Prinipiil ar guverneaz intindera in spaliu a ftlor legii pnale sint

urmitoarel:
prinipiul tritorialitefli legii pnale;
prinipiul personalitefli legii penale;
prinipiul realitilii legii penale;
prinipiul universalittii legii pnale.
Luate separat, prinipiile apliirii legii penal in spa|iu sint limitat qi im-
perfete in raprt u sfera lor de aliune' niiunul dintr el neputind aoperi
totalitatea situaliilor in are legea pnali na{ional trui apliati. Astfl, numai
runoa$tra qi apliarea futuror prinipiilor in ansamblu fa posibiI 6,rea|izarca
unei ativitli fiient d rpresiun impotriva riminaliti1ii.
Prinipiul tritorialitn$iilegii penale. ritorialitatea lgii penale est priniul
deazlin
iarea
legii penal ln spafiu, unosut in litrafura de spia1itate qi sub
denumirea de,,lgea penali a teritoriului, sau
,,legea loului sivirqirii infra{iuniil
Potrivit aestui prinipiu, admis d toate legislaliile penal, legea penali a
unei
firi
se aplii in exlusivitate tuturor infra}iunilor omise pe teritoriul16rii'
navind niio relevanli alitata fiptuitorului: tlean al Republiii oldova,
etilean striin sau apatrid.
I n lgisla1ia penali a Republiii oldova, prinipiul teritorialitetii legii pe-
nale gi-agisit
o onsarare exPrs. Astfel, onform dispoziliei alin. (1)
art. 11
din CP al R,
,I oat
persoanel
are au sivirgit infraliuni p teritoriul Repu-
bliii oldova urmazi a fi tras la rspundere penali in onformitate u Codul
penal al Republiii oldova,l
Apliarea legii penal fali d infraliunile sivirgit pe tritoriul
1irii
noas-
tr ste exlusivi gi neondilionat.
Califiarea faptei a infratiune, ondi1iile
rispunderii penale, stabilirea, apliarea gi eeutarea san{iunilor pntru infra-
{iunile
svirgite pe teritoriul
1rii
noastre, toat au I o lusiv in temeiul legii
noastre penale, flr a se
{ine
seama d reglementiril
uprinse in legea penali a
statului al irui etlean este, eventual, flptuitorult. Un infrato etilean striin,
78
'
Bulai ., op. cit.,p.92.
t,
I
i
l
t
oitolul | 1| . LGA PNALA
are a omis o infraliune in Repulia oldova, nu poate
Pretind
s6 fie san.
lionat
potrivit dispoziliilor mai favorabile previzut de lga penali a
lirii
sale,
intruit legea noastri penali nu poate intra in onflit in astfl de situalii u o
lege penali striini.
Pntru a determina iniden{a legii penale in raport u prinipiul teritoriali.
tefii, urmeazLsf, preizim noliunea
juridio.pnali de
,,teritoriu',
qi
,,infratiune
svirgiti pe teritorid
lerii'l
Noliunea de teritoriu in sns
juridio-penal est mult mai.uprinzitoar
9i
diferi de noliunea d teritoriu in inleles gografi.
Avind in vedere importanla deosbiti a astei no{iuni, trmnul,,teritoriu,',
folosit de lgiuitor in expresiil
,,teritoriul
Republiii Moldova''
9i
,,teritoriul
firii']
ste expliat in hiar uprinsul odului penal, prin dispozi|iaart. L20,ar stabi-
lgte:
,,Prin
teritoriul Republiii Moldova
9i
tritriul1irii se in1leg intindra de
pimint qi apele uprinse lntre frontirle Republiii Moldova, u subsolul
9i
spaliul
ei aerian',. Astfl, tritoriul Republiii oldova ste stabilit prin frontiera d stat.
Conform prevedrilor art. 1 din Lgea RM nr. 108.I I I
,;Cu
privir la fron-
tiera de stat a Republiii oldova,' din 17.05.L994,
,,frontir
de stat est linia
desparte pe usat qi pe ap teritriul Rpubliii oldova d teritoriile statlor ve.
ine, iar in plan vertial delimiteaztrspaliul aerian gi subsolul Rpubliii Moldova
d spaliularian gi susolul statelor vine''l.
Rzulti i teritoriul
1irii
inlude urmtoarel lemente: suprafa{a terstri,
spaliul avati, subsolul qi spaliul aerian, delimitate prin hotare gi supuse suvera.
nitilii statului.
Suprafala terstri
(solul) reprezinti intindera de pmint uprinsi intre
frontierel politio.geografie al statului, stailit prin tratatele inheiate d Re.
publia Moldova u
liril
veine peazabilanlurilor ativit11ii omisiilor ilat-
rale d delimitar qi demarare
(impiile, dealurile et.). Pe usat, frontiera de stat
s traseazi pe liniil distintive de relief.
Spaliulavati inlude apele interioare urgitoare
(fluvii, riuri)
9i
apele in.
trioare stititoare
ei,
lauri et.), uprinse intre frontierele politio-gografi-
e al statuli. Pe setoarle fluviale, frontiera d stat se traseaz pe linia de mijlo
lonitorul
ofiial al Repuliii oldova nl|il\t7 din 03.lt.l994.
79
DRPUL PNAL. PAREA GNERALA
a riului, pe ala navigabili prinipali sau pe talvel riului; p lauri gi pe alte
bazin d api
_
pe linia dreapti are unegt iegirile frontierei d stat la maluril
laului sau al ali azin d api. Frontiera d stat are tr pe riu, la sau pe alt
bazin de api
(ape de frontiri) nu se deplaseazi in azul ind se shimb onfi-
ralia
malurilor sau nivelul apei, nii ind riul iqi shimbi ursul.
Conform prvederilor art. 5 din Convenlia asupra mirii teritoriale
Ei
zonei
ontie, inhiati la Genva |a 29 aprilie 1958,
,,fa
part din apele interioare,
de asmna,laurile, golfurile qi alte ape situate innntrulliniei de bazi a mirii
tritoriale''.
area teritorialf, uprinde figia de mar adiaenti
lirmului
gi apele mariti.
me interioare, avtnd li$ma de |2 mile marin (22,224 m), misurati de la linia
deazl(pntru
1irile
are au ieqire la mare). Liniile de bazi sint liniil elui mai
mare rflu de-a lungul
{irmului
sau, dupi az, I niile drepte are unes puntele
el mai avansate ale
firmului,
inlusiv al
lirmului
dinspre larg al insulelo al
laurilor de aostare, amenajirilor hidrotermie gi ale altor instala{ii portuare
Permannte.
Limita extrio ard amirii teritoriale este linia are are fieare punt
situat la o distan{i d 12 mil marine, msurati de la puntul el mai apropiat
al liniilor de az6'. Limitl extrioare qi lateral ale mirii tritorial onstitui
frontiera de stat maritimi a statului. Suprafe1le de api situate lntre
tirmul
mirii
gi liniil deazlonstituie apele maritime interioar ale statului'.
Subsolul ste format din zona subtran avind o intindr e oinide u li-
mitele frontirelor de stat (orespunztor
solului terestru
Ei
avati, inlusiv lui
al mirii tritoriale), u o adinime prati limitati de posibilitatea reali a omului
de exploatar ln ondi1iile tehniii atual.
Spaliul aerian reprezinti olana d ar d deasupra teritoriului, uprin-
si intre vrtialle imaginare ridiat de pe frontirele
{irii,
inlusiv limita x-
terioari a mirii teritoriale. in inil{ime, spa$ul aerian se intinde pini la limita
spaliului osmi2. Conform uzan{lor internalional qi pratiii statelo in sf-
'Dobrinoiu
V., Pasu I ., olnar I ., Nistoanu Gh., Boroi A',,Laztrrv' oP.it,,p.52; Boroi
^., op.cit.,p.49.
2
Stnoiu R. . sisten| juridi intrn|ionl in mtrie pnl.Bua,eqti: d. Aadmiei
Romine, | 975'p.| -32.
80
Capitolu| lll. LGA PNALA
ra exPloatrii spa}iului osmi aasti limiti de inil{ime onstituie ira 100.
110 km deasupra nivelului oeanului. Spaliul osmi este supus unui regim juri.
di interna{ional qi poate fi exploatat de itre toa$ statele in egali msuri.
I n limitle teritoriului sflu, statul iqi xeriti suveranitatea in onformitate u
legislalia sa interni gi u prvderil onvn{iilor internafionale la are este parte,
|inind
seama de prinipiil dreptului internafional.
I n!lsul epresii infraliune svirgiti pe teritorirrl
!fii,
sub aspetul on.
linutului
qi al sferei sale, est expliat d legiuitor prin
poziliile
art. 11 din CP
al R. Astfel, bazindu-ne
Pe
noliunea de tritoriu al Republiii oldova
(art. l20
din CP al RM)
9i Pe
alin.
(1)
art. 11 din CP al R, vom sustine f, se onsidr
,,svirqite
pe teritoriul Repuliii oldova'' urmitoarele infraliuni:
infra{iuni are prin modul qi loul d omitere s insriu pe teritoriul
Republiii oldova in intelesul analizat mai sus;
infra{iuni omise la bordul unei nav maritime sau aeriene, inregistrat
intr-un port sau aeroport al Republiii oldova qi aflat in afara spaliului
avati sau aerian al Repuliii oldova. I n aeast sifualie pot exista de-
rogri de la rgula gnrali da tratatle interna}ional la are Republia
oldova ste parte dispun altfl;
infra{iuni omise la bordul unei nave militare maritim sau aeriene aPar-
linind
Repuliii oldoa indifrent de loul ei de aflar.
Pentru statele are au igire la mar, se onsider
,,infrafiuni
svirqite pe
tritoriul
}irif'
faptele prejudiiabile omis in gelful ontinental gi in zona eo-
nomii xlusivil.
In funlie de loalizara in spa{iu a unei fapte infra{ionale, trebuie precizat
locul sdvtrsirii aesteia. Da problema este simpl in azul in are o infraiiune a
lneput qi s-a terminat pe teritoriul!rii noastre ori in striinitate, ea s omplii in
sifua{ia in ar infraiuna s omit
Parte
p teritoriul{irii,
Parte
in striinitat.
Pntru dterminara loului svirgirii infra{iunii gi a legii
iabile
infra-
torului, in dotrina penal s.au formulat mai mult teorii intmeiate p ritrii
doseitez:
l
oaeo : iI .,Hrlao3. A., op. cit., p.40-4I .
2
Bulai ., o. cit., p. 94.
81
DREPUL PNAL. PAREA GNERALA
teori c|iunii, are afirmi i infra{iunea trebuie onsiderat omis nu-
mai aolo unde s-a sivirgit a{iunea sau inatiunea, hiar dai rezultatul
s-a produs pe teritoriul altei
1ri;
teorirezulttului, careonsideri a lo al sivirqirii infraliunii ala unde
s-a produs rezultatul faptei;
teori preponderen|ei sau a atului esen{ial, ar onsidr a lo al sivir-
girii infraliunii aela unde s-a omis atul el mai important din are au
durs elelalt at;
\
tori ilegI it|ii, care onsideri a lo al sivirgirii infraliunii aela unde
s-a produs prima inilare a legii ar atrage rspunderea penal a fiptu-
itorului;
teori voin{ei infrctorului, conform iria loul svirqirii infra{iunii tre-
ui si fi onsidrat aela unde infratorul a voit s produi rzultatul
priulos, hiar dai aesta s-a produs
Pe
un alt teritoriu;
teori ubicuit|ii sau a desurrii integrI e, potrivit ria infra{iunea
s onsideri sivirgiti prfutindeni unde s-a svirgit fie gi numai un at de
eeutare sau s.a produs rzultatul infraliunii. ajoritatea autorilor im-
pirtiEs idil aestei torii ar runoaqt ompetenla jurisdi{ionali
a orirui stat pe al irui teritoriu s-a sivtrgit hiar qi in parte ativitatea
infra{ional. Toria ubiuitn{ii igi gisegt apliare integrali' servind la
solu{ionara unor problem ontroversate u privire la stailirea loului
sivirgirii infraliunii in azulunor infra{iuni u form sau struturi de-
osebite: infraliuni ontinue, prelungite, omplee, in caza|tentativei sau
al partiipf,rii la infraliune a autor, instigator sau omPlil.
I n pofida argumentelor invoate, legiuitorul nostru a aeptat toria a{iu-
nii,.onsfi.nlind-o legal in prvederile art. l2 din CP al RM:
,,Loul
si'virgirii fap.
tei se onsidri loul unde a fost sivirgiti aunea
(inafiunea) pudiiabill,
indiferent de timpul survenirii urmiriloro.
eplii de la prinipiul tritorialit1ii. Apliara legii pnale, in tem.
iul prinipiului teritorialitetii' unoagt anumit restringeri, in sensul 6 ea
82
'
Barbu .. plicr legii pnle in spliu
si
timp. Buuregti: ditura
$tiintifie,
1972, p.26.
Capitolul l| | . LGEA PNALA
nu s apli in raport u anumite ategorii de infra{iuni svirgite pe terito.
riul giriit:
infra{iuni sivirqit pe teritoriul Republiii oldova de itre
Prsoane

s buuri d imunitate d jurisdi{i pnal sau in loaluril (automobil-

le) misiunilor diplomati;
infraliuni sivirqite pe o navi maritim sau aeriani striin e se afli pe
teritoriul Republiii oldova;
\
infraliuni sivirgite in timpul sta|inf,rii ori al trrii unor armat strine
pe teritoriul Rpubliii oldova.
'xep{iil de la jurisdilia statlui nostru nu rePrezinti o gtirbire a suverani-
tf,lii aestuia, deoaree sint onseinla unor onvenlii interna(ionale, are previd
onsii reiproe intre state pentru desflqurarea normal a rela{iilor internali.
nal.
, I munitte de jurisdic|ie penol. Legislalia penali a unui stat nu se
apli infraliunilor sivirqite pe tritoriul su de itr agnlii diplomatii ai
altor stat arditali in statulrspetiv sau d tr alte prsoan ofiial striine
ar' potrivit onvenliilor gi uzan{elor internalionale, se buurf, d imunitate d
jurisdilie pnali. Grali aestei imuniti{i, persoanele sus-menlionate nu pot fi
suPuse urmririi pnale gi judeate p tritoriul statului in are sint arditate
sau
Pe
al irui tritoriu s afli ca rcPrezentan(i ofiiali ai statelor lor.
Lega penal a Republiii oldova prevede imunitata d jurisdilie pnali
prin dispozilia alin. (a)
art. 11 din CP al R, ar stipulazf,:
,,Sub
inidnlalgii
pnale nu ad infrafiunil svirgit d rprzntanfii diplomatii ai statelor
striin sau d alte prsoan ar' ln onfrmitate u tratatle intrnafional,
nu sint suPuse jurisdiliei penale a Republiii Moldovd' (vid.n.).
I munitata d jurisditi penali durge din imunitatea diplomatii, pr-
vzuti de Conven{ia u privire la relaliile diplomati, inheiati la Vina la
18 aprili g6L, de onvnlii internalional bilatrale, rfletate
9i
in Lga R
nr. 1133-I I din 04.08.92,Cu privir la statutul misiunilor diplomati al R-
publiii Moldova in alt state,'9i Legea R nr. 1134-xI I din 04.08.92
,,uprivi-
re la statutul misiunilor diplomatie al statelor striine in Repulia oldova''2.
l
oana I ., op. cit,, p. 88-89.
2
onitorul ofiial al R. Nr.8, 1992.
83
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
Cit privegte rul prsoanlor onsidrate reprezentan{i fiplomatii, potrivit
normelor internalionale, aestea sint ambasadorul, insf,rinatul u afari ad.inte.
rim, onsilierul de ambasadi sau d legali, atagalii d ambasadi, sertarii d am-
basadi sau de legalie. Personalul tehni
9i
administrativ al ambasadei sau legafii,
membrii familiilor lor nu s buuri de imunitate d jurisdi{ie penali.
De aeagi imunitate se buuri
Ei
alte
Prsoane
ofiiale, um sint gfii de
state sau de guvern, membrii misiunilor speial, fun{ionarii onsulari qi al1ii,
afla{i pe teritoriul altor state.
\
Potrivit normelor de drept intrnalional, imunitatea de jurisdi{ie
se refr
9i
la inviolailitata sdiului, imoilului, mijloaelor de transport ale misiunilor di-
plomatie al statlor str'ine in Republia oldova, autoritilile publi nputind
ptrund in ininta astora firi onsimlimintul gefului misiunii. lnsi reprezn-
tanlii diplomatii au obligalia si-i preda autoritililor Republiii oldova pe in-
fratorii are s.ar refugia in loalul astor reprzentanle. Totodati, staful areditar,
dqi nu poat urmiri qi judea reprezntanful diplomati are a sivirqit infraliu-
nea, l il poate dec|ara person non grt, ii poat ere s pirseasi teritoriul siu qi
poate soliita statlui areditant si-l judee potrivit propriilor sale legi.
B. I nfrc|iuni svirgite p o nvd mritim su erin strind ce s fl
pe teritoriul Republicii Moldo. Nu ad sub jurisdilia
Republiii oldova
ventuall infraliuni sivirgite la bordul navelor maritime gi al aeronavelor mi-
litar ori guvrnamntal e aParlin unui stat strin, intruit aesta reprzinti
statul iruia aparlin gi s afli pe tritoriul RepuI iii oldoya u aprobarea spe-
iali a Guvrnului Repuliii oldoval. Mai mult dit atit, nu se aplii juris-
dllia Republiii oldova nii faptelor sivirqit pe tritoriul Rpubliii oldova
d itr
Prsoanle
are fa parte din ehipajul sau din personalul speializat al
astor nave pe timpul it nava s-a aflat in porturi, ape maritime intrioare, xP
tritoriale. Conflitle apirut in aeste sifualii se solulioneaz,pe alea dreptului
interna!ional.
I n azul navlor maritim
9i
al aeronavelor omeriale, prinipiul gneral
admis este infra{iunile sivirgit la bordul astora gi de itre prsonalul lor
pe teritoriul
1iril
ad sub inidenla lgii pnale a statului pe teritoriul iruia s
84
'ypao
H.,., op. it., p.206.
afli. S fae refrire la timpul ind aestea se afli in porfurile statului nostru sau
in apele maritime interioare.
Sifualia ste difritf, in caz|I l infraliunilor sivirgite la bordul navelor o-
mriale aflate in treere prin mara teritoriali a statului nostru. I n azul aestor
infraliuni nu se exrit jurisdifla
penali a statului nostru, xistind o xeplie
d la prinipiul teritoriahtelii'. Totuqi, in pratii ar putea exista sifualii ind le-
gisla{ia penal a statului nostru ar puta fi apliati:
infra{iunea a fost sivirgit de un et{ean al Republiii oldova sau d
o persoani ftri t{eni, ar are domiiliu
Permanent
p teritoriul Repuliii
Moldova;
infraliunea este indreptat impotriva interselor Republiii oldova sau
impotriva unui etilean al Repuliii Moldova, ori a unei
Persoane
rezi.
dent p tritoriul Republiii Moldova;
infraliunea est de naturi si tulbure ordinea qi liniqtea publii in
lar
sau
ordinea in marea teritoriali;
exeritarea jurisdiliei
Republiii oldva est nesari pntru reprima-
rea trafiului iliit de stupefiante sau d substan{ psihotrope;
asistnla autoritililor Rpuliii oldva est eruti, in sris, de ipita-
nul navei, de un agent diplomati ori de un funlionar onsular al statului
al rui pavilion ii arboreaz6nava.
C. I nfrc{iuni svirsite in timpul st{ionrii ori al trecerii unor rmate
strine pe tritoriu| Repub|icii lVloldov.I n dreptul intrna{ional este admis, in
mod unitar, i trupele striin sta{ionat pe teritoriul unui stat sau aflat in tre-
re
Pe
aest teritoriu nu sint suPuse jurisdilii
statului pe teritoriul iruia se
afli. Pentru infraliunile svirqit p ast teritriu d itr personalul trupelor
strine s
i
legea statului ruia ii aparlin aeste trupe.
De regul, regimul trupelor militare stalionate ori aflate in trere p terito-
riul striin este rglemntat prin onvenlii bilaterale intre statele interesate.
Dai sta{ionarea trupelor striine se produe in timp de rizoi, sanlionarea
faptlor svirgite d tre militarii strini se ralizazi potrivit reglementirilor
speifie stirii de rzboi.
I
lbidm,p,204.
85
DREPUL PNAL. PARA GNERALA
Apliarea legii penale a Republiii Moldova infraliunilor sf,virgite in stri.
nitate sau fagi de infratorii aflali in striinitate est guvrnati de prinipfiflper.
sonlitdii, relit|ii
si
universlitsii.
Prinipiul prsonalitef',legii penal, dnumit
Ei
prinipiul titeniei ativ,
ste previzut de lgislatia penali a Rpubliii Moldova in dispoziliile alin.
(2)
art. 11 din CP al RM. Potrivit aestor prvderi, ettenii Republiii oldova qi
apatriziiu domiiliu permanent p tritoriul Republiii oldova' are au sivir.
git infrafiuni in afara tritoriului
terii,
sint pasibili de rispundere pnali in on.
formitate u Codul pnal al Rpubliii oldova.
I niden{a lgii pnale a Repuliii Moldova asuPra infrafiunilor sf,virgite
in afara teritoriului i st determinati nu de loul svirqirii infra{iunii, i de
alitatea personali a ftptuitorului, aeea d tilean al Republiii Moldova sau
de apatrid domiiliat in Repulia oldova. Datoriti aestei alitigi, tileanul
Republiii oldova sau apatridul u domiiliu
Permanent
in Republia oldova
se afli iri raporturi juridie u staful Republia oldova. i se buurf, d orotire
din partea statului, dar au
9i
obligalia de a respeta legile
}irii,
inlusiv atuni
ind s afl in afara teritoriului aesteia. Astfl, dreptul statului de a aplia legea
penali infratiunilor sivirgit de tilenii sii peste hotarle
firii, Preum
gi drep-
tul instanlelor de judeati d a trage aste
Prsoane
la rispundere pnali rzulti
din prinipiul suveraniti{ii, din esenfa qi prinipiile instituliei eti{enieil.
Pentru apliarea legii penale a Republiii Moldova,peazaprinipiului per.
sonaliti1ii, trebuie si fie indeplinit urmitoarle ondi1ii:
fapta si fie svir;iti in intregime in afara teritoriului
lirii
noastr. Loul
sivirqirii fapti poate fi tritoriul unui alt stat sau un lo nesupus vreunei
suvraniti!i;
fapta si onstifuie infraliune potrivit prvderilor din lgea penali a Re-
publiii Moldova indifrnt dai staful p teritoriulruia a fost sivirqiti
o ar sau nu inriminati. Fapta poate onsta intr.o infra{iune onsumat
sau o tntativi pedepsibili, ori in partiiparea la omitera astra in a.
litate de organizato\autor, instigator sau omPli. Nu interesazi natura
gi gravitata infrafiunii. Pentru infraliunile sivirgit in striinitat d
86
',y'
,
!,mu
oemKoao
?ooo?o
Kol| nPocpcma Riga' 1974'P.45.
oitoluI | l| . LGA PNALA
tre et{enii Republiii Moldova qi apatrizii au domiiliu permanent
in Republia oldova, legea noastri penal ar o ompetenli xlusivi
qi nondi{ionati. Nu ste admis onursul u legea pnali a statului pe
al rui tritoriu a fost sivirgiti infrafiuna. Califiarea a infraliun a
faptei sivirqit
9i
ondiliile rispunderii penale a fiptuitorului, pedapsa
apliabil qi ondi1iile apliirii gi eeutirii aesteia sint ele previzut de
legea penal a Republiii oldova. Nu are importan{ dai legea loului
sivirqirii faptei o inrimineaz'p aeasta, deoare dubla inriminare nu
onstituie o ondi1i de apliare a lgii noastre;
fiptuitorul s fi et!an al Repuliii oldova sau apatrid domiiliat
Prmanent
in Repulia oldova. Conform prevederilor art. 3 din Le-
gea R nr. |024-I V din 02.06,2000
,,Cu
privire la ti{enia Republiii
oldovd,l:
,,etifenia
stabilegt intre
Prsoana
frzictr
9i
Repulia Mol-
dova o legf,turi juridio-politi
Permanenti,
are guvernaz drepturile
qi oligatiil riproe intre stat qi persoani'. Astfel, in temeiul ti{eni-
i Republiii oldova, toli etlenii bnefiiaziin egal msuri de toate
drepturile gi obligaliile prolamate qi garantate de Constitulie
Ei
de alt
legi ale statului, de asmna au un gir de obligalii, printre are obligalia
de a respeta prevedril Constituliei
9i
ale altor legi. Prin ptrid, Lega
nr. L024-I V inlelege ori persoan are nu este tlean al Republiii
oldova qi nii etilean al unui alt stat
(nu
ar dovada apartenen!i sal
la un alt stat). Calitata de tilean
Ei
domiiliul in
lari
trebuie si fi do-
indite de infrator inaint de omiterea infraliunii in striintat;
infratorul si nu fie judeat in statul striin pntru fapta srqiti. Con-
form prvedrilor alin.
(2) aft.7 din CP al R, nimeni nu poat fi supus
rispunderii gi pedepsei penale de douf, ori pentru una gi aeeaqi fapti.
Prinipiul raliti1ii lgii penal sau al prote{iei ral, dnumit qi prinipiul
nalionalitilii
(etn{eniei) pasive2, st onsarat prin dispozilia alin.
(3) rt. 11 din
CP al RM, are stipulazi:
,,Cetifenii
strlini gi apatrizii irre nu domiiliazlpt-
l
Monitorul ofiial al Repuliii oldova. Nr.98-101 din 10.08.2000.
2
Bulai ., op. cit., p. |02.
87
DRPUL PNAL. PARTA GNERALA
mirnent p teritoriul Republiii oldova gi au sivtrgit infraliuni in afara terito.
riului
firii
poarti rispundere pnali in onformitate u Codul penal al Rpubli-
ii oldova gi stnt tragi la rspundere penali pe teritoriul Republiii Moldova
dai infraliunile sivirqite sint indreptate impotriva intereselor Republiii ol-
dova, ... dai aeEtia nu au fost ondamnali in statul striirt'' (evid.n.).
Neesitatea apiririi impotriva unor infrafiuni sivirgit in striinitat
atenteazlla unele valoi de maximi importanli, um sint statul Republia ol.
dova sau
Persoana
eti{eanului aestuia, impune o xtindr a apliabilite$i legii
penale a Repuliii oldova. st drptul orirui stat d a.qi apra, pe baza legii
penale nafionale, siguranla xistn{ei proprii gi a etlenilor sii. Reunoagterea
aesfui drept al statlor se intemiaz qi pe onsiderentul i legil penale ale unui
stat nu inrimineazl,ingnral infra{iuni ontra altor state ori ontra eti{enilor
aestora, astfel f, fiar stat poarti rspunder pntru orotirea astor valoril.
Apliara legii pnale a Republiii oldova pe aza prinipiului realiti1ii
ste limitati la infraliunile prvizut in alin.
(3)
art. 11 fin CP al RM. st vorba
d infraliunile ontra intrselor statului prevzute in Capitolul XI
,,I nfra!i-
uni ontra seilritilii puli qi a ordinii publi'' (art.
278.302 din CP al RM)
9i
Capitolul xVI i
,,I nfra{iuni
ontra autoritlilor puli qi a seuritilii de stat''
(art.337-363
din CP al RM). La aest apitol :urmeaz, si fi inluse qi alt atego-
rii d infraliuni protejeazLcetl|enii Republiii oldova' a obiet al apiririi
penale, degi legislalia penali in vigoar s limiteazi doar la menliunea infrafiu-
nilor impotriva intereselor statului Republia oldova.
Prinipiul realiti1ii legii penal se poate aplia numai dai sint intrunite u-
mulativ urmitoarle ondi1ii:
infraliunea sivirgit.si fi indrptati impotriva intreslor Republiii
oldova sau a etilenilor si;
s eist dubla inriminare, adii fapta s fie prevzuti a infra{iune atit d
legea penalla.Republiii oldova, it qi de ea a
lirii
unde a fost svirgiti;
I
Codul penl I Republicii SoiI ist Romini. Comntt
si
dnott. Part generl. lYa.
siu T., Antoniu G., Daneg
$t.,
Dringe Gh., Luinsu D., Papadopol V., Pavel D., Popesu D.,
Rimuranu V Buuregti: ditura
$tiin{ifi,
1972,p.33,
88
aB'!l!!!.
LGEA
PENALi
infratorul si fie tlean strf,in sau un apatrid are nu are domiiliu per.
manent in Rpublia oldova;
inpra urmririi penale se fae numai u autorizara Prourorului G-
neral al Republiii oldova.
Prinipiul universaliti''' lgii pnale este onsarat in prvedril alin. (3)
art. 11 din CP al R, ar stipuleaz i legea pnali a Republiii oldova s
i
pentru sivirEira altor infra{iuni deit el pentru are s.ar aplia legea
penali a Repuliii oldova onform prinipiului realiti1ii. st vorba de svir-
qirea unor infraliuni impotriva pflii gi seuriti{ii omenirii sau onstituie in-
fra{iuni d rizboi,
Prerrm
gi infra{iunil prevzut de tratatele internalionale
la ar Rpulia Moldova st parte de tr etlenii strini sau de apatrizii care
nu au domiiliu permanent p teritoriul Repuliii oldova, daf, aegtia nu au
fost ondamnali in statul strin.
Aasti valie universali privind apliailitatea lgii pnal est justifiati,
p de o part, d nevoia de a san{iona infra{iunile svirqite de strini in strf,ini-
tate impotriva interslor Repuliii oldova qi a eti!nilor sii
(altle dit l
sanlionate in temeiul prinipiului realiti1ii), ia pe de altfl parte, d nsitata
de a opra in lupta impotriva riminaliti{ii prin urmrira qi judara
ori-
rui infrator prins pe teritoriul
1irii
gi de a nu tolra a tritoriul statului si s
transforme intr_un lo de rfugiu pentru infratorii din difrit
[iri'.
Contraararea infraliunilor u caractet internalional gin
d oligalia ori-
irui stat partiipant la onvnliile orspunzitoar, iar rispundera pntru
aestea nu ste limitati de teritoriu sau ti!nie. Drept xemplu, in aest sns'
servs infra[iunile impotriva piii gi suritlii omenirii sau infraliunil d
rizboi, nominalizatein Capitolul I (art.
135.|44 din CP al R), prum qi in-
fraliunil speifiate in unel onvenfii: Convn{ia oNU ontra trafiului ili-
it d stupfiante qi substan! psihotrope, adptati la Viena,20.12.88 (ratifiati
prin Hotirira Parlamntului Rpubliii oldova nr.252-I I I din 02.1|.1994),
Convenlia uroeani pentru reprimarea trrismului, inheiati la Strasbourg,
27.0I .77
(ratifiati prin Hotirira Parlamntului Rpubliii Moldova nr. 456-
XI V din 18.06.99)' Convnlia privind spilara banilo depistara, shestra-
l
Bulai ., o' cit', p. L04.
89
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
rea qi onfisarea vniturilor provenite din ativitatea infralionali, adoptati la
Strasbourg, 08.11.1990
(ratifiati
prin Legea Parlamentului Republiii Moldova
nr. 914-XV din 15.03.2002) etc.
Apliarea legii penale a Republiii oldova, potrivit prinipiului universali-
ttii,
PresuPune
rea|izarea umulativ a urmitoarelor ondi1ii:
sivirqirea unei infratiuni, alta deit ele pentru are s.ar aplia lega pe-
nali a Republiii oldova onform prinipiului realitii. De rguli, sint
infrac|iunile ce afecteaz comunitatea internalionali: deturniri d aero.
nave' trafi de stupefiante, piraterie, furtul unor oPere de arti et.;
infra{iunea si fie svirqiti in striintat in intregime;
si existe dubla inriminare, adii f"ptu s fie previzuti a infra{iun atit de
legea penali a Rpuliii oldova, it
9i
de ea a
{irii
unde a fost sivirqit;
fapta si fi svir;it de itre un eti{ean striin sau de apatrid are nu are
domiiliu prmanent pe teritoriul Republiii oldova;
infratorul se afli in Repulia oldova, venit de univoie pe teritoriul
{irii
noastre;
infratorul s nu fi fost tras la rspundere penali in strinitate.
Dai infratorul a fost ondamnat in striinitate pentru infraliunea rsPe-
tivi, dar nu a exutat pedeaPsa sau a eeutat.o partial, iar instan!le noastre vor
reunoaqte hotirira striin, ele vor dispune si s xeute pedapsa sau resful d
pedeapsi pronunlati in strinitate.
$
3. Caratristia gneral a formelor de asistnfi
juridif,
intrnafional in materi penali
o tristur a epoii ontemPorane determinat de
Progresul
tehnio-gti-
inlifi, de shimul intens d valori materiale
Ei
spirituale o onstituie tendin
de intensifiar a ooPerrii intre state p divrs planuri ale ativiti{ii politie,
soiale, ultural, juridie.
Prinipiul ooperirii est astizi unanim admis in raporturil intrnalional
dintre state, ontribuind la unoaqterea reiproi, la asigurarea
Progresului,
la
intrirea piii.
90
apito| ul l| l. LGA PNALA
Astfel, in tapa atuali de dezvoltar a soietlii olaborarea internalionall
lntr state suYerane gi egale in drepturi devin o ralitate inontstabili, impusi
d nsit[i obitive.
in ast sens' Republia oldova tind s dzvolt lgituri p tirim eono-
mi, ultural, gtiinlifi u alt state, inluzindu-se in iruitul mondial d valori
material qi spirituale.
Ativitata d laborar qi asistnli in divrse domnii al ativitilii juridi-
e onstituie la rindul siu una din importantele form de ooperar intrnafio-
nali. P planul raporturilor juridi, atuni ind aestea intri ln iruitul juridi
internalional, prinipiul oopririi ar d asmnea un rol primordial. Statl
nu-qi rea|izeazl in mod rmti, izo|at unl d altl, opera lor d justilie, i s
ajuti, aordindu-qi reipro asistnli.
Partiularitilil asistnlei juridi internalional in domeniul juridi deurg
din insugi spifiul dreptului penal
Ei
al raporturilor juridie pe ar le disipli-
neaztr.
in litratura juridii, noliuna d sisten|
juridic intern{ionI ln ma-
tri pnali nu st ini precizatl. D altfl,luririle d spialitat, oupindu-se
mai ales d diferit laturi al asistn!i pnal intr stat, d formle prin are
aasta se ralizeaz\,,trec sub tir onptul insugi. Cel mai adesa, noliuna
d asistn! juridii intrnalionali s manifesti in dui snsuri: uul mi re-
stris, aga-numita asistnli juridi u arater judiiar (in
foro),
prin are s
in!lg asistnla
Pe
are organel judiiare din difrit stat gi-o aordi in ursul
prosului penal qi are s manifsti in mod obiqnuit prin efetuara sau trimit-
ra atlor produrale dvnite nesare in adrul aelui
Proes'
qi u sns mi
I rg, prin are se inleleg asistnla oferitl in gneral in adrul lupti impotriva
infralionalittii (in
et tr
foro).
D aii rzulti
Ei
o trminologie difriti: asistenli judiiari pntru primul
sns gi asistenli juridii pntru l d-al doila, fiind insi frvnte azuril in
are trmenul d asistenli juridii est exlusiv intrebuinlat doar pntru a d-
semna ativitatea de ooprare intr state in materi pnal
(inluzindu-s
aii
un gir d ativitili ale unui qir d organe).
91
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
in ultimii ani, asistenla juridif, intrnafional in materie penali a unosut
noi qi divers forme, unl legiferate prin norme juridie intern, altele prevzute
in diferite tratate gi onvenlii internalionale.
Sursl aestor forme sint: tratatele qi onvenliil, delaraliile d reiproita-
te bilaterale qi legile intrn ale diferitor state.
in aest ontext de menfionat Republia oldova a semnat gi a ratifiat:
1) Convenlia europeani de xtridare din 13 deemfie L957, ratifiati de
Parlamentul RN4 |a 14 mat 1997, in vigoare din 31 demrie 1997;
a) Protoolul adifional la Convenlia uroPeani d etridare din 15 otom-
rie L975, in vare pntru Rpublia Moldova din 25 sptembrie 2001;
b) a|doila Protol adiional din 17 marti l978,in vigoare pentru Re-
publia oldova din 21 iunie 200L;
2) Conven{ia europan privind asistenla juridii in materie pnal din
20 aprilie 1959, ratifiat de Parlamentul R la 26 septmbrie 1997, in
vigoare din 5 mai 1998;
) Pratocolul adiional la onven{ia euroPeani privind asistnla juridi-
i in materie penal din |7 marti 1978, in vigoare pntru Republia
Moldova din 25 sptembri 2001;
3) Convenlia CSI privind asistenla juridii qi raporturile de drpt in proe-
sele ivil, familial qi penale din22 ianuari |ggl,ratifiat de Parlamn-
tul R la 16 marti L995,in vigoare &n26 marti |996;
4) Tratatul moldo-rmin privind asistenla jurifii in materie ivili gi pena-
li, semnat la Cginiu la 6 iulie 1996, in vigoare &n22 martie 1998;
5) Tratatul moldo.urainean privind asistenla juridii
9i
raporturile de drpt
in materie ivilf, qi pnali, semnat la Kiev la 13 dembrie 1993, in vigoare
din 4 noiembrie 1994;
6) Tratatul moldo-rus privind asistenla juridi
9i
rela{iile de drept in mate-
rie ivili' familiali gi pnali, semnat la osova |a 25 februarie 1993, in
vigoar din 4 noiembri e L994
7) Tratatul moldo-lituanian privind asistn(a juridif, qi rlaliile de drept in
matrie ivili, familiali qi pnali, semnat la Chiqinu la 9 februarie 1993,
in vigoare din 18 februarie 1995;
92
Capitolul lll. LGA PNALA
8) Trataful moldo-leton privind asistnla juridi
9i
relaliile d drept in ma.
terie ivil, familiali gi penali, semnat la Riga lal4 aprilie L993,in vigoare
din 18 iuni L996;
9) Aordul moldo-tur privind asistenla juridi
in materie ivil, omr-
ialf,
9i
penal, semnat la Ankara|a22 mai 199, in vigoare din 3 deem-
brie 1996;
l0) Protoolul privind ooPerarea intre Prouratura Generali a Repuliii
Moldova gi inisterul Publi Romin, inheiat la Chiginiu la 10 fbrua.
rie 2005;
ll)Memorandumul de olaborare intre Prouratra Gneral a Republiii
oldova gi Biroul Nalional Antimafia (I talia) pentru ombaterea rimei
organizate gi prevenirea ei, inheiat la Chiginu in 2002 q.a.
Prevederi referitoar la asistenla juridi internalionali ln materie penal
on|ine qi legislalia nafional, gi anum: art. 531.559 din Codul de proeduri
pnali al Rpubliii Moldova, adoptat I a L4 martie 2003, in vigoare din 12 iunie
20o3.1n istoria statului nostru pentru prima oar a fost adoptat
9i
o lege in are
sint prevzute eprs divrse forme d asistn! juridii internalionali in matrie
penali
_
Legea Republiii oldova u privir la asistenla
juridii internalionali
in materie penal nr.371-XVI din 1 deembrie 2006
(in
ontinuare Leganr.37|.
xvr/2006).
Sopul aestei Lgi este de a stabili meanismul de ralizare a reglementri-
lor Codului de proeduri penali privind asistnla juridi internalional in ma.
terie penali,
Preum
qi ale tratatelor internalionale in domeniu la are Republia
oldova est parte.
Potrivit normelor din Codul de proeduri penali, ompltat u prevederil
Legii nr.371.XVI |20a6,in Republia oldova sint runosute qi utilizat urmi-
toarele forme de asisten{ juridii
interna{ionali in materie penali:
1) transmiterea insrisurilo datelor qi informaliilor;
2) omuniarea atelor de proeduri;
3) itarea martorilo exper}ilor qi
Persoanlor
urmrit;
4) omisiile rogatorii;
5) transferul, la soliitar, d proeduri penale;
6) extrdarca;
7) transferul persoanelor ondamnate;
8) reunoagterea hotiririlor penale ale instanlelor judeitoregti
striine;
9) omuniarea azierului
judiiar.
Asistenla juridii intrna{ionali in matri penali poate fi. rca|izati u im.
pliarea a el pu{in doui state: statul soliitant
-
statul are formu|eazlererea
de asisten!f, juridii,
9i
statul soliitat
-
statul iruia ii este adresati ererea de
asisten{i
juridii.
Cererile de asistenli
juridi se adreseazi prin intrmediul autoritililor en.
trale, are sint Ministerul
}usti{iei
gi Prouratura Generali. Prin intermediul i.
nistrului
}ustifiei
se transmit ererile de asistenli juridi formulate in fazel d
judeat
9i
de exeutar a pedepsei, iar prin intermdiul Prouraturii Generale,
le formulate in faza de urmirire penali. Cerrile de asistn! juridi pot fi
transmise fie dirt, de tre autorit{ile striine, fi p al diplomatii sau prin
intermediul organ izaiei I ntrna{ionale a Poli1iei Criminale
(I nterpol).
in azulin are ereril de asisten! juridii
se transmit diret organelor d
urmirire penali ori autoritililor judeitoregti
ale Republiii oldova, aesta
vor fi in drept si le exute numai dup ob1inerea autoriza{iei de exeutar din
partea autoritililor entrale.
in az d urgenfi, ererea d asisten{f, juridii poate fi transmisi prin poqti,
inlusiv eletronii, prin telegraf, tlex, fax sau prin ori alt mi;lo de omuni.
are advat are lasi urmi sris, u garantarea transmiterii ulterioar pe ale
ofiial.
1) Transmitere inscrisurilor, dte|or
si
informa{iilor. in onformitat u
prevederile art. 13 din Legea nr.371-XVI |2a06, Republia oldova, prin intr-
mdiul inisterului
|usti{iei,
omuni, in misura in are autoriti{ile sale dispun
d le, xtras din azierul judiiar gi orie date rferitoar la aesta pentru o
calzlpenalf, la soliitarea exPresi a statului striin.
Repulia oldova transmite stafului striin intersat informalii despre ho-
tiririle judeitoregti qi despre misurile ulterioare are se referi la etilenii aelui
stat qi are au fiut obieful unei men{iuni in azirul
jufiiar. Asteinformalii
se omuni el pu{in o dati
Pe
an.
94
aoitolulll| . LGA PENALA '
Dai
Persoana
in auzi este ti{ean al mai multor state, informaliile s
omunii fieirui stat intresat, in afara azului in are
Persoana
are qi etilenia
Republiii oldova.
Aeste informalii se transmit prin intrmediul Ministerului
|ustiliei,la
pre-
zentarea lor din parta autritililor nalionale ompetente.
I nforma{iil de aelaqi gen
Parvnite
de la autoriti{i striine in adrul shim-
bului de informalii sint replionate de inisterul
}ustiliei'
are le transmit i-
nisterului Afaerilor I ntrne spr inrgistrare, in vedrea resptirii prinipiului
nondamnirii repetate pentru una gi aeaqi fapti.
2) Comunicre ctelor de procedur. ctele de proeduri inlud: italiile
pntru pr{i sau martori, ordonan{a d punere sub invinuire, alte at de urmi-
rire penali' hotf,ririle judeitoreqti,
ererile pentru exeritara iilor de ontrol
judiiar
sau atele privind exutara unei pedepse, plata unei amenzi ori plata
hltuililor d proeduri.
Comuniarea aestora se ftueazi prin simpla lor transmitere tre
destinatar. Dai statul soliitant re in mod exPrs' Rpublia oldova va
eftua omuniarea in una din formele previzute de lgislalia nalional
pentru inminiri similar sau intr-o form spiali ompatibili u aasti
lgisla{ie.
Dovada omunirii s fae printr-un doumnt datat;i smnat de destina.
tar sau printr-o delaralie a organului soliitat, in are se onstati faptul omuni-
irii, forma qi data ftuirii i.
Doumentul sau delaralia se transmite de organul soliitat fir intirziere,
prin intermdiul autoritlilor entrale, itre statul soliitant. La rrea astuia
din urmi, Rpublia oldova va preiza dac notifiara a fost fiut in onfor-
mitate u legislalia nafional.
I n azul in ar omuniarea nu s-a putut fae, Republia Moldva ingtiin-
|eazde
indati statul soliitant despre motivul neomuniirii, speifiat, totoda-
ti, in doumenful mnlionat mai sus.
Citalia unei
Persoane
are se afli pe teritoriul Republiii oldova se trans-
mit organelor omptent u l pulin 50 de zile inaint de data infiigirii, tr.
mn d are se
lin
ont la fixara datei infi1iqirii gi la transmiterea italii.
95
-
DRPUL PNAL. PARA GENRALA
Aeleagi prevderi se aplii gi in situa{ia in are Rpulia oldova este sta.
tul soliitant.
organul de urmirire pnali sau instanla juditoreas
din Republia Mol.
dova va formula rerea d omuniare in striinitate a atelor proedural,
{i-
nind ont de prevdril Codului de proedur penal art.537 alin.(l). La erere
se vor anxa atle a iror omuniare s soliiti,
Prum
gi dovada omuniirii
are urmeaztr a fi ompletati in urma xutrii ererii de tre organul striin
ompetent. De asemnea, aest set de ate va fi inso{it d traduerile nsare, in
onformitate u prevederile
9i
rezervele la tratatul internalional apliail formu.
late de statul soliitat. Crrile men{ionate in przentul alineat, rispunsurile la le
vor fi adresate prin intrmediul autoriti{ilor entrale.
Autorititile entral ale Republiii oldova pot transmit diret, prin poqti,
atel proedurale gi hotiriril judeitoreqti
prsoanlor are se afli pe teritoriul
unui stat striin dai prin tratatul juridi internalional apliabil in rela{ia u ael
stat se prevde astfel gi nu a fost formulati niio rezetvi in ast sens din partea
statlor impliate.
3) Citore martorilor, eper|ilor gi o personelor urmrite. Dobindirea de
informalii de tre organele
judiiare
ale unui stat din parta organlor dintr.un
alt stat s fae in mod obignuit prin omisii rogatorii.
imprejuriri dosebite pot uneori s fa neesari aduera pe teritoriul sta-
tului soliitant a martorului sau a expertului aflat in striintate, pntru a fi audiat
in fala organului are jude
calza.
Statl ale irui orgirne judiiare
dispun aduera unui martor sau expert
e se gsqte in striinitat va lua misurile nesare are s fai posiili venirea
aestuia pe teritoriul siu.
Da Republia oldova, in alitate de stat soliitant, onsideri partiipa.
ra in persoan a unui martor sau Pert in fa{a organelor de urmirire penal sau
a instanlelor sale judetore;ti este deosebit de nesari, trbuie sfl menlioneze
aest fapt in ererea de asisten! juridii privind inminarea itafiei. Statul striin
soitat va omunia Republiii Moldova rspunsul martorului sau al xpertului.
I n aest az,in ererea de asistenli juridii sau in italie se menfinea.
zi uantumul indemniza{iilor,
Preum $i
el al hltuielilor de litorie gi de
96
critolu|
lll. LGA PNALA
gedere rambursabile, sau garanliile privind restituirea aestor heltuieli. Cuan-
tumul heltuielilor ramursabile s stabils la nivluri el pulin egale u ele
previzut d tarifele gi regulamentle in vigoare in statul in are trebuie si aibi
lo audiera.
Dai i se prezinti o erere in aest sens' statul soliitat poate aorda marto.
rului sau exPertului un avans' are se va menliona in italie gi va fi rambursat de
Republia oldova a stat soliitant.
artorul satl exPrtul ar nu s.a prezentat la ita{ie, a irui omuniare a
fost ruti, nu poat fi supus niiunei sanliuni sau misuri de onstringere, hiar
da1 italia uprinde un ordin ategori, in afar de cazu| in ar martorul sau
expertul revine din proprie iniliativ pe tritoriul Republiii oldova, a stat
sliitant,9i dai este itat din nou aii, in mod legal.
artorul itat are s prezinti in fa{a autoritlilr ntrale ale Rpubliii
oldova, a stat soliitant,
Ei
rfuzi si depuni mirturie in totalitate sau in par-
te nu poate fi supus niiuni misuri de rstringre a lirtlii gi nii impiediat
in alt mod s priseasi Rpulia ldova, hiar da, potrivit legisla{ii na-
fionale,
un asemena rcfuz ar onstitui infra{iune sau ar puta atrage msuri
oritive.
artorului sau epertului ar s.a
Przentat
in fafa autorittii ntrale a Re-
publiii oldova, a stat soliitant, i se
ii
imunitlile garantate prin legislatie.
. Dai in timpul proesului penal ar putea fi dispusi arestarea unui martor
binuit de sivirgirea, in legifuri u delaraliile sale fiut in fa{a organului de ur.
mirire penali sau instanlei judeitoregti
a Republiii oldova, a stat soliitant,
uni infrafiuni, alta dit rfuzul de a depune mrturie, s va lua in onsiderare
posibilitata unei protelii mai bun a intereselor justilii prin inrdinlara ur-
miririi itr statul striin soliitat.
Niio persoan, indifrent de eti{eni, itati in fala autoritililor entrale
al Rpubliii oldova are dsflgoari proesul penal in vdra eeutrii anu-
mitor aliuni
Prosuale
pe teritoriul Republiii ldova nu va puta fi niiur.
miriti, nii definutf,, nii supusi vrunei alte misuri de restringer a librti{ii in
Rpublia oldova pentru fapte sau ndamnri anterioare pleirii sale de p
teritoriul statului strin soliitat nementinate in itati.
97
DRPUL PNAL. PARA GENRALA
I n onformitate u art. 22 nlegea nr.371.VI |2006,poate fi'realizattran.
sferul temporar al martorilor de{inufi. Potrivit astei o; orie persoani
de{inuti, a iri prezen|tr in vedrea audierii a martor sau a onfruntrii este
erut d statul soliitant, va fi. transferat temporar
Pe
tritoriul aelui stat, u
ondi$a revnirii sale in termenulmen{ionat de Republia Moldova qi sub rezer.
va dispozitiilor legii.
Transferarea de pe tritoriul Rpuliii oldova poate fi refuzati dai:
a) persoana delinut nu onsimte transferul;
b) prezen{a
Persoanei
d{inut est nesari intr.un
Pros
pnal in urs pe
teritoriul statului soliitat;
) transferul persoanei de{inute ii poat prelungi detenfia; sau
d) transferul siu pe teritoriul statului soliitant est impiediat din alte on-
sidernt tntemeiate.
Repulia oldova poate si nu aorde transfer eti{enilor sii.
Prsoana transferati rmine in detenlie pe teritoriul statului soliitant qi,
dai st azul, pe teritoriul statului soliitat pentru tranzit, u exeplia azului
in ar staful soliitat pentru transfer ere
Punera Persoani
in libertat.
Perioada in are
Persoana
delinuti a fost transfrat, onform dispoziliilor
prezentului artiol, se sade din durata pedpsi apliat.
Loul predirii va fi, de regul' un
Punt
de treer a frontierei d stat a
Republiii Moldova. Delinutulste prdat gi preluat sub esort de tre Depar-
tamnful I nstituliilor Penitniar al inisterului
}ustiliei,
are va informa i-
nistrul
|ustitii
sau Prourafura Genral, dup az.
Aegti martori bnefiiazi, dupi caz, de protelie,
Potrivit
legisla{ii na{io.
nale in vigoare.
4) Comisiile rogtorii. Cind organul
judiiar onstat i exata unoagte.
re a adevirului depind de anumite probe are se gses in striintate, solii-
t onursul autorita{ilor strine. Pentru ob1inerea aestora organul judiiar s
adreseaz autoritililor striine pe ale d omisii rogatorii, u soliitarea de a s
proeda la audieri de martori sau la onstatri la fa loului. Uneori, organel
judiiare
dintr.un stat pot sooti neesar a martorii domiilia{i in striinitate si
fie invitati a se infifi;a inaintea astor organ. Se poate intimpla a martorii unei
98
oito| ul ltl. LGEA PNALA
caaze si fie de1inu1i intr-un alt stat, iar aduerea lor in
lara
are.i soliiti pentru
a fi asulta{i sau pentru o onfruntar si fie neapirat neesari. Alteori, este ne-
sar omuniarea unor piese judiiar aflate intr-o
lar
qi soliitate de organele
judiiare din alti
!ari.
I ndeplinirea atelor gi msurilor proedurale de itre organele unui stat la
ererea unui stat striin are lo in exeutarea omisiilor rogatorii.
I n matrie penali omisiile rogatorii se dpun onform dispozi{iilor uprin-
se in tratate qi onvn|ii, in dispoziliil de drept intern, iar in lipsa aestora dupi
uzul onsarat de drptul penal.
Comisio rogatorie est o
form
de sisten|d
judiciar interna{ionald cre
onst. in imputernicirea pe c.re un ofgan de rrire penal sau o inston|
judecdtoreosc comPtentd dintr-un stt, s|| o instn| intern|ion.I o cor.
d unor utorit.|i similre din alt stat penttu o indep|ini in locul gi in numele
su ctivit|i procesuol rritore l. un anutnit proces penl,
obietivele omisiei rogatorii sint in speial:
a) loalizarea gi idntifiarea
Persoanelor
gi obietelor; audiera invinuitului
sau a inulpatului, asultarea pirlii vitimat, a lorlalte pir1i, a mar.
torilor qi exper{ilo onfruntarea; perhezilia, ridiarea de obiete sau
doumente, sehstrul gi onfisarea spiali; eretarea la fala loului
qi reonstituirea; eprtizel, onstatara tehnio-qtiin{ifi
9i
onstatarea
mdio-lgali; transmiterea de informalii neesare intr.un anumit pro.
es; intereptrile gi inregistrrile audio qi video, xaminara doumnte-
lor de arhiv qi a fiqierlor speiahzate, alte ate de proedur similare;
) transmitrea probelor materiale;
) omuniarea de doument sau dosare.
Adrsara prin omisie rogatorie est reglementat in art. 536 din Codul d
proeduri pnali al Republiii oldova. In onformitate u prevedril aestui ar-
tiol, organul d urmirire penali sau instanla de judeati, in cazd,in ar onsid.
ri neesari eftuarea uni aliuni
Prosuale
pe teritoriul unui stat striin, se adre.
seazprin omisie rogatorie organului de urmirire penali sau instan{ei de judeati
din statul respeti sau tr o instan! penal internationali onform tratatului
internalional la ar Republia oldova st parte sau in ondilii d reiproitat.
I
l
oo
DRPUL NAL. PARTA GENRALA
Condi1iile de riproitat s onfirm intr-o srisoare, prin are ministrul
J ustilii
sau Prourorul General se obligi si aorde, tn numele Republiii oldo-
va, asistenli juridifl statului striin sau instan!i penale internalional la fetu-
ara unor aliuni
Prosual,
u garantara drepturilor prsual, prvizut d
lgea nafionali, ale persani in privinla iria se eftueazi asistenfa.
omisia rogatorie in Republia oldova se dpune de tre organul d ur-
mrir pnali Prourorului Gnral, iar de tr instanla d
judeati
_
inist-
rului
J ustilii
pntru transmitr sPre xeutar statului resptiv.
Poate fi
9i
situalia invrsi, ind omisia rgatori se exuti in Republia
oldova, fiind eruti d rganl din striinitate. Potrivit prved.erilor art. 540
din odul d proeduri pnali al Rpubliii oldova' rganul de urmirir pe-
nali sau instanla juditoreasi exuti omisii rogatorii erute de organele
respetive din striintat in temeiul tratatlor intrnalionale la ar Rpublia
oldva gi
lara
soliitant sint part sau in ondi1ii d reiproitat.
erra pentru xutara omisii rogatrii s pediaz' de itr Prou-
rrul Gnral organului d urmirir penali. sau, dup caz, de itr ministrul
}ustifii
instanlei judeitorgti d la loul unde urmazi si fie eftuati atiuna
Proesuall
soliitati.
La xeutara omisii rgatorii s aplilprevedrile Codului de produ-
ri pnali al Republiii oldova, insi, la dmersul pirlii soliitat, poat si s
apli o produri spial previztl, de legislalia
lirii
striine, in onformitat
u tratatul intrnalional rsptiv sau in ondi1ii de ripritate, dai aasta
nu ontravin legislalii nalionale qi obligaliilr intrnalinal al Rpubliii
oldova.
in azul in are erera d omisie rogatori nu poat fi xeutati, dou-
mntle primite se rstitui pirlii sliitant prin intrmediul instituliilor d la
ar l-a primit, u indiarea motivlr ar au impiediat exutara. Crrea
d omisie rogatori
Ei
doumentle anexate se rstitui qi in azuril d rfuz in
aza tmeiurilor indiate in lge.
S)Tranral procedurilor pen|. Crra autorititilor ntral al statlor
striine privind preluarea urmiririi penal in auz penal aflate in proedur
prejudiiarl st xaminati d Prouratura Generali, are deid asupra admi-
100
Capitolu| l|!. LGEA PNALA
sibilitetii
ei. Crrea
instanlei judef,torgti
omPtente
a unui alt stat
preluara
auzelor penale
aflate in proeduri judiiari
se arnineazi
inisterul
|ustilii,
ar deid asuPra admisibilitetii.
Prelure
urrnririi pnle
si
cuzlor peIe
flte in procedur judiir
pote
fi
dmis
dc:
a) persoana
inuiti,
invinuiti
sau inulpatul
este eti{an
oldova;
b) ti{eanul
striin sau apatridul
ar rqedin;
Permanenti
in Rpublia
oldova;
) persoana
exeuti
sau trebui si eute
in Republia
ldova
o pdapsi
privativ
d libertate;
d) persoana
ste urmiriti penal in Rpublia
Moldova pentru
aeeaEi in-
fra{iun;
) fapta nstituie
infraliune
onform
lgisla$iei
Rpubliii
Moldova;
0
persoana
are a omis infraliune
st pasibili
de rispundere
penali
onform
legislaliei
Republiii
Moldova.
Prelurea
urmririi penI e
su | cuzelor
flt tn proedur jadiir
pote
fi
rzat
d:
a) fapta nu ste previzuti
d Codul pnalal
Republiii
Moldova;
b) persoana
a fost ondamnati
pentru
aeaqi fapti de instan{a judito.
reas ornpetenti
a unui alt stat;
) termenulde
presripfi,
onfrm
legislaliei
Republiii
oldova,
a expirat,
Preum
gi prI ungirea
lui u luni, onforrn prvederilor
intrnalionale;
d) fapta a fost omis in afara teritoriului
statului
soliitant;
e) persoana
nu este eti{ean
al Rpubliii
oldova
sau etilean
stri'in, sau
apatrid
are nu are domiiliu
prmannt
in Republia
oldova;
f) eisti temeiuri pentru
a se rede i rra de preluar
a urmiririi penale
sau a auzelorpenale
aflate in produri jufiiari
st motivat prin on-
sidera{ii
de ordin pliti, rligios,
rasial
9i
tni;
g) este vra de infraliuni
politie,
militare
sau de infrafiuni
on lor;
h) urrnrirea penali
ontravin
angajamntlor
internalinale
asumate
de
Republia
ldova.
privind
de itr
al Republiii
101
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
Preluarea urmiririi penale in azurile in ar, onform legisla{iei Republiii
oldova, este neesari plingerea prealabil a pir{ii vitimate poate fi admis u
ondi1ia onfirmirii de itr statul soliitant a aordului prlii vitimate.
Trnsmitere auzI or penle llte |
fz
de urmrire penI procesului
penl cd,tre I te stte re loc I n czu| in cre:
a) persoana are a omis infratiuna este eti{ean al aelui stat sau ar do-
miiliu
Permanent
in ael stat;
infra{iunea a fost omisi p teritoriul aelui stat;
fapta onstituie infraliune onform legislatiei aelui stat gi legisla{iei Re.
publiii Moldova;
d) transmitera produrii penale se efetueazi pentru buna administrare a
justiliei qi/sau favorizarea reintegririi soia|ein caz de ondamnare;
e) inulpatul xeuti o pedapsi pe tritoriul stafului soliitat pentru o in-
fra{iun mai grav deit ea omis in Republia Moldova;
0
statl soliitat refazlextridarea persoanei.
6) Etrddarea. Pentru realizarea olaborrii statelor in ombaterea feno-
menului infra{ional, extrdarea joa un rol deosebit, fiind forma de asistenli
juridii la are statele reurg elmai des in ativitatea de prevnir
9i
reprimar
a infra{iunilor.
xtridarea ste onsiderati a expresia ea mai vie a asistenlei juridie in do.
mniul drptului penal. Certitdinea fuga nu poate asigura sustragerea de la
rspunderea penali este o ond{ie indispensabili efiaitilii preeptului penal.'
xtrdara est o institu[ie ar diret funlioneazdin interesul statului e
o soliiti, dar indiret a serve$te intereselor tufuror statlor, fiind prevnirea
qi rprimara infraliunilor dvin pe plan interna{ional o
PreouPare
de interes
oltiv. Desigu xtridara nu poate aoperi toate neesitlile asisten{ei juridie
interna{ionale in ontraararea infraliunilo insi ea este formi de asistenll u
l mai importante fte.
Deoaree xtrdarea ste o formi de asistenli juridii intrna{ionali ln ma.
terie penali l mai des utilizati in pratia judiiari qi unia previzut de Codul
'
Stinoiu R.. sisfen|a juridi intern|ionld. tn mtri penI . Buuregti: ditura Aa-
dmiei RsR, 1975,
P.96.
102
b)
)
Capitolu! lll. LGA PNALA
Penal
al Repuliii Moldova in art. 13, ei i se va aorda o atenlie sporiti fiind
dtaliat xaminati intr-un ompartimnt separat
(S
+1.
7) Trnrul persoanelor condmn.te. in onfi1iile prvizute de Codul
penal al Republiii oldova gi de Legea Republiii oldova u privire la asisten-
!a
jurifii internalionali in matrie penal din t.tz.2006,
Persoana
ondam-
nati pe teritoriul Republiii Moldova poate fi transferati pe tritoriul unui alt
stat pntru a exeuta pdapsa apliati prin hotirirea pronunlati d o instanli
judetoreasi
a Republiii Moldova qi, invers'
Prsoana
ondamnat in alt stat
poate fi transferati pentru exeutarea pedpsei pe teritoriul Repuliii oldova.
Transferarea
Prsoanelor
ondamnat de tre o instan{i striin trbuie d-
osebiti d transferulpersoani strine ondamnat in
lara
a irei etilenie o ar
pentru xeutarea pedepsi pronuntat de instanla stafului striin
(al
siu). Deose-
bira onsti in faptul i statul este in drpt de a r extridara t{eanului siu,
are este ondamnat la pedeaPsa u inhisoar d tre instanla
{irii
sale, dai
aest ondamnat a dispf,rut dupi a intrat in vigoare sentinta.
Repulia oldova, fie a stat d ondamnare' fie a stat de utare, poate
delan;a proedura transfrului persoanei ondamnate atit la ererea asteia,
it qi la adrsara reprezntanlilor legali, avoatului, sofului, rudlor apropiat,
fralilor sau surorilor.
Transferul poate ava lo in urmtoarel ondi1ii:
1) ondamnatul trbui si fie etilean al statului de exeutare sau domiili-
atul siu permannt;
2) hotrirea d ondamnare trebuie si fi dfinitivi;
3) durata pedepsei privative d librate, pe ar ondamnatul o mai ar de
exutat, trbui si fie de l pulin 6luni la data primirii rrii de trans-
ferare sau si fi ndeterminati;
4) transfrul trebui si fi onsimtit d
Persoana
ondamnati, iar dai, in
raport u virsta, starea fiziclori mintali a persoanei ondamnate, unul
dintre ele doui state onsideri nesar
_
de itr reprezentantul lgalal
ondamnatului;
5) fapta pentru are a fost ondamnati
Persoana
onstituie infra{iune
Po-
trivit odului penal al1irii al rei et{an este l ondamnat;
6) amble stat
Perti
au onvenit asupra transferului.
103
DRPUL PNAL. PARA GNRALA
Consimlimintul persoani in privinla ireia a fost pronunlati sentinla nu se
r pentru transferul eutirii sntinlei dai aasta:
a) a evadat din statul in are a fost pronunlati sentinfa;
b) este subietul unui ordin de expulzare sau dportare.
in azuri xeplionale, pirlile pot onvni asupra transfrului hiar dai
durata pedepsei pe are l ndamnat o are de exeutat est mai mii de 6luni.
in aest fel, o formi de oprare astatlor in mbaterea riminaliti1ii est
qi transferarea
Persoanelor
ondamnate in vedrea exutirii pedpsi, din statul
unde au fost ondamnate in staful d exeutare, are este, d rguli, ala al 6rui
etlean sau resortisanli sint.
I n aeasti prinfi, Rpublia oldova a ratifiat la 11martie 2004 on-
venlia euroPeani asupra transfririi persoanlor ondamnate, adoptati la
Strasbourg la 21 marti 1983, qi Protoolul adi1ional la onvenlia europeani
asupra transfririi prsoanelr ondamnat, adoptat la Strasbourg la 18 de.
mbrie | 997.
8) Rcuno;tere hotririlor penle |e instn|elor judecdtore;ti
strine.
Asistnla juridii internalionali in matrie penali implii in mod fires
9i
ne-
sitatea reunoagterii hotiririlor penale striine.
Posibilitata luirii in onsiderare a uni hotiriri penal in afara tritoriului
unde a fost pronunlati onstitui o importanti form de asistnli internalionali
penali u arater proesual, mniti s asigure o onordant inidnli a aplii-
rii lgilor penal in raport u spa{iul.
Reunoagtera hotirlrilor pnal strine nsitf,, din puntul de vedr al
rglrnentirii sal in lgisla{ia penali a fiirui stat, un dublu obitiv. in primul
rind, trbui s fi aritate are anume hotirtri penale pot fi reunosute
9i
ind
poate ava lo runoagtrea. in al doilea rind, si se prevad modul in are pro-
edural se va eftua reunoa$tera.
Flul reglemntirilor poate, dsigu si difr d la o legislali la alta. in fi-
are stat, adrul gi proedura de reunagtere a hotiririlor penal striin vor fi
ele prvlzut in legislalia statului are fetueaztr astfl de reunoaqter.
Runoagtera hotiririlor penale al instanlelor striin in Rpublia oldo-
va st rglmntati d art. 558
9i
559 din Codul de proeduri penali al Republi-
104
Cpitolu| l||. LGA PNALA
ii oldova are
Prevd
respetara anumitor ondilii, preum gi produra de
runoa$tre a aestora.
in onformitat u aeste dispozilii legale, hotiririle pnale definitive pro-
nunlate de instanlele judeitoregti din striinitate,
Preum
gi ele are sint d na-
turi s produi, potrivit legii penale a Republiii oldova, efete
juridie, pot fi
runosut de instanla nafional,la demersul rninistrului
}ustiliei
sau al Prou-
rorului Gneral, in aza tratatului intrnalionalsau a aordului de reiproitat.
Hotirirea penali a instanlei unui stat striin poate fi' reunosuti numai dai
sint respetat urmitoarele ondi1ii:
1) hotirirea a fost pronunlati de o instan! ompetenti;
2) hotirirea nu ontravin ordinii publie din Rpublia Moldova;
3) hotirirea poate produe eft juridie in
lari
potrivit lgii pnale nafio.
nal.
Cererea de reunoaqtere gi exeutar st admisibil atuni ind, p lingi
ondi$ile generale stabilit in Codul de proedurf, pnali la art. 558 alin.(2), sint
intrunite urmitoarel ondi1ii speial:
a) persoana ondamnati ste etfan al Republiii oldova ori ste domi-
iliati permannt pe tritoriul astia, ori este eti{an striin sau apatrid
u permis de qedere in tritoriul ei;
b) in privinla faptei pentru care a fost pronunlat sentinfa d ondamnar
nu ste porniti urmrire penal in Rpublia Moldova;
) eutarea hotiririi in Republia oldova poate favorizareintegrarea so-
iali a
Persoanei
ondamnat;
d) exeutarea hotririi in Rpulia Moldova poate favorizareParara pagu-
bi provoate prin infrafiune;
e) durata pdepsei sau a misurilor de siguranli dispuse prin hotirire est
mai mar de un an.
Hotirirea striini, d asemena, poate fi eeutati dai
Persoana
ondam.
natfl ispigeqte pe teritoriul Repuliii oldova o pdeapsi pentru o alt infra{i-
une dit ea stabiliti prin sntin{a a iri exutare a fst eruti.
Demrsul ministrului
}usti|ii
sau al Prourorului General privind ru-
noaEterea hotiririi instan!i strine urrneazi si fi motivat qi s solulionazi d
t05
7-
DRPUL PNAL. PARA GNERALA
itre instanla judeitoreas
egali in grad u instanfa statului de ondamnare'
a irei hotirire urmeazi si fie runosuti. I n aza|in are hotirirea statului de
ondamnare este adoptati de o instan{i egali in grad u judeitoria,
demersul
ministrului
}ustiliei
sau al Prourorului Gneral se solioneaz, de itre
judei.
toria inrazatritorial a ria se afli inisterul
}ustiliei,
iar dai instanla statu-
lui de ondamnare ste egali ln grad u Curtea de Apel, dmersulse solutioneazl
de itr Curtea de Apel din mun. Chiginiu.
La solu}ionarea dmrsului partiipi reprezentantul ministrului
}ustiliei
sau, dupi caz, a| Prourorului General, ondamnatul gi ap6rtoru1 astuia.
Condamnatului i s omuni hotirirea instan{ei striine impreun u do.
umentle are o insoles' u traduere in limba de stat
Ei
in limba
Pe
are o
unoagte ondamnatl.
I nstanla audiaz' opiniile elor prezenli gi, in aza materialelor anexate la
demers, daf, onstat i sint intrunite ondi1iile legale, reunoagte hotirira
penali a instanlei strin. I n azul in ar pedeapsa soliitat de tre instan{a
strin nu a fost xutati sau a fQst exeutati numai in parte, instanla substituie
pedeapsa nxutat sau rstul pdpsei u o pedeapsi respetiv potrivit pre-
vederilor legii de produr penal a Republiii Moldova.
Tiatarea matriei reunoagtrii hotririlor penale strin impune unele pr.
cizltii d ordin trminologi.
Astfel, termenul de
,,hotirire'' este folosit in aepliunea sa largf,, uprinzind
ins numai aele hotiriri (sentinfe,
deizii) cre u devenit definitive
;i
con|in so-
I u|ii susceptibile de a interesa apliarea lgilor penale in raport u spaliul.
ln sfra asistenlei juridie
interna{ionale in materie penal, hotiririle are
prezint intres sint hotririle
,,pen.I e,,,
iar din on{inutul aestora numai dis-
pozi{iile ar prives a{iunea penali, nu qi pe el referitoare la a{iunea ivili
solu|ionat in adrul proesului penal.
Nu intri in denumirea de hotirire penal atel proedurale prin are orga.
nl de urmirir penali dispun asuPra aliunii penale (ordonan{e,
rehizitorii),
aestea fiind obitul reunoa9terii
,,atelor''
judiiar penale.
Caratrul de hotirire striini nu dpinde neapirat de loul unde a fost pro.
nun|at hotirirea, i prin raportare la prinipiul suveraniti{ii, d autoritatea de
la ar emani.
106
apitolul t| | . LGA PENALA
In felul asta' o hotrire pronun{at p teritoriul unui stat striin de tre un
organ onsular u atribulii judiiare al altui stat nu va fi o hotrire striini pentru ast
din urm6 stat, dar va fi o hotirir strini pentru primul stat; la fel o htirire pronun.
lati
p tritoriul unui stat de itre o instarr{i a unei armate d oupalie sau in trere.
Dei, interesul
Pe
are fieare stat in parte il ar in ombaterea fenomenului
infrafional, neesitatea unei apirri intrnalionale ontra anumitor infraliuni,
a uni prot{ii internalionale a drpturilor omului, a gi nesitata administri.
rii in bune ondi$i a
justiliei penale, au ftut si apari ida de asistenti juridii
gi de olaborar intr state ln domeniul infra{iunilor qi reprimirii infratorilor.
in funlie d ast nsitili s-au gi onsarat forml sus.epuse de asistenli
juridii internationali in materi penal.
9) Cotnunicre cazierului
judicin
I n adrul aordirii asistenlei
juridi
interna{ional, potrivit Convenliei de la Strasbourg din 1959, Convenliei de la
insk din 1993' prum gi tratatelor bilatrale pe ar Rpublia Moldova l-a
inheiat u alt state, anual, statel iqi vor xpedia mutual informalii privind sn-
tinlele d ondamnare in vigoar la al momnt.
D asemenea, statle iqi vor transmite, la erere, extrase din azierul
judii-
ar sau orie informalii refritoar la asta pntru o calze. penal. I nformaliil si-
milare parvenite de la autoritilile striine, in adrul shimbului d informafii sint
replionat d itr Ministerul
}ustifiei'
P
ar asta l transmite inisterului
Afarilor I ntrn spre inregistrar, pentru a fi rspetat prinipiu| non bis in idem.
$
4. xtrf,darea qi ondifiil ei
Normele rferitoare la apliarea legii pnale in raport u spafiul, ditate in
lgile interne ale diferitor state, nu pot asigura rea|izarca firi difiulte a ativi-
tlii de ombatere a infrafionismului. Aest difiultili apar in general in azul
infraliunilor omis in striinitate qi in aza| ind ei are au mis infraliuni
p tritoriul unui stat s refugiazl in alt stat. I n astfl de situafii, inidnla lgii
pnal intrne funlioneazi limitat sau inefiint.
Chiar atuni ind normle d drept pnal ingiduie urmirira infraliunilor
omis in
{ari
sau in striinitate in lipsa fptuitorului, I n fond aasti urmirire
ehivalea ztr cu impunitatea.
107
DRPUL PNAL. PARTA GNRALA
Aqadar, prinipalul rol al extrdirii st ativitata de represiun destinati
si asigure fierui stat le mai bune ondigii de rea|izare a justifiei.
Aasti rin{i s realizeaz oti de ite ori infratorul st judeat gi pedep-
sit d statul a rui lege a inlat-o; or, extridarea ofri statelor posibilitata d
a rea|iza aeast erinfi, onstituind evident o dovadi de solidaritat internati-
onali, solidaritate onretizatlin aeptarea d itr fiear stat a obligaliei d
a preda pe riufhitori justiliei statului a irui ordine publi a fost fulburati. in
aest fl,lgisla{iile ar previd riteriul nlimitat pentru infraliunile sivir9ite in
afara tritoriului, onsarind astfel prinipiul univrsalittii, subordoneazl ap|i-
area normelor proprii, dind preferin! etridirii.
Numai atni lnd extridarea din anumit motive nu ar funfiona, statul p
teritoriul iruia infratorul s-a refugiat va fa, u titlu subsidia apliarea legii
sale penale.r
xtridarea este di un mijlo are servegte la rea|izarea apliirii in spa{iu a
alei lgi pnal are st ea mai indrptlitn a intrveni.
Antedentle istorie al asti institulii sint vehi qi numeroase. I n an-
tihitat
9i
in vul Mediu onstatim xtridarea mai als pntru adversarii po-
litii, dugmani qi triditori (d
exemplu, Tratatul intre faraonul Ramss al I l-lea
Ei
Hatusilern al I I I -la din |278 (1296)
i..n).2 Saint-Aubin in monografia sa
Etrdition et l droit etrditioel theorique et pplique aratd pini la sfirqi-
tul primei jumitili
a se. al VI I -lea, istoria diplomati nu semnaleazi niiun
tratat relativ la prdara infratorilor de drept omun' dar tratatele de alianli
stipuleazi f,rvnt extridarea reblilor qi riminalilor politii, eea dovdeg-
t i rnonarhii se ingrijeau mai mult d seuritatea lr personali gi de apirarea
putrii lor deit de periolul soial pe are-l atrigea impunitatea infratorilor
de drpt omun.
btuqi, intr.un tratat dintre marel prinipe I gor al.Rusiei (913
-
945) qi I m.
priul din orint se preveda, in art. l1:
,,I n
azu|in are un gr s afl in Rusia
gi omite o infraliune, prinipel nu-l poate pedepsi potrivit-legii rus, i va
trebui s6J xtrdeze Greii,'.
l
St.noiu R.., op. it., p.97.
2
apopo .[. eoot nKot|. Moa, 1945, c.289.
108
apitolul lll. LGA PNALA
Cu toate aesta' intr-o epoi mai tlrzie, institu{ia extridirii a dobindit o
fo'rmi
9i
un arater qtiinfifi. in uropa, extridatea aineput si se rispindeasi
in s. al Vl-lea, dar pratiati propriu.zis nu est dit in s. al I .lea. Dupi
Billot, aest uvint nu aPare in niiun doument ofiial inainte de 1791.'
volu1ia istorii a aestei institulii arati i a s.a dzvoltat gi rispindit la
ineput a armi de lupti a urghezei imptriva feudalisnrului, avind astfel un rol
progresist (de emplu, in timpul revolu{iei franez, pratia extrdirii a prmis
rmitera noililor fudali refugiali in fara Franlei qi ar omplotau impotriva
rpubliii), dar i, odati u onsolidarea statului burghez, ea a slujit dsori a
mijlo juridi d masare a politiii rea{ionar' d apirare ilegali qi d salvare a
infratorilor fasiqti, triditorilor qi ompliilor lor.2
Rlatrii u privire la instifulia extridirii in
{ara
noastri apar in doumn.
tle datind inl u se. alV-lea. intre anii 1498
-1499,
rPrezntantl lui
$tfan
Vdi l ar formuleaz6,,intre altle,
9i
urmitarea rere f,tr prinipel Li-
tuaniei:
,,La
voi s oplogs mai mul1i RomAni, fugili din
lara
Moldovei, pe ar
gra{ia voastrfl sf,.i trimite{i inapoi in oldova, in puterea tratatului''3.
I n se. al XVI I -lea,la 4 aprilie 646,Vasile Lupu Vodi inheia d asemena
un tratat d extridar u S. Raofi, prinipele Transilvanii.a
in lgislalia romin.i anterioar odurilor de la I 93g n-au existat dit dou
texte in materia trdirii: art. 30 din Constitu{ia de la 1866 privitor la etrda-
ra refugialilor politii (dispozilie
mnlinuti ln Constltutia din |923 in art.23)
gi art. 6 din Legeadin 9 iulie 1866 rferitor la desfiinlarea Consiliului d Stat ar
dida xtridarea in omptenla Consiliului de iniqtri.
Vrbind despre dfinilia xtridirii, mn{ionim i etrddre este actul
prin care sttl pe teritoriul crui s. refugit o person urmrit penal su
condmnt intr-un lt stt reite, l ererea sttului interest, pe ce per.
son pentru a
fi
judecat
su pentru eecut peileaps l re a
fost
condam-
ntd. Din aasti dfinili se dsprind urmitoarl tristuri are pun in lumini
asptele speifi al instituliei extridirii:
'Stinoiu
R.., op. cit.,P.99.
2
apopo ..{.
'
Kl.o.'
. 288.
3
pud St,.rroiu R.., op. cit.,P.I 44.
a
I orga N. fe
si
doumente,I , do. LX, p,233-234.
109
DRPUL PNAL. PARTA GNERALA
a) at de suveranitat intervenit in relaliile dintre doui state;
b) at
jurisdifional
soliitat gi aordat exlusiv in sopul realrizirii represiu.
nii, persoana extrdati fiind un inulpat sau un ondamnat penal;
) at de asisten{ jurifii
internafionali.
xtrdarea are astfel o natur juridi mit: ea nu este un simplu at d asis-
ten| juridic.,i
este, totodati, un at de sueranitte gi un actjurisdic|ionl,L
I n litratura juridi
de spialitate s.au dat diferite defini$i extrdrii. De-
osebirile dintr aeste definilii izvoris din faptul i la formulara lor nu au fost
luat in onsiderare, a trsfuri esenfiale, aeleaqi elemente, inluzind sau x-
luzind unle dintre astea.
Din aeste deosebiri au rezultat pireri ontraditorii u privire la loul sivir-
girii infra{iunii (unui
autori, um sint Faustin Helie, Saint.Aubin, sus(in i in de-
fini1ie trebuie neapirat s se prizeze i loul sivirgirii trebuie si fie sifuat in afara
teritoriului statlui soliitat),la erera d extridare (de
eemplu, . Travers on-
sideri ererea a lemnt esn{i'al, deqi majoritatea autorulor rsping aest punt de
vdere),la ompetenla statului soliitat
(in
sensul i defini{ia extridirii trebuie s
precizeze staful soliitat nu est ompetent in auza respetiv).
o alti deosbire onsti in aa i unii autori onsideri tridarea a at,
al1ii' dimpotrivi, sustituie idea de at u ea de ontrat,2 sint qi autori are
onsider i tridarea ste o proeduri ar permite unui stat s o1in de la un
alt stat extrdarea unui inulpat sau ondamnat refugiat pe teritoriul astuia.3
xtridarea, inainte de a fi o proeduri, este un at d onstringr juridii la ar
este supus el extrdat.
La el de al .lea Congres al Asoia{iei internalionale de drpt pnal, on-
voat la Roma intre 29 sptemrie qi 5 otombri 1969, a fost adoptati urmitoa-
rea definifie:
,,tridarea
est un at de asistenli
judiiar
intrstatali in materie
pnali ar urmreqte transferul unui individ urmirit sau ondamnat penal din
domeniul suveranittii judiiare
a unui stat in domeniul luilalt stat,l Aeast
'Stinoiu
R.., Griga I ., Dianu T, Drpt pnl, Prt gnrl (note de . Buure;ti:
Hyperion XXI , 1992, p.49.
2
Stinoiu R.., op. cit.,p.99.

lbidem.
ll0
Cpitolul lll. LGEA PNALA
definilie la fl evidenliaztr caracterul de at de asisten{i gi at de suveranitate al
etridirii.
xtridarea igi afli sursle d reglemntare in onvn{ii sau tratate in dela.
ratii de reiproitat
9i
in dispozilii de drpt intern, iar in lipsa astora in uzanta
interna!ionali.
Fiind un at de olaborare gi asistenti juridii intre state, at are, pentru
a.qi realiza finalitatea' are nevoie de aordul statelo est fires a sursa prinipa.
l de reglemntare a xtrdirii s se giseasi in onven{ii, tratate sau delara{ii
de riproitate. I neririle d a labora un proiet de onven{ie-tip de etridar
au fost numeroase, de exemplu, proitul I nstitutului de drept interna{ional de la
oxford (18s0)'
Convenfia de drpt penal internalional d la Montevido (1889).
Aasti problemi a format, d asemenea, obiet de
PreouPare
in adrul unor
ongrse internalionale, dintre ar: ongresul de poli1ie judiiari interna{io.
nali de la onao (1914)'
Conferin{a panameriani d la Havana (13 fbruarie
|928)' Conferinla pentru unifiarea dreptului penal d la Bruxelles (1930).
Aes.
te ineriri s-au onretizat abia la 13 deemrie 1957; ind la Paris s-a inheiat
Convenlia uroPani de extrf,dare.
Dispozilii privind etridarea se giss
9i
in drptul intrn, insrise fie in
Codul penalqi in Codul de proedur penali, fie intr.o lege speial ar fieaz,
ondi1iile gi proedura extrdirii. Cea mai veh lge de extridare este a lgi-
ani (1833),
urmeazi legea de extridar din sUA
(1848),
Anglia (1870),
olanda
(1875),
Luxemburg (1875), Argentina (1907),
Canada (L907),Brazilia (1911),
Suedia (1913)'
Filanda (922),
Franla (L927).
Dispoziliile de drept intrn au insi
un arater subsidiar. Rolul lor ste de a servi caaztr la inheirea onven{iitor,
de a ajuta la in{elegrea astora gi de a ompleta normele din onven{ii, iar in
psa aestora de a fun{iona a norme supletorii.
La extrdar intotdarma partiipf, douf, state:
sttul solicitt
-
pe teritoriul iruia se gseqt fiptuitorul;
sttul soliitnt (are
re extrdarea)
9i
poate fi:
a) statul pe teritoriul iruia s.a sivirqit infrafiunea;
b) statul impotriva intreselor iruia a fost sivirqiti infra{iunea;
) statul al irui eti{an st infratorul.
lll
DREPUL PNAL. PARA GNRALA
Sint cunoscute trei sisteme d acordre etrdddrii:
1) sistmul politic sau guernmentl, in are extridarea est oneput a
un at politi qi de aea se aord de Guvrul statului soliitat, peaza
datelor ulse de organle administrativ sau judiiar;
2) sistemul
jurisdic|ionI ,
are reunoagte extrdara a
Pe
un at exlusiv
jurisdilional gi asuPra iruia did instan{le juditorqti;
3) sistemul mit, in ar extridirii i s atriuie un aratr atit politi, it
9i
jurisdilional, de aa la luara deiziei partiipi atit organel judiiare
are verifi indeplinira ondiliilor prvzut de lege, it qi autoritatea
guvrnamentali, ailitati si deidi asuPra extridirii.
Reieqind din prvdril art. 541-549 din Codul de proeduri penal al Re-
puliii oldova gi al art, 42-83 din Lega nr.371-VI |20a6, onstatim in
Republia Moldova s-a instituit un sistem mit d aordare a extridirii.
ondilii|e etrdrii. Pentru a fi aordati trdara, s er resptate o
sri d ondi1ii de fond gi d form6. ondiiile dfondvizeaz\'prsoanele suPuse
xtrdirii qi infraliunile ar formeaz1 bitul errii d extridare. Condii-
ile d
formd
se rferi la aspetele legate de etapele produrii d tridar, are
onstau in verifiarea legitimitnlii qi rgularitlii rrii de trdar'
Produra
in faa organelor de urmirir qi a instan!i juditoregti.
Din ondiliil d formi
fa parte rgulil rferitoare la ordinea de prefrin! a statlor la extridar, atuni
ind sint, in aelaqi timp, formrrlat erri din partea mai multora.
Unii autori'inlud printre prinipall ondilii de fond al xtrdlrii urmi-
toarel:
l) fapta pntru are se er tridara si fi fost previzuti a infraliun in
lgislalia amelor state, in onformitat u prinipiul dubli inriminri;
2) prsoana xtridati si nu fi judeati pntru alti infraliune dit pntru
a ar a fost soliitati extridarea (prinipiul
spiahtifl;
3) fapta si prezint o anumit gravitate, onrtizatiprintr-un minimum d
pdapsi privativ de libertat prvizut in lgislalia amblor
!iri;
'
oldovan .T. Epulzre, etrdre
;i
redmisi tn drptul intrnfionl. Buuregti:
ALL Bek, 2004,p. |39.
fl2
Capitolu| l| t. LGA PNALA
a) sn nu fi intervenit prsriptia inriminirii sau a xeutirii pdepsei r-
sptive sau o alti auzi are inlitur rispunderea penali;
5) fiptuitorul si nu mai fi fost ondamnat sau si se fi dispus soatra sa d
sub urmirir penali pntru fapte pentru are se re extridarea;
6) neextridara propriilor tleni, preum gi a persoanelor are au omis
infraliuni politi.
Al{i autori' lasifii ondi1iil de fond al extridrii in:
-
ondi1ii privind
Prsoana;
-
ondi1ii privind fapta;
-
ondi{ii privind pedapsa.
Clasifiara dati onfin, in prinipiu, aeleaqi ondi1ii ar au fost enum-
rate anterio fiind insi altfel sistmatizate. Luind drept azl aeasti din urm
lasifiare, vom inera si eluidim ondi1iile de fond ale extridf,rii.
. Condilii privind persoan:
a) ind Republia oldova est stat soliitat, infratorul trebuie si fie et-
{an
striin;
) nu potfi etrdd{i d itre Republia ldova:
.
et!nii proprii;
-
Persoanle
6rora li s-a aordat dreptul de azi|in Republia Moldova;
.
Persoanle
striine are s buur in Repulia oldova d imunitat
de jurisdilie,
in ondi1iil qi in limitele onferite prin onvenlii sau
prin alte in{elegeri intrnafionale;
-
Persoanle
strine itate din striintate in vederea audierii a pirli,
martori sau experli in fala unei autoriti|i judiiare
din Repulia ol-
dova in limitel imuniti{ilor onferite prin onvenlii intrnalionale;
.
ind Prurorul Gnral, ministrul
}usti{iei
sau instanla are solufio-
neaz' hstiuna privind xtridara are motive serioase si readi i:
1) erera de xtridare a fost depus in sopul de a urmiri sau a
P-
dpsi o
Prsoan
pentru motive de ras, religie, s, nafionalitate,
origine etni6 sau opinii potie;
113
l
Stinoiu R.., op. it., p.I 29.
vele men{ionat la lit.a);
3) da
Persoana
va fi extridat, ea va fi supus torfurii, tratamntului
inuman sau degradant in
{ara
soliitant;
.
Persoanele
rora le-a fost aordat statul de refugiat politi.
c) I ctorul
sd s gsesc pe teritoriul sttului solicitt,adii
al1irii iria
i se ere extrdara.
B. C ondi{ii privind
fpta:
in adrul ondi1iilor
de fond ale etrdrii, fapta penali joai
rolul prini-
pal, ste ondiia primordiali.
La rindul i, pentru a avea lo xtrdarea' faptapenali
trbuie s indepli-
neas anumit ndi$i omplementare,
fiind vorba despre:
l) prinipiul
riproiti{ii;
2) prinipiul
dubli inriminiri;
3) infra{iuna
si przinte
o anumiti gravitat;
4) infra{iunea
si s fi omis pe tritoriul statului soliitant sau prin fapta
sivirgiti si fi fost |ezate intresl
astui stat.
1. Principiul reciprocitd{ii.
Rela onform reia extridarea s deide nu-
mai in bazaunei onvnlii internalionale
sau in ondi1ii de reiproitat
este sta-
bite d Constitulie (art.
19), de Codul de proedur penali (art.
541),d Codul
penal (art.
13).
Reiproitata
trebuie inleleasi a un shimb intre doui state. a poate pre-
exista atului d tridare in virfuta relaliilor existnte intre doui state ori s
poat instaura, fiind sufiienti, in aest sens' o delaralie de reiproitat.
Neasigurara riproiti{ii
in sfra xtridirii poate onstitui un motiv
Pen-
tru a Republia oldova si refuz extridarea persoanei
erut de statul solii-
tant (art.
546 alin.(2) pt.8 din CPP al R).
2. Principiul
dablei incrimindri
cerea fapta e formeazi
obitul ererii
de etridar s fie previzut
de legislalia amlor state, si fie inriminat
atit de
legea statului soliitant, it gi de legea statului soliitat.
Art.45 din Legea Republiii oldova u privir la asistnla juridii
intrna.
lionali
in materie pnali prved
exprs dubla inriminare:
,,xtridarea poate fi
4
oitolul lll. LEGEA PNALA
admisi, potrivit Codului de proeduri penali art.544 alin.(3)' numai dai fapta
pentru are este invinuit sau a fost ondamnati
Persoana
a rei extrdar se
soliiti este prevzlttlca infra{iune atit de lgea stafului soliitant, it
9i
de legea
Repuliii oldovdl
Prin derogar de la ast dispozifii, xtrdarea poate fi aordati gi in a-
zul in are fapta nu st previzuti de legisla{ia Repuliii oldova, dai pntru
aast fapt este xlusi erinla dublei inriminri printr.un tratat intrnalional
la are Republia oldova este parte.
Difrn{el istnte intre alifiarea
juridif,
9i
denumirea dati aeleiagi in-
fraliuni de legile lor doui state nu prezinti relevan! da prin tratatul intr-
nalional sau, in lipsa aestuia, prin delaralie de reiproitate nu se prved altfl.
in dfini{ia lasii dati ondiliei dulei inriminiri, puntul d pornire il
onstitui ideea i fapta are formeazi oietul rerii de extrdar trebui si
fie, potrivit legilor amblor stat, susptibil d urmirir qi judar.
Cu alt
uvinte, indeplinira aestei ondi1ii
PresuPun
inexistnla in ambel lgislalii a
vreunei cavze ar inlituri rispundra penali.
Doaree xtridarea poate fi ruti gi u privir la o fapt judati deja, ele
mnlionate se omp|eteazlu ondi1ia a hotrira la are se refri extridarea si
fi susptii d xutar onform lgilor amblor stat.
Ast prinipiu domini institu{ia extridirii, insi in litratura de spialitat
s.a abordat gi problema despre posibilitata, datorati partiularitlilor spifie
ale diferitor stat, a o fapti inriminati intr-un stat si nu fi inriminat in alt
stat din a:uza imposibilitefli d a fi sivirqit.
A devenit oportuni qi solulionarea problemei da in astfel d azuri ste
sau nu rspinsi ererea de xtrdar.
I nstitutul de Drept I nternafional' in sesiunea d la oxford,l a xprimat pi-
rra i',
,,d,e
rli, trbuie si s prvadi a faptele si fi pedpsit de legislalia
elor doui
{iri,
exeptind azurile ind, datoriti sifualiilor partiulare sau ondi-
liilor
geografie ale
lirii
de refugiu, irumstanlele d fapt ar onstituie infra-
liuna
nu s pot produe,l
r
I bidem,p.I 25.
115
DRPTUL PNAL. PARA GENRALA
tridara poate fi di aordati in aste cazuri fari a onstifui o inlare
a prinipiului dubli inriminri. D altfel, cazai|e in ar pot si apar,asmna
situalii nu sint dit u totul exeplionale. La inheierea tratatelor
(aordurilor)
de
xtridare, statele pt si prevadi dispozilii ar s reglementeze
Ei
aste situalii.
in pratii, datoriti librtlii pe are statle o au d.a insera in uprinsul tra-
tatelor pe are le inheie dispoziliile are l onvin, le pot renunla la prinipiul
dublei inriminiri, pistrindu-se numai ondi1ia a infraliunea si fie previzuti
de legea statului soliitant.
3.I nfrcline sprezinte o anumit gravitte.ttildarea este aordati de
Repulia oldova in vdra urmiririi pnale sau a judilii numai pntru fap-
t pasiile d pdeapsi privativ de libertate mai mare de 1 an, potrivit lgislalii
Republiii oldova gi lgislalii statului soliitant.
xtrdara in vderea exeutrii unei sanliuni penale se aordi numai dai
st prmisi xtrdara in ondiiile exPus in alinatul anterior gi da urmazi
a fi exutati o pedeapsi privativ de libertate. in aest az, extridarea s aordi
in situalia in are termenul de dtenlie e urmeaz6,afi xeutat sau umulul tr-
menlor de dtnli urmeazl,afi eutate este d l pulin 6lrrni dai trataful
interna{ional la are Republia oldova ste part nu prevede altfl.
Persoana ondamnati la o pedeapsi privativi d librtat u susPendarea
ondi1ionati a xeutrii pdepsi poate fi etridatl,in caz de anular a ondam-
nirii, u susndarea ondi1ionati qi trimitra ondamnatului pntru a xeuta
pedapsa stabiliti prin hotirir juditoreasi,
dai pdeapsa are a rimas si
fi xutati rispunde exigenlelor de gravitat pus in alineatul antrior gi nu
eisti alte impediment lgale la extrdare.
4, I nfrcliune s se
fi
comis pe teritoriul sttului solicitnt sau prin
fapt
svirgit s
fi fost
lezate interesele acelui sfaf. ste vorba d sivirEira oriiri
fapte inriminate de lge a infra[iun qi pdpsit a tntativ sau infraliune
onsumati qi la ar
Prsoana
a partiipat in alitat de ftptuito organizator,
instigator sau omplie.
La ondi1iil luidat antrio unii autoril adaugi gi alte ndi1ii de ordln
intrnalional' qi anume:
116
l
Andronovici. Drept intrnlional public.I agi: Graphix, 1993, p. I 87.
Cpitolul I | | . LGA PNALA
infr{iune pentru cre se so|icit etrdrea s
fie
o infrc{iu de drpt
comun sau crimd otr pdcii, crim de rzboi ori crim ontr umnitd|ii;
obietul infr{iunii pentru re se soliitd trdrea s
fie
prevzut intr-o
o nv n{ ie it ern f i o I d.
Vorbind despre ondi1iile extridirii privind fapta penal, menlionim -
rera de extridar trebuie si aib a obiet o fapt pentru ar extridarea este po-
siili, adi o fapti are nu fae parte din atgoria elor exeptate de la extrdar.
xtrdara nu poat fi admis da fapta prin nafura sa sau prin menliun
speial st lus de la posibilitatea de extridare.
in ast sns, Convnlia europan d xtrdar onsmn eaztr in art. 2
alin.3-6:
,,ori
parte ontratant, a irei lgislali nu autorizeazl' xtrdarea
pntru anumite infrafiuni, ...
,
va puta, in eea e o priveEte, si exludf, aste
infra|iuni din impul de apliare a Conventiei.
ori parte ontratant, are doregt si se prvaleze de faultatea resPe-
tiv, va notifia Seretarului General al Consiliului uropei, odati u depunrea
instrumntului siu d ratifiar sau aderare, fie o listi de infraliuni pntru are
etrdarea este autorizat, fie o listi'd infraliuni pentru ar extrdara st
lusi, u indiarea dispoziliilor legale ar autofizeaz sau xlud tridara.
Srtarul Gneral alConsiliului urpi va omunia listele rspetive lorlali
smnatari.
Dai, ulterio alt infraliuni vor fi xlus d la extridar prin legislalia
unei pir|i ontratante, aasta va notifia o atar exludr Seretarului Genral
al onsiliului urpei, ar va informa p eilal1i semnatari. Aasti notifiare
nu va produe eft dit la pirara unui termen de 3 luni de la data primirii i
de itre Sretarul Genrai
Din ategoria faptelor exptat d la xtrdar fa part:
1) infraliunil politi sau faptele onx unor asemna infraliuni;
2) infraliunil militar;
\
\
3) infraliunile fisal;
4) infraliuna pentru are se ere xtrdara gi are fa parte din ategria
lra pentru are' ptrivit legii, urmirirea penali poat fi pornit numai
la plingrea prealabil1 a vitimi, insi o asmena plingere lipseqte;
tt7
DRPTUL PNAL. PARA GNERALA
5) infra{iunea a fost svirgit pe teritoriul statului soliitat;
6) infra{iunea a fost judeati
definitiv pe tritoriul statului soliitat
(regula
non bis in idem);
7) a epirat trmenul de presrip}ie al tragerii la rispundere penali pentru
infraliunea resPetivi, onform legisla{ii nafionale, sau a intervenit am-
nistia.
. Condi|iile privind pedeaps sint legate, in prinipal, de gravitatea faptei.
Pedeapsa prevzuti de legea penali in azul in ar se ere xtridarea persoane.
lor urmirite, preum qi pedapsa pronun{ati in azul in are extridarea privqte
Persoane
ondamnate trebuie sf, fie privativ de liertate (1
an ori 6 luni).
I n unele tratate sau dispozilii de drept intrn existi prevderea i pedepsel
si nu fie dintre ele pe are statul soliitat nu le ingduie, pedepse are degrada.
z fiinla umani, o injoses. De eemplu, potrivit lit.) pt.6 alin.(2) art. 546 din
CPP al RM, Prourorul General, ministrul
}usti{ii
sau instanla ar solulioneazi
hestiuna privind extrdarea pot refuza etrdara dai au motive serioase s
readi i in cazl| in are
Prsoana
va fi extrf,dati ea va fi supus torturii, trata-
mnfului inuman sau degradant in
lara
soliitanti.
La fel poate fi refuzati xtrdarea da in
tara
soliitant pedeapsa prevzuti
pentru el extridat este moartea.
I n
lara
noastri, aeasti pdapsi a fost abolit odat u ratifiarea elui de-
al doilea Protool faultativ la Patul internalional u privire la drepturil ivile
gi politie privind abolirea pedepsei u moartea qi a Protoolului nr.13 la Con-
venlia euroPeani pentru protlia drpturilor qi a liberti{ilor fundamentale al
omului privind abolirea pedepsei u moarta in toate irumstan[le, preum qi
u modifiarea art.24 din Constitulie. De aea, Republia oldova nu admit
trdarea pentru o infraliun pedpsit u moartea in staful soliitant.
i
Aestea sint ondiliile de fond tipie ale etrdirii, dar lor li se pot adiufa,
prin onvenlii sau prin legi, anumite preizri sau limitiri are onstitui adrul
omplementar al astora.
Condiii de
form
(de
ordin procedural) pot
fi:
-
s eiste o cerere de etrdre din partea unui stat are ar intresul si-l
pedpseasi pe flptuitor sau si-l pun si xeute pdeapsa
Pe
el on-
ll8
Caoitolul lll. LGA PENA!.A
damnat. Cererea de extrdare se fa in temeiultratatului internalional la
ar sint part Republia oldova qi statul sliitat sau in temiul obliga.
{iilor
sris in ondi1ii de reiproitate. Cererea d extrdar se intomeg.
te in nformitate u prevederile art. 541 din CPP al RM;
.
sttul solicitt are primeqte cerere de etrddre ste obligat si-l aresteze
pe ftptuitor pentru a asta si nu aib posibilitatea s dispar. I n azul
respingrii ererii de xtridare' aeasti obligalie nu mai existi. xtrida-
rea este rcfuzati dai:
1) in privinla
Persoanei
respetive a fost deja pronunlat de itr o in-
stan! nafionali sau o instan{i a unui stat ter! o hotirire juditorasi
de ondamnare' ahitare sau tnetar a
Proesului
penal pntru infra-
{iunea
are se re extr'dara sau o ordonan{i a organului de urmrire
penali d intar a proesului ori in privin{a asti fapt se eftuea.
zi urmirirea penali d tre organle na{ionale;
2) a xpirat termnul de presriplie al tragerii la rspundere pnali
Pen-
tru infraliunea rspetivi, onform legislaliei nalionale' sau a intrve-
nit amnistia;
3) potrivit legii, urmirirea penali pate fi porniti numai la plingera
Pre-
alabili a vitimei, insi o asmnea plingere lipseqte; statul solicitt este
obligt s camunice sttului soliitnt dt
si
I ouI predriifdptuitorului
re este etrdt. Dai partea soliitanti nu ia in primire
Prsoana
etridati la data fixat pentru prdar
9i
da nu a fost soliitati o
aminar a extrdrii, persoana poat fi pus in libertat la epirarea
trmnului de 15 zile de la aeast dat
9i,
in ori caz'va fi pusi in
liberate la expirarea termenului de 30 d zile, alulat de la data sta-
bilit pentru predare, dai trataful bilateral nu
Prevede
ondigii mai\
benefie pentru aeasti persoani. trf,darea
Persoani
pentru aeeagi
fapti dup expirarea teimenelor men[ionate poate fi' refuzat sttul
solicitnt ste obligt s comunie pdr{ii soliitte inform|ii u privire
I
finI izre
procesului penl in care
fost
implict eI etrdf. Dupi
pronunlarea hotf,ririi juditoreqti
definitive, lui i s va transmite qi o
opie a sentin!i.
119
aasta poate fi:
a) ativi
_
ind s re extridarea;
b) pasiv
-
ind se aordi tridara.