Introducere in Radiestezie

INTRODUCERE IN RADIESTEZIE
Scurt istoric, definitii, cunostinte generale specifice si necesare

Radiestezistului
Radiestezia este cunoscut din antichitate, chiar din preistorie. Sub aspect
geografic, radiestezia sub diferite forme era cunoscuta pe toate continentele. n jurul
anului 1750, abatele francez de Bouily sistematizeaz informaiile despre fenomen !i d
numele acestei !tiine potri"it uzantelor "remii.
#timologia cu"$ntului pro"ine din limba greac, unde radios % radiaii !i esthesia
% sensibilitate.
&batele de 'ouil( este considerat printele radiesteziei )n *rana, ar cu cel puin
+ societi de radiestezie si sindicat national al radiestezistilor din 1954 . Vezi si articolul din rev.
Radiestezia nr.1 la adresa de web : http:www.!eocities.co"srrbuzaupublicatii.ht"
#nstru"entele radiestezice $olosite in vre"urile vechi erau toia!ul% pendula% nuiaua bi$urcata
de alun% etc.&eseori radiestezi'tii au $ost apropia(i conduc)torilor sau au $ost respectati de
co"unitatile locale in cadrul carora traiau si activau.
Definiie: Radiestezia este fenomenul n cadrul cruia un sistem viu
(vegetal, animal, uman etc.) recepioneaz prin intermediul
extrasensibilitilor sale un semnal inforenergetic (i.e.) i
reacioneaz la decodificarea semnalului respectiv.
Sistemele "ii umane pot prestabili diferite tipuri de reacie la decodificarea
anumitor semnale, decodificare adus )n plan con!tient prin mi!carea unui instrument
ajutator.
*iste"ele vii neu"ane se "ani$esta nespeci$ic + prin neliniste% a!itatie, sau con$or" unor
co"porta"ente prestabilite prin codul lor !enetic - sobolanii ies din !alerii inaintea alunecarilor de
teren si a cutre"urelor% cainii urla $ara rost% unii pesti se ridica la supra$ata apei si chiar sar a$ara
din acvariu ..
Semnalele inforenergetice specifice anumitor obiecte ,surse de semnal- se gsesc
)n oceanul informaional )nconjurtor. .rice sistem "iu are, )n afar de ni!a sa biologic,
o ni! inforenergetic care este cu at$t mai "ast cu c$t structura noesic a sistemului
"iu respecti" este mai puternic/e"oluat.
/isele in$orener!etice ale $iintelor din o anu"ita zona se intrepatrund% $iind
traversate -si a$ectate. de diverse se"nale in$orener!etice. #nsasi nisa ie a altei $iinte
este o sursa de se"nal.
0ceste nise ie nu au $or"e stabile si un sunt li"itate la cele 4 di"ensiuni
cunoscute 1izicii. /oesicul u"an poate "odela $or"a si di"ensiunea nisei ie proprii.
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 1 / +0
Semnalul inforenergetic recepionat !i decodificat se afl )n interiorul zonei de
acti"itate e<trasenzorial a sistemului "iu respecti", adic )n ni!a sa inforenergetic.
Definiie= Nia inforenergetic reprezint spaiul n care putem produce
influene i din care primim influene din punct de vedere
inforenergetic.
Definiie= Semnalul inforenergetic este format dintr-o cantitate de
informaii (Q
i
), organizat n algoritmi mai mult sau mai puin
compleci (Q
alg
), totul implementat ntr-un suport energetic (Q
e
).
0cest suport poate $i de natur) $oarte divers) -"ecanic)% ter"ic)% subtil)%
poten(ial electric% "a!netic etc..
ntre!are= >um reacioneaz un om )n mod prestabilit?
Orice radiestezist porne"te de la pre#iza c$ "tie e%act ceea ce caut$, c$ poate
g$si "i decodifica se#nalul inforenergetic al lucrului c$utat &sursa de se#nal'(
)entru aceasta, orice operator radiestezist *"i presta!ile"te ce anu#e *n #i"carea
instru#entului s$u *nsea#n$ DA "i ce anu#e *nsea#n$ NU(
E%e#plu: 2n siste" binar% cu ansa% 93 spre podul pal"ei 4nsea"n) &0% iar 93
spre e5terior 4nsea"n) /6.
ondiia esenial ca s putem msura este obiectivismul total.
#ste foarte important sa ne detasam complet de orice implicatii rationale sau
sentimentale ale masuratorii pe care o facem. &aca intr,un caz speci$ic nu pute"% ru!a" un alt
radiestezist sa "asoare pentru noi.
7and "asura"% trebuie sa "asura" si atat.-ca orice aparat de "asura.. /6 trebuie
sa ne !andi" la ni"ic altceva si "ai ales nu trebuie sa interpreta" in vre,un $el
rezultatele. &upa ce ter"ina" de "asurat% ave" tot ti"pul din 8u"e sa ne !andi" ce
insea"na ceea ce a" "asurat.
0n"estigaia cu 9 alternati"e ,:&/@1, S1S/A.S, B/7- este cea mai simpl )n
radiestezie !i se nume!te in"estigaie )n sistem binar. ;entru orice fel de msurtoare,
trebuie s prestabilim un algoritm de decodificare ,dac :&, ansa mea se mi!c )ntr7un
anumit fel-.
!lgoritmul de decodificare se refer strict la semnalul inforenergetic
al sursei de semnal cutate.
3rebuie sa fim foarte atenti pentru a ne concentra la perceperea semnalului ie al
sursei pe care "rem sa o in"estigam, sa nu ne lasam perturbati in timpul masuratorii de
di"ersele ,si tot mai multe7le- semnale ie parazite care ne tra"erseaza nisa ie. :e
asemenea trebuie sa ne stabilim clar si e<act ce anume "rem sa aflam despre acea sursa
de semnal. 95ista se"nale parazite care sunt tri"ise de $iinte -cu trup sau "ai ales $ara. care au ca
scop sa ne $aca sa !resi" "asuratorile% scopul ur"arit $iind acela de a ne pierde increderea in
radiestezie...
:ri"ele servicii per"anente de radiestezie or!anizata au $ost 4n$iin(ate 4n cadrul ;ehr"acht,
ului% 4n ti"pul celui de al doilea r)zboi "ondial% odat) cu intrarea 4n criza de "aterii pri"e. 2ntre
altele% radiestezia a $ost $olosit) 'i 4n lupta de rezisten() -1ran(a% *erbia. pentru a deter"ina pozi(ia
depozitelor de ar"a"ent% a convoaielor 'i a trupelor. 0cest $apt este posibil prin tehnica de
biodetec(ie. #n ti"pul razboiului din Viet/a"% ar"ata *60 avea specialisti radiestezisti cu care
localiza tunelurile si capcanele instalate de partea adversa.
#n *patiul Ro"anesc activitatea <$antanarilorde detectie a apei potabile a $ost recunoscuta si
$olosita din cele "ai vechi ti"puri de co"unitatile locale -obsti satesti..
Definiie= Biodetecia reprezint stabilirea unui ung"i cuprins ntre o
#$irecie %# i direcia pe care se afl sursa de semnal cutat, n
contextul n care v&rful ung"iului respectiv coincide cu poziia
operatorului radiestezist.
&irec(ia 3 se stabile!te )n funcie de un reper fi< ales aleatoriu, sau se poate fi<a
cu ajutorul busolei sau al altor instrumente, put$nd fi orientat ctre nordul geografic,
magnetic etc.

0
Reper

.p
1
:up ce s7a stabilit :irecia 0, se parcurge ,se baleiaz zona de in"estigaie- cu
instrumentul radiestezic !i, conform unei codificri propice, se stabile!te direcia pe care
se afl sursa de semnal cutat. C$rful ansei Dse agaD de o direcie. Se noteaz unghiul
,- format fa de :irecia 0.
. metod mai e<act de determinare a poziiei unei surse de semnal este
bioloca(ia. &ceasta se realizeaz cu ajutorul a 9 biodetecii.
0 0E
Reper
1
Reper
9
SS3 % surs de semnal teluric
SS3 E

.p
1
.p
9
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag + / +0
;rima biodetecie se e<ecut la fel ca anterior. >ea de a doua se "a face dintr7un
alt punct, denumit operator 9, )n sens opus fa de prima.
7ele doua biodectii pot $i e5ecutate de aceeasi persoana in "o"ente de ti"p di$erite dar cat
"ai apropiate% sau de doua persoane di$erite.
Sursele de semnal teluric ,SS3- reprezint surse de semnal ne"ii . 95ista "ulte alte
surse de se"nal nevii.
9le constituie obiectul principal de studiu pentru practicantii incepatori ai radiesteziei

Instru#ente radiestezice
n general, instrumentele radiestezice se bazeaz pe linii geometrice simple !i pe
simetrie.
>aracteristica de baz a instrumentelor radiestezice este cea a unui echilibru
precar )ntr7o poziie fi<. 5aterialele se pot alege dup stiinta, posibiliti, gust etc.
=oia!ul este unul dintre primele instrumente radiestezice folosite. Se folose!te
inut )n echilibru !i c$nd se )nclin spre dreapta )nseamn :&, iar c$nd se )nclin spre
st$nga )nseamn @1. *e $oloseste in !eneral in e5plorari e5ecutate a$ara% radiestezistul se pli"ba
incet pe terenul de e5plorat si ur"areste "iscrea indusa instru"entului.
/uielu'a de alun ,sau orice alt lemn elastic-. Se tensioneaz
)ntre palme, iar apoi radiestezistul )!i propune ca nuielu!a s
z"$cneasc )ntre palmele sale ca rspuns la )ntrebarea pe care
o pune. 9ra unealta clasica a
<$antanarilor din "ediul rural de
altadata din 9uropa si de la noi.
Vezi pictura <0llustration dE&gricola
:e re metallica
, anul 155F - . 0lustratia este de pe
site7le francez
http=//GGG.e7"o(ance.com/dossier
/radiesthesie.htm
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag H / +0
1urcu(a din le"n a fost folosit de *i"un *i"eon, care trasa
contururile unor zcminte de iei pentru co"pania petrolier) 0stra.
1or"a este dezvoltata din nuielusa de alun clasica bi$urcata.
H5750 cm
50 cm
:endulul sideral este un instrument radiestezic foarte sofisticat, folosit )n special
)n *rana. *irul fle<ibil se nume!te bra al pendulului. Se consider c braul este scurt
dac este mai mic de 90795 cm !i lung dac dep!e!te aceast lungime. @u se
recomand ca braul pendulului s fie mai lung de I0 cm, pentru c de"ine incomod.
Jreutatea poate a"ea orice form= mrgic, cilindru, con, titirez, spiral etc. 6nii autori
reco"anda ca !reutatea sa $ie con$ectionata din cristal de stanca > sau din veri!heta
pacientului. *ub aceasta ulti"a $or"a este destul de $recvent intalnit si in Ro"ania.
Kcristalul trebuie curatat de amprente ie straine radiestezistului. ? alternativa "ai scu"pa
dar cu "ai putine riscuri pentru incepatori este ar!intul. /u se reco"anda $or"e asi"etrice sau cu
directii pre$erentiale de $recare cu aerul ,de e5 "onede, .
:endulul cu probe reprezint o e"oluie a pendulului sideral. Jreutatea are o
ca"itate cu un flacon ce conine un e!antion din materialul cutat. *e $oloseste pentru
cautari de "inereuri si de pertol. &e re!ula se lucreaza deasupra unei harti.
Ba!hetele 4n $or") de 8 se folosesc )n perechi sau doar una singur. >odificarea
se face cu condiia ca sursa de semnal s fie pe direcia bisectoarei unghiului .
Ba!hetele 4n $or") de 8 sunt $olosite 4n special 4n nordul 9uropei 'i 4n *60. 9le se rotesc liber in
"ana% care cuprinde latura "ica a 8,ului. :entru asi!urarea rotatiei se $olosesc la!are de alunecare
realizate din esente di$erite de le"n. /u le reco"and pe cele cu rul"enti.
Czut de sus

5$na radiestezistului
Ba!hetele cu probe funcioneaz similar pendulului cu probe. ntr7o ca"itate
pre"zut cu un capac e<ist o prob din materialul cutat.
>apac
;rob
Ri!la =urenne este o rigl centezimal, cu 9 talere la capete. & fost in"entat de
contele de 3urenne, care dorea s afle mai mult dec$t rspunsuri )n sistem binar.

A 0 10 90 +0 H0 50 F0 70 I0 L0 100 +
Rigla 3urenne se folose!te pentru comparaia procentual dintre 9 surse de
semnal cu caracteristici asemntoare.
E%e#plu= :entru co"pararea a @ buc)(i de "inereu% se $olose'te o prob),"artor%
ce reprezint) etalonul 4n investi!a(ia respectiv). ?bli!a(ia radiestezistului este
aceea de a co"para probele de "inereu si"ilar e5trase din teren 'i de a nu le
accepta decAt pe cele care au cel putin BC din bo!)(ia probei,"artor. :entru
aceasta% se a'eaz) proba,"artor pe talerul 0% iar proba din teren se a'eaz) pe
talerul B. *e $olose'te un instru"ent aDut)tor -ans)% pendul% ba!hete etc... *e
parcur!e ri!la =urenne cu ansa% de la 3 la 133% $olosind un al!orit" de tipul
Ansa mea se aga NUMAI de valoarea de pe rigla Turenne ce reprezint
proporia procentual a puritii probei din teren fa de proba-martor.
Se folose"te neap$rat cu,-ntul NU.AI( 3rebuie s !tim c$t mai multe despre
obiectul cutat. #n$or"atiile trebuie sa $ie accesibile /oesicului -subconstientului. si nu
constientului,rational -biosic.. /u "asura" dupa ce a" tocit toata noaptea docu"entatie despre
"ineralul cautat E
Fori'ca inductoare este un instrument radiestezic mai puin folosit. >onst )ntr7
un stati" pe care se a!eaz un ac, iar pe acesta este o elice )ntr7un echilibru foarte precar.
7o"pensatorul Faury este foarte puin cunoscut. /u se 'tie ce are 4n)untru% sau pe ce
principiu $unc(ioneaz). :ractic% este un pupitru la care lucreaz) un operator care 4'i pli"b) "Ana
deasupra unei zone izolate cu cauciuc.
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag F / +0
&cord brut &cord fin
0nsa 'i raportorul folosite de scoala dl. 7laudian &u"itriu.

Varfuri foarte bine ascutite
I710 mm

H0 mm

I mm
70 mm
9

m
m
Este i#portant$ planeitatea "i ascui#ea picioru"elor, pentru ca suprafaa
de contact cu degetele s$ fie c-t #ai #ic$ ,scade fora de frecare-. &nsa poate fi
confecionat din oel, cupru, alam, argint etc.
Recomand e<ecutia ansei din sarma oteloasa ,adica sarma de arc- cu diametrul de
0.F 2 0.I mm. *ar"a de $ier "oale nu este buna de ni"ic. Fai subtire este prea elastica. Fai
!roasa este prea !rea. /u reco"and cuprul. 9ste $oarte "oale% si trebuie $olosita sar"a !roasa - peste
1.@ "" . care este "ult prea !rea. #n plus % se toceste repede la var$uri. *ar"a de ar!int tare este
buna% dar scu"pa.*e poate $olosi sar"a de otel ino5% este utila "ai ales pt. "asuratori in "ediu salin.
:e Grupul de discutii este un scan al ansei "ele.
0nse si raportoare se vand de catre diversi intreprinzatori de ocazie in preaD"a salii unde se
tin cursuri *RR in perioada cand sunt cursuri de !rd1. Va reco"and sa cu"parati% sar"a oteloasa se
!aseste !reu si e destul de !reu "odelat -trebuie incinsa $ara $oc% intre de!ete% pt. cine intele!e si
poate..... *ar"a oteloasa ast$el prelucrata isi pastreaza $or"a si nu ru!ineste.
Raportorul se confectioneaza din carton sau plastic. :oate $i si i"a!inea de "ai sus
trasa la i"pri"anta si atasata de un carton. :imensiunile sunt 4%1+71Hcm , h%77Icm .
:e verso este indicat sa se ataseze o iconita cu chipul lui #isus sau al *$intei 1ecioare.
95isau cu ani in ur"a niste calendare editate de B?R care aveau e5act di"ensiunile necesare....
:entru a se pastra curat% raportorul se plasti$iaza sau se pune intr,un plic pe "asura
lui% croit din plastic transparent. 0cesta il si ri!idizeaza .
Cand #asura#, ,erticala ce trece prin cele / picioru"e ale ansei tre!uie s$
treac$ prin centrul raportorului( 0-rful ansei tre!uie s$ fie *ndreptat c$tre 1( )rin
ur#are, ,-rful ansei circul$ de la 1 la 211( Dac$ ne codific$# incorect, ,a trece de
211(
#ndicatorii chi"ici sunt di"er!i compu!i chimici care )!i schimb caracteristicile,
)n funcie de modificrile sau strile operatorului radiestezist.

Clasificarea surselor de se#nal
Definiie= Orice discontinuitate *ntr3un #ediu o#ogen reprezint$ o surs de
semnal inforenergetic(
:up natura lor sursele de semnale ie se clasifica in=
7 Surse de semnal telurice ,SS3-
7 Surse de semnal "ii ,SSC- 7 Cegetale
7 &nimale
7 1mane
7 &ltele 7 5icroorganisme
7 #ntiti
7 Surse de semnal astrale ,SS&-. Sunt la suprafaa astrelor sau chiar astrele )nsele.

:up amplasament sursele de semnale ie se clasifica in=
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag I / +0
7 Surse subterane !i subac"atice
7 Surse aflate la suprafaa pm$ntului !i apei
7 Surse aeriene ,)n atmosfera terestr-
:upa starea de agregare sursele de semnale ie se clasifica in=
7 Surse solide
7 Surse lichide
7 Surse gazoase
7 Surse plasmatice
7 Surse subgra"itaionale, dar controlate ,string-
Clasificarea radiesteziei
:up modul de biolocaie !i biodetecie=
&. :up distana dintre sursa de semnal !i operatorul radiestezist
1- Radiestezie fcut )n limita capacitii de cuprindere a nisei inforenergetice
9- 3elebiodeterminri infoenergetice
'. :up mijlocul de deplasare al operatorului radiestezist
1- .peratorul radiestezist este stationar -in picioare sau sezand , pe un scaun sau pe o
supra$ata plana. 9ste cel "ai raspandit caz in special in cadrul radiesteziei biolo!ice.
9- ;e mijloace auto si fero"iare K
+- ;e mijloace na"ale K
H- ;e mijloace aeriene K
5- ;e mijloace subac"atice K
> 95ecutarea de "asuratori de pe o plat$or"a in "iscare creste riscul de erori prin
$aptul ca nisa ie a operatorului este strabatuta cu "are viteza de diverse perturbatii stationare $ata de
sol. &e ase"enea $unctionarea "otorului si tensionarea variabila a ele"entelor caroseriei introduc
paraziti ie supli"entari. ?peratorului i se cere o $oarte buna putere de concentrare.
F- ;ietonal, cu o "itez mai mic de 9 Mm/h ,plimbare lent-.9ste cel "ai raspandit
caz in cadrul radiesteziei $izice % atunci cand operatorul cauta **= direct in natura .
@u se recomand ,nu se pot face- msurtori corecte )n timpul unei deplasri cu
"itez relati" mare fa de o surs de semnal aflat la o distan relati" mic. 0ceasta
sustine teoria e5istenteieteruluica "aterie si a ideii ca acesta are "asa ne,nula ....
S7a constatat c o persoan antrenat poate face msurtori prin orice fel de
blindaje fizice. @u este cunoscut o barier fizic s poat opri un semnal
inforenergetic. 95ista insa unde care pot bloca sau perturba $unctionarea corecta a creierului u"an
- in$rasunete% unde cu $recventa sub @3 hz% $olosite de servicii secrete si ar"ate inca din ti"pul celui
de,al doilea razboi "ondial... 7ea "ai periculoasa este $recventa de H hz% care poate provoca chiar
"oartea..
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag L / +0
3elebiodeterminri sau emisii de natur inforenergetic se pot face la distane
uria!e. 2n cadrul "isiunii spa(iale 0pollo 14 a avut loc un contact telepatic de @4 hzi 4ntre doi so(i
dintre care unul era la bordul navetei% iar cel)lalt 4ntr,un batisca$ ce a $ost coborAt pe $undul Gropii
Farianelor. /u a putut $i deter"inata o viteza de propa!are a se"nalului. &ile"a daca aceasta viteza
este in$erior,apropiata de Viteza 8u"inii sau "ai "are ca ea ra"ane deoca"data solutionabila doar
prin accesarea 0rhivei 0I0*#79 ...
.etode de cercetare radiestezic$
Indiferent de #etod$, e foarte i#portant$ acurateea algorit#ului de
cercetare
Caut NUMAI ,
Caut apa NUMAI potabil etc.
1- Fetoda p)tratelor succesive. Se )mparte zona de in"estigat )n suprafee mai mici. Se
intr pe r$nd cu ansa )n fiecare suprafa !i ne codificm ca aceasta s se mi!te atunci
c$nd gsim sursa sau cand trecem pe deasupra locului unde aceasta este cel mai aproape
de noi .

9- Fetoda spiralelor succesive . Se parcurg spirale concentrice deasupra zonei de
in"estigat .
+- Fetoda dru"urilor succesive . Se imparte zona in fasii cu o latime con"enabila si se
parcurg in lung.
H- Fetoda central). >onst )ntr7o biodetecie pornind din centrul ptratului. Se baleiaz
)n sensul acelor de ceasornic, apoi )n sens trigonometric.
5- Retr$ngerea ariei de in"estigare. &propierea de surs. 3rasarea conturului sursei de
semnal cutate
;entru a restr$nge aria de cercetare, se fac H biodetecii succesi"e, c$te 9 din c$te
un punct diferit, biodetecii ce au drept scop delimitarea direciei pe care se afl
tangentele la conturul sursei, care trec prin punctul )n care se afl operatorul radiestezist.
R
1
% rele"ment 1
R
9
% rele"ment 9
R
+
% rele"ment +
R
H
% rele"ment H
R
1
R
+

R
9
R
H
.p
1
.p
9
Sursa de semnal , de e<. &pa -
&. &lgoritm= Ansa mea indic NUMAI direcia pe care se afl prima tangent la
conturul sursei pe care o !nt"lnesc.
'. &lgoritm identic ca mai sus pentru a doua tangent la surs. &poi se procedeaz
identic din punctul opus ,.p
9
-.
>. ;entru apropierea de surs= dup ce s7a localizat zona unde se afl sursa !i se face o
biodetecie suplimentar pentru stabilirea direciei de deplasare, ne apropiem de sursa de
semnal cu urmtorul algoritm= Ansa mea !#i modific treptat poziia de la drept !nainte
ctre $% pe msur ce m apropii de conturul sursei #i va face &'ACT $% fa de
direcia drept !nainte !n momentul !n care verticala ce trece prin picioru#ele ansei
(!neap( conturul sursei respective)
:. 3rasarea conturului sursei. ;entru aceasta, se schimb algoritmul folosit anterior, cu
urmtorul algoritm= Ansa mea indic direcia de deplasare pentru trasarea conturului
acestei surse* !n condiiile !n care verticala ce trece prin picioru#ele ansei NU
prse#te acest contur.
:eterminarea conturului unei surse de semnal subterane se poate face at$t )n teren
c$t !i pe planuri sau hri, , cu condi(ia ca acestea s) $ie realizate la o scar) "ai "are de 1@5.333. JJJ de ce .
F- :eterminarea distanei p$n la un SS3 cutat. 5etoda triangulaiei
&
SS3 zid sau gard prin care @1 C#:#5 si
nu a"em "oie sa partundem dincolo de el ...

a b
d
.p
1
.p
9
Se determina directiile tangente la SS3 si apoi se face putina trigonometrie . @e ajutam
e"entual de o bucata de creta si de un raportor normal , cu 93 % nu cel de radiestezie ... -.

:eoarece .p
1
B .p
9
B & % 1I0 %N & % 1I07 ,.p
1
B .p
9
-

>onform teoremei sinusurilor, a/sin .p
9
% b/sin .p
1
% d/sin &

>e !tim? d, sin & etc. 3rebuie s aflm a !i b. Oi atunci,

a % sin .p
9
< d/sin &, b % sin .p
1
< d/ sin &
:aca e prea greu cu trigonometria, merge si cu geometrie simpla si desen e<act la scara.
9 "ult "ai usor....

Starea Read4
#ste starea de lucru specific )n radiestezie !i inforenergetic, stare )n care
operatorul radiestezist trebuie s intre pentru a lansa la ni"elul subcon!tientului su
algoritmul de lucru formulat anterior )n mod con!tient ,raional-. n Poga se nume!te
stare &lfa.
#ste o stare de semicon!tien, )n timpul creia renunm la orice preocupare
raional, ne armonizam )ntreaga fiin, singura acti"itate con!tient rm$n$nd
urmrirea desf!urrii algoritmului indus.
Te5nic$6 )entru intrarea *n starea Read4, se reco#and$ o inspiraie profund$
&dar nezgo#otoas$', dup$ care intr$# *ntr3o scurt$ apnee &ne ine#
respiraia'( In ti#pul inspiratiei spune# #ental algorit#ul &sau il citi#'( Ne
tine# respiratia pana cand ,arful ansei s3a sta!ilizat ,fara a e<agera Q-. @1 se
spune algoritmul cu "oce tare. @e pierdem concentrarea ...
>and e<piram ansa re"ine la "aloarea zero. Suntem astfel pregatiti pentru o noua
masuratoare.
Te5nica6 )entru #asuratori cu ansa, se apuca ansa cu #ana dreapta 7 si se
tine intre !uricele degetelor #are &gros' si #i8lociu &unii folosesc aratatorul,
dar nu este !ine pozitionat('
Ansa TRE+UIE sa stea cu a%a picioruselor pe 0ERTICA9A si sa se poata
roti li!er in 8urul a%ei sale.
Carfurile ansei trebuie sa fie foarte ascutite. &ceste "arfuri foarte ascutite au 9
roluri=
1- Rolul de lagar fizic. >u cat sunt mai ascutite, cu atat suprafatza de frecare este
mai mica si ansa se roteste mai usor.
9- Rolul de a ne impiedica sa strangem degetele prea tare si sa blocam astfel
rotatia ansei. 4a incepatori "arfurile produc durere suportabila in timpul masuratorii. Ca
"eti obisniui sa masurati si cand nu "eti mai strange e<agerat ansa, nu "eti mai simti
durere. Sunt rara cazurile de producere de intepaturi in buricul degetului. :e regula
acestea se "indeca repede si fara pericol deoarece cand masuram zona mainii acti"e este
puternic energizata.
K 7riteriul este "ana pe care ave" in "od natural #9*#R9 9/9RG9=#70 . 8a dreptaci
aceasta "ana este dreapta. 8a 6/## stan!aci este "ana stan!a.
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 1+ / +0
>and masuram cu ansa si raportorul , ansa se tine in mana dreaptaK ca mai sus si
raportorul in mana stanga, orizontal . Suntem atenti sa tinem "arfurile "erticale ale ansei
e<act deasupra originii scalei raportorului. Raportorul se poate si aseza pe o suprafata
plana , masa, birou , etc-.
@u este important daca stam in picioare sau sedem pe un scaun. >oloana
"ertebrala trebuie tinuta drept. >oncentrarea mentala este pe algoritm si concentrarea
fizica pe "arful ansei.
)ro!le#a6 >and facem masuratori cu ansa si raportorul este ne"oie ca rezultatele
masuratorilor sa fie notate pe hartie. @u este practic ca dupa fiecare masuratoare sa lasam ansa
din mana, sa luam creionul si sa scriem "aloarea masurata, apoi sa luam din nou ansa in mana
si sa efectuam urmatoarea masuratoare. Sunt trei solutii .
1- 0n"atam sa scriem si cu mana stanga.
9- Rugam pacientul sa scrie ceea ce masuram , dandu7i cu aceasta ocazie si minime e<plicatii
cu pri"ere la ceea ce masuram. >and masuram pentru noi , putem apela la o cunostinta
compatibila ie cu noi, interesata de acest fel de cunoastere.
+- 1tilizam un reportofon, sau alt aparat de inregistrare audio, si "orbim in timp ce masuram. #
mai dificil de urmarit pentru tras concluzii.
?B* 1. si @. sunt "ai bune. 9u va reco"and si utilizez scrierea cu "ana stan!a -a" invatat
asta special pt. radiestezie.

E%erciiu= Ansa la 1(
Algorit#6 Ansa mea a+unge la ,%% c"nd am intrat perfect !n stare -ead..
Repetam acest e<ercitiu de cate"a ori, pana obser"am ca ansa se deplaseaza la 100
RhotaratS , fara ezitari si se opreste e<act acolo. :aca ansa depaseste "aloarea 100,
masuratoarea nu are nici o rele"anta, este absurda , deci total grasita . #ste de preferat o
masuratoare la care ansa se opeste la LI si se ambitioneaza sa stea acolo , obser"am in acest
caz mici "ibratii care arata o masuratoare stabila -.
@u se e<agereaza cu timpul cat asteptam in apnee ca ansa sa se stabilizeze. 0n nici un
caz apneea nu trebuie sa ne determine cresterea pulsului. 0n timpul masuratorilor radiestezice
pulsul scade la F0 2 70 iar tensiunea arteriala la 19 / F , dupa antrenament -...
Sub nici un moti" @1 incercam sa influentam rational masuratoarea Q
Tipurile de radiestezie
1- Radiestezia $izic) presupune e<istena unei surse de semnal delimitate )n spaiul fizic,
surs ce poate fi detectat de operatorul radiestezist.
1&. 3eoria radiati" asupra radiesteziei afirm c )n structurile fizice e<ist
capacitatea de a emite radiaii ,semnale- ce pot fi detectate. .rice agresiune sau tensiune
direcionat asupra unui obiect face ca acest obiect s emit un semnal caracteristic
agresiunii sau tensiunii la care a fost supus. :e cele mai multe ori, semnalul
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 1H / +0
inforenergetic rezultat ca urmare a modificrilor agresi"e din materie are un caracter
noci" din punct de "edere inforenergetic.
:ute" vedea transpunerea in $recventa lu"inii vizibile a acestor tensiuni indoind o ri!la din
"aterial plastic tinuta la lu"ina puternica sau soare si privind oblic prin ea.
=oate ele"entele de constructie realizate din "ateriale co"pozite etero!ene - de e5 betonul
armat . sunt solicitate puternic datorita !reutatii proprii si al dilatatiilor i"piedicate. &in aceasta
cauza cat si datorita $or"elor coltoase - din proiectare% din e5ecutie,chiar "ascate estetic , % sau din
deteriorare, crapaturi% $isuri , % aceste structuri e"it $asii de radiatii "ale$ice - nocive . .
1'. Sistemele "ii emit campuri , unde - biologice care de asemenea pot fi detectate de
operatorul radiestezist. 0cestea sunt "ai usor de "asurat si /6 sunt nocive. #n !eneral campurile
emise de fiintele vii au caracter benefic sau neutru pentru operatorul radiestezist)
1iinte vii sunt si plantele -inclusiv $ructele si se"intele. ca si ouale crude. 0cestea sunt "ai usor de
"asurat% neavand capacitate de "iscare proprie....
9- Radiestezia "ental) presupune o e<perien mai mare deoarece, de cele mai multe
ori, sursa ori nu e de natur material, , adica se a$la in arhiva 0Kasica sau este vorba de
in$or"atii pe care le pri"i" de la &ivinitate sau de la 9ntitati 7onceptuale Bene$ice - ori se afl
mult )n afara puterii de percepie senzorial. n ambele situaii, este necesar o
capacitate de concentrare deosebit. n acest tip de in"estigaie rezultatul este obinut )n
urma acti"itii subcon!tientului, care joac at$t rol de receptor, c$t !i de emitor.
>on!tientul nu are dec$t rol de traductor al mesajelor transmise de subcon!tient.
Teoria infor#aional$ asupra radiesteziei
n 1ni"ers e<ist o banc de date unde este stocat informaia legat de orice
sistem "egetal, animal, uman etc. - *iste"ul Lo!a nu"este aceasta banca de date < arhiva
0Kasica..
Subcon!tientul operatorului radiestezist face o operaie de Dcall memor(D, )n urma
creia prime!te informaia ce "a fi decodificat de con!tient.
&ccesul la banca de date este diferit de la o persoan la alta. :epinde de ni"elul
e"oluti" !i de c$t de pregtii suntem pentru a afla anumite ade"ruri. , :aca nu a"em
acces la o anumita informatie , simtim aceasta. @1 *.R3&30 &>>#S14 QQQ Va e5puneti
la nu"eroase riscuri % printre care: caderi de "e"orie% caderi de concentrare% blocari ale capacitatii
de a $or"a al!orit"i% intrarea <pe $ir a unor 9ntitati /oesice Fale$ice care ne trans"it "esaDe $alse%
9=7 -. 4a )nceput a"em dreptul la )ntrebri simple. - atentie% e5ista si intrebari si"ple care
presupun accese inalte ......
Condiia operatorului radiestezist
;entru msurtori !i in"estigaii corecte, operatorul radiestezist trebuie s aib
lini!te sufleteasc, un echilibru psihic !i spiritual deosebit !i )ncredere )n ceea ce face.
3rebuie de asemenea sa nu fie implicat afecti" prea mult in ceea ce masoara.
'olile psihice sunt de fapt boli suflete!ti.
3rebuie )nlturate DbruiajeleD ,K"orbrie, Ksurse de semnal cu efect noci"7de e<.
tele"izorul, SS3 de la colturi, cabluri de inalta tensiune, motoare sau generatoare
industriale de curent electric, Kemisia unor g$nduri rele chiar remanenta in locul in care
au a"ut loc conflicte intre oameni , Kpri"iri insistente etc.-.
Codul etic al operatorului radiestezist
Orice aciune tre!uie diri8at$ nu#ai spre +INE(
Definiie= Orice acu#ulare de energii, infor#aii "i algorit#i din acea
categorie de energii, infor#aii "i algorit#i care *ntrein ,iaa *nsea#n$
/IN&( ,:ac nu !tim definiia, retrogradm cu un grad.7 "alabil pt cursantii SRR...-
:ac in"estigm starea sntii unei persoane )n prezent comparati" cu un
moment din trecut, "om a"ea=
5
3
1
5
;
1
, unde=
T
e1
, T
i1
, T
alg1
T
e9
, T
i9
, T
alg9

5
3
1
% moment trecut
5
;
1
% moment prezent
T
e1
% cantitate de energie
T
i1
% cantitate de informaie
T
alg1
% cantitate de algoritmi
T
e9
7 T
e1
% T
e
T
e
N 0
T
i9
7 T
i1
% T
i
:ac T
i
N 0 %N '0@#
T
alg9
7 T
alg1
% T
alg
T
alg
N 0
T
e
U 0
:ac este in"ers, !i T
i
U 0 %N RV1
T
alg
U 0
T
e
% 0
:ac T
i
% 0 %N RV1, pentru c nu s7a acumulat nimic.
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 1F / +0
T
alg
% 0
T
e
U 0 T
e
N 0
:ar dac T
i
% 0 %N '0@# si T
i
N 0 %N RV1 acu#ularea de algorit#i
T
alg
N 0 T
alg
U 0 e #ai i#portanta decat
acu#ularea de energie
n !una desf$"urare a proceselor ,ieii, ine# cont, *n ordine ierar5ic$, *nt-i
de co#ple%itatea algorit#ic$, apoi de cantitatea de infor#aii "i a!ia la sf-r"it de
cantitatea de energie(
.peratorul radiestezist trebuie s fie modest, s )!i cunoasc bine limitele.
@u se "or comunica rezultatele msurtorilor precogniti"e ,mai ales c$nd au aspect negati"-
dec$t )n mod selecti" !i cu mare atenie, fr sa minim....
Dup$ fiecare #$sur$toare, *i #ulu#i# lui Du#nezeu c$ ne3a a8utat, fc$ndu7
ne semnul crucii.
Ecuaia realit$ii
Definiie= -ealitatea este alc$tuit$ din totalul infor#aiilor acu#ulate cu
a8utorul organelor de si#(
T
i1
% cantitatea de informaii obinute "izual
T
i9
% cantitatea de informaii obinute auditi"
T
i+
% cantitatea de informaii obinute tactil
T
iH
% cantitatea de informaii obinute olfacti"
T
i5
% cantitatea de informaii obinute gustati"
R % T
i1
B T
i9
B T
i+
B T
iH
B T
i5
:l. >laudian :umitriu a determinat radiestezic c informaiile dob$ndite
e<trasenzorial sunt de circa L5071000 de ori mai numeroase dec$t informaiile dob$ndite
cu ajutorul organelor de sim. Oi atunci,
R % T
i1
B T
i9
B T
i+
B T
iH
B T
i5
B T
i e<trasenzorial dob$ndit
*ormula aceasta se refera la realitatea comple<a, din 51430C#RS .
>ifra se refera la informatiile dobandite e<trasenzorial de oameni 0@030&30 care in
afara de initiere au cunoastere specifica 0# si o mai si aplica ... .
;entru oamenii neinitiati cifra este in jur de 9 , 0.5 2 70 -.
#n !eneral oa"enii de stiinta nu recunosc in public ca pri"esc in$or"atii prin cai
e5trasenzoriale . 7u toate acestea "aDoritatea descoperirilor stiinti$ice au $ost intai intuite ....
Indicele de sensi!ilitate al operatorului radiestezist(
Definiie= Indicele de sensibilitate al unui operator radiestezist este dat de
#$ri#ea unui ung5i cuprins *ntre o perpendicular$ la sol ridicat$ de pe
conturul unei surse de se#nal su!terane "i tangenta la o funcie f ce trece
prin punctul din care se ridic$ perpendiculara(
& &D ' 'E &E
f & % locul unde ansa )ncepe
s )!i schimbe poziia
&7', 'E7&E % zon de semnal
"ariabil
tg,f- '7'E % zon de semnal
constant ,ansa
rm$ne la L0-
1nghiul arat c$t de sensibil este operatorul radiestezist !i "ariaz )n funcie de
parametrii si personali.
:arado5: 7u cAt o surs) subteran) e la o adAnci"e "ai "are% cu atAt ea poate $i
perceput) de la o distan() "ai "are.
&D
n plan rsturnat=
'E

' 11 m

9I m
15 m
+F m
&
:e e<emplu acum !tim c de la 15 m simim o surs la ad$ncimea de 11 m.
3abel de radiestezie=
0 1 9 + H 5 F 7 I L
0
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 1I / +0
10 11
90
+0 9I
3abelul trebuie refcut periodic, de c$te ori apar erori mai mari de un metru.
&ficiena operatorului radiestezist se e%pri#$ cu a8utorul unui raport
procentual N care are la nu#$r$tor nu#$rul de #$sur$tori e%acte, la nu#itor
nu#$rul de #$sur$tori efectuate, totul *n#ulit cu 211(
@ % nr. msurtori e<acte W 100
nr. msurtori efectuate
Scala ,aloric$ unic$ folosit$ *n inforenergetic$(
Definitie 6 n inforenergetic$ se folose"te pentru raportare o scar$ ,aloric$
centezi#al$, pe care ,aloarea de 0, reprezint limita minim a !eneficit$ii "i a
eficienei ad#ise(
;$n la I1 @1 a"em "oie s lucrm pentru alte persoane.
0 0@S1*0>0#@3 I1 I7 LF LI 100
suficient bine foarte bine e<cepional
Algorit#ul de codificare3decodificare( Sc5e#a !loc
SS3

1. 0@*.R5&X00 F. '.>.*. '.>.*. % bioc$mpuri fizice
#<trasensibiliti
9. 5#5.R0#
+. R&X01@#
H. R#&:P 5. S1'>.@O30#@3 7. .RJ&@# :# S05X
&;&R&3 4.>.5.3.R
I. >.@O30#@3
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 1L / +0
Algorit#ii de lucru &2' sunt for#ulai con"tient "i sunt alc$tuii din
infor#aii pe care le depozit$# *n #e#orie &/'( )entru for#ularea algorit#ilor ne
folosi# de raiune &:'( Operatorul radiestezist intr$ *n stare Read4 &;' pentru a
lansa la ni,elul su!con"tientului s$u algorit#ul for#ulat raional, con"tient(
Algorit#ul a a8uns la ni,elul su!con"tientului &<', care pri#e"te infor#aia despre
se#nalul sursei c$utate prin inter#ediul !ioc-#purilor fizice &+C=' "i al
e%trasensi!ilit$ilor &>'( n #o#entul decel$rii infor#aiei de c$tre su!con"tient,
infor#aia este trans#is$ fie c$tre organele de si#, fie c$tre siste#ul loco#otor
&?'(
n cazul )n care nu e<ist o prestabilire fcut, decodificarea informaiei
respecti"e se poate face la ni"el senzorial ,imagini,mirosuri, senzaia de cald, frig,
)nepturi etc.-, sau prin antrenarea in"oluntar a anumitor grupe de mu!chi, care "or
obliga subiectul la anumite mi!cri. &cest tip de decodificare se numeste decodi$icare
reactiva.
Dac$ are loc o in,estigare radiestezic$ cu presta!ilire con"tient$, i#ediat
dup$ ce infor#aia a fost decelat$ de su!con"tient, acesta trans#ite un i#puls
ner,os la ni,elul siste#ului ner,os ,egetati,, confor# c$ruia ,a ur#a o #i"care
in,oluntar$ a acelor #u"c5i care antreneaz$ la r-ndul lor instru#entul
radiestezic, *ntr3o #i"care confor#$ cu algorit#ul presta!ilit(
4a mi!carea instrumentului, lum act de prezena sursei ,I-.
+inele "i r$ul *n Uni,ers
+inele si raul sunt notiuni funda#entale necesare pentru orientare in
.ulti,ers. *cara de valori pe a5a rau MM bine% ca si posibilitatea oa"enilor de a ale!e per"anent
directia in care vor sa,si deplaseze nisa in$orener!etica pe care o poseda sunt cunoscute din vre"ea
pri"elor 7ivilizatii de pe :laneta - "ini" 143.333 iN .. &ceasta posi!ilitate a oa#enilor de a
alege per#anent intre #ai #ulte alternati,e posi!ile de ur#at in rezol,area unei
pro!le#e este nu#ita 9i!er Ar!itru & 9A '(
+inele si raul in .ulti,ers sunt straturi du!lu concentrice a,and centre de
con,ergere diferite. .amenii, prin repetate aplicari ale principiului 4& isi stabilesc
nisa ie proprie intr7unul din aceste staturi , numite >eruri 2 cele benefice sau &nticeruri
2 cele malefice. #ntitatile sunt au mai mica posibilitate de a7si schimba stratul Y de
resedinta Z decat oamenii, doar cele conceptuale putand decide plecarea temporara a
unei entitati subordonate in misiune in alt strat de beneficitate.
In ,iziunea religiei cre"tine +inele "i R$ul coe%ist$ *n Uni,ers, dar nu se
*ntrep$trund.
&ceasta neintrepatrundere se refera la aceste straturi de beneficitate, si @1 la indi"izi
izolati, fie oameni fie entitati. .amenii, prin aplicarea principiului 4& pot in orice
moment sa faca fapte de natura a le schimba parametrii de beneficitate. 0n timp aceasta
duce la schimbarea stratului de beneficitate de care apartine respecti"ul om , sub
aspectul accesului la informatii de e<emplu - sau chiar la schimbarea categoriei sale de
beneficitate , adica a centrului de con"ergenta -. #ntitatile nu isi pot schimba stratul de
beneficitate in care sunt [parcateS in asteptarea judecarii faptelor din "iata precedenta ,
ulti"a data un o" are dreptul sa aplice 80 pentru a cere intrarea in antica"era de Oudecata. 0r
trebui sa $aca acest lucru in intervalul 43 zile MM H ani de la decesul corpului $izic -. ;ot primi insa
misiuni in alte straturi, dupa indeplinirea lor re"enind [acasaS.
n ,iziunea religiilor orientale, ele se *ntrep$trund, fiecare din ele fiind relati"
,Pin7Pang-. #<istenta unui al doilea centru de con"ergenta secundar pune mari
probleme de orientare si de alegere a drumului. 0ceasta prezentare va $i reluata la un nivel
superior.
3rebuie subliniat ca [JR&:0@&S 4ui :umnezeu este suficient de cuprinzatoare
pentru ca fiecare sa aiba coltisorul sau. .ricum am descri7o ea este mai mare decat ne7o
putem imagina noi, oamenii
Ta!el sintetic cuprinzand a%io#ele orientarii relati,e
pe a%a !ine @ rau (
A 3
co"entarii
0isus Satan , 4ucifer -
7onducatorii celor doua #erarhii
4egi !i reguli *rdelegi
#nstru"entele de or!anizare a
supusilor celor doua lu"i
>reaie :istrugere
Fodurile de "ani$estare in lu"ea
$izica a supusilor
.rdine :ezordine
7riteriile de or!anizare a zonelor
de in$luenta ie
0ntegrare :ifereniere
=endinta de co"porta"ent
reco"andata adeptilor
>redin @ecredin
Fani$estarea in do"eniul spiritual
a adeptilor
>alm !i armonie &gitaie !i dezechilibru
Fani$estarea in plan
co"porta"ental a adeptilor
>omunicare direct cu
:umnezeu
>omunicare indirect
,interferat-
&irect insea"na $ara nici un
inter"ediar e5terior *$intei =rei"i.
#ndirect insea"na atat prin
inter"ediul unor oa"eni -preoti.
cat si prin inter"ediul unor
9ntitatiP.
#"oluie 0n"oluie
*ensul vectorului propriu al
adeptului in Fultivers.
Unde
*enomenele e<otice se manifest prin unde.
Definiie= Unda este for#a su! care se propag$ o oscilaie *ntr3un #ediu
elastic.
1ungimea de und 23 este egal$ cu distana parcurs$ at-ta ti#p c-t unda
e%ecuta o singura ,i!ratie.
4recvena este egal$ cu nu#$rul de ,i!raii pe secund$.
.ateria ,ie are un anu#e tip de e#isie, cu o frec,en$ de >3B Cz la oa#eni,
#ai puin la ani#ale, "i #ai puin la plante, iar la #inerale frec,ena a8unge la 23
/,< Cz(
>reierul uman folose!te pentru acti"itatea con!tient !i refle< )ntre 15790\ din
masa sa neuronal. Restul este alocat acti"itii subcon!tiente, pentru stocarea !i
prelucrarea informaiilor din memoria ancestral !i a informaiilor dob$ndite )n timpul
somnului )n "iaa prezent.
Sunt ; grupe de unde de ,i!raie a creierului u#an ce fac legtura
subcon!tientului cu mentalul ,con!tientul-=
a- Undele /eta, caracteristice acti"itii con!tiente. n timpul acestei emisii suntem treji
!i con!tieni. &u )ntre 9171H cicli/sec. >and aceasta emisie este majoritara nu se pot
efectua acti"itati legate de intuitie, bioenergie, radiestezie. /6 pri"i" in$or"atii de la
subconstient decat cand acestea aDun! sa !enereze o senzatie or!anica- adica ne e rau.. 7reierul
isi $oloseste doar Q coaDa R adica Q "ateria cenusie R care e5ercita o dictatura absoluta.
b- Undele Alfa, caracteristice strii de semicon!tien. 4a acest ni"el are loc percepia
e<trasenzorial a luminii !i se produce re)nnoirea energiilor celulare. >onstituie
primul ni"el al sugestiei. &u )ntre 1H77 cicli/sec. 0n aceasta gama de frec"ente trebuie
sa ne incadram cand intram in starea Read(. #nitiatii care lucreaza $recvent in do"eniul
paranor"alului- calatorii astrale% in$orener!etica% radiestezie% bioener!ie% isi traiesc tot restul
vietii de dupa "o"entul #nitierii in zona de $recvente 3.5 + 14 cicli sec. &aca sunt enervati
puternic trec in zona caracteristica undelor beta si si"t durere de cap . >reierul isi foloseste si
o parte din straturile profunde.
c- Undele T5eta, caracteristice strii de somn. :ac sunt controlate, se pot manifesta
fenomene ;]. 3ot la acest ni"el se poate face DanestezieD fr anestezice pentru
inter"enii chirurgicale, stomatologice etc. &u )ntre 77H cicli/sec. *unctioneaza
numai straturile profunde ale creierului. Scoarta cerebrala este total inhibata.
d- Undele 6elta, caracteristice somnului profund. >onstituie ni"elul sugestiei totale.
3ot aici se afl ni"elul amintirii integrale. &u )ntre H70,5 cicli/sec. *unctioneaza
numai ni"elele de baza ale creierului, care asigura functionarea de intretinere a
corpului. *ub S cicli sec asi!urarea te"peraturii constante nu "ai este obli!atorie dar de
re!ula aceasta $unctie este asi!urata din inertie pe aceste perioade se so"n.

Crucea 3 ele#ent de protectie
Ca "oi prezenta tehnica cea mai benefica, cea mai a"ansata de a ne face >R1>#,
stabilita prin metode inforenergetice. @u "oi intra acum in polemica cu di"ersele
prezentari '0S#R0>#S30 ale acestei tehnici. 0nitiatii au ;R.;R0& 4.R Religie, la care
ajung ;R0@ #W;#R0#@3& :0R#>3&. :irecta, adica a lor insisi. D
D
0isus = RCerceteaza si retine CE E +UNE
)entru a ne linisti si a ne prote8a de ele#entele #alefice din oceanul ie care
ne incon8oara, o procedura foarte puternica, eficienta si rapida este de A NE
=ACE CRUCE(
Crucea se face corect dpd" inforenergetic astfel =
.ana dreapta cu : degete i#preunate ,degetul mare, arartatorul si mijlociul-,
se duce deasupra fruntii ,in laterala 2 sus fata de Sahasrara- si se spune FIN NU.E9E
TATA9UIE. Apoi se co!oara #ana pastrand cele : degete i#preunate pana in
dreptul zonei ing5inale ,in laterala 2 jos fata de 5uladhara- si se spune FA9
=IU9UIE . Apoi se duce #ana in dreptul dreptul u#arului drept ,cat #ai in
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 9+ / +0
dreapta, pastrand degetele in aceeasi pozitie si se spune FSI A9 S=ANTU9UI DUCE.
Apoi se duce #ana in dreptul u#arului stang, se desface pal#a orientand3o cu
causul pal#ei catre Trupul nostru si se spune FA.INE(
0n acest timp se sta cu coloana ,erte!rala drept ,ertical ,este recomandat sa
fim in picioare, dar se poate face procedura si stand Rin 4otusS sau sezand. #ste interzis
sa facem procedura stand culcatQ - si sa pri,i# drept spre inainte , nu in josQ-.
)icioarele tre!uie tinute usor departate cel putin pana la ni,elul
genunc5ilor. ,#ste interzis ca acestea sa fie incrucisate sau sa se atinga intre ele la
ni"elul genunchilor sau mai susQ-.
'eneficitatea ma<ima se obtine stand cu fatza spre est, dar diferentele date de alte
pozitii nu sunt mari. @u este gresit sa inchidem ochii cat timp suntem cu mana deasupra
ni"elului ochilor si spunem R0@ @15#4# 3&3&410S. 0n acest caz "izualizam 4150@&.
5ai e<act 4150@& &4'7&RJ0@30# .
&ceste pozitii si aceasta ordine permite obtinerea beneficitatii ma<ime.
#<plicatiile si masuratorile aferente sunt de grad 5 ...
=eno#ene paranor#ale
>onform uneia din clasific$ri, fenomenele paranormale se )mpart )n 9 mari
categorii=
1- *enomene ;si
9- *enomene 3heta
=ENO.ENE9E )SI se )mpart )n=
a- *enomene e<trasenzoriale ,#S;-
b- *enomene psihoMinetice ,;]-
c- *enomene de materializare ,5-
4enomenele e7trasenzoriale 2&893 sunt fenomene de natur informaional. #le
constau )n achiziia de informaii !i obiecti"area informaiei ,con!tient !i/sau reacti"-.
:in fenomenele de percepie e<trasenzorial ,#S;- amintim=
a' 7larviziunea ,un subiect achiziioneaz informaii direct de la o surs e<terioar care
nu este un sistem "iu-
!' :reco!ni(ia ,achiziionarea de informaii din "iitor-. &cest fenomen spulber
principiul determinismului cauzal ,legea cauzei !i efectului- deoarece, )n aceste
cazuri, efectul DprecedeD cauza. 0ceste in$or"atii sunt valabile la "o"entul respectiv. &ar in
"od e5ceptional realitatea se poate "odi$ica in ti"p prin interventie &ivina .
0tentie la dreptul de acces la in$or"atrii
3impul Diz"or!teD din centrul
unei sfere cu raza .
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 9H / +0
c' Retroco!ni(ia ,achiziionarea informaiilor din trecut-. 0u $ost destule cazuri
docu"entate% prezentate pe lar! in literatura de specialitate ... 0tentie la dreptul de acces la
in$or"atrii ...
d' Radiestezia ,sensibilitatea la radiaii, caracterizat prin faptul c informaia
achiziionat este re"elat prin mi!carea unui instrument au<iliar, conform unei
prestabiliri anterioare-. *e studiaza in cadrul pri"elor doua !rade la scoala *ocietatii .
e' :aradia!noza ,fenomen )n care informaiile achiziionate prin mijloace e<otice se
refer la afeciunile unui sistem "iu-.*e studiaza in cadrul !radelor @ si S la scoala *RR.
f' :siho"etria ,achiziionarea de informaii referitoare la aprecieri cantitati"e. Se pot
determina greuti, "olume, lungimi, ad$ncimi etc.- .
#<erciiu de psihometrie= lu$# un pu#n de !oa!e de orez, pune# su! un ser,eel
"i *ntre!a# c-te sunt acolo. 'ineanteles se e<ecuta cu ansa si raportorul . Se compara cu
realitatea fizica obtinuta prin numarare. Se pot folosi si alte obiecte , identice intre ele sau
diferite 2 nasturi, monede metalice, piulite, seminte "ii, etc.
#<ercitiul se face si altfel = Se deter#ina nu#arul de o!iecte ascunse de cine,a,
fie aflate in nisa noastra IE, fie in afara ei (
4enomenele psi5o:inetice 29;3 sunt fenomene bioenergetice. &tunci c$nd se
combin un #S; cu un ;] rezult un fenomen mai comple<, pe care )l considerm de
un e<otism mediu. *enomenele psihoMinetice ,;]- definesc orice mi!care desf!urat ca
urmare a aciunii psihicului. ;sihoMinezia este )n general educat !i con!tient, dar
destul de frec"ent sunt )nt$lnite fenomene ;] necontrolate de subieci. 1eno"enele sunt
rare si se obtin $oarte !reu prin educatie si #nitieri ...
*enomenele psihoMinetice se )mpart )n=
a- :I de pozi(ie ,aciunea psihicului modific poziia unui obiect aflat la distan-. 4a
orizontal 7 teleKinezie, la "ertical 2 levita(ie.
b- :I de traiectorie ,fenomenul modific traiectoria unui obiect aflat )n mi!care-
c- :I de coeziune ,fenomenul )n care este solicitat coeziunea molecular din masa
unui obiect-. *enomenele )nsoitoare sunt= deformri, fisuri, rupturi etc.
d- :I de stare ,se refer la starea de agregare. #ste fenomenul )n cadrul cruia apar
modificri )n strile unor structuri fizice, cum ar fi solidificarea, lichefierea,
gazificarea etc.-. 3ot aici intr $eno"enele :I reparatorii
e- :siho$oto!ra$ia ,acionarea psihic asupra emulsiei fotografice, "izibil dup
de"elopare-
f- 7oncepto$onia ,aciunea psihoMinetic asupra benzii magnetice, rezult$nd )n
consecin semnale de audio !i "ideofrec"en-
g- :olter!eist ,fenomen care se manifest fie )n locuri infestate informaional de
e"enimente dramatice, fie )n apropierea unor persoane ce au un conflict interior
necon!tientizat parial sau total-.
4enomenele de materializare se mai numesc !i $eno"ene de condensare.
*ai Baba 'i,a anun(at discipolii cAnd 'i unde ur"eaz) s) se re4ncarneze. 2n via()
trecuta reu'ea "aterializ)ri.
=ENO.ENE9E TCETA cuprind toate tipurile de fenomene care pun )n discuie
problema Dsupra"ieuiriiD post7mortem. >uprind fenomene mediale, nesistematizate
)nc, necesit$nd mediumuri pentru relaia dintre lumea material !i e<istenele fr
structur fizic.
@oi , 0nitiatii , putem folosi ansa si raportorul pentru comunicatie cu #ntitati, dar
acest lucru este periculos pentru incepatori si chiar si pentru cei cu e<perienta si
capacitate de protectie medii, fiind total nerecomandat. &cest tip de comunicare obliga
entitatile sa incalce legi ale .rdinii lumii lor, ceea ce le produce 4.R prejudicii si ne
face pe noi sa incalcam implicit >odul deontologic. :e regula refuzam aceste cereri
cand "in de la pacienti.
Banca de date a 6niversului are 13 etaDe. Binele coe5ist) cu r)ul pAn) la nivelul
H%@. &e acolo 4n sus% binele $ace voia lui &u"nezeu.
Dup$ alt$ clasificare, fenomenele necon"enionale ,paranormale- se )mpart )n=
1- *enomene nemanifeste
9- *enomene manifeste
1eno"enele ne"ani$este cuprind realitatea inforenergetic lipsit de matricea spaio7
temporal, nu se supun legii cauzei !i efectului, sunt fenomene cu indi"idualizare
aparent !i caracter implicit. #le de"in e<plicite doar )n cazul manifestrii temporare )n
realitatea fizic, c$nd )n urma )ntrunirii unor factori asociati"i de"in sau genereaz
e"enimente !i fenomene manifeste.
1eno"enele "ani$este pot fi cauzale sau nu. ;ot fi asociati"e !i au un caracter
e<plicit ,pot fi descrise, analizate !i interpretate-.
=ENO.ENE9E +IOIN=OR.AGIONA9E &)SI' sunt caracterizate prin
achiziia e<otic de informaii. #le reprezint posibiliti de comunicare anterioare
limbajului "orbit, constituie un sistem de obinere a informaiilor direct din trecut,
prezent !i "iitor ,efectul care nu are ne"oie de cauz-. *e pare c) aceste $eno"ene se petrec in
"od spontan tot "ai rar% odat) cu evolu(ia o"ului c)tre civiliza(ia "aterialist,tehnicist).
4enomenele de biocomunicaie se caracterizeaz prin transferul de informaii
)ntre diferite sisteme "ii, altfel dec$t prin mijloacele cunoscute. &ici intr telepatia,
efectul citopatic )n oglind !i percepia primar.
=elepatia )nseamn o simire la distan caracterizat prin transfer informaional
)ntre 9 sau mai multi subieci, )n afara canalelor senzoriale cunoscute.9ste bine
docu"entata in literatura de specialitate
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 9F / +0
9$ectul citopatic )n oglind este fenomenul )n cadrul cruia semnalul caracteristic
al unui grup de celule bolna"e influeneaz )n imediata "ecintate esutul sntos,
determin$nd )mboln"irea pe o zon simetric ,)n oglind- fa de o a< cu poriunea
)mboln"it iniial.
:ercep(ia pri"ar) se refer la ce ne spune instinctul c$nd cunoa!tem o persoan,
la acea prim impresie pe care ne7o transmite subcon!tientul, indiferent de aspectul fizic
al persoanei respecti"e.
/oi % ca #nitiati % =rebuie s) consider)" acel o" con$or" pri"ei i"presii.
4enomenele de percepie cvasisenzorial e7tins constau )n capacitatea
senzorial e<otic a unui organ de sim de a7!i manifesta proprietile )n afara razei
obi!nuite de aciune. :in aceast categorie fac parte=
a- :erceptia der"o,optic) ,fenomenul )n cadrul cruia o persoan D"edeD cu pielea-
b- &eplasarea senzorial) ,capacitatea de e<tindere a percepiilor senzoriale ale unui
organ de sim-
c- 95cursia senzorial) ,deplasarea unei persoane, fcut cu cel puin un sim, spontan,
p$n )ntr7un loc unde asist la tot ce se )ntampl, urmat de )ntoarcere. &aca
4ntoarcerea e brusc) pot ap)rea tahicardii la incepatori...-.9ste denu"ita si calatorie
astrala , $iind docu"entata ceva "ai a"plu in literatura de specialitate.
4enomene de inversare a cauzei si efectului . &u loc atunci cand prin concentrare
asupra desfasurarii unui e"eniment, reusim sa ii schimbam cursul normal de e"olutie.
*enomenul se poate e<ecuta in mod direct , de operator sau in mod mediat, cand
operatorul apeleaza la o #ntitate @oesica puternica pentru a7si obtine scopul.
:robarea stiinti$ica este di$icila. 7onstituie baza raspandirii populare a R98#G##8?R....
Electronografie
Definiie= &lectronografia este o te5nic$ ce pune *n e,iden$ c-#purile
electro#agnetice ale corpurilor ,ii sau ne,ii !i este un procedeu fr efecte
negati"e asupra "iului, *n cadrul c$ruia prin o!iectul testat se trece un curent
electric polarizat de tensiune foarte #are "i intensitate #ic$ pentru un ti#p
foarte scurt, ceea ce produce anu#ite efecte la li#ita e%terioar$ a corpurilor
respecti,e, efecte care sunt *nregistrate pe plac$ fotografic$ sau pe fil#(
#lectronograful camer fotografic
B
7 floare
surs de curent
1nui sistem "iu sau ne"iu i se trimite un impuls electric care determin din partea
acestuia un rspuns electromagnetic ce se imprim pe o plac fotografic.
Toate siste#ele au *n i#ediata ,ecin$tate a li#itei lor e%terioare o zon$ de
legatur$ cu #ediul sau cu un alt siste#, zon$ care poart$ nu#ele de interfa(
n zona de interfa$ a unui o!iect electronografiat se o!ser,$ ni"te radiaii
nu#ite streameri "i care au lu#iniscen$, for#$ "i structur$ ,aria!il$(
;rinii electronografiei au fost soii ]irlian ,armeni-, prin e<perimentele fcute
)n fosta 1RSS )n anii 1L+L71LH0.
1a persoanele sntoase electronografiate ,de obicei se electronografiaz m$na
sau laba piciorului-, streamerii sunt organizai* drepi* lumino#i #i se gsesc pe toat
suprafaa sistemului)
1a persoanele bolnave* apar pete neluminoase* poriuni ce nu rspund la
impulsul electric* iar streamerii prezint curburi* dezorganizare #i luminozitate mai
mic)
m$n de om sntos m$n de om bolna"
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 9I / +0
streamer de crbune "egetal
Apa prezint$ stre#eri e%tre# de diferii, *n funcie de propriet$i si de
inforenergiile #e#orate(
&pa sfinit rm$ne mereu D"ieD, conform unui algoritm care ia un atom de
o<igen !i )l DplimbD peste tot )n cutarea hidrogenului cu care s formeze o nou
molecul.
&pa reactioneaza spectaculos la gandurile oamenilor. :r.#moto 5asaru din
Aaponia face de multi ani cercetari in acest domeniu. ;uteti "edea rezultate
impresionante accesand https=//GGG.hado.net/Gatercr(stals/inde<.php .
Cu electronograful se pot face teste de co#pati!ilitate( :ac a!ezm simultan
m$inile a 9 persoane compatibile, streamerii lor se )ntreptrund !i se atrag.
:ac persoanele nu7s compatibile, apare un bloc energetic negru.
4$ng o persoan bolna", streamerii se retrag.
4a consum e<cesi" de cafea, )n timpul somnului sau sub anestezie, imaginea
streamerilor se modific precum la sistemele ne"ii.
Definiie= Interfeele sunt zone care au propriet$i i(e( caracteristice
siste#elor c$rora aparin(
4a cel puin 9 sisteme diferite, interfeele sunt compuse din inforenergii comune
ambelor sisteme, inforenergii care se afl$ *ntr3o continu$ dina#ic$ "i re#aniere(
I#portant pentru terapie=
2( Orice siste# are o zon$ de interfa$ cu siste#ul c$ruia *i aparine(
/( Orice se#nal produs de un siste# str$!ate interfaa acestuia, intr$ *n
interfaa altor siste#e, #odific-nd starea i(e( a acestora din ur#$(
:ute" !asi docu"entatie supli"entara pe #nternet despre 9lectrono!ra$ie. 6nul din cercetatorii
ro"ani in do"eniu este dr. Farioara Godeanu.
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag 9L / +0
:entru buna intele!ere a Fultiversului in care trai" este utila parcur!erea cu atentie a
pa!inilor despre 8u"ina% despre ?a"eni% despre 9ntitati si pre#nitiere de
pe site,le "eu de la adresa www.!eocities.co"atla"ith
inainte, la Jradul 0 NNN Radiestezie *0^0>&
Radiestezie 0nforenergetica 1nderground Romania2curs Radiestezie &34&5036 2 re".+78ord29007 &: ;ag +0 / +0

Introducere in Radiestezie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in Radiestezie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE IN RADIESTEZIE

Scurt istoric, definitii, cunostinte generale specifice si necesare

S-ar putea să vă placă și