RADIESTEZIE FIZICA

Surse de semnal teluric.

tim c orice discontinuitate sau zona supusa la tensiuni interne mari n materie
(material) reprezint un SST. Sursele de semnal teluric sunt, n principal, de 2 feluri:
- surse de semnal naturale.
- surse de semnal artificiale. (confecionate de intervenia contient a omului). !ici
intr orice fel de o"iect fa"ricat, modificri de relief produse prin procese te#nolo$ice
etc.
Sursele de semnal naturale cele mai frecvente sunt fie compuii c#imici din
natur (ap, minereuri etc.), fie modificri ale scoarei terestre aprute n urma
micrilor seismice foarte puternice, a unor fenomene tectonice de mare anver$ur sau
fenomene fizico-c#imice cu caracter coroziv (peteri, cursuri de ap su"terane, $rote,
avene, ruperi de falie etc.)
O importanta sursa de SST malefice este constituita din faliile solului si
subsolului. Faliile solului se produc in cazul unor alunecari de teren si continua sa
emita sst pana la reomogenizarea solului in zona respectiva, adica o perioada lunga de
timp dupa ce alunecarea de teren se opreste si solul se stabilizeaza. Acestr tip de emisie
se intalneste si la taluzurile, nivelarile, digurile etc. artificiale. Faliile din subsol au ca
origine alunecari vechi si masive de teren sau rupturi ale straturilor subsolului produse
de cutremurele mari sau alte fenomene geologice. In general acestea continua sa emita
radiatii telurice malefice. Discontinuitatea formata in subsol nu se poate vindeca. In
Feng!shui acestea sunt denumite linii "egre.

pm%nt
pm%nt, praf
ruptur de falie
pe muc#ii, efectele nocive sunt mai puternice
&intre SST naturale, un mare $rad de periculozitate il au pereii a"rupi ai
versanilor muntoi, care $enereaz 'efectul de falez'. !cest efect apare i pe terasa
unui "loc nalt, de la (-2 m de mar$ine devenind tot mai puternic si mai inalt spre
mar$ine. Acest camp malefic este cel care produce predispune persoanele sensibile sa!si piarda echilibrul si sa cada in
gol, cu toate ca nu aveau nici un motiv logic sa cada. Din cauza ca pe masura ce ne apropiem de marginea terasei acest
camp creste in inaltime, ne vine intai rau la stomac si abia cand a#ungem spre margine si campul malefic a#unge in zona
capului ametim.
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ ( 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
6u c%t conturul unui SST are mai multe muc#ii, cu at%t semnalul acestuia va fi
mai nociv (cldirea rotund e mai puin nociv dec%t cea cu coluri).
6ladirile si mo"ilele $enereaza si 7efect de colt8 pe directia "isectoarei e9terioare
a colturilor verticale. !cest camp are forma unei lame indreptate spre e9teriorul
un$#iului, incepe la cativa mm de colt (mai departe daca coltul are o mica raza ), are $rosimea
proportionala cu ru$ozitatea medie a peretilor respectivi (la un perete natural de munte, campul este
e$agerat de lat si se dilueaza corespunzator) si latime proportionale cu dimensiunea peretelui mai
mic (cam %& ' din aceasta). .aleficitatea este proportionala cu densitatea materialului
peretilor (deci un colt de dulap din lemn emite o lama de colt mai slaba decat un colt de la un stalp al cladirii). :ste
o ener$ie de forma, $rosimea peretelui nu este importanta. :misiunea malefica are loc si
la sc#im"ari de densitate ale unor straturi (de e$.coltul de beton, coltul de la tencuiala stalpului, coltul de
la lambriul care imbraca stalpul peste tencuiala au fiecare emisia lui, relativ suprapuse...). !ceste campuri de
forma unei lame sunt malefice si se recomanda sa nu lucram si sa nu dormim in raza lor
de actiune.
:fect de faleza
:fect de colt
&ulap de #aine
6u c%t prelucrarile unui o"iect sunt mai numeroase, cu at%t semnalul acelui o"iect
va fi mai ncrcat de nocivitate (lin$ura de lemn e mai puin nociv dec%t cea metalic).
(rin anii )*+ a fost efectuat un e$periment la Spitalul ,ilitar, cu - cutii (etri con.in/nd culturi de
microorganisme. Sub prima cutie nu s!a pus nimic, sub a doua s!a pus un 0urub cu piuli.1, iar sub a treia cutie s!au pus 2
0uruburi. Dup1 un timp, cele - cutii 0i culturile din ele ar1tau astfel3
indivizi izolati
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ 2 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
* ** ***
;ocivitatea SST-urilor poate fi com"tut prin anumite te#nici i.e. i cel mai eficient prin sc#im"area poziiei
patului sau a locului de lucru din prea<ma sursei nocive.
Exercitiu : Determinati cu ansa campurile malefice specifice efectului de colt si
efectului de faleza produse de colturile stalpilor si mobilelor din camera dvs.
Aloritm! "arful ansei mele ricoseaza cand intalneste campul efectului de colt produs
de muc#ia $dulapului de #aine% si ramane lipit de lama de radiatie a acestuia.
:9ecutam miscare de apropiere de zona in care teoretic tre"uie sa intalnim radiatia, si
dupa ricosarea varfului ansei de aceasta, e9ecutam o miscare paralela cu lama de
radiatie. ;e intoarcem in <urul muc#iei li"ere a lamei de radiatie si o masuram si pe
partea cealalta. ;+ masuram cu mana prin campul nociv.
:ste foarte util sa masuram si sa determinam campurile ener$etice malefice din
zona unde dormim si ne desfasuram activitatea. &eoarece aceste campuri sunt nocive,
nu este "ine pentru noi ca radiestezisti sa ne concentram prea mult asupra lor. &eci le
masuram o data , de doua ori sa fim si$uri de masuratoare- , S* !T!T. -e vom $asi
acolo si la anul ...
Radia&iile 'artmann
&intre sursele de semnal cunoscute, fac e9cepie radia.iile 4artmann, care nu au
consisten material. )adiaiile /artmann au fost descoperite n (=>2 de ctre fizicanul
$erman ?osef /artmann, n mod nt%mpltor, n cadrul unor e9perimente fr nici o
le$tur cu acest su"iect. /artmann a o"servat c animalele (co"aii) pe care le avea n
la"orator se $rupau n cutile lor, n anumite locuri, dup care se ndeprtau i ocoleau
locurile respective.
S-au fcut cercetri i s-a a<uns la concluzia c de la o ad%ncime de cca. @2 Am
fa de scoara 4m%ntului are loc o emisie su" form de perdele de radia.ie care se
intersecteaz perpendicular i care n seciune cu suprafaa 4m%ntului alctuiesc o
re.ea de benzi de radia.ie 4artmann, or$anizat dup modelul meridianelor i
paralelelor $lo"ului terestru.
;od /artmann

)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ 0 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
Benzile de radiaie /artmann sunt perpendiculare ntre ele i sunt orientate pe
direciile ;ord-Sud i :st-Cest.
D "and de radiaie este delimitat de 2 limite de "and i de distana cuprins
ntre aceste limite 5l1.imea benzilor 4artmann6. Entre 2 "enzi de radiaie /artmann
orientate pe aceeai direcie avem un interval i. Entre 2 "enzi ;-S avem un interval :-C
i viceversa.
S-a constatat c "enzile :-C sunt puin mai late dec%t cele ;-S, deasemenea c
intervalele :-C sunt puin mai mari dec%t cele ;-S.
-a intersecia dintre 2 "enzi se afl aa-numitul 'punct critic', sau nodul de
radia.ie 4artmann.
S-a mai constatat c, n timp, dimensiunea "enzilor i a intervalelor de radiaie
/artmann se modific. !cestea prezint o tendin descresctoare fundamental de-a
lun$ul anilor.

()*+ (),- (),, ()).
i/0S (=2 cm @> cm FF cm 2@-02 cm
iE0" 222 cm =( cm G2 cm 02 cm
l/0S (G cm @-= cm 3 cm G cm
lE0" (= cm =-(2 cm @ cm 3 cm
En afar de variaia fundamental, radiaa /artmann prezint i niste variaii
momentane: naintea, n timpul i dup un cutremur. En prea<ma evenimentelor
seismice, "enzile /artmann i intervalele dintre ele se micoreaz drastic i se o"serv o
deplasare a ntre$ii reele(4e direcia S-: in cazul cutremurelor cu epicentrul in Crancea). !dica "enzile
/artmann 7fu$8 de epicentrul cutremurului). Enaintea cutremurelor sau n timpul lor,
laimile de "and ;-S se duc spre 0-> cm, cele :-C spre >-F cm, iar intervalele sunt pe
la (2-(( cm. ;u se tie de ce.
4erdelele de radiaie /artmann pornesc spre scoara terestr su" un un$#i de
ma9im 3.
interval
lime de "and
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ > 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
En prea<ma activitilor seismice, se creeaz tensiuni su" punctul de emer$en al
perdelelor /artmann, fapt care mpin$e acest nivel de emisie ctre suprafaa scoarei.
!semenea variaii se o"serv i n prea<ma micrilor tectonice ample dar lente
(oro$eneza muntilor, etc).
semnale i.e. foarte nocive si puternice , 7efect de falie 7
se duce
se su"duce
En locul unde perdelele /artmann se intersecteaz n atmosfera terestr, caracterul
lor $eonociv este nul. -a acel nivel, vom $si o zon 'curat' dpdv inforener$etic.
!ceasta intersectare (datorata un$#iului de 3 $rade) se intampla la pe verticala de
nenumarate ori ( 025sin3
2
H 2G2 cm intre zonele curate ie I 35sin32 H F3 cm inaltimea
unei astfel de zone curate ie ) si este varia"ila. &aca ne nimerim in o asemenea zona
cand vrem sa masuram "enzile /artmann, vom avea pro"leme cu 7prinderea8 lor.
Caria"ilitatea descresctoare a radiaiilor /artmann are o ciclicitate de cca. (>2@
ani.
En punctele critice se $sesc inforener$ii cu p%n la de 3-= ori mai nocive dec%t
"anda propriu-zis. En afar de nod, cea mai nociv este limita de "and.
S-a o"servat c anumite animale se aeaz deli"erat n aceste puncte, dup care
fu$ rapid. En $eneral sunt animale nocturne (pisica).
Ci"raia SST $eonocive este $rosier i dezarmoizeaz vi"raiile nalte: scade
comple9itatea al$oritmic i afecteaz sistemele vii. 7u cat fiinta este mai evoluata si
are vibratii mai inalte , cu atat este mai puternic afectata .
)adiaiile /artmann i efectul lor nociv sunt ani#ilate de o ptur de ap mai
$roas de (F m.
Aplicabilitate: Se pot ale$e soiuri rezistente din anumite culturi pentru zone
afectate de un anume tip de SST, sc#im"area amplasamentului adposturilor de animale
dac acestea ncep s ai" un randament sczut (pui sla"i, lapte puin etc.), amplasarea
optim a locuinelor sau a anumitor o"iective.
Aloritm pentru determinarea reelei /artmann: Ansa mea indic1 prima limit1 a
primei benzi E0" de radia&ie 'artmann. 4entru determinarea celeilalte limite a "enzii
respective, tre"uie s pornim din partea opus, pentru c radiaia /artmann ne pertur"
al$oritmul. ;u masuram prin "anda nocivaJ
4rocedam similar pentru "enzile ;ord , Sud.
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ F 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
E2ERCITI3 ! Se va determina cu ansa pozitia a cel putin 4 benzi de radiatie
'artmann pe fiecare din cele . directii $/0S si E0"%. &upa determinarea a cate 2
perec#i de puncte de mar$ine pe fiecare din "enzi, se traseaza cu creta sau cu mici
"eti$ase pozitia acestora. Se masoara apoi cu o ri$la distantele dintre "enzi si $rosimea
"enzilor. !cestea tre"uie sa fie apro9imativ e$ale intre ele (pe feluri "ineanteles). D
ultima verificare este cea a directiei ;-S care este "ine sa se faca cu ansa si apoi se
verifica cu o "usola sau dupa #arta5soare, etc.
Bineanteles ca folosim de fiecare data te#nica prezentata in cadrul introducerii,
pe care o reiau aici :
+. /e stabilim ce vom masura si ne preatim aloritmul pe care il vom folosi.
(.Facem cateva inspiratii si expiratii profunde pentru a ne linisti. 5utem
spune o ruaciune scurta sau mai bine ne facem semnul crucii. Este mai rapid si
are efect mai puternic. Crucea se face cat mai mare6 asa cum este prezentata
procedura pe lar in Introducere.
.. Expiram tot aerul din plamani6 dar fara a ne forta.
4. In timp ce inspiram spunem 7E/TA8 aloritmul prestabilit la pct.+.
*. /e retinem aerul in apnee si deplasam mana cu ansa pentru a 9prinde
semnalul: asa cum ne0am proramat la pct.4.
-. Dupa realizarea masuratorii lasam aerul sa iasa din plamani si insemnam
ceea ce am masurat pe un suport fizic $ cu creta pe ;os sau cu betiase daca suntem
in parc % .
<. 5entru o noua masuratoare reluam de la punctul ..
4utem sa sc#im"am al$oritmul in functie de necesitati. Cand obosim6 neaparat
ne oprim din masuratori. /e plimbam putin6 bem putina apa6 si putem masura din
nou. :ventual putem manca o lin$urita de miere. 4e masura ce ne o"isniuim cu metoda
de masurare, aceasta devine semiautomata si nu va mai fi o"ositoare. /u masuram in
primele . ore dupa masa. :ste de dorit sa nu masuram noaptea dupa ora ((.02.
&imineata intre orele = si (( este putzin mai $reu de masurat. Dricum, la inceput ;+
:K!L:)!. cu masuratorile. Cate ( ora pe zi este suficient pentru incepatori. (aici
;+ se includ si pauzele...).
Aloritm pentru urmarirea conturului unei celule 7curate8 : Ansa mea va face exact
90 cnd verticala ce trece prin picioruele ei va atinge primul perete al unei benzi
Hartmann. ;e deplasam incet in lun$ul peretelui "enzii pana cand ansa se roteste din
nou si ne va lovi peste mana. *n acest moment am atins nodul si tre"uie sa ne intoarcem
corpul cu =2
2
pentru a putea urmari "anda perpendiculara pe prima.
E2ERCITI3 ! Se va urmari cu ansa peretele unei celule formate din > limite de
"anda care formeaza apro9imativ un dreptun$#i.

:ste recomanda"il sa masuram radiatiile /artmann in o zona cat mai naturala sau
macar tratata uniform de actiunea omului ( camp, parc, alee sau parcare "etonata ).
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ G 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
.asuratorile efectuate in "locuri sau la eta<ele unor cladiri sunt mult mai $reu de facut
deoarece se suprapun numeroase ST malefice $enerate de forma cladirii, planseelor si
$rinzilor, mo"ilelor, sau de tensiunile e9istente in materialele de constructie( in special
in cele compozite: "eton armat, $ipscarton, etc ). &e asemenea evitam efectul de colt
datorat cladirilor incon<uratoare.
Aloritm pentru determinarea directiei ;ord : Ansa mea indica directia /ord. *n
mod normal vom masura directia ;ordului ma$netic.
4entru a o"tine ;ordul $eo$rafic tre"uie sa avem clar in minte reprezentarea
celor doi poli ma$netic si $eo$rafic si sa ne codificam pe nordul $eo$rafic S!+ sa
ruam Sfanta Treime sa ne arate ;ordul Leo$rafic prin intermediul ansei .
Molosim aloritmul : Sfanta Treime Te ro sa0mi arati directia /ordului
eorafic.
4entru a verifica corectitudinea trasarii liniilor /artmann e nevoie de nordul
ma$netic .
E2ERCITI3 ! Se va determina directia /ord prin ambele metode.
E2ERCITI3 ! Ruati o persoana apropiata sa ascunda intr0o incapere cateva
obiecte cu care dvs sunteti familiar. =asiti0le apoi cu a;utorul ansei6 prin oricare
din metodele prezentate in 9introducere in radiestezie 0 metode de cercetatre
radiestezica:.
Radiatiile Curr>
Sunt radiatii de natura electroma$netica care sunt constituite din "enzi de radiatie
ce ies perpendicular pe suprafata $lo"ului. :le sunt orientate o"lic la >F
2
fata de
directiile ;-S si :-C . 6elulele sunt dreptun$#iulare cu distanta de apro9imativ (.F m
intre "enzi si o latime de "anda de apro9imativ (@ cm . ;u sunt atat de malefice ca
radiatiile /artmann, motiv din care nu li se da atat de multa atentie.
:9ista anumite forme $eometrice cu caracteristici speciale, care concentreaza sau
disipeaza radiatiile telurice. 6ea mai cunopscuta dintre acestea este piramida. !ceasta
forma concentreaza in punctul situat pe a9a centrala la (50 din inaltime radiatiile
telurice. *n drept cu laturile piramidei, aceste "enzi de ener$ie sunt ani#ilate pe o
distanta putin mai mare ca latura. !cest su"iect va fi aprofundat la $rd.>
8a %9- de la baza piramidei, carnea nu se altereaz1 sau se altereaz1 mai greu
5este blocat1 apari.ia microorganismelor6.
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ 3 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
Trasarea conturului unei surse de ap1.
Determinarea cotelor batimetrice ?i a caracteristicilor sursei
6ota "atimetric H cota de ad%ncime, opusul cotei altimetrice
!pa reprezinta o su"stanta speciala, suportul Cietii. &eoarece or$anismul omului
contine N 32O apa, intrarea in rezonanta cu apa este cea mai usoara masuratoare
radiestezica. 4entru un *nitiat este DB-*L!TD)*+ sa poata simti apa situata in nisa sa
inforener$etica.
E2ERCITI3 ! Ruati o persoana apropiata sa aseze pe o masa6 in linie 4 $sau
mai multe% pa#are6 din care unul plin cu apa iar celelalte oale si apoi sa le acopere
cu un prosop. In acest timp dvs stati in alta incapere. 5rin trecerea cu ansa
deasupra pa#arelor trebuie sa determinati pozitia pa#arului care are apa in el.
:9emplu de aloritm ! Ansa mea face un un#i de )+
+
cand $vertcala ce trece prin piciorusele
ei trece prin pa#arul cu apa% se afla deasupra pa#arului cu apa. Se va repeta e9ercitiul de
cateva ori, pana reusim in cel putin =F O din cazuri.
:9ercitiul se poate face si cu alte su"stante cunoscute operatorului. :ste
important ca aceste su"stante sa nu emita mirosuri. &aca su"stantele sunt mirositoare
("enzina, etc) se vor folosi sticlute inc#ise ermetic.
E2ERCITI3 ! Ruati o persoana apropiata sa aseze pe o masa6 in linie 4 pa#are
pline cu apa. In unul ramane apa curata6 in unul adaua ( linura de sare iar in al
treilea adaua o linura de za#ar. Acopera pa#arele cu un servet. 6u ansa tre"uie
sa $asiti pa#arul cu apa curata. Molositi aloritmul ! Ansa mea face un un#i de )+
+

cand se afla deasupra pa#arului cu apa curata. 8uati servetul si gustati apa din
acel pa#ar. &aca e "una de "aut e oA, iesiti din camera si ru$ati-va a<utorul sa sc#im"e
ordinea pa#arelor. &aca ati $ustat apa sarata sau dulce masurati inca o data, fara sa va
clatiti $ura...
Tre"uie sa aveti un coeficient de reusita de peste =2O
E2ERCITI3 ! Ruati o persoana apropiata sa introduca intr0un recipient mai
multe obiecte de tipuri diferite si in cantitati diferite $cateva monede din metale diferite0
arintul se masoara cel mai usor06 cateva boabe de orez6 cateva seminte proaspete de mar6 cativa nasturi6 cateva
cuie6 etc% si apoi sa acopere recipientul cu un prosop. 7asurati cu ansa si raportorul
cate obiecte de fiecare fel se asesc in recipient.
DBS. ;u practicati astfel de e9ercitii in pu"lic si in inci un caz pentru a va lauda. Ca
stricati parametrii si implicit dreptul la acces la informatii, si in plus persoanele curioase
si invidioase din <urul dvs. va vor pertu"a $rav nisa ie. )ezultatul va fi acela ce veti
$resi masuratorile. &e asemenea nu incercati su" nici un motiv sa o"tineti "ani prin
practicarea radiesteziei.
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ @ 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
Apa se poate gasi sub forma de resurse naturale 5 oceane, mari, lacuri, elestee, balti, fluvii, rauri, paraie, izvoare,
mlastini, rauri subterane, straturi freatice : atentie, cu cat sunt mai profunde cu atat apa e mai pura. Straturile adanci pot
contine apa termala. Straturile adanci pot avea apa sub presiune, odata forat putul nivelul liber al apei in put poate fi mult
mai sus decat stratul de apa. Daca apa iese singura la suprafata solului, putul se numeste artezian si necesita tubulatura
speciala, prevazuta cu capac etans si vana. 6
4entru $sirea unei surse de ap (locul optim pentru a spa o f%ntan), tre"uie ales
cu $ri<a al$oritmul, care tre"uie s cuprind informaii foarte clare despre calitatea apei,
amplasarea sursei i ad%ncimea ei.
!cest loc optim pentru saparea unei fantani tre"uie sa fie situat in o adancitura a
stratului impermea"il de ar$ila de su" stratul de nisip care contine apa sau intr-o vale
a acestuia, pentru a e9ista un "azin su"teran de acumulare a apei sau un curent5cur$ere
de apa su"terana care sa alimenteze fantana.
Exemplu de aloritm pentru biodetectia unei surse de ap1 : Ansa mea indic
direcia pe care se afl sursa de ap potabil optim amplasat n acest teren i
care s nu fie la o adncime mai mare de "n" metri
Apa potabila nu este recomandat sa se e$traga din primul strat freatic intalnit dinspre
suprafata solului spre adanc. (entru apa potabila nu se va accepta in nici un caz un strat freatic situat
mai sus de ; metri. (entru cazul in care apa va fi utilizata e$clusiv pentru udat terenuri agricole, se
accepta si primul strat freatic, cu conditia ca sa nu fie grav poluat cu nitrati9nitriti, produse petroliere
5atentie zona situata in #urul orasului (loiesti cu raza de 2+ <m sau substante organice
to$ice5 provenite de la ferme de animale, abatoare, latrine, gropi de gunoi, cimitire6. Se tine cont si de
dorintele proprietarului viitorului put ca si de costurile e$tragerii apei, care cresc e$ponential cu
adancimea stratului freatic.
Se face "iodetecie, apoi ne apropiem de surs i se traseaza conturul sursei.
e9: la F,>2 m
G m pm%nt mort
ar$il
.. . PPPP.. PPP.. P.
PPP... P. .. P.. P P P. nisip
punct de permea"ilitate mai mare,
pe care l denumim convenional =izvora0=
izvora la @,23 m


)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ = 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
3m
@m F,>2 m

Gm
pentru $sirea izvoraului
4entru sta"ilirea ad%ncimii conturului sursei, se recomand aezarea unui picior
pe contur i e9ecutarea unei msurri alfanumerice cu ansa i raportorul. !poi se
traseaza cotele "atimetrice ale sursei respective, din metru n metru, valori ntre$i. En
e9emplul nostru, prima cot va fi la G m.
Aloritmul pentru trasarea unei cote "atimetrice e acelai ca la trasarea oricrui
contur: Ansa mea va face exact 90 cnd verticala ce trece prin picioruele ei va
nepa conturul cotei batimetrice de ! m.
&up ce s-au delimitat toate cotele "atimetrice, se trece la poziionarea
izvoraului. 4entru aceasta, identificm izvoraul cu un punct. ;e ale$em o direcie de
deplasare cu ansa i folosim urmtorul aloritm: Ansa mea s indice direcia pe care se
afl perpendiculara pe direcia mea de deplasare care trece prin izvora. !poi ne
deplasm de-a lun$ul perpendicularei respective i ne propunem ca ansa s fac =2 n
punctul cutat.
En continuare, se sta"ilesc caracteristicile fizico-c#imice ale apei: temperatur,
concentraie de su"stane nocive, capacitate de umplere n funcie de dimensiunea
tu"urilor de f%ntan folosite (de"it).
!cestea se masoara cu ansa pe raportor.
:9emplu de aloritm: Ansa mea sa indice temperatura apei din acest izvoras in rade
celsius6 intre + si (++.
Sau : Sfanta Treime te ro sa0mi arati temperatura apei din acest izvoras in
rade celsius6 intre + si (++.
Aloritm: Ansa mea sa indice concentratia de nitriti din apa6 in sutimi de procent6
intre + si (@ pe scala de + AA (++.
Aloritm: Ansa mea sa indice debitul de apa ce poate fi extrasa din acest strat freatic
prin un put cu diamertul de 2 cm6 sapat in la adancimea de B m in acest loc.
4entru o ma9ima precizie stam deasupra izvorasului , sau daca acesta este su" o"stacole
imposi"ile (casa, $ra<d, pom...) stam in locul unde se va face putul.
Tu"uri put inpermea"ile
Strat sol( pamant)
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ (2 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
Strat sla" permea"il
Strat nisipos
(freatic)
Strat ar$ila
(impermea"il)
Tu" final put nivelul li"er al
prevazut cu $aurele apei in put
!tentie, daca facem masuratoarea primavara sau in $eneral dupa o perioda
ploioasa masuram o"li$atoriu daca izvorasul respectiv are de"it si vara (adica daca nu
seaca) si de"itul minim de apa ce poate fi e9tras. &eoarece masuratorile retroco$nitive
sunt mai accesi"ile (su" aspectul nivelului de acces la informatii) si sunt mai precise
vom masura de"itul disponi"il al izvorasului in toate lunile anului anterior.
D fantana arata in felul urmator: *n locul sta"ilit se foreaza cu o sapa speciala un put care se
"lindeaza cu un tu" din "eton sau material plastic. ;umai in zona de <os- (-2 metri tu"ul este perforat
cu numeroase $aurele mici, pentru a permite intrarea apei din stratul freatic in put. Tu"urile care se
aseaza in sus sunt compacte si inpermea"ile. : a"solut o"li$atoriu sa masuram corect cotele
"arimetrice. !pa intra in putul fantanii numai prin aceste $aurele situate pe laterala partii de <os a
tu"ului.( retineti, apa nu intra in put pe desc#iderea orizontala de <os. &aca ar face asta, apa din put ar
fi tot timpul tul"ure si plina de nisip ....
E2ERCITI3 ! Se va determina o sursa de apa 6 asindu0se izvorasul si trasandu0
se conturul acesteia si cotele batimetrice. :9ercitiul se va face in natura , parc,
padure, camp, curte netraversata de conducte de apa. *ncercati sa $asiti pe aceeasi
parcela mai multe izvorase apartinand mai multor straturi freeatice. &eterminati
puritatea apei si de"itele disponi"ile. Maceti cel putin 0 asemenea e9ercitii pe parcele
diferite.
*n mod similar se poate determina e9istenta in sol sau in su"sol a petrolului, a
$azului metan sau 7asociat8 , a minereurilor de orice tip. Inainte de a incerca sa
prospectam trebuie sa ne documentam despre ceea ce vrem sa asim.
Documentarea include obliatoriu si pipairea in maini6 in stare read>6 a unui
esantion. "u este neaparat necesar sa punem efectiv mana in mod fizic pe acea substanta. (oate fi
periculoasa sau dezagreabila, poate pata sau mirosi urat, etc. "ubstanta se va #pipai$ cu %ampurile
energetice din dreptul palmelor 5 feeling in documentatia in lb. >ngleza6 .
4entru $asirea unor lucruri ascunse sau pierdute de fiinte umane cu mult timp in
urma :ST: DB-*L!TD)*+ sa cerem voie Sfintei Treimi sa asim acel lucru .
-ucrurile ascunse, in special comorile si templele S+;T 4)DT:?!T: prin lucrari
inforener$etice, unele foarte puternice-realizate cu multa cunoastere sau de :ntitati ,
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ (( 5 (2
RADIESTEZIE FIZICA
$ardian, care sunt de re$ula mai versatile decat lucrarile ie de tip amprente sau spatii.
!ceste protectii actioneaza impotriva *&:** si a actiunilor noastre de cautare c#iar daca
avem permisiunea Sfintei Treimi de a $asi acel lucru. !sta deoarece si ele5creatorii lor
au avut permisiunea Sfintei Treimi de a-si indeplini misiunea atunci cand au fost
con<urate5facute. Si o permisiune odata data nu este revocata decat in cazuri cu totul
e9ceptionale. &eci permisiunea ce ne este data noua de a $asi lucrul prote<at de ele
tre"uie inteleasa ca un drept de a participa la un concurs.
4entru "una intele$ere a acestui curs este o"li$atorie parcur$erea si insusirea celor prezentate
in 7Introducere in Radiestezie8
*nainte la QQQ )adiestezie "iolo$ica
)adiestezie *nforener$etica +nder$round )omania,curs )adiestezie !T-!.*T/ , rev.0-1ord,2223 !& 4a$ (2 5 (2