Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
................................................................................................................................
................................................................
Drept care s-a ncheiat prezentul process- verbal.
Nume Semnturi
18.CHESTIONAR PENTRU PRINI
1. Spunei cel puin un lucru pe care l-ai descoperit la copilul dvs.?
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
3. Ct timp petrecei zilnic cu copilul/copiii dvs.?
....................................................................................................................................................................................
4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuiilor n contradictoriu cu copilul/copiii dvs.?
a. vestimentaie
b. limbaj
c. anturaj (prieteni)
d. timp liber
e. gradinita.
f. bani
g. altele. Care?....................
5. Cum procedai atunci cnd copilul/copiii dvs. ncalc regulile?
..................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
6. Enumerai cteva recomandri pe care le-ai fcut copilului/copiilor dvs. n legtura cu un stil de via
sntos?
..................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
7.a. Ce-i place copilului dvs. s fac n timpul liber?
...................................................................................................................................................................................
7.b. Alegei una dintre preocuprile de mai sus pe care ai ncuraja-o.
....................................................................................................................................................................................
8. Care sunt activitile familiale pe care ai dori s le fac mai bine copilul/copiii dvs.?
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
edinele cu parinii nu se fac la ntmplare. Ele trebuie susinute
periodic i ori de cte ori este nevoie, dup un plan riguros ntocmit.
Evidena lor se ine ntr-un dosar special. Acesta va conine toate
materialele ntlnirilor cu prinii. El este unul dintre documentele care atest
legtura cadrului didactic cu prinii prescolarilor.
Lectoratele cu prinii se fac tot cu aceast ocazie, iar tema referatelor
prezentate trebuie s fie astfel aleas nct s rspund cerinei de educare a
prinilor, nu numai a elevilor. Subiectele pot fi unele de interes major (de
exemplu, anul trecut am discutat i despre gripa aviar!), de educaie pentru
sntatea familiei i a copilului, n special, ct i subiecte legate de
psihologia copilului, de pregtirea acestuia pentru coal, lecii, etc.
Materialele prezentate la lectoratul cu prinii pot fi susinute i de alte
persoane abilitate invitate de cadrul didactic (psihologi, medici,etc).
Dosarul va conine:
- pagina de titlu a dosarului;
- extras din Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului
preuniversitar (vezi modelul);
- planificarea edinelor cu prinii (vezi modelul). Aici sunt trecute toate
ntlnirile cu prinii, chiar i serbrile colare la care sunt invitai ori
excursiile la care sunt participani.
Pentru fiecare edin este nevoie de urmtoarele documente:
- ntiinare pentru fiecare elev (vezi model);
- planul edinei (rmne la dosar);
- proces verbal semnat de fiecare printe participant (este documentul
care atest prezena prinilor la edin);
- copie dup referatul prezentat la lectoratul cu prinii;
- alte materiale prezentate la edin;
- eventuale fotografii fcute cu aceast ocazie
NU UITAI! Coninutul acestui dosar atest efortul d-vs personal de
atragere a prinilor spre activitatea colar a copilului, ct i legtura
ntregii coli cu familiile elevilor.
Metodologia sedintelor cu parintii la clasele preprimare
Prof. Manolache Elena
La clasele preprimare, poate mai mult decat la ciclurile de invatamant
situate mai sus pe axa timpului, este necesara o relatie sustinuta a gradinitei cu
familia.
Micii prescolari sunt extrem de tare ancorati in mediul familial iar noi
trebuie sa-l continuam la gradinita, facand - acolo unde este necesar - corecturile
deprinderilor gresite aduse de aici, trebuie sa facem mediul precolar cat mai
placut copiilor, fara stres emotional si afectiv. Totodata, trebuie sa-i aratam
micului prescolar diferenta de loc, de situatii, de cerinte fata de cele ale familiei.
Toate aceste continuturi ale vietii copilului de acasa si de la gradinita trebuie
facute cunoscute parintilor deoarece numai impreuna cu ei putem conlucra la
obtinerea rezultatelor pozitive in procesul de invatamant.
Din aceasta cauza intalnirile cu parintii, cate unul, sau cu toti impreuna sunt
necesare.
Pentru o conlucrare fructuoasa cu familia copilului este necesara o
planificare a sedintelor cu parintii. Potrivit Regulamentului prescolar intalnirile
cu parintii trebuie sa aiba loc lunar sau ori de cate ori este nevoie. Este bine sa se
aduca la cunostinta parintilor ca ei sunt obligati a lua legatura cu gradinita,
chiar daca aceasta nu ii solicita.
Planificarea sedintelor cu parintii trebuie sa concretizeze continutul fiecarei
sedinte, perioada cand aceasta va avea loc si, eventual, materialele care vor fi
prelucrate in sedinte.
Continutul primei sedinte cu parintii la inceperea anului scolar trebuie sa
includa, obligatoriu, alegerea Comitetului de parinti pe grupa, care va fi compus
din 3 persoane adica, presedinte si 2 membrii, cat si prezentarea atributiile
acestui comitet. De asemenea, se va prelucra Regulamentul prescolar si se va face o
dare de seama asupra activitatii grupei din anul precedent, planficarea
activitatilor din anul scolar in curs.
Fiecare sedinta cu parintii va contine si prezentarea unui material educativ
pregatit de educatoare. Acest material va avea continutul axat pe relatiile
parintilor cu gradinita, observatii psiho-pedagogice asupra elevilor, indrumari in
educatia copiilor, in pastrarea sanatatii lor fizice si mintale, emotionale.
Pe parcursul sedintelor cu parintii cadrul didactic va face observatii
generale, nu va numi prescolarul in context negativ, va evidentia insa aspectele
pozitive, nominal. Nu avem nici un interes sa jignim parintii, observatiile negative
se vor face in particular, dupa sedinta, sau cu alta ocazie.
Nu se va folosi ocazia Sedintei cu parintii pentru a se cere bani, indiferent
pentru care destinatie. Sumele pot fi cerute doar de Comitetul de parinti, daca se
crede de cuviinta, si aceasta doar pentru dotarea grupei sau a gradinitei sau
pentru oricare motiv instructiv-educativ legat de prescolarii nostri, scop consimtit
de catre toti parintii (exemplu organizarea unei excursii, donatii pentru
ajutorarea unui batran, etc).
Pentru o mai buna desfasurare a sedintelor cu parintii este nevoie ca
evidenta acestora sa se faca intr-un dosar separat. Acest dosar va contine :
planificarea sedintelor cu parintii, materialele prezentate in fiecare sedinta,
procesele verbale ale sedintelor. Este recomandabil ca inaintea fiecarei intalniri cu
parintii sa ne facem un plan de continut, pe puncte, si sa incercam sa-l urmarim in
timpul desfasurarii sedintei. Si aceasta deoarece pe parcursul sedintelor discutiile
pot divaga de la ideea de plecare, fiecare parinte se mai abate de la ideea in
discutie si uitam de unde am pornit si ceea ce urmarim.
Sa incercam, pe cat posibil, ca in timpul sedintelor sa lasam sa vorbeasca
mai mult parintii, pe baza ideilor prezentate de noi. Aflam lucruri noi si
interesante despre prescolarii nostri, despre relatia lor cu familia cat si despre
relatiile lor si ale familiei lor cu ceilalti copii din clasa si cu familiile acestora.
Noutatile aflate ne pot ghida in mai buna cunoastere a elevilor nostri si duc,
implicit, la cai mai bune de rentabilizare a procesului instructiv-educativ al caror
subiect sunt micii scolari.
Titluri posibile de comunicari-referate la sedintele cu parintii :
- Violenta :
- Psihologie, Educatie : Rolul jocului in dezvoltarea emotionala si intelectuala a
copilului , Cei sapte ani de acasa , Cele mai rele sapte lucruri pe care le poti
spune copilului tau , Cum descopera copilul prietenia
REGULAMENTUL
DE ORGANIZARE I FUNCIONARE
A UNITILOR DE NVMNT
PREUNIVERSITAR
- 2005
CAPITOLUL V
PRINII
Seciunea 1
Dispoziii generale
Art.45. (1) Prinii/tutorii legali au dreptul i obligaia de a colabora cu
unitatea de nvmnt, n vederea realizrii obiectivelor educaionale.
(2) Prinii/tutorii legali au obligaia ca, cel puin o dat pe lun, s ia
legtura cu nvtorul/dirigintele pentru a cunoate evoluia copilului lor.
(3) Printele, tutorele legal instituit sau susintorul legal sunt obligai,
conform legii, s asigure frecvena colar a elevului n nvmntul obligatoriu.
Seciunea a 2-a
Comitetul de prini al clasei
Art.46. (1) Comitetul de prini al clasei se alege n fiecare an n adunarea
general a prinilor elevilor clasei, convocat de nvtor/ diriginte, care
prezideaz edina.
(2) Convocarea adunrii generale pentru alegerea comitetului de prini al
clasei are loc n primele 30 zile de la nceperea cursurilor anului colar.
(3) Comitetul de prini al clasei se compune din trei persoane: un preedinte
i doi membri;
(4) Dirigintele/nvtorul clasei convoac adunarea general a prinilor la nceputul fiecrui
semestru i la ncheierea anului colar. De asemenea, dirigintele/ nvtorul sau preedintele
comitetului de prini al clasei pot convoca adunarea general a prinilor ori de cte ori este necesar.
(5) Comitetul de prini al clasei reprezint interesele prinilor elevilor
clasei n adunarea general a prinilor la nivelul colii, n consiliul reprezentativ
al prinilor, n consiliul profesoral i n consiliul clasei.
Art.47. Comitetul de prini al clasei are urmtoarele atribuii:
a) ajut nvtorii/diriginii n activitatea de cuprindere n nvmntul
obligatoriu a tuturor copiilor de vrst colar i de mbuntire a frecvenei
acestora;
b) sprijin unitatea de nvmnt i dirigintele n activitatea de consiliere i
de orientare socio-profesional sau de integrare social a absolvenilor;
c) sprijin dirigintele/nvtorul n organizarea i desfurarea unor
activiti extracolare;
d) are iniiative i se implic n mbuntirea condiiilor de studiu pentru
elevii clasei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuii financiare sau materiale, susin
programe de modernizare a activitii educative i a bazei materiale din clas i din coal.
f) sprijin conducerea unitii de nvmnt i dirigintele/nvtorul n
ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei i a unitii de
nvmnt.
Art.48. (1) Comitetul de prini al clasei ine legtura cu unitatea de
nvmnt, prin dirigintele/ nvtorul clasei.
(2) Comitetul de prini al clasei poate propune, n adunarea general, dac
se consider necesar, o sum minim prin care prinii elevilor clasei s contribuie
la ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei sau a unitii
de nvmnt.
(3) Contribuia prevzut la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea
acesteia nu poate limita , n nici un caz, exercitarea de ctre elevi a drepturilor
prevzute de prezentul regulament i de prevederile legale n vigoare. Informarea
celor implicai cu privire la coninutul acestui articol este obligatorie.
(4) Contribuia prevzut la alin. (2) se colecteaz i se administreaz numai de ctre comitetul
de prini, fr implicarea cadrelor didactice.
(5) Este interzis implicarea elevilor n strngerea fondurilor.
(6) Dirigintelui/nvtorului i este interzis s opereze cu aceste fonduri.
(7) Fondurile bneti ale comitetului de prini se cheltuiesc la iniiativa
acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ nvtorului sau a directorului,
nsuite de ctre comitet.
(8) Sponsorizarea clasei sau a unitii de nvmnt nu atrage dup sine
drepturi n plus pentru anumii elevi.
(9) Se interzice iniierea, de ctre coal sau de ctre prini, a oricrei
discuii cu elevii n vederea colectrii i administrrii fondurilor comitetului de
prini.
PARTENERIATE CU COMUNITATEA LOCALA,
PROIECTE SI PARTENERIATE
EDUCATIONALE LA GRUPA
CALENDARUL EVENIMENTELOR
DATA ZIUA SEMNIFICATIA PROPUNERI DE ACTIVITATE
23
SEPTEMBRIE
ZIUA MONDIALA A
CURATENIEI
Indreptarea atentiei catre
un mediu curat, unde
viata pare mai frumoasa
si mai sanatoasa.
Obisnuirea copiilor cu
curatenia mediului
inconjurator.
-activitati gospodaresti in sala de grupa,
curtea si imprejurimile gradinitei;
-experimente pentru a demonstra poluarea;
-identificarea persoanelor care dauneaza
prin actiunile lor;
-activitati cu parintii: incurajarea parintilor
sa initieze activitati comune cu copiii in
mentinerea curateniei in casa, curte,
imprejurimi;
SEPTEMBRIE
-
OCTOMBRIE
PERIOADA
RECOLTEI
Adunarea recoltei este un
lucru important al
existentei umane.
Multe traditii sunt legate
de culesul viilor.
Participarea copiilor la actiuni de strangere
a recoltelor, de prepararea salatei si a
sucului de fructe si legume;
-jocuri de creatie:La piata, La culesul
viilor, Ziua recoltei
-organizam: Balul fructelor, Balul
strugurilor
04
OCTOMBRIE
ZIUA MONDIALA A
ANIMALELOR
Fiecare animal este parte
importanta si utila a
naturii, de aceea trebuie
sa invatam sa le ocrotim.
Dupa cercetari se pot
face dezbateri impreuna
cu copiii pentru a invata
ce influente au pierderile
unor specii pentru mediul
nostru.
-acumularea cunostintelor despre animale
prin vizionare de filme documentare;
-imagini(enciclopedii)cu animale;
-joc de creatie: Cautarea hranei;
-joc didactic: Cauta puiul;
-povesti, cantace, poezii, zicatori despre
animale;
-desen,modelaj;
16
OCTOMBRIE
ZIUA
INTERNATIONALA
A ALIMENTATIEI
Cunoasterea produselor
ecologice, naturale si a
celor care dauneaza
organismului uman si
care nu trebuie sa se
regaseasca in alimentatia
copiilor, cum ar fi dulciu-
rile in exces sau alimen
tele care contin E-uri.
-actiuni despre alimentatia sanatoasa a
copiilor
ex:Vitaminele contribuie la mentinerea
sanatatii.
1
DECEMBRIE
ZIUA NATIONALA
A ROMANIEI
Importanta cunoasterii
sarbatorilor nationale ale
tarii noastre, tricolorului
si structurii geografice a
Romaniei.
-confectionarea drapelului tricolor;
-sa facem cunostinta cu harta tarii, folclorul
si traditia romaneasca;
-auditie muzicala:Tezaur folcloric.
-vizita la Muzeul Judetean;
-depunere de coroane;
DECEMBRIE SARBATORILE DE
IARNA
Cunoasterea spiritului si
traditiilor Craciunului, a
datinilor si obiceiurilor
de iarna, precum si
placerea de a oferi si
-colinde, poezii , scenete;
-actiuni de binefacere;
-diverse activitati desfasurate parteneriat:
primi cadouri .
01
IANUARIE
ANUL NOU
Anul Nou, prilej de
cunoastere a traditiilor
specifice din diferite
zone ale tarii.
-confectionare:Roata anului
-cunoasterea lunilor;
-expuneri despre perceptia trecerii timpului;
08
MARTIE
ZIUA
INTERNATIONALA
A FEMEILOR
Femeile ocupa un loc
important in societate.
Putem prezenta
activitatile traditionale
ale femeilor si activitatile
de zi cu zi. Formarea
conceptiei despre
sarcinile femeilor.
-vizitarea locurilor de munca a parintilor;
-vizitarea muzeelor cu tematica
Mestesuguri vechi;
-vizionare si convorbire despre poze cu
famila;
21
MARTIE
ZIUA MONDIALA
SOARE - PAMANT
Importanta radiatiilor
solare asupra
organismului uman
-comunicari
-ateliere de lucru
-observatii astronomice si concursuri
tematice
22
MARTIE
ZIUA MONDIALA A
APEI
Importanta apei pentru
viata; cunoasterea
proprietatilor apei si rolul
ei pe pamant; ocrotirea
tuturor organismelor vii
si stoparea poluarii apei.
-concurs de desen :Apa-izvor de viata si
bucurii;
-stiinta:Utilizarile apei; Circuitul apei in
natura; Cum sa economisim apa?;
-experimente privind poluarea apei, efectele
apelor poluate, starea fizica a apei;
-dramatizare :Izvorul;
-observarea apei (paraurilor)in imprejurimi
si mentinerea curateniei;
17
APRILIE
ZIUA MONDIALA A
SANATATII
Sa mentinem sanatatea
este un lucru foarte
important. Cheia menti
nerii sanatatii este sa
ducem o viata sanatoasa,
pentru care bazele se pun
de la o varsta frageda.
-intalnire cu cadre medicale;
-plimbari, drumetii;
-prepararea salatelor din fructe, legume;
APRILIE SARBATOAREA
PASTELUI
Sarbatorile Pascale:
Invierea si simbolul
reinnoiri. Traditii de
Paste si Incondeierea
Oului de Paste.
-conversatie despre viata lui Isus;
-intmplari ,povesti, cantece despre iepuras;
-activitai practice: Ornamente pentru masa
de Paste;
-incondeierea oualelor cu diferite tehnici;
18
APRILIE
ZIUA MONDIALA A
OCROTIRII
MONUMENTELOR
ISTORICE
Cladirile vechi intaresc
identitatile culturale.
Putem indrepta atentia
copiilor spre protejarea si
conservarea constructii
lor vechi si a
monumentelor
-vizitarea orasului;
-excursii;
-legende;
-ocrotirea monumentelor istorice;
22
APRILIE
ZIUA PAMANTULUI
Multi factori daunatori
influenteaza sanatatea
mediului.Este important
sa cunoastem acesti
-observari realizate prin plimbari, excursii;
-discutii privind impiedicarea factorilor
daunatori ai planetei si a mediului
inconjurator;
factori pentru a-i putea
preveni.
-excursii si picnic-uri organizate cu parintii,
fara omiterea curatarii locurilor dupa
plecare;
10
MAI
ZIUA PASARILOR
SI A ARBORILOR
Mediul viu inconjurator
are un rol hotarator
pentru a mentine viata.
Pentru ocrotirea lui e
nevoie sa-l cunoastem.
Un semnal pentru cei
care ucid in masa arbori
fara sa planteze in
schimb nimic:
Padurea este plamanul
verde al omenirii, pe care
trebuie sa-l lasam
mostenire urmasilor
nostri.
-observari ,cercetari in urma plimbarilor;
excursiilor in parc, in padure, pe langa lac,
etc
-poezii, cantece, povesti, jocuri de miscare
cu continut tematic;
-jocuri dramatice;
-antrenarea in activitati de sadire de puietii
achizitionati de la pepiniera si urmarirea
indeaproape in viitor a dezvoltarii
copaceilor;
31 MAI ZIUA MONDIALA
IMPOTRIVA
FUMATULUI
Fumatul dauneza grav
sanatatii si totusi in
acelasi timp numarul
fumatorilor creste.
Formarea copiilor in a se
opune viciilor, fapt care
le va influenta pozitiv
viitorul
-realizarea unor afise si expunerea lor la
vedere;
-consultarea cadrelor medicale;
01 IUNIE ZIUA
INTERNATIONALA
A COPIILOR
-intreceri sportive
-efectuarea desenelor pe asfalt;
-confectionarea unui album cu copiii lumii;
-expozitie de desen;
-concurs de poezii consacrate copilariei
fericite;
05 IUNIE ZIUA MONDIALA A
MEDIULUI
Importanta protejarii
zonelor aride care
acopera mai mult de 40%
din suprafata Terrei.
-confectionarea afiselor cu continut tematic;
-vizionare de filme cu continut tematic:
Cocoselul neascultator;
-colectarea deseurilor din materiale
reciclabile ;
19.. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL
AVIZ DIRECTOR
(MODEL)
TITLUL PROIECTULUI
PARTENERIAT N EDUCAIE : GRADINITA FAMILIE
COMUNITATE
Motto: Spune-mi i o s uit. Arat-mi i poate n-o
s-mi amintesc. Implic-m i o s neleg
(proverb american)
Argument
Totul educ : oamenii, lucrurile, fenomenele, dar n primul rnd i n cea mai mare msur,
oamenii. Intre acetia primul loc l ocup prinii si educatorii
A.S.Makarenko, Cartea pentru prini.
ntlnirile tipice cu prinii nu abordeaz ntotdeauna problemele, oferind prinilor puine
anse de a cunoate profesorii elevilor i problemele colii. De aceea, trebuie pus accent pe activiti
de cunoatere interpersonal pentru a crea un cadru de siguran i pe strategii de desfurare a
acestora ct mai variat i accesibil.
Ca urmare, acest proiect, si propune s dezvolte competene de lucru cu familia elevului i s
rspund nevoilor de comunicare, relaionare, construire de echipe, cooperare, motivare i implicare.
Scopul proiectului
- Optimizarea relaiei coal-familie-comunitate, n aa fel nct elevii s obin singuri succesul.
Obiective
- Realizarea unor cercetri pentru dignosticarea relaiei coal-familie;
- Identificarea instrumentelor de comunicare coal-familie;
- Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional;
- Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia;
- Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor;
- ncurajarea voluntariatului ; atragerea prinilor ctre activiti din lumea colii.
- Realizarea unei reviste educative pentru
prini
o Grupul int
- prinii grupei
- prescolarii grupei
- -educatoarele
o Locul i perioada de desfurare
Gradinita pp nr. 36, Timisoara
Parcursul anului colar
Colaboratori
- Director, prof. profesor psiholog , poliia de proximitate, preot (prof. de religie) educatoarele
grupei , prini.
Mod de realizare
Nr.
Crt
Activiti Forma Responsabil Perioada
1 1.Prinii se ntorc lagradinita
Alctuirea Comitetului de Prini
2.Ce pot face prinii la gradinita?
-Dezbatere
-Lectorat
educatoare
2 1.Discuii informale asupra Regulamentului de
ordine interioar i a documentelor precolare
2.Ce pot face prinii acas?
3. Copilul ,copia prinilor
-Informare
-edin cu prinii
-Lectorat
director
educatoare
3 1.Elaborarea unui chestionar pentru prini
privind colaborarea gradinita-familie
2.Rugciune sau cum i vd copiii pe prini
3. Interactiunea prini-copii
-atelier de lucru
-dezbatere
prof. psiholog
4 1.Aplicarea chestionarului i interpretarea
rezultatelor
2.Cum, ce, ct tiu copiii notri?
3. Naterea Domnului colinde, poezii
-Chestionar
-activitate deschis
-Serbare
prof. psihoped.
educatoare
director
5 Consilierea prinilor n cazul apariiei unor
crize n familie care pot influiena progresul
colar al prescolarului
prof. psiholog.
educatoare
preot
6 1.Violena n gradinita i n familie
2. Nu violenei n familie; povestiri ale
copiilor despre anumite aspecte care
influeneaz viaa copilului
3.Sfaturi pentru o viata fr de pcate
-dezbatere
-seminar-dezbatere
educatoare
elevi , printi
poliist de
proximitate
preot
7 1.Activitate de voluntariat: Mn de la mn
2.Amenajarea unei minibiblioteci n sala de
grupa
3.Consiliere individual,prini,elevi, proiect
4. Copilul este copia parintilor sai
- aciune de recondiionare i
colectare de cri pentru
lectura suplimentar
- studiul de caz
prini
copii
educatoare
8 1.Sala de grupa miniexpoziie de lucrri ale
prescolarilor i nu numai
2.Ziua portilor deschise
3.De ziua mamei - scenete,cntece, poezii
- expoziie de lucrri
-activitate comuna*
parinti/copii
-serbare
prini
elevi
educatoare
invitai
9 1.A fi printe e uor, dar nu e simplu
2. Profesia de printe -O zi din viaa unui
printe
-dezbatere
-mprirea de pliante
-Invitat la discuii - un
printe
prof. psiholog
prini.
10 1.Pregtirea copiilor pentru viaa
-dezbatere - invitat
-lectorat
prof. psiholog
prini
educatoare
Materiale
- chestionare
- referate (lectorate)
- materiale informative (Regulament colar, brouri, pliante, afie etc.)
- program calculator pentru tema Violena n coal i n famile
- alte materiale de pe internet
o Finanarea activitilor
- Comitetul de prini
- Sponsori
o Popularizarea proiectului
- pliante pentru prini, elevi i profesori
FINALITATEA
- Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional;
- Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia;
- Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor;
- ncurajarea voluntariatului ;
- Atragerea prinilor ctre activiti din lumea gradinitei
- Realizarea unei reviste educative pentru prini.
11 1. Ziua copilului ,Desene pe asfalt
2.Prezentarea revistei
3.Concluzii despre derularea proiectului
-serbare
-activitate comuna prini-
prescolari,
-dezbatere
educatoare
Presedinte c.p
UN COD DE VI A: DATORI I LE MELE FA DE COPI L
Copilul este o persoan: l respect.
Copilul se minuneaz: l ajut s caute frumosul.
Copilul este curios: vorbesc cu el.
Copilul caut un model: sunt pentru el un exemplu.
Copilul i descoper corpul: i art c sntatea este o for.
Copilul se ndoiete de el nsui: i dau ncredere n el.
Copilul vrea s fie independent: l invit s fie responsabil.
Copilul i afirm personalitatea: l ajut s se cunoasc.
Copilul se gndete doar la el: l nv s descopere societatea.
Copilul are nevoie de un ideal: l ajut s ofere un sens vieii sale.
mi pare aa ciudat
C avem atta vreme pentru ur,
C viaa nu-i dect o pictur
ntre acest moment i cellalt,
i e neneles de trist
C nu culegem flori,
C nu privim la cer mai des,
C nu iubim
Noi, care att de repede murim.
(Cocteau)
32. CURRICULUM VITAE
Numele si prenumele:...
Data i locul naterii.
CetaeniaStarea civila...
Domiciliul stabil.
Stagiul militar(efectuat/neefectuat)..grad
ProfesiaFuncia..
Locul de munc..
Studii absolvite..
.
Titluri tiinifice/diplome..
.
Experiena profesional/Responsabiliti:
Unitatea Perioada Funcia Statut/responsabiliti
Publicaii(colaborri)..
..
Activiti metodico-tiinifice
..
.
.
.
Activitatea de perfecionare continu:
Stagiul/furnizorul de
formare
Perioada Nr. Ore/Nr. credite Certificat/Adeverin
Alte aptitudini(hobby)
.
Data: Semntura:
. NOUL DOOM
1.Desprirea n silabe
se accept fie desprirea pe baz de pronunare, fie dup structur, innd seama de elementele constitutive, n
special prefixe : in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic
se respinge a doua posibilitate cnd conduce la secvene care nu sunt silabe : nevr-al-gi-e
2.Scrierea unor cuvinte i locuiuni
pronumele i adjectivele negative se scriu ntr-un cuvnt : niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio,
vreunul, vreuna
se scrie ntr-un cuvnt odat n locuiunile odat ce i odat cu
3.Articularea termenilor strini
se menine regula din DOOM 1 dup care substantivele mprumutate se articuleaz ca de obicei n limba romn,
prin alipire direct, dac partea final a cuvntului se pronun aa cum se scrie : bosul/ bossul, brokerul/ brokerii,
dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile.
scriem cu cratim dac partea final se pronun altfel dect se scrie : cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul,
show-ul
4.Variante literare libere
uzul a impus n noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu form tip unic pn acum : antete/
anteturi, amanete/ amaneturi, cpune/ cpuni ( fructe), cearaf/ cearceaf, ciree/ cirei ( fructe), coperte/ coperi,
corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptn/ pieptene, sandvici/ sendvi, tobogan/
topogan, tumoare/ tumor.
statutul de variante libere le confer dreptul s circule i s fie corecte ( literare ) n egal msur
5.Forme vechi, forme noi
DOOM 2 elimin o serie de forme ieite din uz sau mai puin frecvente : anacoluturi/ anacolute, algoritme/
algoritmuri, anghin/ angin, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/
monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie.
se renun de asemenea la formele lungi de tipul dezagregheaz, pstrndu-se de regul formele scurte : dezagreg,
evapor, ignor, ndrum, perturb, secret.
au fost nlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensmnturi, ziler ) cu formele
impuse de uz : aragaze, foarfec foarfeci, magazioner, marfar, recensminte, zilier.
6.Forme i sensuri noi
vise( imagini din somn) ~visuri (aspiraii)
nseamn( constituie) ~nsemneaz ( noteaz)
emisie ( emitere) ~ emisiune(program RTV)
frecie ( masaj) ~ friciune ( frecare, conflict)
pate ( de ficat) ~ pateu ( produs de patiserie)
se nregistreaz cuvintele : compleu ( costum), geac/ geci , item/ itemi/ itemuri/ iteme, elemeni, baloi, robinti,
strate, subansamble
verbul absolv ~ iart, absolv ~ termin o coal
7.Intrri noi
cele mai multe sunt achiziii recente cu precdere din engleza american : brand, broker, dealer, fitness,
font,hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend, etc.
8.Adaptri
este vorba de adaptarea termenilor strini la sistemul limbii romne : body-guard/ bodigard, cockteil/ cocteil,
derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizz
9.Variante verbale libere
pentru infinitiv se accept variantele : a cementa/ a cimenta ( a trata dinii), datora/ datori, decofeiniza/
decafeiniza, freciona/ friciona, ncarna/ incarna, ncorpora/ incorpora, pricopsi/ procopsi, rabata/rabate,
rencarna/ reincarna, zbrli/ zburli.
pentru indicativ : biciuiete/ biciuie, biruiete/ biruie, cheltuiete/ cheltuie, chinuiete/ chinuie, mntuiete/
mntuie, se strduiete/ se strduie, se destinuie/ se destinuiete, dibuie/ dibuiete, huiduie/ huiduiete,
nvrte/ nvrtete, anticipeaz/ anticip, demarcheaz/ demarc, inventeaz/ invent, se ngmfeaz/ se
ngmf, nvemnteaz/ nvemnt, nvolbureaz/ nvolbur, nvie/ inviaz, reanim/ reanimeaz, chioapt/
chiopteaz.
10. Alte variante libere
acont/ aconto, bulgr/ bulgre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou, lca/ loca,
piunez/ pionez, poliloghie/ polologhie, solilocviu/ soliloc, tract/ tractus, zi/ ziu
forme de plural : cicatrice/ cicatrici, debuee/ debueuri, jersee/ jerseuri, regale/ regaluri, slogane/ sloganuri,
torente/ toreni, vopsele/ vopseluri
n formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi : mbrcmintei/ mbrcminii, savoarei/
savorii, o form unic pentru : corabiei, igncii, rncii, feii ; fa-fae ( feii)
11.Locuiunile pronominale de politee
adjectivele posesive : ta , sa, voastr, pronumele : lui, ei, lor, din componena locuiunilor pronominale de
politee se scriu cu liter mare : Cuvioia Ta ( Sa, Voastr), Cuvioiile lor, Domnia Ta, Eminena Sa etc.
12. Prim-ministrul
primul element rmne neschimbat : prim-ministrul, prim- minitrii, prim-procurorul, prim-procurorii, prim-
secretarul, prim-secretarii Informaii sintetizate de pe www.didactic.ro
CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE
ab-o-ri-gen
ab-ro-ga
ad-op-ta
ad-um-bri
an-al-fa-bet
an-or-ga-nic
ant-arc-tic
bin-o-clu
de-scri-e
de-spre
dez-a-cord
dez-ac-ti-va
dez-a-m-gi
dez-ar-ma
dez-a-van-taj
di-spe-ra
drept-unghi
dez-e-chi-li-bra
dez-in-for-ma
dez-um-fla
din-a-poi
hand-bal
ex-a-cer-ba
ex-or-bi-tant
fi-ind-c
gol-a-ve-raj
ib-i-dem
i-gno-ra
in-a-bil
in-de-scrip-ti-bil
in-e-dit
in-e-cu-a-i-e
in-e-fi-ca-ce
in-e-gal
in-e-pu-i-za-bil
in-e-vi-ta-bil
in-ex-pli-ca-bil
in-i-mi-ta-bil
in-u-til
in-o-por-tun
in-sig-ni-fi-ant
in-u-man
in-o-fen-siv
in-a-bor-da-bil
in-ac-cep-ta-bil
in-a-dec-vat
in-ad-mi-si-bil
in-apt
n-a-poi
n-a-ri-pa
n-ar-mat
jert-fa
man-o-pe-ra
m-ri-ni-mi-e
mez-a-li-an-
miz-an-trop
mon-o-clu
ne-vral-gi-e
om-o-nim
par-o-nim
pa-opt-ist
ped-i-a-tru
pen-um-br
port-ar-m
prim-or-di-al
pro-gnos-tic
prunc-u-ci-de- re
psih-a-na-list
psih-i-a-tri-e
re-sta-bi-li
re-strn-ge
re-struc-tu-ra
re-trans-mi-te
sand-vici
sin-o-nim
sin-u-ci-de-re
sub-li-ni-a
sub-or-do-na
sub-ur-ban
tot-u-na
trans-fer
tran-sil-v-nean
trans-mi-te
trans-por-ta
trif-tong
tri-unghi
vrst-nic
. ORTOGRAME
1. i pare ru c-ai plecat? 1. Am vzut doi cai.
2. Vd c-i o pdure mare. 2. Am umblat pe multe ci.
3. Zisei c-ar fi bolnav. 3. Aho! car nebun, aho!
4. Vezi d-ta c-a fi suprat? 4. -un ca mare de vnzare.
5. Tu ce-ai visat? 5. Bea ceai de mueel.
6. Cred c-or fi buni. 6. Cntau doina in cor.
7. Pe cel de-al doilea l-am luat. 7. Pe deal se vede cabana.
8. Te rugm, du-ne la film! 8. S-au format dune de nisip.
9. Furnica l-a ascultat. 9. Dup sol urmeaz la.
10.Dac le-i duce i le dau. 10.Ai patru lei?
11.M-ai rpus, leule! 11.Luna mai bine ai venit! Bate rufele cu un mai
12.N-ai ce-i face. 12.Dulce va doini din nai
13.N-a face aa ceva... 13.El ne va fi na.
14.Ne-a culcat pe cuptor. 14.Iarna viscol, nea, asta-i ara...
15.Ne-am pierdut. 15.Eti neam cu el?
16.Aurul tu ni-l despoi! 16.Fluviul Nil e mare!
17.N-or avea cui da. 17.Nici un nor vzduhul n-are.
18.-a plecat... 18.Sare pe a.
19.-al nostru a rcit. 19.E cu al la cap legat.
20.-ale mele toate-s rele. 20.Era legat la ale.
21.Cnd te-i trezi din somn... 21.Pupza din tei.
22.V-ar asculta... 22.Zidarul aduce var.
23.Acum vi-i vremea. 23.A ruginit frunza din vii.
24.Da ce-a fost aici, copile? 24.Albina cea bun zboar.
25.Ce-i Costic? 25.Puse cei trei duli de paz.
26.Dup ce-l ascult atent... 26.Eu sunt lupul cel btrn.
27.Eu l-a ine i l-a crete 27.E un biat la.
28.L-ai cutat? 28.Ce pai lai...
29.M-oi face de rs. 29.Ai obrajii moi.
30.N-oi fi aa bleg. 30.Orae noi.
31.Dac vi-i vorba aa... 31.oricel cu ochii vii.
32.S-a nfuriat. 32.Vine mama sa.
33.S-i aduc fata mpratului. 33.Prietenilor si le spune.
34.L-or fi auzit? 34.Privete la lupta lor.
35.N-oi fi aa bleg. 35.Vine la noi.
36.V-oi zidi pe voi v-oi zidi de vii. 36.Ce e cu voi?
37.C d-oi sta a m mnia... 37.Doi oameni se certau.
38.Mi-i foame! 38.Mii i mii de grne
39.Incepu a-i spune... 39.Ai vzut tu singur!
40.De-a czut, ajut-l! 40.Nici gnd s-l dea.
41.I-a fost frig. 41.Ia acum carul si pornete.
42.I-au udat si i-au plivit. 42.Cinii dup ei se iau.
43.M-or face de rs. 43.Mor de sete!
44.P-un lac se plimbau gtele. 44.Pun rechea la gura scorburii.
45.S-ar bucura btrnul. 45.Apoi sar n ograd.
46.i-i de ajuns! 46.Tu le ii pe toate.
47.Nu v-a fost dor de ara voastr? 47.Lupul se va arta.
48Vi-i frig? Vi-i geamul spart? 48.S vii degrab.
49.V-oi zidi pe voi,v-oi zidi de vii 49.Voi fi cinstit.
50.Cred c-am visat. 50.Te cam grbeti.
51.M-ai rpus, leule! 51.i ce hor mai jucar.
52.L-a aruncat n mare. 52.Ea nu mai st la noi.
53.I-ar fi fost de ajutor. 53.Eu priveam, iar el m certa.
54.S-au frecat cu zpad. 54.O cprioar sau un cerb...
55.Da ce-a fost aici, copile? 55.Cea! Joian!
56.Mi-au nflorit lalelele. 56.Miau! Miau!
57.M-or face de rs. 57.Mor, mor, mor...
58.N-a venit s ne ajute. 58.Na! satur-te!
59.Ne-a culcat pe cuptor. 59.Nea, Zurzan!
60.n ziua aceea se adunau fetele. 60.Oamenii aceia s-au dus.
61.Plata e aceeai. 61.Aceiai copii i vd,in fiecare zi.
62.Altdat venea cu plcere. 62.O s-i spun alt dat.
63.S-mi dai caietul c altfel... 63.Avei i alt fel de cri?
64.E mai bun dect o fat. 64.De ct timp nu l-ai mai vzut?
65.A fost demult un tat... 65.Dar l uitasem de mult.
66.Rup numai o bucat de pine. 66.El nu mai pierde timpul...
67.A fost odat o feti... 67.Mai citi o dat povestea
nvadelatoate
(din lirica norvegian)
nva de la AP s ai statornic drum,
nva de la FLCRI c toate-s numai scrum
nva de la UMBR s treci i s veghezi
nva de la STNC cum neclintit s crezi !
nva de la SOARE cum trebuie s-apui
nva de la PIATR ct trebuie s spui
nva de la VNTUL ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de linitit s treci.
nva de la TOATE, cci toate-i sunt surori,
Cum treci frumos prin via,cum poti frumos s
mori.
nva de la VIERME, c nimeni nu-i uitat
nva de la NUFR, s fii mereu curat
nva de la FLCRI ce-avem de ars n noi
Inva de la APE s nu dai napoi,
nva de la UMBR s fii smerit ca ea
nva de la STNC s-nduri furtuna grea
nva de la SOARE ca vremea s-i cunoti
nva de la STELE c-n cer sunt multe oti !
nva de la GREIER, cnd singur eti, s cni
nva de la LUN s nu te nspimni
nva de la VULTURI cnd umerii i-s grei
i du-te la FURNIC s vezi povara ei !
nva de la FLOARE s fii ginga ca ea
nva de la MIEL s ai blndeea sa
nva de la PSRI s fii mereu n zbor
nva de la TOATE c totu-i trector !
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci
S-nvei din TOT CE PIERE, cum s trieti n
veci .
COPACUL FERICIRII
Zmbeste tuturor
Construiete un album de familie
Numr stelele . Imit o persoana pe care o iubeti.
Sun-i amicii. Spune-i cuiva ,,Mi-e dor de tine!
Vorbete cu Dumnezeu . Redevino ....copilul de altdat
Sari coarda . Uit cuvntul ,,ranchiun. Spune ,,DA
ine-i promisiunile . Rzi! Cere ajutor , Schimb-i pieptntura
Fugi.......Cnt.........Aminteste-ti de o aniversare . Ajuta un om nevoias.
Termina un proiect . Gandeste! Iesi pentru a te distra. Ofera-te voluntar.
Daruieste-ti o baie cu spuma. Fa cuiva o favoare . Asculta cantecul greierilor.
Viseaza cu ochii deschisi . Inchide televizorul si vorbeste. Fii amabil!
Da-ti voie sa gresesti. Iarta! Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare.
Demonstreaza-ti fericirea. Fa un cadou. Accepta un compliment. Priveste o floare
cu atentie. Interzice-ti sa spui ,, Nu pot ! vreme de o zi. Traieste-ti clipa! Continua
o traditie a familiei . Incepe o alta zi. Azi nu iti fa griji ! Practica curajul in lucrurile mici . Ajuta un vecin la greu. Mangaie un copil care sufera. Asculta un prieten.
Priveste fotografiile vechi. Imagineaza-ti valurile marii. Joaca-te cu jucaria ta
de plus. Da-ti voie sa fii simpatic. Saluta-ti primul noul vecin.
Fa-l pe cineva sa se simta bine-venit. Promite cuiva ca il vei ajuta.
Convinge-te ca nu esti singurul. Lauda intreit o fapta buna.
Primeste in sufletul tau si in casa ta un catel de pe strada
Hraneste-l!Vorbeste-i!Pastreaza-l!
Sterge lacrimile de pe un obraz.
Cumpara-ti o ciocolata
Imparte-o cu un
Pofticios. Fii iar
curios.Descopera
un lucru nou,
ceva frumos,
ceva interesant
Da-te in leagan
Citeste o poveste
Povesteste-o unui
copil.Scrie o poezie
Daruieste-o ,,jumatatiitale
Stai drept. Sadeste un copac
Multumeste-le dragilor tai profesori
Sadeste si tu un arbore al vietii in inima si sufletul cuiva.
MIC GHID AL EDUCATORULUI
CULTIVAT SI DEVOTAT
1 ) . Optiunea tanarului pentru profesia de educator sa fie facuta la varsta cand vocatia il orienteaza fara riscul de a-si fi gresit alegerea.
2 ) . Constientizarea rolului si responsabilitatilor profesiei de educator prin cunoasterea codului de ontologie specific.
3 ) . Desfasurarea activitatii in mod creator , competent.
4 ) . Spirit deschis catre perfectionare si innoirea modelelor de actiune socio-profesionala.
5 ) . Consumator inteligent de cultura si creator de valori culturale autentice.
6 ) . Implinirea aspiratiilor prin efort si inteligenta , realizarea de sine , ca fiinta rationala , lucida , critica , echilibrata , in tot ce intreprinde.
7 ) . Formatie intelectuala de rang superior in care stiinta , arta morala si justitia sa-i defineasca personalitatea.
8 ) . Mare capacitate de expresie verbala / nonverbala care denota cultura si civilizatie.
9 ) . Intelect suplu si permeabil , spre a nu lasa loc pentru clisee , dogme , fixisme.
10 ) . Cultivarea civismului , a spiritului cooperant , a prieteniei sincere si durabile.
11 ) . Respect fata de semeni , fata de copii , coparticipant la viata comunitatii profesionale si a cetatii.
12 ) . Apararea prestigiului si onoarei profesiei prin conduita exemplara in toate imprejurarile.
MOMENTE N VIA
Sunt momente n via cna i-e att de dor de cineva nct i vine s-l scoi din visele tale i s-l mbriezi cu adevrat.
Cnd o u se nchide, alta se deschide; dar sunt di cnd rmnem atta timp privind una nchis nct nu putem vedea toate celelalte care sunt
deschise pentru noi.
Nu te ghida doar dup aparene, te pot nela. Nu cuta bogia, inclusiv i asta dispare.
Caut acea persoan care s te fac s zmbeti, e suficient un zmbet ca s se fac lumin ntr-o zi ntunecat.
Gsete acea persoan care s-i fac inima s zmbeti.Viseaz la ceea ce vrei s visezi.
Du te acolo unde vrei s mergi. F ceea ce vrei s fii.ai doar 1 via i 1 oportunitate pentru a face tot ceea ce vrei i-i propui.
Sper s ai suficient fericire pentru a te face dulce ;
suficiente ncercri pentru a te face puternic ;
.suficiente necazuri pentru a rmne uman ;
suficient speran pentru a te face i a fi fericit.
Cel mai fericit nu este neaprat cel care are ce-i mai bun din toate , ci cel ce tie ce-i mai bun din tot ceea ce-i iese n cale.
Un viitor strlucit se va baza ntotdeauna pe un trecut uitat. Nu vei putea merge nainte pn cnd nu vei lsa n urm eecurile i suferinele trecute.
Cnd te-ai nscut, tu plngeai iar ceilali zmbeau.
Triete-i viaa astfel nct atunci cnd se va sfri tu s zmbeti.
Nu socoti anii, numr amintirile !
O zi fericit !
Pentru a conduce bine un copil, trebuie sa-l intelegi bine
H.Walton
Orice educatie trebuie sa fie autoeducatie. Adultul, educatorul trebuie sa sprijine acest proces de desavarsire a copilului prin
libera manifestare a sa .
Constantin Harly
DECALOGUL TACERII
1 ) . Taci , daca nu ai de spus ceva valoros .
2 ) . Taci , atunci cand ai vorbit destul .
3 ) . Taci , pana cand iti vine randul sa vorbesti .
4 ) . Taci , atunci cand esti provocat .
5 ) . Taci , cand esti nervos si iritat .
6 ) . Taci , cand intri in Biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi
7 ) . Taci , cand pleci de la Biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit .
8 ) . Taci , cand esti ispitit sa vorbesti .
9 ) . Taci , cand esti ispitit sa critici .
MENIU PENTRU FIECARE ZI
Dou lingurie de rbdare, O ceac de buntate, Patru linguri de amabilitate,
Un pic de speran O doz de credin. Adugai mult ngduin, Puin
pruden, Cteva fire de simpatie,
Un mnunchi din acea plant rar care se numete umilin. Condimentai
totul cu bun-sim,
Lsai s se coac la foc mic i vei avea O ZI BUN.
10 ) . Taci , cat ai timp sa gandesti inainte de a vorbi .
Interviu cu Dumnezeu -
de Octavian Paler
-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci..zise Dumnezeu.
-Daca ai timp. am raspuns eu.
Dumnezeu a zmbit, spunnd:
-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu a raspuns:
-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tnjesc sa fie copii; c si pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi si cheltuiesc banii ca sa-si refaca
sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar
fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
-Ca un parinte, care sunt cteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le nvete copiii Tai?
-Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om
bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele;
sa invete ca doi oamnei se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit;
sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.
-Multumesc pentru timpul acordat... am zis umil. Ar mai fi ceva : ce ai dori ca oamenii sa stie ?
Dumnezeu m-a privit zmbind i a zis:
-Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna
Mesaj din partea copiilor ctre cei mari
Spui c sunt viitorul: nu m terge din prezent.
Spui c sunt sperana pcii: nu m mpinge n rzboi.
Spui c sunt promisiunea binelui: nu m ncredina rului.
Spui c sunt lumina ochilor ti: nu m abandona ntunericului.
Nu atept s-mi oferi doar pinea: d-mi lumina i experiena.
Nu doresc doar afeciunea ta : te implor s m educi cu dragoste.
Nu-i cer doar jucrii: ii cer exemple i cuvinte bune.
Nu sunt un simplu ornament n drumul tu: sunt cineva,
ce bate la ua n numele lui Dumnezeu.
nva-m ce e munca, umilina, rugciunea i iertarea.
Instruiete-m, ndrum-m, ajut-m s fiu bun i drept.
Corecteaz-m cnd e nevoie... chiar dac m vezi suferind.
Ajut-m, azi, pentru ca mine s nu fie prea trziu.
n loc de concluzii :
Nu merge naintea mea , pentru c s-ar putea s nu te pot urma .
Nu merge n urma mea , pentru c s-ar putea s nu te pot ghida .
Mergi alturi de mine i fii prietenul meu .
Gndurile unui dascl.....
Eu cred c, Dumnezeu,
dup ce a isprvit facerea lumii, a chibzuit...
i a chibzuit mult pn a dat omenirii cea mai nobil profesie,
care este aceea de dascl, modelator de mini i suflete.
Deseori le spun colegilor mei, c noi dasclii,
trebuie s fim mndri i fericii,
deoarece
pe tot parcursul
carierei (35-40 ani)
materia
prim a activitii noastre
este tinereea.
Multe din acestea au fost inspirate i prelucrate de pe adresele de internet:
www.edu.ro www.referate.ro
www.didactic.ro www.google .ro
ROMNIA
MINISTERUL EDUCAIEII, CERCETRII SI TINERETULUI
www.clopotel.ro
Paginile 25, 26 i 27 aparin doamnei nvtoare Codu Maria de la coala Grumzeti
Pag . 32,34 si 52 apartin domnului director de la scoala Draganesti Vasile Predoaia
Se acord doamnei ..........................pentru o viata dedicata invatamantului.
Scoala va fi mai saraca fara sprijinul si daruirea dumneavoastra.
Sa ramaneti mereu aceeasi distinsa doamna si anii ce vor urma sa fie incununati de
sanatate, pace si liniste in suflet, iar drumul sa va fie presarat cu florile
recunostintei noastre.
Au fost alaturi de dumeavoastra colegii: