1 1

Omraam Mikhael Aivanhov

O NOUA INTERPRETARE A EVANGHELIILOR
CUPRINS:
I "Nu se pune vinul nou in burdufuri vechi"
II "Daca nu v vei face ca nite copilai"
III Ispravnicul necredincios
I "Str!n"ei co#ori$$$"
"Intrai pe poarta cea str!#t"
I "Cine va fi pe acoperiul casei$$$"
II Potolirea furtunii
III "Cei dint!i vor fi cei din ur#"
I% Pilda celor cinci fecioare &nelepte i celor
cinci fecioare nechib'uite
% "(i viaa venica este aceasta: sa )e cunoasc
pe )ine* sin"urul Du#ne'eu adevrat"
2 2
I. "NU SE PUNE VINUL NOU IN UR!U"URI VE#HI"
"Nimeni nu pune un petec de postav nou la o haina veche; pentru ca si-ar lua umplutura din haina
,si ruptura ar fi mai rea.Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi; altfel burdufurile plesnesc, vinul
se varsa si burdufurile se prapadesc; ci vinul nou il pun in burdufuri noi si se pastreaza amindoua."
+ceste fra'e nu sint* cu certitudine* noi pentru voi* caci fac des alu'ii la ele* dar "indesc ca ele contin
adevaruri pe care nici nu le banuiti inca*si pe care trebuie sa le cunoasteti$ Ce se#nificatie au cuvintele
"burdufuri vechi* burdufuri noi* vin nou", -a ora actuala vinul se pune in cuve$ In trecut se foloseau burdufuri
. piei de ani#ale cusute in for#a de saci . si daca nu se putea pastra vinul nou in burdufuri vechi* aceasta se
inti#pla pentru ca in vinul nou se produceau fer#entatii si de"a/ari de "a'e care ar fi distrus burdufurile
u'ate si vinul s.ar fi scurs$ Se punea deci vinul nou in burdufuri noi* valabile sa re'iste la presiuni foarte #ari$
Ce repre'inta procesul de fer#entatie din punct de vedere stiintific, 0er#entatia este o desco#punere
naturala a #ateriei or"anice$ 12ista diferite for#e de fer#entatii* si unele au fost studiate de catre alchi#isti*
care "aseau in ele ele#entele necesare fabricarii pietrei filo'ofale$ )oate felurile de fer#entatii se pot* de
ase#enea* produce in o#* nu nu#ai in or"anele fi'ice* dar #ai ales in ini#a si capul sau* adica in
senti#entele si "indurile sale$
Cind Iisus spunea: "Ci vinul nou il pun in burdufuri noi si se pastreaza amindoua", 1l co#para
invata#intul Sau cu vinul nou* caci acest invata#int trebuia varsat in fiinte solide* re'istente* capabile sa
suporte toate schi#barile care* obli"atoriu* s.ar fi produs in ele$ Caci la fel cu vinul* un invata#int initiatic
nu este un lucru #ort3 din contra* el traieste* si viata sa antrenea'a tot felul de consecinte$ 4urduful repre'inta
fiinta o#eneasca si in acest burduf se afla inca* daca se poate spuna asa* alte feluri de burdufuri: capul*
pla#inii* sto#acul$$$ Ini#a* intelectul* sufletul* sint de ase#enea burdufuri* si daca nu sinte# atenti la ceea ce
introduce# in ele sau daca ne"li/a# intretinerea lor* re'ultatele sint deplorabile$
Uneori unii #i se plin" spunindu.#i: "Inainte #a si#tea# #ult #ai bine$ 5inca#* bea#* facea#
prostii* #a distra#$$$si #a si#tea# bine$ Dar de cind incerc sa ur#e' Invata#intul 0raternitatii +lbe
Universale #a si#t /enat ca si cu# o fer#entatie ar fi inceput sa se produca in #ine$ Cu adevarat acest
Invata#int nu i#i convine$" 1i nu intele" ce se petrece in ei si in loc sa evolue'e nor#al ei se la#entea'a* se
descura/ea'a si dau inapoi$ Ce insea#na oare aceasta , Ca sint burdufuri vechi in care este pre#atur inca sa
se verse vinul nou 6
7bservati.va pe voi insiva* observati.i pe altii* si veti constata ca acceptind un Invata#int* fie el cel
#ai divin*la capatul unei luni* sase luni* un an 8aceasta depinde de fiecare9* fiintele cad in cele #ai #ari
contradictii3 ele devin irascibile sau depresive* si in loc sa se intensifice in ele latura po'itiva* #unca lor nu
face decit sa de'volte latura ne"ativa pentru ca fiecare "ind nou* fiecare senti#ent nou produce fer#entatii in
interiorul lor$
eti "indi ascultindu.#a ca este foarte periculos de acceptat Invata#intul nostru* chiar daca este cu
adevarat pur si divin$ Nu* nu este nici un pericol*dar trebuie sa se stie de la inceput un lucru: ca trebuie
pre"atita in sine o for#a solida* capabila sa cuprinda si sa suporte o filo'ofie*o idee* un Invata#int nou6 Nu
poti pri#i o filo'ofie noua fara sa te ar#oni'e'i in prealabil cu aceasta filo'ofie* fara sa.ti fortifici si sa.ti
pre"atesti sto#acul*capul* pla#inii si intre"ul or"anis# pentru a re'ista la tensiunea produsa de noile ener"ii
pe care le vei pri#i$ Sa nu va i#a"inati ca noile ener"ii de iubire si lu#ina vor fi usor de suportat$ Din contra*
se poate spune ca oa#enii sint #ult #ai bine pre"atiti pentru suferinte* "ri/i si deceptii decit pentru bucurie
inspiratie si stari elevate$ Deseori chiar se poate spune ca le place sa plon/e'e in co#plicatii* si daca intr.o 'i
vor pri#i o inspiratie s.ar spune ca fac totul pentru a se debarasa de ea$ De ce fac acest lucru, 1ste atit de rar
si atit de pretios sa pri#esti o inspiratie divina6
Daca oa#enii ar sti ce a#eliorari fi'iolo"ice* chi#ice si psiholo"ice se produc sub influenta unei idei
divine6 Si e2act aceasta sansa o respin"6 Unde vor "asi apoi oca'ii de a se transfor#a , Intr.o 'i vor re"reta
ale"erea facuta si vor spune: "1ste adevarat* de cite ori a# alun"at lu#ina* pentru ca #i.a fost frica de Spiritul
din #ine6" +deseori a# re#arcat ca nu e2ista frica de Infern*de diavoli* de suferinta* de de'ordine*de tot ce
este inferior*ci de Spirit si starile de constiinta subli#e e2ista tea#a cea #ai #are$Pe de o parte au putina
dreptate caci si#t in fiinta lor ca nu sint inca burdufuri noi: au nevoie sa traiasca in viata inferioara si
$ $
instinctiv le este frica de a nu suporta aceasta noua viata* de aceasta lar"ire de constiinta$
Cei care se te# de Spirit nu stiu prea bine de ce*dar si#t instinctiv ca e2ista ceva de te#ut* ca vor fi
nevoiti sa.si abandone'e vechile obiceiuri$ In realitate nu e2ista ni#ic #ai fru#os decit puterea de a sesi'a
ener"iile spirituale: aceasta lu#ina* aceasta forta* aceasta bucurie care ne vine in fiecare 'i*aceasta iubire care
patrunde in suflete in fiecare #o#ent$ Daca noi vo# opri aceste ener"ii prin slabiciunile noastre* prin
"indurile noastre* prin senti#ente ne"ative* insea#na ca burdufurile nu sint inca pre"atite sa pri#easca vinul
nou$ Sint vechile burdufuri pe care va trebui sa le schi#ba#$
Celulele or"anis#ului nostru se reinnoiesc constant* in fiecare 'i celulele u'ate* bolnave sint inlocuite
cu celule sanatoase$ +ceste procese de reinnoire au un ciclu de sapte ani$ Din sapte in sapte ani toate
#oleculele si ato#ii corpului nostru au fost inlocuite cu altele$ eti 'ice: "Deci toata fiinta noastra este
reinnoita$" Nu* caci desi pe parcursul celor sapte ani toate celu.lele au fost inlocuite* trebuie stiut ca fiecare
celula poseda o #e#orie sau daca vreti* obiceiuri pe care ea le trans#ite sub for#a de a#prente eterice
celulelor inlocuitoare$ Pe aceste a#prente "indurile* senti#entele* ener"iile* circula ca pe niste repere bine
trasate$ +stfel se e2plica cu# noile celule* luind locul celor vechi* le #ostenesc #e#oria$ Cu toate ca s.au
scurs sapte ani celulele se vor "asi in aceleasi stari*deseori inferioare$
Ce virsta aveti, Cite perioade de sapte ani ati trait de/a, Si totusi ra#ineti credinciosi acelorasi
obiceiuri* pastrati acelasi #od de a "indi* faceti aceleasi prostii6 Chiar daca in sapte ani celulele vi s.au
reinnoit* nu este suficient pentru o re"enerare co#pleta a fiintei voastre$ Corpul va este transfor#at* da* dar
inclinatiile* obiceiurile ra#in aceleasi* caci noile particule au preluat influenta vechilor a#prente* sau* sa
'ice#* a vechilor #e#orii$
Pentru a se transfor#a real#ente* trebuie schi#bata #e#oria celulelor$ Pe #asura ce noile celule le
inlocuiesc pe cele vechi* trebuie sa le i#pre"na# cu noi "induri si noi senti#ente$ Da* daca esti constient* poti
"reinnoi burdufurile" pe #asura ce se varsa in ele vinul nou al unui invata#int spiritual$ Daca nu* daca se
continua traiul in aceleasi de'ordini*cu aceleasi obiceiuri periculoase* fer#entatiile se vor produce in
continuare$ De aceea* pe #asura ce vo# pri#i invata#intul spiritual* vo# transfor#a #e#oria celulelor
noastre* incercind sa introduce# ele#ente noi* suprave"hind puritatea ali#entatiei si a bauturilor* aerul pe
care il respira# si tot ceea ce absorbi#* vi'ibil sau invi'ibil$+tunci doar vo# putea pri#i fara e'itare o noua
filo'ofie* noi ener"ii spirituale$
+cu#* dupa ce a# vorbit despre burdufuri* sa vorbi# un pic si despre vin$ +proape toti beti vin* si
baut in cantitati #ici nu este nociv$ Unii 'ic chiar ca.i inspira6 Stiti de ase#enea ca e2ista vinuri falsificate pe
care ar fi #ai bine sa nu le beti*pentru ca sint preparate cu tot felul de in"rediente foarte nocive* pe care nu le
voi #ai enu#era$ Ceea ce vreau sa va spun este ca in do#eniul spiritual se produc aceleasi feno#ene ca in
do#eniul fi'ic$ eti "asi invata#inte* siste#e filo'ofice care se asea#ana cu vinurile falsificate* ele sint
facute cu o cantitate de ele#ente bi'are* care nu contin in interiorul lor ni#ic viu sau substantial$ 7data ce ai
baut din acest vin te si#ti a#etit* ai indi"estie* esti bolnav$ Decit sa #er"i sa cu#peri vin din orice #a"a'in*
secretul este sa.ti prepari sin"ur vinul pe care.l bei* sa.ti pre"atesti sin"ur propriile "induri* senti#ente si
actiuni$ eti 'ice: "+tunci du#neata care in acest #o#ent versi vin in burdufurile noastre* poate ca versi vin
falsificat," :inditi ce vreti6 1u va sfatuiesc doar sa plantati o vita de vie in sufletul vostru* sa o cultivati* sa.i
cule"eti stru"urii* sa.i sfari#ati si sa le beti sucul$ inul bun pe care il preparati voi insiva il puteti bea cit
vreti* pina la betie$
arsind vin nou in burdufuri noi se reali'ea'a unirea spiritului cu #ateria 8si #ateria nu este doar cea
din plan fi'ic* dar si cea din plan psihic* al "indurilor si senti#entelor9$ Nu va veti putea #ultu#i sa varsati un
Invata#int in capul vostru* sa veniti sa va hraniti 'ilnic cu idei noi* fara sa va reinnoiti in acelasi ti#p intrea"a
fiinta fi'ica si psihica* prin practica unei vieti #ai pure$ Daca va veti li#ita sa acu#ulati* burdufurile u#flate
vor e2ploda curind caci nu e2ista nici o corespodenta intre for#ele lor si fortele noi pe care le pri#esc$ Daca
nu veti face nici un e2ercitiu de respiratie si "i#nastica* daca nu va veti ru"a* daca nu veti #edita* daca nu
veti accepta sa va hraniti si sa traiti dupa noile re"uli ale Invata#intului* se vor produce in voi tot felul de
ano#alii$ +tunci cind fer#entatia incepe* te si#ti atit de tulburat si iritat incit o sa contrarie'i intrea"a lu#e$
+# va'ut oa#eni care* dupa ce au i#bratisat viata spirituala* au devenit e2a"erat de nervosi cu nevasta si
copiii lor$ Un Invata#int spiritual nu trebuie sa provoace ase#enea reactii* aceste fer#entatii sint datorate
faptului ca burdufurile erau vechi si u'ate$
% %
Si#t ca unii dintre voi sint pe cale sa "indeasca: "1ste foarte bine* a# inteles ca e2ista un Invata#int
#a"nific$ Ca ave# nevoie sa evolua#* ca ave# o #unca de i#plinit* este si"ur* dar nu sti# cu# s.o face#$
Dati.ne #etode* caci #etodele sint cele care ne lipsesc$" Ceea ce 'iceti este adevarat si fals in acelasi ti#p*
caci v.a# dat de/a #ulte #etode dar nu pareti a le aprecia* pentru ca ele va par nese#nificative$ +steptati
intotdeauna #o#entul in care va voi de'valui #i/loace atit de sen'ationale* incit va vor transfor#a
instantaneu$ Din pacate* ase#enea #i/loace nu e2ista$
Nu o sa "asiti niciodata un veritabil Initiat care sa va dea retete pentru a va linisti* a va fortifica si a va
elibera dintr.un sin"ur foc$ )ransfor#area fiintelor nu este posibila decit printr.o #unca neintrerupta de 'i cu
'i$ Daca cineva va 'ice: "-uati aceasta for#ula* aceste pentacle* aceste procedee #a"ice* ele va vor salva
i#ediat"* sa stiti ca acestea sint #inciuni ale unei creaturi care are interes sa va insele$ Un adevarat Initiat va
va spune: "Copiii #ei* totul este posibil dar nu#ai daca veti face eforturi: in acel #o#ent ceea ce veti obtine
va patrunde atit de profund in voi* incit ni#eni nu va putea sa vi.l ia"$ )ot ceea ce se obtine prin #i/loace
i#ediate* prin procedee #a"ice nu poate fi durabil$ Dupa putin ti#p se pierde tot ceea ce a# cre'ut ca
poseda#* caci aceste achi'itii nu vin din interior prin eforturi personale$
12ista Initiati care* intr.un #o#ent* ar putea de'volta in voi tot felul de calitati*dar ei nu o vor
face*caci aceste calitati nu pot dura$ Dra"ostea* cunostintele* puterile nu pot veni din afara* ca vinul pe care.l
versi intr.o sticla$Noi sinte# cei care trebuie sa #unci# 'ilnic pentru transfor#area "burdufurilor" noastre$
Din pacate toate scolile care recla#a eforturi nu au succes* pe cind acolo unde se pro#it toate binefacerile fara
sa faci ni#ic* apare toata "loata$ De aceea adevaratele Invata#inte nu atra" prea #ulti discipoli$
Cerul pre"ateste e2pedierea unor puternice ener"ii ase#anatoare vinului nou* iar burdufurile care nu
sint pre"atite sa suporte acest vin reinnoit nu vor putea re'ista* caci lu#ea invi'ibila vrea sa u#ple toate
burdufurile* atit cele vechi cit si cele noi$
+ceasta insea#na ca se apropie epoca in care #arile #istere vor fi revelate$ U#anitatea este co#pusa
din burdufuri vechi si noi dar indiferent* noi sau u'ate* cind vinul va fi adus nu se va ale"e* vor fi u#plute
toate: cele noi vor re'ista pe cind cele vechi vor e2ploda$
5unciti in fiecare 'i sa va "reinnoiti burdufurile"* #unciti deci asupra voastra* asupra tuturor celulelor
voastre* tuturor or"anelor voastre pentru a fi pre"atiti sa pri#iti vinul nou: ener"ii puternice si benefice pe
care lu#ea invi'ibila se pre"ateste sa le deverse pe intre"ul pa#int$
II. "!A#A NU VA VETI "A#E #A NISTE #OPILASI"
"I-au adus niste copilasi ca sa se atinga de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce ii aduceau. Cind a
vazut Iisus acest lucru s-a miniat si le-a zis: "Lasati copilasii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci Imparatia
lui Dumnezeu este a celor ca ei. devarat va spun ca oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un
copilas cu nici un chip nu va intra in ea."Apoi i-a luat in brate si i-a binecuvintat,punindu-Si miinile peste
ei . " Marcu 1:1!
"In clipa aceea ucenicii s-au apropiat de Iisus si "-au intrebat: "Cine este mai mare in Imparatia
cerurilor # "Iisus a c$emat la %l un copilas, l-a pus in mi&locul lor si le-a zis: Adevarat va spun ca daca nu va
veti intoarce la Dumnezeu si nu va veti 'ace ca niste copilasi, cu nici un c$ip nu veti intra in Imparatia
cerurilor." S'intul Matei 1(:1-!
+scultindu.#a citind aceste versete v.ati intrebat* fara indoiala* de ce a# ales aceste rinduri: sint de/a
doua #ii de ani de cind au'i# repetindu.se de catre predicatori ca trebuie sa deveni# ca niste copilasi si nu
sinte# inca #ult #ai avansati$ "-asati copilasii sa vina la 5ine* caci I#paratia lui Du#ne'eu este a celor ca
ei$$$"3 "$$$si nu va veti face ca niste copilasi* cu nici un chip nu veti intra in I#paratia cerurilor"$ Dupa ce va
voi e2plica aceste citeva rinduri in lu#ina si traditia initiatica* veti vedea ca ele contin idei foarte profunde$
Cind ne "indi# la copilarie* nu ne pute# opri sa nu evoca# batrinetea* caci e2ista o le"atura intre ele$
Copiii sint atrasi de persoanele in virsta* si invers* virstnicii ii iubesc #ult pe copii$ iata este ca un cerc in
care inceputul este copilaria si sfirsitul batrinetea: cele doua e2tre#e se atin"$ )otusi este cert* un copil si un
batrin nu inspira de loc aceleasi senti#ente$ Pe un copilas si#titi i#ediat nevoia sa.l sarutati* sa.l #in"iiati*
sa.l tineti in brate* sa.l faceti sa sara pe "enunchii vostri$$$dar nu si pe un batrin$ De ce, eti raspunde:
deoarece copilasul este #ult #ai usor$ Nu* nu este nu#ai pentru acest lucru$$$
& &
Copilul se naste cu pu#nii strinsi* in ti#p ce batrinul #oare cu #iinile deschise$ Copilul cu pu#nii lui
strinsi vrea sa spuna: "+# #are incredere in fortele #ele* vreau sa #a #anifest si sa cuceresc intrea"a lu#e$
"In ti#p ce batrinul care si.a risipit viata cautind o fericire pe care nu a "asit.o 'ice: "+# cre'ut ca voi obtine
o #ulti#e de lucruri si a# pierdut totul* sint deceptionat"$ 1l n.a putut retine ni#ic* atunci isi deschide
#iinile$ 5ulti sint deceptionati la sfirsitul vietii* in ciuda virstei inaintate ei n.au nici o e2perienta* n.au
invatat ni#ic$
In realitate este foarte dificil sa devii un virstnic veritabil*atit de dificil incit Iisus a spus: "Daca nu va
veti face ca niste copilasi* cu nici un chip nu veti intra in I#paratia cerurilor$" In Cer e2ista de/a doua'eci si
patru de 4atrini si ;nu #ai e2ista; loc pentru altii$ In +pocalipsa Sfintului Ioan este scris: "I#pre/urul
scaunului de do#nie stateau doua'eci si patru de scaune de do#nie: si pe aceste scaune de do#nie stateau
doua'eci si patru de batrini i#bracati in haine albe si pe capete aveau cununi de aur$" Cei doua'eci si patru de
4atrini sint spirite foarte inalte: ei for#ea'a un consiliu care conduce destinele fiintelor$ Cu# sa indra'ni#
noi sa ne depune# candidatura pentru acest consiliu, +tunci* daca nu pute# sa intra# in Paradis "ca batrini"
trebuie sa intra# ca niste copii6 Deci intrarea este libera: toti copiii sint acceptati6 Paradisul este populat de
copii* cu e2ceptia celor doua'eci si patru de 4atrini$ Nu #a credeti, 4a da* si#plul fapt ca toti batrinii sint
retri#isi pentru a se reincarna pe pa#int este o dovada ca nu vor sa.i pastre'e in Paradis$ Cite unul 'ice:
")atal #eu este in Paradis alaturi de Du#ne'eu"$ In realitate el este de/a reincarnat* ca bebelus intr.o fa#ilie$
De ce a revenit, )oc#ai pentru a invata iubirea si intelepciunea ascunse in cele doua si#boluri: copilul si
batrinul$
Copilul si batrinul repre'inta cele doua virtuti pe care va trebui sa invata# sa le de'volta# in e2istenta
noastra$ Copilul repre'inta dra"ostea care aduce abundenta fortelor si ener"iilor* este cel ce vrea sa vada totul*
sa atin"a totul* care vrea sa actione'e si sa valorifice toate posibilitatile vietii$ 4atrinul este intelepciunea care
observa* anali'ea'a si conclu'ionea'a$ Cei doi trebuie sa #ear"a i#preuna* caci la ora actuala e2ista tendinta
de a de'volta intelectul in detri#entul ini#ii* oa#enii devin critici* intoleranti* ei se calau'esc ca niste batrini
ursu'i* si asta nu este intelepciune$Si acu# observati copiii #ici cind invata sa #ear"a: ei cad* se ridica* cad
din nou* se ridica din nou* pina ce a/un" sa se tina pe picioare$ 7bservati si pe un batrin$ Daca are un esec el
spune: ")otul e sfirsit* nu voi #ai face o a doua incercare"$ Daca va cadea va astepta sa fie ridicat: va fi a/utat*
dar* pentru a fi dus la spital$ +ceasta insea#na ca o fiinta i#batrinita in caracterul* ini#a si "indurile ei va
cadea* nu se va #ai scula$ 1l spune: "1ste rindul altora sa se scoale* sa actione'e* pentru #ine viata s.a
ter#inat$" 1i nu* trebuie facute #ilioane de incercari daca este nevoie* va trebui sa se scoale si sa #ear"a*
altfel el nu va invata sa #ear"a in I#paratia lui Du#ne'eu$
7bservati din nou copiii$ Daca le dati o bo#boana* o piatra* o insecta* ei se inveselesc$ In ti#p ce pe
batrini ni#ic nu.i satisface* ei "asesc intotdeauna #otiv de cearta* de a se plin"e$ De aceea ei nu vor intra in
I#paratia lui Du#ne'eu* caci I#paratia lui Du#ne'eu este o stare de constiinta facuta din supunere si
bucurie$ Daca ei nu vor fi capabili sa intre in I#paratia lui Du#ne'eu in ti#pul acestei vieti*atunci cu atit #ai
putin vor reusi cind vor fi dincolo6 De pe acu# li se refu'a intrarea$
Sa nu va "inditi ca atunci cind vorbesc asa despre batrini #a opresc nu#ai la virsta*caci e2ista tineri
care* la saispre'ece ani* sint de/a batrini pe dinauntru* terni* bla'ati* de'"ustati* ni#ic nu.i interesea'a* nici o
activitate nu.i tentea'a* sint incapabili de elanuri* de ad#iratie*de entu'ias#$ Din contra* e2ista batrini care au
ini#a tinara* bo"ata* inepui'abila$ Doresti sa.i i#bratise'i* asa sint de stralucitori* veseli* deliciosi$ Da* in
ciuda virstei lor iti vine sa.i saruti* sa.i iei in brate* caci sint cu adevarat copii$
Copiii sint fara "ri/i* nu.i in"ri/orea'a 'iua de #iine$ In ti#p ce batrinii se fra#inta tot ti#pul pentru
viitor*pe care il vad plin de incertitudini:boala*#i'erie* sin"uratate$ Si din nefericire* toata cultura
conte#porana ne invata sa fi# batrini$ Nu este prea inteli"ent*se pare* de a fi ca si copiii$ Cea #ai #are
/i"nire adusa cuiva este de a.l trata ca pe un copil$ Pentru a place opiniei publice trebuie sa ai aerul in"ri/orat
si preocupat de o #ulti#e de "proble#e"$ Daca un adult este vesel* si#plu* deschis* nu este considerat nici
intelept* nici profund$ Cu aceasta filo'ofie care o#oara din ce in ce #ai #ult elanurile bune ale naturii sale*
o#ul se distru"e$ De aceea fortati.va sa deveniti copii cu ini#a #ereu tinara* iubitoare* interesindu.se de tot*
iertind repede* bucurindu.se de cele #ai #ici lucruri* uitind repede /i"nirile* tristetile si caderile* o ini#a
dispusa #ereu sa iubeasca* sa i#bratise'e lu#ea intrea"a* o ini#a care sa nu se cristali'e'e* sa nu se raceasca$
+tit ti#p cit ini#a voastra isi va pastra caldura* nu puteti i#batrini$Copiii sint plini de incredere in ei insisi*ei
' '
se cred in stare sa lupte si cu cei #ari* sa ii rastoarne* sa fie #ai puternici decit ei3 cind incearca* chiar daca nu
reusesc* ei continua sa creada6 Si inca in tot ce li se povesteste* chiar daca sint povesti de necre'ut$
Di#potriva* batrinii nu vor crede* chiar daca le spuneti adevarul$ 1i sint banuitori si spun: "De cite ori a#
va'ut asta* baiatule6 Nu #ai sint atit de stupid pentru a #ai crede* nu #a #ai pot pacali6" In realitate ii poti
insela usor* caci adesea ei nu vad prea clar$
Unii #a intreaba: "De ce sinteti uneori vesel ca un copil ," -e raspund ca #a si#t #ai bine asa$
4ineinteles * voi fi #ai putin respectat* dar oricu# i#i este e"al$ De ce oa#enii isi doresc #ereu sa fie
respectati si sti#ati, Sti#a# batrinii* ii respecta#* dar nu ii iubi#$ Pe un #unte e2traordinar il ad#ira#* dar
il calca# in picioare* in schi#b pe o perla #ica o dori# sa o pune# la piept$ Care este acela care respecta
copiii si care le face plecaciuni, Copiii sint #in"iiati* uneori li se #ai da cite o pal#a* dar sint iubiti$ In
dra"ostea ce le.o purta# e2ista caldura in ti#p ce in respect e2ista adesea raceala$ Sint respectate toate #arile
personalitati* batrinii* savantii* dar foarte rar sint iubiti$ )e inclini in fata unui batrin i#portant* il saluti
respectuos* dar cauti sa "asesti prile/ul de a.l parasi cit #ai repede$
Cel care va dori #ereu sa fie respectat va pierde dra"ostea celorlalti$ Din contra* acela care va ra#ine
aido#a unui copil nu va fi* poate* respectat* dar lu#ea il va iubi$ Daca nu cautati decit respectul celorlalti* o 'i
va veni cind va veti si#ti foarte sin"uri$ eti spune: "Cind trec pe strada toti #a saluta din priviri* dar ni#eni
nu vine sa #a incal'easca$" Respectul nu u#ple niciodata ini#a noastra* nu#ai iubirea ne face fericiti$ Iata de
ce acela care doreste sa a/un"a pe cul#i trebuie sa prefere iubirea si deci sa devina aido#a unui copil$
Iubire si intelepciune* iata ce trebuie sa ave#: iubirea in ini#a si intelepciunea in intelect$ Ini#a
trebuie sa ra#ina vesnic tinara* intelectul sa fie in virsta$ Caci daca se produce inversiunea* daca ini#a ra#ine
batrina si intelectul prea tinar* apare de'astrul$ Cel care este #ereu ne#ultu#it* trist* deceptionat* nedu#erit*
are ini#a unui batrin$ Nu iubeste* nu se interesea'a de ni#ic si nu avansea'a deloc$ De altfel* adeseori*
intelectul unui astfel de o# a ra#as in copilarie$ Copilaria si batrinetea nu sint rele in sine* cu conditia de a
vedea ceea ce trebuie sa fie tinar si ceea ce trebuie sa fie batrin$ Pute# intilni uneori #ari savanti si eruditi*dar
cu o e2traordinara tinerete a ini#ii* acesta este idealul* perfectiunea$ Din nefericire aceasta perfectiune nu se
"aseste decit foarte rar reali'ata$
Daca Inteli"enta naturii a stabilit pre'enta copiilor pentru #ulti ani lin"a parintii lor* aceasta este
pentru ca de'voltindu.se si crescind* un copil are nevoie de #odele$ Dar parintii$$$ ce #odele co#ice sint
uneori6 Nu intotdeauna "#odelati" ei insisi cu# trebuie$ Si cu# copiii au instinctul de a.i i#ita pe parinti*
care* nefiind #ereu la punct* copiii vor fi la fel$ De aceea si adultii au nevoie de #odele care sa.i depaseasca$
Nu#ai ca ei nu vor sa recunoasca* nu le cauta* se cred de/a perfecti si este pacat* caci plecind cu aceasta
satisfactie* ei #er" spre catastrofa$
Si eu credeti ca nu a# nevoie de #odele pentru a a/un"e sa fiu ceea ce doresc, 4a da* cu si"uranta* dar
cu# nu "asesc aici pe pa#int #odele perfecte* le caut acolo unde e2ista* de aceea pro"rese' 'ilnic$ 5ici
pro"rese* desi"ur* dar cu aceste #ici pro"rese 'ilnice* in #ai #ulte #ii de ani voi parcur"e o cale i#ensa$ Da*
a# destula rabdare pentru a lucra inca #ii de ani6$$$
Copiii traiesc* deci* lin"a adulti pentru a avea #odele* dar de ase#enea reciproc* adultii au in copii
e2e#plul a ceea ce trebuie sa devina* pentru ca este scris in 1van"helii ca nu#ai copiii vor pasi in I#paratia
lui Du#ne'eu$ Un adult este prea #are* prea "reu* prea serios* dar unui copilas care sare* topaie* ride$$$
oh*la*la6 i se deschide i#ediat usa6 Dar sa nu credeti ca dupa aceste e2plicatii toti se vor decide i#ediat sa
devina copii6 Nu* ei vor continua ca si inainte* sa se acopere de "reutati* neca'uri si co#plicatii* pentru ca nu
au inteles ni#ic$
7bservati un copil: nu.si face "ri/i* nici treaba nu are* de el se ocupa parintii lui* il hranesc* il spala* il
i#braca$ In ti#p ce adultii* din contra* sint i#povarati de sarcini* co#plicatii* treburi: trebuie cisti"ati bani
pentru a intretine fa#ilia* a o hrani* in"ri/i* prote/a etc$ 4ineinteles* e2ista ca'uri in care vede# copiii
#altratati* abandonati* aruncati in strada de catre parinti si ca'uri in care adulti bo"ati si privile"iati isi petrec
viata in liniste si fericire$ Dar acestea sint e2ceptii$
Pentru ca are nevoie de protectie si pentru ca nu are inca fortele* facultatile necesare pentru a se
descurca si a se orienta in viata* copilul trebuie sa accepte autoritatea si sfaturile adultilor$ 5ai tir'iu* cind se
si#te fortificat* capabil* inteli"ent* isi preia responsabilitatile* doreste sa #unceasca* sa se i#puna* sa.si treaca
probele3 dar in acel #o#ent incep si "ri/ile: pur si si#plu pentru ca contea'a pe sine insusi* pe facultatile si
( (
forta sa* pe #odul lui de a vedea$
Sa fii adult sau sa fii copil repre'inta in realitate #ai putin o proble#a de virsta cit de atitudine$ Printre
adulti unii au o atitudine copilareasca$ Se poate* bineinteles* e2a#ina aceasta proble#a sub diferite aspecte*
dar ii voi lasa pe psiholo"i si #oralisti sa o faca$
Pe #ine ce #a interesea'a este de a sti cu# trebuie sa ne co#porta# in viata spirituala$ +nali'ati ca'ul
discipolilor si #ai ales al Initiatilor$ In loc sa dispuna ei insisi de viata lor* sa si.o or"ani'e'e dupa bunul lor
plac* ei o abandonea'a vointei lui Du#ne'eu$ 1i vor sa ra#ina copii* adica sa se supuna parintilor ceresti* sa.i
ur#e'e si sa reali'e'e totul dupa sfatul lor$ Si din #o#entul in care au aceasta atitudine* Cerul se va ocupa de
ei* ii va hrani* va ve"hea asupra lor* ii va prote/a$
I#a"inindu.si ca au devenit adulti* #ulti insi se si#t puternici* liberi* stapini pe destinul lor* cre'ind ca
nu #ai au nevoie nici de )atal Ceresc* nici de 5a#a Divina si rup le"aturile cu ei$ Dar din acest #o#ent apar
toate nenorocirile: Cerul nu se #ai ocupa de ei* ce vreti* sint adulti6 Daca ar fi continuat sa fie copii* adica in
loc de a.si dori #ereu sa.si afise'e independenta vis.a.vis de Cer* ar dovedi nevoia de a se lasa "hidati de el*
de a.i ur#a sfaturile* de a.i dovedi increderea si de a #er"e #ina in #ina cu parintii lor divini* acestia ar
continua sa se ocupe de ei si ar fi prote/ati$
I#i veti spune ca nu poti ra#ine copil toata viata$ 4ineinteles* dar si aici este necesara o e2plicatie: nu
se pune proble#a #entinerii unei #entalitati infantile ci de a continua* chiar adult* de a avea o atitudine de
copil fata de cer* de a se arata docil* supus* incarcat de iubire$ 1ste doar o proble#a de atitudine iar cerul care
re#arca un ase#enea suflet* nu.l abandonea'a* ii tri#ite a/utor* lu#ina sa$ Cerul nu va veni sa va a/ute decit
daca sinteti copil$ "Chiar daca . veti spune . "sint un batrin de noua'eci si noua de ani," +ceasta nu are nici o
i#portanta* entitatile subli#e nu va privesc ridurile sau parul vostru alb* ele nu privesc calendarul oficial: ele
vad ca sinteti un copil adorabil* ca atitudinea voastra este aceea a unui fiu* a unei fiice a lui Du#ne'eu* si
aceasta atitudine va va face sa #er"eti spre Paradis$
edeti* cuvintele lui Iisus nu au fost intotdeauna nici bine intelese* nici bine e2plicate$ 7a#enii vor
spune: "Dar cu#, Ne predica sa fi# atit de slabi si i"noranti ca niste copii," Nu* bineinteles ca nu defectele
copiilor trebuie repetate ci calitatile lor: acea supunere*acea incredere care ii face sa.si asculte si sa.si ur#e'e
parintii* sa invete si sa actione'e* dupa sfaturile lor$
5i se inti#pla sa intilnesc #ulti tineri* baieti si fete* care au atita incredere in punctul lor de vedere
incit nu accepta sfaturile ni#anui$ Chiar daca este un Intelept* nu.l vor asculta niciodata$ Iar eu* va'ind aceasta
#entalitate* stiu ca #ari proble#e ii asteapta si #ai stiu ca ei nu sint "ata sa le infrunte si sa le re'olve corect$
0oarte si#plu* pentru ca au o #entalitate de adult: in loc de a fi precu# copiii care* constienti de nestiinta si
slabiciunea lor* se incred in parintii lor* le cauta sfaturile si ii ur#aresc cu atentie* ei prefera sa conte'e in #od
absolut pe parerile lor$ 1i bine* acesti baieti si fete sint de/a prea batrini: ei sint in fata unor #ari proble#e* a
unor #ari tristeti$
a veti intreba: "Dar pina cind va trebui sa pastra# aceasta atitudine de copil," Pina cind veti fi
devenit indea/uns de puri si lu#inosi* incit Sfintul Spirit sa poata cobori in voi$ Da* atunci cind Sfintul Spirit
se instalea'a in o#* acesta se poate considera un adevarat adult$ Du#ne'eu n.a facut fiinta o#eneasca sa
ra#ina in starea de copil o eternitate$ +ceste doua perioade* copilaria si virsta adulta* au fost "indite de
Inteli"enta cos#ica: trebuie sa fii copil un ti#p*pina la #aturitate$ Si aceasta #aturitate nu se "aseste acolo
unde oa#enii o plasea'a: la doua'eci si unu sau saispre'ece ani ei sint #a/ori civic* dar sint lipsiti de
#aturitatea de care va vorbesc$ Chiar si la noua'eci si noua de ani #a/oritatea nu sint cu adevarat #aturi: ei n.
au inca #aturitatea spirituala$
+tunci cind o fiinta a pri#it Sfintul Spirit* ea devine cu adevarat adulta* #er"e in lu#ina* are un "hid*
vede clar$ Nu#ai acel adult este recunoscut ca atare de Cer* ceilalti nu sint decit copii recalcitranti$ Da* toti
aceia care n.au atins aceasta #aturitate spirituala sint considerati acolo sus ca niste bebelusi$ Deci apare clar:
o#ul nu trebuie sa ra#ina vesnic un copil* dar atit ti#p cit nu a pri#it lu#ina* Spiritul du#ne'eiesc*
aducatorul tuturor bucuriilor* trebuie sa pastre'e o atitudine de copil* adica sa ra#ina #ereu ascultator* u#il*
atent in fata Cerului$ De altfel* cind vedeti anu#iti oa#eni in fata unor dificultati ine2plicabile* este dovada ca
nu sint decit niste copii neascultatori* pentru ca adevaratii adulti nu sufera: ei sint #ereu in lu#ina$ Dar toti
aceia care nu au dorit sa pastre'e aceasta atitudine de copil pina la #aturitate si au devenit pre#atur adulti vor
suferi cu adevarat$
) )
+tunci ce este de facut, 1i bine* e si#plu: atit ti#p cit nu ati devenit adulti* trebuie sa cereti sa fiti
lu#inati si calau'iti de parintii vostri ceresti$ Cind acestia vor vedea ca sinteti din ce in ce #ai puternici*
suri'atori* lu#inosi si plini de dra"oste* vor decide sa va acorde #a/oratul: Spiritul lu#inii nu va inceta sa va
ilu#ine'e si sa va inspire$ Nu veti #ai avea aceleasi dificultati ca toti asa.'isii adulti care cred ca pot duce o
viata independenta$ +tit ti#p cit nu ati fost recunoscut adult de Cer* trebuie actionat ca un copil si#plu si
ascultator* pentru a putea patrunde in I#paratia lui Du#ne'eu$
+cu#* intele"eti.#a bine$ Cind spun ca trebuie sa fii si#plu si ascultator* este in fata lui Du#ne'eu si
nu a oa#enilor$ Caci adesea s.a inteles ca trebuie supunere si ascultare in fata oricui si atunci citi oa#eni nu
asculta de tirani* de bo"ati* de puternici* de calai6 Nu* trebuie sa fii fidel* devotat* supus si ascultator nu#ai in
fata Naturii divine$
In realitate chiar in biserici* printre #e#brii clerului* nu se observa destui adulti3 vorbesc dupa cu# ii
taie capul* dupa parerea lor si nu aceasta trebuie facut$ Inainte ca cineva sa poata propovadui trebuie ca
Spiritul sa il stapineasca* caci Spiritul trebuie sa vorbeasca prin el* cuvintele fiind e2presia intelepciunii si a
lu#inii celeste* e2presia Inteli"entei cos#ice$ +tunci cind o#ul nu #ai vorbeste in nu#ele sau* el este adult$
12ista 5aestri cu autoritate si care se i#pun for#idabil* dar nu sint ei* ci acel Spirit care este in ei si care are
dreptul de a se i#pune$ Inainte de a pri#i Spiritul nu trebuie sa te i#pui* este e2tre# de periculos$ Inainte de a
fi adult* nu ai dreptul de a ordona* co#anda* caci o faci inainte de vre#e$
iata spirituala co#porta perioade de transfor#are care #archea'a trecerea de la o etapa la cealalta* la
fel ca in viata fi'iolo"ica* de la pubertate la #enopau'a$ +ceste treceri nu se #anifesta de o #aniera asa de
clara in planul spiritual* dar sint foarte i#portante caci produc #ari schi#bari in viata interioara$ Deci la fel
cu# in viata fi'ica se produce trecerea de la copilarie la adolescenta* apoi la etapa adulta* in evolutia nostra
spirituala* de ase#enea* acest dru# este preva'ut$ )rebuie sa ra#ii copil atit ti#p cit nu ai atins o #aturitate
de adult$ +poi* odata adult* nu se #ai pune proble#a de a te conduce ca un copil$
+cu#* va'ute sub acest aspect* cuvintele lui Iisus sint #ai usor de inteles: "Daca nu veti deveni copii*
nu veti intra in I#paratia Do#nului$" Da* in 'iua cind veti inceta sa aveti incredere in )atal Ceresc* in 5a#a
Divina* in a.i iubi* in a va lasa in #iinile lor* veti incepe sa si#titi "reutatile vietii* #i'eria* uritenia* veti
deveni obositi* fara bucuria copilului vesel* fara "ri/i* care se /oaca si cinta* veti deveni ridati* i#povarati
caci va stau toate poverile pe u#eri$ Dar daca avind responsabilitatile de adult veti dori* in ciuda treburilor si
sarcinilor avute* sa ra#ineti un copil celest incre'ator* convins ca sus aveti parinti iubitori* atunci va veti
i#plini* veti fi suri'atori* fru#osi* lu#inosi$1ste li#pede acu#, Noi toti trebuie sa deveni# copii ai Cerului*
in acel #o#ent vo# si#ti dra"ostea )atalui nostru* si 5a#ei noastre* pre'enta a/utorului lor*vo# fi* fara
incetare* sustinuti*incura/ati*lu#inati$ In ti#p ce aceia care se cred de/a superiori*taind orice le"atura cu Cerul
se si#t nefericiti*lasati in fri" si sin"uratate$1ste starea actuala a #ultor oa#eni care s.au cre'ut prea
#aturi*prea destepti si prea puternici$Dificultatile si poverile se apleaca asupra acelora care si.au parasit
parintii ceresti$ 0iti deci precu# copiii* le"ati.va de )atal si 5a#a voastra din ceruri* aveti deplina incredere
in ei$ Pentru cel care se si#te un copil al Do#nului toate "reutatile se re'olva* caci Cerul nu.si lasa copilul sau
sa plin"a de unul sin"ur* 1l vine intotdeauna in a/utorul lui$
III. "ISPRAVNI#UL NE#RE!IN#IOS"
"Iisus a mai spus ucenicilor !ai" #n om bo$at avea un ispravnic care a fost pirit la el ca-i risipeste
averea. %l l-a chemat si i-a zis" Ce aud eu vorbindu-se despre tine& Da-ti socoteala de ispravnicia ta
pentru ca nu mai poti fi ispravnic. Ispravnicul si-a zis" ce am sa fac daca imi ia stapinul ispravnicia& !a
sap, nu pot; sa cersesc, mi-e rusine. !tiu ce am sa fac pentru ca atunci cind voi fi scos din ispravnicie ei sa
ma primeasca in casele lor. chemat pe fiecare din datornicii stapinului sau, si a zis celui dintii" Cit esti
dator stapinului meu& ' suta de masuri de untdelemn, a raspuns el. !i i-a zis" Ia-ti zapisul si sezi de$raba
de scrie cincizeci. poi a zis altuia" Dar tu cit esti dator& ' suta de masuri de $riu, a raspuns el. !i i-a zis"
Ia-ti zapisul si scrie optzeci. !tapinul lui a laudat pe ispravnicul nedrept pentru ca lucrase intelepteste.
Caci fiii veacului acestuia fata de semenii lor sint mai intelepti decit fiii luminii. !i %u va zic" (aceti-va
prieteni cu a)utorul bo$atiilor nedrepte pentru ca atunci cind veti muri sa va primeasca in corturile
vecinice. Cine este credincios in cele mai mici lucruri este si in cele mari; si cine este nedrept in cele mai
* *
mici lucruri este nedrept si in cele mari. Deci, daca n-ati fost credinciosi in bo$atiile nedrepte, cine va va
incredinta adevaratele bo$atii& !i daca n-ati fost credinciosi in lucrul altuia, cine va va da ce este al
vostru& Nici o slu$a nu poate slu)i la doi stapini; caci sau va uri pe unul si va iubi pe celalalt, sau va tinea
numai la unul si va nesocoti pe celalalt. Nu puteti slu)i lui Dumnezeu si lui Mamona."
Luca *+"*-*,.
+ceasta parabola este foarte "reu de interpretat si pina in pre'ent nu a# citit sau ascultat vreun
co#entariu folo'ofic sau teolo"ic care sa dea o e2plicatie adevarata$
Iisus pre'inta ca'ul unui ispravnic incorect fata de stapinul sau* si ceea ce este #ai surprin'ator este ca
ne sfatuieste sa il i#ita#: "Si 1u va 'ic: 0aceti.va prieteni cu a/utorul bo"atiilor nedrepte" apoi adau"a: "caci
cine este credincios in cele #ai #ici lucruri* este credincios si in cele #ai #ari$" Dupa ce a laudat
incorectitudinea Iisus pare acu# a lauda corectitudinea6 " Deci* daca n.ati fost credinciosi in bo"atiile
nedrepte* cine va va incredinta adevaratele bo"atii," Iisus inde#na deci* deodata* la corectitudine si la
incorectitudine, -a pri#a vedere parabola este de neinteles$
Pentru a intele"e sensul acestui te2t este necesar #ai intii sa lua# in considerare fiinta o#eneasca in
lu#ina Stiintei initiatice* cu cele doua naturi ale sale* inferioara si superioara$ +ceste doua naturi au aceleasi
facultati de a "indi* si#ti si actiona dar in doua directii opuse$ Dintr.un punct de vedere filo'ofic nu se poate
deli#ita e2act "ranita dintre cele doua naturi pentru ca ele se cufunda una in cealalta 8putin aido#a culorilor
spectrului care sint distinse cu e2actitate de departe dar a caror linie de separatie nu o poti discerne9 dar dintr.
un punct de vedere practic al vietii curente* daca stii sa observi* le poti distin"e una de cealalta$
Inainte de a #er"e #ai departe* sa ne opri# putin asupra acestei sche#e: ea va va la#uri asupra
proble#ei celor doua naturi$ 0iecare pre'inta trei functii ale o#ului: intelect* ini#a* vointa sau* altfel spus*
"indire* senti#ent si actiune$ 0iecare dintre aceste functiuni poseda un loc* un vehicul* un corp prin care se
e2pri#a$ In partea repre'entind natura inferioara se "asesc corpul fi'ic* astral si #ental* iar in natura
superioara corpurile cau'al* budic si at#ic$ Pute# folosi* de ase#enea* si alti ter#eni$ Pentru natura inferioara
pute# spune: vointa* ini#a* intelect: pentru natura superioara: intelect superior 8sau ratiunea9* ini#a
superioara 8sau suflet9* vointa superioara 8sau spiritul9$
a intrebati poate ce repre'inta cele trei cercuri #ari concentrice, 1le arata le"atura ce e2ista intre
corpurile superioare si cele inferioare$ Corpul at#ic corespunde spiritului* ceea ce insea#na putere* vointa
divina3 el se reflecta prin corpul fi'ic care repre'inta forta* vointa si puterea din planul #aterial$ Corpul budic
repre'inta sufletul cu cele #ai inalte senti#ente de iubire* sacrificiu* bunatate* el este le"at de ini#a sau de
corpul astral$ Corpul cau'al este vehicolul "indurilor celor #ai vaste si lu#inoase* este le"at de intelect sau de
corpul #ental$ +ceste le"aturi pot sa ne e2plice un #are nu#ar de inti#plari obscure ale vietii si o buna parte
din para"rafele Cartilor Sfinte$
0iecare dintre aceste corpuri este plasat sub influenta se#nelor de 'odiac si de planete$ De e2e#plu:
corpul fi'ic se "aseste plasat sub influentele -unii si ale lui Saturn iar corpul at#ic sub cele ale Soarelui si
Saturn$ Corpurile astral si budic sint influentate de enus si de 5arte* iar corpurile cau'al si #ental* de
5ercur si <upiter$
1+ 1+
In si#bolistica traditionala o i#portanta particulara se acorda celor doua astre: Soarele si -una* caci
planeta noastra este plasata cu precadere sub influenta lor$ 7 perioada este cea a soarelui care predo#ina* o
alta este cea a lunii$ Soarele* luna si pa#intul repre'inta divi'iunea tertiara spirit* suflet si corp* ce reflecta
cele trei lu#i: lu#ea divina* lu#ea psihica si lu#ea fi'ica$ Soarele este de ase#enea si#bolul stabilitatii
produse de ratiune* natura superioara*in ti#p ce luna este si#bolul a#bicuitatii si al fer#entarii pasiunilor*
natura inferioara$ Pentru si#plificarea lucrurilor vo# nu#i natura superioara . individualitate* iar natura
inferioara = personalitate $ a voi e2plica i#ediat de ce$
Personalitatea este repre'entata de /u#atatea inferioara a sche#ei iar individualitatea de catre cea
superioara$ Individualitatea se #anifesta prin virtutile cele #ai inalte: Intelepciunea 8planul cau'al9* dra"ostea
8planul budic9* adevarul 8planul at#ic9$ 0iecare virtute poseda o putere aparte: intelepciunea aduce o#ului
lu#ina* adevarata cunoastere a principiilor eterne3 dra"ostea ii da "ustul de a trai* fericirea3 iar adevarul ii da
libertatea$ +devarul poate da o#ului fericirea si "ustul de a trai* dar nu#ai prin inter#ediul iubirii$ Prin el
insusi nu le poate duce* din contra* adesea el incepe prin a aduce suferinte si 'buciu#$ De aceea #ulti oa#eni
refu'a sa vada adevarul* se te# de el$ Intelepciunea poate elibera o#ul si aduce fericirea* dar prin inter#ediul
adevarului si iubirii$ Intelepciunea nu poate nici elibera o#ul* nici sa.i aduca fericirea* din contra* ea il face
#elancolic si descura/at$Cit despre iubire*ea nu poate nici elibera* nici lu#ina3 ea aduce nu#ai dilatarea*
bucuria* viata$ In schi#b iubirea* intelepciunea si adevarul reunite* iata plenitudinea* binecuvintarile Cerului*
perfectiunea fiintei$
Din nefericire #a/oritatea oa#enilor cauta libertatea* fericirea si lu#ina in e2presiile naturii lor
inferioare$ Nu* cu personalitatea nu vo# "asi decit sclavia in planul fi'ic* neca'urile in planul astral si
"reselile in planul #ental$ 1ste tot ceea ce personalitatea u#ana poate oferi in ciuda aparentelor ei
seducatoare$
11 11
Citi oa#eni nu isi risipesc viata incercind sa #ultu#easca personalitatea lor sau a altora6 7 #a#a isi
petrece ti#pul sau satisfacind capriciile copilului3 sotul pe cele ale sotiei3 sotia pe cele ale sotului$$$ Si unde se
a/un"e astfel, Personalitatea* care este in"rata prin insasi natura ei* uita i#ediat binele care i se face si in loc
de a fi recunoscatoare nu e2pri#a decit indiferenta* dispret si chiar ura$ +cela care nu satisface la altii decit
latura lor inferioara* nu va fi niciodata reco#pensat* trebuie sa o stie3 si daca ii vor cadea apoi cara#i'i in cap*
nu are de ce sa se plin"a* nu are acest drept$ Si chiar inainte de a te sacrifica pentru altii trebuie sa te intrebi ce
servesti in ei: natura superioara sau natura inferioara$
Daca nu vreti sa fiti de'a#a"iti de oa#eni va trebui sa #unciti pentru hranirea sufletelor lor* spiritului
lor* adica sa.i lu#inati* sa.i conduceti catre Sursa* catre Du#ne'eu* pentru a se le"a de 1l* a.- slavi si a.-
"lorifica$ Citi oa#eni se #ira in fiecare 'i va'ind ca increderea si credinta puse in altii au fost tradate6 Si
aceasta pentru ca au hranit natura lor inferioara$ +desea se pot au'i parinti dind copiilor lor sfaturi vi'ind
nu#ai satisfacerea personalitatii lor: ii invata viclenia* setea de bani sau de placeri* cautarea indestularii de
sine in detri#entul celorlalti$ Crescind* acesti copii asa de bine instruiti pun in practica sfaturile pri#ite$$$ si
incep sa o faca in detri#entul propriilor parinti care* evident* se la#entea'a6 Daca ar fi fost cinstiti ar fi va'ut
ca ei sint vinovati$
7a#enii aprecia'a ceea ce faceti pentru satisfactia lor #ateriala* pentru corpul lor fi'ic* contrar
Cerului care nu aprecia'a decit ceea ce faceti pentru sufletul si spiritul lor$ Ce va ra#ine din hrana pe care ati
oferit.o prietenilor vostri* daca nu ati adau"at o alta hrana care durea'a in eternitate: iubirea* lu#ina*
libertatea, )rebuie schi#bate conceptiile pe care le ave# despre #ilostenie pentru ca e2ista o #ilostenie care
nu produce nici un efect* care se duce repede* uitata* si o alta ale carei efecte sint durabile$ 0iintele obisnuite
nu stiu sa hraneasca spiritul celorlalti* nici sa.l infru#usete'e*ici sa.l intareasca* in ti#p ce adevarata
#ilostenie* aceea a initiatilor* consta in a restabili o#ul in re"atul spiritului sau$
Se poate inti#pla ca un 5aestru sa se ocupe de personalitatea discipolilor sai 8adica sa.i in"ri/easca
sau sa le dea un a/utor #aterial9* dar o va face ca ceva secundar$ +desea #ilostenia obisnuita de'volta
defectele cele #ai daunatoare la oa#eni: ii incura/ea'a la lene* ii i#pin"e spre a profita din ce in ce #ai #ult
de altii* face sa le creasca increderea in credulitatea si naivitatea fiintelor caritabile astfel incit* in loc de a fi
utili* liberi* independenti si capabili de a iesi sin"uri din incurcatura ei devin adevarati para'iti ai societatii$
Ceea ce va spun acu# despre personalitate nu insea#na ca trebuie s.o distru"eti sau sa o eli#inati$
Nu* ea trebuie sa fie servitoarea individualitatii$ 0ara personalitate* individualitatea nu se poate #anifesta$
Personalitatea este co#parabila for#ei iar individualitatea continutului$ 0or#a este necesara dar ea trebuie sa
e2pri#e continutul$ Daca for#a este stupida* lipsita de sens* aceasta insea#na aservirea fiintei o#enesti$
Cind personalitatea va deveni servitoarea sa* spiritul o#enesc va putea face #iracole$ Sa stiti ca tot ce
in"radeste spiritul si il i#piedica sa intelea"a*sa cree'e*sa actione'e liber*este personalitatea$ 7bservati
caracterele din /urul vostru si veti constata ca predo#inarea personalitatii duce proportional la li#itarea
fiintei si la pareri preconcepute$ 7ri* cea #ai #ica parere preconceputa in opiniile filo'ofice sau reli"ioase* in
raporturile interu#ane sau in cele de serviciu* antrenea'a co#plicatii in intele"ere si in activitate$ Si nu e2ista
parere preconceputa #ai daunatoare decit aceea a personalitatii care se enervea'a* se apara* se ra'buna si isi
schi#ba fara oprire punctul de vedere$ +ceasta pentru ca toate actiunile personalitatii au un scop interesat
incit aceasta este conda#nata ca sa nu vada niciodata realitatea lucrurilor$ Cind un 5aestru vede venind in
scoala sa fiinte cu o personalitate foarte de'voltata* el prevede de/a cite obstacole vor avea si ce dificil ii va fi
sa le instruiasca$ Pentru un 5aestru e2ista o for#ula absoluta: cu cit ne stapini# #ai #ult personalitatea*
adica o li#ita#* o do#ina#* cu atit ne elibera# si ne intari#$
Sa ne opri# acu# asupra ter#enilor "personalitate" si "individualitate"$ In li#ba/ul curent se folosesc
fara discerna#int unul sau celalalt3 spunind despre cineva* de e2e#plu* ca are o personalitate sau o
individualitate puternica* se e2pri#a acelasi lucru$ eti "asi poate alte definitii in dictionare* dar pentru ceea
ce vreau sa va e2plic privind natura superioara si natura inferioara din o#* va voi spune ca pentru ter#enul
"personalitate" se poate pleca de la eti#olo"ia cuvintului latin "persona"$ Persona era #asca pe care la teatru
actorul o punea3 caci in antichitate dupa cu# stiti* actorii purtau #asca$ Inchipuiti.va un actor: intr.o 'i el
/oaca rolul unui o# re'onabil si intelept* intr.o alta pe acela al unui cri#inal* tradator sau seducator$ 1l este*
succesiv* C>rano de 4er"erac* ?arpa"on* +le2andru 4or"ia* sfintul -udovic$ )oate aceste roluri diverse
repre'inta personalitatea schi#batoare* trecatoare$ Cit despre individualitate* aceasta este artistul care ra#ine
12 12
el insusi pe tot parcursul acestor roluri$
+cest e2e#plu al actorului ne arata ca personalitatea este #uritoare* perisabila: ca si rolul care se
incheie odata cu repre'entatia ea nu durea'a decit o incarnare$ -a ur#atoarea incarnare apare o alta
personalitate$ In cursul acestor schi#bari de personalitate individualitatea nu varia'a* ra#ine unica* desi ea
pro"resea'a de.a lun"ul #ileniilor acu#ulind e2periente traite prin inter#ediul diverselor personalitati$ 1a se
#anifesta succesiv intr.un rol* apoi in altul* i#bracind personalitati diferite in fiecare incarnare$
+ceasta este foarte usor de inteles si ne per#ite sa sesi'a# ca cel care este bo"at* sanatos si fru#os in
aceasta e2istenta poate* daca nu face nici un efort spiritual* sa revina in ur#atoarea incarnare sarac* pipernicit
si lipsit de fru#usete$ Din contra* acela care lucrea'a asupra spiritului sau* asupra inteli"entei sale divine sau a
sufletului sau 8/ucind in acelasi ti#p rolul i#pus de aceasta incarnare9* cisti"a calitati* virtuti si bo"atii care
vor ra#ine in individualitatea sa si care ii vor apartine vesnic$ Cind va inceta sa.si /oace rolul personalitatii
sale* el va pleca cu acest ba"a/ spiritual si va calatori de indata in univers cu toate aceste adevarate bunuri$
Ni#eni nu va putea sa i le ia$ 12act ca si actorul care* profitind de rolurile sale pentru a se a#eliora si
de'volta paraseste scena cu idei #ai lar"i* o#ul trebuie sa iasa de pe scena terestra i#bo"atit de e2perienta
sa$
Ce face cu bunurile sale acela care in cursul unei vieti nu a strins decit bo"atii #ateriale, Parasindu.si
rolul terestru va fi silit sa le abandone'e . aceasta este le"ea . si se "aseste deodata sarac* despuiat de tot$ Iar
individualitatea sa care pleaca la fel fara ba"a/e . adica fara nici o achi'itie spirituala . va reveni pe pa#int
"oala si saraca* trebuind sa se incarne'e intr.o personalitate lipsita de orice fel de bunuri* pentru ca nu le.a
#eritat$ +ceasta fiinta va trebui deci sa reinceapa sa #unceasca enor# pentru a putea strin"e bo"atii* o
situatie* case* etc$$$ Nu vreau sa spun ca trebuie renuntat la posesia obiectelor #ateriale* a hainelor* a
proprietatilor$$$ Nu* toate aceste lucruri sint necesare pe pa#int precu# decorul si costu#ele sint
indispensabile actorului* dar nu #ai #ult$Iata.va acu# suficient de pre"atiti pentru a intele"e sensul parabolei
ispravnicului necredincios$
Pesonalitatea si individualitatea isi au resedinta in "lu#ea cea #are": #acrocos#osul* universul dar de
ase#enea si in "lu#ea cea #ica": #icrocos#osul* o#ul$ In o# locul personalitatii este sto#acul si 'ona
inferioara lui adica ceea ce se afla dedesubtul diafra"#ei$ -ocul individualitatii este in pla#ini* ini#a si
creier* adica ceea ce se "aseste deasupra diafra"#ei$ -inia ori'ontala a sche#ei ce v.a# dat.o corespunde deci
diafra"#ei$
Credeti poate ca tot ce este situat dedesubtul diafra"#ei este lipsit de "induri* senti#ente* activitate$
Deschideti.va ochii$ Sto#acul are un creier* o ini#a si o vointa$ De ce se spune despre anu#ite persoane ca au
"sufletul la "ura", Nu a# intentia de a crea o noua anato#ie dar trebuie sa stiti ca aceste doua re"iuni*
deasupra si dedesubtul diafra"#ei* repre'inta cei doi stapini la care o#ul se "aseste si trebuie sa slu/easca$ Da*
este o intrea"a poveste$Cind o#ul apare pe pa#int intra in slu/ba unui stapin: corpul fi'ic cu toate instinctele
sale* dar #ai devre#e sau #ai tir'iu el este inapoiat* adica #oare$ Daca el este inteli"ent trebuie sa reflecte'e
ase#anator ispravnicului din parabola: "Ce a# sa fac daca i#i ia stapinul ispravnicia, Sa sap nu pot* sa
cersesc i#i e rusine$" Ispravnicul re'onabil stie bine ca atunci cind isi va parasi corpul fi'ic* acest stapin
vesnic ne#ultu#it* va dori sa #ai lucre'e pe pa#int dar atunci nu va #ai avea #i/loace$ Pastrind in astral
aceleasi dorinte de a #inca* bea si "usta tot felul de placeri el va fi tentat sa cerseasca* adica sa coboare lin"a
cei in viata pentru a si le satisface prin inter#ediul lor$ 1ste ceea ce se inti#pla ispravnicilor foarte fideli
personalitatii: odata trecuti dincolo ei devin cersetori in planul astral si se deplasea'a in toate locurile i#orale
unde se distrea'a #ulti#ea pentru a participa la placerile lor$
7r* ispravnicul necredincios despre care vorbeste Iisus era inteli"ent* nu dorea sa intre in aceasta
cate"orie a spiritelor cersetoare$ Sfatuit de ratiunea sa el s.a hotarit sa.si faca prieteni cu a/utorul bo"atiilor
nedrepte si de a reduce datoria debitorilor stapinului sau$Ce insea#na aceasta, Ca in loc de a da sto#acului
sau* diferitelor or"ane #ese bo"ate si placeri e2cesive cu# #a/oritatea oa#enilor ofac obisnuit*el a di#inuat
proportia ali#entelor sau a satisfactiilor pe care le crede a le datora fiecaruia dintre ele$ +ltfel spus el a stabilit
un re"i# de restrictii pentru personalitate* di#inuind nu#arul de #ese bo"ate* paharele de alcool* ti"arile*
a#antele3 si fortele* "indurile* ti#pul care trebuiau consacrate stapinului nesatul si in"hitite de el* ispravnicul
le.a dat in secret prietenilor invi'ibili din ceruri$ +dica el a econo#isit un capital pentru a.l depune intr.o
banca celesta* cu scopul ca in 'iua cind se va pre'enta la "hiseul acestei banci sa fie recunoscut si inti#pinat$
1$ 1$
1l a consacrat ti#p* ener"ii* a dat o parte din dra"ostea sa* din "indurile si senti#entele sale individualitatii in
loc de a le re'erva personalitatii$ 1l a fost deci necredincios personalitatii pentru a.si crea prieteni "ratie
bo"atiilor pe care i le.a sustras cu "nedreptate"$
Daca nu interpreta# astfel ter#enii acestei parabole nu vo# putea intele"e de ce ispravnicul a fost
laudat de stapinul sau$Care este acest stapin care l.a laudat, Cu si"uranta nu este personalitatea pentru ca fiind
le'ata ea nu il poate felicita$ 1ste deci individualitatea care i.a spus: ")u esti foarte inteli"ent$ +i facut bine$"
Caci nu e2ista decit o infidelitate* o in/ustitie per#isa: cele co#ise cu privire la personalitate* adica in raport
cu cea care este inferior* perisabil$ + fi necredincios in schi#b in fata Do#nului* in"erilor* puritatii* bunatatii
nu este per#is$ -u#ea intrea"a este fidela insa sto#acului* se2ului* adica personalitatii si infidela Do#nului$
)oti se "rabesc cind este vorba de a.si #ultu#i pasiunile* placerile /osnice* tradindu.l fara incetare pe
Du#ne'eu$ Citi oa#eni nu sint atasati patronului circiu#ii lor: il vi'itea'a 'ilnic$ +ltii sint fideli tutunului sau
unei pasiuni oarecare* unui viciu* unui obicei nesanatos$ Putini oa#eni sint credinciosi unor obisnuinte
superioare$ 7ri* adevarata fidelitate este de a nu ne"li/a niciodata ru"aciunea* studiul* #editatia* toate
e2ercitiile spirituale$
a veti intreba poate ce repre'inta debitorii carora li s.a cerut inapoi datoria si de ce natura este
aceasta datorie$ Debitorii sint entitati din lu#ea invi'ibila care venind sa ia anu#ite ele#ente spirituale din
o# trebuie sa i le plateasca sub for#a de ener"ii si de forte #ai putin subtile$ Inapoindu.le datoriile acestor
entitati* o#ul renunta la fortele care i.ar fi fost oferite* #er"ind pe calea abstinentei* practicind postul*
castitatea* linistea* ru"aciunea* #editatia$ +ceste #asuri restrictive nu necesita o cheltuiala #are de ener"ii* ca
acelea cu care corpul fi'ic era obisnuit$ Cind corpul fi'ic renunta partial la poftele sale trebuie stiut ca partea
superioara care nu are de furni'at atitea forte si fluide se intareste$ +tunci cind partea inferioara #aninca si se
a#u'a #ult* partea superioara nu se poate #anifesta si slabeste pentru ca ea este aceea care furni'ea'a
ener"iile ce se #anifesta in planul fi'ic$
Re#arcati totodata ca Iisus n.a spus in parabola ca ispravnicul necredincios a cerut inapoi debitorilor
totalitatea datoriilor lor* ci nu#ai o parte a ei$ +ceasta insea#na ca restrictiile nu se vor face cu e2ces* ca nu
trebuie a/uns la e2tre#e* pina la #ortificare si ascetis# absolut$ Iisus arata bine ca o#ul trebuie sa lucre'e
pentru pri#ul stapin 8individualitatea9* dar nu are dreptul de a.l parasi pe cel de al doilea 8personalitatea9*
adica dreptul de a se priva de tot si a renunta la orice$ )rebuie sa fie necredincios celui de.al doilea stapin dar
nu#ai intr.o anu#ita #asura$
Sa lua# e2e#plul unei fe#ei interesate nu#ai in aspectul ei fi'ic: ea ne"li/ea'a in intre"i#e
de'voltarea sa intelectuala si spirituala acordind intiietate corpului si fi'iono#iei sale$ 1fectiv ea devine
seducatoare* dulce ca #ierea* atra"ind de departe viespile si #ustele3 ea are nu#erosi prieteni* este
sarbatorita$$$ Dar peste citiva ani ea nu #ai este la fel de atra"atoare si prietenii o parasesc$ Si este nor#al*
oa#enii nu cauta decit pe aceia care le pot da cite ceva3 acu#* cind ea este privata de fru#usete* nu #ai
poseda ni#ic$ Daca aceasta fe#eie ar fi actionat ca ispravnicul necredincios si re'onabil* daca ar fi preva'ut
ca intr.o 'i stapinul sau o va alun"a* ea s.ar fi pre"atit la aceasta schi#bare de situatie* ar fi inceput sa
studie'e* sa.si de'volte bunatatea* inteli"enta* pentru ca sa.si pastre'e prietenii sai si atunci cind fru#usetea se
va pierde$ Si ea i.ar fi pastrat* pentru ca ar fi ra#as a"reabila si placuta la vedere in ciuda virstei6 +# observat
adesea ca fe#eile care si.au cultivat individualitatea lor* cu cit i#batrineau* cu atit #ai #ult deveneau
suri'atoare* incintatoare* lu#inoase$ In ti#p ce altele* ce sa #ai vorbi#6
Pentru ca fiecaruia dintre noi ii va sosi #o#entul cind stapinul il va concedia* va trebui sa ne pre"ati#
si sa ne cree# prieteni intr.un alt plan$ Caci acesti prieteni nu se afla in planul fi'ic3 fra'a parabolei este
si#bolica: "1u va 'ic: 0aceti.va prieteni cu a/utorul bo"atiilor nedrepte"$ Si cu# sa ti.i faci, Reducind do'a$
Daca va "inditi ca pina acu# ii datorati stapinului vostru* sto#acul cinci du'ini de stridii* un @ilo"ra# de
caviar* o du'ina de cirnati* #ai #ulte curci* etc$$$ toate acestea udate din belsu" cu vinuri bune si ur#ate de
lichioruri si ti"ari* incercati sa reduceti putin acest #eniu: veti fi bine hraniti in continuare si veti plati astfel
datoriile unor entitati care ar fi trebuit sa va furni'e'e fortele necesare pentru a di"era o ase#enea #incare$
+stfel va veti face prieteni printre entitatile invi'ibile care #ai tir'iu va vor pri#i in resedintele ceresti$
+ceasta restrictie privind sto#acul trebuie inteleasa nu nu#ai pentru bucuriile si placerile planului
fi'ic* dar* de ase#enea* pentru cele ale planurilor astral si #ental care apartin personalitatii* asa cu# vi le.a#
aratat in sche#a$+tunci cind Iisus spune: "Cine este credincios in cele #ai #ici lucruri* este credincios si in
1% 1%
cele #ari3 si cine este nedrept in cele #ai #ici lucruri* este nedrept si in cele #ari$ Deci daca n.ati fost
credinciosi in bo"atiile nedrepte* cine va va incredinta adevaratele bo"atii," aceasta insea#na ca daca nu
sinteti fideli individualitatii in lucrurile #ici terestre* nu vi se vor putea incredinta #arile bo"atii ale spiritului$
eti spune: "4ine* a# inteles: va trebui sa hrani# individualitatea* dar nu vo# lasa personalitatea sa
#oara de foa#e* si atunci cu# sa sti# ceea ce sa da# uneia si ce alteia," Pentru a raspunde #a voi ba'a pe
scena din 1van"helie unde fariseii ii pun lui Iisus o intrebare referitoare la i#po'itul datorat Ce'arului sperind
ca raspunsul sau le va per#ite sa.l acu'e$ 1i il intreaba: ")rebuie platit i#po'it Ce'arului," Dar Iisus* va'ind
viclenia lor . caci le citea "indurile . le raspunde: "Dati.#i un ban$" I se da unul$ "+ cui este i#a"inea
aceasta," + Ce'arului* raspunsera ei$ "1i bine* atunci dati Ce'arului ce este al Ce'arului si lui Du#ne'eu ce
este al lui Du#ne'eu$" Si cine este Ce'arul, Nu este altceva decit una dintre for#ele personalitatii$ 1i da* toti
ave# in noi un Ce'ar care cere #ereu si trebuie sa.i da# cite ceva pentru a trai* dar nu totul$ eti spune: "Dar
cit trebuie sa.i da#,"
Pentru a fi clar* voi lua o i#a"ine$ Iata* ardeti o bucata de le#n* o crean"a de copac si ce vedeti,
0lacari* flacari ce tisnesc* apoi "a'* #ai putin3 in continuare vapori de apa* inca si #ai putin3 si la ur#a* putina
cenusa$$$ foarte putina$ Dar unde s.au dus aceste ele#ente, 0ocul* "a'ele* vaporii au urcat spre cer* nu#ai
cenusa a ra#as$ Iata* aceasta va indica ce trebuie sa dati personalitatii: nu#ai o patri#e* ceea ce corespunde
pa#intului si restul de trei patri#i individualitatii$ Da* un sfert a/un"e pentru personalitate: trebuie sa ne
ocupa# de ea* s.o hrani# putin* pentru ca sa nu #oara* dar tot restul trebuie tri#is individualitatii$
Iisus a e2plicat #ulte lucruri in fata discipolilor Sai dar evan"helistii nu au adus decit o #ica parte din
e2plicatiile Sale$ Si acu# trebuie interpretate* ceea ce nu este usor$ 12ista evident o posibilitate de
interpretare care consta in a studia fiecare cuvint* a co#para diferitele versiuni* a se raporta la te2tele
pri#itive evreiesti si "recesti* a cauta lacunele* defor#atiile voluntare sau nu* copiile facute prost* in a
aprofunda anu#ite proble#e din punct de vedere istoric etc$ 1ste ceea ce se nu#este "e2e"e'a sfinta"$ )oata
lu#ea se lansea'a in acest "en de cercetare* dar chiar ur#arind.o in vesnicie* nu se va a/un"e la "asirea cheii
Scripturilor$ Pe #ine nu #a interesea'a sa stiu cu# au fost scrise Cartile Sfinte* unde se "asesc "reselile de
traducere si copiere$ Ceea ce #a interesea'a este de a afla ceea ce "indea Iisus* ceea ce avea in #intea Sa* in
sufletul Sau cind vorbea in parabole3 e2tre# de "reu de a cunoste acestea prin e2e"e'a$ Cuvintele lui Iisus sint
inca vii in arhivele cos#ice* in Cronica +@asa* si trebuie sa ne ridica# pina acolo pentru a le descoperi sensul$
Cind Il vo# intele"e ne vo# putea intoarce la te2t sa.l interpreta#$
Prin #i/loacele intelectului obisnuit nu pute# ra#ine decit in planul for#ei$ 7ri adevarul nu se "aseste
in for#a3 nu descoperi# adevarul decit inaltindu.ne foarte sus$ Sensul adevarat este in planurile superioare si
daca nu interpreta# Cartile Sfinte ridicindu.ne interior nu vo# putea patrunde sensul lor$ Pri#a #etoda*
e2e"e'a* este aceea a personalitatii3 cea de.a doua este a individualitatii$ Prin #etoda individualitatii spiritul
are acces la re"iunile foarte inalte unde se "asesc e2plicatii de toate felurile* in ti#p ce #etoda personalitatii il
face sa coboare acolo unde se afla nu#ai ra#asite* fari#e defor#ate de adevar$ Prin discursuri inalte si
ar"u#entatii erudite te indeparte'i de sens si continut* care devin din ce in ce #ai "reu de sesi'at$Iisus incheie
parabola vorbind despre doi stapini$ "Nici o slu"a nu poate slu/i la doi stapini3 caci sau va uri pe unul si va
iubi pe celalalt* sau va tine nu#ai la unul si va nesocoti pe celalalt$ Nu puteti slu/i lui Du#ne'eu si lui
5a#ona$" +ceasta insea#na: nu puteti slu/i si#ultan natura voastra superioara si cea inferioara$ Si se spune
in continuare: "Ce este inaltat intre oa#eni este o uriciune inaintea lui Du#ne'eu$" Deci ceea ce este "lorios
pentru personalitate* pentru lu#e* este odios pentru individualitate* pentru spirit$ Personalitatea cauta
aprobarea publicului* a #ulti#ii nestiutoare* in ti#p ce individualitatea o cauta pe aceea a lu#ii divine$.a#
spus de/a si o repet: personalitatea nu trebuie o#orita$ Personalitatea este #inunata cind este servitoare in
#iinile individualitatii$ 0ara personalitate nu pute# face ni#ic pe pa#int* dar cind ea hotaraste sa /oace rolul
stapinei* ea nu poate sa aduca decit sfaturi rele$
IV. "STRINGETI #OMORI..."
"Nu va strin$eti comori pe pamint unde le maninca moliile si ru$ina si unde le sapa si le fura hotii,
ci strin$eti-va comori in cer unde nu le maninca moliile si ru$ina si unde hotii nu le sapa, nici nu le
fura.-entru ca unde este comoara voastra, acolo va fi si inima voastra."
1& 1&
"Nimeni nu poate slu)i la doi stapini. Caci sau va uri pe unul si va iubi pe celalalt, sau va tinea la
unul si va nesocoti pe celalalt. Nu puteti slu)i lui Dumnezeu si lui Mamona." Matei +"*.-/0,/1
+cest pasa/ din 1van"helia dupa 5atei trebuie sa fie co#parat cu cap$AB al 1van"heliei dupa -uca*
asupra ispravnicului necredincios$ De altfel fiecare tratea'a de o #aniera identica proble#a bo"atiilor* iar pe
ur#a si la unul si la celalalt ur#ea'a un co#entariu asupra celor doi stapini: "Ni#eni nu poate slu/i la doi
stapini$ Caci sau va uri pe unul si va iubi pe celalalt* sau va tinea la unul si va nesocoti pe celalalt$ Nu puteti
slu/i lui Du#ne'eu si lui 5a#ona$"
"Nu va strin"eti co#ori pe pa#int unde le #aninca #oliile si ru"ina si unde le sapa si le fura hotii3 ci
strin"eti.va co#ori in cer$$$ "Pentru Iisus e2ista deci doua feluri de banci bine diferentiate: bancile de pe
pa#int si bancile din ceruri care desi"ur au functionari foarte diferiti unii de altii$ 7#ul insusi este cel care
repre'inta cele doua banci care functionea'a si#ultan intr.o cladire co#una . forul sau interior$ Dar aceste
doua banci nu sint in realitate decit sucursalele celor doua #ari banci cos#ice care le ali#entea'a$
Sinteti ui#iti ca folosesc astfel de co#paratii pentru a interpreta 1van"helia, +ceasta pentru ca viata
lu#ii noastre vi'ibile este construita pe #odelul realitatilor invi'ibile$ Ceea ce este <os este o reflectare a ceea
ce este Sus: este o reflectie* caci nici fru#usetea nici lu#ina lu#ii invi'ibile nu se pot "asi pe pa#int* dar
e2ista corespondente care per#it sa co#para# cele doua lu#i si sa intele"e# ceea ce se "aseste in lu#ea de
sus "ratie celor va'ute de noi in lu#ea de /os* lu#ea noastra$ Ce sint deci aceste doua banci* ale pa#intului si
cerului, Sint personalitatea si individualitatea de care v.a# vorbit de/a$
Se poate spune ca o banca terestra se co#pune in "eneral din trei servicii diferite$ Pri#ul serviciu este
acela al depo'itelor3 sint casele de bani unde se pun re'ervele la adapost$ +l doilea serviciu se ocupa de
schi#bul de capital* de i#pru#uturi$ Cel de al treilea se interesea'a de operatiile financiare* de speculatii$ 1i
bine* aceste trei servicii se re"asesc cu e2actitate in structura personalitatii$ Casele de bani corespund
re'ervelor corpului fi'ic$ Serviciul schi#burilor de capital corespunde senti#entelor* planului astral* lu#ea
ini#ii care stabileste fara oprire relatii ba'ate pe interes$ Serviciul speculatiilor corespunde planului #ental*
intelectului* care nu se "indeste decit la calcule facute pe sea#a altora* i#a"inindu.si #ereu avanta/ele care
le.ar tra"e din ruina lor actuala sau viitoare$ 4anca terestra se i#bo"ateste tot ti#pul pe cheltuiala altora*
incercind sa convin"a lu#ea intrea"a ca ceea ce face* si#te si "indeste ea nu este inspitrat decit de iubirea si
respectul aproapelui$
a spunea# adineaori ca fiecare cuvint al lui Iisus este plin de sens$ o# vedea ce insea#na:
"Strin"eti co#ori in cer* unde nu le #aninca #oliile si ru"ina si unde hotii nu le sapa* nici nu le fura"
aruncind o privire asupra celor trei cuvinte: ru"ina* vier#ii* hotii$
Sa incepe# cu ru"ina$ S.a spus totdeauna ca alchi#istii cautau piatra filo'ofala pentru a transfor#a
#etalele in aur$ De ce in aur, Pentru ca aurul este sin"urul dintre #etale ino2idabil* inatacabil de apa* aer sau
aci'i3 nu este solubil decit intr.un a#estec de acid nitric si de acid clorhidric* nu#it apa re"ala$ 0ierul din
contra* este cunoscut pentru o2idarea sa foarte rapida in contact cu aerul u#ed* for#ind ru"ina care il
distru"e putin cite putin$ Ru"ina poate deci sa fie considerata ca si#bolul #ateriilor care ataca #etalele* si* de
o #aniera #ai lar"a* re"nul #ineral$ 7ri* in ierarhia re"nurilor naturii* re"nul #ineral corespunde planului
fi'ic3 ru"ina si#boli'ea'a deci ceea ce distru"e planul fi'ic* corpul o#enesc$
Cu vier#ii se intra in lu#ea astrala care este aceea a ini#ii* a senti#entelor$ 7 fiinta a carei ini#a este
plina de ura*indoiala*or"oliu*dispret*violenta*este prada vier#ilor$ Nu se spune cu adevarat ca ea "se
#acina",$$$ Da* cre'ind ca il distru"e#* i#partind vier#ele in bucati se observa in realitate ca el se #ultiplica$
Din punct de vedere si#bolistic este un feno#en se#nificativ pe care il "asi# in lupta #itica dintre ?ercule si
?idra din -erna$ ?idra era acel #onstruos sarpe cu sapte capete care cresteau pe #asura ce erau taiate3 pentru
a o invin"e trebuiau taiate cele sapte capete deodata$ ?ercule reusi sa o invin"a prin foc$ +ceasta hidra
repre'inta cele sapte pacate capitale care renasc pe #asura ce se incearca distru"erea lor$ Nu e2ista decit un
sin"ur #i/loc de a le distru"e: focul divin al iubirii care arde toate capetele deodata$ Dar vorbind despre
vier#i Iisus dorea sa dese#ne'e dus#anii care ne ataca in planul astral* anu#ite dorinte care ne #acina$
?otii sint de ase#enea un si#bol$ ?otul vine insotit de chei false* de un cutit* un revolver si asteapta
sosirea noptii pentru a trece la treaba$ In sfirsit cind totul s.a stins* cind oa#enii s.au culcat* el se furisea'a in
casa$ ?otii sint si#bolurile dus#anilor nostri din planul #ental$ +cela care are inteli"enta intunecata si
1' 1'
atenuata va fi atacat de hoti pentru ca peste tot unde do#neste intunericul hotii se aduna$ +cesti hoti sint
entitati invi'ibile* indoieli* nelinisti care e2ista in voi$ )oate aceste "induri care va lasa despuiati* slabi*
epui'ati* nu sint oare dovada ca hotii au venit si v.au luat bunurile, +ratati.#i co#orile voastre de forta*
bucurie* pace$$$ Nu puteti, au sosit deci hotii$ ?otii sint "indurile care lucrea'a in intuneric pentru a va fura
inspiratiile* credinta voastra* etc$$$
Ru"ina* vier#ii si hotii despre care vorbea Iisus corespund deci planurilor fi'ic* astral si #ental3 si le
pute# plasa pe sche#a care a# studiat.o in conferinta precedenta$ Intr.o 'i* o bucata de fier #incata de ru"ina
intreaba un plu" care toc.#ai intra in fer#a* de ce luceste asa de tare$ "Pentru ca eu #uncesc* raspunse plu"ul3
tu traiesti in lenevie* de aceea te acopera ru"ina$"-a lenesi vointa este atacata de ru"ina$ Cit despre ini#a
o#ului sen'ual* aceasta este roasa de vier#i$ Iar intelectul obscur este* fatal#ente* vi'itat de hoti$ I#potriva
acestor trei cate"orii de dus#ani Iisus ne averti'ea'a spunind: "Nu va strin"eti co#ori pe pa#int$$$"Caci
priviti ce se inti#pla aceluia care se li#itea'a la co#orile pa#intene: incepe sa refu'e sa #ear"a* aceasta
nefiind necesar deoarece are #asini3 nu #ai scrie fiindca are secretare care o vor face in locul sau3 nu #ai
vorbeste* caci vorbesc altii pentru el si nu #ai "indeste caci "indesc altii pentru el$ Nu ii #ai ra#ine decit sa
#nince sa bea* sa doar#a* sa.si intretina a#ante etc$$$ Incet.incet el se infunda in inertie* pasiuni si
intuneric: a adunat co#ori intr.o banca unde ru"ina* vier#ii si hotii sosesc* #ai devre#e sau #ai tir'iu* sa o
atace$
5ai departe Iisus da* 1l insusi* e2plicatia sfaturilor sale: "Pentru ca* unde este co#oara voastra* acolo
va fi si ini#a voastra$" Da* aceasta trebuie stiut* caci totul se schi#ba pe pa#int: nu se pot pastra vesnic case*
u'ine* #asini* nici sotia care are* poate* a#anti 8sau sotul care are* poate* a#ante9* nici copiii* care devin
adesea ostili parintilor lor$ +tunci* in 'iua in care o#ul pierde ceea ce iubeste* ce ii #ai ra#ine,$$$ Cind ini#a
voastra este in casa de bani proprie* daca aceasta se "oleste* ini#a se va "oli si ea$ Cind iubiti fi'ic o fe#eie*
daca ea va paraseste* ini#a voastra se va frin"e$ Deci cind Iisus spunea: "Nu va strin"eti co#ori pe pa#int$$$
ci strin"eti.va co#ori in cer" aceasta insea#na: "Detasati.va de cele trei principii inferioare ale personalitatii
voastre si le"ati.va de cele trei principii superioare ale individualitatii voastre* unde nu va veti #ai te#e de
ru"ina* vier#i si hoti$"
Sa lua# acu# i#a"inea unui copac$ Se poate spune* sche#atic* ca este constituit din doua conuri:
1( 1(
CStrin"eti.va co#ori in cer unde nu le #aninca #oliile si ru"ina si unde hotii nu le sapa* nici nu le
fura$" +cu# intele"eti de ce co#orile despre care vorbeste Iisus nu pot fi atinse decit prin #unca vointei*
ini#ii si intelectului* caci activitatea este aceea care i#piedica ru"ina sa #acine* iubirea o#oara vier#ii si
intelepciunea ne apara de hoti$
Intr.un alt pasa/ al 1van"heliilor Iisus a spus: "Cereti si vi se va da* cautati si veti "asi* bateti si vi se
va deschide$"+ceste cuvinte nu pot fi e2plicate decit prin cunoasterea acestei trinitati care repre'inta
intelectul* ini#a
si vointa din
o#$ "Cereti si
vi se va da$$$"
Dar ce sa
cere#, Si cine
cere in noi,$$$
Ce sa cauta#,$$$
Si cine cauta in
noi,$$$ Unde sa
bate#,$$$ Si
cine loveste in
noi,$$$ :inditi.
va: cine cere in
noi* intelectul*
ini#a sau
vointa,
Intelectul nu
stie sa ceara*
vointa* de
ase#enea*
ini#a este aceea
care cere$
Intelectul cauta
iar vointa bate$
+cu#* fiindca
intelectul cauta*
oare ce cauta,
Cauta ceea ce ii
este
indispensabil:
lu#ina* intelepciunea$ Ini#a cere caldura* iubire: a iubi si a fi iubit$ ointa bate pentru a i se deschide portile
inchisorii* pentru a avea libertatea de a actiona$
+cu# totul se clarifica: intelectul cauta intelepciunea3 ini#a cere iubirea iar vointa bate pentru a fi
libera si a crea$Din nefericire #a/oritatea oa#enilor se folosesc de intelectul lor pentru a cauta banii si
puterea* si nu intelepciunea$ Ini#a lor nu cere iubire ci placeri* iar vointa lor se foloseste de libertate pentru a
distru"e in loc de a crea$ Si in acel #o#ent* cu adevarat* li se deschid portile inchisorilor* spitalelor*
ci#itirelor$$$
Ini#a trebuie sa aiba ca ideal iubirea divina3 intelectul* intelepciunea divina3 iar vointa* forta divina$
+cestea sint co#orile ce trebuie adunate din Cer$ +celuia care va a/un"e sa reali'e'e acest ideal i se va putea
spune intr.o 'i: "Nu cereti* si vi se va da* nu cautati si veti afla* nu bateti si vi se va deschide$" Caci pentru un
adevarat fiu al Do#nului* pentru o adevarata fiica a Do#nului* nu #ai trebuie sa ceara* sa caute* sa bata:
Cerul stie de ce are nevoie si ii va da$
V. "INTRATI PE POARTA #EA STRIMTA"
1) 1)
Incepeti sa vedeti ca daca nu#eroase pasa/e din 1van"helii ra#in inca obscure* este pentru ca
niciodata nu s.a stiut a le interpreta in lu#ina Stiintei initiatice: in fine* aceasta ne instruieste asupra structurii
fiintei u#ane* asupra e2istentei si rolului diferitelor corpuri pe care stiinta #aterialista le i"nora$Sa ne opri#
asupra cuvintelor lui Iisus: "1ste #ai usor sa treaca o ca#ila prin urechea acului* decit sa intre un o# bo"at in
I#paratia lui Du#ne'eu$" 5a/oritatea co#entatorilor au e2plicat aceste cuvinte tulburatoare prin faptul ca
Iisus dorea sa insiste prin aceasta i#a"ine frapanta asupra i#posibilitatii ca bo"atul* pre'entat ca un o# dur*
e"oist* sa fie ad#is in I#paratia Do#nului$ Si nu s.a luat in serios i#a"inea ca#ilei* intr.atit de e2a"erata li s.
a parut$ Nu* ea nu este deloc e2a"erata si veti intele"e de ce$
+# va'ut ca locul tuturor senti#entelor* dorintelor* e#otiilor* pasiunilor din o# este corpul astral$
Poftele ne#asurate* cupiditatea* nevoia de a poseda* satisface* sint #anifestari ale corpului astral* si daca acest
corp astral nu este stapinit* educat* se #areste din ce in ce #ai #ult si devine ca o tu#oare #onstruoasa in
fiinta o#eneasca$ 1ste ca'ul bo"atului care* in dorinta de a aduna bani* terenuri* case* etc* sfirseste prin a avea
un corp astral i#ens care il i#piedica sa treaca prin poarta I#paratiei Do#nului$ Caci in I#paratia Do#nului
nu sint acceptate decit fiintele care au invatat ce este sacrificiul* renuntarea* abne"atia$
Sa studie# acu# natura ca#ilei: ea a stiut sa se adapte'e perfect desertului unde nu creste aproape
ni#ic$ Putinul pe care il "aseste ii a/un"e* putind #er"e 'ile intre"i fara a #inca sau bea$ 1a are deci un corp
astral #inuscul si de aceea este si#bolul initiatului care se #ultu#este cu putin si care este capabil sa strabata*
fara a se prabusi* cele #ai dure conditii de viata$ Cind Iisus spunea despre ca#ila ca poate trece prin urechea
acului . acu# intele"eti* fra'a este clara . se referea nu la corpul fi'ic ci la corpul astral$ De aceea va spunea#
ca daca nu vo# cunoaste structura fiintei o#enesti nu vo# reusi sa interpreta# anu#ite pasa/e din 1van"helii$
Corpul astral* care este sediul senti#entelor* pasiunilor* incepe sa se #anifeste in o# incepind cu
pubertatea$ Inaintea acestei perioade in activitate este #ai ales corpul eteric$ 4ineinteles corpul astral este
pre'ent* de ase#enea si corpul #ental: copilul traieste e#otii* intele"e ce i se spune* dar corpul astral nu se
for#ea'a in el cu adevarat decit pe la paispre'ece ani* iar corpul #ental spre doua'eci si unu de ani$ Cit
despre corpul eteric care are cea #ai lun"a activitate intre nastere si virsta de sapte ani* se poate spune ca
asi"ura cresterea si de'voltarea in bune conditii a corpului fi'ic$
Corpul eteric actionea'a in copil ca si in plante$ Planta nu are corp astral* caci ea nu are o veritabila
sensibilitate* cel putin daca o co#para# cu cea a ani#alelor sau oa#enilor* si atunci cind o rupeti nu sufera$
Plantele nu au un corp astral de'voltat dar au un corp eteric foarte puternic* de aceea nu incetea'a sa creasca si
sa se de'volte$ Daca taiati ra#urile sau tulpinile lor* ele cresc din nou* si daca le dati deseuri* ele le absorb si
le transfor#a pentru a produce fructe$ Corpul lor eteric purifica tot$
Copiii sea#ana cu plantele: totul se transfor#a si se purifica continuu in ei "ratie corpului eteric a
carui activitatea nu este inca i#piedicata de #anifestarile corpului astral$ Catre paispre'ece ani incepe
perioada adolescentei si atunci lucrurile se co#plica* caci corpul astral care se tre'este declansea'a toate
#anifestarile pasionale: se2ualitatea* a"resivitatea* poftele ne#asurate$ Si cu# toate aceste #anifestari produc
i#puritati* esturi* corpul eteric trebuie sa se ocupe #ereu cu eli#inarea lor$
Inocenta* candoarea* puritatea copiilor* vine din faptul ca la ei corpul astral nu este inca de'voltat$ Iata
deci o noua e2plicatie a cuvintelor lui Iisus: "Daca nu veti deveni copii* nu veti intra in I#paratia Do#nului$"
Copilul va intra in I#paratia Do#nului pentru ca nu are un corp astral u#flat* buhait* care sa.l i#piedice sa
intre$ Ca#ila* v.a# spus.o* este un si#bol si copilul* aici* e ase#enea$ Iisus nu dorea sa inter'ica oa#enilor sa
devina adulti* dar ii inde#na sa.si do#ine corpul lor astral ale carui dorinte e2i"ente le.ar inchide intrarea in
I#paratia Do#nului* care este o stare de constiinta* de pace* de ar#onie* de lu#ina$ 1vident* corpul astral este
necesar3 daca Inteli"enta cos#ica a creat o#ul cu un corp astral este pentru ca acesta are un rol de /ucat: fara
el nu vor e2ista nici sen'atii* nici dorinte* nici senti#ente si o#ului ii va lipsi ceva* dar toate acestea nu
trebuie lasate sa se de'volte fara #asura$
Sa reveni# la cuvintele: "1ste #ai usor sa treaca o ca#ila prin urechea acului decit sa intre un bo"at in
I#paratia lui Du#ne'eu$" Da* accesul in I#paratia Do#nului este "reu caci se intra prin acea "poarta stri#ta"
de care vorbeste Iisus intr.un pasa/ din 4iblie: "Intrati pe poarta cea stri#ta* caci lar"a este poarta* lata este
calea care duce la pier'are si #ulti sint cei ce intra pe ea$" +ceasta poarta stri#ta care per#ite accesul in
I#paratia Do#nului este poarta Initierii$ Initierea este o asce'a care invata pe o# cu# sa se de'bare de toate
1* 1*
slabiciunile si toate tendintele sale ne"ative$ Se poate co#para cu orificiul prin care trece sarpele cind trebuie
sa.si schi#be pielea$ Discipolul este acela care se pre"ateste sa treaca prin poarta stri#ta care ii va s#ul"e
pielea cea veche* adica obiceiurile rele* conceptiile eronate$ 0iecare dintre voi este che#at sa treaca prin
poarta cea stri#ta si* in loc sa va tulburati si sa va infricosati* bucurati.va sa deveniti* "ratie acesteia* o fiinta
noua* cu "induri* senti#ente si un co#porta#ent nou$
Se poate spune ca in cursul e2istentei sale o#ul strabate trei porti: cea a nasterii prin care trec toti
oa#enii* fie ei buni sau rai$ Pe ur#a poarta #ortii* la fel trecuta de catre cei buni si de cei rai$ Dar poarta
Initierii o trec nu#ai aceia care sint capabili de #ari sacrificii si renuntari$
VI. "#INE VA "I PE A#OPERISUL #ASEI..."
"De aceea cind veti vedea 2uriciunea pustiirii2 despre care a vorbit proorocul Daniel asezata in locul
sfint - cine citeste sa intelea$a3 - atunci cei ce vor fi in Iudea sa fu$a la munte; cine va fi pe acoperisul
casei sa nu se po$oare sa-si ia lucrurile din casa; si cine va fi la cimp sa nu se intoarca sa-si ia haina.4ai
de femeile care vor fi insarcinate si de cele care vor alapta in zilele acelea3 5u$ati-va ca fu$a voastra sa nu
fie iarna, nici intr-o zi de !abat. -entru ca va fi un necaz asa de mare cum n-a fost niciodata de la
inceputul lumii pina acum si nici nu va mai fi. !i daca zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar
scapa; dar din pricina celor alesi zilele acelea vor fi scurtate.
tunci daca va va spune cineva" "Iata, 6ristosul este aici sau acolo" sa nu-l credeti. Caci se vor
scula 6ristosi mincinosi; vor face semne mari si minuni pina acolo incit sa insele, daca va fi cu putinta,
chiar si pe cei alesi. Iata ca v-am spus mai dinainte. Deci daca va vor zice" "Iata-l in pustie", sa nu va
duceti acolo3 "Iata-l in odaite ascunse", sa nu credeti. Caci cum iese ful$erul de la rasarit si se vede pina
la apus, asa va fi si venirea (iului 'mului. 'riunde va fi stirvul, acolo se vor aduna vulturii. Indata dupa
acele zile de necaz soarele se va intuneca, luna nu-si va mai da lumina ei, stelele vor cadea din cer si
puterile cerurilor vor fi clatinate. tunci se va arata in cer semnul (iului 'mului, toate semintiile
pamintului se vor boci si vor vedea pe (iul 'mului venind pe norii cerului cu putere si cu mare slava."
Matei /1" *7-,0
Nu va voi interpreta asta'i toate pre'icerile care se "asesc in lun"ul pasa/ pe care toc#ai l.a# citit* sint
prea #ulte lucruri de e2plicat$ Dar sa ne opri# un #o#ent asupra pasa/ului in care Iisus 'ice: "Indata dupa
acele 'ile de neca' soarele se va intuneca*luna nu.si va #ai da lu#ina ei* stelele vor cadea din cer$$$"
+strono#ii vor 'ice* bineinteles* ca acest lucru nu este posibil si au dreptate: soarele* luna si stelele despre
care vorbeste Iisus trebuie intelese ca si#boluri$ "Soarele se va intuneca": soarele repre'inta intelectul u#an
care se departea'a de veritabila Stiinta initiatica* fabrica o filo'ofie* o stiinta* puncte de vedere eronate pe care
u#anitatea va fi obli"ata sa le abandone'e$
"-una nu.si va #ai da lu#ina ei": luna repre'inta do#eniul senti#entelor* al reli"iei si ea isi va pierde
lu#ina: ceea ce insea#na ca reli"ia oficiala care a fost stabilita pe ba'e false* superstitii* pre/udecati* isi va
pierde influenta$"Stelele vor cadea din cer"* ceea ce insea#na ca toti cei care ocupa un ran"* un loc sau au
"loria pe care nu o #erita* vor cadea de pe piedestal$ edeti cite si#boluri de interpretat sint in acest pasa/6
12ista de ase#enea #ulte de spus in privinta falsilor Cristosi care risca sa apara si au fost* desi"ur*
#ulti in istorie care au fost tentati sa se substituie lui Cristos$)otusi nu trebuie sa ne indoi# ca spiritul lui
Cristos s.a #anifestat prin toti cei care au indeplinit conditiile sa.l pri#easca* cei care au trait o adevarata
viata Spirituala$ :indindu.se ca* e2ceptindu.l pe Iisus* toti #arii 5aestri si Initiati sint i#postori se face o
"rava eroare$
+sta'i #a voi #ultu#i sa studie' un verset care in "eneral a fost ne"li/at$ Iisus* anuntind neca'urile*
'ice: "Cine se va afla pe acoperisul casei sa nu se po"oare sa.si ia lucrurile din casa$" De ce nu trebuie sa se
coboare de pe acoperisul casei, Daca i'bucneste o furtuna* un ra'boi cu bo#barda#ente* vor fi #ai la adapost
pe acoperis,$$$ Nu* desi"ur ca nu$ +coperisul casei este aici tot un si#bol si vo# vedea in ce #asura il vo#
putea interpreta$
Priviti aceasta sche#a si veti recunoaste cu apro2i#atie o casa$
2+ 2+
"i,-re 1
1a se co#pune dintr.un patrat si un triun"hi reunite$ In li#ba/ul si#bolurilor triun"hiul repre'inta
spiritul si patratul . #ateria$ D.ul este nu#arul celor D principii divine: lu#ina*caldura si viata iar E* al celor
patru stari ale #ateriei: solid* lichid* "a'os si plas#a$ Deci cind Iisus 'ice: "Cine se va afla pe acoperisul casei
sa nu se po"oare"* 1l vrea sa spuna ca in #o#entul nenorocirilor si neca'urilor o#ul nu trebuie sa se tulbure*
sa nu coboare in #aterie pentru a se adaposti* ci sa ra#ina sus* in spirit$Sa privi# acu# sche#a casei in
spatiul cu trei di#ensiuni$

+poi sa de'volta# volu#ele: corpul casei de o parte si acoperisul de cealalta$
eti re#arca ca cele doua volu#e de'voltate repre'inta doua cruci diferite: pri#a este nu#ita crucea
latina a doua crucea de 5alta$ Stiti ca pira#idele din 1"ipt sint facute pe o ba'a cubica infundata in sol si
acoperita cu un acoperis cu patru fete triun"hiulare care este pira#ida propriu.'isa$ Deci una din cruci este
sub pa#int iar cealalta deasupra si nu din inti#plare #arii Initiati ai 1"iptului au ales for#a pira#idei$
)riun"hiul si patratul repre'inta deci spiritul si #ateria$ )riun"hiul* D.ul este de ase#enea "ratia*
iubirea* iar patratul* E.ul este /ustitia$ Iubirea este deci plasata deasupra /ustitiei care ii serveste de ba'a$ Dupa
le"ea /ustitiei trebuie sa tine# cont de fiecare din faptele noastre$ Dupa le"ea iubirii* oricare ar fi "reselile
noastre vo# putea fi #ereu salvati prin "ratia Do#nului$ Unde este adevarul,
21 21
+tunci cind discipolii lui Iisus l.au intrebat despre orbul din nastere: "Ce a "resit acest o# sau parintii
lui pentru ca el sa se nasca orb, " Iisus raspunde: "Nu este pentru ca parintii lui au pacatuit ci pentru ca
operele lui Du#ne'eu sa se #anifeste in el$" Raspunsul lui Iisus revelea'a un alt aspect al intrebarii$ 12ista
ca'uri unde noi nu sti# de ce un suflet sufera sau este infir#$ Poate se sacrifica pentru altul,$$$ 7 i"nora#$
+tunci in loc sa.l considera# ca un vinovat care.si ispaseste "reselile unei vieti anterioare va trebui sa fi#
foarte re'ervati si sa ne abtine# sa /udeca# totul inainte de a sti cu certitudine daca a co#is cri#e sau daca si.
a oferit sacrificiul pentru un #otiv pe care nu.l cunoaste#$
1ste dificil de a pune de acord /ustitia si "ratia si de a intele"e cu# fiecare se #anifesta$ In realitate
nici un o# nu este de#n sa fie salvat* nici cei #ai buni$ Noi nu sinte# salvati decit prin "ratia Divina$ Daca
noi vo# fi supusi nu#ai le"ii /ustitiei nu vo# fi ad#isi in Re"atul lui Du#ne'eu* caci e2a#i.nindu.ne dosarul
le"ea va "asi intotdeauna citeva datorii pe care inca nu le.a# platit$ <ustitia este i#placabila* ea nu se
preocupa sa afle daca sinteti fiu de re"e sau initiat$eti 'ice: "Daca /ustitia se aplica intotdeauna* cind se
#anifesta "ratia Divina," In realitate* daca /ustitia s.ar fi aplicat intr.adevar* ni#eni n.ar fi fost "asit de#n sa
traiasca$Cerul ne hraneste* ne tri#ite tot ce ne este necesar* sinte# pensionarii care traiesc in abundenta si in
loc sa.i #ultu#i#* co#ite# "reseli 'ilnic$ Daca /ustitia ar fi venit* ea ne.ar fi transfor#at in pulbere$Cea #ai
#are parte din oa#eni si chiar teolo"i dintre cei #ai #ari pre'inta "ratia ca o #anifestare arbitrara a
Divinitatii care nu face decit ce.i place fara sa dea socoteala ni#anui: oricare ar fi "reselile sau bunele intentii
ale unei fiinte* daca Du#ne'eu vrea sa.i tri#ita "ratia sa 1l o va tri#ite$ :ratia si /ustitia apar deci
inco#patibile si aceasta datorita ideii care s.a for#at pina in pre'ent despre una sau cealalta* aparent e
i#posibil sa le i#paci$ Si totusi este posibil* veti vedea* este si#plu$
Raspunsul este ascuns in desenul casei* aceasta casa pe al carei acoperis Iisus ne sfatuieste sa ra#ine#$
Sa reveni# la crucea obtinuta prin de'voltarea corpului casei: ea este for#ata pornind de la un cub$ 1l
repre'inta #ateria* ba'a* dar de ase#enea li#itele* inchisoarea deci /ustitia* crucea /ustitiei$ Crucea for#ata de
suprafetele triun"hiulare ale acoperisului este crucea "ratiei* a spiritului$ Daca ra#ine# la nivel de /ustitie
ra#ine# in patrat$ Si cu# patratul repre'inta le"ea* li#itele* sinte# incarcerati$ Dar noua Invatatura a lui
Cristos este plasata deasupra /ustitiei* iata de ce deasupra crucii /ustitiei se "aseste cealalta cruce* crucea
"ratiei$ <ustitia trebuie sa serveasca ca suport al "ratiei$
1ste interesant de re#arcat ca #ulte cruci care sint date ca reco#pensa au e2act aceeasi for#a:
$ Inconstient oa#enii lucrea'a dupa le"ile Naturii$ 0iecare si#bol folosit intr.o societate* fiecare
for#a arhitecturala corespunde la o anu#ita evolutie a filo'ofiei* a intele"erii* a stiintei si #entalitatilor$ Daca
sti# sa interpreta# toate aceste se#ne* pute# descoperi tendintele care se "asesc in spate$ Intr.o 'i cind vo#
avea #ai #ult ti#p* voi putea sa va e2plic #otivele pentru care* de.a lun"ul secolelor* in diferite tari* anu#ite
popoare au dat o for#a sau alta caselor sau te#plelor lor$
De ce pira#ida are ba'a sa infundata in pa#int, Pira#ida vrea sa ne indice cu# D.ul* spiritul nostru*
trebuie sa lucre'e in viata asupra corpului nostru fi'ic: E.ul* si cu# "ratie spiritului* adica trinitatii iubirii*
22 22
intelepciunii si adevarului 8sau daca preferati* a sperantei* credintei si iubirii9* noi pute# transfor#a #ateria
noastra$ Dar pentru aceasta trebuie sa intele"e#* de ase#enea* cu# D.ul devine E$ D.ul fiind nu#arul
Do#nului* al Spiritului* iar E.ul* cel al incarnarii in #aterie* virtutile trinitatii divine nu pot sa se incarne'e
in o# decit prin cele E principii care sint ini#a* intelectul* sufletul si spiritul sau3 aceste E principii
si#boli'ate de acoperisul pira#idei au ca suport corpul fi'ic* cubul* asupra caruia lucrea'a$
Dar sa reveni# la proble#a /ustitiei si "ratiei$ Cind doriti sa construiti o casa che#ati #uncitori* le
dati planul si ei incep lucrul$$$ Dar inchipuiti.va* sa constatati putin dupa aceea ca nu va #ai a/un" banii sa
construiti casa$ Doar peretii au fost construiti* si va intrebati cu# sa continuati$ 12ista ba'a* fundatiile* dar
cu# sa face# sa apara acoperisul care lipseste, 5er"eti deci la o banca: daca ea constata ca aveti de/a un
capital* ea accepta sa va i#pru#ute o anu#ita su#a$ Ce insea#na aceasta, 4anca i#pru#uta oricui, Nu* dar
daca aveti de/a un capital* un teren* proprietati* ea co#pletea'a ce este necesar$
:ratia functionea'a oriunde, Nu* ea #er"e catre cel care a pre"atit* a construit de/a ceva si care
poseda deci un capital$ 1a spune: "+ceasta fiinta lucrea'a* se roa"a* #editea'a* face e2ercitii spirituale* a
construit 'idurile te#plului sau* ii voi da deci din ce sa.si faca acoperisul$" :ratia #er"e acolo unde de/a ceva
a fost construit* pre"atit$ 1ste acoperisul deasupra corpului casei* triun"hiul asupra patratului$ :ratia
Do#nului poate astfel sa vi'ite'e pe toata lu#ea* #ai putin pe lenesi* pe cei care nu lucrea'a deloc* care nu au
inceput ni#ic$1a se va indrepta spre cei care au construit ba'ele e2istentei lor care lucrea'a la re"enerarea
fiintei lor printr.o hrana pura* prin senti#ente pure* prin "induri pure$ :ratia este deci ceva in plus fata de
/ustitie3 dar in acelasi ti#p se supune totusi unei anu#ite /ustitii$ Iata cu# "ratia se i#paca cu /ustitia$
Cind Iisus spunea: "Cine va fi pe acoperisul casei sa nu se po"oare sa isi ia lucrurile din casa" 1l
subintele"ea: in #o#entul in care se "aseste in dificultate* cel care traieste in invata#intul intelepciunii*
iubirii* si al adevarului nu trebuie sa coboare in #aterie sa caute a/utor* care oricu# n.ar servi la ni#ic$ 1l
trebuie sa ra#ina pe acoperis$ Unde este acest acoperis , 1ste in el insusi: este spiritul sau si el nu trebuie sa
coboare caci nu#ai acolo el va fi in si"uranta$ Si acolo* dease#enea* se "aseste "ratia$
VII. "POTOLIREA "URTUNII"
"In aceeasi zi, seara, Iisus le-a zis" "!a trecem in partea cealalta." Dupa ce au dat drumul
norodului ucenicii L-au luat in corabia in care se afla si asa cum era impreuna cu %l mai erau si alte
corabii. !-a stirnit o mare furtuna de vint care arunca valurile in corabie, asa ca mai ca se umplea
corabia. !i %l dormea la cirma pe capatii. #cenicii L-au desteptat si I-au zis" "Invatatorule, nu-8i pasa ca
pierim&" %l !-a sculat, a certat vintul si a zis marii" "8aci3 (ara $ura3" 4intul a stat si s-a facut o liniste
mare. poi le-a zis" "-entru ce sinteti asa de fricosi& 8ot n-aveti credinta &" I-a apucat o mare frica si
ziceau unii catre altii" "Cine este acesta de Il asculta chiar si vintul si marea&" Marcu 1",7-1*
De obicei nu se insista #ult asupra acestui te2t$ 1ste povestirea unei #inuni a lui Iisus care pare prea
si#pla$ In realitate este o povestire si#bolica care pre'inta o i#a"ine a vietii discipolului$ Discipolul se afla
#ereu pe #are* intr.o barca* unde trebuie sa infrunte furtuna si vintul 8senti#entele si "indurile sale haotice9$
?ristos se afla si 1l in barca* dar doar#e* iar discipolul trebuie sa.- tre'easca pentru ca +cesta sa Se ridice
si sa spuna "indurilor si senti#entelor tu#ultoase: ")aceti6 7priti.va6"
)re'indu.se* Iisus a vorbit discipolilor sai: "Pentru ce sinteti asa fricosi, )ot nu aveti credinta," Ce
insea#na a crede, + avea credinta este a sti ca in profun'i#ile fiintei noastre traieste o #are putere* o entitate
divina* ?ristos$ Din #o#ent ce ?ristos se "aseste in barca noastra* nu ave# de ce ne te#e* nu vo# disparea3
datorita pre'entei lui ?ristos* chiar daca 1l doar#e inca* barca nu se va scufunda$ )rebuie sa sti# ca in noi
locuieste un print atit de lu#inos si de puternic incit fortele ostile sint obli"ate sa ne respecte3 din cau'a
acestei pre'ente divine din noi sinte# in si"uranta$
Cind ?ristos se va tre'i in noi* Isi va #anifesta puterea* intelepciunea si iubirea Sa3 dar inainte de
tre'ire trebuie sa sti# ca 1l se afla in barca si sa fi# si"uri ca nu vo# risca ni#ic$ +ceasta insea#na a avea
credinta$ Credinta insea#na sa cre'i in ceva ce este in aparenta ireal sau chiar i#posibil$ Daca pretindeti ca
cunosteti sau ca stiti ceva inainte de a crede* aceasta este o stiinta pe care o aveti* dar nu o credinta$ + avea
credinta este a crede in ceva pe care nu il cunoasteti si nu.l vedeti deloc$ + crede in Du#ne'eu* in viata
2$ 2$
eterna* iata credinta$ )rebuie #ereu sa crede# pentru ca in do#eniul spiritual* divin* vor e2ista #ereu
lucruri de care nu vo# sti* pe care nu le vo# vedea sau trai$ Credinta are ca obiect ceea ce este cel #ai subtil*
cel #ai indepartat de noi* ceea ce nu se poate verifica i#ediat$ Spuneti ca va cunoasteti sotia* copiii* prietenii
si ca va incredeti in ei$ Nu* aceasta este incerdere ba'ata pe o anu#ita e2perienta* nu este credinta$ + avea
credinta insea#na a crede in ceva invi'ibil* intan"ibil$ Chiar daca nu sinte# inca prea evoluati* chiar daca
?ristos nu S.a tre'it inca in noi* nu face ni#ic$ )rebuie sa ave# credinta pentru a putea traversa #arile
incercari ale vietii$
Unii sint ui#iti ca Iisus se adresa cu reprosuri discipolilor Sai$ 1i "asesc ca a fost nor#al sa le fie
frica de furtuna si sa.- tre'easca$ Da* dar pentru Iisus aceasta frica era o lipsa de credinta$ 1i ar fi trebuit sa
si#ta ca deoarece Iisus era cu ei* chiar ador#it* nu riscau ni#ic$ Ce #erit ar fi avut ei de a nu le fi fost frica*
cind 1l ar fi fost cu ei* trea', )rebuiau sa aiba incredere chiar atunci cind 1l dor#ea$$$ Inaintea tre'irii lui
Iisus* discipolii nu stiau ca 1l va potoli furtuna$ 1ra pentru pri#a data cind se inti#pla asa ceva* discipolii nu
va'usera inca pe Iisus vorbind ele#entelor$ De aceea dupa #inune ei isi spun unii altora: "Cine este acesta
de il asculta chiar si vintul si #area,"
-u#ea invi'ibila ne cere o credinta ase#anatoare celei pe care ar fi trebuit sa o arate discipolii in
ti#pul furtunii$ Deoarece ?ristos este in noi* chiar daca so#nolea'a* trebuie sa ave# incredere* sa ra#ine#
linistiti si sa crede# ca* chiar daca barca noastra se va 'druncina* ea nu se va scufunda$ +ceasta insea#na
credinta: a crede fara a avea inca dove'i$
)rebuie sa pastra# aceasta co#oara pretioasa: copilul ?ristos care doar#e in noi$ 1l doar#e*este
foarte #ic* dar intr.o 'i cind se va tre'i va face #inuni$ -asati.- sa doar#a inca dar in /urul -ui raspinditi
increderea$ 1l este real* ne#uritor$ 5editati la ceea ce va spun si veti descoperi ca in barca voastra Iisus
doar#e$ Si daca Il tre'iti incercati sa nu.- tulburati cu preocupari ;#eschine; si stri"ate inutile$ "Pentru ce
sinteti asa de fricosi, )ot n.aveti credinta," a intrebat Iisus$ Da* ne 'bate# pentru aproape ni#ic3 nu ne
"indi# niciodata ca purta# in noi cea #ai #are putere: ?ristos$
?ristos repre'inta iubirea* intelepciunea si adevarul din noi$ +tunci cind se produc #ari tulburari
in sufletul nostru* totul se linisteste repede daca che#a# in a/utor iubirea si intelepciunea$ Intelepciunea este
capabila sa faca sa dispara norii si sa cal#e'e vinturile iar iubirea sa linisteasca #area$ Intelepciunea
actionea'a asupra vintului 8"indirea9 iar iubirea linisteste #area 8senti#entele9$ +pa si aerul* #area si vintul
sint si#boluri eterne$ +postolii* care cunosteau sensul si#bolurilor* nu au pre'entat in 1van"helii decit
eveni#ente ale caror detalii puteau sa aiba o corespondenta in toate planurile$ Iata de ce "eneratii si
"eneratii au putut #edita asupra eveni#entelor vietii lui Iisus si discipolilor Sai$
VIII. "#EI !INTII VOR "I #EI !IN URMA"
"Dar multi din cei dintii vor fi cei din urma si multi din cei din urma vor fi cei dintii. Caci
Imparatia cerurilor se aseamana cu un $ospodar care a iesit dis de dimineata sa-si tocmeasca lucratori la
vie. !-a invoit cu lucratorii cu cite un leu pe zi si i-a trimis la vie. iesit pe la ceasul al treilea si a vazut pe
altii stind in piata fara lucru" "Duceti-va si voi in via mea, le-a zis el, si va voi da ce va fi cu dreptul." !i s-
au dus. iesit iara pe la ceasul a saselea si al noualea si a facut la fel.Cind a iesit pe la ceasul al
unsprezecelea a $asit pe altii stind in piata si le-a zis" "De ce stati aici toata ziua fara lucru&" %i au
raspuns" "-entru ca nu ne-a tocmit nimeni." "Duceti-va si voi in via mea" le-a zis el "si veti primi ceea ce
va fi cu dreptul." !eara stapinul viei a zis ispravnicului sau" "Cheama pe lucratori si da-le plata, incepind
de la cei de pe urma, pina la cei dintii. "Cei din ceasul al unsprezecelea au venit si au luat fiecare cite un
leu. Cind au venit cei dintii, socoteau ca vor primi mai mult, dar au primit si ei tot cite un leu de fiecare.
Dupa ce au primit banii, cirteau impotriva $ospodarului si ziceau" "cestia de pe urma n-au lucrat decit
un ceas si la plata i-ai facut deopotriva cu noi, care am suferit $reul si zaduful zilei." Drept raspuns el a zis
unuia dintre ei" "-rietene, tie nu-ti fac nici o nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu& Ia ce ti se
cuvine si pleaca.%u vreau sa platesc si acestuia din urma ca si tie. Nu pot sa fac ce vreau cu ce-i al meu&
'ri este ochiul tau rau fiindca eu sint bun& 8ot asa cei din urma vor fi cei dintii si cei dintii vor fi cei din
urma." Matei *.",0 si /0" *-*+
2% 2%
In aceasta povestire atitudinea stapinului privindu.i pe #uncitori poate parea ilo"ica* in"usta*
nesabuita$ Ceea ce este cel #ai dificil de inteles sint cuvintele: "Nu pot sa fac ce vreau cu ce.i al #eu," Si #ai
ales daca a# considera ca stapinul il repre'inta pe Du#ne'eu insusi* vo# considera ca Du#ne'eu ia deci'ii
arbitrare* ca 1l face ce vrea fara sa dea socoteala ni#anui si ca 1l nu actionea'a respectind /ustitia$ De ce cei
care au lucrat toata 'iua nu sint platiti #ai avanta/os decit cei care au lucrat o ora,$$$ Si cu# se face ca ulti#ii
devin cei dintii si pri#ii* cei de pe ur#a, Intr.un alt do#eniu* trebuie inteles ca cei nebuni vor deveni cei #ai
intelepti iar cei savanti vor deveni cei #ai i"noranti3 ca cei bo"ati vor deveni toti saraci* in ti#p ce cersetorii
se vor transfor#a in #ulti#iliardari, Ce bucurie pentru unii si ce triste perspective pentru altii6$$$ Nu* in
realitate Iisus care vorbea in parabole in fata #ulti#ii revela in fata discipolilor Sai un #are nu#ar de
adevaruri privind viata oa#enilor si feno#enele cos#ice* si aceasta parabola trebuie interpretata$
S.a spus ca stapinul a iesit #ai intii la pri#a ora di#ineata* apoi a iesit din nou la a treia* a sasea* a
noua si a unspre'ecea ora$ -a evrei 'iua era divi'ata in douaspre'ece ore* ea incepea la sase di#ineata$ Pri#a
ora corespunde deci orei sase* a treia orei opt* a sasea orei unspre'ece* a noua orei paispre'ece* a unspre'ecea
orei saispre'ece$ De ce aceste ore, 1le corespund unor certitudini astrolo"ice$ 5ai intii* pentru acelasi loc*
po'itiile soarelui pe cer la ora sase* ora opt* ora unspre'ece etc sint diferite* iar pe de alta parte* la fiecare din
aceste ore* o noua constelatie se "aseste la ascendent$ Deci daca vo# studia proble#a din punct de vedere
astrolo"ic vo# face descoperiri i#portante* dar nu la acestea vreau sa #a opresc asta'i$
Un lucru la care poate nu ne.a# "indit studiind acest te2t este ca #uncitorii care au fost an"a/ati la
diferite ore nu aveau toti aceeasi capacitate* nici aceleasi calitati$ In viata curenta* de e2e#plu* se stie ca cei ce
se scoala foarte devre#e pentru a #er"e la #unca sint saracii* in ti#p ce bo"atii dor# uneori pina la ora
unspre'ece sau pina la prin'$ Ceea ce nu insea#na ca in aceasta parabola trebuie sa intele"e# ca #uncitorii de
la pri#a ora sint saraci si cei de la ora unspre'ece sint bo"ati* nu* dar facind aceasta re#arca va dau o #etoda
de utili'at in studierea te2telor$ Peste tot in 1van"helii sint date Initiatilor #ici se#ne ase#anatoare afiselor
si tablourilor de se#nali'are* si trebuie inteles aici ca acesti #uncitori veniti la diferite ore din 'i nu aveau
aceeasi co#petenta$
Pentru toti oa#enii ceea ce contea'a in viata este de a fi pri#ul: pri#ul in stiinta* in arta* in literatura*
in sport* pri#ul in fru#usete* la tinta* forta* bo"atie* "lorie* etc$$$ Peste tot si intotdeauna e2ista un fruntas si
un codas$ In acelasi ti#p* daca vreti sa.l descoperiti pe cel care este intr.adevar pri#ul sau pe cel care este
real#ente ulti#ul nu o sa reusiti* caci toate clasa#entele u#ane sint foarte relative$ Cind se ia in consideratie
un nu#ar li#itat de indivi'i se poate spune ca acela este pri#ul si celalalt ulti#ul* dar cind se considera viata
ca un dru# infinit si neintrerupt* unde ii vo# "asi pe pri#ul si pe ulti#ul,$$$ In acelasi ti#p daca vo#
co#para e2istenta cu o roata care se invirte* cel care va fi pri#ul va deveni ulti#ul si invers$ Si intr.o fa#ilie*
cine este pri#ul: tatal* #a#a sau copilul, Ca virsta* copilul este ulti#ul* dar ca i#portanta pri#ul* caci tatal
si #a#a lui nu au "ri/a decit de el* nu se "indesc decit la el* el este venit ulti#ul* dar cu# atra"e atentia
tuturor* in realitate este pri#ul$ Pe de alta parte se constata deseori ca unii care sint pri#ii acolo unde trebuie
sa te arati intelept sau savant* sint ulti#ii in do#eniul fortei* al re'istentei fi'ice* si #ulti care sint foarte
puternici* voinici nu au ni#ic in cap$ +sa se petrec lucrurile in viata$ Cei care sint pri#ii intr.un do#eniu sint
totdeauna ulti#ii in alt do#eniu$ 4ucurati.va deci* caci fiecare isi poate spune ca este pri#ul in ceva$ 1vident*
acel ceva poate fi traficul sau afacerile dubioase* dar totusi este pri#ul in ceva$
0iinta o#eneasca poseda cinci si#turi: pipaitul* "ustul*#irosul*au'ul*va'ul Pri#ul care a aparut este
si#tul tactil si ulti#ul este va'ul* dar in ceea ce priveste or"ani'area*structura si posibilitatile* va'ul este
pri#ul* adica cel #ai bo"at si #ai subtil$ Cu# se inti#pla aceasta, De ce pri#ul a devenit ulti#ul* si ulti#ul
a devenit pri#ul,Cind plantati o sa#inta apar i#ediat ra#uri* flori si fructe, Nu* ceea ce se de'volta #ai intii
sint radacinile* si cind radacinile sint infundate solid in pa#int* planta incepe sa se ridice deasupra solului si
intr.o buna 'i ea da flori si fructe$ 0lorile si fructele apar ulti#ele* si chiar daca ar fi aparut pri#ele*
radacinile ra#in ulti#ele din punct de vedere al or"ani'arii* subtilitatii si fru#usetii$ Ni#eni nu se preocupa
de radacini* toti cauta florile si fructele3 sar#anele radacini sint uitate in fundul pa#intului si totusi* biolo"ic
vorbind* ele sint cele #ai i#portante$
In do#eniul iubirii se2ualitatea a aparut pri#a* instinctul de procreere$ 5ai tir'iu de.a lun"ul secolelor
a aparut o for#a de iubire #ai spirituali'ata* ca si cu# #anifestarile iubirii se2uale n.ar fi fost altceva decit
radacinile unei plante care s.a de'voltat pentru a for#a #ai tir'iu ra#uri* flori si fructe$ +stfel se2ualitatea
2& 2&
pri#itiva a evoluat intr.o tendinta din ce in ce #ai co#ple2a si spirituali'ata$ Cu cit o fiinta evoluea'a cu atit
#ai putin se poate satisface in ani#alitate si cu atit #ai #ult ea cauta* di#potriva* sa isi #anifeste iubirea in
fru#usete* intelepciune si spiritualitate$ 0or#a de iubire care a aparut pri#a in lu#e se situea'a ulti#a acu#*
pentru ca a avut loc o evolutie$ Deci observati* toate aceste e2e#ple luate din diferite do#enii ale e2istentei ne
arata ca ni#ic in natura nu ra#ine in acelasi loc* ca totul este in #iscare* in evolutie$ Si nu vo# intele"e
parabola pe care v.a# citit.o fara a tine sea#a de aceasta idee a evolutiei$
In viata* acela care vrea #ereu sa ra#ina pe acelasi loc fara a.si schi#ba nivelul si punctul de vedere
a/un"e ulti#ul* in ti#p ce acela care cauta sa ur#e'e cursul evolutiei poate a/un"e pri#ul$ Sa presupune# ca
doriti sa a/un"eti la soare intr.un car tras de boi . ad#itind ca e2ista* de aici la soare* o cale pentru boi . cite
#ii de ani v.ar trebui, Daca ati pleca intr.o barca pe oceanul cos#ic* ati face aproape la fel$ Daca ati lua
trenul ati #er"e de/a #ai repede$ Daca ati lua avionul* si #ai repede$ Iar daca ati pleca cu vite'a lu#inii ati
a/un"e in opt #inute si citeva secunde$ Ce se#nificatie au aceste e2e#ple, Ca acela care calatoreste intr.un
car cu boi* adica foloseste nu#ai posibilitatile corpului fi'ic* vechile #etode* pentru a re'olva toate
proble#ele* nu va "asi raspuns decit peste o #ie de ani$ Celui care calatoreste pe apa* adica #er"e cu vite'a
senti#entelor #arunte* ii va trebui aproape tot atita ti#p pentru a a/un"e la capat$ Cel care calatoreste in
avion* adica isi utili'ea'a intelectul* va a/un"e #ai repede$ Dar cel care poate calatori cu a/utorul
Spiritului*intuitiei*se va deplasa cu vite'a lu#inii si va "asi i#ediat adevarul$
Pentru a a/un"e pri#ul intr.o cursa de auto#obile nu trebuie sa te folosesti de un auto#obil vechi$
+uto#obilele care erau cele #ai perfectionate cu ani in ur#a sint acu# abandonate pentru ca #ecanica si
caroseria au facut #ulte pro"rese$ )rebuie tinut cont de evolutia care se face in toate do#eniile pentru a
intele"e de ce Iisus a spus ca pri#ii vor fi ulti#ii$ Cel care aparea ca fiind pri#ul nu poate poseda cel #ai
inalt "rad de perfectiune$ 5ulte posibilitati in noi care sint acu# pri#ele vor deveni #ai tir'iu ulti#ele si vor
lasa loc unor noi posibilitati$ Intr.o 'i se va de'volta al saselea si#t care ne va revela un univers e2traordinar
pe care pri#ele cinci au fost incapabile sa.l descopere$
Sa ne ocupa# acu# de anu#ite detalii ale parabolei$ 1a vorbeste despre stapinul unei case* despre o
vie si #uncitori care au fost an"a/ati la diferite ore din 'i dar care au pri#it acelasi salariu* desi pri#ii au
lucrat AF ore si ulti#ii nu#ai o ora$ +ceasta pare nedrept dar in viata curenta se acorda acelasi salariu unui
spar"ator de piatra* de e2e#plu* si unui pictor de talent, Se dau AGH sau FHH de lei pe 'i unui spar"ator de
piatra care a #uncit opt sau 'ece ore* si AHHH sau AHHHH de lei pictorului care a schitat intr.o /u#atate de ora*
in citeva linii de creion* portretul vostru$ +se#enea ca'uri sint foarte frecvente in e2istenta$ In anu#ite
profesii se poate cisti"a intr.o /u#atate de ora #ai #ult decit altii intr.o 'i etc$ +ceasta diferenta de salarii
dovedeste e2istenta unor #unci si a unor #uncitori de diferite cate"orii$ Ceea ce lasa sa se intelea"a ca
#uncitorii an"a/ati la diferite ore nu aveau aceleasi co#petente$
Cartea :ene'ei incepe prin cuvintele: "4ereschit bara 1lohin eth ha.scha#ain ve.eth ha.arets$" Se
traduc prin: "-a inceput a facut Du#ne'eu cerul si pa#intul$" +cest ter#en 1lohi# tradus prin Du#ne'eu
este un plural$ 1lohi#ii sint entitatile superioare care au creat cerul si pa#intul cu a/utorul #ai #ultor alte
entitati: ;#uncitorii; din parabola$ Caci nu trebuie sa va "inditi ca inainte de crearea cerului si a pa#intului
nu e2ista ni#ic$ Inainte de aparitia lu#ii fi'ice si a o#ului e2istau nu#eroase ierarhii in"eresti care au
participat la creatia universului nostru$ Creatia cerului si pa#intului de care vorbeste :ene'a nu este decit un
#o#ent in infinitul creatiei$
+tunci* in aceasta pilda* via repre'inta lu#ea iar #uncitorii sint diferitele fiinte care au venit sa
participe la #erea #unca a constructiei sale$ Recititi in 4iblie para"raful creatiei lu#ii$ In pri#a 'i Du#ne'eu
a creat lu#ina si este spus: "ahii herev* vahii boIer* >o# ehad": "Si a fost seara* si a fost di#ineata* 'iua
intii$" .ati intrebat ce era aceasta 'i care incepe prin seara,$$$ +ceasta dovedeste ca nu trebuie sa o
considera# ca pe una din 'ilele noastre pa#intene* ci ca pe o perioada de lucru$ + doua 'i Du#ne'eu a creat
fir#a#entul* adica fundatia* ceea ce trebuia sa serveasca drept ba'a creatiei$ In a treia 'i 1l a creat ierburile*
plantele care puteau sa traiasca pe pa#int$ In a patra 'i 1l a creat soarele* luna* stelele$ Dat fiind faptul ca
lu#ina ne vine dinspre soare si astre* se pune intrebarea cu# Du#ne'eu a putut sa le cree'e dupa ce a creat
lu#ina$ Prin si#plul fapt ca lu#ina pe care a creat.o 1l in pri#a 'i nu este deloc lu#ina vi'ibila care vine din
aceste corpuri celeste$ In 'iua a cincea Du#ne'eu a creat pasarile si pestii$ In 'iua a sasea 1l a creat ani#alele
si pe o#3 si in sfirsit in 'iua a saptea 1l s.a odihnit$ +ceasta povestire este un re'u#at al evolutiei$
2' 2'
+tunci cind Stapinul 8care nu il repre'inta deci pe Du#ne'eu insusi ci pe 1lohi#9 a vrut sa aiba
#uncitori pentru via sa* el i.a che#at intii pe cei care erau capabili sa indeplineasca #unca cea #ai "rea* cea
#ai dificila$ Pri#ii #uncitori sint deci fiinte care au coborit pentru a se ocupa de re"iunile cele #ai dense* ei
au intrat in stinci* in pietre si in pa#int$ +ceasta perioada scur"indu.se* sint necesari alti #uncitori pentru a
face o alta #unca* si deci stapinul casei a che#at alte fiinte care au intrat in ierburi* arbori si toate ve"etalele$
Cind a iesit pentru a treia oara* stapinul a che#at fiinte care au luat for#a de ani#ale* pesti* pasari si s.au
raspindit pe tot pa#intul* in apa si aer$ Cind stapinul a esit pentru a patra oara* el a an"a/at #uncitori #ai
evoluati decit precedentii* fiinte inteli"ente si capabile sa lucre'e cu #ateria si sa o transfor#e$ +ceste fiinte
au luat for#a u#ana$ In sfirsit* cind stapinul a iesit pentru ulti#a oara* #unca era aproape ter#inata in vie*
dar erau necesari noi #uncitori pentru a aduce ulti#ele retusuri si el a facut apel la fiinte si #ai evoluate decit
celelalte: in"erii$ enirea in"erilor corespunde de'voltarii constiintei in o#$1i au venit ulti#ii pentru a
desavirsi creatia$
Deci* vedeti* nu ii pute# insarcina pe in"eri sa se ocupe de lu#ea #inerala$ +ceste #unci "rosolane au
fost facute de altii$ In viata curenta se constata acelasi feno#en$ Un re"e si un presedinte de Republica nu vin
intr.un oras pentru a #atura stra'ile$$$ Si intr.o u'ina cel care soseste ulti#ul* directorul* nu are uneori altceva
de facut* ca functiune* decit sa dea citeva se#naturi* dar pentru aceste se#naturi el cisti"a #ai #ulte avanta/e
decit #uncitorii* caci aceste deci'ii sint indispensabile pentru bunul #ers al u'inei$ 1l se#nea'a* apoi este
liber$$$ Dar ce efort a trebuit sa reali'e'e inainte pentru a putea* intr.o 'i* sa.si puna doar se#natura6
)rebuie inteles ca evolutia* capacitatile* virtutile nu sint aceleasi la toate fiintele$ 7bservati ce se
petrece in corpul nostru$Corpul fi'ic este constituit din diferite siste#e$ Pri#ul ca data este siste#ul osos$ 1ste
un schelet solid care nu se schi#ba deloc in cursul e2istentei: il pute# ase#ana cu re"nul #ineral$ 1l
repre'inta #uncitorii de la pri#a ora$ +l doilea "rup de #uncitori este repre'entat de siste#ul #uscular3
acest siste# evoluea'a putin in cursul e2istentei si el corespunde re"nului ve"etal ale carui radacini sint
puternic fi2ate de pa#int* de siste#ul osos$ +l treilea "rup de #uncitori este repre'entat de siste#ele
circulator si respirator* ele corespun'ind re"nului ani#al care se deplasea'a peste tot pe pa#int* in apa si aer$
+l patrulea "rup de #uncitori corespunde siste#ului nervos care s.a de'voltat #ult #ai tir'iu la o#$ Cu# el
este de o structura #ult #ai subtila decit precedentele* el este supus la un #are nu#ar de variatii$ + cincea
"rupa de #uncitori corespunde entitatilor care lucrea'a asupra partii spirituale a fiintei noastre*a aurei noastre
care este*de ase#enea*un or"anis#*un siste#*dar evident un siste# e2tre# de subtil$+cesti #uncitori
repre'inta re"nul an"elic$
Si acu#* cu# pri#ii devin ulti#ii, Pentru ca ei nu evoluea'a deloc$ )oate fiintele care se #ultu#esc
sa foloseasca posibilitatile cele #ai si#ple ale fiintei lor 8care corespund siste#ului osos* #uscular* circulator
si respirator9 nu evoluea'a$ In ti#p ce acelea care folosesc posibilitatile spiritului evoluea'a rapid si devin
pri#ele* pentru ca #ultu#ita acestor posibilitati ele a/un" sa le depaseasca pe celelalte$ 5ulte alte fiinte vor
veni si isi vor de'volta alte calitati #ultu#ita carora ele vor fi pri#ele$
Iata cu# pri#ii vor fi ulti#ii si cu# ulti#ii vor fi pri#ii$ In aparenta aceasta parabola era total
nere'onabila dar observati ca "indindu.va* totul devine foarte clar si lo"ic$ 5uncitorii pri#ei ore nu erau cei
#ai capabili* de aceea* desi au #uncit cel #ai #ult* nu au pri#it un salariu superior #uncitorilor de la ora
unspre'ece* care au indeplinit o sarcina #ult #ai subtila si delicata$Nu e2ista deci nici o nedreptate* toate s.au
platit dupa dreptate si intelepciune* si totusi* in parabola se spune cu#* pri#indu.si salariul* #uncitorii de la
pri#a ora #ur#urau i#potriva stapinului casei$$$ Daca s.au revoltat este pentru ca n.au inteles le"ile
evolutiei$ Pentru a nu fi depasiti trebuiau sa #unceasca$ 12ista doua #etode pentru a nu fi depasiti: una este
iubirea si cealalta* &ntelepciunea$ Cu iubirea si intelepciunea alaturi se avansea'a foarte repede$ Cind vedeti o
fiinta #ai inteleapta decit voi* in loc sa va aratati ne#ultu#iti* "elosi si sa doriti sa.i faceti rau calo#niindu.
l*apropiati.va de el*priviti.l cu# #unceste si in ce fel a obtinut ase#enea re'ultate$ +stfel veti invata #ulte$
Sa presupune# ca faceti eforturi #ari fara re'ultate3 spuneti.va: "oi #er"e spre acest o# care a a/uns la un
ase#enea "rad de evolutie si voi descoperi secretul reusitei sale$" +stfel va veti instrui: cautind un adevarat
5aestru$ Daca sinteti #u'ician* #er"eti sa.l vedeti si sa.l ascultati pe cel ale carui concerte
e2traordinare atra" #ulti#ile$ -asati.va departe or"oliul pentru ca nu va va invata ni#ic si observati cu#
cinta acest virtuo'* intrebati.l cine i.a fost profesor* despre felul lui de lucru* etc$$$Dar nu va revoltati
niciodata* caci in revolta a/un"i intotdeauna ulti#ul$ Nici revolta nici furia nu pot sa va a/ute* ci nu#ai
2( 2(
iubirea si intelepciunea$ Daca va te#eti ca un altul va va depasi* aceasta dovedeste ca nu aveti nici iubire* nici
intelepciune si daca sinteti "elos pe cel care v.a depasit* acesta dovedeste din nou e2act acelasi lucru$ +cela
care poseda iubirea nu este nici neincre'ator* nici "elos* deoarece se si#te bo"at$ 4o"atul are #otive de
"elo'ie, Nu$ Nu#ai saracul poate fi "elos* pentru ca si#te ca nu are ni#ic$ Daca doriti sa a/un"eti pri#ul
studiati* #editati* #unciti cu iubire si intelepciune* ii veti depasi pe toti ceilalti$ eti trece repede pe lin"a ei*
incit nu vor avea nici ti#p sa va auda spunind: "4una 'iua* buna 'iua" si veti a/un"e departe6 Caci nu#ai
#uncind cu iubire si intelepciune vo# putea calatori in spatiu cu vite'a lu#inii$
I.. PIL!A #ELOR #IN#I "E#IOARE INTELEPTE
SI #ELOR #IN#I "E#IOARE NE#HI/UITE
"tunci Imparatia cerurilor se va asemana cu zece fecioare care si-au luat candelele si au iesit in
intimpinarea Mirelui. Cinci din ele erau nechibzuite si cinci intelepte. Cele chibzuite, cind si-au luat
candelele, au luat cu ele si untdelemn in vase. (iindca Mirele zabovea au atipit toate si au adormit. La
miezul noptii s-a auzit o stri$are" "Iata Mirele, iesiti-I in intimpinare3" tunci toate fecioarele acelea s-au
sculat si si-au pre$atit candelele. Cele nechibzuite au zis celor intelepte" "Dati-ne din untdelemnul vostru
caci ni se stin$ candelele." Cele intelepte le-au raspuns" "Nu, nu cumva sa nu ne a)un$a nici noua, nici
voua, ci mai bine duceti-va la cei ce vind untdelemn si cumparati-va." -e cind se duceau ele sa cumpere
untdelemn, a venit Mirele" cele ce erau $ata au intrat cu %l in odaia de nunta si s-a incuiat usa. Mai pe
urma au venit si celelalte fecioare si au zis" "Doamne, Doamne, deschide-ne3" Dar %l drept rapuns le-a
zis" "devarat va spun ca nu va cunosc3" 4e$heati dar, caci nu stiti ziua, nici ceasul in care va veni (iul
'mului." Matei /7" * 9 *,
Citind aceasta pilda nu se poate sa nu fi re#arcat ciudatenia anu#itor detalii$ -a acest festin se cere
fiecarui invitat o candela si ceva de aprins$ )rebuie presupus ca sala nu este ilu#inata si deci fiecare trebuie
sa.si aduca cu el lu#ina$ S.a va'ut vreodata un lucru ase#anator, Un alt detaliu de neinteles: cru'i#ea
#irelui care nu e'ita sa inchida usa in nas la cinci fecioare care n.au ulei si care totusi au venit sa.l intilneasca$
Pacatul lor este deci atit de #are incit #erita o ase#enea pedeapsa, Ce individ de'a"reabil si needucat acest
#ire care tre'este pe toata lu#ea in plina noapte si lasa afara cinci sar#ane fete sub prete2tul ca ele nu au ulei
in la#pa lor6 + #eritat efortul sa astepti un o# atit de antipatic care creea'a atitea proble#e pentru un pic de
ulei,Peste tot in pilde "asi# ase#enea detalii bi'are dar toc#ai in aceste detalii Initiatii descopera dovada
profundei intelepciuni a 1van"heliilor$ In fata contradictiilor si absurditatilor acestei pilde sinte# obli"ati sa
conclu'iona# ca la#pa* uleiul* sotul si chiar fecioarele sint si#boluri pe care trebuie sa le interpreta#$
Sa incepe# cu fecioarele$ Cinci fecioare cu#inti si cinci fecioare nechib'uite$$$ De ce in aceasta pilda
Iisus a ales acest nu#ar cinci, De ce nu patru sau sase, Pentru ca nu#arul cinci este cel al celor cinci virtuti
funda#entale: bunatatea* dreptatea* iubirea* intelepciunea si adevarul$ Cele cinci fecioare intelepte repre'inta
deci aceste virtuti* in ti#p ce celelalte fecioare nechib'uite repre'inta defectele corespun'atoare$
Pentru ca Iisus a pre'entat aceste virtuti si aceste vicii ca pe niste persoane* pute# sa incepe# a le
cunoaste$Sa incepe# cu fecioarele nechib'uite$Pri#a fecioara era lipsita de bunatate$ Preocupata nu#ai de a.
si satisface dorintele si a#bitiile* ea isi ur#a dru#ul* fara sa re#arce fiintele care i se "aseau in cale* le i"nora
sau le strivea$ Daca ea li se adresa* era doar pentru a le spune rautati si reaua vointa o facea sa fie detestata de
toti$
+ doua fecioara co#itea tot felul de nedreptati provocind a"itatie peste tot unde se afla* dar pretindea
de fiecare data ca este "reseala altora$ Daca ea suferea pentru un #otiv oarecare* se si#tea perfect inocenta si
acu'a lu#ea intrea"a: fa#ilia si prietenii* societatea si chiar pe Do#nul* caci daca 1l ar fi fost drept nu i.ar fi
tri#is decit fericire si succes$
+ treia fecioara nu avea decit ura pentru altii* de aceea era tot ti#pul nefericita$ 1a nu facea decit sa
stri"e si sa se infurie* ca si cu# sin"ura ei dorinta ar fi fost aceea de a face viata i#posibila celor din antura/ul
sau$ Nenorocirile altora erau sin"urele subiecte de inveselit$
+ patra fecioara era total nesabuita* facea totul cu cea #ai #are "raba* fara sa reflecte'e si sa prevada
consecintele actelor sale$ Nu i se putea incredinta ni#ic caci ea spunea tot tuturor si chiar celor carora i s.a
2) 2)
reco#andat in #od special sa nu li se spuna$ Co#portarea ei producea catastrofe in viata altora$ 1a nu era
rautacioasa* dar era atit de necu"etata incit nu putea reali'a nici o fapta buna$ +tunci cind era fericita era de
o #aniera foarte neplacuta3 si chiar cind plin"ea* facea atita '"o#ot si scotea ase#enea "e#ete incit atra"ea
atentia tuturor$ Ii lipsea total discerna#intul si considera #ereu pe oa#enii prosti drept inteli"enti sau invers*
de altfel era incapabila sa asculte ceea ce spuneau altii$
+ cincea fecioara e2cela in arta de a #inti$ + povesti inti#plari era pentru ea cea #ai #are placere$
Raspindea fara incetare tot felul de '"o#ote si inventii de care altii se lasau prinsi* ceea ce o inveselea #ult$ +
venit un #o#ent cind ea a sfirsit prin a crede in tot ceea ce a inventat devenind victi#a i#a"inatiei ei si
incepind sa traiasca intr.o lu#e de ilu'ii si #inciuni$ Nu v.a# dat nu#ele celor cinci fecioare
nechib'uite pentru ca ra#inind in #e#oria voastra risca sa aiba o influenta rea$ Din contra* va voi spune
nu#ele fecioarelor intelepte$
Pri#a fecioara se nu#ea )ova$ 1ra foarte buna3 aler"a peste tot pentru a.i a/uta pe altii* si de aceea ea
avea picioarele foarte fru#oase$ Inca din copilarie )ova a invatat sa fie foarte buna$ 1ra orfana si traia la
bunici* care o iubeau #ult3 bunica #ai ales se ocupa de ea* aratindu.i florile* fructele* insectele* o invata sa le
iubeasca si sa se ocupe de ele$ 1a se "indea fara incetare sa faca servicii: in"ri/ea copiii vecinilor* consola pe
nefericiti si distribuia a/utoare saracilor$ De aceea toti o iubeau$
+ doua fecioara se nu#ea )sad@a$ )sad@a avea un si#t inalt al dreptatii3 ea detinea aceasta virtute de
la tatal ei care era foarte sever dar si foarte drept$ Cu toate ca avea o preferinta pentru )sad@a el nu i.o
arata niciodata pentru a nu o face or"olioasa$ 1l distribuia tot in #od e"al tuturor* dind astfel pri#a lectie de
/ustitie fiicei preferate* care.si observa tatal* incercind sa.l i#ite$ 1a observa* de ase#enea* peste tot cu#
viata se #anifesta* avea #ult discerna#int si intele"ea ca suferinta fiintelor nu este inti#platoare* ca este
consecinta "reselilor trecute3 era foarte ui#ita sa vada le"ile care re"i'ea'a lu#ea$
+ treia fecioara se nu#ea +hava$ )atal ei a fost nevoit sa plece sa.si caute de lucru in strainatate si
toata fa#ilia era deci in sarcina #a#ei sale$ +hava care vedea toate sacrificiile pe care le facea pentru fa#ilia
sa* era tulburata de #anifestarile acestei iubiri3 isi ad#ira #ult #a#a care* de ase#enea* vroia sa se sacrifice
pentru altii$ Deseori cind iesea* privea soarele* norii* pasarile* carora le tri#itea toata iubirea sa$ Suridea
copiilor chiar si cind erau rautaciosi cu ea* ii suporta si.i privea cu #ulta tandrete$ De aceea din ce in ce copiii
o iubeau si doreau s.o vada suri'ind* sa fie priviti de ea*sa.i si#ta tandretea* caci atunci cind vorbea* vocea si
cuvintele ei erau ca o #in"iiere$
+ patra fecioara se nu#ea ?o@#ah$ 1a era aproape intotdeauna tacuta si se #ultu#ea sa priveasca* sa
reflecte'e* sa asculte totdeauna in liniste$ Uneori nu se stia unde este de "asit: era plecata sa vi'ite'e un Initiat
care nu locuia prea departe de ea* il intero"a pentru ca vroia sa se instruiasca si sa "aseasca raspuns la toate
proble#ele care o preocupau$ 1a intele"ea cit de profunda este viata* cit de co#ple2a* diri/ata de o ratiune
o#nipre'enta$ 1a vedea ca in natura totul este le"at* invata sa caute si sa "aseasca in ea insasi* in "indurile*
senti#entele si faptele sale* corespondente cu anoti#purile* ploile* astrele* florile$$$
5ai intii parintii lui ?o@#ah nu erau prea #ultu#iti de ea* bo#baneau pentru ca u#plea casa de
pietre* de scoici* insecte* de obiecte fara utilitate* dar ?o@#ah nu raspundea ni#ic sau 'icea: "-asati.#a sa
fac asta* sint fericita sa studie'* fac niste descoperiri atit de interesante6" 5ai tir'iu parintii intelesera ca ea
vi'ita pe Initiat si ?o@#ah a inceput sa.i invete #ulte lucruri* atat pe prieteni cit si pe ceilalti din antura/ul
ei$?o@#ah poseda o calitate re#arcabila: stia sa asculte3 il asculta pe Initiat cu un respect si cu o atentie
e2traordinara* asculta* de ase#enea* toate '"o#otele naturii* riurile* ploaia* vintul in ra#uri$$$ Deseori se culca
pe pa#int pentru a asculta '"o#otele padurii si descoperea din ce in ce #ai #ult vocea care vorbeste in toate
lucrurile$
+ cincea fecioara se nu#ea +#ena$ 1a era nascuta la o ora foarte favorabila cind -una* Soarele si
5ercur erau foarte bine ase'ate$ Cind +#ena va privea* si#teati cu# totul era deschis* clar si franc in ea$ 1a
nu ascundea ni#ic pentru ca nu avea ni#ic de ascuns$ enise pe pa#int astfel construita pentru a #arturisi
adevarul* pentru ca in incarnarile anterioare fusese veridica si le"ata lu#ii adevarului$ Din aceasta cau'a si.a
putut ale"e sin"ura fa#ilia in care ur#a sa se reincarne'e pentru ca era de/a libera$ +cela care aduce adevarul
este liber* nu este supus Jar#ei* el isi poate ale"e fa#ilia si conditiile in care sa se nasca3 luindu.si nu#ai
bunele dispo'itii de la tatal si #a#a sa* dar aducind totodata cu el aceasta virtute superioara$
+tunci cind +#ena privea pe cineva* acela si#tea ca lu#ea adevarului e2ista cu adevarat3 ochii sai
2* 2*
e#anau o ase#enea lu#ina incit sub influenta ei se si#tea reconfortat si linistit$ +#ena iubea* de ase#enea*
conte#platia$ 1a privea cerul* #untii* #area3 iubea de ase#enea sa priveasca stelele in ti#pul noptii si se
tre'ea deseori pentru a le ad#ira3 in aceste #o#ente ea se le"a cu tot universul si sufletul sau calatorea in
lu#i infinite* in spatii neli#itate$ Cind conte#pla stelele* ea putea citi in ele scrierea celesta* caci intele"ea
ca ele repre'inta caracterele inscrise de Du#ne'eu in cartea naturii$ Pri#avara ea se scula foarte devre#e
pentru a conte#pla rasaritul soarelui$ 5area calitate pe care o poseda era aceasta nevoie de conte#plare* de
adorare$ Iisus a luat.o pe sora lui -a'ar* 5aria* ca #odel pentru cea de a cincea fecioara* caci 5aria Il
conte#pla* le"indu.se intotdeauna cu Spiritul adevarului$
Iata* v.a# pre'entat cele cinci fecioare nebune si cele cinci fecioare cu#inti$ eti "asi* fara indoiala*
ca aceasta pre'entare este un pic ro#antata . este adevarat si totusi* si#bolic este e2acta$
Sa ne opri# acu# la la#pa pe care fecioarele trebuiau sa o aduca pentru a lu#ina sala ospatului$ -a
ora actuala nu se #ai foloseste la#pa cu ulei* dar ca si#boluri* uleiul si la#pa /oaca un #are rol in viata
noastra$ Sa presupune# de e2e#plu* ca sinteti ane#ic* v.a sca'ut forta vitala* sinteti so#nolent si epui'at*
adica la#pii corpului vostru ii lipseste uleiul si incepe sa se stin"a$ Se inti#pla ca la#pa cu flacara
tre#urinda sa a/un"a la spital unde i se adau"a putin ulei si flacara incepe sa se reani#e* sa straluceasca$ In
acest ca' uleiul repre'inta sin"ele$ Sa presupune# ca aveti nevoie de hrana* haine* dar* daca nu "asiti ulei in
la#pa* adica nu aveti bani in port#oneu* nu le puteti cu#para$ I#a"inati.va ca aveti in "radina o floare ce se
usuca* ii dati putina apa si ea infloreste$ Peste tot in do#eniile vietii re"asi# uleiul si la#pa: pentru sto#ac
insea#na hrana3 pentru pla#ini*aerul3 pentru creier este o idee$$$
+cest ulei se "aseste deci peste tot$ Plantele si.l atra" din sol* din aer* din ra'ele soarelui si "ratie lui isi
pre"atesc seva* si#bolul acestei seve vii care cur"e* de ase#enea* in noi$ Unde, In ple2ul nostru solar$ Ple2ul
solar este re'ervorul fortelor vitale* acu#ulatorul tuturor ener"iilor3 daca veti sti cu# sa.l u#pleti 'ilnic* veti
avea o sursa de unde sa va e2tra"eti in orice #o#ent fortele care va sint necesare adica la#pa voastra va
putea furni'a #i/locul de a.l astepta pe Cel ce va sa vina* pe Cel pe care fecioarele Il asteptau si care poate
sosi 'ilnic in voi sub for#a de lu#ina* intelepciune* inspiratie si iubire$
Uleiul si#boli'ea'a forta vitala* seva care hraneste toate celulele$ +ti trait de/a nu#eroase e2periente
si ati re#arcat ca* stiind sa va co#portati cu intelepciune* bunatate* "enero'itate* stapinire de sine pe parcursul
unei sapta#ini* aveti astfel posibilitatea de a infrunta #ai usor proble#ele din 'ilele ur#atoare$ )otul se
petrece ca si cu# ati avea in voi un spri/in* ceva ca o forta care ar fi fost pre"atita in voi* o re'istenta* o
protectie in celulele siste#ului nervos in asa fel incit acu# puteti suporta tensiuni #ari$ Ceva s.a pla#adit in
voi* ceva care va da posibilitatea sa re'istati la lovituri*la dificultati$ Cel care duce o viata rationala*
lu#inoasa* plina de iubire si#te ca apare in el o forta ase#anatoare uleiului din la#pa si atunci chiar daca este
obosit* bolnav* el stie sa se odihneasca un #o#ent reusind sa "aseasca inlauntrul lui aceasta forta care il va
restabili$ Daca aceasta forta nu ar e2ista in celule el nu ar putea re'ista$
edeti* pilda aceasta* a celor 'ece fecioare* are un sens #ult #ai lar" si profund decit cel care i.a fost
dat pina acu#$ Pentru Initiati acest sens este foarte clar* si daca in aceasta pilda Iisus a vorbit de fecioare
intelepte si fecioare nechib'uite* este pentru ca ple2ul solar se "aseste in relatie cu se#nul astrolo"ic al
0ecioarei$ Ple2ul solar este ceea ce Iisus definea prin cuvintul "piept" cind spunea: "Din pieptul sau va tisni
apa vie$" +ceasta insea#na ca traind* "indind si si#tind corect* ple2ul nostru solar este capabil sa distribuie
forta vie celulelor noastre$ In acest ca' noi sinte# intotdeauna sanatosi* vi"urosi* plini de ener"ie$
Cele cinci fecioare intelepte si cele cinci fecioare nechib'uite repre'inta cele doua cate"orii de fiinte*
fe#ei si barbati* evident: cei care stiu sa.si pre"ateasca uleiul pentru candela si cei care nu stiu$ Uneori va
cheltuiti forta in furie* in dispute si a#u'a#ente* si cind sotul vina acasa 8adica eveni#entele #inunate*
fiintele superioare9 nu sinteti pre"atiti sa.l intele"eti* sa.l ur#ati* sa.l iubiti* sinteti slabi* bolnavi* epui'ati si
suferiti de lipsa fortei pentru a trai din plin aceste eveni#ente sau de a reintilni aceste fiinte* si astfel va veti
"asi privat de toate binecuvintarile$ Intr.o oarecare #asura aceasta se poate produce 'ilnic$
Presupuneti ca ieri erati intr.o stare interioara foarte proasta3 asta'i fi"ura va este contractata* nu va
si#titi cu# trebuie$ Si iata ca sinteti invitati la o receptie unde trebuie sa intilniti persoane re#arcabile si
re"retati ca nu va puteti pre'enta in fata lor cu privirea care va convine$ Da* e2ista receptii la care esti invitat
pe neasteptate* iar daca esti prost dispus si totusi deci'i sa #er"i* ni#eni nu te va "asi a"reabil* vei fi ocolit
pentru ca in ciuda podoabelor si bi/uteriilor tale vei fi sters* fara lu#ina* vei fi intr.un fel e2clus din petrecere$
$+ $+
ei fi pre'ent fi'ic dar nu vei participa cu toata constiinta pentru ca nu ti.ai pre"atit uleiul care nu se
distilea'a decit incet* constant* si a carui fabricare cere #ult ti#p* acest ulei cu care trebuie sa.ti u#pli ple2ul
solar$
Sa presupune# ca va "asiti in fata unui teatru sau a unei sali de concert si ca doriti sa intrati pentru a
asista la spectacol$a indreptati spre "hiseu si va adresati functionarului: "Parintii #ei sint oa#eni
re#arcabili* ati au'it probabil de ei* lasati.#a sa intru in sala$ "Slu/basul va va raspunde: "Nu ii cunoaste# pe
parintii dv$* platiti.va biletul de intrare$ "In 'adar veti recla#a si va veti plin"e* nu veti fi acceptat si tot afara
veti ra#ine$ 7riunde va veti duce* la un bal* la un festin* nu veti fi lasat sa patrundeti fara a plati biletul de
intrare$ 1vident este un si#bol$ Ce repre'inta balul* concertul* festinul la care se refu'a intrarea celor ce nu
pot plati , 1le si#boli'ea'a pur si si#plu aceasta viata adevarata in care puteti intra i#ediat$ +ici sint reuniti
adevaratii Initiati* in"erii* arhan"helii* si pentru a fi acceptat lin"a ei trebuie sa fiti ca cele cinci fecioare
intelepte* adica sa aveti bunatate* dreptate* intelepciune* iubire si adevar$
)oti cei care poseda in ei cele cinci virtuti pot intra in aceasta viata noua* caci aceste virtuti sint
biletele de intrare$ In ti#p ce* chiar bo"at* savant sau celebru* nu veti intra daca nu posedati aceste virtuti$ i
se va spune: "Da* la +cade#ie* la Sorbona* la Parla#ent sinteti cunoscut* dar aici nu aveti biletul pe care sa
scrie: bunatate* dreptate* intelepciune* iubire* adevar* deci nu va cunoaste#$" Pri#ul bilet este repre'entat de
picioare 8bunatatea9* al doilea prin #iini 8dreptatea9* al treilea prin "ura 8iubirea9* al patrulea prin urechi
8intelepciunea9* al cincilea prin ochi 8adevarul9* si dupa ce este scris pe aceste bilete #irele va alun"a sau va
pri#este in sala de festin* in #i/locul dansurilor si al cintecelor$
-a aceasta petrecere fiecare trebuie sa.si "aseasca locul si sa cinte* dar nu orice$ )oti acei care
participa la aceasta serbare sint predestinati sa cinte o arie deter#inata: corurile cintate sint pe cinci voci si
aceste voci sint scrise pe cele cinci linii ale partiturii$ Pe pri#a linie este notata bunatatea* pe a doua dreptatea*
pe a treia iubirea* pe a patra intelepciunea* pe a cincea adevarul$ 0iecare fiinta este predestinata sa e2ecute una
din cele cinci linii #elodice* cea pe care o va invata in cursul vietii sale terestre$ 0iecare virtute este o #elodie
aparte$
Cit despre cele cinci fecioare nechib'uite care nu au vrut sa invete nici una din #elodiile celor cinci
virtuti* ele vor fi alun"ate$ Natural* in acel #o#ent ele vor cauta pe fecioarele intelepte pentru a le cere putin
ulei$ Dar uleiul veritabil nu poate fi dat* nici "asit la vin'are in piata: se poate se poate obtine nu#ai prin
sacrificiu si daruire continua de sine insusi$ Natura ne furni'ea'a putin din acest ulei in hrana* in aer* dar
trebuie ca noi insine sa sti# sa.l prepara# in noi prin senti#entele si "indurile noastre$
Cele cinci fecioare nechib'uite care nu au avut ti#p sa.si pre"ateasca uleiul pentru candela lor n.au
putut intra lin"a #ire* ceea ce si e2plica fra'a: "In adevar nu va cunosc$" +ltfel spus: nu ati pre"atit niciodata
ulei* veniti asta'i pentru pri#a data$ In ti#pul vietii voastre n.ati facut nici un efort* nici o e2perienta
spirituala* nu v.a# va'ut niciodata* nu va cunosc* deci plecati6 5irele nu este rau dar refu'a sa fie deran/at
de nebune si de nebuni$ Stiti cit de severa este natura: cind ne.a# consu#at fortele cele #ai pretioase pe care
ea ni l.a dat ea ne lasa fara ele* nu se "rabeste sa ni le inapoie'e$ Daca ne i#bolnavi#* convalescenta este
uneori foarte lun"a si uneori restabilirea este i#posibila$ Pute# oare sa spune# ca natura este cruda atunci
cind noi nu sinte# re'onabili,
Pute# apropia aceasta pilda a fecioarelor intelepte si nechib'uite de un episod din 1van"helii* care nici
el nu a fost niciodata bine interpretat: bleste#area s#ochinului steril: "Di#ineata* pe cind se intorcea din
4ethania* lui Iisus i.a fost foa#e$ + va'ut un s#ochin lin"a dru# si S.a apropiat de el3 dar n.a "asit decit
frun'e* caci nu era se'onul s#ochinilor* si a 'is: "De acu# incolo in veac sa nu #ai dea rod din tine6" Si
ucenicii -.au au'it$" + doua 'i ucenicii va'ura ca s#ochinul se uscase$
Daca se ia aceasta anecdota cuvint cu cuvint ne pute# intreba daca Iisus era cu adevarat bun si
re'onabil$ Ce drept avea 1l sa ceara unui copac sa aiba fructe cind nu era vre#ea lor,$$$ )rebuie sa intele"e#
ca* la fel ca in pilda fecioarelor intelepte si nechib'uite unde uleiul candelei nu repre'inta uleiul #aterial
cunoscut* s#ochinul aici nu repre'inta cu adevarat un copac* ci fiinta o#eneasca$ Pentru fiinta o#eneasca nu
e2ista perioade* anoti#puri* ea trebuie sa fie capabila sa dea fructe in orice #o#ent* adica "induri lu#inoase
si senti#ente calde* caci Do#nul poate veni oricind* 1l nu asteapta o perioada sau alta si nu se anunta
dinainte$ In #o#entul in care vine* fie vara* iarna* 'i* noapte* acest copac care este o#ul trebuie sa poate rodi3
daca nu* spiritul il abandonea'a si acest abandon este un bleste# pentru el3 o#ul se usuca* isi pierde viata*
$1 $1
fortele* este in pri#e/die$ -a fel cu# trebuie sa ave# #ereu ulei in candela noastra* trebuie sa produce#
#ereu fructe in intelectul nostru* in ini#a* in sufletul si in tot spiritul nostru$
1ste aceeasi idee pe care o "asi# in pilda talantilor: stapinul care inainte de a pleca voia/ le.a
distribuit talanti servitorilor sai* la intoarcerea sa i.a reco#pensat pe cei care au fructificat talantii lor si i.
a pedepsit pe cei care s.au #ultu#it sa.i ascunda pe ai lor$
"e"heati* caci voi nu cunoasteti nici 'iua* nici ora" 'ice 5irele$ e"heati* aceasta nu insea#na "nu
dor#iti"* caci fecioarele erau ador#ite* atit cele intelepte cit si cele nechib'uite* si.n pilda nu se spune ca era
o "reseala$ e"heati* aceasta insea#na: fiti in ve"he spirituala* caci nu stiti nici 'iua* nici ora cind 5irele va
veni$ 7r* 5irele vine in fiecare 'i* iar in 'ilele in care candela
voastra nu are ulei nu veti putea intra sa participati la festinul la care 1l va va invita$ Daca veti avea
acest ulei veti intra in sala de sarbatoare si veti fi cuprinsi de bucurie3 toata lu#ea in /urul vostru se va #ira si
se va intreba ce vi s.a inti#plat de sinteti asa de fericiti si de ilu#inati$$$ Din pacate 5irele nu ra#ine #ult
ti#p* caci nu sti# sa.l pastra#3 nu sti# sa conserva# #ult ti#p in noi aceasta stare de incintare$
+sta'i* desi ne folosi# de becuri electrice* si#bolul la#pii de ulei ra#ine valabil ca in trecut$ Sa ne
i#a"ina# ca la#pa electrica repre'inta intelectul nostru* spiritul nostru: in acest #o#ent electricitatea este
uleiul* lichidul fara de care la#pa se stin"e$ De unde vine acest ulei viu, 12ista o centrala electrica care ne da
acest ulei$ Daca la#pa* intelectul nostru* nu este le"at de aceasta centrala 8Do#nul* )atal nostru ceresc9*
spiritul nostru se va stin"e$ Iata secretul care per#ite obtinerea uleiului #iraculos: sa fii le"at de Do#nul prin
ru"aciune* #editatie* conte#plare$ Daca reali'a# acesta le"atura uleiul va patrunde in noi* la#pa noastra se
va aprinde si flacara ei va straluci din ce in ce #ai #ult$ Initiatii repre'inta la#pile spirituale in ti#p ce
oa#enii obisnuiti care nu sint le"ati de lu#ea invi'ibila traiesc in obscuritate si toate proble#ele vietii ra#in
de neinteles pentru ei$
1vident faptul ca Iisus vorbeste despre "fecioare" nechib'uite sau intelepte nu trebuie sa ne faca sa
crede# ca nu#ai pe fe#ei le privesc toate acestea$ Pe barbati ii priveste la fel$ Nu credeti ca barbatii sint la
fel de capabili sa arate aceeasi nebunie sau aceeasi intelepciune,$$$ Da* in plan spiritual barbatii sint si ei
"fecioare cu#inti" sau "fecioare nebune"$ +nu#iti sfinti #istici se pre"atesc* se straduiesc de.a lun"ul anilor
ca sa.si u#ple "la#pa" pentru 'iua cind Cel #ult iubit* 5irele se va pre'enta* cu scopul de a.l captiva* de a.l
cuceri$ Si acest Cel #ult iubit* acest 5ire #istic este Duhul Sfint$ Cel care este capabil de a acu#ula in el
acest ulei spiritual prin ru"aciunile sale* #editatiile sale* viata pura si casta* va fi intr.o 'i vi'itat de Spirit3 ca
este vorba de un barbat sau de o fe#eie*aceasta n.are nici o i#portanta$ Iisus a folosit cuvintul "fecioara"
pentru ca se referea la sufletul u#an: sufletul* la fel de bine la barbati cit si la fe#ei* este o tinara fata* o
fecioara care trebuie sa aiba o atitudine receptiva pentru a atra"e acest ele#ent subtil care strabate lu#ea si
care este raspindit in toata at#osfera* doar ca nu il "asesti decit in do'e infinite'i#ale* si in fiecare 'i trebuie
facute provi'ii* picatura cu picatura* cu scopul de a avea intotdeauna o re'erva* orice s.ar inti#pla$ 0ecioara
nebuna nu insea#na "sa faci nebunii"* ci #ai ales de a nu prevedea ca trebuie preparate re'erve pentru viitor$
Cunoasteti istoria lui Iosif si a lui 0araon: 0araon a va'ut in vis sapte vaci "rase* apoi sapte vaci slabe
cara le devorau* dar el nu intele"ea se#nificatia acestui vis$ Iosif il interpreta astfel: "+ceasta se#nifica
venirea a sapte ani roditori* adica prosperi pentru re"atul 1"ipt* dar ei vor fi ur#ati de sapte ani de sterilitate si
de foa#e$ Iata deci ce va sfatuiesc: pre"atiti.va ha#barul pentru a aduna o #are parte din recolta acu#ulata
in ti#pul celor sapte ani de abundenta si bo"atie$ Si astfel cind va sosi foa#etea* 1"iptul va fi ha#barul
natiunilor* va vinde re'ervele altor tari si va deveni foarte bo"at$" 0araon ur#a sfatul lui Iosif si se reali'ara
intoc#ai cu# a fost proorocit$
Si daca se pot produce ase#enea eveni#ente pentru o colectivitate* de ce nu si pentru un individ, In
viata noastra individuala aceste alternante se repeta fara incetare: citeva 'ile fertile* apoi citeva sterile* din nou
citeva 'ile fertile$$$ +cela care se asea#ana cu o fecioara nebuna nu.si ia nici o precautie si apoi i'bucneste in
stri"ate: "Sint steril* sec* nu a# ni#ic* nici bucurie* nici inspiratie$" Daca in loc de a pierde bo"atiile ar fi stiut
sa prevada perioada dificila 8ca luna descrescatoare dupa luna plina9* el ar fi in"ra#adit citeva provi'ii* un
pic din acest #a"netis#* din acest fluid$ Si 'ilele din perioada lunei descrescatoare ar fi putut fi la fel de
benefice si fertile ca si celelalte$
Puteti verifica pentru voi insiva* cu# a# facut si eu pentru #ine* a#ploarea si adevarul tuturor acestor
analo"ii si a tuturor acestor interpretari si#bolice$ Nu sti# sa fi# econo#i* inteli"enti* prevenitori* sa
$2 $2
pastra# anu#ite bo"atii pentru 'ilele care vin$ +veti in 0ranta un proverb care 'ice: "Pastrati o para de sete$"
:asi# in proverbe ur#ele unei intelepciuni foarte vechi* difu'ata de Initiatii din trecut* fiinte inteli"ente care
aveau o cunoastere aprofundata despre cicluri* perioade alternante de prosperitate si penurie* de abundenta si
de lipsuri* si care ne dau sfaturi$
Cit despre #irele de care vorbeste Iisus in acesta pilda* #irele pentru care trebuie sa ne pre"ati# este
Duhul Sfint$ Pentru el trebuie sa ave# ulei* caci el este o flacara* si o flacara are nevoie sa fie hranita$ 0lacara
este #irele si uleiul este hrana sa$ 0lacara are nevoie de ulei3 daca nu* se stin"e$ 5irele este lu#ina iar Duhul
Sfint nu este altceva decit #irele lu#inii$ 7ri* lu#ina nu va veni decit daca veti avea destul ulei pentru a hrani
flacara$ Intele"eti acu# de ce* cinci 'ile dupa Pasti* discipolii au pri#it Duhul Sfint sub for#a de flacara* de
-i#bi de foc ce ardeau deasupra capetelor lor: pentru ca aveau ulei$
+cu# va voi pre'enta aceasta pilda sub un aspect practic$ Daca cu cele cinci fecioare 8de"etele de la
#ina dreapta9 veti atin"e la#pa 8ple2ul solar9 si veti #edita asupra unor subiecte elevate si divine veti
reu#ple aceasta la#pa cu forte si ener"ii pe care le veti putea utili'a #ai tir'iu$ +tunci cind veti fi fericiti*
plini de forte*nu le consu#ati in "esturi* in cuvinte* in "induri si.n senti#ente inutile* ci faceti ce va spun:
puneti #ina voastra dreapta pe ple2ul solar* si #editind* u#pleti.l in liniste de aceasta forta* de aceasta
bucurie$
a voi indica inca o #etoda$ eti ale"e un arbore "ros 8Ste/ar* fa"* #esteacan$$$9 si va veti re'e#a de
el* punindu.va #ina stin"a la spate* cu pal#a spre trunchiul arborelui si pal#a #iinii drepte pe ple2ul solar$
a veti concentra pe ener"ia arborelui pe care va veti stradui sa o pri#iti prin #ina stin"a si sa o deversati
prin #ina dreapta in or"anis#$ Dupa citeva #inute de e2ercitii va veti si#ti intariti* cal#ati* chiar vindecati$
Dar pentru o buna practica a acestei transfu'ii de ener"ii trebuie sa fii de/a instruit$ Daca stiti sa o apreciati*
aceasta #etoda are o valoare e2traordinara$
In loc sa incercati sa preparati uleiul alchi#istilor* pentru care unii au pierdut averi* si.au ruinat
sanatatea fara sa poata obtine ni#ic niciodata* este preferabil de #ers intr.o padure sa intilni# arborii* sa le
vorbi#$ Dar pentru a le vorbi trebuie sa sti# ca sint fiinte vii si sa le iubi#$ :ratie intele"erii si iubirii
arborilor se poate stabili o ar#onie si o co#unicare subtila cu natura$ Dar foarte putine persoane asta'i
banuiesc forta prodi"ioasa pe care o poseda arborii din paduri$ Co#unicarea cu spiritele arborilor este o arta
pe care o posedau vechii preoti celti$ +cu# oa#enii au pierdut secretul re"enerarii lor si intele"erii
li#ba/ului universal* li#ba/ul fiecarui lucru din natura3 trebuie re"asite$ 1ste necesar sa invata# a vi'ita
padurile si toata natura pentru a ne insufleti si a "lorifica pe Do#nul care a creat atitea #inuni$
5ai pute# face inca provi'ii din acest ulei prin hrana* respiratie* #editatie si ru"aciuni$ 5incind cu
#ulta atentie* cu #ulta dra"oste* vo# reusi sa e2tra"e# chintesenta hranei asa cu# se e2tra"e esenta de
trandafiri: cu "reu* doar citeva "ra#e* din cantitati enor#e de petale$ Respirind absorbi# de ase#enea
ele#ente foarte subtile* iar #editind* ru"indu.ne* absorbi# altele si #ai subtile$ +tunci cind posedati aceasta
chintesenta* un parfu# se de"a/a din voi ca o e#anatie delicioasa3 atunci toate entitatile spirituale vin spre voi
incintate$ Si la sfirsit insusi 5irele este atras si vine sa va vi'ite'e* 5irele cel #ai #inunat dintre toti* Duhul
Sfint$ Si odata ce Duhul Sfint se instalea'a in voi* lu#ina sa va va face nu nu#ai sa vedeti toate lucrurile* dar
veti pri#i si caldura ei* pentru ca aceasta lu#ina este de ase#enea o flacara$
.. "SI VIATA VE#INI#A ESTE A#EASTA0 SA TE #UNOAS#A
PE TINE1 SINGURUL !UMNE/EU A!EVARAT"
I
"Dupa ce a vorbit astfel, Iisus a ridicat ochii spre cer si a zis" "8ata, a sosit ceasul3 -roslaveste pe
(iul 8au, ca si (iul 8au sa 8e proslaveasca pe 8ine, dupa cum i-ai dat putere peste orice faptura, ca sa
dea viata vecinica tuturor acelora pe care I-ai dat 8u. !i viata vecinica este aceasta" sa 8e cunosca pe 8ine,
sin$urul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus 6ristos pe care L-ai trimis 8u." Ioan *:"*-,
)oti cei care au #editat la aceste versete din 1van"helia lui Ioan si #ai ales la ulti#ul s.au intrebat ce
se#nifica aceasta stranie le"atura intre cunoasterea lui Du#ne'eu si dobindirea vietii eterne$ Cu# pot
cunostintele sa daruiasca viata eterna, Ce liant e2ista in viata de toate 'ilele intre ceea ce noi invata# si viata
care nu se ter#ina$$$ Unii au "indit ca "a.l cunoaste pe Du#ne'eu" nu este decit o #aniera de a vorbi care nu
$$ $$
ascunde ni#ic dificil* ca pentru a.- cunoaste pe Du#ne'eu pute# citi tratate teolo"ice* filo'ofice* "nostice*
cabalistice* alchi#iste* unde ii sint e2plicate atributiile* puterea Sa* cu# a creat 1l lu#ea$$$* ca este suficient sa
sti# ca Du#ne'eu este iubire* intelepciune* adevar* /ustitie* etc$$$ pentru a.l cunoaste$ In acelasi ti#p aceasta
nu e2plica le"atura intre cunoasterea lui Du#ne'eu* a 0iului Sau si dobindirea vietii eterne$ De altfel
proble#a cunoasterii* ea insasi* nu este foarte clara$ 0ilo'ofia si psiholo"ia se ocupa de aceasta* biolo"ia de
ase#enea* studiind structura neuronilor* functionarea lor diferita si cone2iunea care e2ista intre diferitele
centre ale creierului si siste#ului nervos3 dar in ciuda descoperirilor lor* actul cunoasterii ra#ine un #ister$
)oata viata nu este altceva decit o suita de cunostinte$ Cauta# sa intra# in relatie cu oa#enii bo"ati*
savanti* influenti* sau cu fe#ei fru#oase* dar ce se va produce in consecinta din cau'a acestor cunostiinte,
Citi# carti pentru a fi la curent cu o cantitate #are de lucruri dar aceste cunostiinte sint uneori otravuri care
ne transfor#a viata in infern$$$ Pentru ce dori# sa sti#* sa cunoaste#, +desea e2ista un #otiv interesant:
"indi# sa cisti"a# ceva si iata ca se produce contrariul$ 5usca priveste curioasa o pin'a de paian/en* dorind
sa stie despre ce este vorba* ea nu se "indeste ca in centrul retelei de fila#ente este o creatura foarte
inteli"enta care a construit aceasta pin'a$ Daca #usca se aventurea'a* ea va face in final cunostinta cu
paian/enul* dar va pierde totul$ +rtistul care a construit aceasta capcana va fi incintat* dar aceasta insea#na si
sfirsitul #ustei6 12istenta este astfel u#pluta de pin'e de paian/en si de capcane care ne asteapta$ Nu este
bine sa atin"e#* sa #irosi#* sa "usta# orice sub prete2tul de a cunoaste$
Pentru a cunoaste* v.a# spus.o deseori* nu este suficient sa citesti* sa studie'i* sa reflecte'i$ +devarata
cunostiinta nu este nu#ai teoretica* intelectuala* ea consta in atin"erea* "ustarea obiectului pe care vre# sa.l
cunoaste#* in a ne uni si topi in el$ In ti#p ce cunostiintele intelectuale ra#in e2terioare* superficiale$ Nu
pute# cunoaste lucrurile sau fiintele decit daca fu'iona# cu ele$ De altfel ce se#nifica cuvintul "cunostinta"
in 4iblie, 1ste scris: "Si +da# a cunoscut.o pe 1va$$$ +braha# a cunoscut.o pe Sarah$ "Da* si de fiecare data
se naste un copil$ Deci adevarata cunoastere consista in contactul si fu'iunea cu ceea ce vre# sa cunoaste#$
7bservati un copilas: el vrea sa cunoasca lu#ea si de aceea el atin"e* "usta* ba"a in "ura tot ce.i cade
in #ina$ Invata# de ase#enea sa cunoaste# cu urechile* nasul si ochii$$$ Pentru a putea cunoaste lucrurile ar
trebui ca cel putin citeva ele#ente in noi sa vibre'e in acord* in ar#onie* cu ceea ce dori# sa cunoaste#$ Daca
nu sinte# pre"atiti* adica ini#a* intelectul nostru* nu sint intr.o anu#ita stare* atentie* receptivitate* apte sa
raspunda unor vibratii interioare si e2terioare*nu ave# posibilitatea cunoasterii$ Daca noi dori# sa cunoaste#
fiinte invi'ibile foarte evoluate* va fi i#posibil atit ti#p cit nu sti# sa raspunde# vibratiilor pe care ele le
produc$ Din contra* daca sufletul nostru stie sa vibre'e in ar#onie cu aceste fiinte vo# face i#ediat
cunostiinta cu ele$
Pentru a e2ista cunoastere* doua ele#ente sint necesare: unul activ* po'itiv* altul pasiv* ne"ativ:
adica* unul #asculin* altul fe#inin$Si aceste doua ele#ente trebuie sa se reuneasca pentru a se penetra$ iata
este astfel construita$ Pentru a cunoaste un lucru* el trebuie sa patrunda in noi$ Daca vre# sa.l cunoaste# prin
"ust va trebui sa.l lua# si sa.l introduce# in "ura$ Daca dori# sa.l si#ti#* vo# absorbi prin nas particulele
care se de"a/a$ Daca dori# sa.l cunoaste# cu urechile trebuie ca undele sonore sa intre in canalul auditiv etc$
Daca dori# sa cunoaste# spiritul cos#ic* va trebui sa.l lasa# sa penetre'e in noi$
"Si viata vecinica este aceasta: sa )e cunoasca pe )ine* sin"urul Du#ne'eu adevarat si pe Iisus
?ristos* pe care l.ai tri#is )u$" Pentru traditia cabalistica esenta lui Du#ne'eu este continuta in cele patru
litere ale Nu#elui Sau: Io21 He1 Va-1 He$ +ceste patru litere corespund celor patru
principii care actionea'a in o#: Spiritul* Sufletul* Intelectul si Ini#a$ Io2 este principiul #asculin creator*
sfinta forta pri#ordiala care este la ori"inea tuturor #iscarilor* spiritul$ + doua litera* He repre'inta
principiul fe#inin* sufletul* care absoarbe* conserva* prote/ea'a si per#ite principiului creator sa lucre'e in
el$ Cea de a treia litera* Va- repre'inta fiul care se naste din unirea celor doua principii* #asculin si
fe#inin* tatal si #a#a$ 1l este pri#ul copil din aceasta unire si se #anifesta de ase#enea ca un principiu
$% $%
activ* dar la un alt nivel$ 0iul este intelectul care #er"e dupa traseul lui Io2 * tatal* spiritul* si de altfel
puteti re#arca ca Va- este o prelun"ire a lui Io2 $ -itera ur#atoare* He 1 este identica cu cea de
a doua* care* v.a# spus.o* este sufletul* #a#a$ 1a repre'inta ini#a* fiica care este o repetitie a #a#ei 34$ Cele
patru litere ale Nu#elui lui Du#ne'eu repre'inta deci: spiritul 8tatal9* sufletul 8#a#a93 intelectul 8fiul9 si
ini#a 8fiica9$ Daca spiritul do#ina in voi* sinteti ca tatal* daca este sufletul* calitatile voastre sint cele ale
#a#ei$ Daca este preponderent intelectul sinteti ca fiul si daca este ini#a* va ase#anati cu fiica$
K9 Nu#ele Do#nului este deci considerat de Cabala ca o sche#a a celulei fa#iliale$ Cit despre
interpretarea data lui au si celui de.al doilea ?e 8apropierea fiului de tata si a fiicei de #a#a9 ea se
"aseste confir#ata* aproape in aceiasi ter#eni* prin studiile lui C$:$<un" asupra "Intensitatii rudeniei"$ In
"7#ul spre descoperirea sufletului sau" <un" raportea'a cercetarile pe care le.a facut pornind de la teste
inspirate din #etoda asociatiei pentru a deter#ina "radul de ase#anare intre #e#brii aceleiasi fa#ilii$ 1l
notea'a: "Intre tata si fiu diferenta este de D*A$$$ +propierea strinsa a fiului 8$$$9 cu tatal este un fapt
pri#ordial: fiul a strabatut veacurile pentru o renastere a tatalui$$$ Intre #a#a si fiica diferenta este de D*
ceea ce constituie cea #ai #ica diferenta constatata3 fiicele sint o repetitie a #a#ei lor$"
Re"asi# aceste patru principii pe fata o#ului* caci fata lui este construita dupa i#a"inea
Do#nului$ 7chii il repre'inta pe Iod* spiritul3 urechile* pe ?e* sufletul3 nasul il repre'inta pe au* intelectul*
iar "ura* pe cel de al doilea ?e* ini#a$
In re'u#at* e2ista deci patru forte in corespondenta:
Io2* spiritul* care corespunde ochilor*
He* sufletul* care corespunde urechilor*
Va-* intelectul care corespunde nasului*
He* ini#a* care corespunde "urii$
+ceste patru forte repre'inta deci cele patru si#turi: va'ul* au'ul* #irosul si "ustul$ +l cincilea si#t
este pipaitul* #iinile cu care lucra#$ Celor patru litere din nu#ele lui Du#ne'eu li se adau"a deci o a cincea
litera* 56hin * pe care.l "asi# in centrui nu#elui lui Iisus* Ieschouah $+cest
nu#e este si#bolul for#arii* incarnarii lui Du#ne'eu in #aterie$ Prin inter#ediul lui Iisus ?ristos* spiritul*
sufletul* intelectul si ini#a Do#nului se incarnea'a in planul fi'ic cu scopul de a deveni vi'ibile si tan"ibile$
1l este erbul care se face trup$ ?ristos este incarnarea Do#nului in #aterie* 1l este Cel care da celor patru
principii divine posibilitatea de a se #anifesta$ Iata de ce 1l este de ase#enea repre'entat prin #ina ale carei
cinci de"ete si#boli'ea'a cele cinci virtuti: iubire* intelepciune* adevar* /ustete* bunatate* plasate pe ra#urile
penta"ra#ului ce si#boli'ea'a o#ul perfect$
$& $&
Iisus este fiul lui Du#ne'eu coborit pe pa#int pentru a ne arata cu# trebuie sa actiona#$ Daca noi
ra#ine# cu spiritul* sufletul* intelectul si ini#a* fara a le #anifesta in plan fi'ic* noi nu.- vo# cunoaste pe
Du#ne'eu$
Poate Il vo# cunoaste cind vo# pleca in alta lu#e* dar va fi prea tir'iu* nu va #ai servi la ni#ic$ +ici
trebuie sa.- cunoaste#* pentru a putea "usta viata vesnica$ Noi ave# un spirit* un suflet* un intelect si o
ini#a* dar acestea nu a/un"* #ai trebuie sa #anifesta# aceste calitati prin inter#ediul corpului fi'ic$ Iisus este
Cel care se #anifesta prin actiune* prin #iini$ 1l spunea: ")atal #eu #unceste si 1u de ase#enea #uncesc$"
+dica: )atal #eu #unceste peste tot* in creiere* in ini#i* in suflete si spirit* iar 1u de ase#enea #uncesc
printre oa#eni aici* in #aterie* cu #iinile #ele$
7#ul a facut din viata vesnica o proble#a atit de abstracta in nici nu.si da sea#a ca are la dispo'itia
sa toate ele#entele pentru a o putea trai: ochii* urechile* nasul* "ura* #iinile$ Cu cit veti avea o consideratie
#ai #are pentru cele cinci si#turi si veti fi atenti la felul de a va servi de ele* cu atit #ai #ult va veti apropia
de cunoasterea lucrurilor supre#e pe care nici o carte* nici o filo'ofie nu o va revela vreodata$ Revelatia vine
dinlauntul vostru* ea nu va inseala niciodata* ea este re'ultatul folosirii corecte a celor cinci si#turi$
Si viata vesnica este aceasta: sa a/un"i sa reali'e'i o le"atura* sa ne deschide# spiritul* intelectul*
vointa* la toate virtutile Nu#elui lui Du#ne'eu si a 0iului Sau* ?ristos$ o# fi atunci ali#entati de o sursa
inepui'abila* de o centrala de forte asa cu# la#pa electrica este ali#entata de o sursa de ener"ie$ Sa ne
deschide# deci ini#a prin puritate$$$ Sa ne deschide# intelectul prin lu#ina$$$ Sa ne deschide# sufletul prin
iubirea spirituala$$$ Sa ne deschide# spiritul prin forta si puterea lui Du#ne'eu$$$ Si sa infaptui# vointa
Do#nului nostru ?ristos6
Nu cu a/utorul intelectului nostru si constructiilor sale artificiale il vo# putea cunoaste pe Du#ne'eu
si pe ?ristos* ci purificindu.ne toate facultatile noaste$ eti 'ice: "Dar cu# sa le purifica#," 7bservati cu#
apa se purifica in natura* veti constata ca e2ista doua procese posibile$ In pri#ul apa patrunde n sol si
traversea'a diferite straturi abandonindu.si i#puritatile prin trecere$ +sa* putin cite putin* ea devine clara si va
$' $'
tisni in alta parte ca i'vor$ Prin al doilea proces apa incal'ita de ra'ele soarelui devine usoara* se ridica in
at#osfera sub for#a de vapori* re"asindu.se in li#pe'i#e: apoi purificata prin evaporarea ei insasi recade
inapoi pe pa#int sub for#a de roua sau ploaie aducind viata ve"etatiei$ Pentru oa#eni* de ase#enea* e2ista
doua #etode de purificare$ Cei care nu vor sa se purifice prin ra'ele soarelui vor fi nevoiti sa coboare sub
pa#int* si#bolic* sa traverse'e locuri obscure si suferinte* sa indure presiuni puternice$ Discipolii ale" a doua
#etoda: ei se e2pun la ra'ele soarelui spiritual si urca pentru a absorbi ele#entele cele #ai lu#inoase care ii
vor purifica$
Reflectati asupra acestor citeva cuvinte pe care vi le.a# spus$ -e"ati nu#ele lui Du#ne'eu si nu#ele
lui Iisus de cele cinci si#turi$ Invatati sa #unciti cu cele cinci si#turi si veti vedea ca aceste cuvinte ale lui
Iisus va vor deveni din ce in ce #ai clare si accesibile: "Si viata vecinica este aceasta: sa )e cunoasca pe )ine*
sin"urul Du#ne'eu adevarat* si pe Iisus ?ristos pe care l.ai tri#is )u$" + cunoaste pe Du#ne'eu nu este
altceva pentru o# decit a putea vibra la unison cu 1l* in perfect acord* prin "indurile* prin senti#entale si
actele sale$$$ Si pentru ca Du#ne'eu este etern* o#ul devine ca 1l* etern$ +ceasta cunoastere devine viata
eterna* starea de constiinta cea #ai inalta$
II
"1u sint ita* spunea Iisus* iar voi sinteti #laditele$ Cine ra#ine in 5ine si in cine ra#in 1u* aduce
#ulta roada$$$ Daca nu ra#ine cineva in 5ine* este aruncat afara* ca #ladita neroditoare* si se usuca3 apoi
#laditele uscate sint strinse* aruncate in foc si ard$" Da* caci tot ceea ce este #ort se arunca in foc pentru a fi
din nou insufletit$ ita cu #laditele este si#bolul sufletelor o#enesti le"ate de Du#ne'eu* caci sufletul isi
tra"e fortele din Du#ne'eu Insusi* din Sursa$ Ca si frun'a care* rupta din arbore putre'este si #oare* sufletul
desprins de Du#ne'eu slabeste si dispare$ Dar sufletul care ra#ine atasat de arbore creste si infloreste$
Cu i#a"inile vitei si arborelui se pot e2plica notiunile de ti#p si eternitate$ 1ternitatea este vita*
Du#ne'eu Insusi* i#ensitatea$ )i#pul il constituie #icile "raunte care cad din eternitate* #icile frun'e care
se desprind* cad pe pa#int si dispar3 ti#pul insea#na toate #o#entele* toate secundele care se desprind de
acest arbore* eternitatea$ Deci ti#pul este #ereu redus* #ereu li#itat3 chiar #iliarde de ani insea#na un ti#p
foarte li#itat si tot ceea ce este li#itat #oare$
De aceea o#ul ca spirit nu trebuie sa se atase'e de ti#p* altfel va fi #ereu li#itat* slab si va #uri$ 1l
trebuie sa uite ti#pul pentru a i#bratisa eternitatea* caci atunci viata va cur"e tot ti#pul in el* viata
abundenta* eterna* despre care vorbea Iisus: "Si viata vecinica este aceasta: sa )e cunoasca pe )ine* sin"urul
Du#ne'eu adevarat$$$" iata vesnica insea#na a te le"a de Du#ne'eu pentru ca viata Sa* adevarata viata* sa
inceapa sa cur"a in noi$ )i#pul este tot ceea ce se detasea'a3 de aceea se spune ca este i#posibil de a recupera
ti#pul care trece* caci el este pierdut$
iata vesnica este o stare de constiinta in care este posibil de intrat instantaneu$ De indata ce o#ul
a/un"e sa traiasca si sa "indeasca intr.o #aniera divina* i#ediat ce se lea"a de sursa* el nu #ai este separat de
)ot si viata eterna circula in el$ iata vesnica este deci o calitate a vietii* un "rad special de viata$ In ti#p ce
viata in ti#p* trecatoare* instabila* fu"itiva si detasata* este o particula care de abia contine citeva ener"ii$$$ ca
si coada taiata a unei sopirle care #ai #isca inca* dar care se va opri* fiind separata de corp$
Cind va le"ati de Do#nul* de 0iinta ce nu are nici inceput* nici sfirsit* constiinta voastra se lar"este*
devine lu#inoasa* vibrea'a altfel si noua viata circula* viata vesnica$ eti spune: "Dar eternitatea nu este*
oare* un ti#p care trebuie sa dure'e nedefinit,$$$" Nu* nu obli"atoriu3 chiar #o#entul pre'ent poate fi o
eternitate$ Desi nu traiti vesnic* traiti viata eterna$ Nu puteti epui'a eternitatea* nici in trecut* nici in viitor*
deoarece traiti in pre'ent* dar fiecare #o#ent al acestui pre'ent poate deveni eternitate$$$ 1ste foarte "reu de
e2plicat aceasta* pentru ca este o realitate de ordinul celor patru sau cinci di#ensiuni* iar in cea de.a treia
di#ensiune unde sint cuvintele nu "asi# ni#ic pentru a e2pri#a eternitatea$ +tunci* pentru a va face sa
intele"eti #a folosesc de i#a"ini* dar in realitate este i#posibil de e2plicat eternitatea* caci nu se poate
#asura neli#itatul cu o #asura li#itata$ Cu toate acestea* v.o spun* prin si#plul fapt ca.l le"ati de eternitate*
un #o#ent li#itat in ti#p poate deveni vesnic$
a voi da inca o i#a"ine$ edeti acest bat: este o linie dreapta care are un inceput si un sfirsit* deci
ceva li#itat* si nu cu acest ceva li#itat veti putea #asura eternitatea$ Sa presupune# acu# ca acest bat este
fle2ibil si ca il poti plia pina ce e2tre#itatile sale se i#bina$ 1l devine un cerc si cu acest cerc pot e2pri#a
eternitatea: nici inceput* nici sfirsit* nici parcele* nici ra#asite$$$ o unitate infinita6 +stfel fiecare #o#ent*
$( $(
fiecare secunda pe care pot sa o le" la sursa* la infinit* devine eternitate3 intrind in cerc ea isi schi#ba natura*
calitatea* pentru ca nu #ai este o parcela detasata de infinitul )ot$ 0iecare punct al liniei drepte este un punct
de ti#p* fiecare punct al cercului este un punct de vesnicie* de aceea fiecare secunda pe care o le" de sursa
intra in cercul vesniciei$
Pentru a se hrani* rodi* fiecare #ladita trebuie le"ata de sursa* de vita* ca sa dea flori si fructe$ Deci*
le"ati.va de principiul divin* de ?ristos* pentru a transfor#a constiinta voastra personala* li#itata si tipic
u#ana* &ntr.o constiinta neli#itata* o constiinta universala* o constiinta a vesniciei$ De aceea va spun* nu va
#ai "inditi nici la ti#p* nici la "ri/i* nici la tristeti* uitati chiar de i#perfectiunile si lacunele voastre$$$ ocupati.
va de centru* de principiul divin care se afla in voi* intrati si traiti in viata vesnica$ Puteti* de acu#* trai o viata
vesnica* fiindca nu este o chestiune de durata* nu este nevoie sa traiesti #iliarde de ani pentru a fi in
eternitate$ De altfel* chiar daca a# trai #iliarde de ani* aceasta nu ar inse#na vesnicie* caci vesnicia nu este o
durata in ti#p* este o stare de constiinta$
Particule anarhice care au dorit sa se desprinda de arborele vesniciei pentru a.si stabili propria lor
i#paratie* iata ce este ti#pul6 Particulele se desprind* traiesc o perioada nu#ita "ti#p"* apoi #or$ Si chiar
presupunind ca toate aceste particule care s.au desprins unele dupa celelalte s.ar putea inlantui in #iliarde de
ani* niciodata ele nu vor for#a vesnicia pentru ca va e2ista #ereu un inceput si un sfirsit al lantului$ iata
vesnica este altceva* este o calitate a vietii* o intensitate a ei* si daca a/un"eti sa traiti aceasta intensitate a
vietii chiar pentru o fractiune de secunda* veti intra in eternitate$
+cu# va dau o cheie care se "aseste in aceste doua fra'e ale lui ?ristos: "1u sint ita si voi sinteti
#laditele$$$" si "iata vesnica este de a )e cunoaste pe )ine* sin"urul si adevaratul Du#ne'eu$" Sub doua
for#e diferite este e2pri#at un acelasi adevar: o#ul trebuie sa.si "aseasca calea pentru a se conecta din nou la
sursa divina* el nu trebuie niciodata sa se separe de ea pentru ca separarea insea#na #oartea spirituala si
fi'ica$ )otul in natura ne poate a/uta pentru a ne le"a de sursa* dar #i/locul cel #ai puternic* cel #ai eficace
este soarele$ Soarele este si#bolul acestui fluviu viu care coboara* care tisneste si inunda intre" universul* este
si#bolul lui Du#ne'eu* el este cel care ne poate a/uta cel #ai bine sa re"asi# dru#ul spre Creatorul Divin* sa
trai#* sa vibra# ca el* sa deveni# #ladita le"ata de cep$ Soarele este vita* iar noi* daca vo# deveni #ladite*
vo# avea viata vesnica$
Se observa cu# in cartile vechi Initiatii au repre'entat sarpele in trei feluri: ondulat ca o sinusoida* in
for#a de spirala* sau in for#a de cerc: sarpele care isi in"hite coada$ +cestea sint si#boluri profunde$
Sarpele este pre'entat in 4iblie ca ani#alul cel #ai intelept* cel #ai inteli"ent si de ase#enea* ca
personificarea raului si a vicleniei$ +lta data* daca vreti* va voi spune de ce$ +sta'i ne vo# opri doar la cele
trei repre'entari ale sarpelui* deoarece ele si#boli'ea'a #unca discipolului ce trebuie sa a/un"a sa subli#e'e
sarpele* adica sa transfor#e linia dreapta in cerc$ 1ste un intre" proces psihic si intelectual* o practica
initiatica$
Sarpele* #ai intii* este o linie dreapta 8si#bolic3 in realitate este o sinusoida9* el se tiraste pe pa#int$
+poi el se ridica vertical* este coloana vertebrala$ In sfirsit el trebuie sa.si uneasca cele doua e2tre#itati* capul
si coada* pentru a for#a un cerc* adica sa intre in #iscarile ar#onioase si si#etrice creatoare de vesnicie$
)oate e#anatiile* toate ener"iile sint atunci distribuite* or"ani'ate* nu #ai e2ista dispute si de'acorduri intre
ele3 toate punctele de la periferie care se afla la distanta e"ala de centru produc interferente subli#e$ Initiatul
care a/un"e sa for#e'e acest cerc in el devine puternic* inepui'abil* perfect precu# soarele* traieste in
eternitate$
-inia dreapta trebuie deci sa devina un cerc$ De altfel pentru fi'icieni linia dreapta este o portiune de
cerc$ )otul fiind in #iscare* in spatiu nu sint decit linii curbe* linia dreapta nu e2ista$ Din punct de vedere
spiritual o#ul trebuie sa devina un cerc$ Priviti copilul: inainte de nastere el este pliat asupra lui insusi ca un
bul"are$ eti spune ca este o solutie econo#ica pentru a ocupa #ai putin loc inlauntrul #a#ei sale$ 1ste
posibil$$$ si dupa nastere el se redresea'a$ Dar spiritualiceste este invers* el trebuie sa ia for#a cercului adica
sa.si paraseasca constiinta sa personala li#itata* pentru a trai viata cos#ica* viata universala* viata eterna$$$
In realitate ni#eni si ni#ic nu se poate desprinde de viata universala: nici cel #ai #ic fir de praf* nici
cel #ai #ic ato# nu pot scapa vietii cos#ice$ Ruptura se produce nu#ai in constiinta fiintelor si de aici
evident apar tot felul de de'ordini in celelalte planuri$ In #i/locul acestor de'ordini* desi"ur* sinte# #ereu
le"ati de cos#os dar de re"iunile sale inferioare$ Deci sin"urul lucru care ra#ine de facut este de a schi#ba
$) $)
re"iunea* aparta#entul* eta/ul$ Ca intr.o casa de e2e#plu: pute# sa ale"e# locuinta la eta/ele superioare*
pute# cobori la eta/ele inferioare sau chiar in beciuri$ + crede ca pute# sa ne detasa# este o ilu'ie$ Ni#eni
nu a reusit sa se desprinda de influenta fortelor si ener"iilor cos#ice$
Pute# sa schi#ba# conditiile sau re"iunile: #ai favorabile* #ai putin favorabile* dar aceste schi#bari
se produc in constiinta si de acolo peste tot$ De aceea insist: intoarceti.va spre pisc* intoarceti.va spre sursa6 In
fiecare 'i fara incetare* indiferent de preocupari* #incind* pli#bindu.va* lucrind* "inditi.va sa restabiliti
le"atura cu sursa* cu principiul divin care se afla in voi* caci aceasta insea#na a trai viata vesnica$
Nici o carte nu va poate invata adevaruri #ai profunde ca 1van"heliile$ eti raspunde: "-e.a# citit
dar n.a# "asit ni#ic in ele$ De aceea cauta# acu# in alte reli"ii: chine'a* hindusa* /apone'a* #usul#ana$$$"
4ine dar aceasta o faceti pentru ca nu ati inteles ni#ic din ne#asurata intelepciune care se afla in 1van"heliile
scrise pentru voi si cautati lu#ina in alte invataturi ce nu va sint destinate6 Da* sinteti satui de te2te cunoscute*
vreti sa schi#bati putin hrana$ Dar este periculos a o cauta in invataturi pe care nu le intele"eti* care nu sint
facute pentru structura voastra* pentru #entalitatea voastra$ Ceea ce este pentru voi este invatatura lui ?ristos$
Dar nu ati citit.o serios si nici nu ati #editat suficient asupra ei$ Cautati altceva* bine* dar in ce scop, +desea
ur#a# o invatatura orientala pentru a ne #indri in fata altora* a le arunca praf in ochi sau pur si si#plu a ne
sin"ulari'a in fata propriilor nostri ochi$ Dar aceasta nu serveste la ni#ic* aceasta dovedeste doar ca iubi#
e2trava"antele si nu si#plul adevar$ Il parasi# pe ?ristos dar pentru a ur#a pe cine,$$$