Victoria nvturii La Fontaine

1
Victoria nvturii Victoria nvturii Victoria nvturii Victoria nvturii
Dup cum o s vedei,
Zice-se c ar fi fost,
Mai demult,
Doi trgovei:
Un bogat-seme i prost -
i-un srac,- biat iste.
Stnd de vorb pe o dreav,
Se trezir la glceav.
Cel bogat, om certre
Pretindea c-i mai de pre
i se cade ca oricine
Cu respect s i se-nchine
(Banii au i ei un rost:
Merite dau celui prost!)
- Prietene, ascult-m pe mine,
Eu socotesc c nu i se cuvine
S fii cinstit ca om de rangul meu.
Poi tu s dai ospee cum dau eu?
Te vd citind. La ce-i servete n viaa,
Cnd ai palatul n pod - o chichinea-
i vara pori, ca iarna, aceeai hain sumbr,
Iar ca lacheu statornic ai propria ta umbr?
Victoria nvturii La Fontaine

2
Republicii nu-i trebuiesc golanii,
Ci cei ce tiu s-i cheltuiasc banii.
Cu mesele i luxul, eu risipesc comori.
Pe urma mea triesc, cum tii prea bine,
Atia meseriai i negustori
i cte un prlit de scrip, ca tine...
I-ar fi rspuns sracul aa cum se cuvine,
Dar a tcut, avnd prea mult de spus.
i iat c rzboiul l-a rzbunat mai bine,
Cci fr mil, Marte, oraul le-a distrus.
n alt ora sracul, om cult i renumit,
Fu gzduit, cinstit i rspltit,
n timp ce bogtaul, acum srac i prost,
Rmase fr adpost...

Pania a limpezit glceava:
Vrtejul soartei spulber doar pleava
Lsnd pe loc grunele de aur.
nvtura-i pururi un tezaur.