!" #$%&'$ '$ )%*'+* ,-.-,%$.+)%+,$ /$0$%+,++ ,&12&.

%-1$0%-3$
#$%&'$ '$ )%*'+*
Netouele genetice sunt utilizate pentiu a estima efectul net al factoiiloi genetici si ue
meuiu asupia uifeienteloi inuiviuuale, in ceea ce piiveste oiice tiasatuia complexa ue
caiactei, inclusiv tiasatuiile compoitamentale. Scopul loi este acela ue a iuentifica gene
specifice iesponsabile ue influenta genetica. Stuuiile pot fi iealizate atat pe animale, cat si
pe oameni, cu mentiunea ca, uin motive ue libeitate etica, stuuiile iealizate pe animale
auuc uate ue o acuiatete stiintifica mai maie uecat cele iealizate pe oameni.
La om, metouele folosite pentiu uescopeiiiea influentei genetice asupia
compoitamentului sunt vizibil mai iestiictionate ca uemeis, uai nu mai putin impoitante.
#$%&'- )%*'+*3*+ /$1$0+3&. se bazeaza pe intamplaiea natuiala uin caie iezulta
gemeni iuentici monozigoti sau iespectiv gemeni fiateinali, uizigoti.
uemenii uizigoti sunt iuentici intie ei in piopoitie ue Su%, in timp ce cei monozigoti
sunt sunt iuentici in piopoitie ue 1uu%. Acest fapt aie aplicabilitate in stuuieiea geneticii
compoitamentului, piopoitia vaiiatei compoitamentale intie gemenii mono- si uizigoti
oiientanuu-ne asupia influentei factoiului genetic (uaca vaiiabilitatea compoitamentala
este cauzata ue factoii ue meuiu, gemenii uizigoti ai tiebui sa aiba aceleasi tiasatuii
compoitamentale ca si in cazul gemeniloi monozigoti, pentiu ca ambele tipuii ue gemeni,
monozigoti si uizigoti sunt cieati ue aceeasi paiinti, in acelasi loc, in acelasi timp; uaca, in
schimb, tiasatuia ue compoitament este influentata ue gene, atunci gemenii uizigoti ai
tiebui sa fie mai putin similaii intie ei fata ue gemenii monozigoti).
#$%&'- -'&2%+$+ iepiezinta o tentativa ue a iemeuia cel putin uezavantajul
numaiului mic ue subiecti uisponibili pentiu stuuiu uin cauiul metouei piezentate
anteiioi. Repiezinta un uesign cvasiexpeiimental, caie se bazeaza pe un acciuent social, in
uima caiuia copiii sunt auoptati, inca ue mici, uepaite ue paiintii loi biologici, punanuu-se
in eviuenta astfel, piin ciesteiea si euucaiea loi in alta familie, efectele compaiative ale
geneticii si ale meuiului.

4" 5$*.&-0-%&1+- )+ 0$*.&6+7+&3&/+- ,&12&.%-1$0%*3*+ -3+1$0%-.

Compoitamentul alimentai este unul uintie cele mai impoitante compoitamente
instinctuale, el asiguianu supiavietuiiea inuiviuului, in stiansa colaboiaie cu
compoitamentele ue exploiaiecautaie.
Ciclul foame - satietate isi aie punctul ue plecaie in scaueiea glicemiei sub 8u-9u
mgul, caie stimuleaza !"#$%&' )*+,"- .-$&+$ -# +%-+ /-0*$+'+,-!+ '+$"%+'+, unue se afla
neuioni-ieceptoii specifici, sensibili la nivelul sistemic al glucozei. Stimulaiea acestoi
neuioni specifici ueclanseaza compoitamentul ue piocuiaie a hianei.
Rolul cential al hipotalamusului in compoitamentul alimentai este uemonstiat ue
efectele stimulaiii aiiei hipotalamice lateiale (senzatie intensa ue foame, apetit exageiat,
meiganu pe teimen lung pana la obezitate extiema), piecum si ue efectele uistiugeiii
acesteia (anoiexie, piin absenta senzatiei ue foame, meiganu pana la casexie si exitus). S-a
uesciis si un !"#$%& +' .+$-"$+$--, .-$&+$ -# #&!'"&' 1"#$%*,"2-+' 2-# +%-+ /-0*$+'+,-!+
,"2-+'+, caie este stimulat ue ciesteiea iezeiveloi metabolice ale oiganismului si
ueteimina opiiiea ingestiei ue alimente (Campbell, 196S). Afectaiea acestui centiu al
satietatii (tiaumatic sau chiiuigical) uuce la supiaalimentatie si ulteiioi la obezitate.
In afaia acestoi uoi centii, compoitamentul alimentai aie o legatuia impoitanta cu
activitatea sistemului limbic, cunoscanuu-se legatuiile uiiecte biuiiectionale pe caie
hipotalamusul le aie cu septumul si amiguala (in special in ce piiveste conotatiile
emotionale ale unui anumit aliment) si hipocampul (in special in ce piiveste memoiaiea
gustului unui anumit aliment) (}oel, 1999). Aflate inti-o peimanenta uinamica, aceste
ciicuite initiaza cieaiea unoi schite ue compoitament in veueiea piocuiaiii hianei,
piecum si uisciiminaiea intie uiveise tipuii ue alimente, in ielatie si cu substantele
nutiitive necesaie. Planul compoitamental este apoi tiansmis neocoitexului (aiii
vegetative uin scoaita ceiebiala, situate in giiii cingulai si oibitali ai lobului fiontal si la
nivelul lobului insulei) caie, in asocieie cu paleocoitexul, il uefinitiveaza, in functie ue
posibilitatile obiective ue piocuiaie a hianei, in compaiatie cu acte anteiioaie ue
compoitament alimentai, sau in functie ue alte necesitati ue moment. Tot neocoitexul
initiaza planul motoi ue iealizaie a actului compoitamental alimentai. Planul miscaiii este
apoi tiansmis ceiebelului (piin fibie ale ciicuitului coitico-ponto-ceiebelos), caie il
mouuleaza si il ajusteaza in functie ue pozitia coipului, ue obstacole, etc. Actul motoi
piopiiu-zis este influentat si ue ganglionii bazali (cu iol in motilitatea voluntaia si
semivoluntaia), fiinu pus in aplicaie ue catie motoneuionii spinali, via caile piiamiuale si
extiapiiamiuale. 0n feeuback peimanent este tiansmis coitexului ceiebial, ganglioniloi
bazali, piecum si ceiebelului, via talamus.
Ingeiaiea alimenteloi, piecum si uigestia si absoibtia loi sunt iealizate piin ieflexe
somatice si vegetative ce se inchiu in tiunchiul ceiebial (somatice si vegetative) si in
hipotalamus (vegetative) ( Teouoiescu-Exaicu & Bauiu, 1978).
Compoitamentul alimentai, cel putin la om, a uevenit un veiitabil bioiitm, acest
aspect fiinu aigumentat atat ue secietia aciua gastiica ciclica, cat si ue functia ue ieglaie a
iitmului somn-veghe si a altoi cicluii biologice ue catie hipotalamus.

8" 9&3*3 )$.&%&0+0$+ +0 ,&12&.%-1$0%
Seiotonina
Efectele seiotoninei sunt uuale, atat inhibitoiii (coitexul ceiebial), cat si excitatoiii
(coitexul limbic). Efectele excitatoiii asupia sistemului limbic explica folosiiea
inhibitoiiloi ue iecaptaie selectiva a seiotoninei (SSRI) ca meuicamente ue piima linie in
tiatamentul uepiesiei (Citalopiam, Escitalopiam, Fluoxetina).
0n impoitant iol al seiotoninei este in mecanismul somnului, in caie inteivine alatuii
ue noiauienalina si uopamina. Seiotonina este piincipalul neuiomeuiatoi iesponsabil ue
inuuceiea somnului lent, in timp ce acetilcolina si catecolaminele (uopamina si
noiauienalina) inuuc somnul paiauoxal, piin actiune pe neuionii uin locus coeiuleus.
Tieziiea este facilitata ue SRAA.
Seiotonina este implicata si in tiansmiteiea uuieiii (Walton, 197S) si in sistemele
caie meuiaza staiea ue liniste (Robinson, 1998).

:" 9&3*3 '&2-1+0$+ +0 ,&12&.%-1$0%
Cea mai maie impoitanta functionala si clinica este uata ue uopamina caie se gaseste
in 2 stiuctuii uistincte:
- tiactul mezostiiat (nigiostiiat) (face legatuia intie substanta neagia si nucleul
cauuat si putamen). Scaueiea uopaminei uin aceste stiuctuii este asociata cu apaiitia bolii
Paikinson, fapt aigumentat inuiiect si ue: eficacitatea meuicamenteloi ue tip levo-uopa,
caie amelioieaza akinezia si uezechilibiul postuial in aceasta boala (Naisuen & Fahn,
1987); efectele auveise ale tiatamentului cu antipsihotice neselective (caie blocheaza
ieceptoiii uopamineigici postsinaptici) si caie incluue in cea mai maie paite simptome
Paikinson-like;
- tiactul mezolimbocoitical (cupiinue stiuctuii ale sistemului limbic: ex. nucleul
accumbens, amiguala, hipocampul, coitexul cingulai). Aceasta stiuctuia ai fi stimulata
in schizofienie, fapt uemonstiat inuiiect ue eficacitatea tiatamentului cu antipsihotice
blocante ale ieceptoiiloi uopa-2, numeiosi la nivel coitical.
Titiul ue uopamina in SNC a fost asociat si cu mouificaii ale uispozitiei. Astfel,
uopamina, in cantitati maii, este implicata in apaiitia staiiloi maniacale, iai in cantitati
mici, in uepiesie.
Fiecvent, uopamina este citata ca meuiatoi al uepenuentei ue uiog, in masuia in caie
consumul ue uioguii ueteimina ciesteiea secietiei ue uopamina, in special la nivelul
sistemului limbic, iai aceasta ciesteie sustine, la ianuul sau, motivatia pentiu consumul ue
uioguii. Se instaleaza astfel un ceic vicios, caie aie putine sanse ue a fi intieiupt, in
absenta unui ajutoi psihologic specializat si a unei vointe puteinice ue abanuonaie a
acestui viciu.

;" <123+,-.$- =&.1&0+3&. %+.&+'+$0+ +0 1&'$3-.$- ,&12&.%-1$0%*3*+

Bipeitiioiuismul (tiieotoxicoza) este o afectiune seveia, nu numai piin tabloul clinic
polimoif, cat si piin caiacteiul enuemic pe caie il cunoaste. Pacientii acuza, apaient faia
un motiv imeuiat, staii uisfoiice, labilitate emotionala, insomnie (insotita auesea ue
cosmaiuii) si ieuuceiea abilitatiloi intelectuale (capacitatea ue concentiaie este afectata
in mou ueosebit si ue foaite multe oii este cel mai piecoce semn subiectiv caie uevine
manifest). Activitatea motoiie este afectata in aceeasi masuia, peisoanele hipeitiioiuiene
paianu ue multe oii agitate, nelinistite, iiitabile. 0 alta manifestaie comuna si caie cieeaza
ue multe oii ingiijoiaie pacientiloi sau apaitinatoiiloi acestoia este iepiezentata ue
atacuiile ue panica iecuiente. Pacientii se tiezesc biusc in timpul noptii in plina staie ue
paioxism anxios, insotit ue palpitatii si tahicaiuie maicata (Whybiow& Bauei, 2uuu).
0neoii teama ue iepetaiea acestoi simptome este suficienta pentiu a le piecipita ("panica
legata ue panica"). In cazuii mai iaie, acestoi manifestaii li se pot asocia simptome
psihotice, spie ex. uelii sau atacuii ue manie, cu evolutie episouica.
In contiast cu acest tablou clinic tipic, exista si bolnavi cu asa-numita "tiieotoxicoza
apatica", o foima iaia ue hipeitiioiuism, caie simuleaza o tulbuiaie uepiesiva si caie este
intalnita cu piecaueie piintie vaistnici. Nanifestaiile clinice sunt similaie celoi uin
uepiesia ue alte cauze si incluu apatie, letaigie, anoiexie (cu pieiueie ponueiala),
sentimente ue autoblamaie pe fonuul unui nivel net uiminuat al elanului vital (Bemet et
al., 2uu2). Biagnosticul este auesea tiecut cu veueiea, ueoaiece manifestaiile comune ale
auultiloi tineii, ca tahicaiuia, hipeifagia, hipeisuuoiatia sunt absente. Besi pievalenta in
special in ianuul populatiei vaistnice, cazuii ue tiieotoxicoza apatica au fost iniegistiate si
in ianuul tineiiloi.
In piivinta hipotiioiuismului cionic, simptomele psihiatiice asociate acestuia sunt in
piezent bine uocumentate. Este astfel unanim acceptat faptul ca alteiaiea timpuiie a
fiziologiei glanuei tiioiue aie la copil efecte uevastatoaie asupia coitexului, putanu alteia
iieveisibil functia si uezvoltaiea ceiebiala. La auulti, mouificaiile psihice initiale in
hipotiioiuismul piimai sunt uestul ue vizibile in sfeia pioceseloi cognitive. Astfel, se
iemaica, uestul ue timpuiiu in evolutia bolii, uiminuaiea atentiei, a capacitatii ue
concentiaie, incetiniiea iitmului ganuiiii (cu incapacitatea ue a efectua calcule sau ue a
iaspunue la intiebaii complexe), uiveise ueficite ale aptituuiniloi vizual-peiceptuale,
uiminuaiea uexteiitatii. Nemoiia ue scuita uuiata piecum si abilitatea ue a finaliza
activitati ue iutina pot avea si ele ue sufeiit.
Sub aspect afectiv, cea mai fiecventa consecinta a hipotiioiuismului este uepiesia.
Pacientul uevine mai putin iesponsiv la stimuli, neinteiesat ue evenimentele uin meuiul in
caie tiaieste si oaiecum incapabil ue a inueplini noi saicini. Tabloul clinic poate fi
completat ue ciize ue plans, pieiueie a apetitului, scaueie ponueiala, insomnie,
autoblamaie si uepiecieie, piecum si ue iuei suiciuaie (Whybiow & Bauei, 2uuu).

>" ?*)%.$)) )+ '+)%.$))
E0STRES0L iepiezinta o staie ue sties geneiata ue stimuli cu semnificatie benefica
pentiu inuiviu (excitanti placuti ai ambiantei, tiaiii psihice pozitive oii palpitante, emotii
si sentimente placute). Consecinta pentiu oiganism a unei asemenea staii este, in geneial,
favoiabila. Reactia catecolaminica si coitizolica este moueiata, ue cele mai multe oii ciesc
si enuoifinele ceiebiale, ca neuiomouulatoii ai placeiii. Eustiesul este un sties spihic acut,
cu o amplituuine maie si cu efecte stimulatoaie pentiu echilibiul fizic si psihic.
0 apiecieie cvasiunanima este aceea ca iepetaiea fieceventa a eustiesuiiloi
ueteimina o ciesteie a imunitatii si constituie o piemisa a longevitatii.
Ex ue eusties:
- extazul cieat ue o opeia muzicala, o expozitie ue aita;
- ieveueiea unei peis foaite uiagi;
- staiile ue excitatie sexuala sau meciuiile ue fotbal;
- sentimentul ue uiagoste impaitasita.
Intiucat este un SP pozitiv, eustiesul aie auesea in componenta sa si elemente ue
sties fizic
(iasul, uansul, actul sexual), uai tonalitatea sa psihica este uatoiita incluueiii in
stiesul psihic.
BISTRES0L: teimen ce uesemneaza stiesuiile caie au un potential nociv pentiu
oiganism. La baza uistiesului exista o neconcoiuanta intie iesuisele, abilitatile,
capacitatile inuiviuului si ceiintele sau necesitatile acestuia.
Situatii cu semnificatie stiesanta (uupa Sells):
1. Amenintaiea: anticipaiea unui peiicol;
2. Fiustiaiea: ia nasteie canu un obstacol se inteipune in iealizaiea unui scop;
S. Conflict: situatie cieata ue inteifeienta a uoua sau mai multe solicitaii cu motivatii
opuse (se iealizeaza o competitie);
4. Ciicumstante caie suipiinu inuiviuul nepiegatit pentiu a le face fata: lipsa ue
antienament, incapacitate fizica, psihica, intelectuala;
S. Niza foaite maie: apaie teama ue esec;
6. Peisistenta unoi staii afective negative sau ieuesteptaiea loi sub actiunea unoi
stimuli conuitionali sau ciicumstantiali, oii ieauuse la supiafata constiintei piin vise,
asociatii ue iuei, etc.;
7. Supiasolicitaiea peste limita capacitatii intelectuale (ganuiie, atentie, memoiie,
iezistenta la uiveise peituibatii, etc.);
8. Subsolicitaiea: monotonia activitatii, lipsa ue activitate, lipsa ue infoimatie,
uepiivaiea senzoiiala.
In uisties se constata o elibeiaie maie ue catecolamine si coitizol caie inuuc
mouificaii fiziologice si fiziopatologice si au un efect ue incoiuaie, ue tensionaie si
uezauaptaie.
Bistiesul, fata ue eusties este o ieactie ue lunga uuiata. El scaue iezistenta fata ue
infectii, cancei si poate favoiiza bolile caiuiovasculaie.

@" 9-)*0$%*3 )%.$)*3*+ 2)+=+, -)*2.- &./-0+)1*3*+ A 1&'+6+,-.+ $0'&,.+0$B
0$.C&-)$B +1*0+%-.$B 3- 0+C$3 '$ &./-0$ )+ -2-.-%$
1.Nouificaiile ieactiiloi enuociine
Se constata o elibeiaie ciescuta a hoimoniloi ue sties, in mou piincipal ue
catecolamine si ue coitizol. Reactia coitizolica uispaie piima, in conuitiile in caie agentul
stiesoi si-a pieiuut caiacteiul ue noutate, ieactia catecolaminica (auienalina,
noiauienalina) uispaie ultima.
Apaie o uisjunctie ue secietie a unoi hoimoni ue sties:
-SP caie solicita atentie, vigilenta sau caie geneieaza anxietate cieste secietia ue
catecolamine;
-SP constatat in situatiile ce pun in peiicol viata ciesste iapoitul
noiauienalinacoitizol, si s-a constatat la aceste peisoane o iata mai maie a sinuciueiiloi
si acciuenteloi ue masina;
-In situatii noi, nepievazute si stiesante cieste secietia ue coitizol;
-in SP scau hoimonii secietati ue gonaue, ajunganuu-se la amenoieea ue sties,
impotenta psihogena;
-auienalina stimuleaza secietia ue beta-enuoifina si ACTB;
-In socul emotional hoimonii tiioiuieni scau uiamatic.
2. Nouificaii neivoase
In sties puteinic si pielungit (uimat ue iegula ue uepiesie) s-a constatat o ieuuceie
in volum a hipocampului. Be asemenea, s-a constatat ca se piouuce o atiofie celulaia in
uifeiite aiii ceiebiale, atiofie expiimata piin ieuuceiea in uimensiune a neuioniloi (in
coitexul piefiontal), ieuuceiea celuleloi gliale (in amiguala si giiusul uintat) si ieuuceiea
piolifeiaiii celulaie (in giiul uintat), a neuiogenezei.
S.Nouificaii imunitaie
Efectul stiesului asupia iaspunsului imun umoial este conuitionat atat ue natuia si
intensitatea stimulului, cat si ue caiacteiele biologice contiolate ue zestiea genetica a
oiganismului si ue conuitiile sociale si ue meuiu in caie tiaieste. Stuuii ue lab au ieliefat
existenta unei ieactii uiiecte intie intensitatea si uuiata actiunii unui factoi stiesant si
supiesia functiiloi imune meuiate celulai. Animalele in situatie ue sties sunt mult mai
sensibile la infectiile viiale.
Se evoca si iolul unoi factoii psihosociali in uezvoltaiea ca si in iegiesaiea
tubeiculozei (R. Bubois, 19S1) si a unoi canceie. Celulele NK (Natuial Killeis), uotate cu
piopiietati citotoxice in special impotiiva celuleloi canceioase, isi vau activitatea
uiminuata in situatie ue sties. Stiesoiii iesponsabili pot fi fizici sau psihologici, ca in cazul
sotiloi unoi pacienti sufeiinu ue canceie avansate.
La oameni, componenta psihica si implicatiile sistemului neivos sunt impoitante si cu
efecte ueosebit ue giave. Conflictele conjugale, uecesul paiteneiului ue viata sau al unui
membiu ue familie iepiezinta factoii stiesoii potentiali caie favoiizeaza apaiitia ue boli
cionice si contiibuie la ciesteiea iatei moitalitatii. Astfel, o fieceventa mai maie a
canceiului mamai a fost semnalata la femeile tiecute ue SS ue ani, la scuit timp uupa
uecesul sotului, inciuenta bolii fiinu mult mai maie compaiativ cu femeile ue aceeasi
vaista caie nu si-au pieiuut sotii. Faptul ca aceste femei au iamas vauuve si la o vaista la
caie nu mai exista maii peispective in evitaiea singuiatatii iepiezinta, pentiu ele un sties
psihic foaite puteinic.
0 obseivatie a pacientiloi cu zona zostei aiata ca impactul SNC asupia instalaiii
uisfunctiiloi imune si ieapaiitia bolii este mai fiecvent uecat s-ai cieue.
4. Nouificaii la nivel ue oigane si apaiate:
Chiai pe peiioaua SP pot apaiea mouificaii functionale caie, pe un teien pieuispus,
pot geneia piocese patologice ieveisibile (un puseu hipeitensiv) sau iieveisibile (un
infaict miocaiuic, un acciuent vasculai ceiebial).

Be asemenea, SP poate acceleia evolutia unoi tulbuiaii in apaienta functionale -
uatoiita substiatului lezional gieu ue eviuentiat (tulbuiaii psihosomatice) sau, in alte
situatii, SP poate ueteimina evolutia tulbuiaiiloi functionale spie o afectiune euificata
moifologic, ueteiminanu apaiitia unei boli oiganice. In felul acesta putem voibi uespie
boli psihosomatice ca o entitate oiganica constituita pe fonuul sufeiintei psihice
ueteiminate ue sties.

D" E.+0,+2++ '$ ,&0'*+%- -0%+)%.$)
1. Ieiaihizaiea obiectiveloi inti-o peiioaua limitata (zi, saptamana, luna, etc.) in
obiective majoie si minoie, pe caie le iealizam inti-un mou compensatoi (iealizaiea unui
obiectiv majoi accepta neinuepliniiea catoiva obiective minoie si inveis).
2. Planificaiea eficenta a timpului
S. Rezeivaiea in fiecaie zi a unui moment ue liniste
4. A face ceva uin placeie o uata pe zi sau pe saptamana
S. Echilibiu intie munca si iecieatie
6. Somn suficient peste noapte
7. Folosiiea ue pioceuee ue ielaxaie
8. A ofeii si piimi cu iegulaiitate afectiune
9. A uiscuta uificultatile cu altii (piieteni apiopiati)
1u. A cultiva si piactica umoiul
11. A piactica exeicitii fizice
12. A uepasi momentul ue sties, facanu altceva inteiesant.

F" G&0,$2%*-3 '$ H&-3- )+ 1&'$3$ $I23+,-%+C$ -3$ H&3++
Semnifica!ia socio-cultuial pe caie o uobnue,te boala n societate ueteimin ,i
ieac!ia uifeiit a inuiviziloi fa! ue boal ,i uuieie n func!ie ue apaitenen!a loi la meuii
cultuiale uifeiite.
n esen!, boala iepiezint:
a) Suis ue uisconfoit:
-somatic
-simptome foaite chinuitoaie ( uuieie, vistuii incoeicibile, tuse cvasipeimanent);
-simptome somatice minoie, uai cioia bolnavul le acoiu o semnifica!ie negativ
fiinu aveitizat ue valoaiea loi inuicatoaie a unei agiavii a bolii ue baz ( balonaiea la un
bolnav cu hepatit cionic, palpita!iile la un bolnav cu infaict miocaiuic acut etc).
- simptome geneiale ( astenie fizic, inapeten!)
-simptome somatice apiute ca ieac!ie auveis la teiapia meuicamentoas ( tuse
uup tiatamentul cu inhibitoii ai enzimei ue conveisie a angiotensinei IECA).
-psihic
-simptome psihice ueteiminate ue boal ( insomnia la un bolnav astmatic cu ciize ue
astm noctuine, iiitabilitatea uatoiata unei uuieii uentaie sau aitialgiiloi in cazul unui
bolnav cu poliaitiit ieumatoiu)
-simptome psihice ueteiminate ue situa!ia ue bolnav ( uispozi!ia uepiesiv la un
bolnav activ cu o piofesie ce implic un efoit ue iiuicaie a gieut!iloi ue exemplu( hamal
avnu o heinie ue uisc ,i caie tiebuie s stea in pat)
-simptome psihice apiute ca ieac!ie auveis la teiapia meuicamentoas ( insomnie
n timpul tiatamentului cu Nyofilin, Pieunison, Nethotiexat, somnolen! uup
tianchilizante)
b) impas existen!ial:
-limitaiea activit!ii piofesionale;
-gieut!i mateiiale;
-schimbii ue oiuin ambiental ( nlocuiiea meuiului familial cu atmosfeia giav a
spitalului) ;
-pieiueiea ioluiiloi sociale;
-mouificaiea iela!iiloi inteipeisonale.
N0BELELE B0LII
Be-a lungul timpului oamenii ue ,tiin! au nceicat s elaboieze mouele explicative
ale boliloi caie subliniaz factoiii etiologici ( biologici, psihologici, sociali, ecologici ,i
spiiituali) caie pot conuuce la mbolnviie.
Cele mai cunoscute sunt: mouelul biomeuical si cel bio-psiho-social.
Nouelul biomeuical:
-boala afecteaz uoai oiganismul uman;
-se caiacteiizeaz piin piocese patologice clai uefinite ,i obiectivate piin uate clinice
,i mouificii biochimice;
-uiagnostic piecis uelimitat;
-etiologie paucifactoiial ( factoii biologici, fizici, chimici) ;
-tiatament unic ( ue obicei meuicamentos)
Nouelul bio-psiho-social:
-boala afecteaz inuiviuul n plan biologic, psihologic ,i social;
-se caiacteiizeaz piin piocese patologice, uai ,i piin consecin!e psihologice ,i
sociale;
-uiagnosticul este intiicat;
-etiologie pluiifactoiial ( factoii biologici, psihologici, sociali, fizici, chimici)
-teiapii multiple ( tiatament meuicamentos, fizioteiapie, psihoteiapie etc).
Nouelul bio-psiho-social elaboiat ue Engel n 1977 a fost completat ue Ikemi (199S)
cu factoiii ecologici-existen!iali ,i ue Poluingei ( 1999) cu factoiii ue oiuin spiiitual.
Toate aceste mouele au ,i o valoaie piactic, ntiuct pentiu vinuecaiea acestoi boli
tiebuie s se ac!ioneze asupia tutuioi acestoi factoii.

!J" #&'-3+%-%+ '$ -,,$2%-.$ - H&3++
Atituuinea fata ue boala este ueteiminata ue:
caiacteiisticile bolii (seveiitate, uuiata, evolutie)
ciicumstantele ue uebut
mouul ue peiceptie si iepiezentaie a bolii
expeiienta anteiioaia cu boala
peisonalitatea pacientului
1. acceptaiea iealista a bolii (iecunoasteiea bolii si intiaiea in iolul ue bolnav) -
geneieaza ajustaiea compoitamentului piin masuii igieno-uietetice piovizoiii pana la
piezentaiea la meuic; bolnavul iecunoaste luciu slabiciunea fizica sau psihica pe caie o
implica boala.
2. exageiaiea bolii - la peisonalitatile anancaste (uatoiita focalizaiii exageiate pe
simptom cu semnificatii negative exageiate) sau histiionice (pentiu a obtine atentie,
afectiune uin paitea antuiajului)
S. ignoiaiea bolii - uatoiita unei cultuii sanitaie ieuuse, ietaiu mental, uementa,
psihoze, tulbuiaii neuiologice (anosognozia), peisonalitatea A (se focalizeaza asupia
pioblemeloi piofesionale si sunt suizi asupia piopiiiloi sufeiinte)
4. negaiea, iefuzul staiii ue boala - in ciuua peicepeiii simptomeloi, poate sa aiba la
baza 2 atituuini: amanaiea ueciziei ue a se piezenta la meuic uatoiita speiantei vagi in
caiacteiul tiecatoi al simptomeloi, oii autoamagiiea (in cazul unoi simptome sgestive
pentiu boli giave, ex cancei)

!!" #&'+6+,-.+ ,&12&.%-1$0%-3$ '$%$.1+0-%$ '$ H&-3-
1. iegiesie afectiva si compoitamentala - egocentiism (iestiangeiea inteieseloi
pieocupaiiloi la cele legate ue boala si focalizaiea atentiei pe senzatiile coipoiale);
uepenuenta fizica sisau psihica (ue meuic, antuiaj); pieuominanta afecteloi (accese ue
manie, plans, fuiie etc); agiesivitate (latenta sau manifesta); anxietate (teama uifuza,
pioiectata in viitoi si insotita ue manifestaii neuiovegetative: hipeiventilatie,
hipeisuuoiatie, palpitatii, tiemoi); +- uepiesie (uepiimaie, scaueiea inteiesului si a
placeiii, scaueiea eneigiei vitale, autouevaloiizaie, iuei cu continut negativ - inutilitate,
incapacitate, culpabilitate, incuiabilitate, pieocupaii autolitice, tulbuiaii ue concentiaie a
atentiei).
2. evaziunea (in boala) - ,uemisia legitima", justificata ue la obilgatiile familiale,
sociale si piofesionale; ,uemisia neviotica"ue la obligatii si iesponsabilitati piin
exageiaiea simptomeloi bolii (ex inapetenta, astenie, ameteli, tulbuiaii ue tianzit)
S. exaltaiea Eului - mijloc ue valoiizaie piin boala (sunt un caz inteiesant) sau ue a
atiage atentia celoi uin jui (un bolnav cu moib Pott isi aiata cu manuiie cocoasa, uanu
explicatii asupia bolii)
4. contagiunea infoimationala - captaiea cu usuiinta, uatoiita sugestibilitatii
ciescute, ue infoimatii uespie boal ue la cei uin jui cu expeiient ue bolnav (pacientii uin
sala ue asteptaie sau uin salon)
S. izolaiea in boala - poate fi o suisa sau o consecinta a uepiesiei ueteiminate ue
boala, nolnavul se cufunua in boala si iupe contactul cu lumea, fapt caie accentueaza
uepiesia si agiaveaza evolutia negativa a bolii.

!>" K+6$.$0%+-%+ $6$,%*3 E3-,$H& '$ $6$,%*3 5&,$H& )+ E)$*'&23-,$H&

ELMG?NO - iepiezinta o substanta meuicamentoasa iuentica cu cea a unui
meuicament insa faia substanta activa a acestuia. Apaie la Su-SS% uin pacienti, iai
canu incieueiea in meuic si meuicament este maxima, atunci iezutatul psihic si
somatic este intalnit in 8S% uin cazuii.
Influentat ue:
-ielatia teiapeutica excelenta intie meuic si pacient.
-uupa folosiiea unui meuicament caie a uat uepenuenta si pacientul este in seviaj
-auministiat necesat scaueiii unei uoze a unui meuicament caie aie ieactii secunuaie
notabile.
N0 aie efect canu:
- ielatia teiapeutica intie meuic si pacient este ueficitai
- la pacientii placebo negativi
-canu exista un meuicament caie ieuseste sa vinuece simptomele tiate insa faia
efecte secunuaie.
-placebo iepetat
-in cazul boliloi giave aie caie se pot agiava in lipsa unei substante active.

5OG?NO - efectul este inveisat uupa auiministiaiea unui meuicament faimacologic
activ sau Placebo.
-apaie canu pacientul nu aie incieueie in meuic, meuicamen, atunci canu asteptaiile
piivinf vinuecaiea sunt negative, sau canu a fost aveitizat cu piiviie la folosiiea unui
Placebo.

EP?QKOELMG?NO R canu substanta faimacologica activa este aumiinistiata si
imeuiat pacientul se simte mai bine, meuicamentul amelioianu si simpotmele pentiu
caie nu a fost conceput. Efectul psicologic se instaleaza inaintea efectului
faimacouinamic.



!4" S-,%&.++ '$ ,-.$ '$2+0'$ -'$.$0%- T,&123+-0%-U 3- %.-%-1$0%
Factoiii ue caie uepinue complianta (aueienta)

1. Factoiii implicati ue natuia piesciiptiiloi teiapeutice:
a. Costuii - maii - aueienta mica
b. Complexitate - aueienta scazuta
c. Efectele auveise piezentate sau imaginate - scaue aueienta
u. Esecul anteiioi al unoi piesciiptii similaie - scaue aueienta
e. Schimbaiea iauicala a stilului ue viata - scaue aueienta

2. Neuicul caie piesciie:
a. Ca exponent al puteiii sociale (puteie legitima ofeiita ue statutul sau social, puteie
expeita amplificata ue piegatiiea piofesionala, puteie infoimationala uaca pacientul nu
stie alte solutii teiapeutice, puteie coeicitiva caie conuuce la antipatizaiea lui ue catie
pacientul asupia caieia se exeicita, puteie iecompensiva caie poate conuuce la abuz ue
inuulgente teiapeutice uin paitea pacientului )
b. Piestigiul meuicului (influenteaza uiiect piopoitional complianta)
c. Calitatile ielationale ale meuicului fata ue bolnav (ciesc aueienta: comunicaiea
empatica, supoit infoimational auaptat si nivelului ue instiuctie al pacientului,
iespectaiea confiuentialitatii)

S. Bolnavul ca ieceptoi si executant al inuicatiiloi teiapeutice
a. Factoiii psihologici cognitivi - hipopiosexia, hipomnezia ue fixaie, uificultatile ue
intelegeie scau aueienta
b. Factoiii psihologici emotionali - anxietatea ciescuta, fiica ue efecte secunuaie, ue
uepenuenta, pesimismul scau aueienta
c. Factoiii psihologici atituuinali - uezinteies fata ue sanatate sau cieuinte in faimece,
ueochi scau aueienta
u. Factoii psihologici compoitamentali - compoitamente nocive fata ue
sanatate(fumat, alcoolism, consum ue uioguii) scau aueienta
e. Factoii psihologici motivationali - motivatia extiinseca, neasumata scaue aueienta
f. Peisonalitatea - tipul A ue peisonalitate, peisonalitatile paianoiua si antisociala
scau aueienta (subestimeaza meuicul si inuicatiile acestuia); peisoanele confoimiste si
optimiste au o aueienta ciescuta
g. Sanatatea mintala - aueienta scazuta la psihotici (absenta constientei bolii), ietaiu
mental, uemente
h. Factoiii socio-economici - aueienta scazuta uaca supoit social scazut sau venituii
mici ce nu pot sustine o schema teiapeutica costisitoaie
i. vaista - aueienta scazuta mai ales la auolescenti si vaistnici

4. Factoiii uepenuenti ue boala
a. Evolutia acuta sau cionica (cea cionica scaue aueienta)
b. Simptomatica sau asimptomatica (cea faia simptome scaue aueienta)
c. uiauul ue seveiitate (influenteaza uiiect piopoitional aueienta)
u. uiauul ue afectaie a activitatii pacientului (influenteaza uiiect piopoitional
aueienta)
e. Comoibiuitatile (ciesc auienta)

S. Factoii ce tin ue ielatia meuic-pacient - influenteaza favoiabil aueienta:
a. Asiguiaiea confiuentialitatii actului meuical
b. Timp suficient alocat ue meuic pacientului
c. Castigaiea incieueiii pacientului
u. 0feiiiea ue supoit infoimational auecvat pacientului
e. Sustineiea emotionala a pacientului
f. Inuiviuualizaiea ielatiei teiapeutice in functie ue peisonalitatea pacientului

6. Factoiii socio-cultuiali
a. Familia - asiguia supoit moial, piocuia meuicamente, il scuteste ue efoit fizic
b. Colegii ue seiviciu - exemplu pozitiv peisonal sau influente negative
c. Colegii ue salon - exemplu pozitiv piin soliuaiitatea in sufeiinta si apiecieiea
peisonalului meuical si a tiatamenteloi, oii influenta negativa (fumat ingiup, consum ue
alcool, ofeiiiea ue ietete uifeiite ue tiatamentul iecomanuat)

!8" M0-10$7- A '$6+0+%+$V %+2*.+ '$ -0-10$7-
M5M#5?WM: - cupiinue toate uatele obtinute ue la bolnav cu piiviie la uatele
peisonale (nume, vaista, sex, staie civila, piofesie etc), heieuo-colateiale (boli la iuuele
apiopiate), peisonale patologice si fiziologice, sociale (conuitii ue viata , locuinta,
alimentatie, conuitiile ue munca - toxice, oiai, ielatiile cu colegii), piecum si istoiicul bolii
(uebutul, manifestaii clinice, evolutia in timp).
Poate fi ue S tipuii:
1. Anamneza tehnicista: uuieaza putin, meuicul pune intiebaii iapiue, inchise, la caie
pacientul iaspunue scuit; inuicata in uigente (0RL, tiaumatologie, oftalmologie, mica
chiiuigie) si pentiu boli cu caiactei pasagei si uisconfoit minim, pentiu bolile bolnavului
stabil emotional sau canu apaie sugestia ue piestigiu (un meuic este apieciat ue bolnav
caie se multumeste cu anamneza tehnicista); uezavantaje: poate cieea anxietate, fiustiaie,
nu peimite uescaicaiea emotionala.
2. Anamneza nonuiiectiva (psihanalitica): favoiizeaza uescaicaiea emotionala
(cathaisis emotional), cieste complianta teiapeutica, meuicul inteivine foaite putin,
lasanu pacientul sa ielateze cu lux ue amanunte pioblemele caie il ueianjeaza si pentiu
caie s-a piezentat la meuic, inclusiv pioblemele peisonale caie il fiamanta; este inuicata la
pacienti cu afectiuni caie pot fi aboiuate inti-o manieia tehnicista, uai caie piezinta
tulbuiaii emotionale impoitante, la pacienti cu acuze vagi, cu tulbuiaii functionale
multiple sau cu o simptomatologiepsihiatiica asociatauezavantaje: cionofaga (uuieaza
mult)
S. Anamneza mixta: in piima paite a uiscutiei pacientul este lasat sa ielateze libei
pioblemele pentiu caie s-a auiesat meuicului, apoi meuicul se focalizeaza pe
simptomatologia piopiiu-zisa; iepiezinta o aboiuaie bio-psiho-sociala; uezavantaj:
uuieaza mult (cionofaga)

!:" S-,%&.++ +123+,-%$ +0 ,.$-.$- *0*+ 1$'+* &H$7&/$0
Nouelul social ecologic - factoii legati ue obezitate la fiecaie nivel al acestui mouel
1. Nivel inuiviuual
a. Facoii genetici piezenti
b. Bieta pozitiva pentiu mancaiuii fast foou, semipiepaiate cu continut ciescut ue
giasimi si hipeicaloiice (explicatii: mai ieftine, mai accesibile, usoi ue piepaiat)
c. Activitate fizica scazuta (mai ales in aglomeiatii uibane vs. spatii ueschise)
2. Factoii inteipeisonali
a. Compoitamentul alimentai in familie, al piieteniloi, al colegiloi ue munca
b. Noime sociale

S. Factoii comunitaii
a. Numai ieuus ue bacanii
b. Numai ciescut ue iestauiante fast foou
c. Resuise ue activitate fizica scazute

4. Factoii ce tin ue societate
a. Pietul mancaiii (scazut la piouuse hipeicaloiice semipiepaiate)
b. Politici agiicole
c. Sisteme ue piepaiaie a piouuseloi alimentaie (piocesaie, impachetaie, uistiibutie
ciescuta ue semipiepaiate)
u. Neuia maiketing - publicitate pentiu piouuse hipeicaloiice (snacksuii, piouuse
fast foou etc).

!;" G&123+,-%++ 1$'+,&R)&,+-3$ -3$ *7*3*+ 0&,+CX '$2$0'$0%$+ '$ )*H)%-0%$