ACTUL JURIDIC

1.Notiune. Expresia act juridic se intrebuinteaza atat in doctrina, practica si chiar in

legislatie in doua sensuri cu valori diferite. intr-un prim sens se desemneaza
manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice civile30, iar intr-un alt
sens este desemnat chiar inscrisul constatator al acestei manifestari de vointa. Desi in
literatura de specialitate se propun mai multe definitii ale actului juridic civil, ne oprim la
definitia potrivit careia32 actul juridic civil este omanifestare de vointa facuta cu intentia
de a produce efecte juridice, respectiv de anaste, modifica sau stinge un raport juridic
concret!.
2.Condiiile de fond ale actului juridic civil (capacitatea de a nc!eia actul"
con#i$%$&ntul'. "entru validatea unui act juridic civil este necesar sa fie intrunite
cumulativ o serie de conditii si anume#
$. %apacitatea de a incheia actul juridic civil&
'. %onsimtamantul valabil al partii care se obliga&
%. (n obiect determinat al actului juridic civil&
D. Existenta unei cauze licite.
A. CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTE J!IDICE CI"I#E este o parte a capacitatii de
folosinta a persoanei fizice si a persoanei juridice. )ediul materiei se regaseste in
principal in art. *+, pct. - %od civil, putand-o defini ca fiind o conditie de fond si
esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de
drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil!De la acest principiu al
capacitatii de a incheia acte juridice civile exista exceptii, asupra carora nu ne
propunem sa insistam, aratand doar faptul ca acestea trebuie sa fie expres prevazute
de lege, asa cum se arata, spre exemplu in art. *.0
%od civil si art. / alin. - din Decretul nr. 3-0-*.+, dispozitii legale care sunt de stricta
interpretare si aplicare3..
$. C%N&I'TA'ANT#
"rin consimtamant se intelege acea conditie esentiala, de fond si generala, a actului
juridic civil care conta in hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in
exterior.
%onditiile de valabilitate ale consimtamantului sunt urmatoarele#
a1 consimtamantul sa provina de la o persoana cu discernamant, conditie care decurge
din caracterul constient al actului juridic civil.
2n ceea ce priveste persoana juridica nu se pun probleme sub acest aspect,deoarece
reprezentantul ei legal este intotdeauna o persoana fizica cu deplina capacitate de
exercitiu.
%at despre persoanele fizice, acestea au prezumat discernamantul atata timp cat au
capacitate deplina de exercitiu. 3ipsiti de aceasta capacitate sunt minorii sub varsta de
-+ ani si cei pusi sub interdictie judecatoreasca. intre -+ si -, ani minorul are
discernamantul juridic in curs de formare#
b1 consimamantul tre(uie e)primat cu intentia de a produce efecte juridice, adica
manifestarea de vointa trebuie facuta de autorul ei cu intentia expresa de a se angaja
juridiceste, in sensul producerii de efecte juridice. 4ocmai din aceste considerente nu se
apreciaza a fi indeplinita o asemenea conditie atunci cand autorul a exteriorizat o
-
manifestare de vointa in gluma, din prietenie, sub o conditie pur protestativa din partea
celui care se obliga 5adica ma oblig daca vreau!1 potrivt art.
-0-0 %od civil.
c1 consimtamantul tre(uie sa fie e)teriori*at, exteriorizare care poate fi facuta printr-o
forma expresa sau tacita. "entru anumite categorii de acte este necesara si valabila
numai manifestarea expresa a vointei 5cum este cazul actelor solemne1 pe cand in alte
situatii este valabila manifestarea fie expresa fie tacita 5de exemplu art. /,* %od civil
care se refera la acceptarea mostenirii e)presa sau tacita!1. %a modalitate de
exteriorizare a consimtamantului, evidentiem forma scrisa, verbala si chiar faptele si
gesturile concludente si neechivoce din care se poate deduce intentia asumarii unui
angajament juridic. 4acerea, in principiu, nu are valoare de consimtamant
exteriorizat3,, daca legea nu prevede expres aceasta.
d1 consimtamantul sa nu fie alterat prin vicii de consimtamant, conditie negativa impusa
de caracterul constient, liber al actului juridic civil.
2ntrucat viciile de consimtamant presupun analiza mai multor aspecte, care necesita o
prezentare distincta si detaliata, ne propunem doar sa amintim ca acestea sunt#
eroarea3*, dolul 5viclenia1, violenta+- si leziunea
. N %$IECT DETE!'INAT A# ACT#I J!IDIC CI"I#
$ceasta conditie de validitate a actului juridic civil a provocat mai multe controverse sub
aspectul definirii sale in literatura de specialitate.
2n opinia majoritara, la care ne raliem si noi, se retine ca obiectul actului juridic civil este
insusi obiectul raportului juridic civil nascut din acele acte juridice, adica conduita
partilor, respectiv actiunle si inactiunile la care aceste sunt indreptatite ori pe care
trebuie sa le indeplineasca.
"entru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca la randu-2 urmatoarele
conditii generale#
- sa existe&
- sa fie in circuitul civil&
- sa fie determinat sau determinabil&
- sa fie posibil&
- sa fie licit si moral.
in unele situatii trebuie indeplinite si unele conditii speciale, dar numai pentru anumite
acte juridice civile dintre care enumeram#
- cel care se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv&
- sa existe autorizatia administrativa ceruta de lege&
- obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.
4oate aceste conditii de valabilitate sunt prevazute de dispozitiile %odului civil in art.
*+, pct. 3, */3, */+, */..
D. E+I&TENTA NEI CA,E #ICITE
impreuna cu consimtamantul, cauza formeaza vointa juridica. %a notiune cau*a actului
juridic civil consta in scopul urmarit la inc-eierea unui asemenea act.
%auza este elementul care raspunde la intrebarea# "entru ce s-a incheiat actul juridic
civil!.2n dreptul nostru civil se admite ca exista doua elemente care compun cauza
actului juridic# scopul imediat si scopul mediat.
Scopul imediat - cauza proxima - numit si scopul obligatiei este stabilit pe principalele
categorii de acte juridice civile, dupa cum urmeaza#
2
- in contractele sinalagmatice, cauza consimtamantului fiecarei parti consta in
reprezentarea, adica prefigurarea mintala a contraprestatiei 5o parte se oblige stiind ca
si cealalta parte se obliga, la randul ei1&
- in actele cu titlu gratuit, scopul imediat il reprezinta intentia de a gratifica 5animus
donandi1&
- in actele reale scopul imediat il reprezinta prefigurarea remiterii lucrului, bunului&
- in contractele aleatorii, este cauza imediata riscul, adica prefigurarea unei imprejurari
viitoare si incerte de care depinde sansa castigului, respectiv riscul pierderii.
Dupa cum se poate observa, scopul imediat se caracterizeaza prin aceea ca este un
element abstract si invariabil, in cadrul unei anumite categorii de acte juridice civile.
Scopul mediat - causa remota - numit si scopul actului juridic, consta in motivul
determinant al incheierii unui act juridic civil& acest motiv se refera fie la insusirile unei
prestatii, fie la calitatile persoanei.
)copul mediat se caracterizeaza prin aceea ca este concret si variabil de la o categorie
la alta de acte juridice civile, si chiar in cadrul aceleiasi categorii de acte de drept civil.
3. condiiile de for$% ale actului juridic civil; "e langa conditiile de valabilitate ale actului
juridic civil analizate trebuie mentionat ca actul juridic trebuie sa imbrace o anumita
forma. "rin forma actului juridic civil, se intelege acea conditie care consta in
modalitatea de e)teriori*are a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea,
modifica sau stinge un raportjuridic civil concret. $r mai fi de precizat ca aceasta
conditie se supune regulii de drept numita principiul consensualismului, care inseamna
ca simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru ca actul
juridic civil sa ia nastere in mod valabil din punctul de vedere al formei care imbraca
manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice. $cest principiu nu
este consacrat expres de %odul civil, insa existenta sa este neindoielnica fiind dedusa
pe de o parte din continutul dispozitiilor art. -2*. %od civil 5care consacra
consensualismul pentru contractul de vanzare-cumparare1, iar pe de alta parte, legea
consacra expres exceptiile de la acest principiu.
2n functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor conditiile de forma vizeaza#
- forma ceruta pentru vala(ilitatea actului juridic civil, numita si conditie ad validitatem!
ori ad solemnitatem! a carei nerespectare atrage nulitatea actului juridic&
- forma ceruta pentru dovada actului juridic civil, numita si conditie ad probationem! a
carei nerespectare nu atrage ineficacitatea actului in sine 5negotium1, ci imposibilitatea
dovedirii lui cu un alt mijloc de proba, deoarece idem est non esse et non pro(ari!.
- forma ceruta pentru opo*a(ilitate fata de terti a carei nerespectare se sanctioneaza cu
inopozabilitatea 5ceea ce inseamna ca terta persoana este in drept sa ignore, sa faca
abstractie de actul juridic 5negotium1 care trebuie adus la cunostinta altor persoane prin
indeplinirea formalitatii impusa de lege in acest scop1+3Dupa sursa ori izvorul care cere
o anumita forma pentru actul juridic civil, mai putem distinge intre#- forma legala, adica
cea impusa de legea civila si- forma voluntara ori conventionala.
4. $odalit%ile actului juridic civil A.(ter$enul (i condiia') 4ermenul, conditia si
sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil.
2.-. 4ermenul
4ermenul este acel eveniment, viitor si sigur ca realizare, care fie amana producerea efectelor
unui act juridic civil, fie determina incetarea efectelor acestuia.
3
4ermenul poate fi indicat in mai multe feluri.
6 $stfel, uneori se arata o data calendaristica 5la data de 2 martie
200-!1, o perioada de timp 5dupa doua luni!1 sau o imprejurare viitoare si sigura 5de exemplu,
inceper ea cursurilor pentru studenti1.
2.-.-. %lasificari
4ermenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii# a1 2n functie de ben eficiarul termenului,
termenul poate fi dispus#
- in favoarea debitorului. $cesta constituie regula&
- in favoarea creditorului, de exemplu, in contractul de depozit&
- in favoarea ambelor parti, de exemplu, termenul dintr-un contract de asigurare.
De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea
persoanei care poate renunta la beneficiul termenului.
Astfel, de exemplu, intr-un contract de imprumut fara dobanda, termenul la care suma trebuie
restituita este dispus in beneficiul debitorului. Ca urmare, numai acesta poate r enunta la
beneficiul termenului, platind inainte de implinirea acestuia. Creditorul nu poate pretinde plata
inainte de implinirea termenului, deoarece acesta nu a fost stipulat in favoarea sa. Dar, daca
imprumutul s-a acordat cu dobanda, termenul este stipulat in favo area ambelor parti, astfel incat
nici una nu poate renunta la termen fara acordul celeilalte. b) Dupa izvorul sau, termenul poate
fi:
-termen legal, stabilit de lege. Astfel sunt, de exemplu, termenele d e prescriptie;
-termen conventional sau voluntar, stabilit de partile actului uridic civil. Din aceasta categorie
face parte maoritatea termenelor;
- termen udiciar !de gratie), acordat de instanta debitorului. "ntr adevar, potrivit Codului civil,
instanta poate acorda debitorului, tinand cont de situatia patrimoniala a acestuia, un termen
suplimentar pentru executarea obligatiei. #ermenul de gratie amana executarea silita a obligatiei.
c) "n functie de masura in care momentul implinirii sale este cunoscut inca de la data inc$eierii
actului uridic, distingem:
-termen cert, cand momentul implinirii sale este cunoscut la data
inc$eierii actului uridic !d e exemplu, o data calendaristica);
- termen incert, a carui implinire nu este cunoscuta, ca data calendaristica, desi realizarea sa este
sigura !de exemplu, moartea creditorului rentei viagere). d) Criteriul esential de clasificare consta
in efectele pe care le produc; astfel, termenele pot fi suspensive sau extinctive:
- termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si
executarea obligatiilor civile.
De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma imprumutata;
- termenul este extinctiv cand, la implinirea lui, se sting efectele actului uridic civil.
%pre exemplu, intr-un contract de renta viagera debitorul se obliga sa plateasca periodic
creditorului o suma de bani, pana la moartea acestuia din urma. #ermenul contractual !moartea
creditorului) este extinctiv.
&.&. Conditia
Conditia, ca modalitate a actului uridic civil, este un eveniment viitor si nesigur ca realizare,
eveniment de care depinde insasi existenta actului uridic civil.
&.&.'. Clasificari
%i conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) "n functie de legatura ei cu vointa
partilor, a realizarii sau nerealizarii evenimentului, conditia poate fi: cazuala, mixta si
+
potestativa.
(otrivit Codului civil, )Conditia cazuala este aceea ce depinde de $azard si care nu este nici in
puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului.)
Conditia cazuala !de la cuvantul latinesc casus, care inseamna
intamplare) este independenta de vointa partilor.
Constituie conditii cazuale: *daca voi supravietui fratelui meu),
*daca va ploua), *daca voi avea nepoti) etc.
Conditia mixta este aceea care, conform Codului civil, +depinde totodata de vointa uneia din
partile contractante si de aceea a unei alte persoane+ !determinate).
,n exemplu de conditie mixta este: *iti vand masina, daca tatal meu
imi va cumpara alta).
Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia
dintre parti sau, in exprimarea Codului civil, +aceea care face sa depinda perfectarea conventiei
de un eveniment,
pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intampla sau poate sa-l
impiedice).
Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla.
- .ste potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei
persoane nedeterminate.
+Daca ma voi casatori+ sau +daca ma voi angaa la societatea comerciala /) -; sunt exemple
de conditii potestative simple.
"nd eplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor, d ar si de o terta persoana !cu care
acesta se casatoreste, respectiv care il angaeaza). Actele inc$eiate sub conditie potestativa
simpla sunt, ca regula, valabile.
- .ste pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti.
Angaamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. "n acest
sens, Codul civil prevede: +0bligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din
partea acelui ce se obliga.)
"ntr-adev ar, in asemenea cazuri nu avem de-a face cu ex teriorizarea unei vointe uridice: )iti
voi vinde apartamentul, daca voi dori). Cel care a formulat aceasta conditie nu a urmarit, de fapt,
sa se an gaeze din punct de vedere uridic.
Dimpotriva, daca indeplinirea conditiei depinde de vointa creditorului, angaamentul este
valabil: +iti voi vinde apartamentul, daca vei dori sa-l cumperi).
Conditie mixta
Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b)
Din punct de vedere al modului de formulare, conditia poate fi pozitiva si negativa.
Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur, in
timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment.
%pre ex emplu, +iti donez autoturismul daca vei reusi la examenul de admitere la facultate)
este un angaament afectat de o conditie pozitiva.
Dimpotriva, un exemplu de conditie negativa este: +iti donez autoturismul daca in urmatorul
an nu mi se va naste un fiu).
.
*. efectele actului juridic civil)
efecte: EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
%odul civil in vigoare, necontinand o reglementare generala a actului juridic civil, nu cuprinde
nici reglementarea, de principiu, a efectelor acestui act. %u toate acestea %odul civil cuprinde
doua categorii de norme, care dupa sfera lor de aplicare care privesc fie efectele conventiilor
sau contractelor in general 5*/* 7 *,. %od civil1, fie efectele diferitelor contracte civile pe care
le reglementeaza. 8ai trebuie adaugat faptul ca reglementari privind efecte ale unor contracte
civile se gasesc si in alte acte normative, din categoria izvoarelor dreptului civil.
Efectul actului juridic civil consta in rezultatul acestuia. Dupa cum reiese din insasi definitia
actului juridic civil, efectul acestuia consta, dupa caz in# nasterea, modificarea, transferarea sau
stingerea unui raport juridic civil. "rivit sub acest aspect, efectul actului juridic se concretizeaza
fie in stabilirea unui raport juridic, fie in modificarea unui asemenea raport, fie in stingerea lui.
)e poate observa prin urmare, ca efectele actului juridic civil, nu sunt intotdeauna aceleasi, ele
diferind in functie de ceea ce s-a urmarit prin exprimarea vointei partilor ori, partii. Deci, intr-o
prima acceptiune, prin efectele actului juridic civil trebuie sa intelegem nasterea, modificarea ori
stingerea de raporturi juridice civile concrete.
8anifestarea de vointa, care este substanta actului juridic civil, nu este un scop in sine, ci
mijlocul juridic pentru realizarea unui tel, determinant.
$cest scop nu este altul decat nasterea, modificarea ori stingerea de drepturi si obligatii civile,
care formeaza continutul raportului juridic civil. "rin urmare, sub acest al doilea aspect,
decurgand din primul prin efectele actului juridic civil intelegem nasterea, modificarea ori
stingerea de drepturi si obligatii civile.
$cceptand teoria potrivit careia actul juridic civil se caracterizeaza 5prin prisma efectelor sale1
prin obligativitate, irevocabilitate si relativitate, rezulta ca trei sunt principiile care carmuiesc
efectele actului juridic civil si anume#
- principiul fortei obligatorii, cunoscut si prin adagiul pacta sunt servanda!&
- principiul irevocabilitatii&
- principiul relativitatii, ilustrat de adagiul res inter alios acta, aliis ne.ue nocere, ne.ue,
prodesse potest!.
Principiul fortei obligatorii - pacta sunt seran!a". "ornind de la prevederea art. */* alin. -
%od civil - Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante!, putem defini
principiul fortei obligatorii ca fiind acearegula a efectelor actului juridic civil potrivit careia actul
juridic legal inc-eiat se impune autorilor sau autorului actului intocmai ca legea. in alti termeni#
actul juridic civil este obligatoriu, iar nu facultativ. "entru actele bilaterale - contractele -
principiul fortei obligatorii se exprima si in formula larg raspandita in doctrina, potrivit careia
contractul este legea partilor9!.
:undamentul principiului fortei obligatorii a actului juridic il reprezinta doua cerinte si anume# -1
;ecesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generale de actele juridice
civile& 21 imperativul moral al respectarii cuvntului dat.
De la principiul pacta sunt servanda! exista unele exceptii si anume in cazurile in care efectele
actelor nu se produc asa cum au dorit partile la incheierea lor, aceste efecte fiind ori mai
restranse++ ori mai intinse+., independent de vointa uneia sau a ambelor parti.
Principiul ireocabilitatii actului #uri!ic ciil
"entru actele bilaterale 5contracte, convetii1, acest principiu este consacrat expres in art. */*
alin. 2 %od civil, in sensul ca ele pot fi revocate prin consimtamantul mutual sau din cauze
autorizate de lege "er a contrario!, conventiile nu se pot revoca prin consimamantul unilateral
al uneia din parti.
"utem deci defini principiul irevocabilitatii ca fiind acea regula de drept potrivit careia actului
bilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia dintre parti, iar actului unilateral nu i
se poate pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, din partea autorului sau.
/
"artile pot totusi, prin consimtamantul lor mutual!, sa convina la revocarea conventiei lor. (n
asemenea caz da expresie principiului libertatii actelor juridice civile, caci asa cum partile sunt
libere sa incheie actul juridic - prin mutuus consensus - tot astfel ele sunt libere sa-i puna capat
- prin mutuus dissensus&
Principiul relatiitatii efectelor actului #uri!ic ciil - res inter alios acta$ aliis ne%ue
nocere$ ne%ue pro!esse potest&
%onsacrarea legala a acestui principiu este data de continutul art. *<3 %od civil potrivit caruia,
Conventiile n/au efect decat intre partile contractante0+/.
"rincipiul relativitatii efectelor actului juridic civil poate fi definit ca regula potrivit careia acesta
produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite ori sa dauneze
altor persoane.
%onstituie exceptii de la principiul relativitatii, cazurile in care actul juridic civil ar produce efecte
si fata de alte persoane decat partile, prin vointa partilor actului.
in literatura de specialitate aceste exceptii sunt impartite la randul lor in aparente si reale.
Din categoria exceptiilor aparente care numai la prima vedere ar fi in prezenta unei abateri de la
relativitate, in realitate efectele subordonandu-se exigentelor principiului, enumeram fara a intra
in analiza lor# a1situatia avanzilor cauza 5succesorii cu titlu particular, succesorii universali si cei
cu titlu universal, creditorii chirografari1, b1 promisiunea faptei altuia, c1 simulatia si d1
reprezentarea.
Exceptia veritabila 5reala1 de la relativitate o reprezinta stipulatia pentru altul, sau contractul in
favoarea unei a treia persoane!.
)tipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte 7 stipulantul convine cu cealalta parte
- promitentul ca acesta din urma sa efectueze o prestatie
in favoarea unei a treia persoane tertul beneficiar care nu participa la incheierea
actului, nici direct, nici prin reprezentare.
nulitatea actului juridic civil (noiune" cla#ificare" deli$itare" cau+e de
nulitate" re,i$ juridic" efecte'
1egislatia noastra nu cuprinde o definitie a nulitatii, totusi am desprins din literatura de specialitate o
definitie care mi s-a parut elocventa : nulitate este acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul uridic
de evectele contrarii normelor uridice editate pentru inc$eierea sa valabila; nulitatea intervine in cazul in
care nu se respecta conditiile de valabilitate ale actului uridic civil.
-UNCTIIL. NULITATII
1. 2unctia preventiva - consta in efectul in$ibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil,
tentate sa inc$eie actul uridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de validitate
2. 2unctia sanctionatorie- presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii.
2unctia de miloc de garantie a principiului legalitatii apare ca un miloc de asigurare a respectarii
ordinii publice si bunelor moravuri.
D.LI/ITAR.A NULITATII
(entru o mai buna intelegere a nulitatii este necesar sa o delimitam de alte cauze de ineficacitate a
actului uridic civil precum ar fi : rezolutiunea, rezilierea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea:
a' NULITAT.0R.12LUTIUN..
Delimitarea presupune cunoasterea conceptelor in cauza, semnaland asemanarile si deosebirile de
regim uridic dintre ele. 3ulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act uridic inc$eiat cu nerespectarea
normelor privind conditiile de validitate. 4ezolutionarea consta in desfiintarea unui contract
<
sinalogmatic, cu executare uno-ictu , dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre
una din parti.
Asemanari :
-ambele sunt cauze de ineficacitate a actului uridic civil
-ambele produc efect retroactiv
-ambele sunt, in principiu, uridiciare, deoarece presupun o $otarare a organului deurisdictie
competent

Deosebiri :
-daca nulitatea presupune un act nevalabil, rezolutiunea presupune un act valabil inc$eiat
-daca nulitatea se aplica oricarui act uridic civil, rezolutiunea priveste doar contractele sinalogmatice
cu executare uno-ictu
-daca la nulitate cauzele sunt contemporane momentului inc$eierii actului, la rezolutiune, cauza
! neexecutarea culpabila de catre una dintre parti ) este ulterioara momentului inc$eierii
3' NULITAT.0R.1ILI.R..
4ezilierea este incetarea-desfacerea unui contract sinalogmatic, cu executarea succesiva, pentru
neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti. "ntre nulitate si reziliere exista ,in esenta,
aceleasi asemanari si deosebiri ca in cazul nulitate-rezolutiune, cu mentiunea ca efectele, de data aceasta,
nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor.
c' NULITAT.0CADUCIT.T..
Caducitatea este o cauza de ineficacitate constand in faptul ca lipseste actul uridic civil de orice
efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare inc$eierii sale si independent de vointa autorului actului.
Asemanari 4
-ambele sunt cazuri de ineficacitate
Deosebiri 4
-daca nulitatea presupune un act nevalabil, caducitatea presupune un act valabil
-daca nulitatea retroactiveaza, caducitatea produce efecte numai pentru viitor, deoareca pentru trecut
nu s-au mai produs nici un fel de efecte ale actului
-daca nulitatea presupune cauze contemporane inc$eierii actului, caducitatea presupune o cauza
ulterioara inc$eierii si straina de vointa autorului actului
d' NULITAT.0R.52CAR..
4evocarea desemneaza acea sanctiune de drept civil care consta in inlaturarea efectelor actului
uridic civil datorita ingratitudinii grafiticatului ori neexecutariiculpabile a sarcinii.
Asemanari :
-ambele sunt cauze de ineficacitate a actului uridic civil
Deosebiri :
-daca nulitatea presupune un act nevalabil, inopozabilitatea presupune un act valabil inc$eiat
-pentru nulitate- efectele privesc atat partile cat si tertii, iar pentru inopozabilitate- efectele actului se
produc fata de parti, dar nu se produc fata de terti
-cauzele care determina nulitatea sunt contemporane inc$eierii actului, pe cand cauzele care
determina inopozabilitatea constau in neindeplinirea unor formalitati ulterioare inc$eierii lui
-daca nulitatea relativa poate fi +confirmata) , inopozabilitatea poate fi si inlaturata prin +ratificare)
!termenii nu sunt sinonimi)
,
CLASIFICAREA NULITATII ACTULUI JURIDIC CIVIL
Criterii de cla#ificare 4
1. In functie de natura intere#ului ocrotit" nulitatea e#te 4
a) absoluta
b) relative
2. In functie de intinderea efectelor #ale" nulitatea poate fi 4
a) partiala
b) totala
6. Dupa $odul de con#acrare le,i#lativa" e#te 4
a) nulitate expresa ! textuala )
b) nulitate virtuala ! implicita )
7. Dupa felul conditiei de validitate" nere#pectata" nulitatea poate fi 4
a) nulitate de fond
b) nulitate de forma
8. Dupa $odul de valorificare" nulitatile #e i$part in 4
a) nulitate udiciara
b) nulitate amiabila

3ulitatile presupun darea unei $otarari udecatoresti ! fiind udiciare ). Cauzele de nulitate amabila sunt
rare in practica.
1.a' Nulitatea a3#oluta 5 este nulitatea care sanctioneaza nerespectarea , la inc$eierea actului uridic, a
unei norme care ocroteste un interes general, obstesc. "n legislatie, nulitatea absoluta este desemnata prin
formule +nulitatea de drept + sau +nulitate) sau +nulitate de plin drept +.
1.3' Nulitatea relativa 5 este nulitatea care sanctioneaza nerespectarea, la inc$eierea actului uridic
civil6 a unei norme care ocroteste un interes particular, individual ori personal. 3ulitatea relativa este
indicata prin formulele : + actul este anulabil) , +actul este anulat + .
2.a' Nulitatea partiala 5 desfiinteaza numai o parte dintre efectele actului uridic civil, celelalte efecte
ale actului producandu-se deoarece nu contravin legii.
2.3' Nulitatea totala 5 desfiinteaza actul uridic civil in intregime.
Dintre acestea doua, nulitatea relativa este regula, iar cea absoluta este exceptia.
6.a' Nulitatea e9pre#a 5 e acea nulitate care este prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala ! maoritatea
nulitatilor exprese sunt prevazute fie in Codul Civil, fie in alte izvoare ale dreptului civil )
6.3' Nulitatea virtuala 5 e acea nulitate care nu este prevazuta expres de lege, dar rezulta din modul in
care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului uridic civil.
*
7.a' Nulitatea de fond 5 este aceea care intervine in caz de lipsa ori nevalabilitate a unei conditii de fond
a actului uridic civil : consimtamant, capacitate, obiect, cauza.
7.3' Nulitatea de for$a 5 intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem.
Cele mai numeroase sunt nulitatile de fond.
CAU1.L. D. NULITAT.
Aceasta sanctiune are drept cauza-generica- nerespectarea dispozitivelor legale care reglementeaza
conditiile sale de valabilitate.Deci, nevalabilitatea conditiilor sale esentiale ! care sunt conditii de
valabilitate ) atrag nulitatea.
CAU1. D. NULITAT. A*:2LUTA :
'. "ncalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor :
-nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc !art. '789 din Codul
Civil )
-lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor uridice si nerespectarea principiului specialitatii
capacitatii de folosinta !art. 7: din Decretul nr. 7';'9<: )
&. 1ipsa totala a consimtamantului !in cazul erorii-obstacol)
7. 3evalabilitatea obiectului actului uridic civil
:. Cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala
<. 3erespectarea formei ceruta ad validitatem
=. 1ipsa ori nevalbilitatea autorizatiei administrative !art. <> 1egea nr. '?;'99= )
?. "ncalcarea ordinii publice
>. 2raudarea legii
CAU1. D. NULITAT. R.LATI5A 4
'. @iciile de consimtamant : eroarea, violenta, legiuirea sau dol
&. 1ipsa discernamantului in momentul inc$eierii actului uridic civil
7. 3erespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu.
REGIMUL JURIDIC AL NULITATII
(rin regim uridic al nulitatii se intelege regulile carora este supusa nulitatea absoluta sau relativa.
Acest regim uridic al nulitatii priveste trei aspecte :
'. cine poate invoca nulitatea
&. cat timp poate fi invocata nulitatea
7. daca poate fi sau nu acoperita nulitatea prin confitmare

Re,i$ul juridic al nulitatii a3#olute
a) nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes
-partile actului uridic
-procurorul
-instanta din oficiu
4eprezentativa in acest sens este prevederea din 1egea '>;'99', art. 7, alineatul & :
+nuliatatea poate fi invocata de primar, prefect, procuror si alte persoane care ustifica un inteles legitim.
b) actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila, adica ea poate fi invocata oricand, indiferent de
timpul scurs de la data inc$eierii actului uridic. ! Decretul '=?;'9<> art. & : +nulitatea unui act poate
fi invocata oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie. + )
-0
c) nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tocita. ! a nu se confunda
inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a
cerintei legale. + )
Regimul jurii! al nuli"a"ii rela"i#e
Acest regim uridic se exprima in trei reguli :
'. nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei interes a fost nesocotit la inc$eierea
actului uridic. ! personal sau prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu )
&. cautiunea inanulabilitate este prescriptibila, deci ea trebuie invocata in termenul de prescriptie
extinctive
7. nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expres sau tacit ! printr-un act de confirmare care
+sa cuprinda obiectul, cauza si natura olurgatiei). Codul uridic civil art. ''98; iar confirmarea tacita
rezulta fie din executarea actului anulaleic, fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de
prescriptie extinctiva )
"ntre nulitatea absoluta si cea relativa nu exista deosebiri de efecte, ci numai de regim uridic.
E$e!"ele nuli"a"ii
.fectele nulitatii sunt consecintele uridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Aeneric, efectul
nulitatii consta in desfiintarea raportului uridic generat de actul uridic civil lovit de nulitate si prin
aceasta restabilirea legalitatii. "n functie de ceea ce s-a intamplat dupa inc$eierea actului uridic civil,
se pot distinge urmatoarele ipoteze :
'. actul n-a fost executat inca : aplicarea nulitatii va insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai
poate fi executat, deci partile se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi inc$eiat actul.
&. Actul a fost executat total sau partial, pana la $otararea de anulare, efectele nulitatii vor consta in
a) desfiintarea retroactiva a actului
b) restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat
7. actul a fost executat , iar dobanditorul de drepturi le-a transmis la randul sau unor terti
subdobanditori , pana la $otararea de anulare, efectele nulitatii presupun :
a) desfiintarea actului executat
b) restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat
c) desfiintarea actului subsecvent
.fectul nulitatii #e e9pri$a in ada,iul ;%uo nullum es"& nullum 'rou!i" e$$e!"um ;0care re+ulta
din cele #pu#e $ai #u#.
(entru a opera aceasta regula, este necesar sa fie aplicate princpiile efectelor nulitatii :
-retroactivarea nulitatii
-restabilirea situatiei anterioare- restituito in integrum- adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul
actului anulat.
-anularea nu numai a actului initial ci si a actului subsecvent ! +resoluto jure dantis, resolvitur jus
accipientis
--