenind *atria-.a.& a =tatelor !nite. 7n 17FF eveni.entele a+estea *&reau *osi/ile, 1n 1761
deveniser& de ne+on+e*ut2 $itt traversase 1ntre ti.* s+ena istoriei. 6ar o*era oa.enilor .ari nu este
dura/il& de+0t 1n .&sura 1n +are ei au )inut sea.a de .arile +urente. Lr, $itt avusese dre*tate
so+otind +& Anglia avea, 1n se+olul al I3III-lea, .ai .ulte 'anse de+0t ori+are alt& )ar& s& o/)in&
su*re.a)ia *e .are2 a< *entru +&, *utere insular& 'i s+utit& *rin /arierele sale li+,ide de a 1ntre)ine
ar.ate, ea *utea s& +,eltuias+& *entru .arina sa .ai .ult de+0t *uterile +ontinentale? /< *entru +&
%or.a de guvern&.0nt *e +are 'i-a dat-o 1i 1ng&duia s& *er+ea*& de ia +lasele /ogate 'i in%luente
i.*o(itele +ele .ai grele. $e +0nd *arla.entul engle( vota %&r& s& .ur.ure su/sidiile +erute de
$itt, *arla.entele %ran+e(e
27;
8*arla.ente nealese< re%u(au s& ridi+e i.unitatea %is+al& a +laselor
*rivilegiate? +< 1n s%0r'it, negustorii din #ondra, +are 'tiau +e valoare .are au *entru ei India 'i
+oloniile, sus)ineau +u /anii lor, +u voturile lor, +u ad.ira)ia lor *asionat& *e Nol%e 'i Clive, *e
+0nd interesele +o.er+iale aveau *rea *u)in *re) 1n o+,ii no/ili.ii +ontinentale. A+este +au(e gene-
rale, +are ar %i *rodus .ai devre.e sau .ai t0r(iu e%e+tele lor, asigurar& vi+toriile lui $itt. Euro*a
+unos+use o *erioad& de do.ina)ie s*aniol&, a*oi o *erioad& de do.ina)ie %ran+e(&. Cu r&(/oiul de
'a*te ani 1n+e*e o *erioad& de do.ina)ie engle(&. 6ar 1./&ta)i de vi+toriile lor, engle(ii devenir&
atun+i .ai orgolio'i de+0t ori+0nd. u se te.eau s&-'i 1nstr&ine(e 1n a+ela'i ti.* 'i "ran)a, 'i
=*ania, 'i Austria. "ran)a, @e%uit&, r&.0nea totu'i o .are *utere. $oate +& 1ntr-o (i va voi s&-'i ia
revan'a %a)& de a+ei *e +are C,oiseul 1i nu.ea 5tiranii .&rilor5.
!I
GU!ERNAREA PERSONAL A LUI GEORGE AL III'LEA+
PIERDEREA COLONIILOR AMERICANE
I. Born and educated in this countr%$ : !lor% in the na"e of Britain...

6e la a+este +uvinte 'i
de la a+east& 1.*re@urare, *e Ceorge al III-lea 1l a'te*ta o *o*ularitate *e +are n-au +unos+ut-o ni+i-
odat& str&.o'ii s&i. $re%erase s& s+rie Britain #n lo+ de On!land *entru a nu su*&ra *e *rietenii s&i
s+o)ieni, dar de %a*t era engle( +a 1n%&)i'are, +a .aniere, +a li./a@ 'i +ara+ter. Hanovra nu .ai era
*entru el de+0t o a.intire de %a.ilie. =e *oveste'te +& nu reu'ea s& g&seas+& Ele+toratul *e ,art&.
27; 7n "ran)a ve+,iului regi., *arla.ente se nu.eau +ur)ile su*erioare de @usti)ie, *e +are regele le +onsulta 8%&r& a %i
o/ligat< 1n anu.ite +,estiuni de stat, .ai ales %inan+iare.
Ascut <i crescut #n aceast .ar$ sunt "ndru de nu"ele de britan 81n li./a engle(&<.
6F
Totu'i, de'i *ri.ii doi Ceorge, regi str&ini 'i grote'ti, au avut do.nii u'oare, al treilea, in%init .ai
de.n de sti.&, avea s& intre de .ai .ulte ori 1n +on%li+t +u *o*orul s&u. Edu+at de *&rintele s&u,
"rederi+, a*oi de .a.a sa, *rin)esa de Nales, 1n dis*re)ul %a)& de nevolni+ul s&u /uni+, %usese ,r&nit
+u do+trinele e4*use de Aoling/roKe2 5Regele *atriot tre/uie s& do.neas+& 'i s& guverne(e. 6e +e
ar as+ulta el de ordinele unui +a/inet, de +0teva .ari %a.ilii, de un *arla.ent, +are nu re*re(int&
)araM 6in +ontr&, el tre/uie s& devin& +a.*ionul su*u'ilor s&i 1.*otriva oligar,iilor. L+,ii unui
1ntreg *o*or sunt 1ndre*ta)i s*re el, *lini de ad.ira)ie 'i de dragoste5.
II. A+east& do+trin&, in+it0ndu-l *e rege s& instaure(e o *utere *ersonal&, 1l e4*unea la grave
+on%li+te +u *arla.entul s&u. 6ar Ceorge al III-lea se g0ndea +&, da+& J,igii do.inaser& Ca.era
Co.unelor +u.*&r0nd +ir+u.s+ri*)ii 'i voturi, ar *utea 'i el s& %a+& @o+ul a+esta tot a'a de /ine +a 'i
d0n'ii. =e str&dui, a'adar, s& 1n%iin)e(e 1n )ar& un *artid > 5$rietenii regelui5 > 'i s*era s& %ie a@utat de
noua stare de s*irit a torDlor. 43uire&ii *rovin+iali 'i cler!%"en&ii angli+ani renun)aser&, 1n +ele din
ur.& > du*& r&sun&torul e'e+ al lui Carol-Eduard > la ia+o/itis.ul lor. 6e+0t s& .ai +ede(e lo+ul >
a'a +u. %&+eau de la 16EE 1n+oa+e, din %idelitate %a)& de o do+trin& *eri.at& > unui *u.n de .ari
seniori J,igi, s*ri@ini)i *e oa.eni ai /anului, torDi doreau s& devin& de ai+i 1nainte un *artid de
guvern&.0nt. 7.*otriva J,igilor, de(/ina)i 1n ur.a unui *rea lung .ono*ol al *uterii, regele s-ar %i
*utut s*ri@ini 1n .od util *e a+east& nou& %or.& a torDs.ului. 6ar +ara+terul s&u e4+ludea ori+e sor)i
de i(/0nd&. L. +instit, so) /un, auster, +ast, 5%er.ierul Ceorge5 era vanitos, r&(/un&tor. 5Ceea +e
nu uit nu iert5, s*unea el 'i avea o .e.orie *rea /un&. 6in .o.entul ur+&rii sale *e tron, r&(/oiul,
+are .&rea *restigiul lui $itt, 1i dis*l&+u. Anglia avea un rege *atriot, dar 5+are se nu.ea Nillia., 'i
nu Ceorge5. At0t de tare 1l ura Ceorge *e Nillia., 1n+0t ar %i a++e*tat 1n%r0ngerea e4tern& da+& i-ar
%i dat *rile@ul unei vi+torii interne. C,iar 1n *ri.ul s&u dis+urs ar %i vrut s& vor/eas+& des*re 5a+est
r&(/oi s0ngeros 'i +ostisitor5 'i a %ost nevoie de toat& autoritatea lui $itt *entru a-l %a+e s& a++e*te
%or.ula 5@ust 'i +ostisitor5.
III. Hot&r0t s&-'i aleag& singur .ini'trii, Ceorge al III-lea avu *reten)ia s& i.*un& a+estei )&ri
ne/une du*& $itt *e lordul Aute, o. integru, +instit, dar *rea *u)in %&+ut *entru a guverna, des*re
+are se (vonea +& ar %i %ost a.antul *rin)esei v&duve de Nales. Huiduit de .ul)i.ile din #ondra, de
dou& ori indignate de a vedea idolul lor *us su/ autoritatea altuia, a+est altul %iind s+o)ian, Aute se
de(gust& re*ede. 7n %o+uri a*rinse 1n se.n de /u+urie, +et&)enii #ondrei arun+au tartane, /onete, 1n
s%0r'it toate si./olurile =+o)iei. Ministrul, 1ns*&i.0ntat, 1'i d&du de.isia. Crenville, +are-l 1nlo+ui,
nu %u .ai /ine tratat de *u/li+. C0nd se *l0nse de ne+esitatea 1.*ru.uturilor i.*use de r&(/oi 'i
1ntre/& Ca.era unde ar *utea g&si /ani, teri/ilul $itt, i.it0nd glasul *l0ng&+ios al lui Crenville,
.ur.ur& re%renul unui +0nte+ la .od&2 56r&gu)ule *&stor, s*une-.i unde...5 Crenville *urt& toat&
via)a *ore+la de 56r&gu)ul *&stor5. !n .e./ru al Ca.erei Co.unelor, NilKes, str&lu+it 'i s*iritual
*a.%letar, +riti+0nd, 1n nu.&rul 9F din Aorth Britain$ dis+ursul tronului din 176;, %u arestat, la
+ererea regelui, 1n virtutea unui .andat 1n al/ lansat 51.*otriva ori+&rei *ersoane r&s*un(&toare de
a+east& *u/li+a)ie5. Arestarea se %&+use 1n dis*re)ul *rivilegiilor *arla.entare. Cur)ile de @usti)ie 1i
d&dur& +0'tig de +au(& lui NilKes 8+are %u totu'i e4*ul(at 1n anul ur.&tor de Ca.era Co.unelor 'i
se re%ugie 1n "ran)a< 'i +onda.n& *e se+retarul de stat, *entru arestare ar/itrar&, la o*t sute de livre
daune-interese. #ondra %u ilu.inat& s&r/&tore'te, *e toate +asele str&lu+ea +i%ra 9F. 6u*& dinastia
=tuart, Ceorge al III-lea 1'i d&du 'i el sea.a de ne+esitatea, %ie 'i *entru +el .ai *atriot dintre regi,
de a res*e+ta li/ert&)ile tradi)ionale ale engle(ilor.
I3. Eveni.ente .ult .ai grave aveau s& i(/u+neas+& 1n +olonii din *ri+ina a*&r&rii
li/ert&)ilor. 7n A.eri+a +ele treis*re(e+e 5*lanta)ii5 %or.au a+u. un *o*or de trei .ilioane de
lo+uitori, un *o*or *ros*er, dorni+ de inde*enden)& 'i +are, *u)in +0te *u)in, i-a +onstr0ns *e
guvernatorii regali s& lase *uterea real& adun&rilor lo+ale. 7n a+east& lu*t& *eri*e)iile au %ost +a.
66
a+elea'i +a 1n Anglia. Adun&rile au 1nvins %iind+& ele )ineau /&ierile *ungii. 6ar +oloniile %ur& silite
s& se a*ere, 1n ti.*ul r&(/oiului de 'a*te ani, 1.*otriva Canadei %ran+e(e. Tru*ele ne+esare 1n
r&(/oiul a+esta au %ost %urni(ate de .etro*ol& 'i tot ea a su*ortat +,eltuielile de +a.*anie. 6u*&
r&(/oi a %ost nevoie s& se .en)in& 1n A.eri+a o %or)& *er.anent& de (e+e .ii de oa.eni, +are s&
%a+& %a)& unei *osi/ile revolte a +anadienilor %ran+e(i. Crenville *ro*use +a o trei.e din su.a ne+e-
sar& *entru 1ntre)inerea a+estei ar.ate s& %ie *er+e*ut& 1n +olonii su/ %or.a ta4elor de ti./ru. M&-
sura nu era .onstruos de nedrea*t&, dar a.eri+anii, +a to)i +ontri/ua/ilii, detestau i.*o(itele 'i
g&sir& s*ri@in 1n a+east& +,estiune *0n& 'i 1n .etro*ol&. 5i+i o ta4& %&r& re*re(entare5 %usese,
1n+e*0nd din evul .ediu, una din .a4i.ele *oliti+e *er.anente ale Angliei. Lr, 1n *arla.entul din
Nest.inster, +oloniile nu erau re*re(entate. E adev&rat +& +ea .ai .are *arte din .arile ora'e
engle(e nu aveau ni+i ele de*uta)i? dar +el *u)in toate 5interesele5 engle(e g&seau a+olo un *urt&tor
de +uv0nt, +eea +e nu era +a(ul *entru interesele +oloniale de+0t *e o +ale .ult *rea o+olit&.
3. 6e alt.interi, 1n %avoarea *un+tului de vedere +olonial e4istau 'i alte argu.ente. Coloniile
+ontri/uiser& la *ros*eritatea +o.er)ului engle(? ele %useser& e4*loatate du*& *rin+i*iile .er+anti-
lis.ului, adi+& 1n interesul na)iunii-.a.e. 6o+trina .er+antilist& +erea de la %ie+are +olonie2 1. s&
*ri.eas+& 'i s& e4*edie(e .&r%urile *e vasele +onstruite 1n Anglia sau 1n +olonii 8A+tul de
aviga)ie<? 2. +o.er)ul +olonial s& trea+& *rin *orturile engle(e, +,iar da+& .&r%urile +oloni'tilor
s-ar %i *utut *lasa la *re)uri .ai /une 1n "ran)a 'i 1n Llanda? ;. s& %ie inter(is& +onstruirea 1n +olonii
a unor u(ine +are ar *utea +on+ura +ele din Anglia. $itt 1nsu'i de+larase +& 5da+& A.eri+a ar %a/ri+a
un singur %ir de l0n&, o singur& *ot+oav&, ar 1n)esa-o +u solda)i5. #a ta4ele dire+te votate de Adun&ri,
tre/uia s& se adauge, a'adar, *entru a +al+ula +ontri/u)ia real& a +oloniilor la veniturile regatului,
*ro%iturile industria'ilor 'i +o.er+ian)ilor engle(i, i.*o(a/ili 'i ei.
3I. =iste.ul .er+antilist *utea, la rigoare, s& %ie su*ortat de +oloniile din sud? a+estea
+ultivau tutun 'i alte *roduse *e +are Anglia tre/uia s& le +u.*ere? ele o/)ineau ast%el aur, +are le
1ng&duia s& do/0ndeas+& la r0ndul lor *rodusele .anu%a+turate *e +are le tri.itea .etro*ola.
Regi.ul a+esta era, di.*otriv&, insu*orta/il *entru +oloniile din nord, ale +&ror *roduse nu erau
+o.*li.entare, +i rivali(au +u +ele din Anglia. Ai+i e +au(a i.ediat& a r&(/oiului de inde*enden)&
a.eri+an&. Engle(ii so+otiser& *0n& atun+i +oloniile +a un *lasa.ent i.ediat re.uneratoriu. i+i
unul dintre ei nu +on+e*use ideea unui i.*eriu. Lr, +u+erirea Canadei nu *utea 5s& rente(e5. $itt
do/0ndise teritoriul a+esta +u toat& 1.*otrivirea unor s*irite .es+,ine +are 51n virtutea ideii de
+o.er) v0nd tot +e *ot, *0n& 'i onoarea, adev&rul 'i +on'tiin)a5. Mer+antili'tii, in+a*a/ili s& a++e*te,
/a ni+i .&+ar s&-'i i.agine(e o +olonie +are, de*arte de a %i o surs& de venituri, s& devin& *entru
Anglia *ri+ina unor +,eltuieli, g&sir& +u +ale s& sileas+& ve+,ile +olonii s& sus)in& +,eltuielile noului
i.*eriu. u .ai *u)in egoiste de+0t .etro*ola, a+estea voiau s& *arti+i*e la avanta@ele i.*eriului,
dar nu la +,eltuielile sale. !n i.*o(it asu*ra .elasei 1i 1nd0r@i *e distilatorii a.eri+ani, +are
vindeau ro.ul lor indienilor. A*oi 4tarnp ct$ statorni+ind un dre*t de ti./ru, 1ndre*t& s*re
+asieriile %is+ului *u)inul aur *e +are-l *osedau +oloniile 'i %&+u i.*osi/il +o.er)ul lor.
3II. #a 1n+e*utul lui 1766, interveni $itt. 6u*& retragerea sa, se instalase la Aat,, %iind at0t de
+,inuit de gut& 1n+0t nu .ai era /un de ni.i+. 6e'i nu .ai *utea .erge %&r& +0r@e, ni+i s& )in&
%ur+uli)a la .as&, ni+i s& s+rie +ite), veni 1n .o.entul dis+ursului tronului s& re+o.ande
5su*ri.area ta4ei5. 6u*& *&rerea sa, Anglia nu avea ni+i un dre*t s& *retind& ta4e +oloniilor. 5i se
s*une +& +eea +e %a+e A.eri+a e o re/eliune > de+lar& el >? v& r&s*und +& .& /u+ur& 1.*otrivirea
A.eri+ii... 7ntr-o ase.enea lu*t& .& te. .ai +ur0nd de vi+torie de+0t de 1n%r0ngere. A.eri+a, da+&
ar +&dea 1n lu*t&, ar +&dea +a =a.son2 s-ar a*u+a de +oloanele te.*lului 'i ar d&r0.a o dat& +u ele
'i +onstitu)ia... A.eri+anii nu au a+)ionat totdeauna +u *ruden)&, dar nedre*tatea +e li s-a %&+ut i-a
1.*ins la ne/unie. 7i ve)i *ede*si oare *entru ne/unia ai +&rei autori sunte)i voi5' A+tul %u anulat 'i
67
Ceorge al III-lea tre/ui, 1.*otriva voin)ei sale, s& o%ere guvernul lui $itt. C0nd in%ir.ul a+esta se
*re(ent& regelui, era din nou o.ul +el .ai *uterni+ 'i idolul regatului. 6ar o gre'eal&, un gest, un
+uv0nt sunt de a@uns *entru a *ierde %avoarea *o*orului. $itt, *e @u.&tate ne/un din +au(a durerilor
%i(i+e, *&r&si Ca.era Co.unelor 'i lu& titlul de +onte de C,at,a.. C0nd se a%lase +& a++e*t&
.inisteriatul, .ul)i.ea se *reg&tise s& ilu.ine(e s&r/&tore'te #ondra? +0nd se r&s*0ndi vestea +&
tre+e 1n Ca.era #or(ilor, se renun)& la ilu.ina)ie. Era a/surd s& se s*un& +& $itt a tr&dat. A tre+e din
Ca.era Co.unelor 1n Ca.era su*erioar& nu era o +ri.&? dar *entru .arele -o""oner era o
gre'eal&. $oate +& C,at,a. ar %i *utut 1nvinge o*o(i)ia 'i s&-'i re+u+ereas+& *o*ularitatea, da+& n-ar
%i %ost sleit de *uteri, dar /oala 1l aduse 1ntr-o ase.enea stare nervoas& 1n+0t deveni ina++esi/il. 7n
(adar 1i tri.ise regele e.isari2 ei d&dur& *este un ne/un +are nu %&+ea alt+eva de+0t s& a.enin)e +u
+0r@a. !n rege 1n+&*&)0nat, un +a/inet de+a*itat, un *re.ier *arali(at, iat& +e a %ost ti.* de +0teva
luni guvernarea Angliei.
3III. #ordul ort,, +are a a++e*tat 1n 177:, 1n +alitate de *ri.-.inistru, s& a+o*ere
guvernarea *ersonal& a lui Ceorge al III-lea, avea +inis.ul lui Nal*ole %&r& s& ai/& ni+i
1n)ele*+iunea 'i ni+i vigoarea sa. 7n a%a+erea +oloniilor, regele +ed& de %a*t 'i su*ri.& legea
ti./rului, dar .en)inu, *entru a salva *rin+i*iul, +0teva dre*turi %oarte reduse asu*ra unor arti+ole
se+undare +a sti+la 'i +eaiul. A+easta 1nse.na s& nu-i +uno'ti *e +oloni'ti. Mul)i dintre ei *&straser&
s*iritul violent de disiden)& al str&.o'ilor lor? to+.ai 5*rin+i*iul5 nu-l *uteau ad.ite. 7n s%0r'it, +u
.a@oritate de un vot, +a/inetul ort, ,ot&r1 s& nu .en)in& de+0t o singur& ta4&, a+eea asu*ra
+eaiului. $entru o /iat& su.& de 'ais*re(e+e .ii de lire, Anglia *ierdu un i.*eriu. 7ntru+0t
a.eri+anii re%u(aser& s& +u.*ere +eai, da+& tre/uia ta4at, Co.*ania Indiilor Lrientale, +are avea
sto+uri i.ense, *ri.i ordin s& tri.it& o nav& 1n+&r+at& +u +eai la Aoston. A%a+erea s-ar .ai %i *utut
aran@a da+& v0n(area +eaiului ar %i %ost 1n+redin)at& negustorilor o/i'nui)i, dar +o.*ania voi s&-l
v0nd& dire+t +onsu.atorilor. Ea 1i @igni ast%el *e +o.er+ian)i, du*& +u. 1i st0rni *e oa.enii li/eri.
$reveni)i de *rietenii lor din #ondra, *rotestan)ii a.eri+ani, deg,i(a)i 1n indieni, d&dur& n&val& *e
nav& 'i arun+ar& 1n .are l&(ile de +eai. A+tul a+esta de re/eliune atrase du*& sine re*resalii, 'i
tea.a de a le vedea e4tin(0ndu-se 1.*inse +oloniile s& se uneas+& 1n vederea re(isten)ei. !n ast%el
de +on%li+t nu *utea du+e de+0t la r&(/oi, 'i *este un an 'i @u.&tate de la a%a+erea din Aoston
1n+e*ur& ostilit&)ile. !n -ovenant sole.n 1i +oali(& *e +oloni'ti, a'a +u. se uniser& odinioar&
*res/iterienii s+o)ieni. 6e alt%el, erau de*arte de a %i unani.i. 6in 'a*te sute de .ii de /&r/a)i de
v0rst& .ilitar&, nu.ai a o*ta *arte se 1nrol& 1n ar.at&. 7n ni+i o /&t&lie Nas,ington nu a avut su/
+o.anda sa .ai .ult de dou&(e+i de .ii de oa.eni. Aristo+ra)ia din 3irginia, oa.enii de r0nd 'i
+lasele .i@lo+ii se de+larar& *entru re(isten)&, dar %er.ierii /oga)i 'i +ei .ai *ondera)i
li/eri-*ro%esioni'ti r&.aser& loiali'ti.
II. To)i e4*er)ii erau de *&rere +& 1n s+urt ti.* +oloni'tii vor %i 1nvin'i. 5-aveau ni+i un ora'
%orti%i+at, ni+i un regi.ent dis+i*linat, ni+i un vas de r&(/oi, n-aveau +redite. i+i din *un+t de
vedere %inan+iar, ni+i din *un+t de vedere .ilitar nu erau *reg&ti)i +a s& sus)in& un r&(/oi 1.*otriva
Angliei 'i, 1n a%ar& de a+easta, da+& ea 1n+eta s&-i .ai o+roteas+&, aveau s& %ie e4*u'i unor ata+uri
din *artea tuturor *uterilor .ariti.e din lu.e... A.eri+anii > s*uneau e4*er)ii > sunt un *o*or sla/
+are tre/uie s& %ie o+rotit ti.* de 1n+& vreo +0teva se+ole de o *utere naval&5. $oate +&, 1n *o%ida
geniului lui Nas,ington, ar %i %ost 1ntr-adev&r /&tu)i da+& "ran)a, %eri+it& de *rile@ul +are i se o%erea
de a se r&(/una 1.*otriva tratatului din 176; 'i sti.ulat& de entu(ias.ul *u/li+, nu i-ar %i sus)inut.
$entru .onar,ia %ran+e(& interven)ia a+easta a %ost un a+t nes&/uit? a des&v0r'it ruina ei %inan+iar&?
le-a o%erit tuturor %ran+e(ilor i.aginea unei re*u/li+i vi+torioase 'i i-a 1nv&)at li./a@ul de.o+rati+.
7n Anglia interven)ia "ran)ei a trans%or.at natura +on%li+tului. $itt, *e .oarte, si.)i tre(indu-se 1n el
ura 1.*otriva +asei de Aour/on 'i veni 1n *arla.ent s& *ronun)e +el .ai dra.ati+ dis+urs din
istorie. Totul a %ost (adarni+. "lota %ran+e(&, re%&+ut& de C,oiseul, do.ina .area. Aailivul de
=u%%ren, a.iralii de Crasse, de #a Motte-$i+Vuet, d'Estaing au re*urtat vi+torie du*& vi+torie.
6E
=u++esul .ilitar al a.eri+anilor a %ost deter.inat de o lu*t& naval&, lu*ta de la C,esa*eaKe.
I. C0nd lordul ort, a a%lat de +a*itularea de la SorKtoJn a generalului engle( CornJallis 'i
a 1ntregii sale ar.ate, s-a +l&tinat +a un o. lovit de un glonte2 5L, 6u.ne(eule > rosti el >, totul s-a
s%0r'it5. L*inia *u/li+& engle(&, de(a.&git&, dorea s& se re+unoas+& inde*enden)a +oloniilor.
$arla.entul 1nsu'i, de'i al+&tuit din *rote@a)ii regelui, 1l *&r&si. 7n 17E:, Go,n 6unning
279
a o/)inut
.a@oritatea 1n Ca.era Co.unelor 1n %avoarea unei .o)iuni 1n +are se de+lara +& 5in%luen)a +oroanei
a +res+ut, .ai +re'te 1n+&, 'i ar tre/ui .i+'orat&5. Tentativa *uterii *ersonale a lui Ceorge al IlI-lea
se ter.ina +u un de(astru. Irlanda, gata 'i ea s& se revolte, a tre/uit +al.at&, a+ord0ndu-se
*arla.entului din 6u/lin o +o.*let& inde*enden)& legislativ&. $arla.ent de alt%el +iudat al+&tuit,
din +are +atoli+ii %useser& e4+lu'i 'i 'ai(e+i de lo+uri erau o+u*ate de trei %a.ilii. 7n Anglia, +,iar 'i
.arile ora'e *rotestau 1.*otriva siste.ului ar,ai+ de arondare a 5/urgurilor5
27F
+are le li*sea de
re*re(entan)i. E'e+ul din A.eri+a sl&/i guvernul. #a 1n+e*utul lui noie./rie 17E2, lordul ort, nu
.ai avea de+0t o .a@oritate de un vot. 7n 17E; tre/ui s&-'i dea de.isia, +u toate +& regele era
de*arte de a dori s& renun)e la el. Regele se v&(u silit s& a*ele(e la du'.anii s&i, J,igii, ai +&ror 'e%i
erau Ro+King,a., AurKe, =,el/urne 'i t0n&rul %iu al lordului Holland, C,arles-Ga.es "o4.
Ad.ira/il 1n(estrat, .are orator 'i .are o. de litere, *rieten %er.e+&tor 'i generos, "o4 ad&uga la
a+este +alit&)i unele de%e+te 'i vi+ii +are l-au 1.*iedi+at s& guverne(e vreodat& 1n Anglia. Tat&l s&u,
un +ini+, %&+use din el +u /un& 'tiin)& un @u+&tor 'i un li/ertin, +eea +e l-a deter.inat *e virtuosul
Ceorge al IlI-lea s&-l )in& la distan)&. 3iolen)a (elului s&u 1n %avoarea insurgen)ilor a.eri+ani sau
irlande(i .ergea *0n& la a dori 1n%r0ngerea *atriei sale. Totdeauna *lin de datorii, totdeauna /ogat 1n
*rieteni, tre+0nd de la .asa de @o+ de la ArooKs la Teo+rit sau la 3irgiliu, era un /&r/at adorat, dar
nu sti.at. El 'i =,el/urne au nego+iat *a+ea *rin +are s-a *us +a*&t a+estui r&(/oi nenoro+it.
II. B&rile euro*ene =*ania, Llanda 'i +,iar Rusia s-au de+larat 1.*otriva Angliei, dar a+easta
a g&sit 1n RodneD un .are a.iral 'i, +u tot asediul %ran+o-s*aniol, a *utut s& salve(e Ci/raltarul.
$a+ea de la 3ersailles 817E;< a +onstituit +u toate a+estea o %ru.oas& revan'& *entru "ran)a asu*ra
tratatului de la $aris, iar *entru Anglia a %ost o *a+e u.ilitoare. Ea re+uno'tea inde*enden)a
+oloniilor a.eri+ane, restituia =*aniei Minor+a, "ran)ei =aint-$ierre 'i MiVuelon, =anta-#u+ia,
To/ago, Coreea 'i =enegalul. 5=oarele gloriei engle(e a a*us5, s*unea t0n&rul %iu al lui C,at,a.,
Nillia. $itt, 'i .ul)i oa.eni de sea.& de atun+i erau de *&rere +& s-a ter.inat +u Anglia. 7n interior
Anglia *&rea 1n des+o.*unere? siste.ul *arla.entar devenise tirani+, +oru*t, ne*utin+ios?
guvernarea *ersonal& dusese la de(astru. i.eni nu-'i *utea 1n+,i*ui atun+i +& Anglia va ie'i
vi+torioas& 1n 1E1F.
III. Conse+in)ele i.ediate ale r&(/oiului +u A.eri+a au %ost grave2 a< Anglia *rinse o ur&
*ro%und& 1.*otriva .onar,iei %ran+e(e 'i-i dorea *ieirea? /anii engle(ilor vor @u+a un .are rol 1n
*reg&tirea revolu)iei %ran+e(e, /< Cele dou& .ari de.o+ra)ii anglo-sa4one se v&(ur& des*&r)ite 'i,
*entru o vre.e, ostile. Mul)i istori+i sunt de *&rere +& a %ost o 1nt0.*lare %eri+it&, deoare+e ni+i o
.inte o.eneas+& n-ar %i %ost +a*a/il& s& +ondu+& o ase.enea *o*ula)ie 'i la o ast%el de distan)&. E
adev&rat, dar se *oate +on+e*e 'i +a =tatele !nite s& %a+& *arte dintr-un -o""onwealth /ritani+ 'i
s& e4er+ite a+olo o in%luen)& *re*onderent&. L atare solu)ie ar %i %ost *oate .ai %avora/il& *entru
*a+ea ve+,iului +ontinentM +< 6eoare+e +o.er)ul Angliei +u =tatele !nite, de*arte de a se .i+'ora,
se .&ri a doua (i du*& Tratatul de la 3ersailles, nu.ero'i +o.er+ian)i engle(i 1n+e*ur& s& se 1ntre/e
da+& *osesiunea unui i.*eriu +olonial era 1ntr-adev&r de dorit, d< 7n s%0r'it, *ierderea A.eri+ii %&+u
din India 8+are %usese a*&rat& +u +ura@, 1n ti.*ul r&(/oiului, de +&tre Narren Hastings< +entrul vital
279 Go,n 6unning, /aron de As,/urton 817;1H17E2< > +ele/ru avo+at al vre.ii, .e./ru al *arla.entului, orator
elo+vent al *artidului J,ig.
27F 3e(i nota 2FF.
69
al +o.er)ului engle( 'i unul dintre +ele .ai i.*ortante ele.ente ale *oliti+ii e4terne a )&rii.
IIII. E *ro/a/il +& 1n%r0ngerile su%erite de engle(i 1n A.eri+a au salvat .onar,ia
+onstitu)ional& din Anglia. 6a+& regele 'i Ca.era sa in+o.*ara/il& ar %i re*urtat o vi+torie, s-ar %i
.en)inut guvernarea *ersonal&, 'i a+easta ar %i dus, +a 1n "ran)a, la un +on%li+t revolu)ionar. 6ar
e'e+ul .ilitar a gr&/it +&derea lordului ort,, iar du*& el Anglia nu va .ai avea guverne +are s&
r&s*und& nu.ai 1n %a)a regelui. Ca/inetele se vor na'te 'i vor +&dea din voin)a .a@orit&)ii Ca.erei
Co.unelor. L +o./ina)ie "o4-ort,, alian)& i.oral&, a durat s+urt& vre.e. T0n&rul $itt, al doilea
%iu al lui C,at,a., +are se ar&tase la dou&(e+i 'i unu de ani 5nu nu.ai +a o a'+,ie +are nu sare
de*arte de trun+,i, +i trun+,iul 1nsu'i5, avea s& redea guvern&rii *arla.entare *restigiul *ierdut.
Edu+at din +o*il&rie de tat&l s&u, el 1'i %&+u intrarea 1n Ca.era Co.unelor 1ntr-un .od at0t de
str&lu+it +& a 'i 1n+e*ut s& se vor/eas+& 1n leg&tur& +u el de +ele .ai 1nalte %un+)ii. 7n +ontrast +u
"o4, el a*&rea, +u toat& tinere)ea sa, de o de.nitate 'i o *ruden)& .inunate. 6e la .arele C,at,a.,
$itt .o'tenise o +inste ire*ro'a/il& 'i o autoritate ire(isti/il&. 6e'i i se o%ereau tot %elul de sine+ure,
el 'tiu s& r&.0n& s&ra+. C0nd, +u toat& 1.*otrivirea J,igilor, regele 1l %&+u *e $itt 8atun+i 1n v0rst&
de dou&(e+i 'i *atru de ani< *ri.-.inistru, *restigiul 'e%ului de guvern 1ntune+& 1n s+urt& vre.e
*restigiul suveranului. $itt avea s& guverne(e Anglia %&r& 1ntreru*ere .ai /ine de dou&(e+i de ani 'i
s& adu+& 1n via)a *oliti+& o nou& 'i *re)ioas& +alitate2 *uritatea.
II3. 6e n-ar %i st&ruit a.intirea lui C,at,a., ar %i %ost *oate de ne+on+e*ut a+east& *reluare a
*uterii de +&tre un adoles+ent. 6ar virtu)ile *ersonale ale lui $itt ar %i %ost de a@uns s-o @usti%i+e. #a
dou&(e+i 'i *atru de ani avea 1n)ele*+iunea unui o. .atur. El a %&+ut din torD un adev&rat *artid,
inde*endent de +oroan&, av0nd %ondurile sale ele+torale, t0rgurile 'i *rogra.ul s&u2 5$a+e,
e+ono.ii, re%or.e5. El a redat %un+)iei de *ri.-.inistru %or)a 'i *restigiul +u +are o 1n(estrase
Nal*ole. =-a str&duit s& taie J,igilor s*ri@inul a+ordat de "one%ed "en. A +o./&tut +oru*)ia, a
ad@ude+at 1.*ru.uturile +elor .ai *uterni+i li+itan)i 'i a st&vilit +re'terea datoriei *u/li+e *rin
1n%iin)area unei +ase de a.orti(are. Augetele lui sunt 'i ast&(i +itate +a .odele de ingenio(itate.
Re%or.a siste.ului ele+toral i-a reu'it .ai *u)in. Ca.era Co.unelor, era evident, nu .ai
re*re(enta )ara. $itt a *ro*us o re%or.& .oderat&. El a voit s& re*arti(e(e 'a*te(e+i 'i dou& de lo+uri
#ondrei 'i +o.itatelor +elor .ai .ari, a+este lo+uri %iind o/)inute *rin des%iin)area t0rgurilor %&r&
aleg&tori. 6ar un ast%el de *roie+t le(a *rea .ulte interese? a %ost res*ins. $itt guvernase *0n& atun+i
%&r& .a@oritate. #a alegerile din 17E9 1i 1nvinse 81n *arte .ul)u.it& aurului .agna)ilor
anglo-indieni< *e "o4 'i *rietenii s&i, +are au +&(ut +u (e+ile 'i au %ost su*ranu.i)i, 1n a.intirea
-r.ii Martirilor lui "o42 .artirii lui "o4. Adversarii lui $itt au +re(ut +&-i *ierdut atun+i +0nd
regele Ceorge al III-lea a 1n+e*ut s& dea se.ne evidente de ne/unie. C0nd suveranul a a@uns s& ia
+o*a+ii din *ar+ dre*t regele $rusiei, a tre/uit s& se nu.eas+& un regent. $rin)ul de Nales 1l *re%era
*e "o4 lui $itt. 6in %eri+ire *entru a+esta din ur.&, ne/unia regelui era +i+li+&, 'i suveranul
1n+e*use s&-'i revin& +0nd s-a *rodus eveni.entul des*re +are s-a s*us +& a %ost +el .ai i.*ortant
din istoria Angliei se+olului al I3III-lea2 +&derea Aastiliei.
!II
RE!OLU&IA SI IMPERIUL
I. Lri+0t de 1n)ele*)i ar %i, oa.enii de stat sunt .ai +urind t0r0)i de eveni.ente de+0t le +ondu+
ei. $itt, +are avea s& devin&, +a 'i *&rintele s&u, un .are .inistru de r&(/oi, nu dorea ni.i+ .ai .ult
de+0t *a+ea. E4+elent %inan+iar, se *reo+u*a .ai .ult de /ugete de+0t de ar.at&. 7n toat& *erioada
7:
de 1n+e*ut a .inisteriatului s&u, Anglia a +unos+ut o e*o+& de *ros*eritate +o.er+ial&. 6in 17E9
*0n& 1n 179;, e4*ortul engle( s-a ridi+at de la (e+e .ilioane la o*ts*re(e+e .ilioane de lire. 7n 17E;
o/liga)iile *u/li+e +u do/0nd& de ;^ erau la +ota 79, 1n 1792 la *este 96. 7n a+eea'i *erioad&, $itt
1n+er+a s& i.*un& *rietenilor s&i torD o *oliti+& generoas&. 6a+& n-ar %i de*ins de+0t de el, +atoli+ii
'i non-+on%or.i'tii ar %i %ost s+uti)i de +lau(ele 1nve+,ite din Test ct. El a o/)inut +0teva .&suri
*ar)iale 1n %avoarea lor, dar s-a lovit, +0nd a vrut s& .earg& .ai de*arte, de o*o(i)ia e*is+o*ilor
angli+ani. C0nd, 1n 1E:1, a %&+ut unirea Irlandei 'i a Marii Aritanii, %&urind Regatul !nit al Marii
Aritanii, 'i al Irlandei, ar %i vrut s& *ro+la.e 'i a+olo e.an+i*area +atoli+ilor 'i s&-i autori(e s& %ie
re*re(enta)i 1n *arla.entul din Nest.inster? din ne%eri+ire nu a *utut +onvinge ni+i *e suveran, ni+i
*artidul s&u 'i o .inoritate *rotestant& a +ontinuat, 1n dis*re)ul ori+&rei @usti)ii 'i al ori+&rei
*ruden)e, s& re*re(inte Irlanda. 6ar o rea+)ie antiia+o/in& a +reat atun+i 1n *arla.entul engle( o
stare de s*irit ostil& tuturor re%or.elor.
II. Revolu)ia %ran+e(&, la 1n+e*uturile ei, a %ost greu de 1n)eles *entru engle(i. Ei nu s-au
a'te*tat la ase.enea violen)&, deoare+e ni+i natura, ni+i +au(ele revolu)iei nu le erau +unos+ute. 7n
Anglia, 1ntre aristo+ra)ia %un+iar& 'i arenda'i, *e de o *arte, 1ntre +urte 'i negustorii din CitD, *e de
alta, nu se n&s+use a+ea ur& *uterni+& *e +are o *rovoa+& e4isten)a +astelor 1n+,ise. Inegalitatea era
.are, dar talentele aveau +alea des+,is& 1n %a)a lor 'i legile erau a*li+a/ile tuturor. 6in 17E9 *0n& 1n
1792, engle(ii 1'i 1n+,i*uir&, de /un& +redin)&, +& %ran+e(ii vor ado*ta, %&r& grave tul/ur&ri,
institu)iile analoge +elor din Marea Aritanie. C0nd a%l& de +&derea Aastiliei, "o4 de+lar&2 5Iat&
eveni.entul +el .ai i.*ortant din istoria lu.ii 'i +el .ai %eri+it5. Qi +a d0nsul g0ndeau .ul)i
%ilo(o%i, savan)i 'i s+riitori. C,iar 'i $itt a re%u(at la 1n+e*ut s& ia *o(i)ie 1.*otriva revolu)iei, a'a
+u. %&+eau suveranii de *e +ontinent. 6in +ontra, e *osi/il +& a 'i %avori(at-o. 7n 17E9, *&rerea lui,
+a 'i a 1ntregii Anglii torD, a %ost +& o *utere rival& avea s& %ie sl&/it& din +au(a disensiunilor interne
'i +& va ie'i regenerat& din a+east& %urtun&. AurKe g0ndea 'i s+ria +& *entru .ult& vre.e %or)ele
r&(/oini+e ale "ran)ei vor %i ani,ilate. Mai erau +0teva luni *0n& la 3al.D
276
, +0)iva ani *0n& la
Aona*arte. 7n 1792, $itt redu+ea %lota engle(& la dou& .ii de .arinari 'i s*unea2 5Cu siguran)& +&
ni+iodat& 1n istoria a+estei )&ri n-a e4istat o e*o+& 1n +are situa)ia Euro*ei s& 1ng&duie .ai .ult
s*eran)a 1ntr-o *a+e de +in+is*re(e+e ani +a 1n +li*a de %a)&5. $ro%e)iile sunt *ri.e@dioase *entru
*ro%e)i.
III. E4e+utarea lui #udovi+ al I3I-lea 'i o+u*area Aelgiei au trans%or.at a+east& /un&voin)&
o*ti.ist& 1ntr-o ostilitate de+larat&. L dat& +u teroarea, toate si.*atiile +laselor guvernante din
Anglia se 1ndre*tar& s*re .onar,ia r&sturnat& 'i *uterile euro*ene +are ata+au revolu)ia. u r&.0n
%avora/ili "ran)ei revolu)ionare de+0t re*u/li+anii radi+ali +a $aine 'i un .i+ nu+leu de J,igi
re%or.i'ti, gru*a)i 1n @urul lui "o4, =,eridan 'i CreD. 7nsu'i AurKe a resi.)it atun+i %a)& de revolu)ie
un senti.ent de ur&, +are *&rea uneori a se trans%or.a 1ntr-o idee %i4&. Atitudinea +laselor
diriguitoare s-ar .ai *utea e4*li+a *rin groa(& 'i tea.&. 6ar atitudinea *o*orului e de-a dre*tul
sur*rin(&toare. 6e +e oare .un+itorii 'i )&ranii engle(i s-au l&sat at0t de greu +onta.ina)i de ideile
revolu)ionareM
I3. u 1n %eri+irea *o*orului engle(, %eri+ire +are, la s%0r'itul se+olului al I3III-lea, %usese
+o.*ro.is& *rintr-o revolu)ie agri+ol& 'i industrial&, tre/uie +&utat& e4*li+a)ia a+estui %eno.en, +i
*rintre ur.&toarele +au(e2 a< Cu. s-a .ai ar&tat, 1n Anglia o anu.it& identitate de .oravuri a*ro*ia
*e seniori de )&rani. =eniorul %ran+e( 1'i *&strase *rivilegiile atun+i +0nd 1'i *ierduse %un+)iile. 5El
nu .ai +ondu+ea > s*une To+Vueville >, dar *re(en)a sa 1n *aro,ie 1.*iedi+a s& se sta/ileas+& 1n
lo+ul ad.inistra)iei sale o /un& ad.inistrare *aro,ial&5. B&ranul engle( era *oate tot a'a de s&ra+ +a
276 #o+alitate din r&s&ritul "ran)ei unde, la 2: se*te./rie 1792, %or)ele revolu)ionare au res*ins inva(ia ar.atei
austro-*rusiene.
71
'i )&ranul %ran+e(? dar, +u siguran)&, se +redea .ai li/er, /< "ran)a %iind du'.anul ereditar, ori+e idee
+are *ornea de la ea *&rea sus*e+t&, ori+e inve+tiv& 1.*otriva ei g&sea o re(onan)& 1n ini.ile
engle(ilor, +< atura *rin+i*iilor de la 17E9 era +ontrar& s*iritului engle(. 7n adun&rile %ran+e(e
oa.eni ai legii 'i oa.eni de litere reda+taser& de+lara)ii a/stra+te, enu.eraser& dre*turile o.ului,
*ara%ra(aser& -ontractul social. 5u intru 1n a+este distin+)ii .eta%i(i+e > s*unea AurKe. > !r&s+
*0n& 'i +uvintele +are le dese.nea(&5. Qi alt& dat&2 5i+i o *ro/le.& .oral& nu *oate %i o *ro/le.&
a/stra+t&5. d< Revolu)ia %ran+e(& distrugea edi%i+iul +onstruit 1n +ursul se+olelor de +&tre .onar,ie
'i voia s& ridi+e un alt edi%i+iu, %olosind nu.ai .aterialele %urni(ate de ra)iune. Lr, g0ndirea
engle(ului a %ost 8'i r&.0ne< esen)ial.ente istori+&. AurKe re*eta su/ .ii de %or.e +& o.ul nu *oate
tr&i din .i+ul +a*ital al ra)iunii sale 'i +& individul tre/uie s& +ear& oare+are +redit de 1n)ele*+iune
/&n+ii %ondate, 1n +ursul vre.urilor, de nenu.&ratele genera)ii de oa.eni, e< 7n s%0r'it, o revolu)ie
religioas& 8revolu)ia .etodist&< venea s& dea o nou& ,ran& s*iritelor 1n Anglia. Revolu)ia %ran+e(&
era deist&, anti+re'tin&? a+east& tr&s&tur& o +onda.na 1n o+,ii +laselor .i@lo+ii 'i *o*ulare, 5+&rora
le era %ri+& s&-'i *iard& religia5, a'a +u. violen)a ei o +onda.na 1n o+,ii aristo+ra)ilor, +&rora le era
%ri+& s&-'i *iard& via)a.
3. 7n+e*0nd din 179;, *artidul J,ig, des*&r)it 1n dou&, 1n+et& s& .ai +onte(e 'i se %or.& o
+oali)ie na)ional& 1n @urul lui $itt *entru a lu*ta 1.*otriva +ontagiunii ideilor revolu)ionare 'i
1.*otriva s*iritului +u+eritor al revolu)iei %ran+e(e. #a #ondra, agentul %ran+e( C,auvelin +o.*lota
1.*reun& +u +ei ne.ul)u.i)i, 1i a)0)a *e irlande(i, 1n+er+a s& de(organi(e(e ar.ata 'i se str&duia s&
*reg&teas+& o revolu)ie engle(&. Rea+)ia a %ost *uterni+&. =-au restr0ns *rin lege dre*turile
str&inilor? @abeas corpus a %ost sus*endat? *u/li+area *a.%letelor as*ru *ede*sit&. 7n %ie+are sat se
%or.au aso+ia)ii loialiste. Totu'i, engle(ii n-ar %i de+larat, +u. au %&+ut .onar,ii +ontinentali, un
r&(/oi de *rin+i*iu revolu)iei %ran+e(e da+& a+easta n-ar %i %ost agresiv&. At0ta ti.* +0t lu+rul a
*&rut *osi/il, $itt 1'i a%ir.& dorin)a de a r&.0ne s*e+tator 'i 5de a se /u+ura de neutralitate5. A dat
dovad& de o .are r&/dare ne%&+0nd un +a( de r&(/oi din +&derea Anvers-ului. C0nd Conven)ia i-a
asigurat *e delega)ii revolu)ionari engle(i +& se a*ro*ie (iua +0nd "ran)a va *utea da a@utor unei
Adun&ri na)ionale a Angliei, $itt a tolerat 'i a+east& *rovo+are. 6ar +0nd "ran)a a ,ot&r0t s&
des+,id& naviga)ia *e =+,elde, r0ul Anvers-ului, 'i s& ruine(e ast%el *orturile olande(e. a tre/uit s&
a+)ione(e. !n tratat sole.n d&dea asigur&ri Llandei 1.*otriva unei ase.enea a.enin)&ri. $itt 1nsu'i
1l +on%ir.ase 1n .od sole.n 1n 17E1
277
, iar guvernul %ran+e( 1n 17EF. Conven)ia na)ional& %ran+e(&
nu nega e4isten)a tratatului, dar sus)inea +& ne+esit&)ile %ire'ti sunt .ai tari de+0t +ontra+tele.
R&(/oiul +u "ran)a devenea inevita/il. $itt se .0ng0ia +u ideea +&, din .otive %inan+iare, o ast%el de
+a.*anie va %i de s+urt& durat&. 6ar r&(/oiul avea s& )in& dou&(e+i de ani.
3I. atura a+estui r&(/oi este destul de si.*l&. #a 1n+e*ut, Anglia, ur.0ndu-'i *oliti+a
tradi)ional&, ia a*&rarea alia)ilor olande(i. =e o*une +a Anvers-ul 'i Aelgia s& r&.0n& 1n .0inile
unei .ari *uteri euro*ene. Cu+ere'te +olonii noi 'i le a*&r& *e +ele ve+,i. 7ndeose/i sus)ine o
+a.*anie grea 1n Antile, unde *ierde *atru(e+i de .ii de oa.eni, .ai .ult din *ri+ina /olilor de+0t
1n lu*tele *ro*riu-(ise, +a.*anie +are se @usti%i+& nu.ai *rin i.*ortan)a a+ordat& atun+i *lanta)iilor
de trestie de (a,&r, *uterni+& surs& de /og&)ie. A*oi, 1n+e*0nd din .o.entul 1n +are a*oleon
do.in& s+ena, o/ie+tivul Angliei nu .ai este vi+toria asu*ra +ut&rei sau +ut&rei )&ri, +i 1n%r0ngerea
+u+eritorului +are a.enin)& s& distrug& 1n Euro*a 5e+,ili/rul *uterii5. $entru a treia oar& 1n istorie,
ea +o./ate +ea .ai .are *utere de *e +ontinent? lu*ta 1.*otriva lui a*oleon devine ur.area
%ireas+& a lu*telor 1.*otriva lui "ili* al II-lea 'i a lui #udovi+ al Il3-lea.
3II. Metodele de r&(/oi ale Angliei nu se s+,i./& .ai .ult de+0t o/ie+tivele sale. 7nainte de
toate ea ur.&re'te su*re.a)ia *e .are. Qi o o/)ine *entru +& are o .arin& *uterni+& 'i un +or* de
277 6e %a*t, tratatul s-a 1n+,eiat 1n luna .ai 17E9. 7n 17E1 $itt ni+i nu era la *utere.
72
e4+elen)i a.irali2 Hood, Garvis, elson, +are au do/0ndit +u to)ii, 1n r&(/oiul +u A.eri+a, e4*erien)a
lu*telor navale. Contrar +elor +e se 1nt0.*l& 1n ar.ata /ritani+&, 1n .arin& +o.*eten)a, 'i nu
originea so+ial&, d& dre*tul la +o.anda su*re.&. CollingJood este %iul unui negustor din
eJ+astle, elson al unui *astor de )ar&. "lota engle(& avea o su*erioritate +a*ital& asu*ra
+elorlalte .arine ale +ontinentului2 Re.*er%eldt o dotase re+ent +u a+ea 5+arte de se.nale5, gra)ie
+&reia devenea, 1n s%0r'it, *osi/il +a un a.iral s& +ondu+& vasele sale +,iar 1n ti.*ul lu*telor. =u-
*re.a)ia asu*ra .&rilor avea s& 1ng&duie Angliei s& res*ing& ori+e inva(ie? s&-'i trans*orte tru*ele
oriunde g&se'te +&-i util? 'i, 1n s%0r'it, s& 1.*iedi+e ori+e nav& de a*rovi(ionare s& a@ung& 1n
*orturile ina.i+e.
3III. 7n a+ela'i ti.* 1n +are re+urge la %lot&, Anglia re+urge 'i la o alt& ar.& %avorit&2 su/ven-
)iile a+ordate unor +oali)ii +ontinentale. Metoda *are *eni/il& 'i Aona*arte a vor/it +u dis*re) de
5aurul lui $itt5. 6ar Anglia nu avea de+0t (e+e .ilioane de lo+uitori, *e +0nd "ran)a avea dou&(e+i
'i 'a*te de .ilioane. Mai *u)in /ogat& 1n oa.eni, avea nevoie de .arinari +,iar .ai .ult de+0t de
solda)i? era destul de %ires+ +a *entru r&(/oiul *e +ontinent s& 1n+er+e a g&si .er+enari. Ea a@ut&
statele +oali(ate 1n dou& %eluri2 *rin daruri dire+te 'i 1.*ru.uturi autori(ate. 7n realitate, +ele dou&
.etode erau identi+e, +&+i ni+iodat& n-au %ost a+,itate ni+i do/0n(ile, ni+i +a*italul datoriilor de
r&(/oi. 7n total, su/ven)iile a+ordate de $itt Euro*ei s-au ur+at din 1792 *0n& 1n 1E:F la (e+e
.ilioane de lire. 6atoria *u/li+& a Angliei a +res+ut din 179; *0n& 1n 1E:2 +u trei sute trei(e+i 'i
*atru de .ilioane, din +are vistieria nu a 1n+asat de+0t dou& sute de .ilioane, +&+i o/liga)iile *u/li+e
+u do/0nd& de ;^ nu .ai +otau 1n 1797 de+0t 97^ din valoarea lor. $itt a tri*lat toate i.*o(itele, a
%&+ut a*el la o +ontri/u)ie voluntar& 'i, 1n s%0r'it, a %i4at un i.*o(it asu*ra veniturilor, *e o /a(&
e4tre. de larg&, al +&rui +uantu. se ridi+a la +ir+a 1:^. 7n vederea a+estui r&(/oi, )ara a tre/uit din
nou s& se 1n+orde(e din r&s*uteri 'i nu.ai i.ensele sale /og&)ii i-au 1ng&duit s& .en)in& un e%ort
+are a *us-o, 1n unele .o.ente, %a)& 1n %a)& +u 1ntregul +ontinent.
II. 7n+e*utul r&(/oiului a %ost ne%eri+it *entru Anglia. Revolu)ia +rease un nou 'i *uterni+ ti*
de ar.at&. 5=iste.ul %ran+e( de re+rutare aduna s*e+i.enele .i@lo+ii din toate +lasele, *e +0nd
ar.ata noastr& era +o.*us& din dro@dia so+iet&)ii5, a s*us .ai t0r(iu Nellington. $e .are, s*aniolii
'i a*oi olande(ii s-au al&turat %ran+e(ilor? Anglia se vedea e4+lus& din Mediterana, +eea +e o *riva
de o .are *arte din .i@loa+ele sale de *resiune asu*ra *uterilor +ontinentale. A)0)a)i de ideile de
egalitate *redi+ate 1n Euro*a, .arinarii din %lota engle(& s-au r&s+ulat. "useser& totdeauna *rost
*l&ti)i, *rost ,r&ni)i, *rost trata)i. 7n 1797 +0teva e+,i*a@e i-au alungat *e o%i)eri 'i au ar/orat
dra*elul ro'u. Era .o.entul 1n +are, du*& *atru ani de r&(/oi, +ontinentul %&+ea *a+e +u "ran)a.
Anglia era i(olat&, Irlanda 1n *lin& revolt&, %lota r&(vr&tit&. 6a+& a+east& insure+)ie ar %i %ost
+unos+ut& de du'.ani, Anglia ar %i %ost *ierdut&. $itt, insultat *e str&(ile #ondrei, a tre/uit s&-'i
asigure o *a(&. 6ar situa)ia a %ost resta/ilit& gra)ie unui a.este+, destul de engle(es+, de as*ri.e 'i
indulgen)&. R&(vr&ti)ii se trans%or.ar& 1n 1nving&tori. A&t&lia de la Ca*ul =_o 3i+ente 81797< ii
s+&*& *e $itt de %lota s*aniol&, +ea de la Ca.*erdoJn de %lota olande(&. 3a *utea el oare s&
re+u+ereas+& MediteranaM 6e +0nd *ierduse Minor+a, Anglia nu .ai avea ni+i o /a(& 1n .area
a+easta, de unde i.*ortan)a *e +are o avea *entru ea *ortul Toulon, *e +are-l +a*tur&, dar +are %u re-
luat de %ran+e(i. Aona*arte, 1n dru. s*re Egi*t, +u+eri insula Malta, +ea .ai /un& dintre /a(ele na-
vale ale a+elor ti.*uri, 'i se +re(u asigurat +& va *utea re%a+e, 1n Lrient, i.*eriul lui Ale4andru.
6ar ni+i o +u+erire din+olo de .&ri nu *oate %i *&strat& de o *utere +are 'i-a *ierdut su*re.a)ia
naval&. "lota lui Aona*arte %iind distrus& de elson 1n rada *ortului A/uKir, Anglia a +&*&tat 1n
ur.a a+estei /&t&lii Malta 'i Lrientul. =*ri@inindu-se *e Malta 'i *e alia)ii s&i din ea*ole, elson a
*utut e4er+ita o *resiune asu*ra Austriei, ale +&rei *osesiuni italiene le a.enin)a. L dat& .ai .ult
st&*0nirea Mediteranei avea s&-i 1ng&duie Angliei s& %or.e(e o +oali)ie +ontinental&.
7;
I. 6a+& Anglia era 1nving&toare *e .are, Aona*arte r&.0nea invin+i/il *e us+at. 7n+& din
1E:1 se g0ndea s& inter(i+& 5*er%idului Al/ion5 a++esul la *ie)ele +ontinentale. =e 1n@g,e/& o lig& de
neutralitate ar.at& 1ntre *uterile s+andinave, $rusia 'i Rusia, *entru a *rotesta 1.*otriva dre*tului
de *er+,e(i)ie *e +are-l *retindeau engle(ii. $entru a de(agrega a+east& lig&, +are *utea li*si Marea
Aritanie de .aterii *ri.e indis*ensa/ile %lotei sale 8+,erestea, *0n(&, %r0ng,ii<, elson a ata+at %lota
dane(&. #iga nordului s-a *r&/u'it, *roie+tul /lo+adei a devenit ,i.eri+. $ri.ul Consul 'i *ri.ul
.inistru 1'i +uno'teau a+u. li.itele %or)elor lor res*e+tive. $a+ea se i.*unea. Ea era 1ngreuiat& de
*o(i)ia +riti+& 'i do+trinar& a Angliei %a)& de siste.ul %ran+e(. u.ai "o4 1'i d&dea sea.a de
.&re)ia lui Aona*arte. 7n o+,ii torDlor el nu era de+0t un /andit +orsi+an, des*re +are +ir+ulau +ele
.ai a/surde legende. Crenviile 1i s+ria *e un ton insolent lui TalleDrand +& guvernul .aiest&)ii sale
nu *utea avea 1n+redere 1n asigur&rile de *a+e ale *ri.ului +onsul. $oliti+& *u)in re(ona/il&2 da+&
Aona*arte nu era sin+er 1n dorin)a sa de *a+e, singurul .i@lo+ de a dovedi nesin+eritatea sa era
a++e*tarea *&+ii. 7n 1E:1, $itt, ne*ut0nd o/)ine a+ordul regelui *entru ad.iterea +atoli+ilor irlande(i
1n *arla.ent, a *&r&sit *uterea. Addington, +are i-a ur.at 85$itt e %a)& de Addington +u. e #ondra
%a)& de $addington5 se +0nta *e atun+i<, a dus tratative 'i a se.nat *a+ea de la A.iens 81E:2<. Era o
grav& 1n%r0ngere di*lo.ati+& a Angliei. Ea *&str& +0teva +u+eriri .ai 1nde*&rtate, +a CeDlonul, dar
"ran)a r&.0nea 1n *osesia .alului st0ng al Rinului 'i a Aelgiei, situa)ie *e +are Anglia o su*orta +u
at0t .ai *u)in +u +0t Aona*arte 1n+e*u s& +aute i.ediat .i@loa+ele de a trans%or.a *ortul Anvers
1ntr-o /a(& naval& 'i .ilitar&. 7n Mediterana, Anglia renun)a la Minor+a 'i %&g&duia s& restituie
Cavalerilor
27E
Malta, +eea +e ar %i li*sit-o din nou de ori+e /a(& naval&. Ea a tre/uit s& du+& tratative
+u ori+e *re), 5+&+i avea nevoie de un r&ga(, ori+0t de s+urt5. 6ar, *e +0nd 1n o+,ii lui Aona*arte
*a+ea de la A.iens era 5o *a+e %inal&5, 1n o+,ii lui $itt ea nu era de+0t un ar.isti)iu. 6o/0ndirea de
+&tre "ran)a a #ouisianei, e4*edi)ia din =an-6o.ingo, alian)a +u Llanda au s%0r'it *rin a-i su*&ra *e
engle(i.
II. 6e %a*t, ni.eni n-a res*e+tat tratatul de la A.iens. Anglia a *&strat Malta? Aona*arte, de'i
*ro.isese +& va res*e+ta st&tu Vuo-ul euro*ean, devenit 'e%ul Re*u/li+ii Italia, ane4& $ie.ontul,
i.*use *rote+toratul s&u Elve)iei 'i *re(id& la trans%or.area Cer.aniei. Monitorul a *u/li+at un
ra*ort a.enin)&tor +u *rivire la o 5.isiune +o.er+ial&5 a +olonelului =/astiani 1n Lrient. Engle(ii
au a%lat ast%el +& *ri.ul-+onsul nu renun)a ni+i la Egi*t, ni+i la India? ,ot&r0rea lor de a *&stra
Malta, 1n dis*re)ul tratatelor, a devenit 'i .ai %er.&. 6u*& un ulti.atu. al lui Addington, 1n 1E:;,
ostilit&)ile %ur& reluate. 6e ast& dat&, Aona*arte, vis0nd s& loveas+& dire+t 1n Anglia, a adunat la
Aoulogne o ar.at& de de/ar+are de dou& sute de .ii de oa.eni 'i a e+,i*at o %lotil& de nave +u
%undul *lat *entru a-'i trans*orta ar.ata din+olo de Canalul M0ne+ii. $entru a reu'i i-ar %i tre/uit >
+a odinioar& du+elui de $ar.a 'i, .ai re+ent, lui C,oiseul > o es+adr& +are s& o+roteas+& ti.* de +el
*u)in +0teva ore trans/ordarea tru*elor. Lr, %lotele %ran+e(& 'i s*aniol& erau /lo+ate 1n *orturile
Toulon, Ro+,e%ort, Arest, Cadi4 de +&tre elson, CornJallis 'i CollingJood. $0n& 1n vara anului
1E:F ele r&.aser& a+olo ne*utin+ioase, in+a*a/ile s& as+ulte de ordinele de +on+entrare *e +are le
d&dea 1.*&ratul. 86evenise 1.*&rat 1n .artie 1E:F
279
.< 7n o+to./rie, du*& +e a*oleon renun)ase la
*roie+tele sale de invadare a Angliei 'i 1l %or)a *e austria+ul Ma+K s& +a*itule(e la !l., 1n%r0ngerea
naval& %ran+o-s*aniol& de la Tra%algar, ulti.a .are /&t&lie a +or&/iilor +u *0n(e, 1n +ursul +&reia a
*ierit elson, a dat Angliei *entru un se+ol st&*0nirea ne+ontestat& asu*ra .&rilor. 8"lota dane(& a
%ost +a*turat& 1n 1E:7, la Co*en,aga, 1n ti.* de *a+e, de +&tre engle(i, +are au ni.i+it ast%el
ulti.ele %or)e .ariti.e din Euro*a.<
27E Lrdinul +avalerilor ioani)i 8sau os*italieri< se retr&sese *e r0nd din %a)a tur+ilor selgiu+i(i, a*oi a +elor oto.ani, 1n
insula Ci*ru, a*oi R,odos 81;1:H1F22< 'i, 1n +ele din ur.&. *e la 1F;:, 1n insula Malta, de unde 'i nu.ele de ordinul
Cavalerilor de Malta.
279 =+&*are ine4*li+a/il& *entru un autor %ran+e(. a*oleon s-a *ro+la.at 1.*&rat *rintr-un senatus-+onsult din 1E .ai
1E:9, ur.at de un *le/is+it al +&rui re(ultat %avora/il a %ost anun)at o%i+ial la 6 noie./rie 1E:9, ur.0nd +ele/rul a+t al
1n+oron&rii la 2 de+e./rie 1E:9.
79
III. 6u*& Tra%algar 'i 1n tot de+ursul se+olului al IlI-lea, ideea de a ata+a %lota engle(& va
a*&rea a/surd& tuturor 'e%ilor de stat 'i +,iar 'i lui a*oleon. 6ar da+& su*re.a)ia naval& a
.etro*olei este o +ondi)ie ne+esar& de sta/ilitate a i.*eriilor +oloniale, a+east& su*erioritate nu
a@unge *entru a re(olva *ro/le.ele +ontinentale. #a Tra%algar, a*oleon 'i-a *ierdut +oloniile 'i
ori+e s*eran)& de a *une .0na *e dru.ul s*re India? el va r&.0ne totu'i st&*0nul Euro*ei. 7n (adar,
$itt, +are revenise la *utere, va *une *e *i+ioare o +oali)ie du*& alta. A doua (i du*& Austerlit( a
tre/uit s&-'i re+unoas+& ne*utin)a. Atun+i a s*us el, ar&t0nd o ,art& a Euro*ei2 5=tr0nge)i ,arta asta,
nu va .ai %i /un& ti.* de (e+e ani de a(i 1nainteT5 7n 1E:6 .uri de sur.ena@ 'i a.&r&+iune,
.ur.ur0nd2 5L )ara .eaT 1n +e stare 1.i las )araT5
IIII. 7n duelul dintre $itt 'i a*oleon, $itt 1nvinsese *e .are, 1.*&ratul *e us+at. =t&*0n *e
Austria 'i $rusia, aliat +u Rusia, a*oleon avea s& 1n+er+e a+u. s& ating& 1n .od indire+t *uterea
naval& 'i +o.er+ial& a Angliei, inter(i+0nd vaselor engle(e a++esul 1n *orturile +ontinentale.
6e+retului din Aerlin, +are *ro+la.a /lo+ada +ontinental&, Anglia i-a re*li+at *rin Lrdinele 1n
Consiliu 'i a o*rit ori+e +o.er) .ariti. +are nu tre+ea *rin *ro*riile sale *orturi, +,iar 'i +o.er)ul
=tatelor !nite. M&surile a+estea au %ost, de o *arte 'i de alta, *ri+ina unor .ari su%erin)e. Ele au dus
la un r&(/oi 1ntre Anglia 'i =tatele !nite 81E12<. Euro*a nu se *utea li*si de *rodusele engle(e'ti 'i
+oloniale, +ontra/anda se des%&'ura *e s+ar& universal& 'i *ro%iturile erau at0t de .ari 1n+0t +ele .ai
as*re *ede*se n-au *utut s-o st&vileas+&. 7.*&ratul 1nsu'i a tre/uit s& i.*orte *rin %raud& .antale
.ilitare destinate Marii Ar.ate. Industriile +ontinentale, +a de *ild& +ea de /u./a+, +are aveau
nevoie de .aterii *ri.e aduse din alte )&ri s-au v&(ut ruinate 1n %olosul +on+uren)ei engle(e. 7n
s+,i./ Anglia su%erea de o +ri(& industrial& 'i +o.er+ial&. Euro*a, li*sit& de *roduse +u +are se
o/i'nuise 8tutun, (a,&r<, 1n+ear+& s& le +ultive ea 1ns&'i. \a,&rul din s%e+l& a 1nlo+uit *e +el din
*lanta)iile Antilelor, adu+0nd i.ense *agu/e +oloniilor /ritani+e. 7n 1E1:-1E11 Anglia a %ost
/0ntuit& de un 'o.a@ de *ro*or)ii grave 'i au avut lo+ r&s+oale +are a.enin)au s& ia *ro*or)ii. 6a+&
)arul n-ar %i ru*t 1n 1E11 siste.ul +ontinental, *oate +& Angliei i-ar %i a@uns +u)itul la os.
II3. 6ar /lo+ada +ontinental& a adus du*& ea +&derea lui a*oleon, *entru +& l-a +onstr0ns *e
1.*&rat, +are voia *a+e, s& +ontinue r&(/oiul. 7n+er+0nd s& atrag& =*ania la reali(area *lanurilor
sale, a g&sit o )ar& de lu*t&tori de gueril& 57n +are o .are ar.at& .urea de %oa.e, 'i o .i+& ar.at&
se l&sa /&tut&5. 7n $ortugalia, )ar& util& Angliei +a *un+t de de/ar+are 1n Euro*a, sosir& tru*e
engle(e su/ +o.anda lui NellesleD 8du*& 1E:F lord Nellington<
2E:
, silindu-i *e %ran+e(i s& se
+on+entre(e, +eea +e, 1ntr-o ase.enea )ar&, tre/uia s& du+& la *ieirea ori+&rui +u+eritor. 6e %ie+are
dat& +0nd =oult 'i =u+,et
2E1
se vedeau o/liga)i, *entru a re(ista lui Nellington, s& *&r&seas+& o
*rovin+ie s*aniol&, a+easta se r&s+ula. Mare'alii 1.*&ratului au reu'it s&-l 1.*ing& *e Nellington
din+olo de linia de a*&rare de la Torres 3edras. 6ar el a 'tiut s& %oloseas+& 1.*re@ur&rile 'i, *rintr-o
re.ar+a/il& utili(are a ar.elor de %o+, *rin +rearea unui vast +0.* de tragere, re(ist& vi+torios *e
a+ea linie. Ta+ti+a lui Nellington +onsta 1ntr-o de%ensiv& a+tiv&. Crosul tru*elor o+u*a o *o(i)ie
a+o*erit&? nu.ai tr&g&torii, 1n avan*osturi, st&teau 1n a'te*tarea +oloanelor ina.i+e. =ir Go,n Moore
instruise *e +0.*ul de la =,orn+li%%e unele regi.ente engle(e 1n ta+ti+a lu*telor 5de linie5? a+este
tru*e au 1nvins la 6usa+o, la =ala.an+a 'i .ai t0r(iu la Naterloo. 7n 1E19 =*ania era *ierdut&
*entru a*oleon. 7n a+ela'i ti.* %usese nevoit s& ata+e Rusia, +are re%u(a 'i ea s& .en)in& /lo+ada.
Qi au *ierit a+olo +ei .ai /uni solda)i ai s&i. Cu a@utorul su/ven)iilor engle(e, Rusia, $rusia 'i
Austria, du*& /&t&lia de la #ei*(ig 8o+to./rie 1E1;<, 1l res*inser& *0n& 1n "ran)a, unde 1.*&ratul, 1n
*o%ida ui.itoarelor su++ese ale +a.*aniei de *e solul %ran+e(, s-a v&(ut *0n& la s%0r'it +onstr0ns s&
a/di+e 81E19<. 7n ti.* +e alia)ii dis+utau la Congresul de la 3iena soarta "ran)ei, a*oleon, +are
%usese doar e4ilat *e insula El/a, se 1ntoarse, 1i alung& %&r& lu*t& *e Aour/oni 'i *orni un .ar'
asu*ra Aru4elles-ului. Nellington, +u o .i+& ar.at& anglo-ger.an&, 1l 1nvinse la Naterloo 81E1F<.
2E: Ine4a+t2 titlul de lord Nellington i s-a +on%erit 1n 1E:9.
2E1 Cenerali ai lui a*oleon.
7F
I3. A&t&lia de la Naterloo re*re(enta 1n%r0ngerea revolu)iei 1nar.ate. 6e'i a*oleon se
+&s&torise +u o ar,idu+es&, nu %usese ni+iodat& +onsiderat de 5/unii s&i %ra)i, 1.*&ra)ii 'i regii5,
de+0t un *eri+ulos aventurier. =+o*ul suveranilor Rusiei, Austriei 'i $rusiei la Congresul de la 3iena
a %ost s& 1n+on@oare +u o /arier& de state-ta.*on na)iunea +are le *rodusese at0tea te.eri. Ei
%ondar& un regat al B&rilor de Gos 8Llanda-Aelgia<, +are dur& *0n& 1n 1E;:? 1n+redin)ar& $rusiei *a(a
.alului st0ng al Rinului? *a(a %rontierei Al*ilor reveni regatului $ie.ontului 'i al =ardiniei, iar a
Italiei de nord Austriei. TalleDrand, +are se str&duia s& li.ite(e sa+ri%i+iile "ran)ei, a g&sit un s*ri@in
destul de nea'te*tat 1n *ersoana *leni*oten)iarului engle(2 Castlereag,. Anglia, o dat& .ai .ult,
*entru a .en)ine e+,ili/rul *uterii, lua *arte 1nvinsului, du*& vi+toria unei +oali)ii *e +are ea o
ani.ase. Ea nu voia +a "ran)a s& %ie *rea sla/&, ni+i Rusia *rea *uterni+&? ea nu era, +a *uterile
+entrale, 1ntr-o *ani+& *rovo+at& de s*iritul de +onservare? o/)inuse +e voia2 Malta, Ca*ul Aunei
=*eran)e, CeDlonul 'i, .ai ales, 1l do/or0se *e o.ul +are i-a re(istat 'i +are a 1n+er+at s& o/)in&
,ege.onia asu*ra Euro*ei? era satis%&+ut&. Totu'i, nu l-a tratat +u genero(itate *e a*oleon, +are,
du*& a doua a/di+are, venise 5s& se a'e(e la vatra +elui .ai no/il dintre ina.i+ii s&i5, 'i l-a l&sat
*0n& la .oarte *e insula =%0nta Elena, 1ntr-o stare de s&r&+ie de.n& de .il&. A+east& +o.*ortare
li*sit& de no/le)e a *rovo+at *rotestele a nu.ero'i engle(i, *rintre +are 'i ADron.
I3I. #i/erat de te.erile sale, guvernul engle( s-ar %i de(interesat /u+uros de +ontinent. 6ar
n-a *utut. =e %or.ase o aso+ia)ie a na)iunilor vi+torioase *entru .en)inerea *&+ii de la 3iena 'i a
*rin+i*iului legiti.it&)ii. Anglia se v&(u silit&, 1.*otriva dorin)ei sale, s& %a+& *arte din a+east&
=%0nt& Alian)&. 6ar nu du*& .ult& vre.e intr& 1n +on%li+t +u *artenerii s&i. 7n +e *rive'te o*era
Congresului de la 3iena, de'i a durat .ai .ult de+0t o/i'nuies+ s& dure(e ase.enea edi%i+ii
di*lo.ati+e, era destinat& s& se destra.e 1n +ursul se+olului al IlI-lea. ego+iatorii de la 3iena au
)inut sea.a de dou& idei +are le *&reau esen)iale2 legiti.itatea 'i e+,ili/rul euro*ean. egli@aser&
senti.entele na)ionale, a +&ror %or)& +res+0nd& avea, du*& *atru(e+i de ani, s& arun+e 1n aer 1ntreg
e'a%oda@ul +l&dit de ei.
!III
RE!OLU&IA AGRICOL I INDUSTRIAL
I. 7n se+olul al Il3-lea, +iu.a neagr&, redu+0nd 1n .od /rus+ *o*ula)ia Angliei +u o trei.e,
%avori(ase, se *are, e.an+i*area )&ranilor 'i divi(area e4*loat&rilor agri+ole? 1n a doua @u.&tate a
se+olului al I3III-lea, o su/it& +re'tere a *o*ula)iei a adus +u sine, di.*otriv&, o re+rudes+en)& a
*ro*riet&)ilor 51.*re@.uite5. $rin 17:: nu.&rul lo+uitorilor Angliei %usese evaluat la +in+i .ilioane
'i @u.&tate? *0n& 1n 17F: a+east& +i%r& a +res+ut %oarte 1n+et, a*oi, deodat&, nu.ai 1n ti.*ul do.niei
lui Ceorge al III-lea, s-a du/lat, ating0nd 1n 1E21 +i%ra de *ais*re(e+e .ilioane. Cau(ele .&ririi
*o*ula)iei au %ost .ulti*le. 6e(voltarea ra*id& a industriei, asigur0nd 'i %olosirea +o*iilor 8'i, din
ne%eri+ire, +,iar 'i a +elor .ai .i+i dintre ei<, a 1n+ura@at %a.iliile s&ra+e s& se 1n.ul)eas+&, iar
.utarea lu+r&torilor de la )ar& la ora' i-a 1ng,esuit 1n +ase *rea .i+i, su*ra*o*ulate, 1n +are
senti.entele tradi)ionale de *udoare 'i re)inere au sl&/it. 7n ti.* +e se .&rea nu.&rul na'terilor,
*rogresele .edi+inii .i+'orau *e +el al de+eselor. =e ter.inase +u 1ntinsele e*ide.ii +are se+erau
dintr-o lovitur& o trei.e din lo+uitorii #ondrei? +o*iii 'i .a.ele erau .ai /ine 1ngri@i)i 1n .o.entul
76
na'terii? 1n +ea .ai .are *arte a ora'elor s-au des+,is s*itale. $entru o *o*ula)ie .ai .are era
nevoie 'i de .ai .ult& ,ran&. 6e unde ne+esitatea e4tinderii su*ra%e)elor +ultivate 'i a veniturilor
sigure *entru *ro*rietarii de *&.0nt.
II. 6e *ros*eritatea agri+ulturii aveau s& *ro%ite nu.ai .arii landlorHi. Lri+e guvernare
%avori(ea(& anu.ite interese e+ono.i+e. 6inastia Tudor 1i sus)inuse *e negustori. Carol al II-lea
asigurase *re*onderen)a gentilo.ilor de la )ar&, +&rora le datora 1ntoar+erea sa. $arla.entele din
se+olul al I3III-lea au %ost al+&tuite din .ari seniori 'i s3uire& i$ 'i legile *e +are le-au votat nu *rea
erau %avora/ile *o*ula)iei s&te'ti. Arenda'ii +u +ontra+te de lung& durat& se v&(ur& 1nlo+ui)i +u .i+i
arenda'i, la +are se *utea renun)a ori+0nd, d0ndu-li-se un *reavi( de 'ase luni. Toate redeven)ele
%un+iare %ur& .a@orate. $entru a deveni .agistrat, *entru a +&*&ta un grad 1n .ili)ia +o.itatului,
*entru a o/)ine dre*tul de a v0na, tre/uia s& %ii .ai /ogat de+0t 1nainte. 3e+,ilor institu)ii *o*ulare
ale *aro,iei li se su/stituir& institu)ii ale +o.itatului, +u +ara+ter aristo+rati+. 7n ti.*ul revolu)iei
%ran+e(e, @ude+&torii de *a+e devenir& .ai severi. 7n s%0r'it, .arii *ro*rietari %ur& is*iti)i s& se
serveas+& de *uterea lor *oliti+& 'i ad.inistrativ& *entru a-'i rotun@i do.eniile 'i au reu'it +u at0t
.ai u'or +u +0t interesele lor *ersonale *&reau a +oin+ide +u interesul na)ional.
III. C0.*urile +o.une, 1n+& %oarte nu.eroase 1n 17F:, +onstituiau 1ntr-adev&r o .etod& de
e4*loatare %oarte *ri.itiv&. !n agri+ultor negli@ent +are nu distrugea /uruienile %&+ea inutil& .un+a
+elorlal)i. B&ranul 1'i *etre+ea toat& vre.ea alerg0nd de la o *ar+el& la alta. "olosirea
1ngr&'&.intelor 'i a .arnei era 1ngreuiat& de %a*tul +& de)in&torii *ar+elelor nu aveau /ani +a s&
+u.*ere a+este *roduse noi. Totu'i, 1n Llanda, 1n "ran)a se n&'tea o agri+ultur& 'tiin)i%i+&, *e +are
oa.eni +a Get,ro Tull 'i lordul ToJns,end o r&s*0ndeau 1n Anglia. #ordul ToJns,end, *&r&sind
via)a *oliti+&, deveni un savant 1n agri+ultur&. 7n lo+ s& lase, la %ie+are al treilea an, ogoarele 1n
*0rloag&, a alternat r&d&+inile *ivotante 8na*, s%e+l&< +u +ereale 'i %1ne)e arti%i+iale 8s*ar+et&, tri%oi<,
*reg&tindu-'i ast%el re(erve *entru ,rana ani.alelor 1n ti.*ul iernii. B&ranii d&deau din u.eri2 5!n
gentilo. 1'i *oate 1ng&dui s& se.ene tri%oiT 6ar noi +u +e-o s& *l&ti. arendaM5 B&ranii, 1ns&, se
1n'elau 'i .etoda +ea .ai *rodu+tiv& avea s& /iruie. CoKe din or%olK, agri+ultor ilustru al +&rui
do.eniu .odel atr&gea +&l&tori din 1ntreaga Euro*&, reu'ea *rintr-o *rudent& %olosire a
1ngr&'&.intelor s& +ultive gr0u *e terenuri *0n& atun+i sterile. AaKeJell a.eliora rasele de vite,
+a*re, oi. $rev&(0nd +& nevoia de +arne avea s& +reas+& o dat& +u .&rirea *o*ula)iei, +&uta s&
*rodu+& > 1n lo+ul ani.alelor +u *i+ioare lungi, +are %useser& %olositoare *e vre.ea +0nd Anglia nu
era de+0t .la'tini, ,0rtoa*e 'i s*ini > rase /ogate 1n +arne. 7ntr-o e*o+& avid& de 'tiin)& 'i de lu+ruri
noi, e4*erien)ele a+estea a.u(au. Cultivarea *&.0ntului 'i +re'terea ani.alelor a %ost la .od& de-a
lungul 1ntregului se+ol al I3III-lea. 7./og&)i)ii 1'i *lasau /anii 1n terenuri. Medi+i, *astori, oa.eni
ai legii, +u. aveau oare+are r&ga(, se %&+eau %er.ieri. 5Tri/ul %er.ierilor > s*une Soung
2E2
> e
%or.at a+u. din toate +lasele, de la du+e *0n& la u+eni+5.
I3. #a 1n+e*utul se+olului al I3III-lea, *&.0nturile +o.une, *&.0nturile 1n *aragin&,
/&r&ganele a+o*ereau 1n+& i.ense su*ra%e)e. =u/ do.nia lui Ceorge al III-lea, .arii *ro*rietari se
str&duir& s&-i +onving& *e 5de)in&torii5 *&.0nturilor lor s&-'i 1.-*re@.uias+& +0.*urile. Ei 1n'i'i
do/0ndir& 1n +ursul o*era)iei nu nu.ai *&.0nturi arate, +i 'i o *arte din 5+o..ons5. A+easta se
%&+u *rin a+te 5*arti+ulare5 ale *arla.entului. 7n ti.*ul do.niei lui Ceorge al III-lea, ;.;F9 de
ase.enea a+te %ur& tre+ute *rin *arla.ent 'i +ir+a *atru .ilioane de a+ri devenir& dis*oni/ili *entru
noile .etode de +ultur&. Era su%i+ient, *entru a o/)ine +a *arla.entul s& vote(e un ast%el de a+t, +a
+ererea s& %i %ost sus)inut& de trei *&tri.i din nu.&rul *ro*rietarilor unei *aro,ii. 6ar +ele trei
*&tri.i erau so+otite 1n su*ra%e)e, 'i nu +a nu.&r de *ersoane, 1n a'a %el 1n+0t, 1n .ulte *aro,ii,
s3uire&ul +onstituie el singur .a@oritatea. $entru .ai .ult& de+en)& se .ai al&turau +0)iva .ari
2E2 Art,ur Soung 81791H1E2:< > renu.it agrono. engle(.
77
*ro*rietari, se de*unea o +erere 1n *arla.ent, 'i )&ranii a%lau +& *&.0nturile lor +o.unale %useser&
su*ri.ate %&r& s& %i %ost .&+ar 1ntre/a)i. 7.*re@.uirile 8enclosures6 1ng&duir& al+&tuirea unor .ari
%er.e *rin gru*area *&.0nturilor, ado*tarea de .etode 'tiin)i%i+e 'i o *rodu+)ie in%init .ai .are.
Anglia deveni unul din gr0narele Euro*ei. 6ar )&ranii s&ra+i su%erir& a.arni+ din +au(a a+estei
s*olieri. 6is*ari)ia *&.0nturilor +o.une 1i li*sea de +ol)ul de *&'une, +are le 1ng&duise s& )in& o
va+&, 'i de +ol)ul de *&dure, 1n +are *or+ii lor g&seau g,ind& 'i de unde luau le.ne *entru /u+&t&rie
'i 1n+&l(it. Ei 1'i *ierdur& +ura@ul, 1n+etar& s& .ai .un+eas+& +u tragere de ini.&, se l&sar& 1n voia
tr0nd&viei, a /e)iei sau .igrar& s*re ora'ele din nord, unde noile industrii +&utau .0n& de lu+ru.
Atun+i %u a/rogat& e4+elenta lege a Elisa/etei +are inter(i+ea s& se +onstruias+& vreo +&su)& la )ar&
%&r& s& i se lase +el *u)in *atru a+ri de gr&din&. A+east& a/rogare a 1ng&duit de(voltarea slu"s-urilor,
a+ele +artiere de +o+ioa/e +are aveau s& de(onore(e *0n& 1n se+olul al II-lea .arile ora'e engle(e.
3. 7n alte vre.uri %eo"an& ul s-ar %i o*us 'i s-ar %i ag&)at de *&.0ntul lui. 6ar, 1n a%ar& de
ora'e, 1l atr&geau 'i +oloniile. 7ntre 179: 'i 176; Anglia o/)inuse +ea .ai .are *arte din teritoriul
+olonial %ran+e(. Canada, *u)in *o*ulat&, 'i +oloniile a.eri+ane, %oarte *ros*ere, o%ereau un a(il %er-
.ierilor +ura@o'i. Cei r&.a'i intrar& 1n slu@/a landlorH&ilor. Co//ett
2E;
a o/servat +& 1n 1E21, *e tot
1ntinsul Angliei, se .ai g&sea nu.ai +0te o singur& %er.& a+olo unde 1nainte %useser& trei. 7n 1E26 el
notea(& +&, 1ntr-un sat oare+are, din *ais*re(e+e %er.e nu .ai r&.&sese de+0t una. Cuv0ntul
%eo"an tinde s& dis*ar&. 57n se+olul al I3-lea, +uv0ntul a+esta dese.nase 'i *e *ro*rietarul inde-
*endent 'i *e %er.ierul +are ia +u arend& *&.0ntul? 1n se+olul al I3III-lea, di.*otriv&, +uv0ntul
%er.ieri dese.nea(& 'i *e unii 'i *e al)ii, 1ntreaga +las& %iind +ara+teri(at& *rin de*enden)a sa %a)&
de !entr%'. 6e*enden)& +are .ai t0r(iu devine i.ita)ie. Marele %er.ier din 1E2: nu .ai este *ri.ul
dintre .un+itorii s&i, +i un /og&ta' +are vrea s& du+& traiul unui !entle"an 'i s& se du+& la v0n&toare
+u gona+i. 5C0nd %er.ierii devin !entle"eni$ .un+itorii lor devin s+lavi5, s+rie Co//ett. 7n ti.*ul
r&(/oaielor na*oleoniene, *re)urile ridi+ate ale *roduselor agri+ole .ai 1ng&duiau .i+ilor %er.ieri
+are-'i *utuser& salva inde*enden)a s& tr&ias+&. Naterloo le-a dat lovitura de gra)ie 'i a dus la dis-
*ari)ia a*roa*e +o.*let& a +lasei .i@lo+ii rurale, +are +onstituise at0ta vre.e %or)a .ilitar& 'i .oral&
a Angliei.
3I. C0t des*re .un+itorul agri+ol, la 1n+e*utul se+olului al IlI-lea tr&ia 1n .i(erie. =alariile
+res+user& .ai 1n+et de+0t *re)urile. Ldinioar& %ie+are sat 'i a*roa*e %ie+are +as& *utea tr&i 1n +ir+uit
1n+,is. L dat& +u de(voltarea .arii industrii, .e'te'ugarii satelor dis*&rur&. Cur0nd se vor vedea
%er.ieri +are vor re%u(a nu nu.ai s& dea, dar s& 'i v0nd& gr0u salaria)ilor lor agri+oli. 6ivor)ul din-
tre *rodu+)ie 'i *rodu+&tori va +rea o e+ono.ie a/stra+t&, +u totul ne+unos+ut& 1n evul .ediu 'i +are
va %avori(a a*ari)ia +elei .ai 1ngro(itoare s&r&+ii. Cei .ai /uni .agistra)i au 1n+er+at s& re.edie(e
a+east& situa)ie, a*li+0nd +u .ai .ult& genero(itate legea s&ra+ilor, dar /unele lor inten)ii au avut
ur.&ri 1n%ri+o'&toare. 7n 1799, un gru* de @ude+&tori de *a+e 1ntruni)i la =*een,a.land au de+is s&
%i4e(e o su.& +are s& %ie +onsiderat& +a un .ini.u. ne+esar *entru traiul unei %a.ilii. A+east&
su.& tre/uia s& %ie e+,ivalentul a dou&(e+i 'i 'ase de livre de *0ine *e s&*t&.0n& *entru %ie+are
/&r/at adult, *lus +0te treis*re(e+e livre *entru %e.eie 'i *entru %ie+are +o*il. 6a+& salariul +a*ului
de %a.ilie nu atingea a+est .ini.u., tre/uia s& %ie +o.*letat *rintr-o alo+a)ie %urni(at& de %ie+are
*aro,ie su/ %or.a unui i.*o(it *entru s&ra+i 8rates6. Conse+in)ele i.ediate ale a+estor .&suri au
%ost vredni+e de *l0ns2 *ro*rietarii 'i arenda'ii au g&sit .un+itori gata s& le lu+re(e *entru ni'te
salarii in%i.e, 'tiind +& salariile erau +o.*letate de +o.un&? .i+ii %er.ieri, +are nu lu+rau de+0t +u
.e./rii %a.iliei, au %ost ruina)i de +on+uren)a a+estor lu+r&tori nevoia'i, *e +are tre/uiau s&-i
1ntre)in& +,iar ei, 1n +alitatea lor de +ontri/ua/ili. =iste.ul =*een,a.land a avut +a ur.are
trans%or.area *o*ula)iei rurale a )&rii > 5vesela Anglie5 de odinioar& > 1ntr-o .as& de nenoro+i)i
,r&ni)i 8dar *rost ,r&ni)i< din .ila *u/li+&.
2E; Nillia. Co//ett 81762H1E;F< > *u/li+ist 'i o. *oliti+ radi+al.
7E
3II. L dat& +u .area agri+ultur& s-a de(voltat 'i .area industrie. Revolu)ia industrial& n-a
%ost, +a o revolu)ie *oliti+&, un 'ir de eveni.ente +are se +on+entrea(& 1ntr-un ti.* destul de s+urt,
+i o trans%or.are > .ai 1nt0i lent&, a*oi, 1ntre 176: 'i 1E1F, .ai ra*id& > a e+ono.iei. 6is*ari)ia
siste.ului !hildelor a 1n+e*ut +u de(voltarea +a*italis.ului, adi+& e4*loatarea de +&tre un antre*re-
nor a .un+ii +ole+tive. A+east& tendin)& s*re 1ntre*rinderea .are a %ost a++elerat& 1n se+olul al
I3III-lea *rin +re'terea nu.&rului de +onsu.atori 1n Anglia, *rin des+,iderea de *ie)e noi 81n-
deose/i a *ie)elor +oloniilor a.eri+ane< 'i *rin inven)iile .e+ani+e. 7n industria te4til&, suvei+a
(/ur&toare, inventat& 1n 17;;, .&ri *rodu+)ia de )es&turi 'i nevoia de %ire. $0n& atun+i l0na %usese
toars& la do.i+iliu de nevasta 'i %ii+ele )es&torului. 86e a+eea, 1n engle(&, %ata /&tr0n& se nu.e'te
spinster$ tor+&toare.< $entru a satis%a+e nevoile .ai .ari ale )es&torilor, Hargreaves, ArKJrig,t,
Cro.*ton reu'ir& s& *un& 1n .i'+are +on+o.itent (e+e %usuri 'i a*oi o sut&, *e +are le su*raveg,ea
un singur .un+itor, av0nd +0teva a@utoare *entru legarea %irelor. Qi ast%el, %ilatura reali(a o *rodu+-
tivitate .ult .ai .are de+0t )es&toria. Inventarea r&(/oaielor .e+ani+e de )esut r&s*undea to+.ai
a+estei noi ne+esit&)i. A*oi .a'ina +u a/uri a 1nlo+uit %or)a oa.enilor sau a r0urilor 'i .inele de
+&r/uni au devenit *rin+i*ala /og&)ie a )&rii. "ran)a, +are 1n a+east& lu*t& *entru +u+erirea *ie)elor
*utea s& %ie o rival& %eri+it& a Angliei, s-a v&(ut tras& 1na*oi 1n .o.entul +el .ai +riti+2 a6 de v&.ile
sale interne? b6 de li*sa de +&r/une 81n 1E9F "ran)a nu *rodu+ea de+0t +in+i .ilioane de tone, %a)& de
trei(e+i 'i +in+i de .ilioane *roduse 1n Anglia<? c6 a*oi de r&(/oaiele na*oleoniene 'i de /lo+ada
+are a li*sit-o de /u./a+. oua industrie de /u./a+ a devenit o industrie *ur engle(eas+&. 7n 17E9
Anglia +onsu.a *atru .ilioane de livre de /u./a+? 1n 1E;;, trei sute de .ilioane. 7nlo+ui rea, 1n
.etalurgie, a +&r/unelui de le.n +u ,uila a avut dre*t +onse+in)& .utarea .arilor u(ine din sud,
*atria *&durilor, 1n nord, *atria .inelor.
3III. Marea agri+ultur& 'i .area industrie i.*uneau a.eliorarea .i@loa+elor de trans*ort. 7n
se+olul al I3III-lea, 1ntr-o /un& *arte a )&rii nu se *utea +ir+ula 1n+& de+0t +&lare. =tarea *roast& a
dru.urilor se datora %a*tului +& %ie+are *aro,ie r&.&sese, +a 1n evul .ediu, r&s*un(&toare *entru
+&ile sale de a++es. Autono.ia lo+al&, util& alt&dat&, *riva Anglia de o re)ea de dru.uri, re)ea +u
+are "ran)a, de *ild&, era 1n(estrat&, deoare+e %usese +on+e*ut& 'i reali(at& de o ad.inistra)ie
+entral&. 7n+e*0nd din 176:, siste.ul dru.urilor +u ta4e de tre+ere 8turnpike roads6 +on+esionate
unor trusturi
2E9
+are, *entru a-'i re+u*era +,eltuielile, aveau dre*tul 8+u. se %a+e ast&(i la intrarea *e
anu.ite autostr&(i< s&-i su*un& la *lat& *e +&l&tori a dat totu'i destul de /une re(ultate. 6ar a/ia din
1E1F arta de a +onstrui dru.uri a %&+ut reale *rogrese. Ma+Ada., inginer s+o)ian, a avut ideea s&
a+o*ere dru.urile +u un 1nveli' *rote+tor i.*er.ea/il. 3ite(a diligen)elor 'i a *o'talioanelor
8coaches6$ .ul)u.it& lui, a tre+ut de la *atru .ile *e or& la 'a*te, a*oi la (e+e. 3ite(ele a+estea o/o-
seau +aii, +are erau %oarte .ult %olosi)i atun+i. Hanuri *l&+ute, +u %ir.e *i+tate, se ridi+ar& de-a
lungul dru.urilor. 7n 1E;1, anul a*ogeului *o'talioanelor, erau %olosi)i o sut& +in+i(e+i de .ii de +ai
*e trasee +e 1nsu.au trei .ii de .ile. 86e atun+i, 1ns&, au 1n+e*ut s& se de(volte +&ile %erate, 'i
*o'talioanele au intrat *e *anta de+linului.< 6e ase.enea, la s%0r'itul se+olului al I3III-lea nordul
)&rii 'i +o.itatele +entrale au %ost 1.*0n(ite de +anale destinate trans*ortului +&r/unelui. Tot atun+i
s-au de(voltat 'i institu)iile au4iliare ale +o.er)ului2 /&n+ile 'i so+iet&)ile de asigurare. 7n +a%eneaua
8coffee house6 lui EdJard #loDd, +0)iva in'i 1'i luaser& o/i+eiul, 1n+e*0nd de *rin 16E9, s& se adune
'i s& o%ere ar.atorilor asigur&ri +ontra ris+urilor *e .are. Institu)ia a+easta avea s& devin& +ea .ai
.are so+ietate de asigur&ri din lu.e, dar, 1n virtutea o/i'nuitului +onservatoris. engle(es+, a
+ontinuat *0n& nu de.ult s& *oarte denu.irea de Llo%dLs -offee @ouse.
II. Revolu)ia industrial& *reg&tea 'i %&+ea ne+esar& o revolu)ie *oliti+&. =atele dis*&reau? ora-
'ele se .&reau. #iver*ool, +are de la +ei 9 ::: de lo+uitori din 16EF a@unsese la 9: ::: 1n 176:,
2E9 Ter.en .oderni(at, a*li+at de autor unor aso+ia)ii +are, +,iar da+& de .ari *ro*or)ii, nu se a*ro*ie de rolul 'i
di.ensiunile 5trusturilor5 1n a++e*)iunea real&, +onte.*oran&, a +uv0ntului.
79
avea s& ating& +i%ra de F17 ::: 1n 1E91 'i E:; ::: 1n 19;6? Man+,ester, de la 6 ::: 1n 16EF, a a@uns
la 9: ::: 1n 176:, la 9; ::: 1n 1E:1, la F:F ::: 1n 1E91 'i la E:: ::: 1n 19;6. Harta *oliti+& a )&rii
nu .ai +oin+idea +u ,arta sa de.ogra%i+&. ordul, odinioar& *u)in *o*ulat, ia+o/it 'i +atoli+, era
1n)esat a+u. de .ineri 'i )es&tori radi+ali. 6e(voltarea .arii industrii a dat na'tere la dou& +lase
noi2 a .anu%a+turierilor /oga)i, a +&ror avere, *ro*or)ional& +u e4tinderea noilor *ie)e, devenise
egal& +u a+eea a .arilor seniori rurali 'i +are aveau s& revendi+e *artea lor de in%luen)&? 'i a+eea a
.un+itorilor din ora'e, +u totul deose/i)i de %o'tii .e'te'ugari de la )ar&, .ai a++esi/ili agitatorilor,
deoare+e erau gru*a)i .ai .ul)i la un lo+, 'i +are, +on'tien)i de %or)a lor, erau gata s& revendi+e *u-
terea *oliti+&. 7ntre a+este 5dou& na)iuni5, e+ono.ia *oliti+& la .od& trasase o %rontier& de netre+ut.
I. Lri+e .are s+,i./are so+ial& 1'i g&se'te teoreti+ienii ei, +are i.aginea(& +au(e
*er.anente *entru a e4*li+a e%e+te tre+&toare. Teoreti+ianul revolu)iei industriale din Anglia a %ost
Ada. =.it,. Ins*ir0ndu-se din %i(io+ra)ii %ran+e(i, a+est *ro%esor din ClasgoJ a s+ris Bo!.ia
na.iunilor$ +arte +are a devenit ti.* de .ai /ine de un se+ol Ai/lia e+ono.i'tilor. El *redi+a a+el
5laisser %aire5, li/era +on+uren)&, 1n+rederea 1n .i'+&rile s*ontane ale e+ono.iei. 7n o+,ii lui =.it,
'i a dis+i*olilor s&i, un 6u.ne(eu /ine%&+&tor a reglat ast%el universul 1n+0t li/erul @o+ al legilor
naturale asigur& +ea .ai .are %eri+ire *entru +el .ai .are nu.&r de oa.eni. E *osi/il +a li/ertatea
s& %ie +au(a unor su%erin)e te.*orare, dar e+,ili/rul se va resta/ili 1n .od auto.at. A+east& teorie
avea s& lini'teas+& s+ru*ulele +elor /oga)i, %&+0nd din .i(erie 'i 'o.a@ re.edii %ire'ti 'i divine. Ea
nu sea.&n& ni+i +u do+trina evului .ediu, at0t de stri.t +or*oratist&, ni+i +u a+eea a se+olului al
I3II-lea, +are avea un +ara+ter .er+antilist. Mer+antili'tii +redeau +& *ros*eritatea unui stat se
.&soar& *rin /alan)a *o(itiv& a +o.er)ului s&u e4terior. =tatul, 1n siste.ul .er+antilist, tre/uia s&
intervin& ne1n+etat *entru a %avori(a /alan)a +o.er+ial& 8a+estei do+trine 1i datorea(& Anglia
*ierderea +oloniilor a.eri+ane<. 7n se+olul al IlI-lea .er+antilis.ul este dis+reditat? triu.%&
li/eralis.ul e+ono.i+, deoare+e +onvine unei *erioade de e4*ansiune, o%erind o *ia)& %ie+&rui
*rodu+&tor nou. El va deveni *ri.e@dios 1ndat& +e *ie)ele /ra)elor de .un+& sau a+elea ale
*rodu+)iei vor %i saturate. Atun+i li/era +on+uren)& va da na'tere unor ra+ile evidente 'i se va vedea
+u. 1n+e*e 1n Anglia, +a 1n tot restul lu.ii o++identale, un re%lu4 *rote+)ionist, etatist 'i autar,i+,
+are i-ar %i .irat *este .&sur& *e XuesnaD 'i Ada. =.it,.
I%
RE!OLU&IA SENTIMENTAL
I. 5=*iritul se+olului al I3III-lea +onsta 1n ordine 'i unitate? era des&v0r'it? era si.*lu.
#iteratura 'i arta sa +onstituie li./a@ul unei so+iet&)i de /&r/a)i 'i %e.ei +are se .i'+au 1n&untrul
unui singur siste. de idei, +are se 1n)elegeau unii *e al)ii 'i +are nu erau +,inui)i de ni+i o *ro/le.&
angoasant& sau tul/ur&toare... Clasi+ii al+&tuiau %ran+.asoneria lor5. =-a v&(ut la ti.*ul s&u +&
a+east& des+riere, destul de a++e*tat& 1n general, nu de(v&luie de+0t su*er%i+ial ideile 'i .oravurile.
u *are verosi.il +a s*iritele u.ane s& nu %i %ost tul/urate de ni+i o *ro/le.& angoasant&. 6e'i
Ci//on 'i Go,nson sunt adev&rate s*irite ale se+olului al I3III-lea, *asiunile lor *ro%unde sunt
%oarte violente? este adev&rat +& ei se str&duie s& @usti%i+e a+este *asiuni *rin e4*li+a)ii ra)ionale 'i s&
dea ideilor lor o %or.& +lasi+&. 6ar e+,ili/rul intele+tual *e +are +ei .ai 1n)ele*)i dintre aristo+ra)i 'i
/urg,e(i 1l +&utau atun+i, 1nto+.ai +a s+riitorii, nu *utea satis%a+e +lasele, .ult .ai nu.eroase,
+&rora revolu)ia agri+ol& 'i industrial& le distrusese e+,ili/rul e+ono.i+ 'i +are aveau nevoie de o
+redin)& religioas& sau *oliti+& *entru a se sustrage insu*orta/ilei realit&)i.
E:
II. Aiseri+a angli+an& era ea 1ns&'i *rea ra)ionalist& *entru a satis%a+e su%letele 1n%o+ate 'i su%e-
rinde. Teologii angli+ani ai se+olului al I3III-lea se str&duiau 1nainte de toate s& de.onstre(e +& nu
e4ist& ni+i un .otiv de +on%li+t 1ntre religie 'i ra)iune. $roviden)a a vrut +a .orala lui Hristos s& %ie
'i +alea +ea .ai sigur& de .0ntuire lu.eas+&. Nillia. $aleD 8179;H1E:;<, at0t de iu/it de *&rin-
tele lui =,elleD 'i de at0tea s*irite avide de +ertitudini lini'titoare 'i si.*le, este ti*ul a+elor %ilo(o%i
o*ti.i'ti +are de.onstrea(& e4isten)a lui 6u.ne(eu a'a +u. ar de.onstra ori+e teore.& de
geo.etrie. Aiseri+a angli+an& devenise atun+i o /iseri+& 5de +las&5. E*is+o*ii a*ar)ineau a*roa*e
to)i %a.iliilor aristo+rati+e, J,ig sau torD, du*& *artidul +are se a%la la *utere. Clerul su/altern era
ales +0nd de rege, +0nd de s3uire-ul lo+al. 6in uns*re(e+e .ii de *aro,ii, +in+i .ii 'a*te sute erau la
dis*o(i)ia 5*atronilor5. "ire'te +& a+e'tia *ro*uneau oa.eni din .ediul lor so+ial 'i adesea din
%a.ilia lor2 %ii, ne*o)i, veri. $astorii angli+ani nu aveau nevoie s& trea+& *rintr-un se.inar s*re a %i
,irotonisi)i. Cea .ai u.il& di*lo.& din L4%ord sau Ca./ridge a@ungea. Cultura lor, da+& aveau
vreuna, era .ai .ult +lasi+& de+0t +re'tin&. Erau !entle"eni$ +u gusturile 'i de%e+tele > +a, de alt%el,
'i +u virtu)ile > +lasei lor. i.eni nu era sur*rins da+& 1nt0lnea un *astor v0n&tor *asionat. 6eseori
era @ude+&tor de *a+e 'i se a%la *e /an+a .agistra)ilor al&turi de un+,iul 'i verii s&i. Ast%el ar.atura
religioas& a )&rii su/linia 'i du/la ar.atur& *oliti+&. 7n una +a 'i 1n +ealalt&, +lasa .o'ierilor %or.a
*rin+i*alul ele.ent. Aiseri+a Angliei se g&sea ast%el aso+iat& +u *uterea lo+al& a +laselor
st&*0nitoare, dar *ierdea ori+e +onta+t +u +lasele *o*ulare. Mul)i re+tori
2EF
/oga)i nu se a%lau la
re'edin)a lor2 erau 5*luralistT5, adi+& titulari ai .ai .ultor venituri e+le(iasti+e 'i 1nlo+ui)i
*retutindeni de vi+ari s&ra+i. 7n 1E12, din uns*re(e+e .ii de titulari, 'ase .ii nu erau re(iden)i.
C,iar 'i vi+arul se str&duia s& du+& un trai de gentle.en 'i s& intre 1n gra)iile s3uire-ului, +a s&-l
aleag& 1ntr-o (i titular.
III. 6a+& religia 5/l0nd& 'i ra)ional&5 a angli+anilor din se+olul al I3III-lea +onvenea de
.inune *&r)ii +elei .ai %eri+ite a na)iunii, ea nu adu+ea ni+i o ,ran& s*iritual& .un+itorilor 'i
)&ranilor, 1n&+ri)i 'i %r&.0nta)i de s&r&+ia lor. Revolu)ia agri+ol& 'i revolu)ia industrial& +reau un
senti.ent de nedre*tate 'i de nesiguran)&. !nor su%lete r&nite 'i ne%eri+ite, argu.entele ra)ionale +u
*rivire la e4isten)a unui 6u.ne(eu a/stra+t nu le *uteau a@unge. =e+tele disidente 'i
non-+on%or.iste, .ai egalitare, +u+eriser& odinioar& .asele. 6ar, la 1n+e*utul se+olului al
I3III-lea, +ele trei ve+,i denu.iri 8*res/iterieni, inde*enden)i, *a*i'ti< nu .ai s*uneau *rea .ult.
$rigoana a)0)& +redin)a? toleran)a o adoar.e. 6e'i .ai e4istau legi 1.*otriva disiden)ilor, ele nu .ai
erau a*li+ate. 5Con%or.is. o+a(ional5 era tot +e li se +erea *entru a le 1ng&dui s& %a+& *arte din
+or*ora)ii 'i .uni+i*alit&)i. 6og.a +alvinist& a *redestina)iei, religie 1ns*&i.0nt&toare +are-i
.ar+ase at0t de *ro%und *e s+o)ieni, se atenuase 1n )ara a+easta a +o.*ro.isurilor. Mai e4istau, %&r&
1ndoial&, +alvini'ti +onvin'i 1n Anglia, dar a+e'tia, %iind siguri +& ei erau 5ale'ii5, nu %&+eau ni+i un
%el de *ro(elitis..
I3. 5$osi/ilul este a*roa*e de ne+esar5. 6eoare+e e4istau nu.eroase su%lete 1n r0ndurile
+laselor .i@lo+ii 'i s&ra+e +are aveau nevoie de o religie .ai 1n%l&+&rat& 'i deoare+e disiden)ii 'i
angli+anii se dovediser& la %el de ne*utin+io'i +a s& satis%a+& a+east& nevoie, tre/uia s& se g&seas+&
un o. +are s& dea .aselor *o*ulare o ast%el de religie. A+est o. a %ost Go,n NesleD. #a 1n+e*utul
vie)ii sale %usese, la L4%ord, un angli+an tolerant, +are +onsidera +redin)a un +onsi.)&.0nt ra)ional.
6ar a+east& do+trin& nu-l satis%&+ea *e de*lin. 5Ra)iunea 1n+etea(& oare vreodat& s& ra)ione(eM > se
1ntre/a el. > Cu. *o)i %i sigur +& ai g&sit 1n s%0r'it adev&rul 'i .0ntuireaM Lare n-a. *utea si.)i
,arulM $entru a-l do/0ndi, nu tre/uie s&-l +&ut&. +u .ai .ult& ardoareM5 7n 1726 L4%ordul a v&(ut
+u sur*rindere +0)iva tineri 1n%iin)0nd un @ol% -lub 8Clu/ al s%in)eniei<, ai +&rui .e./ri *osteau, se
rugau, 1i vi(itau *e s&ra+i, *redi+au 1n *lin& strad& 'i 1'i .&rturiseau unul altuia *&+atele. #u.ea 'i-a
/&tut @o+ de NesleD 'i de *rietenii s&i, +are au %ost /ote(a)i 5.etodi'ti5. $ore+la a+easta avea s&
devin& denu.irea unei /iseri+i +are nu.&r& ast&(i .ilioane de +redin+io'i. 7n (adar *&rintele lui
2EF Titulari ai unor %un+)ii e+le(iasti+e.
E1
NesleD, re+tor angli+an, l-a rugat *e %iul s&u s& renun)e la ne/uniile lui 'i s& %ie ur.a'ul s&u la
*aro,ie, Go,n NesleD se si.)ea +,e.at *entru o .isiune .ai 1nalt&2 a+eea de a +onverti la
+re'tinis. o lu.e +u*rins& de .ole'eal&.
3. Ti.* de +0)iva ani a avut o via)& agitat&. Mai 1nt0i a *le+at +u %ratele s&u 1n +oloniile
a.eri+ane. As+ult0ndu-i *ovestirile des*re nenoro+irile *rin +are a tre+ut, se *oate g,i+i +& a %ost un
te.*era.ent violent 'i sen(ual. Ardoarea *e +are Go,n NesleD o *unea 1n +onvertirea unor %e.ei
tinere 'i dr&gu)e )inea de +el .ai sin+er (el religios, dar 'i de dorin)i %i(i+e, de +are, *oate, ni+i el
nu-'i d&dea sea.&. Cre'tinilor din +olonii nu le *l&+ea a+east& religie agresiv&, *redi+ile a+estea
*ersonale 'i a*rige. Res*ins de ei, NesleD tre/ui s& se 1ntoar+& 1n Anglia. 7n+& nu-'i g&sise +alea.
5A. %ost 1n A.eri+a +a s&-i +onvertes+ *e indieni, dar +ine .& va +onverti *e .ineM5 $e vas intr&
*entru *ri.a oar& 1n +onta+t +u .e./rii unei se+te ger.ane, 5%ra)ii .oravi5
2E6
, 'i +re(u +& a g&sit la
ei +eea +e +&uta. A *le+at 1n Cer.ania s& vi(ite(e +o.unit&)ile .orave, dar a so+otit +redin)a lor
*rea senin&. =u%letul lui NesleD avea nevoie de +eva .ai 1n%o+at. 7ntr-o (i 829 .ai 17;E<, 1ntr-un %el
de revela)ie, 1ntrev&(u adev&rata +redin)&, +are este o leg&tur& vie, 'i nu o o*era)ie a ra)iunii. Atun+i
'i-a dat sea.a +& adev&rata sa .isiune era de a-i adu+e *e oa.eni 1n starea de trans& 'i de
+o.uniune total& +u 6u.ne(eu. El a 1n+er+at .ai 1nt0i s& *redi+e 1n /iseri+&, dar violen)a sa nu le
*l&+u e*is+o*ilor, +are-l alungar& de la a.voanele +onsa+rate. !nul dintre *rietenii s&i, N,ite%ield,
l-a adus la Aristol 'i a+olo, *entru *ri.a oar&, a *redi+at 1n aer li/er, 1n %a)a unui auditoriu *o*ular 'i
a avut un e4traordinar su++es.
3I. Atun+i a 1n+e*ut *entru el o via)& de adev&rat *redi+ator. Cei doi *rieteni, NesleD 'i
N,ite%ield, vor/eau oa.enilor *e +0.*, 1n ,a./are, 1n .a,alalele .un+itore'ti. Go,n NesleD
singur a )inut *atru(e+i de .ii de *redi+i 'i a *ar+urs dou& sute +in+i(e+i de .ii de .ile. #a 1n+e*ut
a %ost uneori *rost *ri.it de .ul)i.ea ostil&? dar %oarte +ur0nd s-a r&s*0ndit (vonul des*re
ui.itoarele +onvertiri *e +are le %&+ea. In%luen)a sa %i(i+& era sur*rin(&toare. A&r/a)i 'i %e.ei
tre.urau, le'inau, a*oi se tre(eau *&trun'i de s%0ntul du,. C0t des*re NesleD, +&l&torind *e ori+e
vre.e, dor.ind *e a*u+ate, du+0nd o via)& +are *e ori+ine altul l-ar %i u+is, 1'i *utea, 1n s%0r'it,
st&*0ni un te.*era.ent .ai .ult de+0t o.enes+. Cu. 1'i +on+e*ea el .isiuneaM Ar %i vrut s&
r&.0n& 1n +adrul /iseri+ii angli+ane 'i s&-i in@e+te(e .ai .ult& vigoare. =e +redea un angli+an
*er%e+t, dar +are-'i 1nde*linea datoria +eva .ai /ine de+0t +eilal)i. 6ar e*is+o*ii re(ona/ili 'i
aristo+ra)i din 17F: nu *uteau s& vad& de+0t +u dis*re) 'i *li+tiseal& a+ele .itinguri 1n aer li/er 'i
a+ele .ul)i.i nervoase. u nu.ai +& i-au 1n+,is lui NesleD u'ile /iseri+ilor, dar au re%u(at s&-'i
asu.e *redi+ile lui 'i s&-i ,irotoniseas+& *e *redi+atorii s&i. A/ia s*re s%0r'itul vie)ii, NesleD,
*ier(0ndu-'i s*eran)a s& se .ai 1.*a+e +u /iseri+a statorni+it&, s-a rese.nat s& ,irotoniseas+& el
1nsu'i *e *reo)i, 'i *rin a+easta a %ondat, %&r& voia lui, se+ta disident& a .etodi'tilor JesleDeni, +are
1n 1E1: nu.&ra dou& sute trei(e+i de .ii de .e./ri.
3II. In%luen)a .etodis.ului asu*ra atitudinii religioase a *o*orului engle( a %ost i.ens&.
$entru .ii de su%lete 'i *entru +ei +are aveau +ea .ai a+ut& nevoie, religia a re+&*&tat via)&. Ca 'i
*ri.ii *uritani, +ei dint0i JesleDeni +onda.nau %ilo(o%ia indulgent& 'i volu*toas& a e*o+ii lor. Ei au
+ontri/uit la .en)inerea tradi)iei du.ini+ii engle(e. $entru a lu*ta 1.*otriva unei +on+uren)e
senti.entale +are-i 1ns*&i.0nta, ei au 1nt0r(iat e.an+i*area +atoli+ilor. 7n /iseri+a angli+an& 1ns&'i,
a+east& .i'+are 5evang,eli+&5 a invadat toat& Aiseri+a de @os. $astorii angli+ani evang,eli+i, +a 'i
*redi+atorii lui NesleD, au *ornit 1n *o*or. =e+tele disidente, 1n%ri+o'ate de *rogresele JesleDenilor,
au renun)at la *ioasa lor anar,ie 'i s-au gru*at 1n /iseri+i. Toate religiile au devenit .ai e.o)ionale.
6eoare+e +re'tinis.ul a/sor/ea *rin a+east& 5tre(ire5 %or)ele vii ale +elor s&r.ani, a+e'tia au %ost
2E6 =e+t& religioas& %or.at& 1n Aoe.ia *e la .i@lo+ul se+olului al I3-lea, +ontinu0nd tradi)iile ,usitis.ului radi+al
8+urentul ta/orit<, dar 1ntr-un s*irit a++entuat .isti+ 'i *a+i%ist.
E2
.ai *u)in is*iti)i de+0t *le/ea de *e +ontinent de do+trinele revolu)ionare. =&r&+ia 'i inegalitatea au
%ost *rivite 1n Anglia, +el *u)in o vre.e, +a ni'te *l&gi tri.ise de 6u.ne(eu, +are adu+eau 1n
s+,i./ %eri+irea interioar& 'i .0ntuirea. #a s%0r'itul se+olului al I3III-lea, aristo+ra)ia 'i .area
/urg,e(ie engle(& au *utut %i +ini+e, i.orale 'i adesea atee? +lasele *o*ulare res*e+tau Ai/lia.
3III. Revolu)ia senti.ental& n-a %ost nu.ai religioas&. 7n Anglia, +a 'i 1n "ran)a, se+olul al
I3III-lea a 1n+e*ut *rin +ultul unei +ivili(a)ii ra%inate, dar arti%i+iale, a*oi a des+o*erit
+o.*le4itatea o.ului, *uterea senti.entului 'i a dorit 1ntoar+erea la natur&. $e +0nd "ielding a
*rivit oa.enii de *e *o(i)ia unui .are ro.an+ier +lasi+, Ri+,ardson, +a 'i Rousseau, a (ugr&vit
nelini'tile 'i *asiunile lor 'i a des+o*erit *rintre +ei dint0i %ar.e+ul e+,ivo+ al unui a.este+ de
.oralitate 'i sen(ualitate. Colds.it,, a*oi =terne au introdus .oda unei sensi/ilit&)i .ol+o.e,
lini'tite, 5un tre.olo +ontinuu5, un u.anitaris. nou. =+ott a *er.is +ititorilor s&i evadarea 1n tre+ut.
6u*& *oe(ia .onden& a ur.at o *oe(ie inti.& 'i .isti+&? CoJ*er, NordsJort,, AlaKe, Coleridge
au *reg&tit 'i au vestit ro.antis.ul. Ei sunt de@a ro.anti+i, +&+i nu au e4istat %rontiere *re+ise 1ntre
+ele dou& 1n%&)i'&ri ale se+olului, iar do+torul Go,nson era 1n+& t0n&r 1n anul 1n +are Ri+,ardson a
*u/li+at +a"ela. C0nd a i(/u+nit revolu)ia %ran+e(&, da+& ea i-a sur*rins *e unii %ilo(o%i *oliti+i +a
AurKe, i-a e.o)ionat 1ns& *e +0)iva dintre +ei .ai .ari *oe)i engle(i. =,elleD a luat a*&rarea
*rin+i*iilor ei? ADron, a%l0nd de vi+toria lui Nellington la Naterloo, a s+ris2 9ell$ : a" da"ned
sorr% for it
2E7
. 7n a./ele )&ri tineretul a %ost 1n+er+at de dorin)a unei re1nnoiri. Tineretul %ran+e( a
trans%or.at o so+ietate *rin a+)iunile sale 'i Euro*a *rin r&(/oaiele sale. A+east& trans%or.are real&
l-a s+utit de eva(iunea literar&. Tineretul engle(, di.*otriv&, s-a si.)it o*ri.at 1ntr-o so+ietate al
+&rei +adru devenise .ai rigid de %ri+a ia+o/inis.ului. El a evadat 1n i.agina)ie? /a a evadat +,iar
de-a /inelea, Italia *ri.indu-i *e .arii re/eli ai ro.antis.ului engle(. C.R. C,esterton a re.ar+at
+& a+est s%0r'it al se+olului al I3III-lea, +are 1n "ran)a revolu)ionar& a *rodus *i+tura at0t de +lasi+&
a lui AoillD 'i 6avid, a %ost 1n Anglia e*o+a vi(iunilor ro.anti+e ale lui AlaKe, +& Reats 'i Coleridge
l-ar %i sur*rins desigur *e 6anton 'i +&, da+& Co.itetul =alv&rii $u/li+e nu l-ar %i e4e+utat *e
=,elleD +a aristo+rat, l-ar %i 1n+,is +a ne/un. i+i o e*o+& n-a 1ng&duit s& se o/serve .ai /ine
+ara+terul 5+o.*li.entar5 al ori+&rei a+tivit&)i artisti+e. !na din +ele dou& )&ri a %&+ut o revolu)ie
*oliti+&? +ealalt& o revolu)ie esteti+&. =+riitorii engle(i 51l *l0ng *e *ri(onier, dar nu si.t ni+i o
dorin)& s& d&r0.e Aastilia5.
II. 6i%eritele revolu)ii din se+olul al I3III-lea > industrial&, *oliti+&, senti.ental& > 1'i
g&ses+ oglindirea 1n li./a@. 7ntre 17:: 'i 17F: au a*&rut, ne relatea(& #ogan $earsell =.it,,
+uvintele2 bankruptc% 8/an+rut&< bankin!$ bulls and bears 8s*e+ulant de /urs& asu*ra a+)iunilor 1n
ur+are 'i s*e+ulant de /urs& asu*ra a+)iunilor 1n s+&dere<? du*& 17F:, consols 8+onsolidate<, finance$
bonus$ capitalist. Cuv0ntul "inister datea(& de *e vre.ea reginei Ana, /udget de *e ti.*ul lui
Ceorge al II-lea. Revolu)iei %ran+e(e, Anglia 1i datorea(& +uvintele2 aristocrat$ de"ocrat$ ro%alis"$
terroris"$ consription$ !uillotine. =e(onul londone(, +lu/, .aga(in, *res& sunt +uvinte din se+olul
al I3III-lea. :nte&restin! 8interesant< a*are *entru *ri.a oar& 1n 1n)elesul lui a+tual 1n -ltoria
senti"ental a lui =terne 8176E< 'i a*roa*e 1n a+ela'i ti.* se na'te +uv0ntul borin! 8*li+ti+os<.
3o+a/ularul arat& +& o.ul a devenit atun+i .ai +on'tient de *ro*riile sale e.o)ii, 'i a+east&
o/serva)ie se a*li+& +uv0ntului senti"ental #nsu'i, +are s-a n&s+ut 1n Anglia 1n .i@lo+ul se+olului al
I3III-lea. NesleD, 1n ti.*ul uneia dintre *eregrin&rile lui +a *redi+ator, +itise -ltoria
senti"ental 'i se 1ntre/ase2 5=enti.entalM Ce-i astaM u-i *e engle(e'te. Ar %i *utut s& s*un& tot
a'a de /ine2 +ontinental5. C&+i era greu atun+i s& se *revad& +& 'i +uv0ntul 'i atitudinea 85a+east&
stare su%leteas+& +are %a+e din triste)e un lu4 'i din si.*atie un s+o* .ai +ur0nd de+0t un .i@lo+5<
vor deveni at0t de *ro%und engle(e.
2E7 Oi bine$ sunt al dracului de suprat pentru astaT 81n li./a engle(&<.
E;
CONCLU"II
I. E4ist& nu.eroase tr&s&turi ase.&n&toare 1ntre se+olul al I3III-lea engle( 'i se+olul al
I3III-lea %ran+e(. 7n a./ele )&ri li/ertina@ul 'i +inis.ul se a.este+& +u senti.entalis.ul. 6ar
te.*era.entele +elor dou& *o*oare, .odelate de +li.at 'i de istorie, r&.0n *ro%und deose/ite. E
greu s&-'i i.agine(e +ineva 1n "ran)a anului 176: un do+tor Go,nson, .are rea+)ionar torD, +are-'i
*ro+la.& *asiunea lui *entru ierar,ii, ura sa %a)& de li/ertate, 5no)iune /un& doar s& a.&geas+&
*o*orul5, 'i +are totu'i este *rietenul lui AurKe, +o.eseanul lui NilKes, ad.iratorul lui "o4.
$rotestantul *uritan, s*e+ie rar& 1n "ran)a 'i +are nu e4er+it& ni+i un %el de in%luen)&, r&.0ne 1n
stru+tura Angliei unul dintre ele.entele +ele .ai i.*ortante. Religia lui +olorea(& religia tuturor
+laselor, +,iar 'i a a+elora +are 1n alte )&ri erau *e atun+i +ele .ai *u)in religioase. =& se +o.*are
via)a unei Adrienne #e+ou-vreur sau a+eea a unei =o*,ie Arnould +u a+eea a unei Mrs. =iddons,
a+tri)& e.o)ionant&, virtuoas&, res*e+tat& 'i totdeauna *u)in sole.n&. 6a+& 1n e*o+a lui Carol al
II-lea 'i 1n /e)ia Restaura)iei s-a *utut +rede +& Anglia a %ost +onvertit& la +inis., *e vre.ea
regentului
2EE
, +u toate 1ndr&(nelile +0torva dand%s$ Anglia evang,eli+& 'i-a reluat 1ntreaga sa
su*re.a)ie. E +iudat s& o/servi 1n su%letul lui ADron, *e .oarte, triu.%ul si./oli+ al unui +alvinis.
ereditar, +are 'i-a 1n%i*t ad0n+ r&d&+inile, asu*ra +inis.ului s&u de esen)& *ur intele+tual&.
II. Cele .ai i.*ortante trei %eno.ene din *erioada 16EEH1E1F sunt2 a6 tre+erea de la o
guvernare .onar,i+&, 1n +are *arla.entul nu avea de+0t un rol legislativ, la o guvernare oligar,i+&,
1n +are *arla.entul este, +ontrar *&rerilor lui MontesVuieu, 'i i(vorul *uterii e4e+utive. Tre+erea se
%a+e gra)ie invent&rii 8sau .ai +ur0nd a a*ari)iei s*ontane< a +a/inetului r&s*un(&tor 1n %a)a
Ca.erelor, inven)ie +are %a+e *osi/il& alternan)a *a'ni+& a *artidelor? b6 r&(/oiul +u "ran)a, +are are
dre*t *ri. o/ie+tiv s& 1.*iedi+e %or.area *e +ontinent a unei ,ege.onii de te.ut *entru Anglia >
%ie din *artea lui #udovi+ al Il3-lea, %ie din *artea lui a*oleon > 'i, +a al doilea o/ie+tiv, s&
asigure Angliei su*re.a)ia *e .are? 1n s%0r'it, +a o +onse+in)& indire+t&, a/ia dorit&, %or.area unui
nou i.*eriu +olonial? +< revolu)ia agri+ol& 'i industrial&, +are, at0t *rin %a*tul +& a ruinat *e .i+ii
*ro*rietari, +0t 'i *rin %a*tul +& a .asat 1n ora'e un *roletariat, a %&+ut inevita/il& o revolu)ie
*oliti+&. 5Lri+&rei %or.e e+ono.i+e 1i +ores*unde un regi..5
s 12
E+ono.ia *astoral& +o.*ort& o
guvernare %a.ilial& sau tri/al&? e+ono.ia agri+ol& *ri.itiv& *resu*une un oare+are .od de
%eudalis., *entru +& agri+ultorii, %iind r&s*0ndi)i, au nevoie s& %ie a*&ra)i? e*o+a negustorilor este
a+eea a *luto+ra)iei? e*o+a industriei va %i, +el *u)in 1n se+olul ai IlI-lea, a+eea a de.o+ra)iei.
III. 7n se+olul al I3III-lea *uterea a*ar)inuse 1n Anglia unei +lase .i4te, %or.at& din
aristo+ra)ie 8*rovenit& din %eudalitatea de%un+t&< 'i din *luto+ra)ie, a/ia n&s+ut&. A+east& +las&
uni+&, divi(0ndu-se, a dat na'tere la dou& *artide. 7n 1E::, din 6FE de .e./ri ai Ca.erei
Co.unelor 9E7 erau nu.i)i de a+easta. A. ar&tat +& regi.ul %usese a++e*tat *entru +& a+ei +are-l
re*re(entau *&strau +onta+t +u )&ranii, *entru +& institu)iile lo+ale atenuaser& 1ntr-o oare+are .&sur&
nedre*t&)ile 'i, 1n s%0r'it, *entru +& a+est gru* de *rivilegia)i era a++esi/il talentului sau +el *u)in
2EE 5Regent5 a %ost nu.it 1n Anglia viitorul rege Ceorge al I3-lea 81E2:H1E;:<, deoare+e a de)inut a+east& %un+)ie
1ntre anii 1E11 'i 1E2:, +0nd tat&l s&u, Ceorge al III-lea, a %ost in+a*a/il s& e4er+ite atri/u)iile regale din *ri+ina v0rs-tei
'i a unei avansate .aladii nervoase.
s 12 $ro%esorul $ollard. > n.a.
E9
su++esului. =iste.ul avea avanta@ul +& deter.ina +lasele diriguitoare s& a++e*te autoritatea
*arla.entului. 6a+& 1n se+olul al IlI-lea, *arla.entul, devenit .ai de.o+rati+, nu se va iovi
ni+iodat& de vreo *re@ude+at& a elitei engle(e 1n de%avoarea lui, a+easta se dato-re'te %a*tului +& elita
+&*&tase o/i'nuin)a 1n+& 1n se+olul al I3III-lea s&-I +onsidere dre*t +asa ei. A+easta este una din
+au(ele, *oate +ea .ai i.*ortant&, a su++esului re*urtat 1n Anglia de *arla.entaris.? +are 1n alt&
*arte a e'uat +o.*let din li*sa unor ast%el de r&d&+ini. 6ar a+est .ono*ol aristo+rati+ a 1n+etat s&
.ai %ie via/il atun+i +0nd revolu)ia industrial&, .as0nd *e .un+itori 1n ora'e, a +o.*ri.at 1n
volu.e .i+i %or)e i.ense, +are au tre/uit s& g&seas+& vreo su*a*& des+,is&, 1n li*sa +&reia ar %i
%&+ut s& sar& regi.ul 1n aer. 43uire&ii Ca.erei nu .ai du+ ni+i a+ela'i trai, nu .ai au ni+i a+ela'i
.od de g0ndire +a .un+itorii din Air.ing,a. sau din #eeds. Ce *oate %i o 5*aro,ie5 1n o+,ii unui
lo+uitor al slu"s-urilorM $o*ula)ia Angliei du/l0n-du-se 1n 'ai(e+i de ani, tineretul oare 1n 1E1F
*o*ula .arile ora'e n-a +unos+ut ni+iodat& via)a rural& +are a dat na'tere +onstitu)iei )&rii 'i +are o
e4*li+&. E %ires+ +a tineretul a+esta s& %ie +u*rins de nelini'te, de iras+i/ilitate 'i s& *retind& re%or.e.
I3. elini'te 'i iras+i/ilitate +u at0t .ai vii +u +0t te.erile tre(ite de revolu)ia %ran+e(& au
%&+ut aristo+ra)ia engle(& .ai *u)in su*l& 'i .ai *u)in 1n+linat& s*re +o.*ro.isuri. Contagioas&,
agresiv&, revolu)ia a tre(it 1n Anglia resenti.ente dura/ile. R&(/oaiele *e +are le-a *rovo+at au
tul/urat de(voltarea nor.al& a )&rii. Lra'ele engle(e s-au .&rit 1ntr-un .o.ent 1n +are guvernul,
*reo+u*at de r&(/oi, nu a *utut i.*une ar,ite+)ilor regulile de igien& +are ar %i %ost indis*ensa/ile.
Lri+e *erioad& de trans%or.&ri 'i de inven)ii atrage .ai 1nt0i du*& sine .ari nenoro+iri, dar .i(eria
+elor s&ra+i, +are a %ost atun+i insu*orta/il&, ar %i *utut 1n .are .&sur& s& %ie evitat&, .ai ales la
)ar&. Ast%el +& au e4istat vii ne.ul)u.iri. Monar,ia 1ns&'i 1'i *ierduse ori+e *restigiu. A doua (i
du*& vi+toria din 1E19, regentul a %ost ,uiduit *e str&(ile #ondrei. #oialis.ul na)ional a s*ri@init
.ult& vre.e *artidul torD 1.*otriva +&*+&unului +orsi+an? *a+ea va da %r0u li/er +on'tiin)elor, 'i
ne.ul)u.irile a+u.ulate ti.* de dou&(e+i 'i +in+i de ani vor )0'ni su/ %or.a unor insure+)ii.
3. Cuvernul nu avea %or)a ne+esar& *entru a *utea s& re(iste unei *resiuni *o*ulare. E
adev&rat +& dis*unea de +ea .ai .are %lot& din lu.e, dar +u %lota nu se *oate .en)ine ordinea
intern&. 6u*& r&(/oi, ar.ata va tre/ui *ar)ial l&sat& la vatr&, iar *artea .en)inut& su/ ar.e va %i de-a
dre*tul in+a*a/il& s& +u*rind& toat& )ara. 1eo"anr% nu .ai r&s*unde la a*el? constables voluntari
re%u(& s& *reste(e @ur&.0nt? .agistra)ii sunt de(ar.a)i. =e va vedea +& Anglia va s+&*a totu'i de
+io+nirile s0ngeroase 'i %&r& rost ale unei revolu)ii 'i ale unei rea+)ii. Trei %or)e 1i vor asigura a+east&
i.unitate2 *uterea o*iniei, +are, *rin *res&, @urii, aso+ia)ii, va i.*une unui *arla.ent oligar,i+
re%or.ele ne+esare? e4isten)a 1n *artidul J,ig 8gra)ie in%luen)ei dura/ile a lui C,arles Ga.es "o4< a
unor ele.ente li/erale destul de .0ndre de *rivilegiile na'terii *entru a +eda +u larg,e)e *rivilegiile
*oliti+e, destul de no/ile *entru a %i *o*ulare? 1n s%0r'it, +urentul evang,eli+, +are a 1./l0n(it
.oravurile 'i a a/&tut *ati.ile. Inde*enden)a @ude+&torilor, tru%a'ul li/eralis. al J,igilor 'i
.ilostenia +re'tin& vor 1ng&dui )&rii s& trea+& %&r& r&(/oi +ivil *rin *erioada +ea .ai di%i+il& a
istoriei sale.
CARTEA A APTEA
DE LA ARISTOCRA&IE LA DEMOCRA&IE
EF
I
DIFICULT&ILE POSTBELICE
I. E %ires+ +a un r&(/oi 1ndelungat, +,iar vi+torios, s& %ie ur.at, du*& s+urta destindere *e +are
o d& triu.%ul, de (ile de ne.ul)u.ire 'i de de(ordine. $o*orul +are a a++e*tat s& %a+& .ari sa+ri%i+ii
a a'te*tat de la vi+torie .ari /ine%a+eri. Lr, *a+ea a adus +u sine, o dat& +u ru*erea e+,ili/rului
arti%i+ial +are s-a sta/ilit 1n ti.*ul r&(/oiului, o +ri(& e+ono.i+& +are s-a trans%or.at re*ede 1ntr-o
+ri(& *oliti+&. 6in 1E16 *0n& 1n 1E21, Anglia a +unos+ut +in+i ani grei. 7ndat& du*& 1n+,eierea *&+ii,
s+&(ur& toate *re)urile. Cr0ul, +are a@unsese *0n& la o sut& dou&(e+i de 'ilingi 3uarter&ul
2E9
, s+&(u
su/ 'ai(e+i de 'ilingi. A+east& s+&dere 1i ruina *e %er.ierii +are, 1n+,i*uindu-'i +& *re)urile .ari din
ti.*ul r&(/oiului sunt ve'ni+e, se.naser& +ontra+te de arend& 1.*ov&r&toare. 43uire-ii 'i %er.ierii
+ereau redu+erea i.*o(itelor. Can+elarul 3ansittart tre/ui s& renun)e la i.*unerile *e venit 'i s&
re+urg& la 1.*ru.uturi. C0nd o re+olt& sla/& *rovo+& ur+area su/it& a gr0ului la o sut& trei,
*rotestar& .un+itorii. Manu%a+turierii a+u(ar& guvernul +&, *rin *oliti+a s+u.*irii *0inii, 1i
+onstr0nge s& ur+e salariile. =e ter.inase +u *ros*eritatea > at0t a %a/ri+ilor +0t 'i a do.eniilor. u
.ai e4istau +o.en(i .ilitare. =-a +re(ut +& )&rile +ontinentale ar *utea a/sor/i *rodu+)ia noilor
.a'ini, dar +ontinentul, sleit de r&(/oi, re%u(a .&r%urile engle(e. 6ou& sute +in+i(e+i de .ii de
solda)i de.o/ili(a)i +&utau (adarni+ de lu+ru. Cu. se 1nt0.*l& totdeauna 1n *erioadele de .ulti*le
'i ra*ide inven)ii, .a'ina 1l *riva *e o. de .un+&. Bes&torii .anuali, des*era)i, distrugeau
r&(/oaiele .e+ani+e 'i de .ulte ori d&deau %o+ %a/ri+ilor. =&r&+ia 'i 'o.a@ul atinseser& ase.enea
*ro*or)ii 1n+0t i.*o(itul *entru s&ra+i se ur+& de la +in+i .ilioane la nou& .ilioane de lire. A+estea
erau oare /ine%a+erile *&+ii at0t de .ult dorit&M
II. =e *&rea +& interesele %a/ri+ii 'i a+elea ale do.eniului erau +ontradi+torii, dar atun+i +0nd
agita)ia *o*ular& deveni violent&, +0nd, du*& +e-au %ost distruse )es&toriile, au 1n+e*ut s& %ie
in+endiate .orile, s*ai.a 1i 1.*&+& *e .anu%a+turieri +u *ro*rietarii agri+oli. #u+r&torii industriali
'i agri+oli, ne%iind aleg&tori, se %&+ur& agitatori. i+i unul din +ei +are le a*&rau interesele n-avea
'ansa s& intre 1n *arla.ent. 7n +o.itate votau nu.ai %er.ierii de)in&tori de *&.0nt +u un venit de
*atru(e+i de 'ilingi? 1n +e *rive'te t0rgurile, lista nu .ai %usese 1.*ros*&tat& din e*o+a dinastiei
Tudor, ast%el +& ora'e .ari a +&ror de(voltare era de dat& re+ent& r&.0neau %&r& de*uta)i. #i*sit& de
re*re(entan)i ale'i, *e +ine se *utea s*ri@ini *o*ula)ia ora'elorM $e suveranM 6in 1E1: /&tr0nul rege
Ceorge al III-lea era or/ 'i ne/un. E adev&rat +& de.en)a, %&+0nd din el +el .ai +onstitu)ional dintre
.onar,i, 1i asigurase, 1n s%0r'it, o *o*ularitate %&r& re(erv&. 6ar tronul, de %a*t, era o+u*at de %iul
s&u, regentul 8viitorul Ceorge al I3-lea<, %a)& de +are engle(ii nu aveau ni+i un res*e+t. u era o.
r&u 'i ni+i *rost? 1i *rote@a *e arti'ti, o a*re+ia *e .iss Austen, 1i sus)inea *e ADron 'i =+ott, 1'i
%&+use din =,eridan +el .ai /un *rieten, *o(a *entru #aJren+e 'i i-a tri.is dou& sute de livre lui
Aeet,oven. #a *orun+a lui, s-a +onstruit Regent =treet, el a dat indi+a)ii *entru Regent $arK, *entru
re+onstruirea Au+King,a. $ala+e-ului 'i *entru restaurarea +astelului Nindsor. 6es&v0r'itele sale
.aniere au %&+ut din el, da+& nu 5*ri.ul gentilo. al Euro*ei5, +el *u)in *ri.ul dintre dand%. 6ar
era egoist, .es+,in 'i via)a lui des%r0nat&, 1ntr-o *erioad& de *rudent& virtute, 1l %&+u ne*o*ular.
#u0nd de so)ie 1n .od se+ret *e +atoli+a Maria "it(,er/ert, 1nainte de a se +&s&tori o%i+ial +u
Carolina de ArunsJi+K, de +are de alt%el a divor)at du*& un an, el 1n'ela 1n a+ela'i ti.* dou&
neveste, ne*ut0ndu-se a/)ine de la li/ertina@ ni+i atun+i +0nd era /iga.. 7n li*sa unui suveran, +are
s& @oa+e rolul de inter.ediar, *o*orul *utea s& ai/& 1n+redere 1n .ini'triM Ca/inetul la *utere era
al+&tuit din torD, ostili ori+&rei re%or.e 'i des*re +are s-ar %i *utut s*une, +a des*re Metterni+,, +&,
da+& ar %i %ost de %a)& la %a+erea lu.ii, i-ar %i +erut lui 6u.ne(eu s& lase ,aosul a'a +u. e. =e *utea
1n+rede *o*orul 1n o*o(i)ieM Marii seniori J,ig nu 1n+,eiaser& 1n+& alian)& +u re%or.i'tii. R&.0nea
insure+)ia, +el .ai ve+,i 'i indis+uta/il dre*t al engle(ilor, ar.& +u at0t .ai reduta/il& +u +0t Anglia
nu avea ni+i un %el de *oli)ie, iar ra*ida de(voltare a ora'elor nu 1ng&duise autorit&)ilor lo+ale s&
2E9 1 Vuarter, .&sur& de +a*a+itate anglo-sa4on& [ 29:,7E1 litri.
E6
do/0ndeas+& e4*erien)a +o.*ort&rii %a)& de .area .ul)i.e. #ordul #iver*ool, *ri.-.inistru, i-a
r&s*uns odat& lui C,ateau/riand, +are-i vor/ea de soliditatea institu)iilor engle(e2 5!nde .ai e
soliditatea de +0nd e4ist& .arile ora'eM L insure+)ie serioas& la #ondra, 'i totul e *ierdut5.
III. $o*orul era instigat la insure+)ie de .ai .ulte gru*uri radi+ale. !nii, +a HenrD Hunt, 1l
*ov&)uiau s& +ear& su%ragiul universal? al)ii, +a sir "ran+is Aurdett 'i .aiorul CartJrig,t, 1l s%&tuiau
s& +ear& dre*t de vot *entru ori+e engle( +are *l&te'te i.*o(it dire+t? Co//ett, %iu de %eo"an$ deve-
nit radi+al du*& +e v&(u +ondi)iile .i(era/ile 1n +are tr&ies+ )&ranii engle(i 1n ur.a 51.*re@.uiri-
lor5, *u/li+& un .i+ (iar re%or.ist2 +olitical (e!ister$ reda+tat de el 1ntr-o ad.ira/il& li./&. Anglia
se 1.*0n(ea de @a"pden -lub-uri 'i, i.it0nd .etoda +are-i reu'ise at0t de /ine lui NesleD, nenu-
.&ra)i *redi+atori *oliti+i +utreierau )ara. Mitingurile lor, violen)a .un+itorilor +are distrugeau
.a'inile, 1n+er+&rile de r&s+oale )&r&ne'ti 1ns*&i.0ntau guvernul. A.intirile din ti.*ul revolu)iei
%ran+e(e r&.0neau .ereu vii 'i a.enin)&toare. C0nd +lasele *osedante v&(ur& la .itinguri *e HenrD
Hunt, *re+edat de doi oa.eni, dintre +are unul *urta *e un v0r% de suli)& /ereta %rigian&, iar +el&lalt
dra*elul tri+olor 8verde, al/astru 'i ro'u< al viitoarei re*u/li+i /ritani+e, 1n+e*ur& s& tre.ure. "ri+a e
1ntotdeauna ne.iloas&2 .un+itorii 'i )&ranii revolta)i %ur& s*0n(ura)i.
I3. Cu. s& se .en)in& ordinea 1n ora'eM 7n .ulte +o.itate @ude+&torii de *a+e %&+ur& a*el la
solda)i. =e re*arti(ar& +o.itatelor +&l&re)i de *a(&. 6e .ulte ori a +urs s0nge. Cel .ai grav dintre
a+este .asa+re a avut lo+ la Man+,ester, 1n anul 1E19, +0nd solda)ii au tras 1n .ul)i.e, o.or0nd
uns*re(e+e *ersoane 'i r&nind nu.eroase altele. 6eoare+e lu+rurile s-au *etre+ut 1n *ia)a
=aint-$e-ter, o*o(i)ia a s*us +& 5da+& du+ele de Nellington a re*urtat o vi+torie la Naterloo, lordul
=id.out, a re*urtat o vi+torie la $eterloo5, 'i (i+ala a r&.as. 6u*& a+este tul/ur&ri se ,ot&r1, *rin
%ai.oasele Uase cte ale lordului =id.out,, s& se inter(i+& ori+e 1ntrunire sau adunare av0nd dre*t
s+o* e4er+i)ii +u +ara+ter .ilitar, s& se dea @ude+&torilor de *a+e dre*tul de a +on%is+a ar.ele
*eri+uloase *entru siguran)a *u/li+& 'i de a aresta *e de)in&torii lor, 1n s+o*ul de a restr0nge dre*tul
de 1ntrunire 'i li/ertatea *resei. L +ons*ira)ie *entru asasinarea .ini'trilor 8+ons*ira)ia din Cato
=treet<, 1n+ura@at& de agen)i *rovo+atori, s%0r'i *rin a (&*&+i s*iritele din a./ele ta/ere. Cei /oga)i
doreau o guvernare .ilitar& 'i +ontau *e du+ele de Nellington? +ei s&ra+i *reg&teau 1n .od des+,is
revolu)ia. #a +in+i ani du*& vi+torie, Anglia *&rea 1n *rea@.a r&(/oiului +ivil.
3. Anglia a %ost salvat& de dou& %a*te i.*revi(i/ile2 un s+andal 'i un av0nt e+ono.i+. Av0ntul
e+ono.i+ s-a *rodus, +u. se 1nt0.*l& 1ntotdeauna, 1n +li*a 1n +are e+ono.i'tii a@unseser& la
des*erare 'i *ro*uneau solu)iile +ele .ai radi+ale, 1ntre +are 'i in%la)ia. =+andalul a i(/u+nit +0nd
/&tr0nul rege Ceorge al III-lea a .urit 'i +0nd i-a ur.at regentul, su/ nu.ele de Ceorge al I3-lea.
=o)ia lui, Carolina de ArunsJi+K, +are du+ea de .ult& vre.e o via)& *rea *u)in .oral& *e +ontinent,
se ,ot&r1 /rus+, din vanitate 'i din ur& %a)& de so)ul ei, s& +ear& a %i 1n+oronat& odat& +u el.
#egal.ente, era 1n dre*t s-o %a+&? dar .oral.ente Carolina n-avea ni.i+ reges+. Regele, 1ns&,
vulnera/il 'i el, s-ar %i dovedit *rudent da+& evita ori+e de(/atere de ordin .oral. Lr, regele, vr0nd
s-o 1nde*&rte(e *e Carolina, se ar&t& at0t de 1n+&*&)0nat 'i at0t de st0nga+i 1n+0t .ini'trii se 1ntre/au
adesea da+& n-a .o'tenit +u.va de la *&rintele s&u o dat& +u tronul 'i ne/unia lui. Merse *0n& a+olo
1n+0t *use la +ale un *ro+es de divor) 1n %a)a Ca.erei #or(ilor, unde se *orni s& vor/eas+& de
des%r0ul reginei. Ca.eriste italiene 'i s*ioni orientali venir& s& istoriseas+& %el de %el de *ove'ti2 +&
regina Carolina a %ost a.anta +urierului ei, +& a %ost v&(ut& ie'ind di.inea)a, +u *erna su/ /ra), din
odaia a+estui +urier, *e +are l-a %&+ut .are .aestru al Lrdinului Carolina. 7ntreaga #ondr&, savur0nd
o/s+enit&)ile, uit& de re%or.a ele+toral&. $o*orul luase *artea reginei 'i o a+la.a +0nd tre+ea *e
strad&. M&rturiile de*use 1.*otriva ei ni+i nu-i i.*resionar& *e engle(i, deoare+e *roveneau de la
ni'te str&ini. A+east& e4+esiv& ad.ira)ie %a)& de regin& %u, de alt%el, de s+urt& durat&, +&+i ea .uri 1n
E7
1E21, s*re .area u'urare a so)ului ei.
3I. Totu'i, datorit& a+estei diversiuni, s*iritele se +al.aser& *u)in. TorD intransigen)i
*ri.iser& 1n r0ndurile lor o serie de tineri +are doreau s& 1ntoar+& *artidul la tradi)ia re%or.atoare a
lui $itt. $rintre a+e'ti noi veni)i se re.ar+au 1ndeose/i Ro/ert $eel, HusKinson 'i Canning. $eel, %iul
unui .anu%a+turier din #an+as,ire, unul din +ei 'a*te /og&ta'i .ai .ari ai Angliei, %usese edu+at,
*re+u. odinioar& Nillia. $itt, +a s& devin& *ri.-.inistru. #a +in+i ani, tat&l s&u 1l +o+o)a *e o
.as& 'i-l *unea s& re*ete dis+ursuri? la dou&(e+i 'i unu de ani o/)inuse un lo+ 1n Ca.era
Co.unelor? la dou&(e+i 'i trei de ani devenise se+retar de stat. Res*e+ta/il 'i res*e+tat, servea de
ar/itru 1ntre +ei +u vederi 1naintate din *artid, +u. era Canning, 'i retrogra(i, +u. era du+ele de
Nellington. Ca .inistru de interne, $eel a dus o a+tivitate +u totul deose/it&? s-a re.ar+at, 1n
s*e+ial, *rin %a*tul +& a des%iin)at *edea*sa +u .oartea *entru nu.eroase +ri.e 'i deli+te +are nu
.eritau o san+)iune at0t de as*r&. In+redi/ila severitate a legilor, +are-'i g&sea o oare+are s+u(& *e
vre.ea +0nd o guvernare sla/& se *utea a'te*ta la ori+e de *e ur.a anar,iei, devenea inutil& 'i
s+andaloas& 1ntr-o *erioad& de .ai /un& ad.inistrare a )&rii 'i +u .oravuri .ai /l0nde. Co*iii, .ai
ales, %useser& *0n& atun+i trata)i de @usti)ie +u o +ru(i.e *e +0t de revolt&toare *e at0t de inutil&.
$eel aduse re%or.e 'i 1n do.eniul a+esta. 7n a+ela'i ti.*, HusKinson 1i s*ri@inea *e .anu%a+turieri,
su*ri.0nd ta4ele *rote+)ioniste asu*ra .ateriilor *ri.e, a l0nei 'i a .&t&sii? ar %i su*ri.at /u+uros
'i ta4ele asu*ra griului, dar s-a lovit de gentilo.ii de la )ar&, at0t de nu.ero'i 1n *artidul s&u, +are
o*uneau re(isten)&. 7n s%0r'it, Canning, lu0nd +ondu+erea "oreign L%%i+e-ului, du*& sinu+iderea lui
Castlereag,, *ro.ov& o *oliti+& 5li/eral&5 1ntr-un guvern torD. 8Cuv0ntul 5li/eral5 era nou, %usese
*us 1n +ir+ula)ie de revolu)ia s*aniol&, 1n ti.*ul +&reia *arti(anii .onar,iei a/solute *ri.iser&
*ore+la de servili$ iar adversarii lor de liberali6. u %&r& oare+are tea.& i-au 1n+redin)at torD a+east&
1nalt& %un+)ie lui Canning, 5talent li*sit de .oralitate5, aventurier *oliti+ +are i-a tr&dat de .ulte ori
'i 'i-a /&tut @o+ de ei? dar era un o. de geniu, +eea +e li*sea +el .ai .ult *artidului.
3II. =itua)ia lui Castlereag,, du*& +&derea lui a*oleon, %usese di%i+il&. =uveranii de *e +onti-
nent > nelini'ti)i de *re(en)a 1n at0tea )&ri euro*ene a unui tineret re/el, %or.at din 5lo+otenen)i 1n
se.i-sold&, studen)i dis+i*oli de-ai lui ADron 'i +ons*iratori ro.anti+i5 > se +onstituiser& 1ntr-o
=%0nt& Alian)& *entru a 1.*iedi+a o 1ntoar+ere o%ensiv& a revolu)iei %ran+e(e. Cu toate +& Anglia
%&+ea *arte din gru*ul 1nving&torilor, interesele sale erau di%erite, te.erile sale .ai *u)in a+ute. A
tre/uit s& se anga@e(e +& are s& reia > 1.*reun& +u Austria, $rusia 'i Rusia > ostilit&)ile 1.*otriva
"ran)ei da+& a+easta ar restaura un Aona*arte sau ar +o.ite o agresiune 1.*otriva ve+inilor s&i. 6ar
Castlereag, nu voia s& se trans%or.e 1ntr-un @andar. al +ontrarevolu)iei euro*ene. A 1n+er+at s& se
o*un& tendin)elor des*oti+e ale alia)ilor s&i? n-a reu'it 1ntotdeauna. Canning 1nsu'i, atun+i +0nd
"ran)a a *ri.it din *artea =%intei Alian)e .isiunea de a 1n&/u'i revolu)ia s*aniol&, nu s-a *utut
o*une, neav0nd ar.ata ne+esar& *entru o nou& e4*edi)ie 1n *eninsul&. Castlereag,, +a /un
euro*ean, +redea 1n res*onsa/ilitatea +ole+tiv&? Canning, voia s& ai/& .0n& li/er&. 6ar +onse+in)ele
re*uta)iei lor au %ost +& *u/li+ul a uitat 1n +e-l *rive'te *e Castlereag,, +are tre+ea dre*t rea+)ionar,
a+)iunile sale li/erale, iar 1n +a(ul lui Canning, +are tre+ea dre*t li/eral, nu s-a .ai )inut sea.& de
+on+esiile %&+ute +onservatorilor. Lr, da+& Canning detesta =%0nta Alian)&, n-o %&+ea at0t din *ri+ina
+ara+terului ei rea+)ionar, +i *entru +& nu era /ritani+&. 57n lo+ de Alian)& +iti)i n!lia * s+ria el > 'i
ve)i avea +,eia *oliti+ii .ele5.
3III. 6a+&, din li*s& de ar.at&, nu *utuse o+roti revolu)ia de la Madrid, 1'i lu& revan'a atun+i
+0nd +oloniile s*aniole din A.eri+a de =ud se de+larar& inde*endente. Tinerele re*u/li+i a.eri+ane
1'i datorar& salvarea lor at0t %lotei /ritani+e +0t 'i s*ri@inului .oral al *re'edintelui Monroe. A+east&
a+)iune i-a atras lui Canning o i.ens& *o*ularitate. Era unul din a+ele +a(uri %eri+ite +0nd interesele
+o.er+iale ale CitD-ului au +oin+is +u si.*atiile *o*orului engle(. 7n+& de *e vre.ea lui 6raKe 'i a
EE
Elisa/etei, negustorii din #ondra avuseser& de su%erit v&(0nd +& li se inter(i+e a++esul la una din
+ele .ai %ru.oase *ie)e din lu.e. $ro%it0nd de r&(/oiul din *eninsul& 'i de /lo+ad&, 1n+e*user& s&
*&trund& a+olo. Ministrul +are des+,idea *ie)ele, a*&r0nd li/ert&)ile, satis%&+ea 1n a+ela'i ti.* *e
do+trinarii J,ig 'i *e /u./&+arii din #an+as,ire. u.ai /&-tr0nii torD, +a Nellington, +are se
te.eau 'i de de.agogia e4tern& 'i de +ea intern&, 1l re*ro/au. C0nd, 1n 1E27, Canning, 1n *o%ida
%uriei =%intei Alian)e, re+unos+u *e re/elii gre+i ata+a)i de egi*teni 'i de tur+i, a+est .inistru torD
deveni .arele %avorit al li/eralilor din toate )&rile. C0nd, du*& de.isia lui #iver*ool, lovit de
a*o*le4ie, %or.& guvernul +&ruia Nellington 'i $eel 1i re%u(ar& +on+ursul, %u sus)inut de J,igi,
1.*reun& +u +0)iva *rieteni *ersonali de-ai lui. 6ar venit la *utere 1n %e/ruarie 1E27, Canning, a
+&rui s&n&tate l&sa .ult de dorit, .uri 1n august, 1n ur.a unei +ri(e de de-(interie, %&r& a-'i %i
dovedit 1ntreaga lui +a*a+itate.
II. Moartea lui Canning d&du na'tere unei situa)ii +on%u(e. 6in 1E1F, de +0te ori un suveran
engle( se a%la 1ntr-o 1n+ur+&tur&, se g0ndea la du+e. 7nving&torul de la Naterloo se /u+ura de un
res*e+t %&r& .argini din *artea *artidului torD? iar o*o(i)ia, du*& +e se te.use o vre.e 1ndelungat&
+& Nelling-ton va voi s& instaure(e o di+tatur& .ilitar&, s%0r-'ise *rin a re+unoa'te +& du+ele, +a 'i
.a@oritatea .arilor o'teni, avea groa(& de r&(/oi +ivil, iar 1n *arla.ent se *re(enta +a un adversar
onest, st0n-ga+i 'i *rea *u)in *eri+ulos. 6u+ele, +a 'i /&tr0nul rege, se te.ea de toate re%or.ele la
.od&2 e.an+i*area +atoli+ilor, e4tinderea su%ragiului, li/erul s+,i./. Idealul s&u era de a nu
s+,i./a ni+iodat& ni.i+. 6ar +a.*aniile sale *oliti+e au +onstat nu.ai din retrageri. 6eoare+e, 1n
lo+ s& a++e*te lu*ta, *re%era s& +ede(e, s*iritul li/eral g&si 1n *ersoana lui, 'i %&r& voia lui, +el .ai
/un aliat. 7n ti.*ul guvern&rii sale, a.iralul Codrington, a*li+0nd ve+,ile instru+)iuni ale lui
Canning > %&r& a +ere noi ordine >, distruse la avarin %lota tur+&, *e +0nd du+ele, 1n a+est +on%li+t,
era %avora/il tur+ilor. Qi tot du+ele a++e*t& > de'i 1n .are sil& > su*ri.area a+elor Test and
-orporations cts 'i-i s+uti *e disiden)i s& se 1.*&rt&'eas+& du*& ritul angli+an, 1nainte de a lua 1n
*ri.ire un *ost .uni+i*al sau vreo %un+)ie de stat. 7n s%0r'it, tot el, du*& +e a 1n+e*ut +u
e.an+i*area disiden)ilor, s-a tre(it %a)& 1n %a)& +u *ro/le.a, 'i .ai grav&, a e.an+i*&rii +atoli+ilor.
I. 6re*tul +atoli+ilor de a vota 'i a %i ale'i 1n *arla.ent %usese *ro.is irlande(ilor 1n
.o.entul 1nto+.irii A+tului de unire a Irlandei +u Marea Aritanie 81E::<. u.ai o*o(i)ia lui
Ceorge al III-lea, +are-'i %&+use din a+easta o *ro/le.& de +on'tiin)&, 1.*iedi+ase 1.*linirea
%&g&duin)ei. Catoli+ii irlande(i au %ondat atun+i o lig&, au str0ns %onduri 'i au ales un 'e% elo+vent2
*e L'Connell. Era ne1ndoios +& aveau de*lin& dre*tate. 7n Anglia, 1ntreg tineretul din +ele dou&
*artide, o/osit de a+este +erturi +are i se *&reau *eri.ate, era 'i el %avora/il e.an+i*&rii. Totu'i,
+atoli+ii aveau *rintre .e./rii +a/inetului adversari ,ot&r0)i, dintre +are +ei .ai *uterni+ era $eel,
alesul !niversit&)ii %oarte angli+ane din L4%ord. Irlanda tr&i ti.* de +0)iva ani 1ntr-o at.os%er& de
r&(/oi +ivil? aso+ia)ia +atoli+& 'i s3uire-ii *rotestan)i din nord-est erau gata s& se 1n+aiere.
L'Connell, 1n *o%ida legii, reu'i s& se %a+& ales .e./ru al *arla.entului 'i sheriful nu 1ndr&(ni s&-l
*ro+la.e ales ni+i *e el, ni+i *e adversarul s&u. Nellington so+oti +& situa)ia era *ri.e@dioas&. El,
*ersonal, nu era ostil +atoli+ilor? r&(/oiul +ivil i se *&rea 'i .ai *u)in de dorit de+0t s+,i./area? 1l
s%&tui *e rege s& +ede(e 'i reu'i nu %&r& greutate s&-l +onving&. $eel 1'i o%eri de.isia. 7n s%0r'it,
*restigiul du+elui 1nl&tur& toate 1.*otrivirile din *ro*ria sa ta/&r& 'i 1n+& o dat& /&tu 1n retragere 1n
.od vi+torios. A+tul de e.an+i*are %u votat 1n 1E29. 6u*& +0teva a.0n&ri, L'Connell *utu intra 1n
Nest.inster? 1n Ca.era #or(ilor, du+ele de or%olK 'i +eilal)i *airi +atoli+i 1'i reluar0 lo+urile.
6intre toate inegalit&)ile religioase nu .ai r&.&sese 1n Anglia de+0t a+eea +are 1i *rivea *e evrei.
$ri.a lege +are se re%eri la ei %u *re(entat& *arla.entului 1n 1E;:? ei o/)inur& dre*turi integrale de
+et&)eni /ritani+i 1n 1EE:. $ri.ul *air evreu 8ne+onvertit la +atoli+is.< a %ost lordul Rots+,ild
81EE6<. 6u*& e.an+i*area +atoli+ilor, du+ele %u /leste.at de *rieteni 'i l&udat de adversari. 5Iat& >
s+ria The Odinbur!h (eview * un /&r/at .ai .are de+0t Ce(ar. -a distrus 1n ti.* de *a+e )ara *e
+are a salvat-o 1n ti.*ul r&(/oiului5T
E9
II
REFORMA ELECTORAL DIN (*4/
I. Regele Ceorge al I3-lea .uri 1n iunie 1E;:? *ri.ul gentilo. al Euro*ei nu l&s& regrete 1n
su%letul *o*orului s&u. 6u+ele, +are organi(a %uneraliile, g&si la g0tul suveranului un .edalion +u
*ortretul 1n .iniatur& al doa.nei "it(,er/ert 'i lu& .&suri +a regele s& %ie 1n.or.0ntat 1.*reun& +u
*ortretul. Ceorge al I3-lea %u 1nlo+uit de %ratele s&u, du+ele de Claren+e, +are do.ni su/ nu.ele de
Nil,el. al I3-lea. Era un /&tr0n destul de *o*ular, destul de ridi+ol, +are %&+use o vre.e
1ndelungat& servi+iu la .arin&, a+,it0ndu-se 1n .od destul de onora/il. Anul 1E;: %u *entru Euro*a
un an revolu)ionar. 7n "ran)a, du*& %ai.oasele (ile din iulie, #udovi+-"ili*, regele %ran+e(ilor, 1l
1nlo+ui *e Carol al I-lea, regele "ran)ei. $entru a *rotesta 1.*otriva unirii +u Llanda, +are-i %usese
i.*us& *rin tratatele din 1E1F, Aelgia se r&s+ul&. Ea ar %i dorit sau unirea total& +u "ran)a sau, +el
*u)in, un rege %ran+e(2 *e du+ele de e.ours. 6ar Anglia era de+is& s& nu .ai lase ni+iodat& s& se
instale(e iar 1n "landra o .are *utere euro*ean&. $entru a evita r&(/oiul, #udovi+-"ili* a++e*t& +a
noul regat s& %ie atri/uit de .arile *uteri lui #eo*old de Co/urg 8ginerele lui Ceorge al I3-lea, a*oi
al lui #udovi+-"ili*<, +are %u un rege 1n)ele*t 'i a+tiv 81E;1<.
II. 7n+e*0nd din 1E;:, agita)ia revolu)ionar& se r&s*0ndi 1n =*ania, Italia 'i +,iar 1n Anglia,
unde i(/u+ni 1n +o.itatele de sud o nou& r&s+oal& a )&ranilor. Mun+itorii agri+oli *retindeau un
salariu de .ini.u. *ais*re(e+e 'ilingi, +eea +e era 1ndre*t&)it, dar 1l +ereau +onstitui)i 1n +ete, +eea
+e 1i %&+ea @usti)ia/ili +on%or. legii asu*ra r&s+oalelor 8(iot ct6. Cetele distrugeau /ato(ele, @e%uiau
de +0teva livre *e unii sau al)ii dintre *ro*rietarii *e +are-i urau, +ereau *astorilor s& renun)e la o
*arte din di@.a lor, de.olau %ai.oasele workhouses$ dar nu %&+eau ni.&nui ni+i un r&u. 6u*& +e-au
%ost 1nvin'i, trei au %ost e4e+uta)i 'i *atru sute de*orta)i? dintre a+e'tia din ur.&, .ul)i au .urit de
des*erare. Re*resaliile au %ost .ult .ai ne.iloase de+0t insure+)ia? dar a+easta dovedea sl&/i+iunea
real& a guvern&rii oligar,i+e. Era +lar +,iar 'i *entru s*iritele +ele .ai .oderate +& o re%or.&
ele+toral& devenise inevita/il&.
III. Cuvernul Nellington-$eel %iind r&sturnat, unul dintre ve+,ii 'e%i J,ig, lordul CreD,
a++e*t& s&-'i *&r&seas+& re%ugiul de la )ar&, unde 1'i +re'tea +ei +in+is*re(e+e +o*ii ai s&i, 'i al+&tui
un guvern de +oali)ie, %or.at din J,igi 'i *rieteni ai lui Canning. Cuvernul a+esta %&+u alegeri.
N,igii, %ideli tradi)iei lor de %a.ilie, ,ot&r0r& s& se alie(e +u radi+alii re%or.i'ti 'i +u /urg,e(ii
ne+on%or.i'ti, +eea +e le d&dea +ara+terul unui *artid *o*ular. C0nd un valet din Holland House
29:

des+,ise o u'& 'i anun)&2 5Mr. Ma+aulaD5, se+olul ai IlI-lea, s*une C,esterton
291
$ %&+u o +otitur&
de+isiv&. 7n ta/&ra o*us&, du+ele, ne.ul)u.indu-i *rin .odera)ia sa *e adev&ra)ii torD, nu %u
sus)inut +u toat& vigoarea de *artidul s&u. Era iu/it *entru de%e+tele sale? dar i se @ude+au +u as*ri.e
virtu)ile. Cu toa'.e 5t0rgurile *utrede5, torD *ierdur& .a@oritatea. 7n +o.itate, unde alegerile erau
.ai li/ere, 'ai(e+i de de*uta)i din o*t(e+i 'i doi erau J,igi. 6e +in+i(e+i de ani torD guvernau )ara.
A %ost un .are eveni.ent *oliti+ 'i .onden +onstituirea unei noi e+,i*e 'i +re'terea in%luen)ei
e4er+itate de 6evons,ire
292
'i Holland House. N,igii .ai *u)in +larv&(&tori +re(ur& +& s-a 1ntors
29: Re'edin)& a %a.iliei aristo+rati+e +u a+ela'i nu.e devenit&, 1n *ri.ele de+enii ale se+olului al IlI-lea, un renu.it
salon literar, artisti+ 'i *oliti+ de +olorit J,ig. =,e-ridan, Ma+aulaD, 6i+Kens au %re+ventat a+est +er+.
291 Cil/ert Reit, C,esterton 81E79H19;6< > %e+und 'i in%luent @urnalist, ro.an+ier, istori+ 'i +riti+ literar.
292 6evons,ire House > salon literar 'i artisti+ J,ig. e.ul al +elui de la Holland House 8ve(i nota 292<. Re'e din)& a
%a.iliei Cavendis,, du+i de 6evons,ire, 'i-a datorat notorietatea .ai ales +elor dou& so)ii ale lui Nillia. Cavendis,, al
+in+ilea du+e de 6evons,ire 8179EH1E11<. A./ele, Ceorgiana =*en+er 'i Eli(a/et, "oster, au +ultivat *e arti'ti
9:
vre.ea %eri+it& a se+olului al I3III-lea 'i a 5guvern&rii vene)iene5
29;
. 7n *ri.a lor %or.a)ie
.inisterial&, din *ais*re(e+e .ini'tri, (e+e erau pairi$ 'i nu.ai *atru co""oners. 6a+& .arii J,igi
se ,ot&r0ser& s& se ralie(e revolu)iei, *&reau +el *u)in de+i'i s& %a+& a+east& revolu)ie 1n %a.ilie. 6ar
+lasele .i@lo+ii, a'a +u. a re.ar+at TrevelDan, 5doreau o re%or.& at0t *entru a +al.a s*iritul
revolu)ionar, +0t 'i *entru a a*&ra *ro*riile lor dre*turi 1.*otriva unei aristo+ra)ii 1n +are nu .ai
aveau 1n+redere5. u.ai revolu)ia %ran+e(&, r&(/oaiele na*oleoniene 'i +onse+in)ele lor au 1n-t0r(iat
a+east& re%or.& +u o genera)ie.
I3. #ordul CreD %&+u +unos+ut de 1ndat& +& *ri.ul o/ie+tiv al ad.inistra)iei sale va %i re%or.a
ele+toral&. C& era indis*ensa/il& *&rea evident, dar era sigur +& *roie+tul se va lovi de o violent&
o*o(i)ie. $osesorii 5t0rgurilor *utrede5, a.enin)a)i s&-'i *iard& lo+urile 1n *arla.ent, erau ,ot&r0)i
s& se a*ere 'i 'tiau +& vor %i sus)inu)i de Ca.era #or(ilor. 7n s+,i./ erau 1n %avoarea re%or.ei
/urg,e(ii din .arile ora'e2 negustorii, /an+,erii, rentierii, +are so+oteau a/surd& 'i u.ilitoare
*rivarea lor de dre*tul de vot atun+i +0nd, 1n anu.ite t0rguri rurale, ori+e *ro*rietar al unei +&su)e
era +et&)ean 'i +0nd, 1n altele, votau *0n& 'i *ietrele. Mi'+area *entru re%or.& %u, 1n+e*0nd din 1E;:
'i *0n& in 1E;2, o .i'+are a +laselor .i@lo+ii, +are doreau s& o/)in& vi+toria *rin .etode legale. !n
*ri. *roie+t, *re(entat de lordul Go,n Russell, %u votat in Ca.era Co.unelor +u o .a@oritate de
a/ia un vot. u era destul *entru a i.*une lor(ilor o .&sur& at0t de i.*ortant&. #ordul CreD, +u
a+ordul regelui, ,ot&r1 s& di(olve Ca.era 'i s& %a+& noi alegeri.
3. Reveni +u o .a@oritate J,ig de o sut& trei(e+i 'i 'ase de voturi. Bara +re(u +& re%or.a era
sigur& 'i se /u+ur&. 7n toate +lasele *o*ula)iei se a'te*tau .inuni de la legea ele+torala. Aurg,e(ii
s*erau s& dea 1n %elul a+esta ni'te satis%a+)ii *latoni+e .aselor *o*ulare a +&ror agita)ie violent& din
ulti.ii +in+is*re(e+e ani 1i 1ns*&i.0nta. Asu*ra a.*lorii re%or.ei .un+itorii 'i .anu%a+turierii nu
ar %i +&(ut, desigur, de a+ord? asu*ra ne+esit&)ii ei toat& lu.ea se 1n)elegea u'or. E greu s& str0ngi
oa.eni 1n vederea unei a+)iuni +onstru+tive, e destui de lesne s&-i +oali(e(i 1.*otriva unei
.inorit&)i. $ro*rietarii 5t0rgurilor *utrede5 8'a*te(e+i de %a-.ilii< @u+ar& la 1n+e*utul se+olului al
IlI-lea, rolul +are la 1n+e*utul se+olului al II-lea avea s& %ie atri/uit .arilor industria'i 'i
/an+,erilor interna)ionali. 5Toate tinerele %ete > s+ria =idneD =.it,
299
> 'tiu +&, 1ndat& +e se va vota
legea, 1'i vor g&si un /&r/at. Elevii +red +& se vor a/oli versurile latine 'i +& *r&@iturelele se vor
ie%tini. Ca*oralul 'i sergentul sunt siguri +& li se va du/la solda. $oe)ii sla/i se a'tea*t& s& li se
+iteas+& versurile... 'i *ro'tii de ei vor %i de(a.&gi)i, a'a +u. sunt, de alt.interea, totdeauna5.
3I. TorD se g0ndiser& +& J,igii, oa.eni din +lasa lor, vor *re(enta ni'te *roie+te de re%or.&
ino%ensive. "ur& ului)i 'i indigna)i +0nd luar& +uno'tin)& de te4tul lordului Go,n Russell. 7n .od
deli/erat, J,igii, alt&dat& at0t de e4+lusivi'ti, %&+eau @o+ul +laselor .i@lo+ii. 5T0rgurile *utrede5 +u
.ai *u)in de dou& .ii de lo+uitori %ur& su*ri.ate? ora'ele de la dou& la *atru .ii de lo+uitori
*ierdeau un re*re(entant din doi? +ele o sut& *atru(e+i 'i *atru de lo+uri dis*oni/ile erau 1.*&r)ite
1ntre ora'ele +ele .ai i.*ortante. #ondra +0'tiga (e+e lo+uri, ora'ele #iver*ool, Man+,ester,
Air.ing,a., eJ+astle o/)ineau %ie+are +0te doi de*uta)i. Re*arti(area lo+urilor %avori(a 1n
general ordul industrial 1n dauna =udului agri+ol. Era evident +& o ast%el de re*re(entare va atrage
1ntr-o /un& (i a/rogarea ta4elor *rote+)ioniste asu*ra griului. 7n ora'e +&-*&t& dre*t de vot ori+e
lo+atar al unei +ase a +&rei valoare lo+ativ& anual& era de +el *u)in (e+e livre, 1n +o.itate se a+ord&
8Cains/oroug,< 'i s+riitori, i.*ri.0nd 'i un anu.it stil .ai li/er, .ai natural, .anierelor din 1nalta so+ietate.
29; E4*resie design0nd e*o+a de a/solut& do.ina)ie *oliti+& a J,igilor 1n se+olul al I3III-lea 8Nal*ole, $itt-se-nior<
'i +ara+terul ei oligar,i+, ase.&nat, nu %&r& oare+are r&utate, +u regi.ul *atri+iatului negustores+ din 3ene)ia 1n evul
.ediu.
299 =idneD =.it, 81771H1E9F< > *u/li+ist, a*ro*iat +er+ului de la Holland House, %ondator al *eriodi+ului 5T,e
Edin/urg, RevieJ'- 8ve(i +artea a 3II-a. +a*. I, Y I<.
91
dre*t de vot %er.ierilor a +&ror arend& anual& se ur+a la +el *u)in (e+e livre, *re+u. 'i de)in&torilor
%&r& arend& al +&ror *&.0nt +rodu+ea anual +el *u)in +in+i(e+i de livre. 7n %ond, legea +rea un +or*
ele+toral %or.at din .i+ii /urg,e(i ai ora'elor 'i %er.ierii de la )ar&. Mun+itorii din u(ine, +a 'i
.un+itorii agri+oli r&.0neau %&r& re*re(entan)i. N,igii re%u(aser& s& ad.it& votul se+ret *entru +&
s+rutinul *u/li+ .en)inea la )ar& autoritatea *oliti+& a s3uire& ului asu*ra %er.ierilor.
3II. #or(ii ar %i %ost dis*u'i s& tolere(e o re%or.& .oderat&? a+east& revolu)ie ele+toral& 1i
e4as*era. 7n o+to./rie 1E;1 ei res*inser& *roie+tul. A*oi, 1n %a)a agita)iei din )ar&, +0nd a*roa*e
*retutindeni se au(eau strig&tele2 5#egeaT #egea 1ntreag&T i.i+ de+0t legeaT5, votar& o *arte din
a+east& lege, dar nu 5legea 1ntreag&5? arti+olele +are des%iin)au 5t0rgurile *utrede5 %ur& su*ri.ate.
#ordul CreD, *us 1n .inoritate 1n Ca.era #or(ilor, 1'i d&du de.isia. 7ndat& +e du+ele, +are
r&.&sese, +u toate de+e*)iile *rovo+ate, ulti.a s*eran)& a torDlor, 1n+er+& s& %or.e(e un guvern,
)ara 1ntreag& se r&s+ul&. 7n /iseri+i se tr&geau +lo*otele +a *entru alar.&, 1n u(ine 1n+et& lu+rul. #a
Aristol *ri.&ria %u in+endiat& 'i *alatul e*is+o*al devastat. #ordul =tanleD, +el .ai str&lu+it dintre
tinerii J,igi, s&ri *e o .as& 'i strig&2 56a+& lor(ii o*un re(isten)&, .aiestatea sa *oate *une +oroane
de *air *e +a*etele unei +o.*anii 1ntregi din garda sa5. \idurile se a+o*erir& +u a%i'e +are invitau *e
engle(i s&-'i retrag& /anii de la /an+&2 5$entru a *une stavil& du+elui, relua)i-v& aurulT5. Aan+a
Angliei era singura institu)ie .ai res*e+tat& de+0t du+ele. Insure+)ia de*un&torilor o /irui *e a+eea a
seniorilor. 6u+ele, du*& o/i+eiul s&u, evit& r&(/oiul +ivil. C0nd, du*& s%atul s&u, Nil,el. al I3-lea,
+are se 'i vedea *e dru.ul e4ilului, *oate +,iar *e e'a%od, a*el& din nou la lordul CreD, a+esta nu
+onsi.)i s& *reia *uterea de+0t da+& regele 1i %&+ea o *ro.isiune 1n s+ris +& va +rea, 1n +a( de
ne+esitate, at0)ia pairi +0)i vor %i ne+esari *entru a vota re%or.a. A.enin)area a+easta %u de a@uns.
Nellington 'i *rietenii s&i se a/)inur& s& a*ar& la 'edin)ele *arla.entare 'i, 1ntr-o Ca.er& .ai .ult
de @u.&tate goal&, /ill-ul %u, 1n s%0r'it, ad.is +u o sut& 'ase voturi *entru 'i dou&(e+i 'i 'a*te +ontra
89 iunie 1E;2<. #a dre*t vor/ind, noua lege era de*arte de a %i +eea +e se nu.e'te ast&(i o 5.&sur&
de.o+rati+&5. e0ndoios +& *rin a+ordarea +0torva de*uta)i +entrelor industriale ea di.inua *u)in
in%luen)a aristo+ra)iei rurale. 6ar introdu+ea 1n +or*ul ele+toral un .are nu.&r de %er.ieri +are
de*indeau de a+east& aristo+ra)ie. N,igii 1'i serviser& interesele de *artid %&r& a *une 1n .are
*ri.e@die interesele lor de +las&.
3III. Re%or.a ele+toral&, at0t de dorit& de .ase, 'i de +are se te.user& at0t de .ult +lasele
diriguitoare, nu *roduse ni+i .ira+olele a'te*tate de *arti(ani, ni+i de(astrele *revestite de
adversari. A&t&lia %iind +0'tigat&, agita)ia 1n+et&. oul +or* ele+toral se ar&t& re(ona/il 'i, s*re
.area de(a.&gire a radi+alilor, +,iar +onservator. "a.iliile tradi)ionale r&.&seser& la *utere. C0nd,
*u)in .ai t0r(iu, o nou& +a.*anie, a+eea a +arti'tilor 81E;FH1E91<, 1n+er+& *rin giganti+e *eti)ii,
*rin .itinguri 'i *rin +ortegii s& re1nsu%le)eas+& entu(ias.ul 1n %avoarea unui *rogra. .ai
revolu)ionar 8su%ragiu universal, vot se+ret, +ir+u.s+ri*)ii egale, *arla.ent anual, inde.ni(a)ii
*entru .e./rii *arla.entului<, +a.*ania re*urt& +0teva su++ese *e l0ng& +lasa .un+itoare, +are
*0n& 1n 1EF: r&.&sese de ne1.*&+at 'i regretase e'e+ul revolu)iei? dar +lasele .i@lo+ii luar& *o(i)ie
1.*otriva +arti'tilor. C0nd a+e'tia re+urser& la o r&s+oal&, +0nd, la eJ*ort, o .ul)i.e 1nar.at& +u
+oase 1n+er+ase s& *un& st&*0nire *e *ri.&rie 'i tre/ui s& %ie 1.*r&'tiat& de solda)i, .asa noilor
aleg&tori se ar&t& +redin+ioas& guvernului. 6in %eri+ire, tru*ele %ur& +o.andate, 1n regiunea +ea .ai
*ri.e@dioas&, a+eea din nord, de un e4+elent general, sir C,arles a*ier, +are 'tia s& 1./ine
%er.itatea +u o.enia. Mul)u.it& lui, %u evitat un .asa+ru a*roa*e inevita/il. C0nd, .ai t0r(iu, 1n
1E9E, +arti'tii a.enin)ar& s& i.ite noua revolu)ie %ran+e(& din %e/ruarie, dou& sute de .ii de
+et&)eni a*ar)in0nd +laselor .i@lo+ii se anga@ar& +a 'constables voluntari5 'i .en)inur& ordinea.
Engle(ii din se+olul al IlI-lea erau .ai legali'ti +a ni+iodat& 'i tot at0t de +a*a/ili +a 'i str&.o'ii
lor de a se organi(a 1n .od s*ontan. 3or/ind +u lordul =tan,o*e des*re revolta din eJ*ort,
du+ele, al +&rui /un-si.) atingea uneori, +a 'i la Nal*ole, genialitatea, s*use2 5E un lu+ru de +are
tre/uie s&-)i a.inte'ti .ereu 1n )ara asta 'i asu*ra +&ruia nu s-ar *utea insista 1ndea@uns2 +0nd
92
*o*orul 'tie +& nu are dre*tate 'i +& .erge 1"potriva le!ii$ devine teri/il de 1n%ri+o'at 'i %uge. Asta
nu-i adev&rat *entru "ran)a. Alt%el, +u. a)i *utea e4*li+a %a*tul +& la eJ*ort trei(e+i de oa.eni au
*us *e %ug& al)i (e+e .iiM5.
II. Tre/uia totu'i +a J,igii 'i noii lor *arti(ani, industria'ii, s& vin& +u unele re%or.e 1n %a)a
*o*orului +are a'te*ta at0t de .ult de la ei. Cea .ai i.*ortant&, dar 'i +ea .ai i.*er%e+t& re%or.&,
a %ost a+eea re%eritoare la legea s&ra+ilor. =-a v&(ut la vre.ea sa +& 1n e*o+a elisa/etan& se %&+use o
distin+)ie > *rin a+tele din 1F97 'i 16:1 > 1ntre 'o.a@ul voluntar, al vaga/on(ilor in+origi/ili, 'i
a+ela al nenoro+i)ilor +are, din .otive inde*endente de voin)a lor, +a2 .i(erie, /&tr0ne)e, ne/unie,
/oal&, se vedeau in+a*a/ili s&-'i +0'tige e4isten)a? a*oi, +u. 1n se+olul al I3III-lea, *rin siste.ul
a/surd din =*een,a.land
29F
, se ,ot&r0se +o.*letarea salariilor du*& un /are. %i4, +eea +e a dus la
re(ultatul u'or de *rev&(ut2 trans%or.area 1n s&ra+i a*roa*e a tuturor .un+itorilor agri+oli, ruinarea
%er.elor .i+i 'i ridi+area +uantu.ului +ontri/u)iilor lo+ale 8rates6. $e vre.ea (efor" Bill-ului, si-
tua)ia s&ra+ilor, 1n ora'e +a 'i la )ar&, era +u.*lit&. 6israeli 'i 6i+Kens au (ugr&vit 1n ro.anele lor
a+este 5dou& na)iuni52 +ea a /oga)ilor 'i +ea a s&ra+ilor, +are tr&iau +ot la +ot, ignor0ndu-se una *e
alta. C&su)ele .un+itorilor agri+oli erau adesea adev&rate +o+ioa/e, 1n @urul +&rora alergau +o*ii 1n
(dren)e. #o+atarii din a+este +&su)e a/ia 1'i du+eau e4isten)a din salariile lor insu%i+iente, din
/ra+ona@ 'i din .ilostenii. "eri+i)ii %eo"en$ +are %useser& o sut& 'ai(e+i de .ii 1n 16EE, dis*&ruser&
a*roa*e +u to)ii. Cuvernul lordului CreD nu.i o +o.isiune de an+,et&. El 1n+redin)& +ondu+erea ei
lui assau =enior 'i lui EdJin C,adJi+K, a.0ndoi av0nd 1n a+east& *ro/le.& idei apriori$ *e +0t de
%er.e *e at0t de +ontesta/ile.
I. assau =enior era de *&rere +& +el .ai /un .i@lo+ de a su*ri.a s&r&+ia era de a nu a@uta
ni+iodat& *e s&ra+i. 57ntr-adev&r > s*unea el +u o +ru(i.e in+on'tient& 'i senin& >, da+& s&ra+ii 'tiu
+& au de ales 1ntre a .un+i 'i a .uri de %oa.e, ei .un+es+. 6a+& tinerii 'tiu +& nu vor avea ni+i un
a@utor la /&tr0ne)e, %a+ e+ono.ii. 6a+& /&tr0nii 'tiu +& vor avea nevoie de +o*iii lor, se siles+ s& se
%a+& iu/i)i de ei. 6e+i ni+i un %el de a@utor de+0t a+elora +are 1ntr-adev&r nu au ni+i %a.ilie, ni+i
.i@loa+e de e4isten)&. i+i o alo+a)ie *ar)ial&. Totul sau ni.i+5. $entru *ersoanele +are aveau v0rsta
sau +a*a+itatea de a .un+i se +rea Casa de .un+& 89orkhouse6 'i *entru +a a+east& 9orkhouse s&
nu devin& un a(il r0vnit, era i.*ortant, ad&uga assau =enior, 5+a via)a de a+olo s& %ie .ai *u)in de
invidiat +a via)a +elor .ai nenoro+i)i dintre .un+itorii inde*enden)i5. 6a+& se iau 1n +onsidera)ie
+ondi)iile de via)& ale .un+itorilor +elor .ai nenoro+i)i de atun+i, era a*roa*e i.*osi/il s& se +ree(e
un gen de trai 'i .ai *u)in de dorit. Totu'i, *rogra.ul a+esta +rud a %ost a*li+at 'i 9orkhouse a de-
venit 5o Aastilie a s&ra+ilor5, ur0t& 'i de te.ut? e su%i+ient s& se +iteas+& ;liver Twist
296
'i 4atul de
Cra//e
297
'i ori+ine se va *utea +onvinge. 7n 1E;E, *atru(e+i 'i o*t de .ii de +o*ii 1n v0rst& de .ai
*u)in de 'ais*re(e+e ani tr&iau 1n 9orkhouse$ de %oarte .ulte ori al&turi de adul)i de soiul +el .ai
*u)in re+o.anda/il 'i +,iar *e @u.&tate ne/uni. 6u*& +e s-a votat +oor Law "end"ent
ct
29E
81E;9<, nu.&rul s&ra+ilor 1ns+ri'i la *aro,ii se .i+'or& 1n .od uluitor. =u.ele +,eltuite
s+&(ur& de la 'a*te .ilioane de livre 81n 1E;1< la *atru .ilioane +in+isute de .ii 81n 1E;6<.
Co.isarii erau .0ndri de o*era lor, dar ni.i+ nu @usti%i+a a+east& .0ndrie. Re(ultatul se datora
groa(ei *e +are o ins*irau a+ele 9orkhouse$ *re+u. 'i de(volt&rii industriei. Qi, de alt%el, re(ultatul
era oare un *rogres 1n sineM Lri+u. ar %i %ost, su%erin)ele i.*use nevinova)ilor 1n nu.ele unor
*rin+i*ii de e+ono.ie s&n&toas& erau de neiertat. Tre/uie +itat 6i+Kens2 5Cred +& ni+iodat& nu a
e4istat 1n Anglia, 1n+e*0nd din e*o+a dinastiei =tuart, o lege ad.inistrativ& +u un +ara+ter at0t de
29F =iste. de salari(are ado*tat 1n 179F, .ai 1nt0i 1n AerKs,ire 'i generali(at a*oi 1n sudul 'i +entrul Angliei 8nu 1ns&
1n nord, du*& +u. ni+i 1n =+o)ia<. Consta 1n +o.*letarea salariilor agri+ole .i+i din %ondurile *entru s&ra+i. Re(ultatul a
%ost +& londone(ii 'i arenda'ii au *utut redu+e 'i .ai .ult salariile, di%eren)a %iind a+o*erit& de +ontri/ua/ili.
296 Ro.an de C,arles 6i+Kens 81E;E<.
297 Ceorge Cra//e 817F9H1E;2< > s+riitor, +unos+ut .ai ales +a *oet e*i+.
29E ctul pentru #ndreptarea le!ii sracilor 81n li./a engle(&<.
9;
in%a., o lege at0t de %&)i' +&l+at& 1n *i+ioare, o lege a +&rei a*li+are s& %i %ost at0t de *u)in
su*raveg,eat&5.
II. 6intre +elelalte re%or.e ale J,igilor tre/uie re)inute2 a< L le!e asupra corpora.iilor
"unicipale +are a 1nlo+uit ve+,iul siste. *rin .uni+i*alit&)i .ai de.o+rati+e, alese de to)i +ei +are
*l&teau ta4e lo+ale. Te4tul a+esta nu se a*li+a de+0t ora'elor, iar satele r&.aser& su/ autoritatea
ad.inistrativ& a @ude+&torilor de *a+e *0n& +e o alt& lege, din 1EEE, institui +onsiliile +o.itatelor.
$u)in +0te *u)in +or*ora)iile .uni+i*ale, a@utate de stat, luar& 1n ad.inistrare .i@loa+ele de
trans*ort, '+olile, distri/u)ia lu.inii, a a*ei? /< bolirea sclavaJului #n colonii. Istoria a+estei
re%or.e 1n+e*e 1n 1772, dat& la +are o sentin)& a lordului Mans%ield de+lar& +& dre*tul +o.un engle(
nu re+unoa'te +ondi)ia de s+lav, eli/er0nd dintr-un +ondei +in+is*re(e+e .ii de negri *e +are
st&*0nii lor 1i i.*ortaser& 1n Insulele Aritani+e. Mult .ai greu de o/)inut %u des%iin)area +o.er)ului
+u s+lavi, +o.er) +are 1./og&)ise *orturile Aristol 'i #iver*ool 'i %&r& de +are 1nsu'i el -son
sus)inea +& .arina +o.er+ial& engle(& n-ar *utea su*ravie)ui. =*re onoarea *arla.entului engle(,
e*is+o*ul Nil/er%or+e

'i C,arles Ga.es "o4, 1n *o%ida *resiunii unora ale +&ror interese erau 1n @o+,
sus)inu)i de *uterni+a .i'+are de o*inie *u/li+& a 3uaker-ilor 'i a .etodi'tilor 'i a@uta)i de
alt.intrelea 'i de $itt, au *utut o/)ine inter(i+erea a+estui +o.er) > 'i a+easta 1n 1E:7, 1n toiul
r&(-/oaielor na*oleoniene. R&.0neau s+lavii din +olo-niile /ritani+e 'i, 1n *rivin)a a+easta,
*lantatorii din Antile 89est :ndian :nterest6 au +ontinuat lu*ta +u o 1nver'unare des*erat&,
+onsa+r0nd i.ensele lor a veri +u.*&r&rii de 5t0rguri *utrede5. Antis+lavagis.ul deveni ast%el o
+,estiune *oliti+&, deoare+e era legat de re%or.a ele+toral&, 'i o +,estiune religioas&, +&+i *lantatorii
*erse+utau *e .isionari, +are-i 1nv&)au *e negri +& rasele sunt egale 1n %a)a lui Hristos. =us)inut& 1n
a+ela'i ti.* de li/erali 'i de ne+on%or.i'ti, re%or.a a %ost, 1n s%0r'it, votat& 1n 1E;; 'i *ri.it& de
/iseri+ile disidente +a o .are vi+torie. L inde.ni(a)ie de dou&(e+i de .ilioane de lire %u a+ordat&
*lantatorilor, dar *rodu+)ia de (a,&r s+&(u +u o trei.e, a+eea de +a%ea +u o @u.&tate, 'i insulele %ur&
ruinate *entru .ult& vre.e.
III. #ordul CreD 1'i d&du de.isia 1n 1E;9, 1n *arte din *ri+in& +& L'Connell 'i gru*ul lui de
de*uta)i irlande(i *rea 1i %&+eau via)a a.ar&, dar .ai ales *entru +& 1ntre J,igii .odera)i 'i radi+alii
non-+on%or.i'ti, +are %&+user& +oali)ia vi+torioas& din 1E;2, alian)a nu .ai *utea dura. 6u*& un
s+urt interi.at al lui $eel, %u 1nlo+uit de lordul Mel/ourne. Nillia. #a./, lord Mel/ourne, era un
J,ig de '+oal& ve+,e. A&r/atul *rea +ele/rei Carolina #a./ 8a+eea a lui ADron< era 1nrudit *rin
alian)& +u %a.ilia 6evons,ire. L. al se+olului al I3III-lea, s+e*ti+, s*iritual, el ad.inistra %&r&
(arv& 1n .aniera lui Nal*ole, o )ar& r&s+olit& 1n+& de agita)ia din @urul re%or.ei 8(efor" Bill6. 6ar
entu(ias.ul, +are-i un *rost s%etni+, este din ne%eri+ire un /un *arti(an. 6a+& Mel/ourne, +a +ea .ai
.are *arte dintre s+e*ti+i, nu a %&+ut *rea .ult r&u, el 'i-a sl&/it 1ns& *artidul. Aleg&torii engle(i
1n+etar& su/ guvernarea lui Mel/ourne s&-i .ai +onsidere *e J,igi ni'te oa.eni 5avansa)i5. Marele
eveni.ent din ti.*ul guvern&rii sale a %ost .oartea regelui Nil,el. 'i ur+area *e tron a tinerei
regine 3i+toria, +are avea s& do.neas+& din 1E;7 *0n& 1n 19:1. A %ost /ine *ri.it& de engle(i, *e
+are 1i salva de un+,iul ei Cu./erland, e4tre. de i.*o*ularul %rate al regelui. 6o.nia ei avea s&
%a+& din loialis., vre.e de o @u.&tate de se+ol, o datorie +avalereas+&. !r+area *e tron a unei
regine avu 'i un alt e%e+t %eri+it. Regatul Hanovrei nu era trans.isi/il *e linie %e.inin&? 'i 1l .o'teni
Cu./erland, de/aras0nd ast%el )ara de un *rin) detestat 'i de o *eri+uloas& si./io(&, +are
+o.*ro.itea Anglia 1n a%a+erile +ontinentale. 6u*& +e o ru*sese +u interna)ionala s*iritual&, Anglia
o ru*ea 'i +u interna)ionala dinasti+&. 7n s+urt& vre.e t0n&ra regin& dovedi o voin)& tena+e, +are
.ergea *0n& la 1n+&*&)0nare. #a 1n+e*ut, Mel/ourne s*era +& o va +onverti la %rivolitate, dar 1ndat&
+e se +&s&tori +u v&rul ei, Al/ert de =a4a-Co/urg, 1nv&)& de la a+esta .eseria de suveran& 'i
res*e+tul %a)& de virtu)ile de %a.ilie, +are vor salva .ai t0r(iu .onar,ia engle(&. 7ntr-un regat 1n
Nillia. Nil/er%or+e 817F9H1E;;< > o. *oliti+, %ilantro*, +u .ari .erite 1n +o./aterea s+lava@ului2 n-a %ost ni+iodat&
5e*is+o*5, +u. a%ir.& autorul, +i nu.ai ade*t %ervent al unei se+te evang,eli+e.
99
+are tre/uiau a*&rate institu)iile 1.*otriva ideilor re*u/li+ane 'i ada*tate la gustul /urg,e(iei
industriale, 5regii din dinastia =tuart, .onar,i a/soluti'ti, sau regii din Hanovra, *rin)i de+&(u)i,
n-ar %i *utut *&stra +oroana5. 7n Anglia, +a 'i 1n Aelgia, gra)ie %a.iliei Co/urg, .onar,ia %u din nou
res*e+tat&. L dat& +u regina 3i+toria, engle(ii 1'i luar& o/i+eiul de a +onsidera via)a de %a.ilie a
suveranului +a o *arte din via)a %a.ilial& 'i *ersonal& a su*u'ilor. In%luen)a rigidit&)ii .orale a
*rin)ului Al/ert 'i a severit&)ii +ur)ii asu*ra .oravurilor engle(e %u tot at0t de *ro%und&, dar si .ai
r&s*0ndit& de+0t odinioar& in%luen)a lui NesleD.
III
TRIUMFUL LIBERULUI SCIMB
I. N,igii %&g&duiser& *o*orului +& re%or.a ele+toral& va *une +a*&t tuturor nea@unsurilor.
$o*orul 1i silise *e lor(i s& a++e*te a+east& re%or.&, dar nea@unsurile erau .ai insu*orta/ile +a
ori+0nd. $o*orul .or.&ia ne.ul)u.it. N,igii 'ov&iau. $entru a le r&*i si.*atiile noului +or*
ele+toral, torD nu erau li*si)i ni+i de ar.e, ni+i de 'e%i. 6u+ele *re%erind de a+i 1nainte *o*ularitatea
1n lo+ul *uterii, +ondu+erea *artidului tre+u 1n .0inile lui Ro-/ert $eel, +are nu se .ai intitula torD,
+i +onservator, +uv0nt .ai *otrivit *entru a ade.eni +lasele .i@lo+ii. =ir Ro/ert, el 1nsu'i .ai
a*ro*iat de u(in& 'i *r&v&lie de+0t de do.eniul rural 'i de +oli/&, tre/uia s& %ie *e *la+ul a+estor
+lase. Al&turi de $eel, 'i +0teodat& 1.*otriva lui, .i+ul gru* al Tinerei Anglii > ai +&rui *urt&tori de
+uv0nt erau Aen@a.in 6israeli, orator genial, %iul unui s+riitor evreu, dar +onvertit la angli+anis.
din +o*il&rie, 'i lordul Go,n Manners, %iul du+elui de Rutland > re*re(enta un +onservatoris. (is
5*o*ular5. 6israeli 'i *arti(anii lui reluau te(ele lui Aoling/roKe +u *rivire la +onstitu)ia tradi)ional&
a Angliei. Ei 1n%ierau o do+trin& +are, 1n lo+ s& .en)in& o ierar,ie %ireas+& a +laselor, +o.*ort0nd
dre*turi 'i datorii, l&sa legilor .e+ani+e ale e+ono.iei gri@a de a regle.enta ra*orturile dintre
.un+itori 'i *atroni. Ei sus)ineau +& salvarea ar +onsta 1n re1ntoar+erea la o so+ietate +onstruit& 1n
%elul a+eleia din evul .ediu, +0nd %ie+are, de la senior la )&ran, 1'i +uno'tea lo+ul lui 'i-l a++e*ta.
6u*& 6israeli 'i *arti(anii s&i, rolul *artidului +onservator era s& *&stre(e +eea +e r&.0nea via/il
din tre+ut 'i s& *reg&teas+& 1n a+ela'i ti.*, *rintr-o *oliti+& generoas&, viitorul.
II. T0n&ra Anglie 1l a.u(a *e Go,n Aull
299
. Cli+a a+easta de tineri gentilo.i +u @ilet+& al/&,
+are aveau *reten)ia s&-i +onverteas+& *e .un+itori la ideile %eudale, *&rea +o.i+&. $oliti+ienii de
*ro%esie nu-i a+ordau ni+i un +redit. $entru ei ideile lui Aent,a., Malt,us, Ri+ardo, Co/den, Ga.es
Mill erau liter& de evang,elie. To)i oa.enii serio'i, sau a*roa*e to)i, erau de *&rere, +a 'i se+ta
utilitarist&, +& so+iet&)ile u.ane +aut& +ea .ai .are %eri+ire *entru +el .ai .are nu.&r de oa.eni 'i
+& n-o *ot g&si de+0t l&s0nd s& a+)ione(e interesul *ersonal al %ie+&ruia. #u*ta dintre interese nu
adu+e @usti)ia *er%e+t&, +i *e +ea .ai *er%e+t& 1n li.itele *osi/ilului. Tre/uia de+i evitat& ori+e
interven)ie a statului. Cea .ai u'oar& restri+)ie i.*us& +on+uren)ei *&rea o ere(ie. $re)urile tre/uiau
%i4ate auto.at *rin legea +ererii 'i a o%ertei? *ro%iturile 1ntre*rin(&torilor 'i salariile .un+itorilor
aveau s& a@ung& 1n .od auto.at, gra)ie +on+uren)ei, la un nivel +onvena/il. 5=alariile se ur+& >
s*unea Co/den > +0nd doi *atroni alearg& du*& a+ela'i .un+itor 'i s+ad +0nd doi .un+itori alearg&
du*& a+ela'i *atron5. $roletarii nu *uteau avea ni+i o in%luen)& asu*ra salariilor de+0t *rin redu+erea
voluntar& a *o*ula)iei. Ceea +e era adev&rat des*re indivi(i era adev&rat 'i des*re stat. 5Regula +are
+onsist& 1n a +u.*&ra +0t .ai ie%tin 'i a vinde +0t .ai s+u.*, regul& *e +are o a*li+& %ie+are +o-
.er+iant 1n +o.er)ul s&u *arti+ular, este 'i +ea .ai /un& regul& *entru +o.er)ul unei na)iuni
1ntregi5. Lri+e /arier& va.al& viola legea +ererii 'i a o%ertei. La.eni de /un&-+redin)&, +a Ri+,ard
299 $ore+l& dat& *o*orului engle(.
9F
Co/den, industria' 'i o. de stat, *ro%et al '+olii din Man+,ester
;::
, 1n+er+au s& +onving& *o*orul
engle( +& s&r&+ia lui se datora ta4elor *rote+)ioniste 'i 1n s*e+ial ta4elor asu*ra gr0nelor.
III. Ca.*ania 1.*otriva *rote+)ionis.ului a %ost una dintre *ri.ele +a.*anii din Anglia
*urtat& *rin .i@loa+e de *ro*agand& 8*res&, +a.*anie de dis+ursuri< +are aveau s& trans%or.e via)a
*oliti+& din se+olul al IlI-lea. #a 1ntrunirile *u/li+e oratorii a*ar)in0nd socia.iei contra le!ilor
privitoare la !rne
;:1
ar&tau trei *0ini'oare rotunde de di%erite .&ri.i +are +ostau a+ela'i *re) 1n trei
)&ri2 "ran)a, Anglia 'i Rusia. Anglia era )ara 1n +are *0ini'oara era +ea .ai .i+&, *rin ur.are
*o*orul engle( era 1n'elat. A+este de.onstra)ii aveau un deose/it su++es la unii industria'i, +u.
erau +ei din Man+,ester, +are i.*ortau 'i /u./a+ 'i gr0u. 7n s+,i./ 1i 1ns*&i.0ntau *e +ei
interesa)i 1n agri+ultur&. 56a+& su*ri.a)i ta4ele asu*ra gr0nelor, ve)i asasina agri+ultura engle(&5,
s*uneau %er.ierii 'i s3uire& ii. 5$u)in ne i.*ort& *e noi > r&s*undea '+oala din Man+,ester. > 6a+&
alte )&ri au *osi/ilitatea de a *rodu+e gr0u .ai ie%tin de+0t noi, s& lu+re(e *&.0ntul *entru noi, iar
noi vo. toar+e 'i vo. )ese *entru ele. 7ntregul +o.er) tre/uie s& +onstituie un +i+lu unitar. u
*ute. vinde da+& nu +u.*&r&.. A 1n+,ide grani)ele noastre i.*ortului ar 1nse.na s%0r'itul
e4*ortului nostru5.
I3. $artidul +onservator, al+&tuit .ai ales din gentilo.i de la )ar&, nu *utea %i de+0t ostil
li/erului s+,i./ 'i *rielni+ .en)inerii ta4elor asu*ra gr0-nelor. Totu'i, 'e%ul *artidului, sir Ro/ert
$eel. ar&ta o *ri.e@dioas& si.*atie do+trinei adversarilor s&i. Era un o. de /un&-+redin)&, de un
.are +ura@ intele+tual, ad.ira/il %inan+iar 'i ad.inistrator, dar autoritar 'i %&r& un +onta+t .ai
a*ro*iat +u Ca.era. 7n 1E92 ata+& tari%ul 'i reduse nu.&rul arti+olelor la +are se *l&teau ta4e de la o
.ie dou& sute la 'a*te sute +in+i(e+i. $entru a +o.*ensa *ierderile su%erite de /uget din a+east&
*ri+in&, 1n%iin)& un i.*o(it de 'a*te *ennD la o lir& asu*ra veniturilor .ai .ari de o sut& +in+i(e+i
de lire. 7n 1E9F reduse tari%ul va.al la *atru sute +in+i(e+i de arti+ole. =e 1ndre*t& ast%el +u *a'i
.ari s*re li/erul s+,i./. E%e+tele a+estor redu+eri su++esive %ur& sur*rin(&toare. u nu.ai +&
veniturile statului nu s-au .i+'orat, +i, datorit& +re'terii volu.ului +o.er)ului 'i /ene%i+iilor
i.*o(a/ile, s-au .&rit. A+este re(ultate 1l 1n+ura@ar& *e $eel. Totu'i, nu 1ndr&(nea s& se ating& de
agri+ultur&, +itadela *artidului s&u. Mai ales +& 6israeli glu.ise *e so+oteala *re.ierului +u *rivire
la +onvertirea sa la li/erul s+,i./2 5$rea onora/ilul gentle.an > s*usese el > i-a sur*rins *e J,igi
1n /aie 'i le-a luat 1./r&+&.intea. I-a l&sat s& se /u+ure *e de*lin de *o(i)ia lor li/eral&, iar el 1nsu'i
este un rigid +onservator 1./r&+at 1n ,ainele lor5. Ca.era a r0s 'i a a*laudat. 7n 1E9F 'i 1n 1E96
Irlanda a avut una du*& alta dou& re+olte *roaste de +arto%i. Qi $eel a 1n+e*ut de 1ndat& s& %oloseas+&
+uv0ntul 5%oa.ete5, +&+i @u.&tate din insula a+easta su*ra*o*ulat& nu tr&ia de+0t din +arto%i. Anglia
du+ea li*s& de gr0u, ast%el +& nu *utea veni 1n a@utorul Irlandei. 6e+i nu e4ist& alt& solu)ie, s*unea
el, de+0t s& se su*ri.e ta4ele asu*ra gr0nelor 'i s& se autori(e(e, 1n s%0r'it, li/era intrare a ori+&ror
ali.ente 1n Marea Aritanie.
3. 3iolen)a a+easta, *ani+a a+easta sur*rinser&. #ordul =tanleD, +el .ai in%luent .e./ru al
+a/inetului du*& $eel, .&rturisea +& nu-l 1n)elegea *e 'e%ul s&u, +& nu se va *utea 'ti ni.i+ sigur +u
*rivire la re+olt& 1nainte de dou& luni, +& i.*ortul de gr0ne din str&in&tate nu i-ar *utea ,r&ni *e ir-
lande(i, +are n-aveau ni+i un *ennD de +,eltuit, +& $eel vor/ea, de alt%el, de .en)inerea unor ta4e
.oderate ti.* de trei ani 'i +& *este trei ani %oa.etea va %i de*arte. 6ar ,ot&r0rea lui $eel era .ai
.ult senti.ental& de+0t ra)ional&. Ceea +e torD nu.eau tr&dare nu era 1n o+,ii s&i de+0t o *ioas&
+onvertire. Regina 'i *rin)ul Al/ert, a.0ndoi *arti(ani ai li/erului s+,i./, 1i s*uneau .ereu +& era
salvatorul )&rii. 7n interiorul *ro*riului s&u *artid se %or.& un gru* de +onservatori *rote+)ioni'ti
+are era 1.*otriva lui, ata+ul %iind sus)inut de doi /&r/a)i %oarte di%eri)i unul de altul, Ceorge
;:: Q+oala e+ono.i+& +e *ro%esa do+trina li/eralis.ului total, nu.it ulterior 5+lasi+5.
;:1 nti&-orn Law Lea!ue.
96
Aen-tin+K 'i Aen@a.in 6israeli. i.eni nu 'i-ar %i 1n+,i*uit +& a+est t0n&r evreu, +unos+ut nu.ai +a
un orator sar+asti+ 'i str&lu+it, ar *utea deveni 'e%ul gentilo.ilor de la )ar& 'i s&-l r&stoarne *e atot-
*uterni+ul sir Ro/ert. Totu'i a'a s-a 1nt0.*lat. 7ntr-o serie de s+0nteietoare %ili*i+e, *res&rate de %i-
guri de stil, 6israeli denun)& 5tr&darea5 *ri.ului .inistru
;:2
. A/olirea ta4elor asu*ra gr0nelor a %ost
votat& *entru +& o*o(i)ia J,ig 'i *arti(anii li/erului s+,i./ s-au raliat 1n vederea a+estui s+rutin +u
*rietenii lui $eel, dar 1n a+eea'i sear& $eel a %ost r&sturnat de o +oali)ie de *arti(ani ai li/erului
s+,i./ ingra)i 'i de *rote+)ioni'ti r&(/un&tori.
3I. A+east& s+i(iune avea s& )in& *artidul +onservator de*arte de *utere ti.* de dou&(e+i de
ani, 1n a%ar& de s+urte *erioade inter.ediare. i+iodat& *rietenii lui $eel nu aveau s& se .ai 1.*a+e
+u a+ei +are-l r&sturnaser& *e 'e%ul lor de la *utere Iar $eel, 1ntre ti.*, .uri 1ntr-un a++ident de +&-
l&rie 81EF:<. $rin+i*alii s&i *arti(ani 'i 1n s*e+ial +el .ai re.ar+a/il dintre ei, Nillia. Cladstone
s-au aso+iat +u J,igii 'i +u li/eralii. Qe%ii +onservatorilor vor %i de ai+i 1nainte lordul =tanleD 8.ai
t0r(iu lord 6er/D<, .are senior, inteligent, +ultivat, %&r& a./i)ii, 'i 6israeli, +are, +u tot geniul s&u, a
tre/uit s& a'te*te .ult& vre.e +a s& se i.*un& +a leader al *artidului, dar a s%0r'it *rin a-i ins*ira o
1ndre*t&)it& 1n+redere. Ca s& guverne(e )ara, lordul Go,n Russell, a*oi lordul A/erdeen 'i lordul
$al.erston *re(idar& +oali)ii de J,igi 'i de *arti(ani ai lui $eel. 6e alt.intrelea, +u o sur*rin(&-
toare ra*iditate, li/erul s+,i./ 'i *rote+)ionis.ui 1n+etaser& s& .ai %ie o/ie+t de +ontrovers&
*oliti+&. =u*ri.area ta4elor asu*ra gr0nelor nu ruinase agri+ultura, a'a +u. *re(isese 6israeli 'i
*arti(anii s&i. 3re.e 1ndelungat& 1n+& Anglia nu i.*ort& de+0t un s%ert din gr0ul *e +are-l +onsu.a.
Cu toate +ri(ele inevita/ile, *erioada 1EF:-1E7F a %ost o *erioad& de re.ar+a/il& *ros*eritate a )&rii,
datorat& +re'terii *o*ula)iei, de(volt&rii +&ilor %erate, 1n(estr&rii i.*eriului +u .aterial industrial.
"er.ierii, +a 'i restul na)iunii, avur& de *ro%itat de *e ur.a a+estei situa)ii 'i nu se .ai *l0nser&.
5$rote+)ionis.ui nu nu.ai +& a .urit, dar a a@uns 1n in%ern5, s*unea 6israeli. =u++esorii s&i *oliti+i
aveau s& des+o*ere +&tre s%0r'itul vea+ului +& de %a*t nu se a%la de+0t 1n *urgatoriu. Totu'i Clads-
tone, devenit .arele %inan+iar al J,igilor, a trans%or.at siste.ul %is+al al )&rii *rintr-o serie de
/ugete +onsiderate re.ar+a/ile *entru +& au +oin+is +u anii de a/unden)&. =u*ri.0nd a*roa*e toate
ta4ele va.ale, el nu a .ai l&sat 1n 1E6: de+0t *atru(e+i 'i o*t de arti+ole 1n tari% > din o .ie dou&
sute. A si.*li%i+at i.*o(itele 'i n-a *&strat de+0t i.*o(itul asu*ra venitului, asu*ra dre*turilor de
.o'tenire, i.*o(itul %un+iar 'i ta4ele asu*ra /&uturilor2 +eai, +a%ea, al+ool. 6in 1E2F *0n& 1n 1E7:,
i.*o(itele au s+&(ut de la dou& livre nou& 'ilingi 'i trei *ennD *e +a* de lo+uitor la o livr&
o*ts*re(e+e 'ilingi 'i +in+i *ennD 'i @u.&tate.
3II. +ost hoc$ er!o propter hoc
;:;
. Ado*tarea li/erului s+,i./ a +oin+is +u 1./og&)irea )&rii2
li/ertatea e+ono.i+& a devenit 1n Anglia liter& de evang,elie. Totu'i, de(voltarea ra*id& a industriei
a dat na'tere la .ari a/u(uri. i.eni nu se *utea a'te*ta de la Ca.era Co.unelor > +are nu era 1n+&
de+0t un +lu/ de !entle"en far"ers$ *reo+u*at& s& lu*te 1.*otriva lui a*oleon > +a ea s& i.*un&
u(inelor 'i ora'elor, 1n *erioada de(volt&rii lor, ni'te reguli s&n&toase 'i riguroase. 6ar re(ultatul a
%ost nede.n de o )ar& /ogat& 'i li/er&. "oa.etea irlande(& arun+ase, nu.ai 1n *ortul #iver*ool, .ai
.ult de o sut& de .ii de 1n%o.eta)i, a +&ror *re(en)& a .&rit 'i .ai .ult .i(eria slu"s-urilor.
Engles, vi(it0nd Man+,esterul 1n 1EE9, a g&sit trei sute +in+i(e+i de .ii de .un+itori 1ng,esui)i 1n
.ag,erni)e u.ede 'i .urdare, res*ir0nd un aer +are %&+ea i.*resia +&-i un a.este+ de a*& 'i
+&r/une. 7n .ine, %e.ei *e @u.&tate goale erau %olosite +a adev&rate ani.ale de tra+)iune? +o*iii 1'i
*etre+eau toat& via)a 1n 1ntune+i.ea galeriilor, +a s& des+,id& 'i s& 1n+,id& o u'& de ventila)ie. 7n
industria dantel&riei se %oloseau +o*ila'i de *atru ani. Adev&rul este +& a+este +ala.it&)i nu erau
generale 'i s+riitorii vre.ii au (ugr&vit *oate +u oare+are *redile+)ie +a(urile +ele .ai 1ngro(itoare,
;:2 #a .i@lo+ era 'i o ran+,iun& *ersonal& din *artea lui 6israeli, +are s*erase s& devin& .inistru, onoare *e +are $eel
i-o re%u(ase net.
;:; Dup aceasta$ deci din cauHa aceasta 81n li./a latin&<. E4*resie +are vrea s& *revin& 1.*otriva sta/ilirii unor leg&-
turi +au(ale su*er%i+ial %ondate.
97
dar e4ager&rile lor au %ost ne+esare *entru a tre(i o*inia *u/li+&.
3III. Cu toate *re@ude+&)ile lui 'laisseH&faire'. *arla.entul s%0r'i *rin a interveni. !n Factor%
ct din 1E19 regle.ent& .un+a +o*iilor su/ nou& ani, +are la 1n+e*utul se+olului .un+eau *0n& la
+in+is*re(e+e 'i 'ais*re(e+e ore *e (i 1n u(inele de /u./a+. !n a+t din 1E;; li.it& .un+a
lu+r&torilor su/ o*ts*re(e+e ani 'i 1n%iin)& *ri.ele *atru *osturi de ins*e+tori ai u(inelor. 7n 1E97
.un+a %e.eilor %u li.itat& la (e+e ore, +eea +e a atras +ur0nd 'i o li.itare analog& *entru /&r/a)i.
Cele/ra 5s&*t&.0n& engle(&5 a %ost ado*tat& 1n industria te4til& 1n anul 1EF:? ea avea s& trans%or.e
via)a .un+itorului engle(, 1ng&duindu-i s& se interese(e 'i de s*orturi s0./&ta du*&-a.ia(&.
Ca.*ania *entru redu+erea orelor de .un+& a %ost +ondus& de lordul As,leD 8.ai t0r(iu lord
=,a%tes/urD<, +are a i.*us de ase.enea ado*tarea 1n 1E92, du*& *u/li+area unui ra*ort a +&rui
le+tur& a *rovo+at *u/li+ului un a.este+ de de(gust 'i ru'ine, a unei legi +are inter(i+ea %olosirea 1n
.un+ile din .ine a %e.eilor 'i a +o*iilor su/ (e+e ani. As,leD, +are a tr&it din 1E:1 *0n& 1n 1EE1,
era un torD +re'tin +are 'i-a +onsa+rat via)a 1./un&t&)irii traiului s&ra+ilor. A %ost unul dintre
%ondatorii a+elei 1oun! MenLs -hristian ssociation
;:9
. A+este legi .ai u.ane, *ros*eritatea
general& la +are +ontri/uiau, al&turi de atra+)ia +a*elelor, 1i s.ulser& din 1EF: *e .ul)i lu+r&tori
engle(i din .i'+area *ro*riu-(is revolu)ionar&. 7n a+east& )ar& s-au v&(ut n&s+0ndu-se so+iet&)ile
+oo*eratiste 'i uniunile .un+itore'ti re%or.atoare. Trade-unionuri e4istau 1n+& din se+olul al
I3III-lea, dar nu erau legale. Ele au %ost re+unos+ute de lege 1n 1E29. !na dintre +ele .ai re.ar-
+a/ile a %ost "al!a"ated 4ociet% of On!ineers
;:F
, %ondat& 1n 1EF1 'i +are 1n 1E6F avea trei(e+i de
.ii de .e./ri? era 1n a+ela'i ti.* un sindi+at 'i o so+ietate de a@utor .utual. $ri.ul ei leader a %ost
Nillia. Allen, *rototi*ul sindi+alistului engle( re%or.ist din e*o+a vi+torian&.
II. A*li+area noilor legi +u *rivire la u(ine, .ine, ,igien&, 1n%iin)area de +&tre $eel, 1n 1E29, a
unei *oli)ii +rear& ne+esitatea de(volt&rii unei /iro+ra)ii +entrale, +are li*sise *0n& atun+i 1n Anglia,
)ar& de institu)ii lo+ale. 7n 1E1F @o"e ;ffice 8Ministerul de interne< nu %olosea de+0t o*ts*re(e+e
%un+)ionari. L dat& +u *o'ta, +&ile %erate, ins*e+)ia .un+ii, nu.&rul %un+)ionarilor s-a ridi+at 1n 1EF;
la 'ais*re(e+e .ii. $ro/le.a re+rut&rii %un+)ionarilor este, 1ntr-o de.o+ra)ie, una dintre +ele .ai
greu de re(olvat. 6a+& *osturile sunt *use la dis*o(i)ia oa.enilor *oliti+i *entru a re+o.*ensa *e
*arti(anii lor, ni+i un guvern nu *oate *&stra asu*ra %un+)ionarilor s&i o autoritate dura/il&. 7n
A.eri+a siste.ul 5*r&(ilor5
;:6
+are tul/ur&, du*& %ie+are alegere, ad.inistra)ia )&rii, 1n "ran)a a/u-
(ul de re+o.and&ri *oliti+e sunt e4e.*le de gre'eli *ri.e@dioase. 7n%iin)area unui e4+elent -ivil
4ervice a %ost unul din te.eiurile su++eselor Angliei 1n se+olul al IlI-lea. 7n *ri.a @u.&tate a se+o-
lului, regi.ul re+o.anda)iilor %&+ea ravagii. A&tr0nii J,igi +onsiderau 5+lientela5 +a unul din atri-
/utele *uterii? +0nd s-a de+is +& nu.ai du*& un e4a.en i.*ar)ial se va *utea intra 1n -ivil 4ervice$
a+east& idee nou& 1i sur*rinse +u at0t .ai .ult +u +0t di*lo.ele 'i 5.andarinis.ul5
;:7
erau de*arte
de a @u+a 1n via)a engle(ilor a+ela'i rol +a 1n via)a %ran+e(ilor. Tre/uir& s& re+unoas+& %oarte +ur0nd
+& re(ultatele erau /une. A+e'ti civil servants se dovedir& slu@/a'i +redin+io'i ai ori+&rui guvern
engle(, ori+are ar %i %ost nuan)a sa *oliti+& 'i, )in0ndu-se +u s+ru*ulo(itate de*arte de lu*tele
*arti(ane, asigurar& +ontinuitatea tradi)iilor na)ionale.
;:9 socia.ia cre<tin o tinerilor 81n li./a engle(&< +unos+ut& *0n& ast&(i su/ ini)ialele S.M.C.A., a+tivea(& *entru
unele s+o*uri %ilantro*i+e 'i *edagogi+e, dar *ro%es0nd + ideologie +re'tin-.orali(atoare 'i antirevolu)ionar&.
;:F socia.ia unit a "ecanicilor 81n li./a engle(&<.
;:6 The spoils s%ste"$ *us 1n *ra+ti+& de *e la 1E29, +onsta 1n nu.irea aderen)ilor *artidului a%lat la *utere 1n toate
*osturile ad.inistrative, )in0nd sea.a de servi+iile aduse *artidului 'i a*roa*e de lo+ de +a*a+itatea *ersonal& 'i
+ali%i+area 1n 1nde*linirea %un+)iei. 7n+e*0nd +u anul 1EE;, siste.ul a 1n+e*ut a %i li.itat *rin legi +are *rev&d
sele+)ionarea unui *ersonal ad.inistrativ +ali%i+at, veri%i+at *rin e4a.ene 'i ina.ovi/il *e .otive *oliti+e.
;:7 E4*resie +are designea(& +or*ul %un+)ionarilor de *ro%esie? e+,ivalent& 'i +u 5/iro+ra)ie5.
9E
I!
POLITICA E%TERN A LUI PALMERSTON
I. A. v&(ut +& Anglia a %&+ut totdeauna nu.ai 1n sil& o *oliti+& gen Metterni+, 'i +& o*inia
*u/li+& l-a a*ro/at *e Canning +0nd a 1./inat a*&rarea na)iunilor o*ri.ate +u interesele /ritani+e
6u*& Canning, .arele .inistru al a%a+erilor e4terne a %ost, vre.e de dou&(e+i de ani, lordul
$al.erston. A+esta nu era un J,ig, dar sus)inuse re%or.a ele+toral&, din +are *ri+in& se 1nvr&@/ise
+u *artidul torD. $al.erston adu+ea 1n *ro/le.ele de *oliti+& e4tern& a/ilitate, /un& dis*o(i)ie, o
idee %oarte *re+is& a o/liga)iilor Angliei %a)& de +elelalte )&ri 'i o tena+itate *entru +are +o.*atrio)ii
s&i 1l 1ndr&geau. 6in 1E1F ni+i o *ri.e@die real& nu .ai a.enin)a Marea Aritanie. u e4ista *utere
+are s& ai/& *reten)ia de a lu*ta +u Anglia *e .are? iar *e us+at .ai erau +0teva *un+te nevralgi+e
unde tradi)ia 'i *ruden)a o sileau s& stea de veg,e. Anglia dorea o Aelgie inde*endent&? reu'ise s-o
1n%&*tuias+&? era ,ot&r0t& s-o a*ere. u voia un *rin) %ran+e( *e tronul =*aniei 'i, da+& $al.erston
nu a *utut s& 1.*iedi+e +&s&toria du+elui de Mont*ensier +u o s*aniol&
;:E
, +&derea lui #udovi+-"ili*
1l eli/er& de ori+e tea.& 1n *rivin)a a+easta. 7n s%0r'it, o*inia *u/li+& engle(& 1n)elegea s& sus)in&
*o*oarele +are lu*tau *entru li/ertate? $al.erston lu& de+i *artea ungurilor, a italienilor 'i-i s*ri@ini
*e si+ilieni 1.*otriva regelui ea*olelui, +a 'i *e *ie.onte(i 1.*otriva Austriei 1n dis+u)iile
interna)ionale, argu.entul o/i'nuit al lordului $al.erston era a.enin)area +u %lota /ritani+&. El
e4as*era ast%el +urtea, *e +are o 1nvr&@/ea +u +elelalte +ur)i, nelini'tea s*iritele *a'ni+e, +are se te-
.eau +a a+est /lu% s& nu du+& 1ntr-o (i la r&(/oi, dar 1l 1n+0nta *e engle(ul .i@lo+iu +are vedea *avi-
lionul engle( res*e+tat %&r& lu*t& 'i as+ulta +u des%&tare dis+ursurile lordului $al.erston +u te.a2
-ivis ro"anus su"
;:9
, i.agin0ndu-'i +u /un&-+redin)& +& este 5a*&r&torul dre*t&)ii5 +0nd lordul
$al.erston tri.itea un ulti.atu. Cre+iei *entru *rote@area unui oare+are 6on $a+i%i+o
;1:
, +are ni+i
nu era .&+ar engle(, 'i un alt ulti.atu. C,inei *entru a*&rarea onoarei negustorilor, dintre +are +ei
.ai .ul)i erau tra%i+an)i de o*iu.. C0nd, 1n 1EF1, $al.erston 1'i *er.ise > %&r& a +onsulta *e
regin&, ni+i +a/inetul > s& a*ro/e lovitura de stat a lui a*oleon al III-lea, lordul Go,n Russell 1i
retrase *orto%oliul. 6ar in+identul 1l %&+u 'i .ai *o*ular *e $al.erston, ast%el +& *u)in .ai t0r(iu
deveni el 1nsu'i *ri.-.inistru 81EFF<.
II. Cert este +& *oliti+a autoritar& a lui $al.erston n-a atras Anglia 1n ni+i un r&(/oi 'i +&
*oliti+a 'ov&itoare a lordului A/erdeen a %&+ut *osi/il r&(/oiul din Cri.eea. "ai.oasa 5+,estiune a
Lrientului5 era 1nainte de toate o +,estiune a Tur+iei. Mul)i oa.eni de stat euro*eni de *e la
.i@lo+ul se+olului al IlI-lea erau de *&rere +& I.*eriul oto.an din Euro*a nu *utea su*ravie)ui
.ult& vre.e. 56u+e. 1n s*inare un o. /olnav > s*unea )arul a./asadorului Angliei >? nu tre/uie
s&-l l&s&. s& su+o./e 1nainte de a de+ide +u *rivire la su++esiune5. Ideea *e +are 'i-o %&+ea )arul
des*re 1.*&r)irea .o'tenirii era ur.&toarea2 el va lua *rovin+iile dun&rene 'i va o%eri *rote+)ia sa
statelor /al+ani+e inde*endente? Angliei 1i va o%eri Egi*tul 'i Creta. 56a+& vo. reu'i, Anglia 'i +u
.ine, s& ne 1n)elege. 1n a+east& *ro/le.&, *u)in ne *as& +e vor g0ndi 'i vor %a+e al)ii5, de+lar& el.
6ar Anglia dorea .ai +ur0nd 1ns&n&to'irea +elui /olnav de+0t .o'tenirea lui 'i ea vedea +u nelini'te
+re'terea *uterii Rusiei, *utere asiati+& reduta/il& *entru India, *utere auto+rati+& ostil& na)iunilor
li/erale. $e de alt& *arte, "ran)a avea ne1n+etate +erturi +u )arul re%eritor la #o+urile s%inte, +&+i %ie-
;:E Antoine-Marie-$,ili**e-#ouis d'Lrlans. du+e de Mont*ensier 81E29H1E9:< > al +in+ilea %iu al regelui "ran)ei
#udovi+-"ili* 81E;:H1E9E<, s-a +&s&torit 1n 1E96 +u in%anta Maria-#ui(a "ernanda, sora reginei =*aniei Isa/ela a II-a
81E;;H1E6E<.
;:9 4unt cet.ean ro"an 81n li./a latin&<.
;1: 6avid $a+i%i+o 817E9H1EF9< > negustor din Ci/raltar +are 1n 1EF: a %or.ulat ni'te *reten)ii %a)& de guvernul gre+,
*e +are Anglia le-a sus)inut *rintr-o de.onstra)ie naval&, d0nd na'tere unei tensiuni di*lo.ati+e +u "ran)a 'i Rusia
Ata+at 1n *arla.ent *entru a+est a+t, $al.erston a r&s*uns *rintr-un dis+urs %ai.os 1n +are a de(voltat ideea +& un su*us
/ritani+ are dre*tul, oriunde 'i 1n ori+e 1.*re@urare, la *rote+)ia %or)ei /ritani+e. 7n a+est +onte4t a %&+ut el *aralela +u
I.*eriul ro.an 'i a .en)ionat e4*resia 5Civis ro.anus su.5 8ve(i nota *re+edent&<.
99
+are din +ele dou& )&ri *retindea s& le ai/& su/ *rote+)ia ei. "urtuna se de(l&n)ui atun+i +0nd )arul
+eru sultanului s&-i 1n+redin)e(e lui *rote+)ia tuturor +re'tinilor din #evant. A./asadorul Angliei la
Constantino*ol, =trat%ord Canning, se al&tur& "ran)ei *entru a 1n+ura@a *e sultan s& o*un& re(isten)&.
$oliti+a e4tern& a Angliei devenise un +iudat i./roglio. $ri.ul .inistru, lordul A/erdeen, voia
*a+e? Forei!n ;ffice-ul voia *a+e? a./asadorul din Constantino*ol voia r&(/oi? o*inia *u/li+&, in-
dignat& de arogan)a )arului, voia o vi+torie di*lo.ati+&. $entru *ri.a oar& o +a.*anie senti.ental&
i.*unea Forei!n ;ffice-ului s& ado*te o anu.it& atitudine. Era una din +onse+in)ele inevita/ile ale
l&rgirii su%ragiului 'i ale li/ert&)ii *resei. #a 27 .artie 1EF9, "ran)a 'i Anglia de+larar& r&(/oi
Rusiei, +are invadase *rovin+iile tur+e'ti. avele %ran+e(e 'i engle(e intrar& 1n Aos%or 'i
+onstr0nser& %lota ruseas+& s& se re%ugie(e la =evasto*ol.
III. L*inia *u/li+& o/)inuse r&(/oiul *e +are-l dorise. Avea dre*tateM e0ndoios +& nu se
*utea 1ng&dui )arului s& +io*0r)eas+&, du*& /unul s&u *la+, I.*eriul oto.an, dar *oate +& ar %i %ost
*osi/il& 1nl&turarea r&(/oiului *rintr-o di*lo.a)ie .ai a/il&. =u++es *arado4al2 triu.%ul
li/eralis.ului senti.ental %&+ea din Anglia aliata unui 5des*ot5, a*oleon al III-lea, +a s& sus)in&
un alt des*ot, *e sultan. Ca.*aniile engle(e 1n+e*user& .ai totdeauna *rin re.ar+a/ile e4,i/i)ii de
li*s& de *revedere2 dintre toate, r&(/oiul din Cri.eea a %ost +ea .ai str&lu+it&. =ervi+iul de
a*rovi(ionare 'i servi+iul .edi+al se dovedir& at0t de in%erioare sar+inilor lor 1n+0t 1n r&(/oiul
a+esta 1n +are nu s-au %olosit de+0t e%e+tive .i+i au .urit dou&(e+i 'i +in+i de .ii de engle(i, 1n ti.*
+e )ara a +,eltuit 1n (adar 'a*te(e+i de .ilioane de lire. oua *utere a *resei st0rni +u %olos o*inia
*u/li+&. !n .are ga(etar, Nillia. Russel, de la (iarul Ti"es$ ur.&rea o*era)iile 1n +alitatea lui de
+ores*ondent de r&(/oi 'i )inea *u/li+ul la +urent +u su%erin)ele 1ndurate de solda)i. #ordul
A/erdeen, re*ro/at de toate *artidele, tre/ui s& *&r&seas+& *uterea 'i %u 1nlo+uit de lordul
$al.erston, +are avu noro+ul s& intre 1n s+en& 1n +li*a 1n +are 1.*re@ur&rile erau 1n s%0r'it %avora/ile
alia)ilor. 6u*& un lung asediu %u +u+erit =evasto*olul 81EFF<. a*oleon se 1.*&+& 1ndat& +u ru'ii? el
dorea *a+e s*re a *utea ur.&ri alte *lanuri grandioase, 1n s*e+ial uni%i+area Italiei. #ordul
$al.erston ar %i vrut s&-i 1n%r0ng& *e ru'i 'i s&-i alunge de la )&r.urile M&rii egre. 6a+& 'i-ar %i
i.*us *un+tul s&u de vedere, r&(/oiul ar %i *utut dura 5tot at0ta ti.* +0t +el din $elo*one( sau +0t
r&(/oiul de trei(e+i de ani5, 'i asta *entru un o/ie+tiv 1nde*&rtat 'i destul de e+,ivo+. 6ar o*inia
*u/li+&, %oarte s+,i./&toare, 'ov&ia 'i 1n+e*use s& se 1ntre/e da+& nu +u.va 5a .i(at *e un +al
*rost5.
I3. 7n 1EF6 %u se.nat tratatul de la $aris, +&ruia +ei ne.ul)u.i)i 1i s*uneau +a*itularea de la
$aris. 5A. 1n+,eiat o *a+e, dar nu *a+ea5, de+lara lordul Clarendon
;11
. =e ,ot&r0se s& se .en)in&
integritatea I.*eriului oto.an 'i i se inter(i+ea Rusiei dre*tul de a 1ntre)ine o %lot& 1n Marea
eagr&. =ultanul %&g&dui re%or.e, .ai .ult& /un&voin)& %a)& de su*u'ii +re'tini, 'i o 1ntreag&
genera)ie de engle(i +re(u +& a %&+ut din 5o.ul /olnav5 un o. .ai /un. 3re.ea de(ilu(iei se
a*ro*ia2 e'e+ul a./i)iilor euro*ene ale )arului avu e%e+tul de a-l arun+a asu*ra Asiei, +eea +e nu era
li*sit de *ri.e@dii *entru India2 +0t des*re sultan, +on%li+tele sale +u *rovin+iile /al+ani+e aveau s&
tul/ure Euro*a vre.e de .ai /ine de o @u.&tate de se+ol.
3. Hot&r0rea +ea .ai i.*ortant& a Congresului de la $aris a %ost ado*tarea unor noi reguli in-
terna)ionale +u *rivire la li/ertatea .&rilor 1n ti.* de r&(/oi. =-au ado*tat *atru *rin+i*ii esen)iale2
5$irateria este 'i r&.0ne a/olit&. $avilionul a*&r& .ar%a, +u e4+e*)ia +ontra/andei de r&(/oi. M&r%u-
rile neutre trans*ortate su/ *avilion du'.an nu *ot %i +on%is+ate. Alo+ada, +a s& %ie o/ligatorie, tre-
/uie s& %ie e%e+tiv&5. A+este garan)ii a+ordate +o.er)ului neutru 1n ti.* de r&(/oi +on)ineau ger-
.enii unor grave in+idente 'i +,iar ale unor r&(/oaie viitoare. L +onse+in)& nea'te*tat& 'i 1n-
de*&rtat& a r&(/oiului din Cri.eea a %ost su%ragiul %e.eilor din Anglia. 7n .o.entul +0nd servi+iul
;11 Ministrul de e4terne al Angliei 1ntre 1EF; 'i 1EFE.
1::
sanitar %un+)iona at0t de *rost 1n Rusia, singura %iin)& +are se dovedise +a*a/il& s&-l reorgani(e(e
%usese o %e.eie, "loren+e ig,tingale, 5+eea +e aduse la .od& idei +u totul noi *rivitoare la edu+a-
)ia %e.eilor, lo+ul lor 1n so+ietate 'i *reg&ti 1n .od indire+t .i'+area su%ragetelor5.
3I. 7n ti.*ul r&(/oiului din Cri.eea, a*oleon al III-lea insistase .ult +a =ardinia s& %ie
autori(at& s& se al&ture alia)ilor. 7.*&ratul, ro.anti+, aderase la *rin+i*iul na)ionalit&)ilor. 6orea s&-i
a@ute *e italieni s& se eli/ere(e de Austria 'i s& %a+& din +asa de =avoia, +are do.nea 'i 1n =ardinia 'i
1n $ie.ont, st0l*ul noii Italii. $al.erston 'i o*inia *u/li+& engle(& erau %avora/ile a+estei idei?
+urtea nu avea 1n+redere 1n 1.*&rat. 5E un +ons*irator, s*unea 1ntr-una *rin)ul Al/ert? +uv0ntul
a+esta +onstituie +,eia tuturor a+)iunilor sale5. 7n 1EF9 a*oleon al III-lea *orni +a.*ania sa 1n
Italia. 6a+& voia s-o eli/ere(e, dorea 1n a+ela'i ti.* s-o .en)in& divi(at&, +a s&-'i %a+& si.)it& a+olo
*ro*ria sa *utere, 'i, .ai ales, 1n)elegea s& salve(e autoritatea te.*oral& a *a*ei. $al.erston 'i
.inistrul s&u de a%a+eri e4terne, Russell, %or)ar& .0na lui a*oleon al III-lea, d&dur& s*ri@inul lor
e4*edi)iei si+iliene a lui Cari/aldi 'i %&+ur& *osi/il& reali(area +o.*let& a unit&)ii italiene.
L/ie+tivul a+estei *oliti+i era2 s& %ie *e *la+ul o*iniei *u/li+e li/erale 'i *rotestante? s&-'i asigure
*rietenia 'i re+uno'tin)a Italiei noi? s& nu 1ng&duie "ran)ei s& +0'tige *rea .ult& autoritate 1n
*eninsul&. Ane4area la "ran)a a isei 'i a =avoiei, 1n ur.a unui *le/is+it, 1l alar.ase *e $al.erston.
Ast%el 1n+0t 1i %&+u *l&+ere s&-l 1nving& *e a*oleon +u ar.ele %&urite +,iar de a+esta.
3II. 7n 1E6:, +0nd 1n A.eri+a statele din =ud anun)ar& inten)ia lor de a se se*ara de +ele din
ord, *&rerile engle(ilor %ur& 1.*&r)ite +u *rivire la a+east& dis*ut&. C0)iva radi+ali 'i /iseri+ile disi-
dente se aso+iar& la +a.*ania antis+lavagist& *e +are o du+ea ordul? 1nalta so+ietate, lu.ea /un&
din #ondra, .&runta +li+& aristo+rati+& +are diri@a *oliti+a engle(& %ur& din toat& ini.a al&turi de
=ud. A+olo, 1ntr-adev&r, .anierele erau .ai alese, a++entul .ai ra%inat? de a+olo venea 'i /u./a+ul
de +are Anglia avea o nevoie at0t de .are. C0nd #in+oln de+lar& +& s+o*ul r&(/oiului era nu de a
a/oli s+lava@ul, +i de a .en)ine unitatea )&rii, senti.entalis.ul /ritani+ 1n+et& s& .ai intre 1n +on-
%li+t +u *re@ude+&)ile at0t de %avora/ile =udului. 6eoare+e statele din =ud nu +ereau de+0t li/ertate,
a+easta nu tre/uia s& le %ie a+ordat& +on%or. *rin+i*iului na)ionalit&)ilorM 7n 1E61H1E62, deoare+e
#an+as,ire su%erea de o adev&rat& %oa.e de /u./a+, guvernul $al.erston era *e *un+tul de a re-
+unoa'te =udul +a un stat inde*endent. u.ai vi+toriile de+isive din ord, din 1E6;, 1.*iedi+ar&
a+est a+t de.en)ial
;12
. 6ar atitudinea *resei engle(e 1n+e*use .ai de .ult s&-i irite *e nordi'ti.
A+east& iritare era s& *rovoa+e un r&(/oi atun+i +0nd, 1n .od %oarte i.*rudent, guvernul engle(
autori(& +onstruirea 1n Anglia a unor a'a-(ise vase destinate +o.er)ului? vase de r&(/oi, +a.u%late,
+a laba"a$ %ur& *use 1n servi+iul +on%edera)iilor 'i *rovo+ar& .ulte nea@unsuri +o.er)ului +elor
din ord. 6u*& vi+toria a+estuia din ur.&, Anglia, *entru a re+0'tiga a.i+i)ia a.eri+an&, tre/ui s&
*l&teas+& o su.& i.*ortant&, +u titlul de re*ara)ii, *entru enor.ele *agu/e *ri+inuite de Ala/a.a.
E*isodul a 1nveninat *entru .ult& vre.e rela)iile dintre +ele dou& )&ri? de alt%el, 1n +ursul ur.&to-
rilor +in+i(e+i de ani, A.eri+a de ord a *ri.it o a/undent& e.igra)ie slav&, latin&, irlande(& 'i a
1n+etat de a %i o +o.unitate anglo-sa4on&, *entru a deveni +reu(etul *o*oarelor, +eea +e a 'i r&.as
*0n& la r&(/oiul din 1919.
3III. 5Eu dau un e4e.*lu *e +are, *ro/a/il, 1n %oarte *u)in ti.*, $rusia va %i %eri+it& s&-l
i.ite5, s*usese Cavour la +urtea din Aerlin, +are nu *rotest&. $eri+olul *oliti+ii na)ionalit&)ilor era
+& *er.itea s& se re*un& 1n dis+u)ie ,arta Euro*ei 1n %ie+e +li*& 'i +& tre(ea si.*atii de ordin
senti.ental, +are se e4*ri.au +u .ai .ult& ve,e.en)& de+0t e%i+a+itate. $olone(ii, asu*ri)i de ru'i,
se r&s+ulaser& 1n 1E6;. L*inia *u/li+& engle(& 1i sus)inea +u +&ldur&. a*oleon al III-lea, %avora/il
*rin+i*iului na)ionalit&)ilor, veni 1n s*ri@inul Angliei, +are tri.ise )arului o not& *ere.*torie. Barul
;12 #a +are tre/uie s& se adauge *resiunea unor .ari *&r)i din o*inia *u/li+& engle(&, 1n *ri.ul r0nd a +lasei
.un+itoare.
1:1
r&s*unse *e un ton sar+asti+ 'i tru%a'. Toat& lu.ea se a'te*ta la r&(/oi. C0nd guvernul engle(
.&rturisi +& o eroare .o.entan& l-a %&+ut s& ia ,ot&r0ri ne+,i/(uite 1n ti.*ul ulti.elor trei-*atru
luni 'i +& ni+iodat& nu a avut inten)ia s& .earg& .ai de*arte de un s+,i./ de note, a*oleon se
v&(u *us 1n una din +ele .ai %alse *o(i)ii. Re(ultatele +ele .ai +ategori+e ale a+estei agita)ii au %ost
+&2 a6 .inistrul rus Cor+eaKov, r&s*un(&tor *entru re*ri.area /rutal& a r&s+ula)ilor 'i +are, 1nainte
de interven)ia lui Go,n Russell, %usese +riti+at de 'e%ul s&u 'i ur.a s& %ie s+,i./at, a devenit deodat&
+el .ai *uterni+ 'i +el .ai *o*ular o. de stat din )ara sa? b6 *ie)ele din 3ar'ovia au %ost a+o*erite +u
.or.ane de .or)i 'i r&ni)i. 5A+estea au %ost e%e+tele unei *oliti+i +are nu era ni+i +arne, ni+i *e'te5,
s*unea 6israeli.
II. C0teva luni .ai t0r(iu, *rusa+ii 'i austrie+ii a.enin)ar& s& invade(e 6ane.ar+a 'i s&-i
r&*eas+&, tot 1n virtutea *rin+i*iului na)ionalit&)ilor, du+atele =+,lesJig 'i Holstein. #ordul
$al.erston de+lar& 1n *arla.ent +& 5da+& inde*enden)a 6ane.ar+ii ar %i a.enin)at&, agresorii ar
vedea +& nu aveau s& se .&soare nu.ai +u 6ane.ar+a5. 6ane(ii, +itind dis+ursul a+esta, se si.)ir&
%oarte 1n+ura@a)i 'i luar& +ea .ai %er.& atitudine. $al.erston +eru s*ri@inul ar.atei %ran+e(e, dar
1.*&ratul, +are %usese a/andonat de Anglia 1n *ro/le.a *olone(&, 1'i *ierduse 1n+rederea. 7n ti.*
+e "ran)a 'i Anglia +0ntau 1n +ontrati.*, ar.ata *rusa+& intr& 1n 6ane.ar+a. 6ane(ii se 1ndre*tar&
*lini de siguran)& s*re lordul $al.erston? nu s*usese +& $rusia nu avea s& se .&soare nu.ai +u
6ane.ar+aM 6ar o*inia *u/li+& des+o*erea 1n +easul al uns*re(e+elea +e *eri+ole *re(enta
interven)ia. Ca/inetul se 1ntruni 'i se *ronun)& 1.*otriva r&(/oiului. Ce s& r&s*und& dane(ilorM #i se
%&+u +unos+ut +& lordul $al.erston vor/ise 1nainte de a +onsulta +a/inetul 'i, *rin ur.are, nu
anga@ase o*inia a+estuia. 7n 1E69 =+,lesJig 'i Holstein %ur& ane4ate la $rusia. L nou& *utere,
e4igent& 'i viguroas&, +re'tea 1n Euro*a 'i as*ira 1n .od se+ret la ,ege.onie. Ea avea s& %ie a@utat&
de e(it&rile *oliti+ii /ritani+e, +are, .o'tenind 1n a+ela'i ti.* i.*erialis.ul do.inator al lui $itt,
li/eralis.ul agresiv al lui Canning sau $al.erston 'i *a+i%is.ul '+olii de la Man+,ester, a os+ilat 1n
.od *ri.e@dios ti.* de o @u.&tate de se+ol 1ntre atitudini +ontradi+torii.
!
ANGLIA !ICTORIAN
I. 7n ni+i o *erioad& a istoriei o.enirii des+o*eririle 'tiin)i%i+e nu au s+,i./at at0t de re*ede
.oravurile, ideile 'i +,iar *eisa@ele +a 1n a+est 1n+e*ut al se+olului al IlI-lea. Metoda 'tiin)i%i+&,
a+eea a lui "ran+is Aa+on, *rodusese deodat& ni'te e%e+te *e +are engle(ii de *e vre.ea lui Aa+on
le-ar %i +onsiderat .ira+ole. L.ul *&rea s& %i devenit st&*0nul naturii. A/urul 1nlo+uia 1n a+ela'i
ti.* %or)a /ra)elor, a+eea a ani.alelor 'i a v0ntului. 7n 1E12 o nav& +u a/uri ur+& %luviul ClDde? 1n
1E19 un vas +u a/uri travers& Atlanti+ul? 1n 1EF2 %u lansat !a"e"non$ *ri.ul va*or de r&(/oi +u
eli+e 'i +uiras&. 7n 1E21 =te*,enson +onstruia *ri.a sa lo+o.otiv&? 1n 1E;: du+ele
;1;
inaugur& +alea
%erat& de la Man+,ester la #iver*ool? 1n 1E;E 6israeli +&l&tori de la #ondra la Maiden,ead +u o
vite(& de trei(e+i 'i 'ase de .ile *e or&, 1n+er+0nd o sur*rin(&toare sen(a)ie? 1n 1E92, *rin)ul Al/ert,
.erg0nd de la Nindsor la #ondra +u trenul, la ter.inarea +&l&toriei se adres& +ondu+torului2 53&
rog, do.nule, data viitoare s& nu .ai .erge. at0t de re*ede5. A.*loarea g&rilor, +artierele +are se
n&'teau 1n @urul lor uluiau 'i s*iritele +ele .ai 1ndr&(ne)e. =e 1n%iin)ar& so+iet&)i de e4*loatare a
inven)iei? engle(i de toate *ro%esiunile, %o'ti o%i)eri, negustori, 1nv&)&tori deveneau ad.inistratori ai
+o.*aniilor de +&i %erate? 1n 1E92 1n+e*u un boo"7 a+)iunile 'i salariile ur+au vertiginos. 7n
+unch
;19
a*&ru o lo+o.otiv& 5=*e+ula5 +are-i (dro/ea *e adoratorii ei, 'i ea i-a strivit 1ntr-adev&r,
;1; Este vor/a de du+ele de Nellington.
;19 Cunos+ut s&*t&.0nal satiri+ londone(, %ondat 7n 1E91.
1:2
+&+i 1n 1E97 ansa./lul a+)iunilor +&ilor %erate su%eri o s+&dere, nu .ai *u)in vertiginoas&, de
'a*te(e+i 'i o*t de .ilioane de lire. =*e+ula)ia asu*ra titlurilor, +are 1n se+olul al I3III-lea nu
%usese de+0t o /oal& tre+&toare, deveni o .eserie? 1n .ulte 1ntre*rinderi .ari, so+ietatea anoni.&
8inventat& odinioar& *entru +o.*aniile +oloniale< 1nlo+uia *e *atronul uni+ 'i r&s*un(&tor.
II. Ca. 1n a+eea'i e*o+&, s+risoarea %ran+at& nu.ai +u un *ennD des+,ise noilor +lase *o%ta de
a s+rie. \iarele, .ai *u)in s+u.*e, *entru +& ta4a de ti./ru %usese s+&(ut& de J,igi de la +in+i la un
*ennD, v&(ur& tira@ul .&rindu-se. 8Ti"es e4ista din 17EF, Mornin! +ost din 1772, Dail% Aews %u
%ondat de 6i+Kens 1n 1E96<. 7n+e*0nd din 1E;7, telegra%ul s+urta distan)ele dintre ora'e 'i
+ontinente. $laneta 5se g,e.ui *0n& la di.ensiunile unui sta/ili.ent de +o.er) engle(5. $&ian@en
5*itit 1n insula sa5 1n +entrul +o.er)ului .ondial, Anglia arun+& o i.ens& re)ea de +a/luri 1n @urul
*&.0ntului. $entru +& tr&ia 1n *a+e, *entru +& avea +ea .ai .are %lot& 'i .inele de +&r/uni +ele .ai
a++esi/ile, *entru +& /urg,e(ia ei, *ros*er& 'i li/er&, 'tia s& trag& %oloase din noile inven)ii, Anglia
se 1./og&)ea .ai re*ede de+0t ori+e alt& )ar&. 7n 1E;:, 1n *lin& +ri(& e+ono.i+&, .arele istori+
Ma+aulaD intona un i.n triu.%al 'i anun)a +& 1n 19;:, tot *e a+elea'i insule, o *o*ula)ie du/l& se va
/u+ura de o /og&)ie du/l&. =e 'tie +& *ro%e)ia sa, +are *&ruse 1ndr&(nea)& atun+i, a %ost +u .ult
de*&'it& de realitate.
III. E*o+a vi+torian& din Anglia, +a 'i 1n "ran)a do.nia lui #udovi+-"ili*, a a*ar)inut +laselor
.i@lo+ii. 7./og&)ite 1n ur.a des+o*eririlor 'tiin)i%i+e 'i a a*li+a)iilor lor, ele ar %i *utut +u+eri atun+i
*uterea, gra)ie %or)ei /anului, da+& J,igii nu le-ar %i *redat %&r& lu*t& +itadela aristo+rati+&. 5Ca*o-
do*era *oliti+ii engle(e din se+olul al IlI-lea > s+rie `lie HalvD
;1F
> este *er*etuarea tradi)iei
*arla.entaris.ului aristo+rati+. 6ar +u +e +ondi)ie se o*erea(& a+est tur de %or)&M Cu +ondi)ia de a
ada*ta %&r& 1n+etare a+east& *oliti+& nevoilor unei so+iet&)i +are se industriali(ea(& 'i se de.o+rati-
(ea(&5. Alian)a dintre J,igi 'i /urg,e(ie va avea e%e+te *ro%unde 'i dura/ile asu*ra .oravurilor din
Anglia. Mul)i .ari /urg,e(i, +are al+&tuiau noua oligar,ie industrial&, *roveneau din %a.ilii
ne+on%or.iste. C,iar 'i a+eia dintre ei +are *ierduser& +redin)a *uritanilor .ai *&strau austeritatea
lor, 'i +oin+iden)a dintre rigoarea .oral& 'i reu'ita 1n a%a+eri nu era +eva 1nt0.*l&tor. 5A du+e o
via)& serioas&, a se a/)ine de la /&utur& 'i @o+uri de noro+, a nu uita de (iua sa/atului, a redu+e *l&-
+erile si.)urilor la .0ng0ierea unei singure %e.ei, a+eea luat& de so)ie 1n +on%or.itate +u legea,
sunt virtu)i +are-'i g&ses+ r&s*lata nu nu.ai 1n +eruri5. !neori religia %usese +,iar *ri+ina dire+t& 'i
se+retul su++eselor lu.e'ti2 da+& T,o.as CooK a %ondat +ea .ai +ele/r& dintre agen)iile de voia@, se
datorea(& %a*tului +&, %iind .isionar /a*tist, 1n+e*use *rin a organi(a e4+ursii *entru .itingurile de
te.*eren)& 'i '+olile de du.ini+&? da+& "rD 'i Cad/urD, VuaKeri, au *us /a(ele +elor .ai *ros*ere 'i
virtuoase %a/ri+i de +io+olat&, e *entru +&, 1n lu*ta 1.*otriva al+oolului, *redi+atorii au g&sit 1n
+ea'+a de +a+ao aliata lor +ea .ai e%i+a+e. 6e dragul aso+ia)ilor lor *oliti+i, J,igii 1'i sa+ri%i+ar&
atun+i +inis.ul 'i, +el *u)in 1n a*aren)&, *l&+erile. 5Aristo+ra)ia > s+rie 1n 1E67 Aage,ot
;16
, tr&ie'te
+u %ri+a 1n s0n din +au(a +laselor .i@lo+ii, a /&+anilor 'i a ori+&ror negustori5. 7n 1EF: o +o-
res*onden)& +a a+eea dintre ADron 'i ladD Mel/ourne devenise a*roa*e de ne+on+e*ut. L dat& +u
re%or.a ele+toral& 'i li/erul s+,i./, J,igii tre+user& 1n *rogra.ul lor > 1n sil&, desigur > 'i virtutea.
I3. C&s&torindu-se +u virtuosul 'i *udi+ul Al/ert, regina 1ns&'i se s+,i./ase. Curtea ei
devenise grav& 'i %a.ilial&. 5Aleste.ata asta de .oralitate are s& *r&*&deas+& totul5, s*unea
/o./&nind lordul Mel/ourne. 6ar lordul Mel/ourne a*ar)inea unei e*o+i dis*&rute, 'i Cladstone,
;1F =+riitor *oliti+ %ran+e( 81E7:H19;7< > autor al unei 5Istorii a *o*orului engle( 1n se+olul al IlI-lea5, a*&rut&
1ntre 191; 'i 192;.
;16 Nalter Aage,ot 81E26H1E77< > e+ono.ist engle(, reda+tor, din 1E6:, la *eriodi+ul 5T,e E+ono.ist5, autor 81E7:<
al unor lu+r&ri de .are e+ou, *rintre +are 5T,e Englis, Constitution5 'i 5#o./ard =treet5 81E7;<, ulti.a o+u*0ndu-se de
via)a %inan+iar& londone(&.
1:;
evlavios 'i *ros*er, grav 'i %a.ilial, re*re(enta .ult .ai /ine regi.ul. =-au s+ris atun+i ro.ane 'i
*iese de teatru *entru o t0n&r& regin&, virtuoas& .a.& de %a.ilie. i.i+ nu tre/uie 5s& 1./u@ore(e
de ru'ine o/ra@ii unei tinere *ersoane5. +unch era l&udat +& *utea %i +itit 5de +o*iii 'i so)iile
noastre5. u nu.ai vi+iul, +i 'i +ri.a au %ost *ros+rise din ori+e literatur&, 1n a%ar& de +a(ul +0nd
erau 1nv&luite 1n senti.entalis. 'i u.or. Monar,ia, aristo+ra)ia 'i literatura 1n)ele-seser& +& 1n
a+east& lu.e nou& e4+esele de li/ertina@ sau de sin+eritate ar %i *us 1n *eri+ol *rivilegiile lor. $entru
a i.*une .aselor o res*e+ta/ilitate lini'titoare, +lasele diriguitoare a++e*tar& > da+& nu totdeauna
realitatea, +are ar %i %ost uneori inu.an& H +el *u)in +onvenien)ele 'i a*aren)ele. 6e alt.in-terea,
a+este a*aren)e devenir& *entru .ul)i, 1n s+urt& vre.e, adev&rate o/i+eiuri. Cine +ite'te Tat <i fii de
Ed.und Cosse +onstat& +& starea de s*irit a unor vi+torieni n-a %ost de*arte de a+eea a s%in)ilor lui
Cro.Jell. 7./inarea gravit&)ii, a re(ervei 'i a %or)ei, *ro*rie a+elei e*o+i, se .ani%est& a+u. 1n
redingota neagr& 'i +ravata /&r/a)ilor, +a 'i 1n ro+,iile de .&tase neagr& 'i /onetele legendare ale
reginei 3i+toria.
3. 6a+&, 1n a+east& alian)&, J,igii sa+ri%i+aser& li/ertatea .oravurilor, /urg,e(ii a/andonaser&
radi+alis.ul g0ndirii. Aurg,e(ia vi+torian& *ra+ti+& un sno/is. +are este esen)ial.ente +onservator?
ea a++e*t& +adrul so+iet&)ii aristo+rati+e? ea o res*e+t& +u at0t .ai .ult +u +0t o g&se'te .ai a++e-
si/il&. "ie+&rui ins din +lasele .i@lo+ii 1i *la+e s& ai/& de-a %a+e +u *ersoane +are au titluri no/iliare
5'i da+& s*une +& nu )ine de lo+ la a'a +eva, nu tre/uie s& %ie +re(ut5. 3re.e 1ndelungat& servilis.ul
noilor aleg&tori a anulat e%e+tele re%or.ei ele+torale. 5"eudalis.ul > s+rie Co/den > 1'i reia 1n %ie+e
(i 'i din +e 1n +e .ai .ult lo+ul 1n via)a *oliti+&, *re+u. 'i 1n via)a so+ial&5. Aage,ot anali(ea(&
+iudata 5de%eren)&5 a na)iunii engle(e2 5Lri+0t de +urios ar *&rea > s*une el >, e4ist& na)iuni 1n +are
.a@oritatea ignorant& dore'te s& %ie guvernat& de .inoritatea +o.*etent&. Ea a/di+& 1n %avoarea
elitei sale. Anglia este ti*ul a+estor na)iuni de%erente5. Qi 1ntr-adev&r, *e la 1EF: se *&rea +& *o*orul
a++e*t& s& lase +laselor .i@lo+ii *rivilegiul votului 'i +& a+este +lase *ri.es+ +u /u+urie s& le
re*re(inte aristo+ra)i de *ro%esie. =-ar (i+e +& /urg,e(ii se +onsiderau atun+i *rivitori +&rora le %&+ea
*l&+ere s& vad& ni'te a+tori e4+elen)i @u+0nd s*e+ta+olul unei vie)i %astuoase *e o s+en& ad.ira/il&.
Ast%el .arile %a.ilii engle(e *&strea(& *entru .ult& vre.e 1n+&, %&r& a 1nt0lni vreo ostilitate
ve,e.ent&, %ru.oasele lor *ar+uri, .odul de via)& reges+, lo+uin)ele lor +onstruite de Inigo Gones,
Go,n 3an/rug, sau C,risto*,er Nren
;17
. #a C,atsJort,, 1n +asa du+elui de 6evons,ire, la Ael-voir,
1n +asa du+elui de Rutland, la No/urn, 1n +asa du+elui de Nellington, se )in adev&rate +ur)i. 7n iunie
1E;2, a doua (i du*& re%or.&, 6israeli s+risese2 5Regi.ul du+ilor, +are *&rea etern, s-a *r&/u'it5.
6israeli avea s& re+unoas+&, du*& s+urt& vre.e, +& du+ii, 1n.or.0nta)i de el, erau 1n+& te%eri 'i el
1nsu'i va +&uta s& se ralie(e +u ei.
3I. =u*ravie)uirea unei %a/uloase /og&)ii, tolerat& de to)i, e +u at0t .ai sur*rin(&toare +u +0t
+ondi)ia s&ra+ilor a*are atun+i .ai @alni+&. "ru.oasei rase engle(e din se+olul al I3II-lea, +are
tr&ise la )ar&, /ine ,r&nit&, viguroas& 'i vesel&, i-a ur.at ti*ul *roletarului *alid din ora'e. 7n
+artierele *o*ulare ale .arilor ora'e, .ortalitatea se .en)ine la un nivel 1ns*&i.0nt&tor. #a #ondra,
1n Oast Ond 8+artier s&ra+< .ortalitatea este de dou& ori .ai .are de+0t 1n 9est Ond 8+artier /ogat<.
#a Aat, durata nor.al& a vie)ii unui gentle.an este +in+i(e+i 'i +in+i de ani, a unui .un+itor dou&-
(e+i 'i +in+i de ani. =-a des+risa .i(eria 'i .urd&ria 1n +are tr&iau atun+i .ii de %a.ilii2 a*& *ota/il&
*lin& de .aterii %e+ale, +ur)i in%e+te 1n +are nu *utea +re'te ni+i iar/&, *ivni)e 1n +are dor.eau
(e+e-dou&s*re(e+e *ersoane 'i +are erau inundate de a*& +lo+it&. 6esigur Anglia rural& nu .urise
de-a /inelea. 7n 1E61 ra*ortul dintre *o*ula)ia ur/an& 'i +ea rural& este de F la 9 'i a/ia 1n anul 1EE1
*o*ula)ia ora'elor va %i de dou& ori .ai .are de+0t a+eea de la )ar&. 6ar *o*ula)ia rural& 1ns&'i nu-'i
reg&sise e+,ili/rul. Mun+itorul agri+ol va %i de ai+i 1nainte .ai %eri+it +0nd va lu+ra *e .arile
do.enii, unde 5du+ii5 +onstruies+ +&su)e solide, de+0t *e .i+ile e4*loat&ri *arti+ulare, +are, 1n a%ar&
;17 Mari ar,ite+)i engle(i din se+olul al I3II-lea 'i 1n+e*utul se+olului al I3III-lea.
a C. M. Soung2 EarlD 3i+torian England. > n.a.
1:9
de unele *erioade de +re'tere a *re)urilor, a/ia de-i asigur& traiul. 7n +e *rive'te .un+itori de la
ora'e, +ondi)iile lor se 1./un&t&)es+ 1n+et de-a lungul do.niei reginei 3i+toria. 6-l Cla*,a.
;1E
a
ar&tat +& .o.entul +el .ai greu a %ost 1n+e*utul se+olului. $0n& la $eel, ,rana *o*ula)iei %usese
s+u.*&. #i/erul s+,i./ %&+u s& s+ad& +ostul vie)ii, 'i la 1n+e*utul de+adei 1EF: salariile 1n+e*ur& s&
se ur+e. =alariile din 1E6F de*&'es+ +u 2: *0n& la 2F^ *e +ele din 1E9F? *re)urile se ur+aser& 'i ele
+on+o.itent, dar *0inea, de *ild&, nu +osta de+0t +u 12^ .ai .ult. $uterea de +u.*&rare a
.un+itorilor +res+use de+i. 7n a+ela'i ti.* +asele de e+ono.ii, so+iet&)ile +oo*eratiste 1i a@utau s&
su*orte .ai u'or *erioadele de +ri(&. 6e alt.intrelea e un %a*t +ert +&, 1n+e*0nd din 1EF:,
.un+itorii renun)aser& la a+)iuni dire+te 'i +&, 1nto+.ai +a /urg,e(ii, .un+itorii engle(i 1n+e*user&
s& s*ere, *e vre.ea +0nd Renan s+ria Eiitorul <tiin.ei$ +& .a'inile 'i des+o*eririle 'tiin)i%i+e vor
adu+e o nou& e*o+& de aur.
3II. Ast%el, to)i vi+torienii, /oga)i 'i s&ra+i, a@ungeau s& +read& 1n *rogres. Qtiin)a le ins*ira un
res*e+t religios. Evul .ediu nu v&(use 1n univers de+0t e%e+tul voin)ei li/ere a lui 6u.ne(eu? se+o-
lul al I3III-lea 1n+er+ase s& 1.*a+e siste.ul legilor naturii +u o +redin)& ra)ional&? 1n se+olul al
IlI-lea .ul)i savan)i +re(ur& +& au des+o*erit o lu.e *e de-a 1ntregul .e+ani+&. +rincipiile de
!eolo!ie a lui #Dell 'i ;ri!inea speciilor a lui 6arJin (drun+inar& teoriile /i/li+e 'i d&dur&
oa.enilor din a+ea e*o+& ilu(ia +& au des+o*erit legi *rivitoare la evolu)ia %iin)elor vii tot at0t de
*re+ise +a a+elea re%eritoare la lu.ea .aterial&. "ilo(o%ia 1ns&'i deveni 5.aterialist&5. Her/ert
=*en+er, s*irit si.*lu +are nu vedea realitatea lu+rurilor, tot at0t de universal +a 'i Auguste Co.te,
dar tot at0t de rudi.entar *e +0t era Co.te de genial, 'i 1n(estrat +u 5un talent e4traordinar de a
+onstrui idei generale 1n @urul unor %a*te *u)in i.*ortante5, +u+eri nu nu.ai *u/li+ul engle(, dar 'i
+ititorul .i@lo+iu din lu.ea 1ntreag& *rintr-o %ilo(o%ie a evolu)iei a*li+at& la toate 'tiin)ele, in+lusiv
.orala 'i *oliti+a. E*o+a a+eea de universalitate, de +redin)& 1n *rogresul 'tiin)i%i+ 'i .aterial, de
*a+i%is. 'i de industriali(are g&si un si./ol *er%e+t 1n E4*o(i)ia din 1EF1, organi(at& de *rin)ul
Al/ert, +u o serio(itate 'i o *er%e+)iune +u totul ger.ane. M&re)ia -r%stal +lace-ului, entu(ias.ul
.ul)i.ilor, at.os%era de re+on+iliere na)ional& du*& r&s+oalele *entru re%or.& 'i +artis. %&+ur& o
*ro%und& i.*resie asu*ra engle(ilor, dintre +are .ul)i, +a s& vin& la #ondra, luar& *entru *ri.a oar&,
+u a+east& o+a(ie, trenul.
3III. Era inevita/il s& se *rodu+& rea+)ii 1.*otriva .aterialis.ului 'tiin)i%i+ 'i so+ial. E*o+a a
avut, a'adar, valurile sale ro.anti+e, +are au %ost +0nd religioase, +0nd literare. 7n do.eniul religiei
nu nu.ai +& a +ontinuat .i'+area .etodist&, dar +lerul angli+an a ini)iat, *lin de devota.ent, evan-
g,eli(area noilor ora'e industriale. Mi'+area de la L4%ord, +are a 1n+e*ut *rin 1E;;, a 1n+er+at s&
dea religiei angli+ane *restigiul istori+ 'i *oeti+ al +atoli+is.ului. Cel .ai +ele/ru dintre ade*)ii s&i,
eJ.an, s%0r'i *rin a se +onverti la +atoli+is. 'i, s*re %inele vie)ii sale, deveni +ardinal. CarlDle
;19

+onduse ata+ul *rotestant 1.*otriva utilitaris.ului 'i dovedi +& 5nu Man+,ester-ul devenea .ai
/ogat, a'a +u. se +redea *e atun+i, +i nu.ai +0)iva oa.eni, 'i dintre +ei .ai *u)in si.*ati+i din
Man-+,ester5. RusKin
;2:
1ndre*t& lu*ta sa 1.*otriva ur0)eniei industrialis.ului 'i d&du na'tere
*rera%aeli)ilor, dintre +are unii %ondar&, al&turi de Nillia. Morris
;21
, un so+ialis. esteti+. 7n s%0r'it,
6i+Kens d&du el singur +el .ai %or.ida/il asalt 'i %&+u .ai .ult de+0t to)i %ilantro*ii de *ro%esie +a
s&-i 1nve)e *e engle(ii din vre.ea sa adev&rata genero(itate, +are st& *e /a(e i.aginative. 6ar
6i+Kens 1nsu'i a tre/uit, *entru a 1nlesni a++e*tarea realis.ului s&u, s&-l atenue(e *rin u.or 'i
senti.entalis. 'i s& dea tragi+elor sale *ovestiri e*iloguri %eri+ite. C&+i 1ntr-asta +onsta +o.*ro-
;1E Go,n Harold Cla*,a. 81E7;H1996< > istori+ al e+ono.iei engle(e.
;19 T,o.as CarlDle 8179FH1EE1< > %ilo(o% idealist engle(.
;2: Go,n RusKin 81E19H19::< > esteti+ian engle(? a des%&-'urat 'i o a+tivitate *u/li+isti+& *e te.e so+iale, +u idei
naiv-%ilantro*i+e.
;21 Nillia. Morris 81E;9H1E96< > *oet 'i *i+tor *rera%ae-lit? de *rin 1EE; a aderat la so+ialis., un so+ialis. intele+-
tual, %&r& leg&tur& +u .asele .un+itoare engle(e.
1:F
.isul vi+torian.
!I
DISRAELI I GLADSTONE
I. Re%or.a din 1E;2 satis%&+use .i+a /urg,e(ie? ea nu d&duse .aselor *o*ulare ni+i un .i@lo+
de a se e4*ri.a. 3iolentele +a.*anii ale +arti'tilor ar&taser& +& *ri.e@dia *e +are o i.*li+a o ast%el
de situa)ie r&.0nea grav&. E adev&rat +& %r&.0ntarea +artist& %usese 1ne+at& de valul de *ros*eritate
+e se ivise *rin 1EF:? +ei 1n)ele*)i nu uitau 1ns& +& agita)ia *utea rena'te ori+0nd 'i +& ar %i de dorit
de+i s& e4iste o su*a*&. Totu'i, noii st&*0ni legali ai )&rii, +are, de alt%el, .en)inuser& la *utere *e
ve+,ii st&*0ni ai a+esteia, nu resi.)eau ni+i un %el de dorin)& de a .ai l&rgi dre*turile ele+torale? dar
oa.enii de stat +ei .ai +lar-v&(&tori din +ele dou& *artide2 Cladstone la li/erali, 6israeli la +on-
servatori, erau de *&rere +& a+esta era singurul re.ediu. "ie+are dintre ei dorea onoarea 'i
/ene%i+iile *oliti+e ale unei noi re%or.e. +unch *u/li+a 1n 1EF2 un desen re*re(ent0nd un leu
ador.it *e +are *oliti+ienii se str&duiau s&-l tre(eas+& 1.*ung0ndu-l +u /are de %ier 1nro'it. $e
%ie+are /ar& era s+ris +uv0ntul2 (efor". 6ar +e re%or.eM C0nd un guvern torD *ro*unea s& se dea
dre*t de vot tuturor a+elora +are *l&teau o +,irie .ai .are de (e+e livre, o*o(i)ia J,ig )i*a +&-i o
ru'ine 'i +& li.ita @ust& a 5dre*turilor o.ului5 era de o*t livre. C0nd un *arla.ent J,ig *ro*unea
'a*te livre, 6er/D, *rin gura *ro%etului s&u 6israeli, a%ir.a +& a+easta 1nse.na s& se arun+e Anglia
1n /ra)ele *ri.e@diilor de.agogiei. $ro/le.a real& era de a 'ti +are dintre +ele dou& .ari *artide va
+0'tiga %avoarea noilor aleg&tori. 6ar Cladstone vor/ea +u indignare de +ei +are +er+etau statisti+ile
ele+torale la .odul a+esta 'i +0nt&reau %or)ele *o*ulare a'a +u. a-i +0nt&ri %or)a unei ar.ate de
invadatori. 5$ersoanele des*re +are se %a+ ase.enea o/serva)ii sunt %ra)ii no'tri, +re'tini +a 'i noi,
+arne 'i s0nge din +arnea 'i s0ngele nostru5. #a +are un torD 1l 1ntre/& de +e +arnea 'i s0ngele nostru
s-ar o*ri la o +,irie de 'a*te livre.
II. 3reo trei(e+i de J,igi, ostili ori+&rui *as 1nainte *e dru.ul de.o+ra)iei, re%u(ar& s& vote(e
81n 1E66< re%or.ele lui Cladstone. Ei %ur& /ote(a)i adulla.i)i, deoare+e 5regele 6avid retr&g0ndu-se
1n +avernele de la Adulla., to)i datorni+ii 'i to)i ne.ul)u.i)ii s-au str0ns 1n @urul lui5
;22
. 6er/D 'i
6israeli, +u s*ri@inul *asiv al adulla.i)ilor, 1i r&sturnar& *e Russel 'i Cladstone 'i, g&sindu-se la
*utere 1n .inoritate, *ornir& s& %a+& din *artidul +onservator un *artid .odern, nu +u totul ostil ori-
+&rei s+,i./&ri, +a ve+,iul *artid torD, +i ata'at de ve+,ile institu)ii engle(e 8.onar,ie, Ca.era
#or(ilor, /iseri+a angli+an&< 'i +a*a/il 1n a+ela'i ti.* s& le .odi%i+e da+& 1.*re@ur&ri noi o +ereau.
E%orturile lui 6israeli *entru 5a-'i edu+a *artidul5 reu'ir& 'i *artidul +onservator 1i dator& o a doua 'i
lung& tinere)e. Rea.intindu-i aristo+ra)iei +& rolul ei tradi)ional nu era de a 1n%r0na *o*orul, +i de a-l
+ondu+e, el 1ng&dui %a.iliilor +are guvernaser& at0t de .ult& vre.e Anglia s& +ontinue a @u+a un rol
1ntr-o so+ietate trans%or.at&. Ced0nd li/eralilor 1n unele +,estiuni de a.&nunt, el reu'i +a o nou&
re%or.& ele+toral& s& %ie votat& de Ca.era Co.unelor 1n 1E67. 6re*tul de vot de*indea, +a 'i 1n
1E;2, de *ro*rietatea i.o/iliar& sau de +uantu.ul +,iriei, dar li.itele erau .ai @oase, .ai ales 1n
t0rguri, 'i re(ultatul re%or.ei a %ost +& s-a .ai ad&ugat +or*ului ele+toral 1n+& un .ilion de votan)i,
a*roa*e to)i .un+itori de la ora'e. Care va %i atitudinea *oliti+& a noilor aleg&toriM Era de
ne*rev&(ut, 'i 6er/D 1nsu'i era de a+ord +& noua lege va %i 5un salt 1n ne+unos+ut5. 6ar era .0ndru
+& le luase J,igilor una din te.ele lor %avorite 'i, +a 'i 6israeli, avea 1n+redere 1n /unul si.) al
.un+itorilor engle(i. Conservatorii nu au avut de +e s&. regrete .ai t0r(iu gestul a+esta, dar *ri.ele
alegeri du*& re%or.& 81E6E< au +onstituit un su++es li/eral.
;22 6in 3e+,iul testa.ent, Cartea I a lui =a.uil, +a*. 22, Y 1H2.
1:6
III. $u)in ti.* du*& votarea re%or.ei, 6er/D, 1./oln&vindu-se, +ed& lo+ul de leader al
*artidului +onservator lui 6israeli. Ca. 1n a+ela'i ti.*, Cladstone deveni 'e%ul ne+ontestat al
*artidului li/eral, 'i +ei doi /&r/a)i de stat, +are de la +&derea lui $eel %useser& totdeauna 1n o*o(i)ie
unul %a)& de +el&lalt, intrar& 1ntr-un +on%li+t dire+t. #u*ta dintre 6israeli 'i Cladstone, 1n a%ara
interesului s&u u.an, are o valoare e4e.*lar& *entru +& ilustrea(& i.*ortan)a, *entru reu'ita
regi.ului *arla.entar, a unui anu.it *restigiu dra.ati+. 6a+& r&s+oala real& a +et&)enilor unei )&ri
tre/uie 1nlo+uit& *rin revolu)ii 1n in+inta Ca.erei, se i.*une 1ns& +a /&t&liile oratori+e s& %ie la
r0ndul lor ni'te s*e+ta+ole 1n&l)&toare. Cra)ie talentelor > %oarte di%erite, dar a.0ndou& re.ar+a/ile
> ale lui Cladstone 'i 6israeli, lu*tele *arla.entare de la Nest.inster %ur& ti.* de dou&(e+i de ani
lu*te 1ntre gigan)i. =e +io+neau dou& %ilo(o%ii 'i dou& *o(i)ii s*irituale. 6e o *arte gravitatea,
serio(itatea, virtutea +on'tient&? de +ealalt& str&lu+irea, s*iritul 'i, su/ a*aren)a unei su*er%i+iale
%rivolit&)i, o +redin)& nu .ai *u)in vie de+0t a+eea a lui Cladstone. A+esta din ur.& +redea 1n
guvernarea de ctre *o*or, voia s& *ri.eas+& de la *o*or ins*ira)iile sale 'i se de+lara gata *entru
ori+e re%or.e ar dori *o*orul, +,iar da+& s-ar atinge de +ele .ai ve+,i tradi)ii ale Angliei. 6israeli
+redea 1n guvernarea pentru *o*or, 1n ne+esitatea de a .en)ine osatura )&rii 'i nu ad.itea re%or.e
de+0t 1n .&sura 1n +are ele res*e+tau anu.ite institu)ii esen)iale legate de tr&s&turile *er.anente ale
naturii u.ane. A+este dou& atitudini sunt /ine si./oli(ate 1n i.aginea lui Cladstone +are do/oar& el
1nsu'i +o*a+i la HaJarden 'i 1n +ea a lui 6israeli +are nu las&, la Hug,enden
;2;
, s& se do/oare ni+i
un +o*a+.
I3. Cladstone a %ost *ri.-.inistru din 1E6E *0n& 1n 1E79, 6israeli din 1E79 *0n& 1n 1EE:, 'i
din nou Cladstone din 1EE: *0n& 1n 1EEF. 7n ti.*ul a+estor o*ts*re(e+e ani s-au *rodus .ari
s+,i./&ri *e +ontinent. i+i 6israeli, ni+i Cladstone nu 'tiuser& s& vad& +& 5e+,ili/rul *uterii5 avea
s& %ie distrus 1n Euro*a de o %or)& nou&2 $rusia. $al.erston tolerase s& se ane4e(e
=+,lesJig-Hodstein? 6israeli 'i Cladstone asistaser& %&r& s& rea+)ione(e la r&(/oiul austro-*rusa+,
a*oi la r&(/oiul %ran+o-ger.an, +are +onsa+rar& ,ege.onia $rusiei 'i duser& la %or.area i.*eriului
ger.an. Rusia, la r0ndul ei, denun)& tratatul de la $aris, +u +are se 1n+,eiase r&(/oiul din Cri.eea,
'i 1'i re+onstitui %lota din Marea eagr&. Qi ai+i Cladstone se arat& 1ng&duitor. 6ar +on+esiile
+onstituie un .are *eri+ol2 ele des+,id *o%ta 'i .&res+ 1ndr&(neala a+elora +&rora li s-au %&+ut.
Anglia *&rea a.or)it& 'i +ele .ai sla/e )&ri se g0ndeau +& de ai+i 1nainte *uteau s& s0+0ie leul
/ritani+ %&r& a %i *ede*site. Cu vre.ea 1ns& o*inia *u/li+& 1n+e*u s& se .0nie din +au(a a+estei
sl&/i+iuni. 7ntr-o *ies& de teatru, Cladstone a*&rea *ri.ind o a./asad& +,ine(& +are-i *retindea
=+o)ia. $ri.ul .inistru re%le+ta 'i g&sea trei r&s*unsuri *osi/ile2 s& +ede(e i.ediat =+o)ia, s& a'te*te
*u)in 'i s& s%0r'eas+& *rin a o +eda sau s& de+id& nu.irea unui ar/itru. $u/li+ul g&sea satira destul
de 1ndre*t&)it&.
3. $oliti+a e4tern& a lui 6israeli a %ost .ai 1ndr&(nea)&, .ai *itoreas+&, dar 1n a+ela'i ti.* .ai
*ri.e@dioas& de+0t a lui Cladstone. 7n ti.* +e a+esta din ur.& voia *a+e +u ori+e +,i*, nu-l interesa
i.*eriul 'i dorea +a )ara lui s& ai/& .ai +u-r0nd un *restigiu .oral de+0t un *restigiu i.*erial,
atr&g0ndu-'i, lui 'i *arti(anilor s&i, *ore+la de Little On!landers 8*arti(ani ai unei Anglii .i+i<,
6israeli 'i *rietenii s&i se *ro+la.au 5i.*eriali'ti5. 7n i.agina)ia ro.anti+& a lui 6israeli ren&'tea
ideea de i.*eriu, idee .ult sl&/it& du*& .oartea lui C,at,a. 'i *ierderea +oloniilor a.eri+ane. El
1i *ro*unea Angliei, 1naintea lui C,a./erlain, 1naintea lui R,odes, 1naintea lui Ri*ling, o +on+e*)ie
de-a dre*tul ro.an& des*re rolul 'i datoriile sale 1n lu.e. 7.*otriva dorin)ei .a@orit&)ii *artidului
s&u, +are avea oroare de s+,i./&ri, ori+are ar %i %ost natura lor, 1i d&du reginei, +are 1l a'te*ta +u
1n%rigurare, titlul de 1.*&r&teas& a Indiei. 7n 1E7F +u.*&r& 1n se+ret de la K,ediv
;29
177 ::: a+)iuni
;2; HaJarden, Hug,enden > nu.ele re'edin)elor *rivate ale +elor doi oa.eni de stat.
;29 Titlul *urtat de suveranii, Egi*tului 8de %a*t vi+eregi 1n nu.ele sultanului oto.an< 1ntre 1E67 'i 1919. Cuv0ntul e
1:7
ale Canalului de =ue( *entru su.a de *atru .ilioane de livre. Ma@oritatea a+)iunilor o de)inea
"ran)a, dar Anglia a+,i(i)ionase o *arte din a+east& 1ntre*rindere, de o deose/it& i.*ortan)& *entru
ea, deoare+e +analul era dru.ul +el .ai s+urt s*re India 'i s*re C,ina. 7n a+ela'i an, 6israeli, /&tr0n
'i o/osit, tre+u 1n Ca.era #or(ilor, su/ nu.ele de lord Aea+ons%ield. Euro*a era 1n +ontinuare neli-
ni'tit& din *ri+ina +on%li+tului dintre Tur+ia 'i *rovin+iile sale +re'tine, *e +are le a*&ra Rusia +u
s+o*ul de a le ane4a. u e4ista ni.i+ *e lu.e de +are 6israeli s& se tea.& .ai .ult +a de *re(en)a
ru'ilor 1n Mediterana. $ri.a a4io.& a *oliti+ii /ritani+e era, du*& d0nsul, .en)inerea unui dru. de
li/er a++es s*re India. Lr, *e us+at nu e4ista alt dru. *osi/il de+0t *rin Tur+ia, )ar& a.i+&? iar
dru.ul *e .are ur.a s& trea+& *rin Canalul de =ue(, +are *utea deveni %oarte vulnera/il 1n +a(ul 1n
+are *rovin+iile tur+e'ti din Asia s-ar %i g&sit 1n .0inile unei na)iuni ostile. El lu& de+i a*&rarea
Tur+iei. 6ar 1ntru+0t tur+ii +o.iseser& atro+it&)i 1n Aulgaria, Cladstone st0rni 1.*otriva lor o*inia
*u/li+& engle(&, 1n +ursul unei +a.*anii de dis+ursuri *e +are 6israeli le +onsidera ridi+ole, dar +are
i.*resionar& *o*ula)ia religioas& *rin %ervoarea lor. Mi'+area lu& ase.enea *ro*or)ii 1n+0t
Aea+ons%ield renun)& s& intervin&.
3I. Cur0nd Rusia *utu s&-i i.*un& Tur+iei tratatul de la =an =te%ano. Tur+ia euro*ean&
dis*&rea a*roa*e +o.*leta.ente 'i o Aulgarie .are 1i 1nlesnea Rusiei a++esul la Mediterana. #ordul
Aea+ons%ield so+oti tratatul a+esta ina++e*ta/il *entru Anglia 'i-i tri.ise Rusiei un ulti.atu..
A+easta, e*ui(at& 1n ur.a r&(/oiului, 1ns*&i.0ntat& de adu+erea tru*elor din India 'i de sosirea
%lotei /ritani+e la Constantino*ol, se 1n+lin&. ego+ierile +onduse 1n stilul lui $al.erston, *un0nd
%lota 1nainte 'i venind +u di*lo.a)ia 1n ur.a ei, %ur& *e *la+ul orgoliului /ritani+. Congresul de la
Aerlin 81E7E< revi(ui tratatul de la =an =te%ano. Aulgaria %u t&iat& 1n dou&, Aosnia *ro.is& Austriei,
Anglia o/)inu insula Ci*ru. Tratatul de la Aerlin *&rea s& re*re(inte un su++es de*lin *entru lordul
Aea+ons%ield, +are *ri.i dre*t re+o.*ens& Lrdinul Garetierei. 6e %a*t, Ci*rul n-a *re(entat
ni+iodat& vreo utilitate *entru Anglia? Tur+ia +ontinua s& .altrate(e *e su*u'ii +re'tini +are i -au %ost
restitui)i, 'i din *ri+ina Aosniei avea s& i(/u+neas+& r&(/oiul din 1919. 7n 1E79, ostilitatea Rusiei, ai
+&rei .ini'tri se 1ntorseser& de la Aerlin %oarte .0nio'i 1.*otriva Angliei, *re+i*it& +on%li+tele *e
%rontiera Indiei. C0nd ur.& un r&(/oi 1n A%ri+a de sud 1.*otriva (ulu'ilor, *u/li+ul %u *us *e
g0nduri2 da+& *oliti+a *a+i%ist& a lui Cladstone era li*sit& de glorie, *oliti+a i.*erialist& a lui
6israeli nu era li*sit& de *ri.e@dii. 7n 1E79, Cladstone 1ntre*rinse din nou un .are turneu oratori+
1n =+o)ia 'i o/)inu un i.ens su++es. El s*unea aleg&torilor s&i +& nu era vor/a de a a*ro/a +utare sau
+utare .&sur& *oliti+&, +i de a alege 1ntre dou& .orale. 6e +in+i ani de (ile nu li se vor/ea de+0t de
interesele i.*eriului /ritani+, de %rontiere 'tiin)i%i+e, de noi Ci/raltare, 'i +are era re(ultatulM Rusia
.&rit& 'i ostil&, Euro*a tul/urat&, India 1n r&(/oi, iar 1n A%ri+a o .are de s0nge. 6e +eM $entru +& *e
lu.ea asta .ai e4ist& 'i alt+eva de+0t ne+esit&)ile *oliti+e, s*unea Cladstone, e4ist& ne+esit&)i
.orale. 5C0ndi)i-v& +& via)a *lin& de s.erenie din satele A%ganistanului, 1n .i@lo+ul (&*e(ilor
iernii, este tot at0t de inviola/il& 1n o+,ii Atot*uterni+ului +a 'i via)a din ora'ele voastre5. "ru.osul
o/ra( de *as&re de *rad&, o+,ii *&trun(&tori 'i *uterni+i, glasul a +&rui *er.anent& vigoare *&rea un
.ira+ol, 1n&l)&toarea lui do+trin& religioas& u.*leau ini.ile s&tenilor s+o)ieni, oa.eni evlavio'i, de
ad.ira)ie 'i a*roa*e de tea.&2 li se *&rea +& aud +uvinte divine 'i +onte.*l& un *ro%et. #a alegerile
din 1EE:, 6israeli 'i *artidul s&u %ur& 1n%r0n)i.
3II. E .ult .ai u'or s& *redi+i *a+ea de+0t s-o .en)ii. Cladstone era sin+er 1n oroarea sa %a)&
de violen)&, dar avea s& %ie silit s-o %oloseas+&, 'i asta +u at0t .ai .ult +u +0t sl&/i+iunea sa ini)ial&
.&rea *retutindeni *eri+olele 'i tul/ur&rile. $ri.ele ne+a(uri venir& din A%ri+a de sud. A+olo, de
+0nd engle(ii ane4aser&, 1n ti.*ul r&(/oaielor na*oleoniene, Colonia Ca*ului, +olonie olande(&, se
iviser& +on%li+te 1ntre %er.ierii olande(i 'i +oloni'tii engle(i. 7n 1E77 engle(ii ane4aser& re*u/li+a
olande(& Transvaal? 1n 1EE1 /urii se r&s+ular& 'i 1nvinser& la Ma@u/a Hill .i+a ar.at& engle(& de
o+u*a)ie. Cladstone a++e*t& %a*tul 1nde*linit 'i red&du /urilor inde*enden)a. 7n Irlanda se de(volta
de origine *ersan& 'i 1nsea.n& 5st&*0nitor5.
1:E
1n se+ret un *artid re*u/li+an, re/el 'i antiengle(. L*t(e+i de de*uta)i +ondu'i de .isteriosul 'i str&-
lu+itorul $arnell, *arti(ani ai autono.iei 8@o"e (ule6$ adi+& ai se*aratis.ului irlande(, 1i %&+eau
(ile grele guvernului 1n Ca.era Co.unelor. Iar 1n Irlanda a+)iunea *arla.entar& era s*ri@init& de o
a+)iune dire+t& +are .ergea *0n& la o.u+ideri. B&ranii re%u(au s& *l&teas+& arenda. 7n (adar
Cladstone 1n+er+& s&-i s*ri@ine *rintr-un Land ct$ lege agrar& +are 1ns&r+ina unele tri/unale
s*e+iale +u revi(uirea +ontra+telor de arend&? 1n (adar 1l eli/er& *e $arnell 'i *e *rietenii s&i, aresta)i
*entru instigare la r&s+oal&. 6u*& +0teva (ile atentatele 1n+e*ur& din nou. L*inia *u/li+& engle(&,
indignat&, sili guvernul s& *ro*un& o lege de re*resiune +are d&du oare+are re(ultate.
3III. 6u*& Transvaal 'i Irlanda, Egi*tul. $roasta ad.inistra)ie a K,edivului a deter.inat
"ran)a 'i Anglia s& asigure 1.*reun& +ontrolul %inan)elor 'i ad.inistrarea datoriei egi*tene. i'te
euro*eni %iind .asa+ra)i la Ale4andria, guvernul %ran+e(, .ai .ult din ti.iditate de+0t din
1n)ele*+iune, 'i-a retras %lota. Cladstone ar %i re+,e.at 'i el /u+uros %lota engle(&, dar *resa 'i
*u/li+ul nu-i 1ng&duir&. Ar.ata engle(& intr& 1n Cairo. A+east& +u+erire 51ntre*rins& 1ntr-un .o.ent
de neaten)ie5 1i red&du lui Cladstone, +are a re*ro/at-o, *o*ularitatea, 1n dre*t, o+u*area Egi*tului
avea un +ara+ter te.*orar 'i era )inut& su/ o/serva)ie +u gelo(ie de "ran)a. 7n %a*t, sir EvelDn
Aaring 8.ai t0r(iu lord Cro.er< 1n+e*u de 1ndat&, su/ suveranitatea no.inal& a K,edivului, s&
ad.inistre(e )ara. L ar.at& de o+u*a)ie engle(& r&.&sese 5*rovi(oriu5 1n Egi*t. C0nd, 1n =udanul
egi*tean, un .usul.an %anati+ se *ro+la.& .a,di
;2F
, 1i adun& *e dervi'i 'i alung& *e solda)ii
egi*teni, generalul engle( Hi+Ks, tri.is a+olo, %u +o.*let (dro/it. Cladstone ,ot&r1 +a =udanul s&
%ie eva+uat 'i 1ns&r+in&, din i.*ruden)&, +u a+east& o*era)ie *e generalul Cordon, *ersona@ +are-'i
%&+use o larg& re*uta)ie 1n ti.*ul r&(/oaielor din C,ina 'i +are, 1n %elul s&u, era tot at0t de %anati+ +a
'i .a,diul. 7n lo+ s& eva+ue(e =udanul, el se /ari+ad& la R,artu. 'i +eru 1nt&riri, dar 1n (adar. C0nd
Cladstone se de+ise s& i le tri.it&, era *rea t0r(iu. Ma,diul 1l .asa+rase *e general 'i +ei uns*re(e+e
.ii de oa.eni din garni(oan&. Cordon avea toate virtu)ile ne+esare +a s& devin& un erou na)ional?
tena+itatea sa *l&+ea i.*eriali'tilor, *asiunea lui *entru Ai/lie *l&+ea *rotestan)ilor 'i %ante(ia sa
*l&+ea 1ntregului *o*or engle(. Moartea lui a *rovo+at +&derea guvernului. 6ar a/ia 1n 1E9E
u+iderea lui a %ost r&(/unat&, de +&tre e4*edi)ia +ondus& de Rit+,ener.
II. 7n interior, Cladstone +ur.& +0teva nedre*t&)i religioase? se*ar& de stat /iseri+a angli+an&
din Irlanda, *e +are +atoli+ii irlande(i n-aveau ni+i un .otiv s-o 1ntre)in&? ordon& s& se des+,id&
*entru ne+on%or.i'ti 8+are 1n+& din 1E;6 aveau a++esul li/er la noua !niversitate din #ondra<
*or)ile universit&)ilor din L4%ord 'i Ca./ridge. $rin Oduca&tion ct din 1E7: 8legea "orster<,
Anglia +&*&t& 1n s%0r'it e./rionul unui siste. na)ional de '+oli. $rin)ul Al/ert %usese sur*rins de
nu.&rul .are de anal%a/e)i engle(i, .ult .ai .are de+0t nu.&rul de anal%a/e)i ger.ani sau
%ran+e(i. #a Man+,ester, din o sut& de *ersoane +are se +&s&toreau, *atru(e+i 'i +in+i is+&leau 1n
registru +u degetul, ne'ti-ind s& s+rie? 1n 1E9F, ;;^ din /&r/a)i 'i 99^ din %e.ei erau anal%a/e)i? 1n
1E61, res*e+tiv 2F^ 'i ;F^. Regina 3i+toria, 1ng&duitoare, so+otea +& nu era ne+esar s& se i.ite
+ontinentul 1n a+east& *rivin)&. Clasele no/iliare 'i .i@lo+ii 1'i tri.iteau +o*iii la '+olile *u/li+e
8+ublic 4chools67 vre.e 1ndelungat& n-au e4istat *entru *o*or de+0t '+oli sus)inute de /iseri+i.
#egea "orster 1n%iin)a, 1n s%0r'it, la sate, unde nu e4istau '+oli li/ere, o '+oal& de stat, +are era
+re'tin&, %&r& a %i +on%esional&. 7n 1E91 1nv&)&.0ntul deveni o/ligatoriu 1n Anglia, iar in 1912
deveni gratuit. Tre/uie notat +& Anglia, unde 'tiin)ele erau .ai *u)in studiate 1n '+oli de+0t 1n
ori+are )ar& din lu.e, a dat na'tere +0torva dintre +ei .ai .ari savan)i ai se+olului al IlI-lea2
6arJin, Hu4leD, lordul Relvin, ClerK Ma4Jell, #ister, T,o.son. Lare *rogra.ele '+olare, .ai
*u)in 1n+&r+ate, s& %i *&strat *ros*e)i.ea geniilorM
I. 7n 1E67, 6israeli d&duse dre*t de vot .un+itorilor din ora'e? 1n 1EE9, Cladstone 1l a+ord&
;2F Cuv0nt ara/ 1nse.n0nd 5+el dre*t +&l&u(it5 > *ro%et.
1:9
.un+itorilor agri+oli. L lege +u *rivire la s+rutinul se+ret 'i o alta re%eritoare la +oru*)ie 1n alegeri
*use +a*&t *luto+ra)iei. 7n+e*0nd din 1EE9, din 'a*te .ilioane de /&r/a)i adul)i votea(& +in+i .i -
lioane. u .ai sunt e4+lu'i de+0t +ei +e lo+uies+ 1n +asa st&*0nului lor 8servitorii< 'i +ei +e lo+uies+
1n +asa *&rinteas+& 8tinerii +are tr&ies+ 1n %a.ilie<, *re+u. 'i toate %e.eile. C,iar 'i ad.inistra)ia
lo+al& %u 1n+redin)at& atun+i unor +or*uri alese, 'i @ude+&torii de *a+e 1'i *ierdur& *uterea ad.i-
nistrativ&, *e +are o de)ineau de *e vre.ea dinastiei Tudor. Anglia tre+use 1ntr-o @u.&tate de se+ol,
%&r& (guduiri *ro%unde, de la oligar,ie la de.o+ra)ie. 6ar, 1n a+ela'i ti.*, inde*enden)a Ca.erei
Co.unelor %u %oarte sl&/it&. 7n ve+,iul siste. aristo+rati+, un .are senior 1n t0rgul s&u 8sau a+ela
+&ruia 1i d&ruise t0rgul< se si.)ea invulnera/il? votul lui 1n *arla.ent era li/er *entru +& *ri.ul
.inistru nu avea asu*ra lui ni+i o in%luen)&, de+0t doar *rin +oru*)ie, la +are re(istau de*uta)ii one'ti
sau *rea /oga)i. 7n siste.ul de.o+rati+, toate lo+urile devenir& insta/ile? de*utatul ne%iind ni+iodat&
sigur +& va %i reales de +&tre un +or* ele+toral vast 'i +a*ri+ios, a.enin)area *ri.ului .inistru +u
di(olvarea *arla.entului deveni un .i@lo+ de a-i sili *e +ei 'ov&itori s& se de+id&. L aso+ia)ie
li/eral&, %ondat& de Gose*, C,a./erlain. la Air.ing,a., +onstitui un e4e.*lu de +eea +e a %ost
nu.it, i.0t0ndu-i *e a.eri+ani, un caucus
;26
. $artidele devenir& *uterni+e organi(a)ii +are
*ro*uneau *e +andida)i, adunau %onduri ele+torale 8o/)inute adesea 1n ur.a v0n(&rii de titluri de no-
/le)&< 'i i.*uneau suveranului s& nu.eas+& *e 'e%ul lor 1n *ostul de *ri.-.inistru. 6in +e 1n +e .ai
.ult > 1n a%ar& de a++idente i.*revi(i/ile, grave gre'eli *ersonale sau s+i(iunea unui *artid >
*re.ierul, du*& reu'ita 1n alegeri, era a*roa*e sigur +& va *&stra *uterea *e toat& durata *arla-
.entului. Ast%el, +a o +onse+in)& ne*rev&(ut& a re%or.elor ele+torale, *uterea e4e+utiv& ie'ea 1nt&-
rit& 'i siste.ul engle( se a*ro*ia de siste.ul a.eri+an, eli/erat 1ns& de *eri+olul *e +are-l *re(int&
1n A.eri+a su*ra*unerea alegerilor *re(iden)iale 'i a alegerilor *entru Congres.
II. Cele dou& .ari *artide tradi)ionale *&reau atun+i eterne, 'i +ineva +are ar %i *re(is 1n 1E92
+& 1ntr-o /un& (i *uterea va %i *reluat& de un *artid al .un+ii ar %i *&rut e4tre. de 1ndr&(ne). =o+ia-
lis.ul engle(, de la T,o.as More la Nillia. Morris, a %ost uto*i+ 'i ine%i+a+e. !n evreu ger.an,
Rarl Mar4, +are de la revolu)ia din 1E9E tr&ia la #ondra, *u/li+ase 1n 1E69 -apitalul$ Coranul
so+ialis.ului, a'a +u. Bo!.ia na.iunilor %usese Ai/lia li/eralis.ului? el +onstata e%e+tele, +u totul
ne*rev&(ute *entru Ada. =.it,, ale li/erei +on+uren)e? el anun)a +&, a'a +u. /urg,e(ia a 1nvins
%eudalis.ul, *roletariatul va e4*ro*ria 1ntr-o (i /urg,e(ia. 6ar lu*ta de +las& +onta *e *rea *u)ini
lu*t&tori 1n Anglia *ros*er&. A tre/uit s& vin& +ri(a e+ono.i+&, lung& 'i dureroas&, +are a ur.at
du*& 1E7F, +a s& se nas+& o %edera)ie so+ial-de.o+rat&, 1n%iin)at& de /urg,e(ul HDnd.an, 'i +,iar 'i
atun+i a+easta a @u+at 1n via)a .un+itorilor engle(i un rol in%init .ai .i+ de+0t trade-unioni'tii
*ra+ti+i. =o+ialis.ul a luat totdeauna 1n Anglia %or.e originale. A %ost re%or.ator 'i *aternalist +u
Ro/ert LJen, esteti+ +u RusKin 'i +u *rera%aeli)ii? intele+tual, *arado4al 'i tergiversant +u
=o+ietatea %a/ian&? *arla.entar, evang,elist +u Ra.saD Ma+donald. Cra)ie a+estei din ur.&
+ara+teristi+i, avea s& atrag& .ai t0r(iu, al&turi de .un+itori, o /un& *arte a .i+ii /urg,e(ii
ne+on%or.iste. A'a *re+u. Aent,a. 'i Mill i.*regnaser& +u do+trina lor *e intele+tualii vi+torieni
'i %&+user& s& triu.%e li/eralis.ul individualist, %a/ienii, 'i 1n s*e+ial Aernard =,aJ 'i so)ii Ne//,
au dat dre*t de +et&)enie +ole+tivis.ului 1n s*iritul intele+tualilor de *e vre.ea lui Eduard
;27
. Cole+-
tivis.ul %a/ian se deose/ea de so+ialis.ul +ontinental *rin dou& tr&s&turi2 .ai +ur0nd de+0t +a*i-
talul industrial, ata+a renta %un+iar& 'i .area *ro*rietate agri+ol&? 'i .ai +ur0nd de+0t s& *ro*ov&-
duias+& o guvernare dire+t& *rin alegeri *o*ulare, r&.0nea +redin+ios *rin+i*iilor guvern&rii
re*re(entative. Ideile %a/ienilor aveau s& ins*ire 1n s+urt& vre.e *oliti+a %inan+iar& 'i so+ial& a unor
li/erali avansa)i +u. a %ost #loDd Ceorge.
!II
;26 -o"itet electoral 81n li./a engle(&<.
;27 Regele Eduard al 3II-lea 819:1H191:<.
11:
IMPERIUL #N SECOLUL AL %I%'LEA
I. 6u*& *ierderea +oloniilor a.eri+ane, negarea valorii e+ono.i+e a +oloniilor deveni 1n
Anglia o atitudine destul de o/i'nuit&. $e de alt& *arte, Nes-leD tre(ise 1n su%letele religioase
s+ru*ule %a)& de rasele indigene, .ai ales +0nd ele se +onverteau la +re'tinis.. Indi%eren)a 'i
s+ru*ulele e4*li+& sur*rin(&toarea genero(itate +u +are Anglia a retro+edat de dou& ori. 7n 1E:2 'i
1E1F, "ran)ei 'i Llandei +oloniile *e +are su*re.a)ia *e .are 1i 1ng&duise s& le +u+ereas+&. "ran)ei
i-a 1na*oiat Antilele %ran+e(e, insula Aour/on, dre*tul de *es+uit la Terra ova 'i di%erite alte
*osesiuni. Llandei 1i restitui lava, Curabao 'i =urina.. Totu'i, 1n anu.ite *un+te un instin+t o/s+ur
i-a o*rit *e nego+iatori, 1nde.-n0ndu-i s& *&stre(e .&+ar osatura i.*eriului. India 'i Canada au
r&.as +ele dou& ele.ente de /a(&. Ca*ul Aunei =*eran)e, +u+erit de la olande(i 1n 1796, %usese
*&strat +a o sta)ie util& *e dru.ul s*re India. Ci/raltarul, Malta 'i Insulele Ioni+e do.inau
Mediterana. 7n $a+i%i+, se 1n%iin)ase o +olonie de de*orta)i *e *&.0ntul Australiei, 1n 17;9
;2E
. 7n
%elul a+esta se s+,i)a s+,eletul viitorului I.*eriu /ritani+, dar ni.eni nu-'i 1n+,i*uia +& toate a+este
teritorii 1.*r&'tiate vor *utea 1ntr-o (i %or.a un -o""onwealth$ sau o %edera)ie de state autono.e
reunite *rintr-o leg&tur& li/er +onsi.)it&.
II. $entru +a noul i.*eriu s& nu 1.*&rt&'eas+& .ai +ur0nd sau .ai t0r(iu soarta +oloniilor
a.eri+ane, era a/solut ne+esar s& o/)in& o %or.& oare+are de autono.ie, +el *u)in a+olo unde s-au
sta/ilit +o.unit&)i 1ntinse de ras& al/&. A. v&(ut, studiind istoria Angliei, +u. s-a n&s+ut 'i a
+res+ut dragostea anglo-sa4onilor *entru li/ert&)ile lor. E un senti.ent *e +are aveau s&-l du+&
*retutindeni +u ei. Colonistul engle(, +are de +ele .ai .ulte ori nu *&r&sea .etro*ola de+0t +a s&
s+a*e de +onstr0ngerea religioas& 'i so+ial&, nu era o.ul +are s& a++e*te *ierderea, *rin e4il, a
dre*tului de *arti+i*are la guvernarea )&rii unde avea s& tr&ias+&. 7n +olonii, +a 'i 1n .etro*ol&, era
ne+esar s& %ie res*e+tate +ele dou& .ari *rin+i*ii +are, du*& +u. s*une H.A.#. "is,er
;29
, sunt *olii
rasei anglo-sa4one, 5dintre +are *ri.ul este +& ori+e guvernare tre/uie s& se /a(e(e *e
+onsi.)&.0ntul +elor guverna)i, al doilea +& rolul o.ului de stat este s& evite revolu)ia +u a@utorul
re%or.elor5. 6ar +u. s& se %a+& din +olonii state li/ere .en)in0nd 1n a+ela'i ti.* unitatea
i.*eriuluiM Ar %i %ost +ontrar geniului rasei +a a+east& *ro/le.& s& %ie re(olvat& *rin vi+toria unui
ra)iona.ent a/stra+t asu*ra unui alt ra)iona.ent. !n a++ident %eri+it d&du na'tere *ri.ului
do.inion? reu'ita 1n+ura@& i.ita)iile? ast%el %u +reat -o""onwealth&ul /ritani+. A++identul %eri+it %u
*re(en)a, 1ntr-o *rovin+ie a Canadei, a unei *o*ula)ii %ran+e(e, +are 8du*& 1791< alegea o Adunare
legislativ& a*roa*e 1n 1ntregi.e %ran+e(& +a li./& 'i si.)ire, *e +0nd *uterea e4e+utiv& a*ar)inea
unui guvernator engle(, 1n+on@urat de un Consiliu +o.*us din %un+)ionari engle(i. 7n +a( de
ne1n)elegere 8date %iind 1.*re@ur&rile, ne1n)elegerile erau inevita/ile< ren&'tea din+olo de o+ean
ve+,iul +on%li+t dintre .onar, 'i *arla.ent, +on%li+tul +are dusese 1n Anglia la +&derea dinastiei
=tuart.
III. 7n 1E;7 i(/u+ni 1n Canada %ran+e(& o re/eliune +are se e4tinse 'i 1n *rovin+iile engle(e.
Re*ri.area ei s-a %&+ut u'or, dar nu.ai un guvern 1n+&*&)0nat sau or/ ar %i *utut s& nu )in& sea.a
de a+ele se.ne de ne.ul)u.ire. N,igii avur& inteligen)a s& tri.it& 1n Canada un o. de stat +are nu
se te.ea de e4*erien)e. #ord 6ur,a. avea ini.a generoas& 'i un +ara+ter detesta/il, o +o./ina)ie
destul de reu'it& *entru un 'e%. 6u*& o 'edere de +0teva luni, se 1ntoarse +u un re.ar+a/il ra*ort
asu*ra situa)iei din Canada. A@ungea la +on+lu(ia +& era ne+esar s& se instaure(e 1n a./ele *rovin+ii
> %&+0ndu-se totodat& s%or)&ri *entru o unire .ai str0ns& 1ntre ele > o oare+are %or.& de re*re(entare
.inisterial&. 5u vreau s& .& ating de ni+i una din *rerogativele +oroanei, dar +oroana tre/uie s& se
su*un& +onse+in)elor ne+esare ale institu)iilor re*re(entative 'i ea tre/uie s& guverne(e *rin
;2E 7n %a*t, *ri.a +olonie de de*orta)i 1n Australia s-a 1n%iin)at 1n 17EE.
;29 Her/ert Al/ert #aurens "is,er 81E6FH199:< > istori+, *ro%esor la L4%ord.
111
inter.ediul a+elora 1n +are +or*ul re*re(entativ are 1n+redere5. Ideea a+easta *&ru revolu)ionar&
.ultora dintre +onte.*oranii lui 6ur,a.. Aveau i.*resia +& asta 1nse.na ru*erea tuturor leg&turi-
lor dintre +olonie 'i .etro*ol&. Qi +e s-ar 1nt0.*la da+& s-ar ivi un +on%li+t 1ntre re*re(entantul rege-
lui 'i guvernul lo+alM Ris+ul %u a++e*tat. oul guvernator general, lordul Elgin, al+&tui +u +ura@ un
+onsiliu de .ini'tri +o.*us din +anadieni re%or.i'ti, +are aveau atun+i .a@oritatea 1n )ar& 'i dintre
+are +0)iva luaser& +,iar *arte la re/eliune. E4*erien)a reu'i. 7n+rederea d&du na'tere devota.en-
tului. 7n+e*0nd din a+est .o.ent, %u ad.is *rin+i*iul self&!overn"ent&ului. 7n dre*t, nu se s+,i./a
ni.i+, +&+i tre/uiau res*e+tate %or.ele. Cuvernul engle( 1'i *&stra *rivilegiul de a-i nu.i *e
.ini'tri. 7n %a*t, nu-i alegea de+0t *e a+ei oare aveau 1n+rederea Ca.erelor +anadiene. Ast%el, +ea
.ai .are revolu)ie +olonial& %u 1n%&*tuit& %&r& te4te 'i %&r& (arv&. Era o solu)ie %oarte /ritani+&.
I3. 6i%eritele state +are +o.*uneau Australia 'i oua \eeland& *ri.ir& 'i ele, 1ntre 1EF: 'i
1E7F, dre*tul de a-'i a+orda +onstitu)ii li/erale. $ro/le.a era 1ns& +o.*le4& 1n )&rile 1n +are tr&iau
+ot la +ot un .i+ nu.&r de +oloni'ti al/i 'i nu.ero'i indigeni. 7n ase.enea +a(uri a da .inorit&)ii
al/e toate dre*turile de +ontrol ar %i %ost *eri+ulos, +&+i ea ar %i *utut a/u(a de *uterea sa *entru a
o*ri.a *e indigeni. 7n A%ri+a de sud *re(en)a a dou& rase euro*ene a *us o *ro/le.& 'i .ai di%i+il&.
=-a v&(ut la ti.*ul s&u +&, atun+i +0nd Anglia a o+u*at Colonia Ca*ului, +oloni'tii *e +are i-a g&sit
a+olo erau %er.ieri olande(i, +& a+e'ti )&rani 8sau /uri< e.igraser&, .ai 1nt0i 1n atal, a*oi 1n
re*u/li+ile Lrange 'i Transvaal, %ondate de ei? +& 1n 1EE1 o revolt& a /urilor ni.i+ise %or)ele engle(e
la Ma@u/a 'i, 1n s%0r'it, +& Cladstone renun)ase atun+i la Transvaal. Coloni(area engle(& 1n A%ri+a de
sud %u totu'i +ontinuat& de o 5+o.*anie5 *arti+ular& al +&rei su%let era Ce+il R,odes, un Clive
;;:
al
a+estui +ontinent. C0nd, .ai t0r(iu, au %ost des+o*erite 1n Transvaal .ine de aur 'i de dia.ant, un
val de e.igran)i engle(i n&v&li 1n re*u/li+ile olande(e, unde le-a %ost a+ordat dre*tul de a do/0ndi
+on+esiuni, dar li se re%u(ar& dre*turile +ivile. 7n 1E9F, un engle(, *rieten +u R,odes 'i .anevrat de
+&tre el, do+torul Ga.eson, 1ntre*rinse 1n *lin& *erioad& de *a+e un raid ar.at 1n Transvaal. 7nvins 'i
%&+ut *ri(onier 1n s+urt& vre.e, Ga.eson +o.*ro.ise 1n 1n .od grav, *rin aventura sa, guvernul
/ritani+, *e +are /urii 1l /&nuiau +& a 1n+ura@at raidul.
3. 7n tot ti.*ul +elei de-a doua @u.&t&)i a se+olului al IlI-lea, A%ri+a, 5+ontinent inventat de
*roviden)& *entru a s0+0i Forei!n&;ffice& ul'$ %u +io*0r)it& de *uterile euro*ene. 6in 1EF; *0n& 1n
1E7;, #ivingstone e4*lor& regiunea la+ului Tangani+a, a*oi =tanleD travers& 1ntregul +ontinent.
7ndat& +e noile teritorii %ur& a++esi/ile, Cer.ania, Aelgia 'i "ran)a, .ai tir(iu Italia 'i le dis*utar&.
Anglia o%i+ial& r&.ase .ult& vre.e 1n a%ara @o+ului a%ri+an. oile +olonii engle(e din igeria,
R,odesia, RenDa, !ganda %ur& 1n%iin)ate de .arile +o.*anii, nu nu.ai de a+eea a lui Ce+il R,odes
8British 4outh frica -o"pan%6$ +i 'i de a+eea a igerului, *re+u. 'i de +o.*ania Oast frica.
A+east& +iudat& 1ntoar+ere la siste.ul +o.*aniilor *rivilegiate 8chartered6 *oate %i e4*li+at& *rin
avanta@ele *e +are le avea guvernul i.*erial l&s0ndu-i *e +a*itali'tii 1ntre*rin(&tori s& %a+&
+,eltuielile de investigare 'i ale *ri.ei instal&ri. 6a+& ini)iativa d&dea gre', era *&r&sit&? da+&
reu'ea, guvernul i.*erial se su/stituia +o.*aniei. Ast%el, *u)in +0te *u)in s-a %or.at 1n A%ri+a un
i.*eriu at0t de vast 1n+0t 1i 1ng&dui lui R,odes s& +on+ea*& *roie+tul unei +&i %erate +are s& .earg&
de la Ca*etoJn la Cairo %&r& a *&r&si teritoriul /ritani+. #inia era 1ntret&iat& nu.ai de estul a%ri+an
ger.an, *e +are Anglia avea s&-l do/0ndeas+& 1n ur.a r&(/oiului din 1919.
3I. 7n India, du*& +e %usese destr&.at i.*eriul .ongolilor, +o.*ania *rivilegiat& 8Oast :ndia
-o"&pan%6 +ontinuase, a*roa*e %&r& voia ei, +u+erirea )&rii. Ea adusese un +or* de %un+)ionari +are
lu*tau din r&s*uteri 1.*otriva %oa.etei 'i a anar,iei. Re%or.atorii din 1E;2 voiser& s& a*li+e 'i ai+i
*rin+i*iile lor, 'i 1n :ndian -harter ct din 1E;; se de+lara +& ori+e su*us al .aiest&)ii sale *oate
o+u*a ori+e %un+)ie, indi%erent de ras&, lo+ de na'tere sau +uloarea *ielii. Era o te(& 1ndr&(nea)&, dar
;;: Alu(ie la +u+eritorul Indiei, Ro/ert Clive.
112
greu de a*li+at atun+i. 7n 1EF7 i(/u+ni o violent& re/eliune .ilitar& a tru*elor indigene +&rora
+o.*ania le 1n+redin)ase, +a odinioar& I.*eriul ro.an, se+uritatea )&rii
;;1
. Re*ri.area lor %u /rutal&
'i avu un e%e+t de*lin. Cuvernul /ritani+ lu& el 1nsu'i 1n .0n& ad.inistrarea Indiei? garni(oana
euro*ean& %u ridi+at& la 'a*te(e+i 'i +in+i de .ii de oa.eni. 6u*& noi +a.*anii 1.*otriva
.a,ra)ilor, a siK,ilor, a gurK,a'ilor 'i, 1n s%0r'it, a /ir.anilor
;;2
, *eninsula %u +u+erit& 1n 1ntregi.e
81EEF<.
3II. Ri*ling a %&+ut elogiul :ndian -ivil 4ervice& ului? al)i s+riitori, di.*otriv&, au re*ro'at
.e./rilor s&i orgoliul de ras& 'i li*sa de +onta+t +u indigenii. "a*t +ert este +& 1n India, o )ar& de
trei sute +in+i(e+i de .ilioane de lo+uitori, du*& re/eliune 'i a*oi du*& +0teva inevita/ile r&s+oale,
lini'tea a %ost .en)inut& de 'a*te(e+i 'i +in+i de .ii de solda)i euro*eni 'i o sut& +in+i(e+i de .ii de
solda)i indigeni? %a*t +ert este +& nu.&rul ad.inistratorilor, engle(i n-a de*&'it +in+i .ii 'i +&
su*ra%a)a *&.0nturilor des)elenite, irigate 'i asanate de ei a %ost i.ens&? e de ase.enea un %a*t +ert
+& su/ do.ina)ia engle(& *o*ula)ia Indiei a +res+ut +u dou& sute trei(e+i de .ilioane de lo+uitori? 'i,
1n s%0r'it, +& engle(a a %ost singura li./& +o.un& a nenu.&ratelor *o*oare ale Indiei 'i li./a +are
se %olosea la +ongresele *anindiene. L i.ens& *&tur& de indieni instrui)i 1n s*irit euro*ean au *utut
o+u*a nu.eroase *osturi ad.inistrative
;;;
. Era %ires+ +a India, la r0ndul s&u, s&-'i doreas+& 1n +ele
din ur.& un self& !overn"ent$ a'a +u. a %ost a+ordat do.inioa-nelor, /a +,iar o inde*enden)& total&.
6e la r&(/oiul ruso-@a*one(, Lrientul n-a .ai su*ortat de+0t 1n sil& do.ina)ia L++identului. =-au
*rodus .i'+&ri na)ionale, destul de *rost *rivite de ad.inistra)ia anglo-indian&, dar tolerate de
guvernul i.*erial, +are, ai+i +a 'i 1n alte *&r)i, a ur.&rit +o.*ro.isul, 1n+et, 1n+et, autoritatea
guverna.ental& a %ost trans%erat& ,indu'ilor. 7n 1917 instru+)iunea *u/li+& 'i +ea .ai .are *arte din
servi+iile interne au tre+ut 1n sar+ina +a/inetelor *rovin+iale indiene, r&s*un(&toare 1n %a)a unor
Ca.ere alese? nu.ai ar.ata 'i *oli)ia au r&.as 1n .0inile %un+)ionarilor /ritani+i.
3III. Tragedia ori+&rei ad.inistra)ii +oloniale este +&, da+& reu'e'te *rea /ine, ea sl&/e'te, +a
o +onse+in)& a su++esului 1nsu'i, leg&turile sale +u .etro*ola. 7n Egi*t, +a 'i 1n India, asanarea
%inan)elor, de(voltarea instru+)iunii, a /og&)iei, a ordinea, aveau, .ai devre.e sau .ai t0r(iu, s&
ins*ire *o*ula)iilor indigene o .ai .are nevoie de inde*enden)&. Totu'i nu *&rea i.*osi/il de
+on+e*ut +a ni'te *o*oare li/ere s& %ie unite *rintr-un anga@a.ent +o.un de a*&rare .utual&, *rin
tari%e *re%eren)iale, *rin rela)ii de li./& 'i +ultur&. oul +ara+ter al i.*eriului avea s& %ie 1n se+olul
al II-lea una din *ro/le.ele *ost/eli+e. 7n se+olul al IlI-lea tre/uia .ai 1nt0i +a a+est i.*eriu
s&-'i +a*ete %or.a de%initiv& 'i a*oi s& o/)in& re+unoa'terea de +&tre na)iunile rivale. 6u/la sar+in&
+erea un guvern +are s& +read& 1n i.*eriu? a+easta a +onstituit 'ansa +onservatorilor.
!III
DECLINUL LIBERALISMULUI
I. Regina 3i+toria 1l a*re+ia *e Cladstone, dar 1l +onsidera *ri.e@dios +a o. de stat2 5El a
sl&/it > s*unea regina > autoritatea a+estei )&ri 1n lu.e5. Lr, 3i+toria avea o +iudat& %a+ultate de a
*rivi .ai toate *ro/le.ele 1nto+.ai +a 5*o*oarele sale5. 6u*& u+iderea lui Cordon, .ul)i aleg&tori
;;1 Mi'+area din 1EF7 n-a %ost nu.ai o re/eliune .ilitar&? ea a %ost +ea .ai .are r&s+oal& na)ional& a *o*orului
indian.
;;2 Cu e4+e*)ia +a.*aniei +ontra Air.aniei 81EEF<, +elelalte s-au des%&'urat 1nainte de 1EF7.
;;; 7n realitate, intrarea indienilor 1n ad.inistra)ie s-a %&+ut %oarte lent 'i +el *u)in *0n& du*& 191E nu se *oate vor/i de
5o i.ens& *&tur& de indieni5 /ene%i+iind de ase.enea dre*t.
11;
1n+etaser& s& .ai +read& 1n Cladstone, +u toat& *rodigioasa lui elo+in)&. #a alegerile din 1EE6, du*&
un s+urt inter.ediu torD, o/)inu o .i+& .a@oritate, dar nu.ai datorit& s*ri@inului irlande(ilor. Ca o
+onse+in)& *arado4al& a @o+ului *arla.entar, str&inii a+e'tia deveneau ar/itri 1n Anglia. Cur0nd se
r&s*0ndi (vonul +& Cladstone 1'i asigurase s*ri@inul lor 1n s+,i./ul *ro.isiunii de a le a+orda
autono.ia 8@o"e (ule6. Era adev&rat? 1n a*rilie 1EE6, *ri.ul .inistru de*use 1n *arla.ent un
*roie+t 1n +are se *revedea +a Irlanda s& devin& autono.& 'i s& se 1n%iin)e(e la 6u/lin un *arla.ent
irlande(. Ca.erei uni+e 8dar +o.*us& din dou& +ategorii de .e./ri, unii ale'i de t0rguri 'i
+o.itate, al)ii ina.ovi/ili< ur.au s&-i %ie 1n+redin)ate toate a%a+erile interne ale Irlandei, guvernul
i.*erial *&str0nd nu.ai +ontrolul asu*ra ar.atei, asu*ra v&.ilor 'i a *oliti+ii e4terne. Irlanda avea
s& *l&teas+& i.*eriului o +ontri/u)ie anual&, re*re(ent0nd *artea sa din +,eltuielile +o.une. Gose*,
C,a./erlain, lordul Hartington 'i nu.ero'i +ondu+&tori ai *artidului li/eral *rotestar&? ei ar %i
a++e*tat la rigoare o solu)ie %ederalist&, dar nu ad.iteau o solu)ie se*aratist&. 5Tre+utul lui $arnell 'i
al *rietenilor s&i nu @usti%i+a 1n+rederea lui Cladstone5, s*uneau ei. Cur0nd a+e'ti unioni<ti$ sau
+a.*ioni ai unirii +u Irlanda, *&r&sir& *artidul li/eral 'i, %&r& a se al&tura 1n+& *artidului +onservator,
se anga@ar& s&-l s*ri@ine 1.*otriva lui Cladstone. A+esta %&+u a*el la aleg&tori, dar r&s*unsul )&rii %u
ostil. =e aleser& *atru sute de unioni'ti, dintre +are trei sute o*ts*re(e+e erau +onservatori. $arti(anii
lui Cladstone %useser& 1nvin'i 'i *uterea tre+u 1n .0inile lordului =alis/urD, 'e%ul +oali)iei unioniste.
II. Ro/ert Ce+il, .ar+,i( de =alis/urD, *rivea a%a+erile u.ane +u o 1n)ele*+iune re+e 'i
*ro%und&. $e vre.ea +0nd %usese .inistrul lui 6israeli, +onda.nase +u a+eea'i t&rie at0t vis&rile
ro.anti+e ale 'e%ului s&u, +0t 'i idealis.ul lui Cladstone. Avea oroare de argu.entele de 1nalt&
.oralitate *e +are +ea .ai .are *arte a oa.enilor *oliti+i le adu+ 1n s*ri@inul intereselor lor. El
+onsidera so+iet&)ile u.ane +a ni'te organis.e %ragile de +are tre/uie s& te atingi +0t .ai *u)in
*osi/il. C0nd, du*& dou&(e+i de ani, *&r&si *uterea, nu re(olvase ni+i *ro/le.ele so+iale, ni+i
+,estiunea Irlandei, dar le 1.*iedi+ase s& dea na'tere la de(ordini 1n toat& a+east& *erioad&. 7n
*oliti+a e4tern&, +a 'i 1n +ea intern&, a +&utat s& se %ereas+& de senti.ente 'i s& g0ndeas+& 51n .od
+,i.i+5. u voia s& ai/& *entru na)iunile str&ine ni+i si.*atie, ni+i anti*atie. =olitar 1n via)a
*arti+ular&, el a++e*ta *entru )ara sa 5o s*lendid& i(olare5. A+east& atitudine a %ost *osi/il& 'i +,iar
re(ona/il& 1n ti.*ul +0nd lordul =alis/urD a %ost la *utere, adi+& *0n& 1n 19:2. 6u*& el avea s& vin&
un ti.* 1n +are Anglia, a.enin)at&, tre/uia s& g&seas+&, +a *e vre.ea lui $itt, un soldat *e
+ontinent.
III. 7ndelungata guvernare a lordului =alis/urD n-a %ost 1ntreru*t& de+0t o s+urt& *erioad&. #a
alegerile din 1E92, .a@oritatea Ca.erei se al+&tui din nou din li/erali gladstonieni 'i din irlande(i
autono.i'ti 8ho"e rulers6. Cladstone, ne1./l0n(it la o*t(e+i 'i trei de ani, sili din nou Ca.era
Co.unelor s& vote(e autono.ia. 6ar lor(ii res*inser& legea, +are era *rea *u)in *o*ular& +a s& se
anga@e(e *e a+east& te.& o lu*t& *e via)& 'i *e .oarte +u 1nalta Ca.er&. Retragerea lui Cladstone
l&s& *artidul li/eral %&r& 'e%. =ir Nillia. Har+ourt 'i lordul Rose/erD, +are ar %i *utut, ori+are dintre
ei, s& ia +ondu+erea *artidului, nu se 1n)elegeau destul de /ine +a s& *oat& +ola/ora. 7n *re(en)a unor
adversari at0t de 1nvr&@/i)i, rolul +onservatorilor devenea u'or. 6e ast& dat& li/eralii unioni'ti2
Hartington 8.ai t0r(iu du+e de 6evons,ire<, Gose*, C,a./erlain 'i *rietenii lor a++e*tar& s& intre
1n guvern al&turi de =alis/urD 'i ne*otul s&u Art,ur Aal%our. Era o vre.e de +on%li+te 1ntre *uterile
i.*erialiste, de gelo(ii 'i de intrigi. 7n A.eri+a o +io+nire la %rontiera dintre 3ene(uela 'i CuDana
/ritani+& 1l sili *e *re'edintele =tatelor !nite s& a.inteas+& de do+trina Monroe 'i s-ar %i a@uns la
r&(/oi da+& =alis/urD nu ar %i a++e*tat un ar/itra@. 7n A%ri+a, e4*edi)ii %ran+e(e, ur+0nd *e v&ile
igerului 'i ale Congoului, ane4au i.ense teritorii +are des*&r)eau +oloniile engle(e de
hinterland& urile lor. "ran)a nu avea atun+i ni+i un .otiv +a s& renun)e la Egi*t. =*era s& intre a+olo
*rin ilul de sus 'i o .isiune, su/ ordinele +o.andantului Mar+,and, se 1ndre*ta s*re =udan.
Anglia, *e de alt& *arte, nu renun)ase la Maro+ 'i un aventurier s+o)ian, +aidul Ma+#ean, 1n+ura@a
+urtea sultanului s& o*un& re(isten)& in%luen)ei %ran+e(e. "rontiera sia.e(&, Madagas+ar, Terra
119
ova, erau alte *ri+ini de dis+ordie 1ntre +ele dou& )&ri.
I3. A+east& ne.ul)u.ire latent& se trans%or.& 1ntr-un +on%li+t as+u)it atun+i +0nd generalul
Rit+,ener, du*& +e l-a 1nvins *e .a,di, r&(/un0ndu-l *e Cordon 'i o+u*0nd =udanul, 1nt0lni
.isiunea Mar+,and *e ilul de sus, la "a+,oda. Ti.* de +0teva (ile, r&(/oiul *&ru inevita/il. #a
#ondra (iarele +onservatoare erau +u*rinse de un *eri+ulos a++es de %e/r& .ilitar&? (iarele li/erale
vor/eau *e un ton grav de datoria .oral& +are in+u./a engle(ilor de a re+u+eri =udanul *entru
egi*teni. A./ele *&r)i .o/ili(ar& %lotele. Anglia de*lasa 1n gra/& vasele sale, +are se g&seau
1.*r&'tiate 1n .od *eri+ulos, %lota sa din Mediterana %iind *arte la Malta, *arte 1n Ci/raltar, *ut0nd
%i ori+0nd t&iat& 1n dou& de %lota %ran+e(& de la Toulon. 7.*&ratul Cer.aniei nutrea s*eran)a +& va
i(/u+ni un r&(/oi. 6ar 6el+ass
;;9
+re(u +&-i .ai 1n)ele*t s& +ede(e 'i s& *reg&teas+& ast%el o
1.*&+are dura/il& 1ntre +ele dou& )&ri. 7n +ursul anilor +are ur.ar& a+estui e*isod, Anglia a %ost
%oarte ne*o*ular& 1n "ran)a.
3. #a dre*t vor/ind, ea era atun+i ne*o*ular& 1n 1oat& lu.ea, +&+i tre+ea *rintr-una din a+ele
*erioade de orgoliu 'i eu%orie +are sunt tot at0t de *ri.e@doase *entru *o*oare +a 'i *entru indivi(i.
6o+trina i.*erialist&, *redi+at& *e la 1E7F de 6israeli unor +onservatori destul de re/eli, devenea o
religie na)ional&. 6u*& +u. e4*o(i)ia de la -r%stal +alace .ar+ase 1n 1EF1 a*ogeul *ros*erit&)ii
industriale a engle(ilor, Gu/ileul de 6ia.ant din 1E97 .ar+& a*ogeul gloriei lor i.*eriale. Regina 'i
lordul =alis/urD +&(user& de a+ord s& %a+& din a+east& s&r/&toare o +ere.onie intern& a i.*eriului.
i+i un suveran str&in, +i nu.ai *rin)i, oa.eni de stat 'i solda)i veni)i de *e toate teritoriile engle(e.
6e +0)iva ani, un *oet de geniu, RudDard Ri*ling, d&dea o %or.& de neuitat senti.entelor at0tor
engle(i +are. 7.*r&'tia)i *e *lanet&, se str&duiau s& .en)in& su/ toate +erurile solidele +alit&)i ale
+ara+terului /ritani+, a'a +u. 1l %or.au, de la Arnold
;;F
1n+oa+e, '+olile *u/li+e 8+ublic 4chools6.
A+estui *o*or .oral, Ri*ling 1i d&dea .otive .orale +a s&-'i iu/eas+& gloria? +u+erirea devenea 1n
o+,ii s&i o datorie? i.*eriul devenea 5*ovara o.ului al/5. !n alt o. de geniu, .inistrul +oloniilor,
Gose*, C,a./erlain, radi+al trans%or.at 1n aliat al +onservatorilor, sus)inea +& ar tre/ui s& se
+o./at& .i(eria 'i 'o.a@ul *rin de(voltarea +o.er)ului +u i.*eriul. 7n+er+a *rin toate .i@loa+ele s&
dea do.i-nioanelor, +oloniilor 'i'.etro*olei senti.entul a+elei unit&)i *e +are o +0nta Ri*ling. L
s+risoare %ran+at& +u un *ennD *utea s& a@ung& nu nu.ai 1n Regatul-!nit. dar 'i 1n lo+urile +ele .ai
1nde*&rtate ale i.*eriului. 6o.inioanele %ur& 1n+ura@ate s&-'i %a+& +unos+ute *rodusele la #ondra.
C,a./erlain a %ost +el dint0i +are a 1n)eles +& 1n +a( de r&(/oi Canada 'i Australia *uteau +ola/ora
la a*&rarea i.*eriului. idee +are +in+i(e+i de ani .ai devre.e ar %i *&rut o a/era)ie 'i +are
+in+is*re(e+e ani .ai t0r(iu deveni o realitate.
3I. Ri*ling, 1n ti.*ul @u/ileului, *u/li+ase 1n Ti.es un *oe. de o gravitate a.enin)&toare,
+are *roduse sur*rindere. 7n .i@lo+ul %estinului, s+rise *e *erete un +0nte+ /i/li+2 56u.ne(eu al
Ar.atelor, %ii +u noi, +a s& nu uit&.T5. Avertis.ent *ro%eti+. 7n .ai *u)in de trei ani du*& glorioasa
*ro+esiune a @u/ileului, 1n v0r%ul +ontinentului a%ri+an, dou& .i+i re*u/li+i de )&rani, Transvaal 'i
Lrange, )ineau 1n 'a, +el .ai *uterni+ i.*eriu din lu.e. =*re .area sur*rindere a Angliei 'i a
Euro*ei, a+est r&(/oi inegal )inu .ai /ine de un an. El eviden)ie sl&/i+iunea ar.atei /ritani+e,
*roasta organi(are a 9ar ;ffice-ului, *re+u. 'i ini.i+i)iile *e +are le tre(ise Anglia 1n lu.ea
1ntreag& *rin *oliti+a sa de egois. i.*erial. =ilindu-i *e +ei .ai 1n)ele*)i /&r/a)i ai Angliei s&
re%le+te(e asu*ra a+estei situa)ii 'i s&-i +aute un re.ediu, r&(/oiul din Transvaal a avut o *uterni+&
in%luen)& asu*ra *oliti+ii euro*ene de la 1n+e*utul se+olului ur.&tor. Ea 1i de(gust& *entru o /un&
/u+at& de vre.e *e engle(i de di*lo.a)ia autoritar&, a +&rei .od& o introduseser& Canning 'i
;;9 T,o*,ile 6el+ass 81EF2H192;< > .inistru de e4terne al "ran)ei 1ntre 1E9E 'i 19:F.
;;F Autorul are, *ro/a/il, 1n vedere *e Matt,eJ Arnold 81E22H1EEE<, *oet. +riti+ literar 'i ins*e+tor general '+olar
1ntre 1EF2 'i 1EE6.
11F
$al.erston 'i *e +are nu o .ai *uteau @usti%i+a ra*orturile reale ale %or)elor e4istente. C0nd, 1n
s%0r'it, vi+toriile lui Ro/erts 'i Rit+,ener 1ng&duir& s& se se.ne(e o *a+e vi+torioas& +u /urii, *a+ea
%u destul de .oderat&. Cele dou& re*u/li+i %ur& ane4ate, dar Anglia a+ord& %er.ierilor 1nvin'i o
generoas& inde.ni(a)ie +are le *er.ise s&-'i re+onstruias+& %er.ele 'i s&-'i re*un& la *un+t
ogoarele. C0nd generalii /uri, du*& +0teva luni, venir& la #ondra, %ur& *ri.i)i +u un entu(ias.
+are-i sur*rinse. 7n 19:6 a./ele re*u/li+i *ri.ir& dre*tul de a-'i al+&tui guverne *arla.entare 'i, 1n
191:, lu& %iin)& !niunea =ud-A%ri+an&, +o.*us& din Colonia Ca*ului, Lrange 'i Transvaal. i.i+
nu %a+e .ai .ult& onoare *oliti+ii engle(e de+0t loialis.ul +u +are re*u/li+ile sud-a%ri+ane au
*arti+i*at la a*&rarea i.*eriului 1n ti.*ul .arelui r&(/oi. Ceneralul Aot,a 'i generalul =.uts,
veterani ai r&(/oaielor 1.*otriva Angliei, se nu.&rar& 1ntre 1919 'i 1919 *rintre +onsilierii s&i +ei
.ai as+ulta)i 'i *rintre +ei .ai de.ni de a %i as+ulta)i.
3II. Regina 3i+toria n-a v&(ut s%0r'itul r&(/oiului. Ea .urise 1n 19:1, du*& o do.nie de
'ai(e+i 'i trei de ani, +ea .ai %eri+it& *oate din istoria Angliei, +ea 1n +ursul +&reia )ara a++e*tase
%&r& r&(/oi +ivil, %&r& su%erin)e grave o revolu)ie .ult .ai *ro%und& de+0t a+eea din 16EE, 1n ti.* +e
regatul devenea nu nu.ai +u nu.ele, dar 'i 1n %a*t un i.*eriu. Ea avusese +a su*u'i *e2 6i+Kens,
T,a+KeraD, Ceorge Eliot, surorile Aronte, Ma+aulaD, CarlDle, eJ.an, TennDson, RusKin, Nillia.
Morris, Rossetti, AroJning, T,o.as HardD 'i, s*re s%0r'itul do.niei, *e2 Meredit,, =Jin/urne,
Ls+ar Nilde, =tevenson, Ri*ling? dar literatura n-o interesase de+0t 8'i *u)in de tot< *e vre.ea +0nd
tr&ia 5s+u.*ul ei Al/ert5. Curio(itatea 'i .&re)ia ei s-au .ani%estat 1n alte do.enii. Ea resta/ilise 'i
1n&l)ase de.nitatea regal&, +o.*ro.is& de ulti.ii ,anovrieni. Cra)ie ei, .onar,ia +onstitu)ional&
devenise o %or.& de guvernare a++e*tat&, 1n+er+at&, de dorit. 7n a%ar& de *erioada at0t de 1nde*&rtat&
a adoles+en)ei sale, a avut totdeauna 1n)ele*+iunea s& +ede(e atun+i +0nd se g&sea 1n de(a+ord +u
.ini'trii s&i, 5dar 1'i re)inuse 'i +eruse trei dre*turi esen)ialeT dre*tul de a %i +onsultat&, dre*tul de a
1n+ura@a 'i dre*tul de a averti(a5. Era destul *entru un suveran, .ai ales du*& o lung& do.nie, +a s&
*oat& e4er+ita o in%luen)& .oderatoare asu*ra unor .ini'tri res*e+tuo'i. #a 1n+e*utul do.niei 'i din
nou *e la 1E7: > +0nd regina, devenit& 5v&duv& *ro%esional&5, *&ruse a se de(interesa de regat > se
ridi+aser& valuri de re*u/li+anis.? 1n +li*a .or)ii reginei, dragostea engle(ilor *entru .onar,ie era
tot at0t de .are, *oate .ai .are 1n+& de+0t *e vre.ea Elisa/etei. "iul 'i ne*otul 3i+toriei aveau,
*rin 1n)elegerea .eseriei de rege, s& 1n+&l(eas+& 'i s& 1nr&d&+ine(e a+est senti.ent.
3III. 3i+torianis.ul .urise 1naintea 3i+toriei. 7n @urul *rin)ului de Nales se %or.ase o
so+ietate nou&, antivi+torian& *rin rea+)ie, .ai li/er& 1n .oravuri 'i 1n dis+u)ii, .ai a++esi/il& de+0t
+urtea noilor oa.eni ai /anului 8"one%ed "en6$ a.eri+ani 'i evrei. i+i +lasele .i@lo+ii nu se .ai
ag&)au +u at0ta *asiune de +o.*ro.isul vi+torian. Moda +onda.na *e .arii *oe)i 'i ro.an+ieri ai
e*o+ii vi+toriene. $e vre.ea +0nd Mar+el $roust, adoles+ent, o ad.ira *e Ceorge Eliot, Anglia 1l
+itea *e Ls+ar Nilde. Ca 'i 1n "ran)a, ro.antis.ului 'tiin)i%i+ 'i religiei *rogresului, le-au ur.at
1ndoielile 'i des+ura@area. =e.i(eii vi+torianis.ului, =*en+er 'i +,iar 6arJin, 1'i v&(ur& altarele
d&r0.ate. =a.uel Autler 1'i /&tea @o+ 1n a+ela'i ti.* 81n Orewhon6 'i de evolu)ionis. 'i de
+re'tinis.. !nii +&utau re%ugiu 1n estetis.ul de+adent al 1ellow Book-ului
;;6
. Al)ii, .ai viguro'i, nu
+riti+au de+0t +a s& re+onstruias+&. =e ridi+a re*ede o nou& genera)ie de s+riitori, +are, *rin Aernard
=,aJ, H.C. Nells, Arnold Aennett, Go,n CalsJort,D, avea s& 1nve)e /urg,e(ia engle(& +are sunt
noile valori .orale. Dail% Mail$ (iar de @u.&tate de *ennD, %ondat de Har.sJort, 8.ai t0r(iu lord
ort,+li%%e< 1n 1E9E, se r&s*0ndi i.ediat 1n .asele largi *o*ulare. #o+ul s*orturilor 1n via)& 'i 1n
*reo+u*&rile engle(ilor se .&rea. 3i+torienii din 1EF: @u+aser& +ro+,et, tr&seser& +u ar+ul? +ei din
19:: @u+au tenis, gol%? +ri+,etul, %ot/alul, +ursele, v0n&toarea erau distra+)ii *er.anente. =%0r'itul
do.niei %u .area e*o+& a /i+i+letei. =e n&'tea auto.o/ilul 'i Nells vestea unui *u/li+ in+redul +&
1ntr-o /un& (i auto.o/ilul va alunga +aii de *e dru.uri. L*t ani du*& .oartea 3i+toriei, 1n 19:9,
Alriot avea s& traverse(e Canalul M0ne+ii *e un a*arat de (/urat. 6u*& @u/ileul din 1E97,
;;6 Revist& ilustrat&. A a*&rut tri.estrial 1ntre 1E99 'i 1E97.
116
+onstru+torii unei +iudate .a'ini, +ine.atogra%ul, *utur& ar&ta reginei *ro*ria sa i.agine 1n .ers.
i+i o +li*&, 1n tot ti.*ul a+estei 1ndelungate do.nii, ingenio(itatea savan)ilor 'i a inventatorilor
nu-'i 1n+etinise av0ntul. "e/ra de genialitate, +are +u*rinsese u.anitatea 1n+e*0nd din 176:, 1'i *&s-
tra +ara+terul a+ut? *&rea greu de +re(ut +a 1ntr-o /un& (i ea s& nu *rodu+& un a++ident grav.
I%
PACEA ARMAT
I. oul rege avea 1n .o.entul ur+&rii sale *e tron a*roa*e 'ai(e+i de ani. Ca *rin) de Nales,
.a.a sa 1l )inuse de*arte de tre/urile statului. L*inia *u/li+&, 'i .ai ales su*u'ii s&i ne+on%or.i'ti,
@ude+a +u as*ri.e via)a lui, +are *0n& atun+i *&ruse a %i 1n+,inat& nu.ai *l&+erilor. 6ar Eduard al
3II-lea avea /un-si.), /ono.ie 'i ta+t. C&l&torise .ult 'i +uno'tea /ine Euro*a, oa.enii de stat din
toate )&rile, *re+u. 'i li.itele *uterii Angliei. 7n ti.* +e la $aris avea nu.ero'i *rieteni, 'i +,iar
*rintre oa.enii de stat re*u/li+ani, ne*otul s&u, Nil,el. al II-lea, 1.*&rat al Cer.aniei 1n+e*0nd
din 1EEE, nutrea %a)& de el o adev&rat& ur&. 7n o+,ii 1.*&ratului, +are era +a*ri+ios, sus+e*ti/il,
ro.anti+, *rin)ul de Nales re*re(enta *rototi*ul engle(ului +al. 'i sigur de sine, +are-l des+u.*&-
nea 'i-l irita. 7n ur.a unor o%ense *u/li+e 'i *arti+ulare, un+,iul s%0r'i *rin a resi.)i 'i el o v&dit&
re*ulsie %a)& de ne*otul s&u. Anti*atia dintre +ei doi /&r/a)i avea s& @oa+e un rol se+undar, dar e%e+-
tiv 1n evolu)ia *oliti+ii euro*ene 1ntre anii 19:: 'i 191:. 7ndeose/i dorin)a 1.*&ratului de a-i ului *e
engle(i 'i de a-i /ate *e *ro*riul lor teren gr&/i +onstruirea unei .ari %lote ger.ane +are avea s&
nelini'teas+&, 1n +ur0nd, Anglia.
II. R&(/oiul din Transvaal dovedise +elor .ai +larv&(&tori dintre engle(i +& s*lendida i(olare,
du*& +e +onstituise o %or)&, devenea un *eri+ol, 5i(olarea %iind .ult .ai v&dit& de+0t s*lendoarea5.
7ntinderea i.*eriului era at0t de vast& 1n+0t 1n ori+e +li*& Anglia se *utea vedea +onstr0ns& s&
%oloseas+& o .are *arte a %or)elor sale 1n vreo regiune de*&rtat& de *e glo/. 6a+& unul dintre
ina.i+ii *e +are 'i-i %&+user& 1n Euro*a *rin arogan)a lor un $al.erston sau un Rose/erD ar alege un
ast%el de .o.ent *entru a o lovi 1n India, 1n Egi*t sau +,iar la ea a+as&, +ine ar a*&ra-oM 6ou&
*uteri a*&reau +a aliate *osi/ile2 Cer.ania 'i "ran)a. C,a./erlain, unul din *ri.ii +are au 1n)eles
*ri.e@diile a+estei situa)ii, 'ov&ia 1ntre +ele dou& )&ri. El %&+use avansuri Cer.aniei, dar a+estea
%useser& res*inse. 6u*& 1nlo+uirea lordului =alis/urD *rin ne*otul s&u Aal%our la 6oJning =treet 'i
*rin lordul #ansdoJne la Forei!n ;ffice$ o 1.*&+are +u "ran)a deveni .ai lesni+ioas&. Cu at0t .ai
.ult +u +0t oa.enii de stat din +ele dou& )&ri, 1ns*&i.0nta)i de *uterea ger.an&, doreau o a*ro*iere.
6u*& o +&l&torie, 1n 19:;, a regelui Eduard la $aris, +&l&torie +are a s+,i./at a./ian)a senti.ental&
a nego+ierilor, tratativele 1n+e*ur&. Tr&s&tura lor esen)ial& a %ost renun)area "ran)ei la ori+e *reten)ie
asu*ra Egi*tului, 1n s+,i./ul re+unoa'terii de +&tre Anglia a intereselor "ran)ei 1n Maro+, ve+inul
Algeriei. A+ordul se.nat 1n 19:9, *un+tul de *le+are al unei 5Antante +ordiale5, se re.ar+a *rin
a+eea +& satis%&+ea 1n .od egal a./ele *&r)i. "useser& regle.entate toate ve+,ile litigii +u *rivire la
Terra ova, A%ri+a, Asia. Cele dou& guverne 1'i *ro.iteau unul altuia s*ri@inul lor di*lo.ati+ %a)&
de ter)i, 1n vederea e4e+ut&rii a+estei +onven)ii. Ast%el se ter.ina 1n .od %eri+it lunga rivalitate +are,
de la +u+erirea nor.and&, des*&r)ise +ele dou& )&ri. Interese dinasti+e, interese religioase, interese
i.*eriale, totul le situase *e *o(i)ii o*use. A+u. +erturile se ter.inaser&? %ie+are dintre +ele dou&
*uteri avea de ai+i 1nainte un i.*eriu /ine ada*tat %irii sale 'i %or)elor sale. i+i una din ele nu .ai
r0vnea la teritoriile +eleilalte. $&rea %oarte *ro/a/il +a a+este dou& na)iuni, saturate, s& a@ung&
+ur0nd s&-'i a+orde s*ri@in re+i*ro+ 1.*otriva *uterilor .ai *u)in /ine 1n(estrate.
117
III. Cuvernul ger.an vedea +u nelini'te a*ro*ierea dintre "ran)a 'i Anglia 'i *rivea +u .0nie
a+ordul re%eritor la Maro+, )ar& 1n +are avea unele interese. 6ar a'te*ta o o+a(ie %avora/il& *entru a
*rotesta. L+a(ia i-o o%eri, 1n 19:9, r&(/oiul ruso-@a*one(. Rusia, +u toate e(it&rile )arului, se
a*ro*iase de vreo (e+e ani de "ran)a. 6u*& 1n%r0ngerea sa 1n+etase, +el *u)in *entru o vre.e, s& .ai
+onte(e +a *utere .ilitar&. "ran)a, du*& a%a+erea 6reD%us. *&rea *rea 1nvr&@/it& de +erturi interne +a
s& .ai *oat& sus)ine vreo lu*t& 1n a%ar&. Anglia o va s*ri@ini, oare, da+& Cer.ania va lua o *o(i)ie
%er.&M Cuvernul ger.an +redea +& nu. 3enise +li*a %avora/il& *entru a se de/arasa de a+el 6el+asse
*e +are Cer.ania 1l +onsidera %&uritorul unei +oali)ii 1ndre*tat& 1.*otriva ei. L de/ar+are a
1.*&ratului Cer.aniei la Tanger, a*oi un ulti.atu. a/ia deg,i(at d&dur& lo+ la te.eri de r&(/oi.
#ordul #ansdoJne 1i o%eri lui 6el+asse nu o alian)&, +i o str0ngere a leg&turilor +are uneau +ele dou&
)&ri. Rouvier, *re'edintele Consiliului %ran+e(, 1n%ri+o'at de a.enin)&rile Cer.aniei, *re%er& s&
+a*itule(e.
6el+ass %u sa+ri%i+at. Ti.* de +0teva s&*t&.0ni, oa.enii de stat /ritani+i se 1ntre/ar& da+&
*oliti+a Antantei +ordiale %usese o *oliti+& 1n)elea*t& 8.aiH iunie 19:F<.
I3. 6ar Anglia 1n+e*e s& se a*ro*ie de +easul al dois*re(e+elea. Cuvernul +onservator, *rin
*oliti+a sa +u *rivire la 1nv&)&.0nt, 1'i ne.ul)u.ise alia)ii2 radi+alii unioni'ti. Q+olile > religioase,
dar nu +on%esionale >, 1n%iin)ate *e /a(a legii "orster din 1E7:, satis%&+user& *e ne+on%or.i'ti, dar
deserviser& *e angli+ani 'i *e +atoli+i. Ca/inetul unionist, +o.*us 1n .a@oritate din angli+ani, de+ise
+a toate '+olile, li/ere sau nu, s& *ri.eas+& su/ven)ii de la stat, 1nstr&in0ndu-'i ast%el *e aleg&torii
ne+on%or.i'ti, aleg&torii lui C,a./erlain 'i ai *rietenilor s&i. =i.)ind +& se de(l&n)uie o %urtun&,
Gose*, C,a./erlain se str&dui s-o 1n&/u'e lans0nd o idee nou&2 ideea tari%elor *re%eren)iale, +are ar
uni .ai str0ns +o.er)ul .etro*olei +u al +oloniilor. 5=unte)i un *o*or i.*erial > s*use el engle(ilor
> l&sa)i s& intre 1n .od li/er *rodusele i.*eriului 'i su*une)i la ta4e .&r%urile venite din alte )&ri5.
6ar a *rotegui gr0ul +anadian, oile australiene, /u./a+ul din India 1nse.na a redes+,ide 1ntreaga
+ontrovers& re%eritoare la li/erul s+,i./. Lr, religia ai +&rei *ro%e)i %useser& Co/den 'i Arig,t, iar sir
Ro/ert $eel .artirul 1'i *&strase 1n .od +iudat vitalitatea. Anglia se .&rise 'i *ros*erase 1ntr-un
regi. al li/erului s+,i./? ea datora a+estui regi. un se+ol de %eri+ire, o ali.enta)ie a/undent& 'i
variat&, *ie)e *entru *rodusele .anu%a+turilor sale. Ea 1'i *&stra +redin)a 1n a+est regi.. 7n (adar
C,a./erlain de.onstra eroarea lui Co/den. 5Co/den le-a s*us engle(ilor din vre.ea lui +& s+o*ul
s&u era s& %a+& din Anglia atelierul lu.ii, iar din restul universului gr0narul Angliei. 6ar restul lu.ii
nu +on+e*ea 1n %elul a+esta soarta ei, Qi i-a r&s*uns li/erului s+,i./ engle( *rintr-un *rote+)ionis.
a+tiv. Cer.ania 'i =tatele !nite au +onstruit u(ine, +are au lu*tat +u su++es 1.*otriva +elor engle(e.
7n .ulte industrii Anglia era /&tut&. 6a+& nu voia s& *iard& 1n a+ela'i ti.* 'i do.inioanele sale 'i
industriile sale, tre/uia s& rea+)ione(e5. A+este do+trine i-au sur*rins, %&r& s&-i +onving&, *e
*arti(anii li/erului s+,i./ din +a/inet. A*elul la senti.entul i.*erial 1i e.o)ionase *rea *u)in *e
aleg&tori, 'i +,iar le dis*l&+ea, *entru +& entu(ias.ului din *ri.ele (ile ale r&(/oiului /urilor 1i
ur.ase, atun+i +0nd a+esta s-a *relungit, un %el de *a+i%is. 'i de antii.*erialis.. To)i *arti(anii
li/erului s+,i./ din +a/inet 1i *re(entar& lui Aal%our de.isia lor. !nionis.ul se destr&.ase. 3enise
+easul al dois*re(e+elea.
3. $artidul li/eral avu oare+are greut&)i 1n %or.area unui guvern. $entru a evita +erturile,
ve+,ii leaderi %ur& 1nde*&rta)i 'i *ri.-.inistru %u nu.it sir HenrD Ca.*/ell Aanner.an, de la +are
nu se a'te*ta .are lu+ru, dar +are se +o.*ort& ad.ira/il. El .uri 1n 19:E 'i-i su++ed& Mr. AsVuit,,
.are *arla.entar, de o indis+uta/il& no/le)e de +ara+ter. Forei!n ;ffice-ul 1i reveni lui sir EdJard
CreD, des+endent din ve+,ea 'i +ele/ra %a.ilie J,ig. 5$arsi%al 1n+ur+at 1ntr-o *artid& de *oKer5,
a+est .are senior idili+ 'i loial avea s& +ondu+& destinele Angliei s*re +ea .ai grav& +ri(& din istoria
sa. $rintr-o ironie a soartei, *a+i%istul +a/inet li/eral, adversar al i.*erialis.ului 'i al +,eltuielilor
.ilitare, .o'tenea, 1nto+.ai +a Cladstone 1n 1EE:, o situa)ie +are-l o/liga s& ado*te o *o(i)ie %er.&.
CreD, a/ia instalat la Forei!n ;ffice$ tre/ui s& se o+u*e de +on%erin)a de la Algesiras, +onvo+at&
11E
*entru a regle.enta soarta Maro+ului, 'i s& autori(e(e +onvor/iri 1ntre statele-.a@ore ale "ran)ei,
Angliei 'i Aelgiei. Con%erin)a se ter.in& %&r& ni+i o +atastro%&, 1ntru+0t do.nul von AcloJ
;;7
+ed&
1n %a)a atitudinii %er.e a Angliei 'i a ostilit&)ii 1ntregii Euro*e. 6ar din 19:6 *0n& 1n 1919 st&rile de
alert& se su++edar& una du*& alta. "lota ger.an& +re'tea at0t de ra*id 1n+0t se *utea *revedea
.o.entul +0nd va egala, a*oi va de*&'i %lota engle(&. 5E+,ili/rul *uterii5 1n Euro*a se ru*sese.
Lri+0t de *a+i%i+ ar %i %ost guvernul li/eral, el se +onsidera res*onsa/il *entru se+uritatea )&rii 'i 'tia
+& Anglia, li*sit& de su*re.a)ia *e .are, ar %i o )ar& *ierdut&. 6u*& (adarni+e e%orturi *entru a se
a@unge la un a+ord naval +u 1.*&ratul 'i +u a.iralul Tir*it(, +a/inetul lu& .&suri de a*&rare. !n
a+ord +u Rusia, +are +o.*leta *e a+ela 1n+,eiat 1n 19:9 +u "ran)a, gru*& +ele trei *uteri 1n Tri*la
Alian)&. Cer.ania *retinse +& este 1n+er+uit&. 'i %&r& 1ndoial& +& o 'i +redea. #ordul Haldane, titular
la 9ar ;ffice$ reorgani(& ar.ata, 1n%iin)& o ar.at& teritorial& 'i al+&tui un stat-.a@or. #a a.iralitate,
a.iralul "is,er, sus)inut de Ninston C,ur+,ill, se str&dui s& regru*e(e %lotele *rea 1.*r&'tiate 'i s&
+onstituie 1n Marea ordului o *uterni+& .as& de .anevr&. $oli)ia 1n Mediteran& %u l&sat& 1n +ea
.ai /un& *arte 1n gri@a "ran)ei.
3I. Cursa 1nar.&rilor 1ng,i)i resursele *e +are *artidul li/eral 1'i *ro*usese s& le +onsa+re
re%or.elor so+iale. Ea ne.ul)u.i 'i de+e*)ion& *e aleg&tori. 6a+& *artidul s-ar %i *ornit s& %a+& noi
alegeri %&r& +a 1n *reala/il s& se %i rea/ilitat *rintr-o *ro*agand& 1n s0nul *o*orului, ar %i .ers la
de(astru. #loDd Ceorge, un t0n&r radi+al din Bara Calilor, agresiv 'i sedu+&tor, devenit .inistru al
%inan)elor, g&si o te.& *otrivit& *entru a+east& *ro*agand&2 sus+itarea ostilit&)ii %a)& de lor(i. $resti-
giul a+estora %usese atins de +0nd ori+e engle( 'tia +& unele titluri de pair se v0nduser& 1n *ro%itul
%ondurilor ele+torale. $artidul li/eral avea %a)& de 1nalta Ca.er& un resenti.ent destul de 1ndre*t&)it,
deoare+e .&surile sale *re%erate2 se*ara)ia /iseri+ii 1n Bara Calilor, de(voltarea '+olilor
ne+on%or.iste, @o"e (ule$ %useser& 1.*iedi+ate de ea. 6ar 1ntr-o )ar& at0t de %idel& tradi)iilor,
*entru a-i 1nvinge *e pairi$ ei tre/uiau *u'i 1n .od indis+uta/il 1ntr-o situa)ie *roast&? de e4e.*lu,
s& %ie *u'i 1n situa)ia, 1.*otriva ori+&rui *re+edent, de a res*inge /ugetul. #loDd Ceorge *ro*use un
ansa./lu de i.*o(ite noi 'i de legi so+iale *e +are-l intitul&2 /ugetul *o*orului, 51.i tre/uie /ani >
s*unea el > *entru a *l&ti noile +uirasate, *entru +,eltuieli .ilitare, *entru *ensiile /&tr0nilor. 7i voi
+ere +elor /oga)i5. El 1'i 1nsu'i 1ndeose/i ideile %a/ienilor 'i institui noi i.*o(ite asu*ra .arilor
*ro*riet&)i rurale 'i asu*ra a+u.ul&rilor de /unuri 5ne+0'tigate *rin .un+&5. 7n 19:9, lor(ii a'a +u.
dorea #loDd Ceorge, res*inser& /ugetul 'i *arla.entul %u di(olvat. Ca.*ania ele+toral& ar&t& +0t de
+onservatoare r&.&sese Anglia lui Eduard. Masa aleg&torilor tre/uia s& o*te(e 1ntre o adunare
aristo+rati+& 'i un /uget de.agogi+. Re(ultatul %u sur*rin(&tor. #i/eralii *ierdur& un .are nu.&r de
lo+uri. AsVuit, avea 1n Ca.era Co.unelor o situa)ie ase.&n&toare +u a+eea *e +are o avusese
odinioar& Cladstone. u *utea s& o/)in& votarea /ugetului %&r& s*ri@inul irlande(ilor 'i tre/ui s&
+u.*ere s*ri@inul lor *rintr-o *ro.isiune de autono.ie 8@o"e (ule6. 6ar +a *ro.isiunea s& ai/&
oare+are valoare, tre/uia a/olit veto-ul lor(ilor, deoare+e era sigur +& o Ca.er& de pairi nu va vota
ni+iodat& de(.e./rarea i.*eriului. Qi ast%el, *ro/le.a /ugetului tre+u *e al doilea *lan, iar li.i-
tarea dre*tului de veto *e *ri.ul. Cu. s& %ie deter.ina)i lor(ii s& vote(e *ro*ria lor de+&dere din
dre*turiM u era *osi/il de+0t *rin .etoda %olosit& 1n 1719 'i 1n 1E;2, 'i anu.e2 a.enin)area +u o
nou& *ro.o)ie de pairi. 6ar +,iar 'i a+east& a.enin)are avea nevoie de s*ri@inul regelui? era sigur +&
el nu-l va a+orda de+0t du*& noi alegeri.
3II. #or(ii, *ruden)i, votar& /ugetul lui #loDd Ceorge. Moartea lui Eduard al 3II-lea 8191:<
1ntreru*se lu*ta dintre *artide, dar *rea a*rig& era violen)a senti.entelor *entru +a +earta s& se %i
.&rginit la at0t. oile alegeri d0nd a+elea'i re(ultate +a +ele *re+edente, adi+& o .a@oritate
li/eralo-irlan-de(&, noul rege, Ceorge al 3-lea, +onstr0nse Ca.era #or(ilor, su/ a.enin)area +re&rii
unei noi *ro.o)ii de pairi$ s& vote(e ea 1ns&'i li.itarea *uterilor sale. 7n+e*0nd din 1911, ori+e
.&sur& %inan+iar& votat& de Ca.era Co.unelor devenea lege du*& o lun&, +,iar da+& lor(ii re%u(au
;;7 Aern,ard von AcloJ > +an+elar al Cer.aniei 1ntre 19:: 'i 19:9.
119
s-o vote(e. 7n +e *rive'te +elelalte legi, Ca.era #or(ilor *&stra un dre*t de veto sus*ensiv, dar du*&
votul %avora/il al Ca.erei Co.unelor, dat 1n trei sesiuni su++esive, Ca.era $airilor tre/uia s& se
1n+line. A+este .&suri, de alt%el, nu au li*sit Ca.era #or(ilor de ori+e *restigiu. Ea +ontinu& s&
@oa+e un rol .oderator 'i de(/aterile ei au adesea .ai .ult& valoare intele+tual& 'i oratori+& de+0t
ale Ca.erei Co.unelor.
3III. A+east& lege drea*t& a %ost votat& 1ntr-o at.os%er& de ur&. #u*tele *oliti+e din Anglia
luar& 1ntre 1911 'i 1919 un +ara+ter at0t de violent +u. nu avuseser& de .ult 1n a+east& )ar&. #loDd
Ceorge 1nvr&@/ise +lasele 1ntre ele, /a 'i /iseri+ile. 7n .ine, la +&ile %erate, *uterni+e +or*ora)ii
.un+itore'ti se ridi+au 1.*otriva auto+rati+elor +or*ora)ii *atronale. 7n *erioada a+easta s-au
de(l&n)uit nu.eroase greve. $rogresele 'tiin)ei au dus la 1n.ul)irea /unurilor de +onsu.. Clasa
.un+itoare 1'i re+la.a *artea ei. L nou& a@ustare 1ntre dre*turile *atronului 'i a+elea ale salaria)ilor
se *utea %a+e %&r& tul/ur&riM 6a+& regi.ul *arla.entar tre/uia s& .ai dure(e, era ne+esar +a
trade&union&urile s& %ie 'i ele re*re(entate 1n *arla.ent. $artidul li/eral avu 1n)ele*+iunea s&
*reg&teas+& a+east& tran(i)ie *rintr-o 1ntreag& serie de legi, dintre +are +ea .ai i.*ortant& a %ost
a+eea +are, a+ord0nd de*uta)ilor o re.unera)ie, %&+ea Ca.era s&-'i *iard& +ara+terul ei de +lu/
aristo+rati+. $artidul la/urist, +are 1n 19:1 nu avea de+0t doi de*uta)i, nu.&ra 1n 19:6 +in+i(e+i de
re*re(entan)i. Al&turi de *artidul li/eral, a votat +0teva legi de asigurare 1n %avoarea .un+itorilor.
Totu'i, %e.eile, +are doreau s& o/)in& dre*tul de vot 8su%ragetele<, e4as*erate de atitudinea
guvernului 'i a Ca.erei Co.unelor %a)& de ele, renun)ar& la .etodele legale 'i 1n+er+ar& .ai .ult
s&-i s*erie *e /&r/a)i *rin ve4a)iuni de+0t s&-i +onving& *rin argu.ente. #egea @o"e (ule$ votat& 1n
1912, se i(/i 1n Irlanda de re(isten)a *&ti.a'& a *rotestan)ilor din !lster
;;E
. A+e'tia de+larar& +& nu
vor a++e*ta s& se des*art& de Anglia 'i +&, la nevoie, se vor a*&ra +u %or)a. Qe%ul lor, sir EdJard
Carson, 'i *rietenii s&i al+&tuir& un guvern *rovi(oriu 'i 1'i organi(ar& o ar.at&? du*& .ani%est&rile
o%i)erilor din ta/&ra de la Currag,, era de te.ut +& o *arte din ar.ata regulat& /ritani+& ar *utea
re%u(a s& .earg& 1.*otriva !lsterului. Renun)0nd la o/i'nuita *ruden)& a *artidului s&u, leader-ul
unionist Aonar #aJ 1l sus)inu *e Carson. AsVuit,, *entru a evita un r&(/oi +ivil, *ro*use s& dea
!lsterului un r&ga( de 'ase ani. 5u vre. o sentin)& de .oarte +u o sus*endare de 'ase ani5,
r&s*unse Carson. 7n 1919 *eri+olul deveni i.inent. #egea ur.a s& %ie a*li+at&. #i*sea nu.ai asen-
ti.entul +oroanei. =e %&+eau .ari e%orturi *entru a-l deter.ina *e Ceorge al 3-lea s& nu-'i dea
asenti.entul 'i s& +ear& di(olvarea *arla.entului. #a 21 iulie 1919, regele 1nsu'i des+,ise o
+on%erin)& a re*re(entan)ilor guvernului, o*o(i)iei, Irlandei 'i !lsterului. 7n 29 ale lunii, a+east&
+on%erin)&, ne1ntre(&rind ni+i o s*eran)& de 1n)elegere, lu& s%0r'it. 7n a+eea'i (i Austria tri.ise un
ulti.atu. =er/iei.
II. 7n Euro*a, +a 'i 1n Anglia, du*& o *erioad& de relativ& lini'te, a ur.at o e*o+& agitat&,
tul/ure, a%lat& su/ i.*ulsul unei %ilo(o%ii a violen)ei. Conservatoris.ului stati+ al =%intei Alian)e,
idealis.ului ine%i+a+e al revolu)ionarilor din 1E9E, li se su/stituia a+u. *oliti+a realist& a lui
Cavour, a lui Ais.ar+K 'i *uterni+a lu*t& de +las&, *e +are o *re(iseser& Rarl Mar4 'i Ceorges =orel.
Cu toate +& li/eralis.ul era la *utere 1n Anglia, do+trina sa idealist&, re%or.ist&, ra)ional& 'i .oral&
era *retutindeni )inut& 1n 'a, de su%ragete e4as*erate, de grevi'ti ner&/d&tori, de irlande(i revolta)i,
de o%i)eri re/eli. 7n a+est .o.ent, unul din +ele .ai 1ngro(itoare r&(/oaie 1ntreru*se, *e ti.* de
*atru ani, dureroasele 'i in+on'tientele +a(ne 1n +are /&tr0na na)iune d&dea na'tere unei Anglii noi.
%
;;E u.ele ve+,i al +elei .ai se*tentrionale *rovin+ii a Irlandei? a(i Irlanda de ord, +are +ontinu& a %i unit& +u
Anglia.
12:
MARELE R"BOI
I. #a .i@lo+ul se+olului al IlI-lea 'i *0n& *rin 1E9:, un r&(/oi *e via)& 'i *e .oarte 1ntre
Cer.ania 'i Anglia ar %i *&rut de ne+on+e*ut. A+este dou& )&ri, +are-'i a.inteau +u *l&+ere de
originea 'i religia lor +o.un&, nu aveau interese o*use? dinastiile lor erau unite *rin +ele .ai str0nse
leg&turi de %a.ilie. Rival& a Rusiei 1n Asia, a "ran)ei 1n A%ri+a, Anglia nu 1nt0lnea 1n dru.ul s&u,
ni+&ieri 1n lu.e, vreo *iedi+& din *artea Cer.aniei. #a 1n+e*utul se+olului al II-lea, situa)ia se
s+,i./&. =e ivise un nou suveran > du*& "ili* al II-lea, du*& #udovi+ al Il3-lea, du*& a*oleon >
+are as*ira la ,ege.onia *e +ontinent 'i dorea s&-'i %&ureas+& o %lot& +a*a/il& s& 1n%runte %lota
engle(&? o dat& .ai .ult *oliti+a 5e+,ili/rului *uterii5 *&rea a +ere Angliei s& se o*un& unor ast%el
de *reten)ii. 7n)elegerea +u "ran)a, a*oi +u Rusia, a devenit, 1n+e*0nd din 19:F o rea+)ie de%ensiv&,
*rovo+at& de a.enin)&rile a.iralului Tir*it(. 5Tre/uie s& *une. .0na *e tridentul lui e*tun5,
s*unea 1.*&ratul Cer.aniei. Ceea +e 1i *use *e g0nduri *e de)in&torii de atun+i ai tridentului.
II. 6ar da+& *artidul +onservator, a.iralitatea 'i +0)iva li/erali de geniu +a Ninston C,ur+,ill
*resi.)eau tradi)ionalul *eri+ol, guvernul Angliei era *e atun+i *ro%und *a+i%ist. Ast%el +& nu i s-a
%&+ut ni+i "ran)ei, ni+i Rusiei ni+i un %el de *ro.isiune %or.al&, *0n& 1n august 1919. L*inia
*u/li+&, st&*0n&, suveran& a ,ot&r0rilor /ritani+e, n-ar %i tolerat un r&(/oi al +&rui .otiv uni+ ar %i
%ost ne+esitatea de a *&stra su*re.a)ia *e .are. Cau(a i.ediat& a r&(/oiului din 1919 8un ulti.atu.
austria+ adresat =er/iei, 1n ur.a asasin&rii ar,idu+elui .o'tenitor< nu-i *utea e.o)iona *e aleg&torii
engle(i. A tre/uit +a ger.anii s& intre 1n Aelgia, 1n *o%ida tratatelor de neutralitate, *entru a
de+lan'a a+el val senti.ental +are, u.%l0nd valul de realis., a ridi+at a*roa*e 1ntreaga Anglie 1n
*i+ioare. 6e alt.interea, +,iar da+& Cer.ania ar %i res*e+tat neutralitatea Aelgiei, Anglia tot s-ar %i
v&(ut silit& s& intre 1n r&(/oi, dar +eva .ai t0r(iu. Cu toate +& nu-'i luase ni+i un anga@a.ent dire+t
%a)& de "ran)a, .ul)i /&r/a)i de stat engle(i erau de *&rere +& ni+i onoarea, ni+i se+uritatea *ro*riei
lor )&ri nu 1ng&duiau s& lase +a "ran)a s& %ie (dro/it&. Cu at0t .ai *u)in *uteau tolera +eea +e
ni+iodat& Nil,el. de Lrania sau $itt n-ar %i *er.is2 *re(en)a Cer.aniei la Anvers 'i la Calais.
AsVuit,, *ri.ul .inistru, 'i CreD, .inistrul a%a+erilor e4terne, erau ,ot&r0)i s&-'i dea de.isia 1n
+a(ul 1n +are Anglia ar %i r&.as neutr&. 3iolarea de +&tre Cer.ania a %rontierei /elgiene, la 9 august,
deter.in& tri.iterea unui ulti.atu. la Aerlin.
III. 6e'i se reg&ses+ 1n .arele r&(/oi anu.ite +ara+teristi+i ale r&(/oaielor +ontinentale
sus)inute de Anglia 1n tre+ut > *oli)ia .&rilor, +oali)ie +ontinental&, su/sidii *entru alia)i 'i, la
1n+e*ut, tri.iterea unui .i+ +or* e4*edi)ionar 1n "landra >, sunt 1ns& 'i tr&s&turi noi2 a6 $entru
*ri.a oar& %or)ele .o/ili(ate erau at0t de nu.eroase 'i *eri+olul at0t de grav 1n+0t Anglia 1ns&'i,
1.*otriva tuturor tradi)iilor sale, tre/ui s& re+urg& la re+rutare. Masa +et&)enilor /ritani+i, *0n&
atun+i ad&*ostit& 1n s*atele solda)ilor de *ro%esie, su*ort& greu +ala.it&)ile r&(/oiului? b6 $entru
*ri.a oar&, dease.enea, su/.arinul era s& vin& de ,a+ re(isten)ei engle(e. "lota asigurase %&r&
greutate trans*ortul +or*ului e4*edi)ionar, dar nu.&rul 'i ra(a de a+)iune a su/.arinelor ger.ane
+re'teau din +e 1n +e .ai .ult. 7n 1919 e4istau 1n lu.e a*roa*e o*t .ii de vase +o.er+iale de +urs&
lung&, dintre +are *atru .ii erau engle(e. 6in 1919 *0n& 1n 191E, Cer.ania s+u%und& +in+i .ii. 6in
dou&(e+i de .ilioane de tone, o*t .ilioane a@unser& *e %undul o+eanului. #a 1n+e*ut 'antierele de
+onstru+)ie 1nlo+uir& destul de u'or *ierderile? 1n+e*0nd din 1917, rit.ul tor*il&rilor se a++eler& 'i
de*&'i rit.ul 1nlo+uirilor. 6a+& nu s-ar %i g&sit un re.ediu, alia)ii ar %i %ost la *&.0nt +a. *rin luna
august 1917 din li*s& de trans*orturi.
I3. A+east& situa)ie, +unos+ut& de ger.ani, i-a deter.inat s& tor*ile(e vasele, +,iar neutre, +u
ris+ul de a sili =tatele !nite s& se al&ture alia)ilor, +eea +e s-a 'i 1nt0.*lat 1n 1917. R&(/oiul
121
su/.arin a %ost ani,ilat2 *rin organi(are de +onvoaie a*&rate de tor*iloare? *rin %olosirea navelor de
r&(/oi +a.u%late 1n vase +o.er+iale 1n s+o*ul distrugerii su/.arinelor? *rin /lo+area *orturilor
/elgiene, +are serveau de /a(e ger.anilor. 7n 191E a.enin)area su/.arinelor %usese at0t de /ine
1nl&turat& 1n+0t trans*ortul a *atru(e+i 'i dou& de divi(ii ale =tatelor !nite s-a soldat +u o *ierdere
total& de dou& sute de oa.eni. Cu toate +& singura .are /&t&lie naval& din ti.*ul r&(/oiului, a+eea
din a*ele Iutlandei, a r&.as inde+is&, se *oate s*une +& Anglia 'i-a *&strat su*re.a)ia *e .are 1n
ti.*ul r&(/oiului din 1919 deoare+e %lota ger.an&, 1n a%ar& de +0teva re.ar+a/ile is*r&vi ale unor
vase i(olate, n-a *utut *&r&si *orturile. "&r& %lota /ritani+& a*rovi(ionarea alia)ilor ar %i %ost
i.*osi/il&.
3. $ri.ul o/ie+tiv %i4at de guvernul engle( +or*ului s&u e4*edi)ionar a %ost a*&rarea
*orturilor de la Canalul M0ne+ii 'i Marea ordului. 6ar o/ie+tivul nu a *utut %i atins de+0t 1n .od
i.*er%e+t, deoare+e ger.anii au +u+erit Anvers, Lstende 'i \ee/rugge? *rin /&t&lia de la S*res,
1ns&, Calais 'i Aoulogne au %ost salvate. C0nd %rontul o++idental a %ost 1n 1ntregi.e /r&(dat de liniile
+ontinue ale tran'eelor, de la .are *0n& la %rontiera elve)ian&, .ulte s*irite @udi+ioase, at0t din
Anglia +0t 'i din "ran)a, intervenir& +u s%aturile lor de a se o+oli a+east& linie, e%ortul .ilitar ur.0nd
a se 1ndre*ta 1n alt& *arte. !nii sugerau =aloni+ul 'i o viguroas& +a.*anie 1n Aal+ani, +are ar ralia la
+au(a alia)ilor unele *o*oare 'ov&ielni+e, *re+u. gre+ii, /ulgarii 'i tur+ii? al)ii *ro*uneau o
de/ar+are 1n 6ardanele, *entru a %or)a tre+erea *rin str0.tori 'i a a*rovi(iona Rusia. "u a++e*tat&
ideea a+estora din ur.&, dar, +u toate e%orturile eroi+e 'i i.ensele *ierderi de nave 'i oa.eni,
*eninsula Calli*oli nu *utu %i +u+erit&. $uterile aliate tre/uir& s& revin& la ta+ti+a s0ngeroas& a
ata+ului %rontal 1.*otriva *o(i)iilor %orti%i+ate. $entru a veni 1n a@utorul ar.atei %ran+e(e, ata+at& la
3erdun, ar.ata engle(& d&du +ostisitoarea /&t&lie de *e =o..e. $0n& 1n iunie 191E re(ultatul *e
%rontul o++idental era 1ndoielni+. Tan+urile 8sau +arele de asalt<, +are, %olosite 1n .as&, ar %i *utut
*er.ite s& se o/)in& o ru*ere a %rontului ger.an, %ur& 1n+er+ate *rea devre.e 'i 1ntr-un nu.&r *rea
.i+. Tan+urile au %ost inven)ia +ea .ai original& a r&(/oiului 'i ri*osta e%i+a+e a tru*elor de 'o+ %a)&
de *rogresul *roie+tilelor? ele sunt *entru in%anteria .odern& +eea +e %usese ar.ura *entru r&(/oiul
din evul .ediu. !n alt as*e+t al r&(/oiului din 1919 a %ost rolul +vadru*lu *e +are l-a avut avia)ia2
re+unoa'tere, /o./arda.ent, v0n&toare, lu*t& dire+t& 1.*otriva in%anteriei.
3I. "er.itatea tuturor *o*oarelor din i.*eriul /ritani+ a %ost de ne(drun+inat. Anga@a.entele
voluntare 'i a*oi re+rutarea au dat o*t .ilioane de oa.eni. Toate do.inioanele 'i India 1ns&'i venir&
1n a@utorul .etro*olei. u.ai Irlanda de =ud, +are la 1n+e*utul r&(/oiului *&ruse totu'i
i.*resionat& de soarta Aelgiei +atoli+e, a %ost vi+ti.a, +el *u)in 1n *arte, a *ro*agandei ger.ane. L
r&s+oal& la 6u/lin a tre/uit s& %ie re*ri.at&, +u .ari *ierderi de a./ele *&r)i. $artidul re/elilor 8sau
4inn&Fein6 deveni .ai t0r(iu *artid de guvern&.0nt 1n Irlanda. Costul r&(/oiului, din 1919 *0n& 1n
191E, atinse a*roa*e nou& .iliarde de lire, *lus dou& .iliarde 1.*ru.utate alia)ilor, 1n ti.* +e
r&(/oaiele na*oleoniene n-au +ostat, 1n dou&(e+i 'i doi de ani, de+0t o*t sute trei(e+i 'i unu de
.ilioane de lire. 6in a+este nou& .iliarde, *atru au %ost %urni(ate de i.*o(itele *er+e*ute 1n ti.*ul
r&(/oiului. :nco"e&ta) s-a ridi+at la 'ase 'ilingi *entru o lir&? un i.*o(it su*li.entar asu*ra
veniturilor .ari *utea atinge singur 'ase 'ilingi. Cur0nd ali.entele tre/uir& s& %ie ra)ionali(ate.
Cuvernul *ro+ed& +u .are gri@& *entru a i.*une restri+)iile 1n egal& .&sur& 'i +elor s&ra+i 'i +elor
/oga)i. =ar+inile de r&(/oi au %ost re*arti(ate .ult .ai @ust de+0t *e vre.ea lui $itt? 'i li/ert&)ile
*u/li+e, *e +0t *osi/il, au %ost res*e+tate. !n *o*or unit sus)inu a+est r&(/oi *0n& la vi+torie nu
*entru +& i s-ar %i i.*us de +&tre +ondu+&tori, +i *entru +& +et&)enii s&i 1l +onsiderau un r&(/oi dre*t.
3II. #a 1n+e*ut, ar.ata se *l0ngea, *e /un& dre*tate, de li*s& de .uni)ii. R&(/oiul era 1nainte
de toate un r&(/oi de artilerie 'i ni+i unul dintre *o*oarele /eligerante 81n a%ar& *oate de Cer.ania<
nu era *reg&tit. 7ntre "ren+,, +o.andantul +or*ului e4*edi)ionar, 'i Rit+,ener, .inistrul de r&(/oi,
122
rela)iile devenir& di%i+ile. !n +a/inet de +oali)ie atri/ui Ministerul Muni)iilor lui #loDd Ceorge,
+are. +u o+a(ia unei noi re.anieri, %u nu.it *ri.-.inistru. Condu+erea r&(/oiului %u 1n+redin)at&
unui +a/inet de r&(/oi +o.*us din +in+i .e./ri, un %el de 6ire+torat e4e+utiv, *e +are-l *re(ida
#loDd Ceorge. "u de ase.enea +onvo+at un +a/inet de r&(/oi 5i.*erial5, al+&tuit din *ri.-.ini'trii
do.inioanelor 'i Indiei. A+este institu)ii de r&(/oi dis*&rur& o dat& +u resta/ilirea *&+ii.
3III. "or)a Cer.aniei 'i +ura@ul ar.atelor sale a*ar 1n .od +lar da+& se o/serv& +& 1n 191E,
du*& *atru ani de r&(/oi 1.*otriva unei +oali)ii euro*ene, Cer.ania era de*arte de a %i 1nvins&.
$oate +& ni+i n-ar %i %ost da+& nu interveneau =tatele !nite. $rintr-un ata+ 1ndre*tat 1.*otriva
*un+tului de sudur& al ar.atelor %ran+e(e +u +ele engle(e, +o.anda.entului ger.an nu i-a li*sit
.ult, 1n .artie 191E, *entru a se*ara a+este ar.ate una de alta 'i a-i 1.*inge *e engle(i s*re .are.
#a 26 .artie 191E, la 6oullens, .are'alul "o+, %u nu.it +o.andant su*re. al ar.atelor aliate.
Ata+urile ger.ane +ontinuau s& %ie reduta/ile, dar sosirea ra*id& a divi(iilor a.eri+ane avea s&
*er.it& redresarea alia)ilor 'i %or.area unor i.*ortante re(erve. E'e+ul ata+ului ger.an din 1E iulie
din C,a.*agne 8ata+ de@u+at *rintr-o .anevr& +on+e*ut& de $tain, e4e+utat& de Couraud 'i
ins*irat& de %elul +u. a *ro+edat Nellington la Torres 3edras< 'i +ontraata+ul lui Mangin la
3illers-Cotterdts 81E iulie 191E< .ar+,ea(& .o.entul 1n +are 5s*eran)a a tre+ut dintr-o ta/&r& 1n
+ealalt&5. #a E august 1n+e*u +ontrao%ensiva /ritani+&, *ornit& de engle(i, +anadieni 'i australieni.
7ntre a+east& dat& 'i 11 noie./rie, data ar.isti)iului, +are *use +a*&t r&(/oiului, .ar'ul alia)ilor %u
+ontinuu 'i vi+toriile lor ne1ntreru*te. 7n%r0ngerea, a*oi revolu)ia ger.an& 1l silir& *e 1.*&ratul
Nil,el. s& se re%ugie(e? el se ad&*osti 1n Llanda. Marinarii din %lota ger.an&, *ri.ind ordin s*re
s%0r'itul lui o+to./rie s& 1n+er+e o ie'ire dis*erat& 1n larg, se r&s+ular&. 6e+0t s& *redea vasele lor
engle(ilor, o%i)erii ger.ani le s+u%undar& la =+a*a "loJ. Engle(ii s+&*ar& de un +o'.ar2 o %lot&
rival& 1n Euro*a. $entru Anglia a+esta era o/ie+tivul *rin+i*al al r&(/oiului. Ea atinsese 'i altele2
Aelgia 'i +oasta M&rii ordului s+&*aser& de ori+e a.enin)are? Meso*ota.ia, $alestina, +oloniile
ger.ane din A%ri+a %useser& +u+erite de ar.atele sale sau ale alia)ilor? su/ di%erite %or.e, a+este
teritorii aveau s& %ie de atun+i 1n+olo 1n+or*orate 1n i.*eriu sau s& gravite(e 1n @urul lui.
II. Era %ires+ +a o vi+torie at0t de +o.*let&, du*& un r&(/oi at0t de greu, s& %i %ost se.nalul
unei orgii 5de 'ovinis.5. Alegerile +are avur& lo+ 1n Anglia du*& ar.isti)iu se ter.inar& *rintr-o
5Ca.er& KaKi5, aleas& *e /a(a unui *rogra. vindi+ativ. Ca/inetul /ritani+, ad&ug0nd la re*ara)iile
daunelor *ri+inuite 'i +ontravaloarea *ensiilor de r&(/oi, a ridi+at des*&gu/irile +erute Cer.aniei la
ni'te +i%re a/surde. "u, de alt%el, *ri.ul +a/inet +are *ro.ise *arla.entului s&u *ede*sirea
5vinova)ilor de r&(/oi5. $entru a deter.ina *o*oarele s& 1ndure su%erin)ele 1ngro(itoare 'i *ierderile
inu.ane, to)i 'e%ii de guvern au tre/uit s& a)0)e s*iritele *0n& la ne/unie? nu le-a %ost 1ns& u'or s& le
lini'teas+&. $a+ea de la 3ersailles a %ost, a'adar, o *a+e nereu'it&
;;9
. "ran)ei, +&reia #loDd Ceorge 1i
re%u(ase %rontiera Rinului, i se *ro*use 1n s+,i./ un tratat de alian)&, +are n-a %ost ni+iodat&
rati%i+at. Italia, %a)& de +are s-au luat anga@a.ente *re+ise 1n .o.entul intr&rii ei 1n r&(/oi, %u tratat&
de a.eri+ani 'i de engle(i +u o rea-voin)& ve+in& +u ostilitatea. 7n s%0r'it, Cer.ania %u adus& la
des*erare *rintr-un tratat 5*rea /l0nd 1n *artea lui dur& 'i *rea dur 1n *artea lui /l0nd&5. u era a+ea
pa) britannica +u +are se ter.inaser& alte r&(/oaie.
;;9 Tratatul de la 3ersailles 'i +elelalte tratate de la s%0r-'itul *ri.ului r&(/oi .ondial sunt +riti+a/ile 1n .ulte *unete.
Ignorarea voit& 'i +o.*let& a *ri.ului stat so+ialist > Rusia sovieti+& >, re*ara)iile de r&(/oi sta/ilite la su.e astrono-
.i+e, nerealiste, 'i re1.*&r)irea +oloniilor 1ntre 1nving&tori sunt +0teva e4e.*le +on+rete. 6e'i unele +er+uri /urg,e(e
o++identale au vor/it 'i .ai vor/es+ de 5/al+ani(area5 Euro*ei, istoria 'i-a s*us de%initiv +uv0ntul2 statele na)ionale
unitare, inde*endente, suverane, sunt o realitate via/il& 'i 7n .&sura 1n +are autorii tratatelor din 1919H192: au %avori-
(at +onstituirea sau des&v0r'irea +onstruirii lor, ei nu *ot %i +onda.na)i *entru a+easta.
12;
%I
PERIOADA DINTRE CELE DOU R"BOAIE
I. R&(/oiul din 1919H191E a (guduit .ult .ai ad0n+ *laneta de+0t r&(/oaiele na*oleoniene.
=tate .ilenare au dis*&rut? noi state au %ost +reate. Tratatele din 1E1F negli@aser& %or)ele na)ionale?
+el din 1919 a tre(it na)ionalis.e des*re +are s-ar %i *utut +rede +& s-au stins. Rase 'i li./i au ie'it
din .or.intele se+olelor. 7n ti.* +e Rusia devenea un stat +o.unist, s-au v&(ut n&s+0ndu-se 1n
Italia 'i 1n Cer.ania di+taturi 'i state totalitare +are au 1nlo+uit regi.urile *arla.entare. Toate
a+este trans%or.&ri au avut asu*ra Angliei o in%luen)& .ai .i+& de+0t s-ar %i *utut +rede. a)iune +u
un +ara+ter *rea original *entru a %i sensi/il& la 1nr0uriri din a%ar&, ea a g&sit *entru *ro/le.ele
e*o+ii solu)ii ada*ta/ile naturii sale. Qi, totu'i, Anglia nu a %ost s+utit& ni+i ea de s+,i./&ri *oliti+e
'i e+ono.i+e i.*ortante.
II. 7n *oliti+a intern&, +ea .ai re.ar+a/il& dintre s+,i./&ri a +onstituit-o legea ele+toral& +are
a +onsa+rat universalitatea real& a votului. A*ro/at& 1n *lin r&(/oi 'i si./oli(0nd unitatea na)ional&,
(epresentation of the +eople ct 8191E< a dat dre*t de vot tuturor /&r/a)ilor, *re+u. 'i %e.eilor de
la v0rsta de trei(e+i de ani 1n sus. A+east& lege a +reat o*t .ilioane de aleg&tori noi, din +are 'ase
.ilioane %e.ei. Ea a %ost +o.*letat& 1n 192E *rintr-un te4t +are a e.an+i*at %e.eile la a+eea'i
v0rst& +u /&r/a)ii. Ceea +e su%ragetele nu *utuser& o/)ine *rin violen)& a %ost +u+erit 1n ti.*ul
r&(/oiului *rin devota.entul 'i .un+a %e.eilor engle(e. !n al doilea %a*t *oliti+ i.*ortant? este
dis*ari)ia a*roa*e total& a *artidului li/eral, +are, su/ nu.ele de *artid J,ig, avea o ve+,i.e de trei
se+ole. "eno.enul a+esta are +el *u)in trei +au(e2 a6 s+rutinul +u un singur tur nu *er.ite *artidelor
de o*o(i)ie s& se divid&
;9:
. !n s+rutin +u dou& tururi sau .ai degra/& re*re(entarea *ro*or)ional& ar
%i *utut salva *artidul li/eral. 6ar un ast%el de regi. ele+toral, 1n teorie .ai e+,ita/il, ar %i adus la
*utere guverne sla/e, *e +are Anglia nu le agreea(&? b6 *artidul la/urist, +u toate +& la origine a %ost
un *artid so+ialist 'i .un+itores+, nu este un *artid revolu)ionar. Mul)i intele+tuali li/erali 'i-au
g&sit lo+ul lor a+olo? c6 #n Anglia, .arile *ro/le.e *oliti+e %iind re(olvate sau a*roa*e re(olvate 1n
+,i* satis%&+&tor *entru to)i, +ele .ai i.*ortante *ro/le.e devin *ro/le.ele .un+ii, ale 'o.a@ului,
ale re*arti)iei /unurilor. $artidul la/urist, s*ri@init de trade&union&uri, re*re(enta .ai /ine de+0t
*artidul li/eral *&rerile .aselor .un+itore'ti +u *rivire la ase.enea su/ie+te.
III. 7n ti.*ul anilor +are au ur.at r&(/oiului, 1n Anglia e+ono.ia a deter.inat *oliti+a. Ca 'i
r&(/oaiele na*oleoniene, r&(/oiul din 1919 a %ost ur.at de o grav& de*resiune industrial&. Cau(ele
tul/ur&rilor au %ost a+elea'i +a 1n 1E162 de.o/ili(area su/it& a unui .are nu.&r de oa.eni +are
nu-'i .ai g&seau lo+ul 1ntr-o e+ono.ie trans%or.at&? de(voltarea *rodigioas& a .a'inis.ului
datorit& ne+esit&)ilor de r&(/oi? /ugetul u.%lat de enor.itatea datoriilor +ontra+tate 1n ti.*ul
+a.*aniei. Cri(a din 192:H19;1, +u toate +& n-a dat lo+ la violen)e, ni+i la r&s+oale, a %ost .ai
*ro%und& 'i .ai *eri+uloas& de+0t +ea din 1E16H1E21. L /u+at& de vre.e, +0)iva /uni o/servatori
se 1ntre/au da+& nu +u.va Anglia era +onda.nat&. Avansul *e +are-l luase 1n se+olul al IlI-lea %a)&
de rivalii s&i %usese *ierdut. Industria sa, nu at0t de /ine e+,i*at& +a a+eea a Cer.aniei 'i a =tatelor
!nite, era, 1n a%ar& de a+easta, *arali(at& din *ri+ina salariilor .ai ridi+ate de+0t a+elea de *e
+ontinent 'i de +are trade&union&urile nu 1ng&duiau s& se ating& +ineva. Co.er)ul s&u e4terior
su%erea din +au(a s&r&+irii lu.ii 'i a dis*ari)iei +onsu.atorilor? %lota +o.er+ial& era l&sat& %&r& ni+i
o 1ntre/uin)are. $entru a-'i *&stra rolul s&u de /an+,er al lu.ii, ea 1n+ear+&, *0n& 1n 19;1, s& .en-
)in& valoarea-aur a lirei sterline, 'i a+east& *oliti+& .onetar&, +are 1n teorie se *utea sus)ine, dar +are
1n *ra+ti+& se dovedi ne%ast&, %&+u s& +reas+& 'i .ai .ult 'o.a@ul.
;9: Autorul vrea s& s*un& +& s+rutinul +u un singur tur nu *er.ite +o./ina)iile, +artelurile ele+torale 1n+,eiate *e *lan
lo+al.
129
I3. $ro/le.a 'o.a@ului engle( era +o.*le4&. u.&rul oa.enilor o+u*a)i 1n Anglia du*&
r&(/oi 1n realitate a +res+ut, nu s-a .i+'orat. 7n 1911 .un+eau 12 927 ::: de /&r/a)i 'i F 929 ::: de
%e.ei. 7n 1921, 1; 6F6 ::: de /&r/a)i 'i F 7:1 ::: %e.ei. 6ar nu.&rul total al +et&)enilor 1n +&utare
de lu+ru era .ai .are 'i, .ai ales, se *rodusese o de*lasare a .0inii de lu+ru. Minele, +&ile %erate,
industria te4til& %oloseau .ai *u)ini .un+itori? +o.er)ul, ra.urile de agre.ent 8s*orturi, ,oteluri
et+<, trans*orturile rutiere %oloseau di.*otriv& un nu.&r .ai .are. #a a+este s+,i./&ri legate de
natura industriilor +ores*und +urioase .igra)iuni. 7n ti.*ul revolu)iei industriale, +entrul de
greutate al Angliei se de*lasase de la sud la nord? ast&(i trans*ortul energiei ele+tri+e, .otoarele
a+)ionate +u /en(in& atrag *o*ula)ia s*re sud 'i, 1n s*e+ial, 1n regiunea #ondrei. "olosirea a+estor
noi %or)e e4*li+& 'o.a@ul grav al .inerilor, datorit& 'i .&ririi *rodu+)iei 1n alte )&ri .ai /ine utilate,
1n s*e+ial 1n $olonia. 7n 1926 o 1n+er+are de a s+&dea salariile .inerilor *rovoa+& o grev& general&.
\iarele 1n+et0nd s& a*ar&, guvernul *u/li+& o .i+& %oaie o%i+ial&2 British ,aHette$ 'i 1'i ane4& 1n
.od te.*orar British Broadcastin! -orporation 8singura +o.*anie autori(at& 1n Anglia s& %a+&
e.isiuni de radio<. =t&*0n *e o*inia *u/li+&, s*ri@init de .a@oritatea )&rii, sus)inut de nu.ero'i
voluntari +are +ola/orau +u *oli)ia 'i asigurau a*rovi(ionarea .arilor ora'e, guvernul +onservator a
1nvins greva.
3. C0nd nu.&rul 'o.erilor de*&'i un .ilion 'i @u.&tate, asigurarea +ontra 'o.a@ului
ne.ai*ut0nd %a+e %a)&, tre/ui s& %ie 1nlo+uit& *rintr-o su/ven)ie, dole$ siste. ruin&tor *entru /uget.
!n guvern la/urist, *re(idat de Ra.saD Ma+donald, venind la *utere 1n 1929, nu reu'i .ai .ult
de+0t guvernul +onservator s& 1nving& 'o.a@ul 'i +ri(a. 7n =tatele !nite, 1n Euro*a, +a*itali'tii
*ierdeau ori+e 1n+redere 1n viitorul Angliei. Aurul evada din )ar&. 7n ti.*ul +elei de-a doua @u.&t&)i
a lunii iulie 19;1, trei(e+i 'i +in+i de .ilioane de lire se s+urser& ast%el din #ondra. 7n rit.ul a+esta,
/an+ruta nu era de*arte. Ra.saD Ma+donald se g0ndi +& un +a/inet na)ional ar ins*ira .ai .ult&
1n+redere. "&r& a %i *us 1n .inoritate de *arla.ent, +are de alt%el era 1n va+an)&, el 1i o%er& regelui
de.isia. "u 1ns&r+inat s& %or.e(e, +u +on+ursul +onservatorilor, un +a/inet de +oali)ie, *e +are 1l
*re(id& tot el 1n 19;F, dat& la +are =tanleD AaldJin, leader& ul +onservatorilor, 1i ur.& la *utere.
3I. Redresarea ra*id& a e+ono.iei /ritani+e 1n *erioada 19;1H19;F 1i sur*rinse 'i *e +ei .ai
o*ti.i'ti. $e de o *arte > 'i 1ntr-o larg& .&sur& > ea se datora s0ngelui re+e al na)iunii, *e de alta
energi+ului .inistru al %inan)elor2 eville C,a./er-lain. Metodele %olosite au %ost destul de si.*le2
a6 Anglia a renun)at s& .en)in& valoarea-aur a lirei. Cursul ei a s+&(ut 1n "ran)a de la 12F la 7F de
%ran+i. Insularitatea .un+itorilor 'i a %un+)ionarilor /ritani+i a %&+ut +a a+east& s+&dere s& nu %ie ur-
.at& de o +re'tere i.*ortant& a salariilor. $re)urile engle(e au s+&(ut .ai .ult de+0t a+elea ale
/lo+ului-aur, %avori(0nd e4*ortul. B&rile s+andinave, A.eri+a de =ud 'i, 1ntr-o anu.it& .&sur&,
A.eri+a de ord ur.0nd %lu+tua)iile lirei, se +onstitui o (on& a lirei, 1n interiorul +&reia *ia)a
#ondrei *utea s&-'i +ontinue rolul s&u de +entru /an+ar? b6 #i/erul s+,i./ a %ost a/andonat. #a
+on%erin)a de la LttaJa 819;2<, oa.enii de stat /ritani+i invitaser& do.inioanele s& 1n+,eie +u
.etro*ola a+orduri e+ono.i+e. 6ar do.inioanele se ar&tar& *u)in entu(ias.ate 'i e'e+ul a+esta 1i
1n+ura@& *e .ini'trii engle(i s& +aute re(olvarea *ro/le.elor lor .ai +ur0nd 1ntr-o reorgani(are
intern&. Tari%e *rote+)ioniste 1ng&duir& industria'ilor > 1n dauna "ran)ei 'i a Cer.aniei > s&
re+u+ereas+& *ia)a engle(&. Nalter Elliot
;91
%&+u un .are e%ort *entru a reani.a agri+ultura 'i +re'-
terea vitelor? c6 7n s%0r'it, /ugetul a %ost e+,ili/rat gra)ie e+ono.iilor, a++e*tate +u +ura@, 'i a unor
noi i.*o(ite. L *oliti+& de +redite ie%tine *er.ise industriei de +onstru+)ii s& +unoas+& o .are
*ros*eritate. 6ou& .ilioane de +ase noi %ur& +l&dite 1ntre 1919 'i 19;;. Toate a+este .&suri au
*rodus re(ultate %eri+ite. 6e'i 'o.a@ul era 1n+& de*arte de a %i 1nvins, a 1n+e*ut s& des+reas+&.
;91 L. *oliti+ +onservator 81EEEH19FE<? 1ntre 19;: 'i 199: a de)inut 'i %un+)ii guverna.entale.
12F
3II. E +a(ul oare s& se +onse.ne(e s%0r'itul li/erului s+,i./ 1n Anglia, .oartea Angliei
individualiste 'i i.*erialeM E +a(ul s& se ad.it& +& s-a n&s+ut o nou& Anglie 5autar,i+&5 'i
*rote+)ionist&M Adev&rul e .ult .ai si.*lu. 7n se+olul al IlI-lea, di%eren)a de nivel 1ntre +ivili(a)ia
euro*ean& 'i restul lu.ii +rease un larg +urent de s+,i./uri, +are asigurase 1n a+ela'i ti.* /iruin)a
unui +ontinent 'i a unei do+trine. "or)a a+estui +urent nu *utea de+0t s& se .i+'ore(e? r&(/oiul a
a++elerat s+,i./area siste.ului. 7nt0lnind deodat& un tai%un e+ono.i+, Anglia a str0ns velele. 7ntr-o
e*o+& de de(ordine .ondial&, ea g&si +&-i avanta@os s& reuneas+& *rodu+)ia 'i +onsu.a)ia 1ntr-un
gru* .i+, u'or de +ontrolat. E vor/a de un +o.*ro.is 'i nu de o +onvertire.
3III. Tot un +o.*ro.is a *er.is engle(ilor s&-'i salve(e i.*eriul, a +&rui de(.e./rare era
anun)at& de .ul)i euro*eni *rin 192F. 6o.inioanele > Canada, Australia, oua \eeland&, A%ri+a de
=ud > d&duser& 1n ti.*ul r&(/oiului, %&r& *re+u*e)ire, oa.eni 'i /ani +a s& a@ute .etro*ola. 6ar
1n)elegeau s-o %a+& 1n +alitate de state inde*endente. C0nd %u +reat& =o+ietatea a)iunilor, +erur& s&
ai/& re*re(entan)i deose/i)i de +ei ai Angliei. Al doilea statut de la Nest.inster 819;1< sti*ula +&
*arla.entul /ritani+ nu va .ai avea dre*tul s& legi%ere(e *entru do.inioane? +& dre*tul de *a+e sau
de r&(/oi, +a 'i a+ela de a 1n+,eia tratate, 1n +eea +e le *rive'te va a*ar)ine do.inioanelor? 'i, 1n
s%0r'it, *ri.-.ini'trii do.inioanelor de*indeau dire+t de suveran. 6e a+i 1nainte regele este singura
leg&tur& o%i+ial& dintre Anglia 'i na)iunile +are %or.ea(& -o""onwealth&ul. $rintr-un tratat din
1921 se ,ot&r0se +a 'i Irlanda s& %ie do.inion. =e +rease un stat li/er al Irlandei de =ud, *rovin+iile
!lsterului r&.0n0nd, a'a +u. doreau, engle(e. 6in 1922 *0n& 1n 19;1, Irlanda, su/ *re'edin)ia d-lui
Cosgrave, a++e*t& a+east& situa)ie, dar 1n 19;1 de 3alera, +are-l 1nlo+ui *e Cosgrave, ru*se +o.*let
toate leg&turile +u Anglia. 6in a+el .o.ent, Irlanda nu .ai re+unoa'te ni+i leg&tura .onar,i+&, nu
tri.ite re*re(entan)i la +ere.oniile /ritani+e 'i se +o.*ort& +a un stat inde*endent.
II. Tre+erea de la via)a rural& la via)a ur/an& %usese la 1n+e*utul se+olului al IlI-lea +au(a
unor .ari su%erin)e? la 1n+e*utul se+olului al II-lea, de(voltarea trans*orturilor rutiere 'i a+eea a
distra+)iilor *o*ulare a adus, di.*otriv&, o rena'tere a vie)ii rurale. $e largi autostr&(i +ir+ulau 1n
toat& Anglia auto+are, .a'ini, .oto+i+lete, ale +&ror valuri, a+o*erind rarele auto.o/ile de lu4, erau
se.nul unei ra*ide nivel&ri a +laselor. $e .alul .&rilor, al r0urilor, al *is+inelor, se ridi+a o nou&
Merr% On!land$ *entru +are gra.o%onul 'i radioul 1nlo+uiser& viola d'a.ore
;92
'i +lave+inul.
#i/ertatea .oravurilor le 1ng&duia tinerilor 'i tinerelor s& guste 1.*reun& a+este *l&+eri. =avan)ii,
ro.an+ierii, dra.aturgii e.an+i*aser& de reti+en)ele vi+toriene o .are *arte din tineretul engle(.
Teatrul din #ondra a %ost 1ntre +ele dou& r&(/oaie tot at0t de 1ndr&(ne) +a *e vre.ea lui Congreve
sau a lui ND+,erleD. =e *utea o/serva +on+o.itent la ro.an+ieri +a #aJren+e 'i Aldous Hu4leD
sin+eritatea e*o+ii *ri.ilor regi ,anovrieni, su*ravie)uirea *uritanis.ului 'i trans%or.area
radi+alis.ului religios 1ntr-un radi+alis. *oliti+, *a+i%ist 'i se4ual. u tre/uie uitat, de alt%el, 1n
inter*retarea a+estor autori +& o*erele lor nu erau +itite de+0t de o .inoritate 'i +&, 1n 1ntreg
i.*eriul, .iriade de /&r/a)i 'i %e.ei r&.0neau +redin+io'i dis+i*linelor religioase 'i .orale ale
se+olului *re+edent.
I. Curentul de o*inii +are a dus *e nea'te*tate la a/di+area regelui Eduard al 3III-lea
8de+e./rie 19;6< a %&+ut evident *entru toat& lu.ea e4isten)a 'i %or)a a+estei Anglii tradi)ionale.
$&rintele s&u, Ceorge al 3-lea, 'i .a.a sa, regina Maria, 1nt&riser& 'i .ai .ult, *rin si.*litatea 'i
de.nitatea vie)ii lor, *restigiul .onar,iei. Gu/ileul regelui Ceorge 'i, du*& +0teva luni, %uneraliile
sale 1ng&-duiser& *o*oarelor din i.*eriu s&-'i .ani%este loia-lis.ul. Eduard al 3III-lea 1nsu'i
%usese 1n+on@urat la 1n+e*utul do.niei sale de o si.*atie a*roa*e unani.&. Anglia *&rea %eri+it& +&
a g&sit un suveran .odern 'i de via)& +are, 1n (iua ur+&rii *e tron, a venit +u avionul la #ondra 'i
;92 Instru.ent .u(i+al +u +oarde a*&rut 1n se+olul al I3II-lea 'i r&s*0ndit 1n se+olul al I3III-lea, av0nd un ti./ru
dul+e, *otrivit *entru e4e+utarea *ieselor liri+e.
126
+are vi(ita 1n egal& .&sur& +astelele pairilor 'i +asele 'o.erilor. 6ar Ti"es avea s&-i a*li+e lui
Eduard al 3III-lea, 1nainte de a %i tre+ut .&+ar un an, +uvintele lui Ta+it2 ;"niura consensu capa)
:"perii nisi i"perasset
;9;
.
II. 6o.nia nu durase ni+i (e+e luni, +0nd +et&)enii engle(i 'i +ei din do.inioane a%lar& > din
(vonuri *ersistente, *re+u. 'i din (iarele a.eri+ane > +& regele se *reg&tea s& ia de so)ie o
a.eri+an&, Mrs. =i.*son, +are era *e *un+tul de a o/)ine al doilea divor) al ei. 6e *retutindeni
soseau la *ri.ul .inistru, =tanleD AaldJin, .esa@e de averti(are 'i de nelini'te? a+esta 1i +eru
regelui o audien)& 'i 1i e4*use *ri.e@diile unei ast%el de ,ot&r0ri. i.eni nu i-ar %i +ontestat
suveranului dre*tul de a lua de so)ie, a'a +u. au %&+ut at0)ia str&.o'i ai s&i, o str&in&, dar o .are
*arte a su*u'ilor re%u(au s& re+unoas+& o +&s&torie +u o %e.eie de dou& ori divor)at&. Regele 1nsu'i,
+on'tient de a+este di%i+ult&)i, suger& o +&s&torie .organati+&. i+i o lege engle(& nu *er.itea s& se
re+urg& la un ast%el de e4*edient 'i ni+i guvernul /ritani+, ni+i guvernele do.inioanelor n-ar %i
+onsi.)it s& *ro*un& votarea unei legi noi 1n a+east& *rivin)&. To)i a*re+iau +& o ast%el de +&s&torie
ar 'tir/i 1n .od grav autoritatea +oroanei. =-ar %i %or.at %a+)iuni de ne1.*&+at. Regele, de*arte de a
r&.0ne ar/itrul unani. a++e*tat 'i leg&tura +u statele i.*eriului, *utea deveni, di.*otriv&, o
*ri+in& de 1nvr&@/ire- 'i s+andal.
III. #a 1n+e*utul lunii de+e./rie 19;6, de(/aterea deveni *u/li+& 'i, ti.* de dou& (ile,
o*inia londone(& os+il&. \iarele *o*ulare a+u(au guvernul, /iseri+ile 'i aristo+ra)ia +& a*&rau +u
i*o+ri(ie o .oral& 1nve+,it&? .ani%estan)ii strigau *e strad&2 53re. *e regele nostruT5 6ar +,iar la
#ondra .ul)i.ile a+estea erau *u)in nu.eroase, 'i .asele .ai t&+ute din *rovin+ie, a+elea din Bara
Calilor, din =+o)ia, din do.inioane 1i 1n'tiin)ar& +ur0nd *e re*re(entan)ii lor +& 1.*&rt&'eau *&rerea
+a/inetului /ritani+. Ma@oritatea +et&)enilor din regat 'i din i.*eriu +ereau +a regele s& aleag& 1ntre
+oroan& 'i +&s&torie. $arla.entul, +are 1n tot ti.*ul +ri(ei a dovedit o dis+i*lin& voluntar&, de.n&
de toat& lauda, a a*ro/at %&r& re(erve %er.itatea *ri.ului .inistru. Eduard al 3III-lea 1nsu'i dorea
s& a/di+e. 5=unt gata s& *le+5, 1i s*usese lui AaldJin. i+i o +li*& el nu s*ri@ini *e +ei +are ar %i vrut
s& trans%or.e a+east& dra.& senti.ental& 1ntr-o intrig& *oliti+&. C,iar 1n (iua +0nd, du*& a/di+are
811 de+e./rie 19;6<, 1i ur.& la tron %ratele s&u, su/ nu.ele de Ceorge al 3l-lea, el adres& din
Nindsor %o'tilor lui su*u'i un .esa@ 1n +are le e4*li+a ,ot&-r0rea luat& 'i 1'i a%ir.a 1n ter.eni
.i'+&tori loia-lis.ul %a)& de noul suveran. ,od save the Kin! althou!h : be not he
;99
, s+risese
=,aKes*eare 1n (ichard al ::&lea.
IIII. L dra.& at0t de +iudat& +u. Anglia nu .ai +unos+use *0n& atun+i a dovedit +& rolul
.onar,iei r&.0ne destul de i.*ortant *entru +a *o*orul s&-i +ear& %a.iliei regale virtu)i e4e.*lare,
+& institu)iile *arla.entare 1'i *&strea(& +a*a+itatea lor de a asigura +ele .ai .ari s+,i./&ri 1n s*irit
de ordine, 1n)ele*+iune 'i de.nitate 'i, 1n s%0r'it, +& na)iunea-.a.& 'i do.ini+anele *ot, 1n +a(uri
grave, s& se *un& de a+ord > re*ede 'i dis+ret > 1n vederea unei a+)iuni +o.une. A'a +u. un /olnav
1ns&n&to'it se si.te uneori .ai viguros +a 1nainte de /oal&, i.*eriul /ritani+ a ie'it din a+east& +ri(&
.ai 1n+re(&tor 1n legile sale 'i 1n el 1nsu'i. 5Co*a+ul a %ost violent (guduit de %urtun&? s-a v&(ut
ast%el 'i .ai /ine +0t de tari 1i sunt r&d&+inile5.
II3. 7ntre +ele dou& r&(/oaie, tradi)iile Angliei, +are i-au servit at0t de /ine 1n *oliti+a intern&,
au deservit-o 1n *oliti+a e4tern&, atun+i +0nd a 1n+er+at s& a*li+e .etode ve+,i la o situa)ie nou&.
Ideea +are o o/seda era .en)inerea 5e+,ili/rului *uterii5 1n Euro*a. 6e a+eea, la %el +u. 1n 1E1F
;9; 56u*& *&rerea tuturor, vredni+ de do.nie, da+& n-ar %i do.nit5 81n li./a latin&<. Ta+itus, @istoriae$ I, 99, E? +u-
vintele istori+ului ro.an se re%er& la 1.*&ratul Cal/a 8anul 6E e.n.<.
;99 Du"neHeu s&l apere pe re!e$ de<i nu sunt eu acela 81n li./a engle(&<. (ichard al ::&lea$ a+tul al I3-lea, s+ena I.
127
sus)inuse "ran)a 1.*otriva alia)ilor, 1n 1919 s-a te.ut +& Cer.ania a ie'it *rea sl&/it&. Qi +0nd
"ran)a +eru +a =o+ietatea a)iunilor s& %ie *reg&tit& s& a*li+e, la nevoie +u %or)a, ,ot&r0rile sale,
.ini'trii engle(i 1i o*user& ideea +onstr0ngerii .orala. Constr0ngerea .oral& nu *utea avea vreun
e%e+t 1ntr-o vre.e +0nd .ari )&ri euro*ene, +a Italia, a*oi Cer.ania, se l&sau do.inate de di+tatori
8Adol% Hitler, Aenito Mussolini<, *orni)i, 1n virtutea do+trinei lor, s& u(e(e de violen)&. $o*orul
engle( a 1n)eles lu+rul a+esta +,iar 1naintea guvernului s&u. $u)in +0te *u)in, *ro*aganda %&+ut& 1n
toat& )ara de !niunea *entru =o+ietatea a)iunilor, s*ri@init& de /iseri+i, +re& o 5.isti+& a Cenevei5.
C0nd, 1n 19;F, Italia +u+eri Etio*ia, un val de si.*atie sus)inu /rus+a rea+)ie i.*erial& 'i, *entru
*ri.a oar& din 1919, Marea Aritanie *ro*use s& se a*li+e san+)iunile *rev&(ute de *a+t. Anglia 'i
"ran)a .ergeau 1n +ontrati.*. =an+)iunile, insu%i+iente, %ur& li*site de e%e+t. Italia se tre(i arun+at&
1n ta/&ra Cer.aniei 8)a (o"aH Berlin6 'i +a/inetul lui eville C,a./erlain 8+are 1i ur.& 1n 19;7
lui AaldJin< 1n+er+& s& du+& o 5*oliti+& de 1.*&+iuire5.
I3. $oliti+a a+easta nu *utea reu'i +u aventurieri +are nu res*e+tau de+0t %or)a. 7n+ura@at de
un tratat naval *e +are-l *ro*usese 'i asu*ra +&ruia Marea Aritanie +&(use de a+ord, *re+u. 'i de
%a*tul +& "ran)a 'i Anglia 1i 1ng&duiser& s& re.ilita-ri(e(e, 1n 19;6, .alul st0ng al Rinului, Hitler
1ntre*rinse o serie de +u+eriri de r&(/oi. Ast%el, 1n .artie 19;E %u ane4at& Austria. A*oi veni r0ndul
Ce,oslova+iei. 6-l C,a./erlain 'i *rietenii s&i +redeau +& da+& se va da satis%a+)ie Cer.aniei 1n
anu.ite *un+te, ea va %i dis*us& a*oi s& +oo*ere(e la .en)inerea ordinii euro*ene. #a +on%erin)a de
la Mcn+,en, din se*te./rie 19;E, Marea Aritanie 'i "ran)a a/andonar& Ce,oslova+ia. 53& adu+
*a+ea 'i onoarea5, s*use C,a./erlain +0nd se 1ntoarse la #ondra. Erau +uvintele lui 6israeli du*&
Congresul de la Aerlin. Ninston C,ur+,ill r&s*unse2 5Anglia 'i "ran)a aveau de ales 1ntre *a+e 'i
de(onoare. Ele au ales de(onoarea 'i vor avea r&(/oi5. C,ur+,ill avea dre*tate, deoare+e Hitler,
v&(0nd la Mcn+,en +e sla/e erau de.o+ra)iile, nu se .ai te.u de a+u. 1n+olo de ni.i+. 6e'i se
anga@ase s& res*e+te +eea +e .ai r&.0nea din Ce,oslova+ia, 1n .artie 19;9 se ,ot&r1, 1n dis*re)ul
anga@a.entelor luate %a)& de C,a./erlain, s& invade(e toat& )ara.
I3I. Hitler nu *rev&(use s+,i./area *e +are un ast%el de s*er@ur 1l va adu+e 1n atitudinea lui
C,a./erlain. 7ntr-o +li*&, o.ul de stat +are +&utase at0t de .ult *rietenia Cer.aniei, deveni
adversarul ei. 6eoare+e totul l&sa s& se *revad& +& vi+ti.a +ea .ai a*ro*iat& va %i $olonia, el
in%or.& guvernul *olone( +& 1n +a(ul 1n +are va %i ata+at, guvernul .a@est&)ii sale 1i va da
guvernului *olone( 1ntreaga asisten)& +are-i va sta 1n *utin)&. Qi atun+i un nou r&(/oi euro*ean
deveni inevita/il. L dat& .ai .ult, Anglia se a%la 1n %a)a unei *uteri ,ot&r0te s& do.ine Euro*a 'i
*oate lu.ea? o dat& .ai .ult ea se de+isese s& se o*un&? o dat& .ai .ult avea solda)i *e +ontinent2
"ran)a 'i $olonia. $oate ar %i *utut s& atrag& 1n @o+ul s&u 'i Rusia, dar nego+ierile au e'uat 'i Rusia
se.n& un *a+t de neagresiune +u Cer.ania. Al doilea r&(/oi .ondial 1n+e*ea su/ aus*i+ii *roaste.
$olonia %u invadat& 'i, la ; se*te./rie, d-l C,a./erlain anun)& 1n Ca.era Co.unelor intrarea 1n
r&(/oi a )&rii sale. 5=*er s& tr&ies+ destul > s*use el > +a s& .ai a*u+ (iua 1n +are va %i distrus
,itleris.ul 'i va %i resta/ilit& li/ertatea 1n Euro*a5. Hitleris.ul avea s& %ie distrus 'i li/ertatea
resta/ilit&, dar du*& .oartea lui C,a./erlain. Ninston C,ur+,ill, o. de geniu 'i i.agina)ie, %&+ut
s& guverne(e *e vre.e de %urtun&, ne1./l0n(it 'i *itores+, va deveni .arele *re.ier al r&(/oiului 'i
el va %i a+ela +are va +ondu+e )ara sa la vi+torie.
%II
AL DOILEA R"BOI MONDIAL
12E
I. Mai .ult de+0t r&(/oaiele na*oleoniene, .ult .ai .ult de+0t r&(/oiul din 1919, al doilea
r&(/oi .ondial a %ost *entru Anglia o +,estiune de via)& 'i de .oarte. 7n+e*0nd de la +u+erirea
nor.and&, Anglia, a*&rat& de %lota sa, de ar.ata sa, de /og&)ia 'i de alia)ii s&i, se si.)ea 1n
siguran)& +,iar 'i atun+i +0nd se a%la 1n toiul /&t&liilor. 3i+toriile 'i le +0'tiga *e +ontinent sau *e
+ine 'tie +are o+ean 1nde*&rtat. 6u*& 192: *rogresul avia)iei ani,ilase 1n /un& *arte /ene%i+iile
insularit&)ii. 7n +ursul r&(/oiului din 19;9H199F, #ondra avea s& a*ar& +a o )int& %oarte vulnera/il&.
#u.ea avea s& vad& +eea +e n-ar %i +re(ut *osi/il2 o serioas& a.enin)are de inva(ie a Angliei de
+&tre Cer.ania, dru.urile Mediteranei t&iate de A4&, 1n ti.* +e alian)a Ga*oniei +u di+tatorii *unea
1n *eri+ol India, =inga*ore 'i +,iar Australia. $0n& la ur.&, gra)ie anti+elor virtu)i de tena+itate, de
+al. 'i de +ura@, gra)ie de ase.enea s*ri@inului =tatelor !nite, al Rusiei 'i al .i'+&rilor de re(isten)&
din Euro*a, Marea Aritanie va ie'i onora/il din a+ele 5guri de in%ern5, .0ndr& de %or)a sa .oral&, de
unitatea sa, de %idelitatea do.inioanelor, dar nelini'tit& 1n *rivin)a viitorului 'i 'tiind +&, de a+i
1nainte, di*lo.a)ia sa tradi)ional& va tre/ui s+,i./at& 1n .od radi+al.
II. #a 1n+e*utul r&(/oiului avea +a alia)i $olonia 'i "ran)a, dar nu le *utea da un s*ri@in
su%i+ient ni+i *e us+at, ni+i 1n aer. L lung& *erioad& de *a+i%is. sl&/ise *oten)ialul s&u de r&(/oi. 7n
a*rilie 199: ea nu *usese 1n+& 1n stare de lu*t& de+0t (e+e divi(ii. A tre/uit s& vin& C,ur+,ill la
*utere *entru a da *rodu+)iei i.*ulsul *uterni+ de +are avea nevoie. Insu%i+ient sus)inut&,
insu%i+ient e+,i*at&, $olonia nu *utuse re(ista de+0t o lun&. "ran)a, +ont0nd *e linia Maginot,
*reg&ti un r&(/oi de%ensiv, dar linia nu a+o*erea %rontiera de nord 'i a+easta %u tre+ut& 1n .ai 199:
de +&tre divi(iile /lindate ale lui Hitler, +are a violat neutralitatea Llandei 'i a Aelgiei. Ar.atele
%ran+o-/ritani+e se v&(ur& t&iate de /a(ele lor *rin +ursa s*re .are a +arelor de asalt ger.ane. 7n
+0teva (ile, de(organi(area *rodus& de Luftwaffe
;9F
, st&*0na aerului, de tan+urile +e ata+au
statele-.a@ore, 1naint0nd *0n& 1n s*atele %rontului, de .ilioanele de re%ugia)i +are 1n+ur+au +ir+ula)ia
*e dru.uri deveni at0t de .are 1n+0t ori+e +ontraata+ 'i +,iar ori+e .anevr& erau i.*osi/ile.
III. Atun+i, o %lot& de a*roa*e o .ie de vase, de toate +ategoriile 'i toate .&ri.ile >
+ru+i'&toare, *a+,e/oturi, ia+,turi, /&r+i, 'alu*e >, sosi din Anglia la 6unKerVue, noa*tea, su/ o
*loaie de /o./e, +a s& +uleag& r&.&'i)ele ar.atelor aliate. "ur& 1./ar+a)i a*roa*e *atru sute de .ii
de oa.eni, su/ *rote+)ia eroi+elor divi(ii %ran+e(e, +are se sa+ri%i+ar& *entru a a*&ra ora'ul de
ina.i+, 'i a avia)iei de v0n&toare /ritani+e, +are, de la /a(ele sale din Anglia, *rote@a 6unKerVue-ul.
Ast%el Anglia 1'i re+u*er& oa.enii, dar nu 'i e+,i*a.entul, +are a tre/uit s& %ie a/andonat. Atun+i
+0nd "ran)a, ale +&rei ar.ate %useser& +o.*leta.ente de(organi(ate, se.n& un ar.isti)iu, Marea
Aritanie se tre(i singur&, +u ar.e 1nve+,ite, 1n %a)a unei a.enin)&ri +u inva(ia. Ea se *use +ura@os *e
lu+ru, 1n%iin)& o nou& ar.at&, +onstrui tran'ee 'i instala)ii .ilitare *e toate *la@ele 'i %ale(ele sale 'i
*reg&ti (iduri de %l&+&ri ali.entate de o i.ens& re)ea de )evi +u /en(in&. i+i un .o.ent ea nu %u
atins& de .or/ul dis*er&rii. Anglia nu %usese ni+iodat& /&tut& 'i nu voia s& +read& +& ar *utea %i
vreodat&. 3enir& 1n Anglia guvernele 1n e4il din orvegia, din Aelgia, din $olonia, din
Ce,oslova+ia, venise 'i generalul de Caulle, 1.*reun& +u voluntarii s&i, din "ran)a. =avan)ii engle(i
%&+eau .inuni 'i se+ondau *rin inven)iile lor .arina 'i avia)ia 8lu*ta 1.*otriva .inelor .agneti+e,
radarul<. C,ur+,ill, +are se dovedi atun+i un .inistru de talia lui $itt, ani.& e%orturile tuturor.
5A&t&lia "ran)ei s-a ter.inat? +red +& /&t&lia Marii Aritanii este *e +ale s& 1n+ea*&. 6e a+east&
/&t&lie de*inde salvarea +ivili(a)iei +re'tine... =& ne 1nt&ri. ini.ile +a s& ne 1nde*lini. datoria 'i s&
ne +o.*ort&. ast%el 1n+0t, da+& I.*eriul /ritani+ 'i +o.unitatea sa de na)iuni vor .ai d&inui .ii de
ani, oa.enii a+elor vre.uri viitoare s& *oat& s*une2 OA %ost +ea .ai .&rea)& +li*& din istoria lorP5.
I3. Qi iat& +& 1ntr-adev&r Anglia a +unos+ut atun+i +li*a ei +ea .ai .&rea)&, dar 'i +ea .ai
*ri.e@dioas&. Ata+ul a venit *e +alea aerului. Coering, +are +redea +& are, 'i avea e%e+tiv, o
;9F r"a aerian * nu.ele o%i+ial al avia)iei ger.ane 1n ti.*ul +elui de-al doilea r&(/oi .ondial.
129
(dro/itoare su*erioritate aerian&, voia s& %r0ng& *rin /o./arda.ente .asive a*&rarea 'i +ura@ul
engle(ilor, ast%el +a inva(ia s& devin& u'oar&. $ri.a .are /&t&lie aerian& din istorie a durat de la
s%0r'itul lui august *0n& 1n noie./rie 199:. $ilo)ii din avia)ia engle(& > (o%al ir Force * erau de
*atru ori .ai *u)in nu.ero'i de+0t +ei din Luftwaffe$ dar erois.ul 'i di/&+ia lor au *ri+inuit avia)iei
na(iste ast%el de *ierderi 1n+0t 1n +ele din ur.&, a renun)at la ini)iativa sa. 5i+i+0nd 1n istorie, at0)ia
oa.eni n-au datorat at0t de .ult at0tor de *u)ini...5, s*use C,ur+,ill. R&(/oiul-%ulger 8Alit(Krieg<
distrusese +artiere 1ntregi din #ondra, in+endiase do+urile, r&sese de *e su*ra%a)a *&.0ntului ora'e
1ntregi, +u. a %ost CoventrD, dar a*rinsese 51n ini.ile /ritani+e 'i 1n 1ntreaga lu.e un ase.enea
%o+5 1n+0t avea s& ard& 5+u o %la+&r& vie 'i drea*t& *0n& 1n (iua 1n +are ulti.ele vestigii ale tiraniei
na(iste5 din toat& Euro*a vor %i *re%&+ute 1n +enu'&.
3. 6ar *0n& s& a@ung& a+olo, Anglia a traversat o lung& 'i dureroas& *erioad& de 1n%r0ngeri. Ea
nu a reu'it s& 1.*ing& Iugoslavia 'i Cre+ia la re(isten)& 1.*otriva Cer.aniei de+0t *entru a vedea
a+este )&ri re*ede 1nvinse 'i o+u*ate. 7n Mediterana, +a 'i *e o+eane, su/.arinele 1i *ri+inuir&
*ierderi ne.ai*o.enite, *e +are +onstru+)ia de noi vase era de*arte de a le +o.*ensa. Cer.anii
+u+erir& Creta *e +alea unei inva(ii aeriene > *ri.a din istorie >, +eea +e *utea ins*ira te.eri .ari
*entru Egi*t. 7n de'ert, 1ntre Tri*olitania 'i Ale4andria, divi(iile italiene %useser& 1nt&rite de frika
Korps al .are'alului Ro..el 'i tru*ele /ritani+e din To/ruK se a%lau 1n+er+uite. 6ar .arii
aventurieri se e*ui(ea(& totdeauna %iind+& nu 'tiu s& se o*reas+& la ti.*. 7n lo+ s& e4*loate(e, +u
toate %or)ele sale, vi+toria a%ri+an&, Hitler +o.ise 1n iunie 1991 ne/unia %&r& sea.&n de a ata+a
Rusia. 6in a+ea (i r&(/oiul era +0'tigat de C,ur+,ill, +&+i el avea, *e de alt& *arte, s*ri@inul %&r&
re(erve al lui Roosevelt, +are, %er. ,ot&r0t s& intre 1n r&(/oi, dar s& n-o %a+& de+0t 1n (iua +0nd
A.eri+a va %i gata s&-l ur.e(e, d&dea *0n& atun+i Angliei a@utorul .aterial +el .ai e%i+a+e su/
%or.& de 51.*ru.ut-1n+,iriere5, adi+& %&r& +a Anglia s& ai/& de v&rsat devi(e. 7.*ru.utul-
1n+,iriere ree+,i*& 1n *arte Ar.ata a o*ta, devenit& ulterior +ea .ai glorioas& ar.at& /ritani+& 8din
ea %&+eau *arte eroii %ran+e(i de la Air-HaKei.< 'i +&reia noile sale tan+uri 'i un nou 'e%,
Montgo.erD, 1i aduser&, 1n s%0r'it, 1n 1992 vi+toria de la El-Ala.ein, +are salv& Egi*tul.
3I. #a s%0r'itul anului 1991, =tatele !nite intrar& 1n r&(/oi 1n ur.a ata+ului dat de @a*one(i la
$earl Har/or. 7n+e*utul r&(/oiului din $a+i%i+ %u ne%eri+it *entru =tatele !nite, +are *ierdur&
"ili*inele? *entru Anglia, +are *ierdu =inga*ore 'i Air.ania? *entru Llanda, +are *ierdu Iava 'i
=u.atra? 'i *entru Australia, +are v&(u ar.ata @a*one(& la *or)ile sale. 6ar %or)a de *rodu+)ie a
A.eri+ii era at0t de .are, 1n+0t ori+e o/servator /ine in%or.at *utea s& *revad& +& du*& doi sau trei
ani ni+i Ga*onia, ni+i Cer.ania nu vor %i 1n stare s& re(iste ar.atelor aliate, +are vor avea atun+i
su*re.a)ia total& 1n aer 'i *e .are. 7n +eea +e *rive'te Euro*a, un ata+ %rontal 1n 1992 *&rea
i.*osi/il. L de/ar+are e%e+tuat& la 6ie**e, +u un .are +ura@, de +&tre +anadieni revelase %or)a
dis*o(itivelor de a*&rare ale ger.anilor. $lanul sta/ilit de +o.un a+ord 1ntre Anglia 'i A.eri+a
*revedea s& se ia dre*t *lat%or.& de *le+are A%ri+a de nord %ran+e(&. Ar.atele aliate de/ar+ar&
a+olo la E noie./rie 1992. Cur0nd ar.ata %ran+e(& din A%ri+a, 1n+& nu.eroas&, li se al&tur& 'i,
1.*reun&, ele (dro/ir& ar.atele ger.ane din Tunisia, la +are se al&turase Ro..el, %ug&rit de
Montgo.erD 'i *rins 1ntre dou& %o+uri. Ca*itularea total& a %or)elor ger.ane 'i italiene din A%ri+a de
nord a %ost *ri.a .are vi+torie a alia)ilor. u era 1n+&, s*use C,ur+,ill, 1n+e*utul s%0r'itului, dar era
s%0r'itul 1n+e*utului.
3II. 53enise ti.*ul s& se re+u+ereas+& Euro*a, unde, 1n toate )&rile o+u*ate, .i'+&rile de
re(isten)& 1i a'te*tau *e alia)i. e+esitatea de a asigura a+o*erirea aerian& a de/ar+&rilor i.*unea
salturi din *lat%or.& 1n *lat%or.&. 6in Tunisia, Eisen,oJer, +o.andant su*re., tre+u 1n =i+ilia, din
=i+ilia 1n Italia. Tre/uia +ontinuat e%ortul 1n a+east& dire+)ie, %&+0ndu-se din Mediterana +entrul
o%ensiveiM Era *&rerea lui Ninston C,ur+,ill. 6ar o*inia lui Roosevelt 'i a lui =talin /irui 'i se
1;:
,ot&r1 +a *rin+i*alul ata+ 1.*otriva 5%ort&re)ei Euro*a5 s& ai/& +a /a(& Insulele Aritani+e 'i s& %ie
1ndre*tat s*re +oasta nor.and&, *ri.ele o/ie+tive %iind C,er/ourg 'i *eninsula Cotentin. A+east&
o*era)ie, *reg&tit& +u in%init& gri@& 8+onstru+)ie de *orturi arti%i+iale, pipeline su/ Canalul M0ne+ii<,
%u 1n+er+at& la 6 iunie 1999 'i reu'i 1n .od ra*id. 6ar, ri*osta ger.an& %u un nou BlitHkrie!
1.*otriva Angliei, 'i 1n s*e+ial 1.*otriva #ondrei. 6e ast& dat& *roie+tilele, lansate de *e +oasta
euro*ean&, erau *urtate de ra+,ete %&r& *ilo)i. A+east& ar.& nou&, 31 83 *entru Eer!eltun! *
r&(/unare<, %usese studiat& de .ult& vre.e de ger.ani 'i (o%al ir Force arun+ase .ii de tone de
e4*lo(ive *e ra.*ele de lansare. Totu'i, *agu/ele %ur& enor.e 'i tot at0t de grave +a a+elea
*ri+inuite 1n ur.a ata+ului din 199:. Mai .ult de un .ilion de +ase %ur& distruse sau deteriorate de
/o./ele (/ur&toare. 32, o ra+,et& stratos%eri+&, av0nd o vite(& .ai .are de+0t sunetul, de@u+& siste-
.ul de a*&rare organi(at 1.*otriva lui 31. $are sigur +&, da+& ger.anii ar %i %ost 1n .&sur& s& 1n-
+ea*& a+east& o%ensiv& de+isiv& .ai devre.e, ea ar %i sting,erit %oarte .ult *reg&tirile *entru
inva(ie.
3III. 6ar reu'ita inva(iei 1i li*si %oarte +ur0nd de ra.*ele lor de lansare. Ar.atele /ritani+e
ur+ar& de-a lungul +oastei s*re Aelgia, 1n ti.* +e ar.atele a.eri+ane se 1ndre*tau s*re est, 'i divi(ia
#e+ler+ intra 1n $aris. #a 1F august o nou& de/ar+are %u e%e+tuat& 1n sudul "ran)ei 'i *rogres&, %&r& a
1nt0.-*ina greut&)i, s*re nord. 7n se*te./rie totul era gata *entru ata+area liniei =ieg%ried, dar un
ata+ %rontal ar %i *utut %i u+ig&tor. 7nainte de a-l *orni, Eisen,oJer 1n+er+& s& 1nv&luias+& *rin
Llanda e4tre.itatea nordi+& a liniei, lans0nd asu*ra ei, *rin sur*ri(&, +0teva divi(ii aero*urtate.
A+east& .anevr& e'u& 'i r&(/oiul .ai dur& o iarn& 1ntreag&, dar avia)ia /ritani+& 'i a.eri+an& %&+eau
*ra% industria ger.an& 'i nu .ai e4ista ni+i o 1ndoial& 1n +e *rive'te re(ultatul. 7n s%0r'it, ar.ata
venit& din vest se 1nt0lni +u ar.ata rus&, Hitler se sinu+ise 'i, la 7 .ai 199F, ina.i+ul se.n&
+a*itularea ne+ondi)ionat&. C,ur+,ill a*&ru 1ntr-un /al+on din #ondra 'i %u a+la.at? el evo+&
vre.ea +0nd lu.inile erau stinse, +0nd +&deau /o./ele 'i +0nd ni+i un o., ni+i un /&r/at, ni+i o
%e.eie, ni+i un +o*il, nu vor/ea de 1n+etarea lu*tei. A+u., Anglia, du*& ani 1ndelunga)i, s+&*ase din
5gurile in%ernului 'i din g,earele .or)ii5. Mai r&.0nea de 1nvins Ga*onia, dar 'i a+east& vi+torie era
*e +alea +ea /un&.
%III
CONCLU"II
I. Istoria Angliei este istoria uneia dintre +ele .ai re.ar+a/ile /iruin)e ale s*e)ei u.an&.
C0teva tri/uri sa4one 'i dane(e, r&t&+ite *e o insul& din .arginea Euro*ei, a.este+ate +u +0)iva
su*ravie)uitori +el)i 'i ro.ani, organi(ate de aventurieri nor.an(i, au devenit 1n +0teva se+ole
st&*0ne *e o trei.e din *lanet&. E interesant de a%lat se+retul unui destin tot at0t de ui.itor +a,
odinioar&, a+ela al Ro.ei.
II. A.este+ul raselor era /ine do(at, +li.atul s&n&tos, *&.0ntul %ertil. Adun&ri lo+ale
introduser& la sate gustul *entru dis+u)iile *u/li+e 'i *entru tran(a+)ii. 6ar a+este o/i+eiuri ar %i
+&(ut, %&r& 1ndoial&, 1n desuetudine, a'a +u. s-a 1nt0.*lat 1n alte )&ri, da+& nu ar %i intervenit
+u+erirea nor.and&. Cra)ie autorit&)ii Cu+eritorului 'i a ur.a'ilor s&i nor.an(i 'i angevini, engle(ii
au +unos+ut, 1naintea ori+&rui *o*or din evul .ediu, /ine%a+erile unei /une @usti)ii 'i au 1nv&)at s&
res*e+te legile. A*&ra)i %a)& de ve+inii lor +ontinentali de a*a .&rii 'i eli/era)i, .ul)u.it& ei, de
ori+e te.eri, +are au *arali(at 1n "ran)a at0)ia oa.eni de stat, ei au *utut, %&r& a 1nt0.*ina .ari
*ri.e@dii, s&-'i organi(e(e *e 1ndelete institu)ii originale. !n 'ir de 1nt0.*l&ri %eri+ite le 1nlesni s&
1;1
des+o*ere *e 1n+etul +ondi)iile si.*le +are s& le asigure totodat& se+uritatea 'i li/ertatea.
III. 6e *e vre.ea regatelor sa4one, regii engle(i guvernaser& 1n +ola/orare +u un Consiliu 'i
se str&duiser& s& o/)in& *entru a+tele lor a*ro/area +elor .ai *uterni+i /&r/a)i ai )&rii. A+east&
.etod& a %ost 1./r&)i'at& de ur.a'ii lor, 'i Anglia n-a +unos+ut ni+iodat& .onar,ia a/solut&
;96
.
C0nd %or)ele reale s-au de*lasat, suverani a/ili au +onsultat toate 5st&rile5 din regat 'i 'i le-au raliat.
Cei .ai /uni dintre +leri+i au %ost .ini'trii lor? /aronii, a*oi s3uire& ii au devenit %un+)ionarii lor?
or&'enii lor s-au gru*at 1n 5+o.une devotate5. $e .&sur& +e se a*ro*iau de .aturitatea *oliti+&,
r0nd *e r0nd, seniorii, +avalerii, .i+ii *ro*rietari, negustorii, .eseria'ii, %er.ierii au %ost +,e.a)i s&
*arti+i*e la res*onsa/ilit&)ile *uterii, *0n& +e, 1n s%0r'it, *artidul .un+itores+ 8sau la/urist< deveni
*artidul de guvern&.0nt al .aiest&)ii sale. Trans%or.0nd ast%el toate gru*ele su++esive de
ne.ul)u.i)i virtuali 1n +ola/oratori reali, guvernele engle(e au *utut a+orda *o*orului li/ert&)i +u
at0t .ai largi +u +0t se si.)eau .ai *u)in a.enin)ate.
I3. 6ou& virtu)i *re)ioase 1ntre toate2 +ontinuitatea 'i su*le)ea, au asigurat Angliei o evolu)ie
lini'tit&. 5E .ai /ine > s*unea lordul Aal%our > s& %a+i un lu+ru a/surd, dar +are s-a %&+ut
1ntotdeauna, de+0t s& %a+i un lu+ru +are nu s-a %&+ut ni+iodat&5.
Anglia este 'i a+u., a'a +u. a %ost totdeauna, guvernat& de *re+edente. 6u*& (e+e se+ole
aristo+ra)ia %un+iar& se .en)ine +a o .agistratur& /enevol&. Monar,ia, *arla.entul, universit&)ile au
r&.as +redin+ioase tradi)iilor 'i o/i+eiurilor din evul .ediu. #egile *&durii, edi+tate de Cu+eritor,
*roteguies+ 'i a(i +u e+ourile lor din +e 1n +e .ai rare *e ulti.ii v0n&tori +u gona+i. 6ar *uterea de
ada*tare a *o*orului engle( este egal& +u +onservatoris.ul s&u. 7ntotdeauna institu)ia ve+,e
re+unoa'te, a++e*t& 'i asi.ilea(& %or)ele noi. Ast%el +& 1n Anglia n-a %ost ni+iodat& o adev&rat&
revolu)ie. =+urtele r&s+oale +are-i @alonea(& istoria n-au %ost de+0t ni'te v&lurele *e su*ra%a)a unui
o+ean 'i 5glorioasa revolu)ie din 16EE5 n-a %ost de+0t un s+,i./ de se.n&turi.
3. La.enii de stat ai Angliei au %olosit e%e+tele ,a(ardului a'a +u. .arii arti'ti re)in o
e4*resie sau o tr&s&tur& %eri+it&.
A. ar&tat .ai 1nainte +u. a*ro*ierea dintre +avaleri 'i or&'eni, a*oi a/)inerea voluntar& a
+lerului au dus la %or.area unui *arla.ent +o.*us din dou& Ca.ere distin+te. Cur0nd du*& a+eea,
regii, 1n *rivin)a resurselor lor %inan+iare, de*inser& de /un&voin)a a+estui *arla.ent, 1n ti.* +e
suveranii "ran)ei 'i ai =*aniei *uteau *er+e*e, *rin %or)&, i.*o(ite ne+onsi.)ite. Qi 1n s+urt& vre.e
engle(ii 1n)eleser& +& li/ert&)ile lor erau legate de .en)inerea a dou& reguli i.*erative2 ni+i i.*o(ite
*er*etue, ni+i ar.at& regal& *rea *uterni+&. Asu*ra a+estor dou& *un+te au intrat 1n +on%li+t +u
dinastia =tuar)ilor 'i au /iruit. $arla.entul ie'ind 1nving&tor, .ai r&.0nea s& se g&seas+& .i@lo+ul
de a atri/ui a+estei adun&ri legislative 'i o *utere e4e+utiv&. Qi atun+i, o nou& 1nt0.*lare, ur+area *e
tron a dinastiei ,anovriene, a %&+ut *osi/il& +rearea unui +a/inet r&s*un(&tor 1n %a)a Ca.erelor. 7n
s%0r'it, *ruden)a aristo+ra)iei engle(e 'i 1n)ele*+iunea *oliti+& a 'e%ilor s&i 1ng&duir& s& se trans%or.e
%&r& revolu)ie un +lu/ de *ro*rietari rurali 1ntr-o adunare na)ional&. Ast%el s-a +onturat 1n .od lent o
.etod& de guvernare +are nu este, a'a +u. a +re(ut adesea Euro*a, un siste. a/stra+t, vala/il
ori'iunde, +i un ansa./lu de re)ete +are, 1n a+east& )ar& 'i din anu.ite .otive istori+e, au reu'it.
3I. Insularitatea, distan)a 'i, *oate, +li.atul au dus la o ru*tur& religioas& +u Ro.a 'i a+east&
ru*tur&, la r0ndul ei, a %ost +au(a ini)ial& a %or.&rii unui I.*eriu /ritani+
;97
. 7ndelungate lu*te religi-
;96 u 1n sensul 1n +are a+est regi. s-a de(voltat, de *ild&, 1n "ran)a? totu'i regii din dinastia Tudor 819EFH16:;< 'i
+ei din dinastia =tuart de dinainte de revolu)ie 816:;H169:< sunt +onsidera)i .onar,i a/solu)i.
;97 Ru*tura religioas& +u Ro.a a %ost o +au(& se+undar& a %or.&rii I.*eriului /ritani+? +au(a ini)ial& a %ost de(vol -
tarea e+ono.i+& din se+olul al I3I-lea, +are a dus la e4*an-siunea +o.er+ial& 'i la su*re.a)ia .ariti.& a Angliei.
1;2
oase au +reat 1n Marea Aritanie un ti* de *rotestant disident, +ura@os 'i 1n+&*&)0nat, +are, 1n lo+ de a
se su*une, a e.igrat 'i a *o*ulat )&ri 1nde*&rtate +u anglo-sa4oni. =u*re.a)ia *e .are, *e +are
Anglia a +u+erit-o 1n .od su++esiv, 1n lu*t& +u =*ania, "ran)a, Llanda 'i, 1n s%0r'it, +u Cer.ania 'i
*e +are a +0'tigat-o deoare+e a *utut, gra)ie *o(i)iei sale geogra%i+e, s& +onsa+re %lotei +ea .ai .are
*arte a resurselor sale, a asigurat su*ravie)uirea a+estui i.*eriu. =-ar %i *utut +rede +& va dis*&rea,
da+& nu 1n ur.a unor +u+eriri str&ine, +el *u)in 1n ur.a unei e4*lo(ii interne, dar *ierderea +olonii-
lor a.eri+ane 1nv&)ase guvernul din #ondra s& ado*te .odestia. 6u*& +e inventase *arla.entul 'i
+a/inetul, Anglia des+o*eri din 1nt0.*lare, 'i-o a*li+& +u /unul s&u si.), +on+e*)ia des*re o
%edera)ie i.*erial& de state li/ere. 7n i.*eriu, +a 'i 1n Anglia, guvernul /ritani+ nu dore'te alt i(vor
al autorit&)ii sale de+0t +onsi.)&.0ntul +elor guverna)i.
3II. Reu'ita +o.*ro.isurilor engle(e va %i ea oare dura/il&M R&s*unsul la a+east& 1ntre/are
nu intr& 1n sar+ina istori+ului, +are +onst& 1n des+rierea tre+utului, 'i nu 1n *re(i+erea viitorului. 6ar
el *oate o/serva +& o*o(i)ia dintre +lase 'i *artide, .ortal& 1n alte )&ri, este .ai *u)in *ri.e@dioas&
1n Anglia, *entru +& o/i+eiul de a se 1n+lina 1n .od dis+i*linat 1n %a)a ,ot&r0rii .a@orit&)ii este tot
at0t de str&ve+,i +a 'i +ur)ile de @ude+at& ale regilor nor.an(i 'i totodat& *entru +&, su/
su*er%i+ialele +on%li+te de o*inii, e4ist& o unitate %unda.ental& a )&rii, +are *are de ne(drun+inat.
Clasele sunt des*&r)ite ai+i nu de a.intiri 'i ni+i de *ati.i, +i de interese asu*ra +&rora se *oate u'or
tran(a+)iona. Inteligen)a 'i elo+ven)a, +are 1nvr&@/es+ at0t de *uterni+ alte *o*oare, au .ai *u)in&
in%luen)& asu*ra engle(ilor de+0t 1n)ele*+iunea instin+tiv& 'i tradi)ional&. Res*e+tul tre+utului este la
ei generali(at 'i istoria este *re(ent& 1n .ii de o/i+eiuri. "or)a *o*orului engle( st& at0t 1n %lotele
sale navale 'i aeriene, +0t 'i 1n +ara+terul dis+i*linat, /inevoitor, 1n+re(&tor 'i tena+e *e +are l-au
.odelat (e+e se+ole de %eri+ire.
1;;