REABILITARE MEDICALA

TESTE ASISTENT MEDICAL

1. Valoarea mobilitaii unei articulaii poate fi comparata cu:
a. cea a articulaiei simetrice la nivelul membrelor
b. valoarea standard
c. valoarea generala a mobilitaii pe anumite tipuri de patologii
d. cea a articulaiilor supraiacente
e. cea a articulaiilor subiacente
2. Selectai cazurile n care se folosesc poziii de start prefereniale, altele dect
poziia zero de testare articulara:
a. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului cervical
b. aprecierea amplitudinii de miscare a piciorului
c. aprecierea amplitudinii de miscare a soldului
d. aprecierea amplitudinii de miscare a pronaiei si supinaiei
e. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului dorsolombar
!. Selectai enunurile adevarate incluse n regulile generale ale bilanului
articular:
a. cotul si genunchiul nu au miscari de e"tensie
b. rela"area si instruirea pacientului
c. asezarea pacientului n poziia preferata de acesta
d. aplicarea goniometrului pe partea e"terna a articulaiei testate#cu e"cepia
supinaiei$
e. aplicarea goniometrului n poziie ct mai comoda pentru pacient
%. &e alte elemente, n afara amplitudinii de miscare se apreciaza la e"amenul
obiectiv al unei articulaii:
a. deformarea articulara
b. modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent
c. deviaiile n a"
d. tonusul muscular
e. fora musculara
'. &are sunt miscarile proprii ale umarului:
a. antepulsie
b. retropulsie
c. e"tensie
d. ridicare
e. coborre
(. &um se apreciaza amplitudinea miscarilor proprii ale umarului:
a. goniometric
b. cu a)utorul firului cu plumb
c. prin masurarea distanei n centrimetri
d. prin masurarea distanei n milimetri
e. prin raportarea la valorile umarului opus
*. &are afirmaii sunt adevarate pentru aprecierea mobilitaii scapulo
humerale:
a. abducia si adducia se realizeaza n plan frontal
b. anteducia se realizeaza n plan sagital
c. rotaiile se realizeaza n )urul unui a" orizontal
d. rotaiile se realizeaza n plan orizontal
e. anteducia se realizeaza n plan frontal
+. ,entru masurarea abduciei n articulaia scapulo humerala, goniometrul se
plaseaza:
a. cu braul fi" pe linia a"ilara posterioara
b. cu braul fi" pe linia a"ilara medie
c. cu braul mobil pe faa posterioara a braului
d. cu braul mobil pe faa mediala a braului
e. indiferent, astfel nct pacientul sa aiba o poziie comoda
-. ,entru masurarea rotaiilor n articulaia scapulohumerala:
a. goniometrul se plaseaza cu braul fi" orizontal
b. goniometrul se plaseaza cu braul mobil pe linia mediana a feei mediale a
antebraului
c. goniometrul se plaseaza cu braul mobil pe linia mediana a feei posterioare a
antebraului
d. pozitia . este n seznd
e. pozitia . este n decubit dorsal
1.. &are enunuri sunt false despre amplitudinea miscarilor n articulaia
scapulo humerala:
a. abducia / 1+..
b. e"tensia #retroducia$ / !..
c. rotaia interna / *..
d. rotaia e"terna / -..
e. fle"ia / 1+..
11. &are este poziia de start pentru goniometria fle"iei cotului:
a. poziia seznd cu braul ntins
b. n decubit dorsal cu cotul n e"tensie completa
c. n ortostatism cu cotul n e"tensie completa
d. n decubit ventral cu cotul n e"tensie completa
e. poziia seznd cu braul flectat
12. &are afirmaii sunt adevarate, referitor la bilanul articular al cotului:
a. la femei se poate ntlni cubitus varus fiziologic
b. e"tensia nu e posibila din poziia anatomica
c. la femei si copii cu hiperla"itate ligamentara poate fi o hipere"tensie de '. /
1..
d. fle"ia activa are o amplitudine de 1%'.
e. fle"ia activa are o amplitudine de 1+..
1!. 0iscarea de pronosupinaie este realizata de articulaiile:
a. radiocubitala superioara
b. radiocubitala inferioara
c. humerocubitala
d. radio / carpiana
e. toate articulaiile de la nivelul antebraului
1%. 0iscarea de supinaie este miscarea de:
a. rotaie spre interior
b. orientare a palmei n sus
c. rotaie interna a pumnului
d. orientare a palmei n )os
e. orientarea palmei cu policele la zenit
1'. &um se poziioneaza goniometrul pentru aprecierea pronaiei:
a. braul fi" pe faa palmara a pumnului, paralel cu humerusul
b. braul fi" pe faa dorsala a pumnului, paralel cu humerusul
c. braul mobil dea lungul stiloidelor
d. braul mobil dea lungul metacarpianului !
e. braul mobil dea lungul metacapianului 1
1(. &omple"ul articular al pumnului este format din:
a. articulaia mediocarpiana
b. articulaia radiocarpiana
c. articulaia carpometacarpiana
d. articulaia metacarpofalangiana
e. articulaiile interfalangiene
1*. &are miscari sunt posibile la nivelul pumnului:
a. fle"ia si e"tensia
b. nclinarea cubitala si deviaia radiala
c. abducia si adducia
d. rotaie pasiva
e. circumducia
1+. Selectai enunurile adevarate n legatura cu bilanul articular al
articulaiilor metacarpofalangiene:
a. fle"ia activa are o amplitudine de -..
b. fle"ia independenta a degetelor din art. 0&1 este a)utata de ligamentul
palmar
c. lateralitatea este miscarea de abducie si adducie a degetelor 2 / ' faa de
a"a ce trece prin medius
d. lateralitatea are o amplitudine de 1'. / 2..
e. nu se realizeaza circumducie
1-. &are enunuri sunt false, privind bilanul articulaiei trapezoido
metacarpiene:
a. abducia se realizeaza n planul palmei
b. fle"ia se realizeze ntrun plan perpendicular pe planul palmei
c. fle"ia are 1'.
d. abducia are (.. /*..
e. participa la miscarea de opozabilitate
2.. &are sunt condiiile obligatorii pentru realizarea unui bilan muscular:
a. sa preceada bilanul articular
b. pozitionarea corecta a pacientului
c. asigurarea unui microclimat de confort termic
d. nregistrarea valorilor n sistem internaional .'
e. pacient cooperant
21. Selectai afirmaiile adevarate, privind obiectivele bilanului muscular:
a. realizarea unui diagnostic neurologic
b. realizarea unui diagnostic funcional corect
c. evaluarea corecta a amplitudinii de miscare pentru stabilirea prognosticului
funcional
d. alcatuirea si evaluarea programului de recuperare
e. aprecierea endfeel
22. &are sunt posibilele erori care pot sa apara n cursul bilanului muscular:
a. substituie musculara
b. limitarea amplitudinii de miscare
c. variaiile forei musculare funcie de vrsta, se", gradul de antrenament
d. variaiile forei musculare funcie de patologia locala
e. facilitarea amplitudinii de miscare
2!. &e semnifica valoarea 1 a forei musculare:
a. muschiul se contracta, deplasnd segmentul pe toata amplitudinea ntrun
plan fara gravitaie
b. muschiul se contracta #vizibil sau palpabil$, dar fora e insuficienta sa
deplaseze segmentul pe toata amplitudinea ntrun plan fara gravitaie
c. muschiul nu prezinta contracii
d. muschiul deplaseaza segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate
articulara n plan antigravitaional
e. muschiul deplaseaza segmentul n plan antigravitaional
2%. 2egulile bilanului muscular, n sistemul .', prevad:
a. poziionarea corecta pentru miscarile realizate antigravitaional pentru fora
!, %, '
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul
respectiv
c. pentru aprecierea forelor ! / ', rezistena se opune n treimea distala a
segmentului spre capatul cursei de miscare
d. stabilizarea regiunii pro"imale a segmentului ce este deplasat de muschiul
respectiv
e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul
respectiv
2'. &are sunt muschii care realizeaza abducia soldului:
a. fesierul mi)lociu
b. fesierul mic
c. iliac
d. fesierul mare
e. tensorul fasciei late
2(. Selectai enunurile gresite n ce priveste testarea muschiului psoasiliac:
a. poziia 13 de testare este cu pacientul n decubit heterolateral cu genunchiul
n fle"ie
b. se stabilizeaza bazinul
c. se e"ecuta fle"ia coapsei cu genunchiul flectat
d. poziia 43 este cu pacientul n decubit ventral
e. pentru fora !,%,' se opune rezistena n treimea distala a coapsei pe faa
anterioara
2*. &e muschi realizeaza rotaia e"terna a soldului:
a. psoas
b. obturator intern si e"tern
c. gemen superior si inferior
d. piramidal si patrat femural
e. tensor fascia latae
2+. &are sunt afirmaiile corecte pentru testarea muschilor adductori ai soldului:
a. poziia 13 este cu pacientul n decubit dorsal cu ambele membre inferioare
n abducie si cu genunchii n e"tensie
b. se stabilizeaza pelvisul
c. pentru 11 se palpeaza muschii pe faa anterioara a coapsei
d. pentru 12 se palpeaza muschii pe faa laterala a coapsei
e. se identifica contracii pentru valoarea 1 la palparea muschilor pe faa
posterioara a coapsei
2-. &are sunt afirmaiile corecte pentru testarea muschilor rotatori interni ai
soldului:
a. se stabilizeaza pelvisul
b. poziia 13 este n decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu soldul si
genunchiul flectate la -. grade
c. din 13, valoarea este 2 daca face rotaia interna a coapsei, deplasnd gamba
spre e"terior
d. n 43 se opune rezistena n treimea distala a feei interne a gambei
e. se stabilizeaza gamba
!.. &are sunt muschii care realizeaza fle"ia gambei:
a. biceps femural
b. drept anterior
c. semitendinos
d. semimembranos
e. cvadriceps
!1. &are sunt muschii care realizeaza fle"ia dorsala apiciorului:
a. gambierul anterior
b. gambierul posterior
c. e"tensor propriu al halucelui
d. lungul peronier
e. e"tensor comun al degetelor
!2. 0iscarea de inversie a piciorului este realizata de urmatorii muschi:
a. gemenul intern
b. gambierul posterior
c. lumbricali
d. e"tensor comun al degetelor
e. fle"orul comun al degetelor
!!. 0iscarea de eversie este realizata de urmatorii muschi:
a. scurtul peronier
b. lungul peronier
c. pedios
d. e"tensor al halucelui
e. e"tensor comun al degetelor
!%. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschiului triceps sural:
a. realizeaza fle"ia dorsala a piciorului
b. se stabilizeaza gamba
c. se stabilizeaza genunchiul
d. poziia 13 este n decubit homolateral, cu genunchiul flectat si piciorul n
poziie neutra
e. se opune rezistena n treimea distala a piciorului pe faa plantara
!'. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschiului cvadriceps:
a. este alcatuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul e"tern si vastul
intermediar
b. n timpul testarii se stabilizeaza pelvisul
c. n timpul testarii se stabilizeaza coapsa
d. poziia 13 este n decubit homolateral cu genunchiul flectat la -..
e. poziia 43 este n decubit ventral cu genunchiul flectat
!(. 5rmatoarele afirmaii sunt corecte cu o e"cepie. &are este aceasta:
a. muschii ischiogambieri fac fle"ia gambei
b. poziia 43 pentru cvadriceps este n seznd la marginea planului de testare
cu picioarele atrnate
c. pentru muschiul gambier posterior se opune rezistena pe marginea e"terna a
piciorului
d. pentru muschiul iliopsoas se opune rezistena pe faa anterioara a coapsei n
treimea distala
e. muschiul iliopsoas face fle"ia coapsei pe bazin
!*. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschilor abductori ai soldului:
a. se stabilizeaza pelvisul
b. poziia 13 este n decubit dorsal cu genunchiul flectat
c. poziia 43 este n decubit heterolateral cu genunchiul e"tins pentru membrul
testat si cu soldul si genunchiul membrului de spri)in flectate
d. se palpeaza muschii #pentru fora 1$ pe faa anterioara a coapsei
e. se palpeaza muschii #pentru fora 2$ pe faa laterala a coapsei
!+. &are sunt factorii care influeneaza postura si aliniamentul segmentelor
corpului:
a. ereditatea
b. alimentaia
c. obisnuina # posturi vicioase$
d. afeciuni ale aparatului locomotor
e. boli generale ale organismului
!-. &are sunt elementele care intervin n aspectul general morfologic al
corpului:
a. atitudinea corpului
b. cresterea n raport cu vrsta si se"ul
c. dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vrstei si se"ului
d. fora musculara
e. rezistena musculara
%.. ,oziia ortostatica se evalueaza prin:
a. aprecierea liniei gravitaiei n plan frontal si sagital cu firul cu plumb
b. masurarea nalimii si a taliei seznd
c. evaluarea alinierii segmentelor din faa, din lateral si din spate
d. aprecierea liniei gravitaiei n plan orizontal cu firul cu plumb
e. aprecierea liniei gravitaiei n plan oblic cu firul cu plumb
%1. ,rin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la e"aminarea din spate,
pentru nclinarile laterale:
a. apofiza spinoasa &*
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. pe marginea a"ilara a omoplatului
e. ntre condilii interni ai genunchilor
%2. ,rin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la e"aminarea din lateral,
pentru nclinarile sagitale:
a. anterior de umar
b. lateral de trohanter
c. dea lungul liniei albe
d. medial de condilii interni femurali
e. la nivelul liniei &hopart
%!. 6a e"aminarea din faa se pot aprecia:
a. linia mamelonara
b. linia spinelor scapulare
c. linia spinelor iliace antero / superioare
d. genu recurvatum
e. halus valgus
%%. 6a e"aminarea din lateral se pot ntlni urmatoarele modificari patologice:
a. genu valgum
b. genu fle"um
c. cifoza dorsala accentuata
d. hipolordoza lombara
e. picior plat
%'. 6a e"aminarea din posterior se pot ntlni urmatoarele modificari
patologice:
a. atitudine scoliotica
b. scolioza structurala
c. fle"um de sold
d. picior var
e. picior scobit
%(. 6a e"aminarea din spate se pot aprecia:
a. linia tendoanelor ahiliene
b. linia spinelor scapulare
c. bolta longitudinala a piciorului
d. bolta orizontala a piciorului
e. relieful genunchiului
%*. 7ntensitatea curentului electric:
a. reprezinta flu"ul densitaii pe unitatea de timp
b. reprezinta flu"ul densitaii pe unitatea de suprafaa
c. se masoara n amperi
d. se masoara n voli
e. se masoara n amperi8m2
%+. Structuri foarte bune conducatoare de curent din corpul omenesc sunt:
a. soluiile electrolitice
b. sngele
c. fanerele
d. umorile
e. aponevrozele
%-. 2ezistena electrica:
a. n circuit continuu se masoara n ohmi
b. n circuit continuu se masoara n voli
c. n circuit alternativ poarta numele de impedana
d. este invers proporionala cu intensitatea curentului
e. este direct proporionala cu intensitatea curentului
'.. 1 volt este:
a. puterea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductor
b. tensiunea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductor
c. 91 amper " 1 hertz
d. 91 amper " 1 ohm
e. 91 :att " 1 )oule
'1. ;ransformarea energiei electrice n alte forme de energie:
a. determina efecte calorice
b. determina scaderea rezistenei
c. determina efecte luminoase
d. determina scaderea conductibilitaii
e. determina efecte electromagnetice
'2. Soluiile sunt:
a. sisteme omogene solide, lichide sau gazoase
b. constituite din cel puin doua substane
c. constituite din substane care si pastreaza individualitatea chimica
d. formate dintrun solvent si un dizolvant
e. formate dintrun solvent si un dizolvat
'!. &are din urmatoarele afirmaii sunt adevarate<
a. un esut este un conductor uniform
b. cu cat un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului
a)uns la el este mai mica
c. pe regiunea cuprinsa ntre electrozi, intensitatea curentului este egala
d. cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistena cea
mai mica
e. conductibilitatea electrica a unui esut este direct proporionala cu coninutul
lui n apa
'%. &are sunt calitaile stimulului electric pentru a declansa o e"citaie <
a. intensitate ma"im suportabila
b. intensitatea sa fie egala cu timpul
c. sa acioneze un anumit timp minim
d. intensitate sub prag, timp de 1 minut
e. intensitatea sa depaseasca =pragul>
''. Stimularea membranei celulare permite urmatoarele:
a. migrarea masiva a ?a@ dinspre e"teriorul spre interiorul membranei
b. cresterea foarte mare a permeabilitaii pentru A@
c. viteza de migrare transmembranara a ?a@ este de * ori mai mare dect cea a
A@
d. reducerea potenialului de repaus la ('mV
e. declansarea potenialului de aciune
'(. &e reprezinta reobaza <
a. intensitatea minima necesara declansarii e"citaiei
b. permeabilitatea celulara
c. intensitatea =prag>
d. potenialul de aciune al celulei
e. pozitivitatea crescuta din interiorul membranei
'*. &e este repolarizarea <
a. procesul de revenire la potenialul de membrana
b. inactivarea mecanismului de transport al sodiului
c. cresterea flu"ului de iesire a A@ din celula
d. cresterea flu"ului de intrare a A@ n celula
e. modificarea dureaza 1- ms
'+. Stimularea electrica se produce astfel:
a. la variaii ale intensitaii curentului ntro perioada scurta de timp
b. la variaii ale intensitaii curentului ntro perioada lunga de timp
c. la intensitate sub valoarea =prag=
d. la intensitate peste valoarea =prag=
e. la intensitai mari ale curentului n timp prelungit
'-. &e semnificaie are electrotonusul <
a. modificarile caracteristice ale proprietailor fizice ale esuturilor determinate
de sensul curentului
b. modificarile caracteristice ale proprietailor fiziologice ale esuturilor
determinate de sensul curentului
c. catelectrotonusul semnifica cresterea e"citabilitaii tisulare #la catod$
d. pragul de e"citabilitate este mai cobort la catod
e. e"citaia la catod este la deschiderea circuitului
(.. 0asurarea e"citabilitaii unui nerv 8 muschi se face prin:
a. nchiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent =n treapta=
e. aplicarea unui stimul triunghiular
(1. ,arametrii electrofiziologici uzuali sunt:
a. temperatura
b. reobaza
c. timpul util
d. crona"ia
e. cronofagia
(2. &ondiiile eseniale de raspuns la stimularea electrica sunt:
a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruscheea curentului aplicat
d. cresterea lenta a intensitaii
e. impulsul sa fie triunghiular, trapezoidal sau e"ponenial
(!. 4comodarea este:
a. o proprietate a muschilor normal inervai
b. oprita de un curent cu panta brusca
c. absenta la muschii denervai
d. proporionala cu fora
e. masurata cu coeficientul de acomodare
(%. 1recvena stimulilor este importanta n producerea e"citaiei electrice
pentru ca:
a. frecvena stimulilor este proporionala cu intensitatea
b. e"ista o perioada de timp refractara la o noua e"citaie
c. musculatura neteda nu reacioneaza la impulsuri izolate
d. musculatura neteda reacioneaza la sumaia temporara a impulsurilor
e. organele inervate de parasimpatic necesita o frecvena mai mare a e"citaiilor
('. &resterea e"citabilitaii se produce :
a. fiziologic, n perioada de revenire lenta la potenialul de repaus
b. prin scaderea ionilor de calciu
c. prin cresterea ionilor de calciu
d. n spasmofilie
e. prin substane anestezice.
((. &e este conductibilitatea si cum se manifesta <
a. proprietatea membranei e"citabile de a conduce unda de depolarizare
b. n fibrele amielinice e"citaia se transmite din aproape in aproape
c. n fibrele mielinizate e"citaia se transmite saltator
d. sensul de propagare al e"citaiei n a"onii nemielinizai si mielinizai este
bidirectional
e. sensul de propagare al e"citaiei n a"onii nemielinizati si mielinizati este
unidirectional
(*. &urentul galvanic reprezinta:
a. o deplasare de sarcini electrice dea lungul unui conductor
b. deplasarea electronilor dea lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor dea lungul unui conductor
d. producerea de curent electric variabil
e. producerea de curent electric continuu
(+. Bfectele fiziologice ale curentului galvanic
a. aciunea analgezica se produce la nivelul polului pozitiv
b. aciunea analgezica se produce la nivelul polului negativ
c. aciunea analgezica se produce la nivelul ambilor poli
d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizeaza
e. la polul pozitiv, scade e"citabilitatea
(-. 4ciunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii
a. polul negativ produce o crestere a pragului de e"citaie
b. polul negativ este utilizat ca electrod activ
c. polul negativ produce o scadere a pragului de e"citaie
d. cresterea brusca a intensitaii curentului determina o contracie musculara
prompta
e. polul negativ produce scaderea e"citabilitaii
*.. Bfectele terapeutice ale aplicarii curentului galvanic
a. vasoconstrictor
b. analgezic la polul pozitiv
c. hiperemie activa la nivelul circulaiei superficiale si profunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin cresterea e"citabilitaii nervoase la nivelul polului pozitiv
*1. 0odalitai de aplicare a galvanizarilor
a. cu a)utorul unor electrozi sub forma de placi
b. baie galvanica pariala
c. baie galvanica generala
d. iontoforeza
e. nici una din cele de mai sus
*2. 3alvanizarea simpla n scop antialgic:
a. electrodul activ este electrodul negativ
b. electrodul activ este electrodul pozitiv
c. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
d. electrodul activ este indiferent
e. electrodul activ este de dimensiuni mai mari
*!. Caile galvanice
a. temperatura apei va fi mai mare de !-D&
b. temperatura apei va fi !%!+E&
c. direcia curentului va fi numai ascendenta
d. durata sedinelor va fi de 1.!. minute
e. ritmul sedinelor la ! zile
*%. 4vanta)ele aplicarii iontoforezei
a. este posibila o aciune locala refle"a la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substana care patrunde este necontrolabila
c. au efect local demonstrat si recunoscut
d. cantitatea de substana care patrunde nu poate fi dozata
e. se cumuleaza cu efectul analgezic al curentului galvanic
*'. &ontraindicaiile galvanoterapiei
a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii si nevrite diferite
d. eczeme
e. supuraii
*(. &urenii de )oasa frecvena sunt:
a. forme de curent continuu
b. cureni cu impulsuri dreptunghiulare
c. impulsuri triunghiulare
d. curent galvanic
e. impulsuri e"poneniale
**. ;ehnica de aplicare a curenilor de )oasa frecvena
a. electrozii nu se plaseaza la nivelul inseriilor musculare
b. electrozii se plaseaza la nivelul zonei de trecere muschitendon
c. electrodul pozitiv se plaseaza pro"imal de muschiul afectat
d. electrodul pozitiv se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii
neuromotorii
e. electrodul negativ se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii
neuromotorii
*+. Blectrostimularea selectiva a muschiului denervat se face cu:
a. &ureni e"poneniali de )oasa frecvena
b. &ureni de medie frecvena
c. 7mpuls cu durata de '.. ms cu panta de crestere de 1... m
d. 7mpuls cu durata de 2.. ms urmat de pauza de (.. ms
e. 5ltrasunet
*-. 0usculatura total denervata
a. raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri e"poneniale de lunga durata
b. raspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri e"poneniale de scurta
durata
c. raspunde la impulsuri de scurta durata
d. nu raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri e"poneniale de scurta
durata
e. raspunde la impulsuri cu panta de crestere rapida
+.. ;ehnica de aplicare a electrostimularii pentru musculatura total denervata
a. n tehnica bipolara electrodul negativ se aplica pro"imal, electrodul pozitiv
distal
b. n tehnica bipolara electrodul negativ se aplica distal, electrodul pozitiv
pro"imal
c. tehnica bipolara este indicata la denervarile accentuate
d. n tehnica monopolara, electrodul negativ se aplica pe muschiul afectat
e. nu se recomanda masa)ul sau curentul galvanic nainte de stimulare
+1. ,rincipiul de aciune al terapiei musculaturii spastice:
a. se induce un efect de inhibiie a motoneuronilor muschilor spastici
b. nu se produce rela"are
c. se aplica doua circuite de e"citaie separate, sincronizate
d. se utilizeaza un electrod
e. nu este indicata n tratamentul paraliziilor spastice
+2. &urenii diadinamici au efecte:
a. contracii musculare n muschii denervai
b. analgetice
c. hiperemiante
d. dinamogene
e. nu are efect e"citomotor
+!. &urenii ;rFbert:
a. nu sunt indicai n lombalgii
b. au efect analgetic si hiperemiant
c. electrodul negativ se plaseaza pe locul dureros
d. timpul de aplicare este de !. minute
e. au durata de 2 ms urmai de o pauza de ' ms
+%. ;B?S
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de )oasa frecvena
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importana
d. plasarea electrozilor se face pe zona dureroasa
e. aplicaia poate dura mai multe ore
+'. Sunt adevarate urmatoarele afirmaii:
a. curenii de medie frecvena nu prezinta aciune vasoactiva
b. curenii de medie frecvena produc contracii asupra musculaturii scheletice
si muschilor netezi
c. singura forma de aplicare este cu un curent unic de medie frecvena
d. curenii de medie frecvena produc analgezie
e. curenii de medie frecvena produc contracii musculare dureroase
+(. Bfectele fiziologice ale curenilor interfereniali
a. e"citomotor pe muschi sanatosi, normoinervai
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. e"citomotor pe musculatura neteda
+*. &ontraindicaii ale aplicarii electroterapiei prin cureni interfereniali:
a. procese inflamatorii articulare
b. afeciuni febrile de diferite etiologii
c. tuberculoza activa
d. neoplazii
e. case"ie
++. ;ehnici de aplicare a curenilor interfereniali
a. tehnica interfero triple"
b. tehnica statica
c. tehnica cinetica
d. tehnica mi"ta
e. nici una din cele de mai sus
+-. 6a aplicaia de cureni interfereniali:
a. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sfrsit se scade brusc
b. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sfrsit se scade tot lent
c. este necesara cresterea intensitaii pe parcursul procedurii
d. nu este necesara cresterea intensitaii pe parcursul procedurii
e. intensitatea se dozeaza pentru obinerea senzaiei de furnicatura
-.. ,rocedeul curenilor interfereniali:
a. se bazeaza pe ncrucisarea a doi cureni de medie frecvena, cu frecvene
diferite
b. se bazeaza pe ncrucisarea a patru cureni de medie frecvena, cu frecvene
diferite
c. prin interferena va rezulta tot un curent de medie frecvena, dar cu
amplitudine variabila
d. prin interferena va rezulta un curent de )oasa frecvena, ntre 1 si 1.. Gz
e. la locul interferenei direcia si intensitatea curentului se modifica repetitiv
-1. 4ciunile fiziologice ale undelor scurte sunt:
a. efecte calorice de profunzime fara a produce leziuni cutanate
b. analgetic
c. miorela"antantispastic
d. activarea metabolismului
e. nici una de mai sus
-2. 0odalitai de aplicare a undelor scurte
a. metoda interfero triple"
b. metoda n cmp condensator
c. metoda cu frecvene modulate
d. metoda n cmp inductor
e. metoda n cupla) indirect
-!. Hn terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziionai:
a. n acelasi plan
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. n oricare din poziiile de mai sus
-%. Iozarea intensitaii cmpului de unde scurte. ?otai afirmaiile adevarate:
a. doza 7 atermica are efect revulsiv
b. doza 777 se aplica n afeciunile acute
c. doza 77 este oligotermica cu aciune antispastica
d. doza 7, 77 se recomanda n stadiile acute
e. numarul sedinelor este fi"
-'. Sunt false urmatoarele afirmaii:
a. la metoda n cmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni
acoperite de
vestimentaie
b. undele scurte se pot aplica la pacieni cu pacemaJere, sau obiecte metalice
c. se recomanda undele scurte la pacientele cu sarcina
d. se evita zonele cu sensibilitate cutanata
e. pacientul trebuie supravegheat permanent
-(. ;erapia cu nalta frecvena pulsatila are urmatoarele efecte:
a. amelioreaza osteoporoza
b. accelereaza vindecarea unor plagi
c. creste spasmele musculaturii netede
d. previne si trateaza cicatricile cheloide
e. accentueaza edemul tisular
-*. 4vanta)ele utilizarii terapiei de nalta frecvena pulsatila
a. produce efecte calorice locale, hipertermie
b. se poate utiliza la pacienii cu pace maJer cardiac
c. poate fi aplicat la orice vrsta, fara riscul de a provoca tulburari trofice
d. poate fi tratata orice regiune a corpului
e. nu produce nici o stare de discomfort
-+. Sunt false urmatoarele afirmaii privind tehnica terapiei cu unde scurte
a. electrozii se aplica direct pe piele
b. electrozii se aplica la 2! cm faa de regiunea de tratat
c. poziia electrozilor nu are importana
d. efectul de vrf se produce la nivelul suprafeelor plane
e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai
reduse
--. Bfectele fizicochimice ale ultrasunetului sunt:
a. efectul mecanic
b. efectul termic
c. efectul de cavitaie
d. efectul de difuziune
e. efectul radioactiv
1... 4ciunea biologica a ultrasunetului determina:
a. scaderea permeabilitaii membranelor celulare
b. hiperemie tegumentara
c. efecte fibrolitice
d. cresterea metabolismului celular
e. la doze mari, produc distrucii celulare si rupturi capilare
1.1. Bfectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:
a. analgetice
b. e"citomotorii
c. miorela"ante
d. hiperemiante
e. sedative
1.2. 0odalitai de aplicare a ultrasunetului:
a. segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunzatoare radacinilor
nervoase medulare
b. segmentare directe pe cale neurala
c. aplicaii refle"e pe dermatoamele corespunzatoare organelor interne
d. aplicaii refle"e la distana pe ganglionii simpatici
e. aplicaii pe proeminenele osoase
1.!. 0etodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:
a. prin cmp inductor
b. cupla) direct, utiliznd o substana de contact
c. prin strat hidrofil
d. cupla) direct utiliznd substane medicamentoase
e. cupla) indirect prin intermediul apei
1.%. 4legei formele de ultrasunet utilizate n terapie:
a. n cmp inductor
b. n regim continuu
c. n cmp condensator
d. n regim discontinuu
e. toate raspunsurile sunt incorecte
1.'. 4legei formularea corecta:
a. nu este indicata succesiunea terapeutica masa)ultrasunet sau ultrasunet
masa)
b. pacienilor prezentnd stari febrile li se recomanda tratament cu ultrasunet
paravertebral toracic
c. aplicaiile cu ultrasunet pot precede sedinele de Jinetoterapie, datorita
aciunii analgetice si miorela"ante
d. se poate recomanda terapia combinata ultrasunetcureni de )oasa frecvena
e. este indicata aplicarea concomitenta a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe
aceeasi regiune
1.(. 7ntensitatea energiei ultrasonore, utilizata n practica, depinde de:
a. regiunea de tratat
b. profunzimea locului de tratat
c. forma de cupla)
d. tensiunea de reea
e. starea generala a pacienilor
1.*. 7ndicaiile ultrasonoterapiei sunt:
a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. ;C&
e. afeciuni neurologice
1.+. &ontraindicaiile ultrasonoterapiei sunt:
a. stari inflamatorii
b. neoplazii
c. stare generala alterata
d. boala artrozica
e. tromboflebite
1.-. K singura afirmaie din cele enumerate mai )os este falsa. &are<
a. 7radierea este transferul de energie calorica prin radiaii infrarosii
b. &onvecia are doua componente: interna si e"terna
c. Bvaporarea se activeaza n condiii de confort termic si caldura umeda
d. Bvaporarea consta n: secreie sudoripara, perspiraie insensibila si evaporare
la nivelul suprafeelor respiratorii
e. &onducia este transferul de caldura prin contact direct ntre obiecte cu
temperature diferite
11.. 4legei raspunsul corect:
a. ;ipul constituional microJinetic ncadreaza persoanele cu e"tremitai calde
si tendina la vasodilataie periferica
b. 2eacia dermovasculara reprezinta modalitatea de raspuns a circulaiei
superficiale la aplicarea locala a factorului termic
c. 4plicaiile termice de scurta durata scad e"citabilitatea nervilor periferici
d. 4plicaiile calde de lunga durata cresc randamentul muscular
e. Caile fierbini usureaza munca inimii, iar baile moderat reci solicita foarte
mult cordul
111. Caia cu peria se efectueaza la temperatura:
a. Ie indiferena
b. 2ece
c. &alda
d. Giperterma
e. 7ntens hiperterma
112. K singura afirmaie din cele enumerate mai )os este falsa. &are<
a. Caile de mini determina vasodilataie coronariana si bronhodilataie
b. Caile alternante de mini activeaza circulaia periferica si descongestioneaza
organelle intraabdominale
c. Caile Gauffe la membrele superioare sunt indicate n arteriopatii obstructive
ale membrelor inferioare
d. Caile calde de sezut sunt indicate n colici uterine, vezicale, intestinale
e. Caile reci de sezut sunt contraindicate n cistite
11!. Lona periferica este alcatuita din:
a. ;egument
b. Krgane interne toracoabdominale
c. Mesut celular subcutanat
d. 0uschi
e. Krgane intracraniene
11%. 1unciile zonei periferice sunt:
a. Ie receptor caloric
b. Ie tampon termic
c. Ie comutator
d. Ie organ efector al termogenezei ntrun mediu cald
e. Ie izolator caloric variabil
11'. 4legei raspunsurile corecte:
a. ;ermogeneza se realizeaza prin reacii chimice celulare tip redo"
b. ;ermoliza se realizeaza prin procese fizice
c. ;ermogeneza netremurnda intervine la temperaturi mai mici de 1%N &
d. 1risoanele sunt mecanisme de urgena n termogeneza, mari consumatoare
de energie
e. ;remuraturile sunt contracii individuale ale fibrelor musculare
11(. ;ermoreceptorii periferici sunt:
a. 2eceptorii de tip 4
b. &orpusculii Arause si 2uffini
c. 2eceptorii de tip C
d. ;erminaiile nervoase libere amielinice din tegumente si mucoase
e. ;erminaiile nervoase libere de la nivelul viscerelor
11*. 4plicaii generale de caldura sunt contraindicate n:
a. 4feciuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. 4feciuni neurologice nsoite de spasticitate
d. ;C&
e. ;umori maligne
11+. Bfectele aplicaiilor locale de caldura sunt urmatoarele:
a. 4ntialgic
b. 2ezorbtiv
c. Spasmolitic
d. Ie asuplizare
e. Gemostatic
11-. &rioterapia are urmatoarele efecte:
a. &reste metabolismul local
b. Scade temperatura cutanata, subcutanata si musculara
c. 4ntiinflamator
d. 4ntispastic
e. Ie asuplizare
12.. Hn funcie de suprafaa pe care se aplica factorul termic, procedurile de
termoterapie se mpart n:
a. 6ocale
b. 4scendente
c. 4lternante
d. ,ariale
e. 3enerale
121. Caile calde includ:
a. Caia de !(N &
b. Caia cu valuri
c. Caia de )umatate
d. Caia de imersiune
e. Caia de !*N &
122. Caia de sare are urmatoarele efecte:
a. &reste capacitatea de aparare a organismului
b. Bfect hemostatic
c. 4ntiinflamator
d. &reste eliminarea de acid uric
e. Vasodilataie cutanata
12!. Bfectele bailor cu &K2 sunt:
a. Gipotensor
b. Sedativ
c. Ie antrenare economica a cordului
d. 2ealizeaza un masa) fin la nivelul tegumentelor
e. 4stringent asupra tegumentelor
12%. 4legei raspunsurile corecte:
a. 4fuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiecteaza o coloana
de apa fara presiune
b. Iusul scoian este un dus sul sub forma alternanta
c. ,erierile pot fi: complete, pariale, uscate si umede
d. &ompresele stimulante au o durata de aplicare de ( ore
e. Iusurile sunt proceduri prin care se aplica apa, aburi, aer cald cu )etul foarte
aproape de tegument
12'. 4legei raspunsurile corecte:
a. ;ehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafina pentru
mini si picioare, fesi parafinate, placi de parafina
b. ;emperatura la care se utilizeaza este de *.N&
c. ,arafina are proprietai termope"ice
d. Hmpachetarile cu parafina sunt indicate n artroze, sechele posttraumatice ale
aparatului locomotor, articulaii inflamate
e. Se poate refolosi cu condiia sa fie sterilizata
12(. ;ermoterapia contrastanta cuprinde:
a. Gidroterapia mica
b. Gidroterapia mare
c. Gidrofoare
d. &ataplasme
e. &ura Aneipp
12*. Calneaia cu ape minerale clorurate sodice este indicata n:
a. 4feciuni reumatismale degenerative
b. 4feciuni K26 si bronhopulmonare
c. 4feciuni ginecologice
d. 2eumatisme abarticulare
e. 4feciuni neurologice si posttraumatice
12+. 0odalitaile de terapie cu namoluri teraputice sunt:
a. &ataplasme
b. Knciuni
c. Hmpachetari
d. Cai
e. 4erosoli
12-. &apacitatea de miscare articulara se apreciaza prin:
a. bilan clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilitaile de comunicare
d. bilan articular
e. bilan muscular
1!.. Kdata cu bilanul articular se pun n evidena:
a. hipotrofii musculare
b. la"itatea ligamentara care poate duce la hipere"tensie #e". genu recurvatum$
c. contractura n fle"ie cu apariia unui fle"um, care n stadiul ireductibil face
imposibila e"tensia.
d. la"itate comple"a capsuloligamentara
e. atrofii musculare
1!1. Cilanul articular se realizeaza:
a. prin testarea forei musculare a muschilor adiaceni unei articulaii.
b. cu a)utorul goniometrului.
c. prin comparaie cu mobilitatea normala contralaterala
d. cu a)utorul artroscopului
e. cu a)utorul firului cu plumb
1!2. Hn analiza mobilitaii articulare se apreciaza:
a. gradul ma"im de mobilitate
b. unghiul funcional
c. fora musculara
d. spasticitatea
e. abilitatea
1!!. Cilanul muscular #testingul muscular manual$ apreciaza:
a. tonusul muscular
b. gradul ma"im de mobilitate
c. fora musculara
d. unghiul funcional
e. rezistena musculara
1!%. Cilanul muscular #testingul muscular manual$ are un sistem de cotare
internaionala.
Sistemul are scala:
a. .1
b. .'
c. .1.
d. .1..
e. .!
1!'. &are din urmatoarele tehnici aparin imobilizarii:
a. poziia de corecie
b. punerea n repaus
c. posturile de facilitare
d. contenia
e. contracia izometrica
1!(. ;ehnicile anaJinetice apeleaza la:
a. mobilizare pasiva
b. imobilizare
c. posturare
d. contracie izometrica
e. contracie izotona
1!*. &are din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor pasive:
a. mobilizarea libera
b. contracia izometrica
c. rela"area musculara
d. mobilizarea pasiva pura asistata
e. mobilizarea autopasiva
1!+. 0obilizarea pasivoactiva aparine:
a. tehnicilor anaJinetice
b. mobilizarilor active
c. tehnici Jinetice statice
d. mobilizarilor pasive
e. tehnicilor de facilitare
1!-. &ontracia refle"a din cadrul mobilizarilor active refle"e este provocata
prin:
a. refle" de ntindere #stretchrefle"$
b. miscarea voluntara cu modificarea lungimii muschiului
c. refle" de echilibru
d. refle"e de poziie
e. cresterea tensiunii muschiului
1%.. 0obilizarea activa libera este o tehnica n cadrul:
a. mobilizarii active refle"e
b. mobilizarii pasive
c. Jineziei statice
d. mobilizarii active voluntare
e. tehnicilor anaJinetice
1%1. &are din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor active
voluntare:
a. mobilizarea activa libera
b. mobilizarea activopasiva
c. mobilizarea pasivoactiva
d. mobilizarea activa cu rezistena
e. contracia izoJinetica
1%2. &are din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor pasive:
a. contracia izometrica
b. rela"area
c. traciunile
d. mobilizarea pasivoactiva
e. mobilizarea pasiva pura asistata
1%!. Stretchingul are urmatoarele avanta)e:
a. scade fle"ibilitatea esuturilor
b. creste abilitatea de a nvaa sau performa diferite miscari
c. determina rela"area fizica si psihica
d. determina o constientizare asupra propriului corp
e. creste riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin munca sau sport
1%%. &are din urmatoarele reguli pentru stretching sunt adevarate<
a. ncalzirea prealabila a esutului
b. aplicarea unor tehnici de rela"are
c. poziionarea corecta a pacientului
d. iniial se ntinde doar o singura articulaie, apoi se poate e"ecuta stretching
peste 2 sau ! articulaii
e. se ncepe cu articulaiile pro"imale si apoi cele distale
1%'. &e tipuri de stretching pentru muschi cunoastei<
a. izotonic
b. balistic
c. dinamic
d. activ sau statoactiv
e. static sau pasiv
1%(. 0iscarile )ocului articular sunt:
a. rulare
b. alunecare
c. fle"ia
d. compresie
e. traciune
1%*. Bfectele )ocului articular sunt:
a. asigura miscarile segmentelor n articulaiile periferice
b. asigura o repartiie fiziologica a lichidului sinovial
c. permite formarea de aderene n articulaie
d. transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
e. efect antialgic
1%+. Hn timpul mobilizarilor vom ine seama de o serie de reguli:
a. poziia pacientului sa fie comoda, rela"ata
b. poziia articulaiei care va fi mobilizata sa permita o ct mai buna rela"are
locala
c. Jinetoterapeutul sa aiba o poziie comoda cu posibilitate de abordare usoara a
pacientului
d. mna Jinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu
articulaia
e. segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printro curea,
de catre un a)utor, sau de o mna a Jinetoterapeutului
1%-. ;ehnica oscilaiei gradate. 4legei gradele corecte:
a. 3radul 1: amplitudini ma"ime ritmice la nceputul e"cursiei de miscare
b. 3radul 2: miscari mai ample care nsa nu ating e"tremele valorilor de
mobilitate
c. 3radul !: miscari ample spre e"cursia ma"ima, la nivelul rezistenei tisulare
d. 3radul %: la fel ca la gradul !, dar cu mici oscilaii
e. 3radul ':mici amplitudini la limita mobilitaii care foreaza rezistena
tisulara #stretching$
1'.. ;ehnica manipularii. 4legei cei ! timpi coreci:
a. punerea n poziie
b. punerea n rela"are
c. punerea n tensiune
d. impulsul cortical
e. impulsul manipulativ
1'1. &apacitatea de a manifesta valori mari de fora n cea mai mica unitate de
timp se numeste:
a. fora ma"ima relativa
b. fora ma"ima absoluta
c. fora e"ploziva
d. fora dinamica
e. fora de rotaie
1'2. 0arimea forei musculare depinde de mai muli parametri, dintre care:
a. diametrul de seciune al muschiului
b. numarul unitailor motorii n aciune
c. frecvena impulsurilor nervoase
d. tipul articulaiei
e. aran)amentul fibrelor musculare
1'!. Iezavanta)ele contraciilor izometrice sunt:
a. maresc munca ventriculului stng, tensiunea arteriala, frecvena cardiaca
b. amelioreaza supleea esuturilor periarticulare
c. tonifica n special fibrele musculare activate la unghiul la care sa produs
izometria
d. antreneaza muschi pentru o contracie mai lenta
e. nu amelioreaza coordonarea pentru miscari mai comple"e
1'%. 4vanta)ele contraciilor izometrice:
a. sunt foarte eficiente
b. reduc edemul prin efect de pompa
c. tehnica este simpla
d. durata e"erciiilor este scurta
e. solicita articulaiile
1''. ,entru a creste fora musculara se e"ecuta:
a. e"erciii izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptiva neuromusculara pentru a creste direct
fora musculara
c. posturile declansatoare de refle"e tonice
d. e"erciii dinamice cu rezistena
e. coordonarile paliative
1'(. B"erciiile izometrice practicate pentru cresterea forei musculare sunt:
a. e"erciii unice scurte izometrice zilnice
b. e"erciiul ma"imal scurt
c. e"erciii repetitive scurte izometrice zilnice
d. e"erciii rezistive regresive
e. e"erciiul ma"imal cu repetiie
1'*. B"erciiile unice scurte izometrice zilnice constau n:
a. o contracie de ( secunde pe zi
b. 2. de contracii a ( secunde cu o pauza de 2. de secunde intre ele / o sedina
pe zi
c. grupa) de ! contracii a ( secunde, cu o pauza de !.(. de secunde ntre
contracii
d. o contracie de 12 secunde pe zi
e. o contracie de 1. secunde pe zi
1'+. Iintre e"erciiile dinamice cu rezistena fac parte:
a. e"erciiul ma"imal scurt
b. e"erciiul ma"imal cu repetiie
c. e"erciiile rezistive regresive
d. e"erciiile repetitive scurte izometrice
e. grupa)ul de ! contracii a ( secunde
1'-. B"erciiul ma"imal cu repetiie :
a. se urmareste prin cresterea progresiva a greutailor
b. se testeaza acea greutate care poate fi ridicata de1. ori
c. la '* zile se retesteaza noua rezistena pentru 1. 20
d. se e"ecuta % seturi de 1. 20 pe zi de trei ori pe saptamna
e. se numeste tehnica K"ford
1(.. ;ehnica Ie 6ormeOatJins are n structura urmatoarele seturi de e"erciii:
a. setul 7: 1. ridicari cu P 1. 20
b. setul 77: 1. ridicari cu Q 1.20
c. setul 777: 1. ridicari cu 1. 20
d. setul 7V: ' ridicari cu P 1. 20
e. setul V : ' ridicari cu P 1. 20
1(1. Hn cazul tehnicii de 6ormeOatJins
a. ntre seturi se intercaleaza o pauza de 2% minute
b. ntre seturi se intercaleaza o pauza de 1. minute
c. cele ! seturi se e"ecuta o data pe zi, de % ori pe saptamna
d. n ziua a 'a se retesteaza 1. 20
e. seturile se e"ecuta de ' ori pe zi
1(2. Iin cte seturi de e"erciii este compusa schema tehnicii K"ford<
a. 2 seturi
b. ! seturi
c. ' seturi
d. % seturi
e. ' seturi
1(!. Hn cazul e"erciiilor regresive:
a. muschiul oboseste treptat
b. progresia este asigurata prin retestarea 1.20 la '* zile
c. numarul de repetari ntro repriza depinde de greutate
d. schimbarea frecventa a greutailor face ca tehnica sa nu fie agreata de pacient
si de Jinetoterapeut
e. se obine o performana aproape ma"ima pentru starea fiziologica a
muschiului n momentul respectiv
1(%. Schema tehnicii K"ford este compusa din:
a. setul 7: 1. ridicari cu 1. 20
b. setul 77: 1. ridicari cu -.R 1. 20
c. setul 777: 1. ridicari cu +.R 1. 20
d. setul 7V: 1. ridicari cu *.R 1. 20
e. setul V: 1. ridicari cu ' 20
1('. Schema e"erciiilor cu 1. rm #repetiii minime$ este:
a. seria 7: de 1. ridicari cu 2 " 1. rm
b. seria 77: de 1. ridicari cu 1,' " 1. rm
c. seria 777: de 1. ridicari cu1. rm
d. seria 7V: de ' ridicari cu 2 " ' rm
e. seria V : de ' ridicari cu 2 " ' rm
1((. B"erciiile dinamice cu rezistena sunt indicate pentru :
a. hipertofia musculara
b. hipotrofia musculara
c. ameliorarea mobilitaii articulare
d. cresterea rezistentei musculare
e. scaderea rezistentei musculare
1(*. B"erciiile dinamice cu rezistena presupun:
a. viteza miscarilor nu are importana
b. durata e"erciiilor nu reprezinta un parametru de dozare
c. urmarirea atenta, zilnica a semnelor de oboseala musculara
d. durata e"erciiilor este un parametru de dozare
e. la nceputul e"erciiilor se testeaza fora grupului muscular simetric
1(+. Hn situaiile deficitelor mari de fora musculara este necesar sa se apeleze
si la:
a. posturi declansatoare de refle"e tonice
b. ntinderea prelungita la muschii posturali e"tensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor
e. nu se utilizeaza tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
1(-. 2ezistena musculara depinde de:
a. fora musculara
b. valoarea circulaiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. starea generala a organismului
e. pGul sngelui
1*.. ;estarea rezistenei muschiului se face:
a. testarea se face cu greutai ntre (.*.R din fora ma"ima
b. prin testarea capacitaii de meninere a unei contracii
c. testarea se face cu greutai ntre 1'R%.R din fora ma"ima cronometrndu
se timpul meninerii contraciei
d. testarea se face cu greutai ntre '.R(.R din fora ma"ima
e. calculnd numarul de repetari posibile la ncarcare si la un ritm de metronom
precizat
1*1. ,entru a realiza cresterea rezistenei musculare:
a. scadem durata e"erciiilor
b. crestem durata e"erciiului
c. utilizam terapia ocupaionala
d. se lucreaza la intensitai mai )oase de efort dar prelungite n timp
e. se lucreaza la intensitai mari de effort
1*2. Colnavii care beneficiaza de antrenamentul la efort sunt:
a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dupa infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor afeciuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrioventricular de gradul 777
1*!. 0etodele antrenamentului la efort utilizeaza:
a. electroterapia
b. mersul
c. urcatul scarilor si pantelor
d. terapia ocupaionala
e. crioterapia
1*%. &ea mai moderna e"primare a intensitaii unui efort se face prin:
a. urcatul scarilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometrica
1*'. Suportabilitatea efortului se urmareste pe baza semnelor clinice care apar:
a. tahicardia
b. durerile precordiale
c. cefalee
d. transpiraii reci
e. oboseala
1*(. 7ntensitatea efortului la cardiaci si pulmonari se recomanda a fi:
a. !.%.R din consumul ma"im de o"igen
b. %.'.R din consumul ma"im de o"igen
c. 2.!.R din consumul ma"im de o"igen
d. (.+.R din consumul ma"im de o"igen
e. (.+.R din capacitatea funcionala testata a pacientului
1**. Iurata efortului n cazul antrenamentului la efort este de:
a. ! minute de efort urmate de o pauza de !.1+. secunde, ciclu care se repeta
la !.(. minute
b. ' minute de efort
c. 1. minute de efort
d. 1' minute de efort
e. * minute de efort
1*+. 1recventa sedinelor de efort la pacienii cardio pulmonari este de:
a. 1 pe saptamna
b. 2, 2! pe saptamna
c. ' pe saptamna
d. ( pe saptamna
e. 1. pe saptamna
1*-. 0etodica unei sedine de antrenament la efort mparte programul n:
a. prima parte (1' minute ncalzire
b. partea a doua alcatuita din e"erciiul propriuzis de efort
c. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 2. minute
d. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza '1. minute
e. partea a treia dureaza 2' minute
1+.. 4ntrenamentul la efort are ca efecte:
a. creste rezistena vasculara periferica
b. scade amplitudinea denivelarii segmentului S; la efort
c. scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice
d. creste e"tracia de K2 la nivelul esuturilor
e. creste amplitudinea denivelarii segmentului S; la efort
1+1. 4ntrenamentul pentru refacerea coordonarii se face dupa anumite reguli:
a. e"erciiile de coordonare trebuie sa se e"ecute de cteva ori pe zi, fara
ntrerupere, pna ce coordonarea este obinuta
b. orice contracie a muschiului care nu este necesara unei activitai date trebuie
evitata
c. se vor utiliza e"plicaii verbale, nregistrari cinematice, desene
d. antrenamentul se opreste la orice semn de oboseala sau plictiseala
e. este necesara o fora mare pentru o miscare de precizie
1+2. &ontrolul si coordonarea respiraiei are urmatoarele componente:
a. controlul ritmul respirator
b. controlul volumului curent
c. raportul intre timpii respiratori
d. controlul flu"ului de aer
e. raportul gazelor din aerul inspirat
1+!. Hn programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este
cel mai mult limitat de:
a. medicaia specifica afeciunii
b. pragul angios restant
c. valorile crescute ale ;4
d. valorile crescute ale frecvenei cardiace
e. valorile crescute ale frecvenei respiratorii
1+%. Hn perioada de la +12 saptamni postinfarct, nivelul de solicitare al
e"erciiilor fizice corelat cu frecvena cardiaca este de:
a. !.R din frecvena ma"ima
b. '.R din frecvena ma"ima
c. *.R+.R din frecvena ma"ima
d. 1..R din frecvena ma"ima
e. -.R din frecvena ma"ima
1+'. Kbiectivele terapeutice ale pacienilor coronarieni se pot realiza:
a. medicamentos
b. chirurgical
c. antrenament fizic
d. drena)ul de postura
e. reeducarea tusei
1+(. Kbiectivele fazei a 77a si a 777a a programului de recuperare a
coronarienilor sunt:
a. reantrenarea la efort
b. readaptarea la viaa cotidiana
c. readaptarea socioprofesionala
d. nici una din variantele de mai sus
e. pensionarea pacienilor
1+*. 7mobilizarea prelungita la pat a pacienilor coronarieni este urmata de
multiple complicaii:
a. decondiionarea cardiovasculara
b. staza venoasa si bronsica
c. tulburari trofice
d. ameliorarea fraciei de e)ecie
e. decompensari psihice
1++. Se considera infarct miocardic necomplicat n urmatoarele situaii:
a. infarctul miocardic cu hipotensiune arteriala
b. infarctul miocardic fara durere cardiaca persistenta sau recurenta
c. infarctul miocardic fara disritmii semnificative
d. infarctul miocardic fara insuficiena cardiaca
e. infarct miocardic cu anevrism ventricular
1+-. ,arametrii urmarii n recuperarea dupa infarctul miocardic acut
necomplicat sunt:
a. frecvena cardiaca
b. BA3
c. tensiune arteriala
d. monitorizarea holter
e. toi parametrii de mai sus
1-.. Hn testarea de efort la cicloergometru, cresterea progresiva a intensitaii
efortului la fiecare treapta de efort este de:
a. 1.O
b. 2'!.O
c. %.O
d. '.O
e. 2.O
1-1. &riteriile de terminare a testului de efort sunt:
a. durerea anginoasa suportabila
b. e"trasistolia ventriculara agravata la efort #peste 2'R din batai$
c. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaia ventriculara
d. tulburarile de conducere atrioventriculare sau intraventriculare
e. cresterea ;4 peste 2!.81!.mmGg
1-2. 2itmul minim de antrenament la pacientul coronarian n faza a 77a a
infarctului miocardic acut este de:
a. ' sedine8saptamna
b. 2 sedine8saptamna
c. ! sedine8saptamna
d. % sedine8saptamna
e. zilnic
1-!. &omplicaiile posibile ale testarii la efort sunt:
a. infarctul miocardic acut, oprirea cardiaca, decesul
b. hipotensiunea
c. insuficiena respiratorie
d. insuficiena circulatorie cerebrala acuta
e. insuficiena cardiaca congestiva
1-%. &ontraindicaii testarii la efort sunt.
a. infarctul miocardic acut n primele ( zile de evoluie
b. angina pectorala de efort
c. insuficiena ventriculara stnga simptomatica severa
d. hipertensiunea arteriala #;4S 1*. mmGg sau ;4I 1.. mmGg$
e. stenoza aortica severa
1-'. 4ntrenamentul aerobic se realizeaza printrun program de e"erciii:
a. cu o anumita durata
b. cu o anumita frecvena
c. aplicate consecvent
d. de intensitai ntmplatoare
e. la temperatura de !*D
1-(. Bfectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:
a. n timpul efortului prin e"erciiu fizic
b. n repaus
c. n cazul adaptarii la altitudini diferite
d. n cazul e"erciiilor anaerobe
e. n somn
1-*. 0odificarile adaptative apar la nivelul:
a. organismului ca ntreg
b. aparatului cardiovascular
c. analizatorilor
d. aparatului respirator
e. fanerelor
1-+. Iintre factorii care condiioneaza raspunsurile adaptative individuale la
antrenamentul aerobic, fac e"cepie:
a. vrsta
b. se"ul
c. coeficientul de inteligena
d. nivelul de fitness iniial
e. abilitaile individuale
1--. Bfectele adaptative la nivelul muschilor se manifesta prin:
a. cresterea consumului de glicogen muscular
b. aport crescut de o"igen local
c. hipertrofie musculara
d. hipotrofie musculara
e. hipotonie musculara
2... &resterea VK2 ma" prin Jinetoprofila"ie n regim aerobic este:
a. mai mare la tineri
b. mai mare la vrstnici
c. aceeasi pentru toate categoriile de vrsta
d. aceeasi pentru indivizii cu aceeasi greutate si nalime
e. independenta de alimentaie
2.1. 4daptarile cardiovasculare n repaus nregistreaza urmatoarele modificari
ale parametrilor:
a. scaderea frecvenei cardiace
b. scaderea volumului sanguin circulant
c. scaderea valorilor tensionale
d. cresterea volumului bataie cardiac
e. scaderea volumului bataie cardiac
2.2. 4daptarile cardiovasculare manifestate n timpul efortului fizic se
caracterizeaza prin:
a. cresterea consumului de o"igen miocardic
b. scaderea volumului bataie cardiac
c. cresterea debitului cardiac corespunzator cerinelor efortului
d. scaderea consumului de o"igen la nivelul miocardului
e. cresterea consumului de o"igen la nivelul miocardului
2.!. 0odificarile adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt
reprezentate de:
a. cresterea valorilor colesterolului
b. scaderea valorilor trigliceridelor
c. scaderea cantitaii de hemoglobina
d. scaderea hematocritului
e. scaderea trombocitelor
2.%. 4ntrenamentul aerobic este indicat la pacienii cu afeciuni coronariene
deoarece prin modificarile adaptative sanguine:
a. scade riscul trombotic
b. creste riscul trombotic
c. creste fibrinoliza
d. previne apariia ischemiilor coronariene
e. scade fibrinoliza
2.'. 0odificarile adaptative respiratorii aparute n antrenamentul aerobic sunt
reprezentate de:
a. cresterea frecvenei respiratorii n mod special
b. cresterea volumelor respiratorii
c. scaderea volumelor respiratorii
d. scaderea capacitaii de difuziune alveolocapilara
e. cresterea travaliului respirator
2.(. Bfectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
a. nu apar dect la pacienii cu tulburari emoionale
b. sunt prezente la orice pacient
c. sunt utile n managementul stresului
d. sunt utile pentru cresterea performanelor cognitive
e. stimuleaza atenia
2.*. Bfectele adaptative obinute prin antrenamentul aerobic n Jinetoprofila"ia
primara sunt:
a. ireversibile
b. reversibile
c. dureaza ma"im o saptamna
d. meninute numai daca se menine permanent un anumit grad de antrenament
e. meninute numai daca se e"ecuta sporadic e"erciii aerobice
2.+. 4ntrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitai
fizice:
a. orice e"erciiu fizic care se face cu consum energetic n prezena o"igenului
b. orice e"erciiu fizic care se face cu consum energetic n absena o"igenului
c. numai activitai sportive specifice
d. activitai cotidiene
e. orice activitate sportiva
2.-. 4ntrenamentul aerobic n Jinetoprofila"ie e"clude urmatoarele tipuri de
activitai:
a. 0ersul cu ritm rapid
b. Bfortul la covor rulant
c. ,edalarea la bicicleta ergometrica sau simpla
d. B"erciii cu greutai
e. Caschet de performana
21.. ,arametrii care caracterizeaza antrenamentul aerobic sunt urmatorii:
a. intensitatea
b. durata
c. frecvena
d. variaia
e. temperatura
211. 1actorii care condiioneaza alegerea e"erciiilor aerobice sunt:
a. abilitaile individuale
b. musculatura vizata
c. preferina terapeutului
d. temperatura corporala
e. presiunea atmosferica
212. ?otai semnificaiile adevarate n legatura cu numarul de seturi pentru
e"erciiile aerobice:
a. se ncepe cu un set pentru fiecare e"erciiu
b. se creste din ! n !
c. se creste progresiv, pna la ma"im ( seturi
d. se creste din ' n '
e. se creste din 1. n 1.
21!. Krdinea aplicarii e"erciiilor aerobice ncepe cu:
a. grupele musculare mici
b. grupele musculare mari
c. cu membrele superioare
d. cu membrele inferioare
e. cu hemicorpul drept
21%. Variaia programului aerobic semnifica modificarea:
a. poziionarii segmentelor mobilizate
b. raportului durata e"erciiilor8durata intervalelor de repaus
c. tipului de e"erciiu
d. orelor la care se realizeaza antrenamentul
e. numarului de participani la antrenament
21'. &onform principiului ncarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic
trebuie sa fie:
a. la acelasi nivel cu activitaile cotidiene
b. peste pragul stimulului de antrenament
c. crescuta progresiv
d. scazuta progresiv
e. crescuta brusc ca sa poata produce cresterea forei musculare
21(. Ie obicei raportul intensitate8durata, utilizat n antrenamentul aerobic,
este:
a. direct proporional
b. invers proporional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului
e. dependent de nalimea pacientului
21*. B"erciiul aerobic muscular poate fi:
a. static
b. dinamic
c. izoJinetic
d. izometric
e. izomorf
21+. Specificai care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseste
singur, deoarece nu determina cresterea VK2 ma":
a. de andurana
b. de fle"ibilitate
c. de fora
d. subma"imal
e. suprama"imal
21-. Structura unui antrenament aerobic n Jinetoprofila"ie cuprinde
urmatoarele perioade, cu e"cepia:
a. adaptarea la microclimat
b. adaptarea la macroclimat
c. ncalzirea
d. e"erciiile
e. racirea
22.. Selectai enunurile afirmative despre efectele perioadei de ncalzire a
antrenamentului aerobic:
a. creste flu"ul sanguin muscular
b. previne lezarea aparatului neuromioartroJinetic
c. previne tulburarilr de ritm cardiac si de irigaie coronariana
d. creste performana musculara
e. scade performana musculara
221. ;ipurile de antrenament aerobic pot fi:
a. antrenament continuu
b. antrenament cu intervale
c. antrenament continuu cu intervale
d. antrenament cu circuit
e. antrenament n circuit cu intervale
222. Iin grupa afeciunilor reumatismale degenerative fac parte:
a. 3onartroza
b. ,eriartrita scapulohumerala
c. ;endinitele
d. ,eriartrita co"ofemurala
e. 0iozitele
22!. 4legei raspunsul fals:
a. ,2 este o afeciune reumatismala inflamatorie, cu evoluie cronica
progresiva
b. ,2 afecteaza cu predilecie articulaiile mici #mini, picioare$
c. ,2 evolueaza catre deformare si anchiloza articulara
d. Hn ,2 redoarea matinala dureaza cel puin o ora
e. Hn stadiul 777 al ,2 se instaleaza anchiloza fibroasa sau osoasa
22%. 4legei raspunsul fals. &aracterele comune ale spondilartritelor
seronegative sunt urmatoarele:
a. ,rezena factorului reumatoid
b. 4bsena nodulilor subcutanai
c. ,rezena artritelor periferice
d. 4fectarea articulaiilor sacroiliace si a coloanei vertebrale
e. 4fectarea tegumentelor si mucoaselor
22'. Kbiectivele Jinetoterapiei n spondilita anchilozanta sunt cele enumerate
cu o singura e"cepie:
a. 0eninerea 8 corectarea posturilor si aliniamentului corpului
b. 0eninerea 8 ameliorarea mobilitaii articulare si tonusului muscular
c. ,revenirea poziiilor vicioase
d. ,revenirea disfunciei ventilatorii restrictive
e. 2edimensionarea obiectivelor casnice
22(. Kbiectivele tratamentului n boala artrozica sunt urmatoarele, cu e"cepia:
a. &ombaterea durerii
b. 2eeducarea respiratorie
c. 2ecuperarea mobilitaii articulare si a tonusului muscular
d. ,revenirea deteriorarii n continuare a cartila)ului articular
e. 4meliorarea circulaiei locale
22*. &linica gonartrozei este caracterizata de urmatoarele elemente, cu e"cepia
unuia singur:
a. Subfebrilitate
b. 2edoare de inactivitate
c. Senzaie de instabilitate la nivelul genunchiului
d. &hist CaJer
e. ;ulburari de statica la nivelul genunchiului
22+. K singura afirmaie cu privire la spondiloza cervicala din cele enumerate
mai )os este falsa. &are<
a. Bste contraindicat masa)ul la nivel paravertebral cervical
b. Blectroterapia include galvanizari, &II, cureni de medie frecvena si nalta
frecvena
c. Hmpachetarile cu parafina Spelerina> au efect benefic
d. B"erciiile urmaresc refacerea tonusului musculaturii e"tensoare
e. ;ratamentul chirurgical este indicat n formele cu tulburari neurologice
severe si progresive
22-. 4legei raspunsul fals. Iiscopatia lombara de faza 7V se manifesta astfel:
a. (.*.R din pacieni sunt asimptomatici
b. 6ombalgie cronica mecanica, meteorodependenta
c. 6umbago acut cu pseudosciatica, dupa ridicare de greutai
d. Sciatica vrstnicului cu 6asseTue pozitiv
e. Sindrom de coada de cal
2!.. 4legei raspunsul fals. 2eumatismul abarticular cuprinde urmatoarele
entitai clinice:
a. 3onartroza
b. ,eriartrita scapulohumerala
c. ,eriartrita co"ofemurala
d. 4lgoneurodistrofia
e. 0aladia IupuUtren
2!1. 4legei raspunsurile corecte. 6a inspecia tegumentelor pacienilor cu
sindrom rheumatoid se pot evidenia:
a. 6eziuni eritematoscuamoase n psoriazis
b. ?oduli reumatoizi n spondilita anchilozanta
c. ?oduli Couchard si Geberden n boala artrozica
d. ;ofi gutosi n poliartrita reumatoida
e. Britem facial Sn fluture> n lupusul eritematos diseminat
2!2. 0obilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:
a. 7ndicele SchVber
b. 7ndicele tragusacromion
c. 7ndicele Ktt
d. 7ndicele mentonstern
e. 7ndicele occiputperete
2!!. ,oliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari
articulare:
a. Ieviaia cubitala a degetelor si minii
b. ,olice n SL>
c. 1le"um de cot
d. 3enu recurvatum
e. 3enu fle"um
2!%. Hn poliartrita reumatoida, posturarea minii cu a)utorul ortezelor se
realizeaza astfel:
a. ,umn n e"tensie 1.2.N
b. Ieviaia cubitala a minii si degetelor
c. 1le"ie usoara a metacarpofalangienelor
d. ,olice n abducie si opoziie
e. 7nterfalangiene pro"imale n e"tensie
2!'. 4legei raspunsurile corecte. Hn poliartrita reumatoida:
a. Se evita poziiile sau activitaile ce solicita fle"orii degetelor
b. Se recomanda purtarea de susinatori plantari
c. Se evita poziia seznda pe scaune sau fotolii )oase
d. Se recomanda e"erciiile care antreneaza prehensiunea de fora
e. &ura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida
2!(. Hn poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:
a. B"tensorilor degetelor
b. 1le"orului superficial al degetelor
c. 1le"orilor antebraului
d. 1le"orilor coapsei si gambei
e. 0usculaturii intrinseci a minii
2!*. Sindromul 2eiter:
a. Bste artrita reactiva
b. Bste caracterizat de triada: con)unctiva, artrita, uretrita
c. ?u este nsoit de manifestari generale
d. Sunt contraindicate procedurile de electroterapie si termoterapie
e. ,oate evolua catre spondilita anchilozanta
2!+. &are din urmatoarele afirmaii cu privire la artrita psoriazica sunt
adevarate:
a. 0anifestarile cutanate constau n placi eritematoscuamoase pe coate,
genunchi, trunchi
b. Bste nsoita de manifestarile e"traarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c. Hn ma)oritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate
d. &ea mai frecventa forma este artrita mutilanta
e. 5nul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si
anchilozelor articulare
2!-. &are din urmatoarele afirmaii sunt adevarate:
a. Hn spondilita anchilozanta cura balneara este indicata n special n staiunile
de pe litoralul 0arii ?egre
b. Spondilita anchilozanta afecteaza cu preponderena se"ul feminin
c. &aracteristice spondilita anchilozanta sunt lombosacralgiile n a doua
)umatate a nopii, cu iradiere n bascula
d. ;abloul clinic al spondilita anchilozanta include si disfuncia ventilatorie
restrictiva
e. Hn stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala Spoziia de
schior>
2%.. Hn timpul activitailor cotidiene spondiliticul trebuie sa pastreze anumite
posturi:
a. Iecubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap
b. Seznd pe scaun cu spatar nalt si pastrarea contactului permanent al spatelui
cu spatarul
c. 0asa de lucru la nivelul pieptului, cu antebraele pe masa
d. Bvitarea sederii prelungite n fotoliu
e. Hn ortostatism pastrarea distanei ma"ime "ifoidpube
2%1. Hn spondilita anchilozanta meninerea sau cresterea tonusului muscular se
realizeaza n special la nivelul anumitor grupe musculare:
a. 7schiogambieri
b. 7liopsoas
c. 4dductorii coapsei
d. Brectorii capului si trunchiului
e. 0uschii abdominali
2%2. 4legei raspunsurile corecte privitoare la programul de Jinetoterapie din
spondilita anchilozanta:
a. Se ncepe ct mai precoce si are continuitate absoluta
b. Kcupa primul loc n ierarhia formelor de tratament fizical
c. ,une accent pe e"erciiile de fle"ie la nivelul coloanei vertebrale si centurilor
d. &uprinde e"erciii pentru reeducarea respiraiei toracice si abdominale
e. Ainetoterapia este adaptata stadiului evolutiv
2%!. &are dintre urmatorii factori favorizeaza deteriorarea cartila)ului articular:
a. 0enopauza
b. Kbezitatea
c. Vrsta peste '. ani
d. Se"ul feminin
e. 2asa neagra
2%%. ;abloul clinic al co"artrozei cuprinde:
a. Iurere la nivelul genunchiului
b. 2edoare de inactivitate
c. Iurere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faa anterioara a
coapsei
d. 0ers schiopatat
e. ,arestezii pe faa anterioara a coapsei
2%'. 7giena ortopedica a soldului consta n:
a. 0ers si ortostatism prelungit
b. 3reutate corporala ideala
c. 0ers pe teren accidentat
d. 0ers cu spri)in n baston
e. Bvitarea urcarii si coborrii scarilor
2%(. 7ndicaiile curei balneare n co"artroza sunt reprezentate de:
a. 1ormele acute
b. 1ormele subacute
c. &o"artroza la debut
d. &o"artroza operata
e. 1orme cu redoare strnsa si atitudine vicioasa ireductibila
2%*. 7giena ortopedica a genunchiului consta n:
a. Bvitarea tocurilor nalte
b. Bvitarea traumatismelor directe
c. 2epaus prelungit
d. 0edicaie antialgica
e. Iescarcarea de greutate a genunchiului
2%+. ,rocedurilor de electroterapie antialgica n gonartroza includ:
a. &omprese reci cu sulfat de magneziu
b. Hmpachetari cu parafina
c. &ureni de )oasa frecvena
d. &ureni de medie frecvena
e. Ciostimulare laser
2%-. Ainetoterapia n gonartroza consta n:
a. ,osturari n fle"ie a genunchiului
b. ;onifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. 0obilizari articulare pentru refacerea e"tensiei complete
d. B"erciii n lan Jinetic nchis
e. B"erciii pentru coordonare
2'.. Spondilodiscartroza cervicala are manifestari clinice polimorfe:
a. &ervicalgie iradiata occipital, n verte", n umeri
b. ?evralgie cervicobrahiala
c. Sindrom CarrW6ieou
d. ,uncte dureroase la nivelul umarului
e. Verti), fosfene, acufene
2'1. Kbiectivele de tratament recuperator n spondilodiscartroza lombara sunt
urmatoarele:
a. 2eeducarea respiratorie
b. &ombaterea durerii
c. &orectarea dezechilibrului muscular ntre agonisti si antagonisti
d. 2estabilirea controlului adecvat al miscarii
e. ,rofila"ia recidivelor
2'2. ;ratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a. 0asa) sedativ lombosacrofesier
b. Cai galvanice, % celulare
c. &ureni diadinamici n special n lumbago musculoligamentar
d. Hmpachetari cu parafina lombar n formele acute
e. Cai simple la !(!*N n cazul radiculopatiilor reziduale
2'!. Ainetoterapia din perioada acuta a discopatiei lombare urmareste:
a. 4suplizarea trunchiului inferior
b. 2ela"area musculaturii lombare contracturate
c. 2ela"are generala
d. Scaderea iritaiei radiculare
e. &resterea tonusului vagal
2'%. SScoala spatelui> consta n:
a. &onstientizarea poziiei neutre a coloanei lombare si bazinului
b. Hnzavorrea coloanei lombare
c. 0eninerea forei musculare agonisti si antagonisti
d. ,rogramul Oilliams fazele 7 si 77
e. 2ela"area musculaturii lombare contracturate
2''. ;ratamentul chirurgical n hernia de disc lombara este indicat n cazul:
a. Iurerilor care nu cedeaza la tratament conservator
b. 2ecidivelor frecvente
c. 0anevrei 6assXTue pozitiva la valori mici
d. 4pariiei sau agravarii unui deficit motor
e. 4pariiei sindromului de Scoada de calS
2'(. ,SG #umarul dureros simplu$ se caracterizeaza prin:
a. Iurere de intensitate mare
b. 6imitarea mare a mobilitaii pasive
c. Substratul anatomopatologic este capsulita retractila
d. 4spect radiologic normal
e. Bvoluie favorabila la aplicarea curenilor de )oasa frecvena