MARMURA

Marmura este o roca metamorfica, compusa in cea mai mare parte din calcit si obtinuta prin metamorfoza
calcarului. Din punct de vedere petrografic, marmurele sunt calcare sau dolomite cu cristale de calcit bine
dezvoltate datorita proceselor metamorfice la care au fost supuse. Cele mai obisnuite culori pentru
marmura sunt urmatoarele: alba, cenusie, gri, neagra si rosie, datorate in general impuritatilor continute
( rosu de la sarurile de Fier, cafeniu de la cele de Mangan, cenusiu de la Grafit etc ), iar venulatia se
datoreaza numeroaselor fisuri umplute ulterior cu calcit secundar.

Marmura se formeaza din calcar sub actiunea caldurii si presiunii de peste ani in scoarta terestra. Aceste
presiuni sau forte de presiune determina calcarul sa-si schimbe textura si aspectul, proces numit
recristalizare. Materialele fosilizate in calcar, impreuna cu minerale, recristalizeaza si formeaza boabe
mari, grosiere de calcit.

Impuritatile prezente in calcar in cursul perioadei de recristalizare afecteaza/ modifica compozitia
minerala a marmurei. La temperaturi relativ scazute, impuritatile de siliciu formeaza cristale de cuart. La
temperaturi mai ridicate, dioxidul de siliciu reactioneaza cu carbonatii pentru a produce diopside sau
forsterite. La temperaturi foarte ridicate, mineralele rare de calciu se transforma in marmura. In prezenta
apei se pot forma si alte minerale. Prezenta de fier, aluminiu si siliciu poate duce la formarea de hematite
si magnetite.

Mineralele rezultate din impuritati dau marmurei o mare varietate de culori. Marmura cea mai pura din
punct de vedere al calcitului este cea de culoare alba. Marmura care contine hematite sunt de culoare
rosiatica, cea care contine limonit este galbena si cea care contine serpentine este de culoare verde.

Marmura nu poate fi impartita cu usurinta in foi de dimensiuni egale si trebuie sa fie exploatata cu grija.
Roca se poate sparge daca sunt utilizati explozivi. Blocurile de marmura sunt exploatate cu masini care
taie santuri si care fac gauri in stanca. Delimitarea unui bloc de marmura de catre mineri se realizeaza
prin trasarea de santuri si gauri. Desprinderea blocului se face cu pene si masini speciale, blocurile astfel
obtinute debitandu-sa cu fierastraie la forma si dimensiunea dorita, dupa care se finiseaza si se lustruiesc
conform solicitarilor.

Proprietatile fizice generale ale marmurei sunt duritatea, densitatea, compresiunea etc. Majoritatea
marmurelor (cu foarte putine exceptii) au urmatoarele caracteristici :
Duritate : 3 - 4 pe scala Mohs
Densitate : 2.55 - 2.7 Kg/cm
Rezistenta la compresiune : 70 - 140 N/mm
Modul de ruptura :12 - 18 N/mm
Absorbtia de apa : mai putin de 0,5%
Porozitate : scazuta

Din punct de vedere al proprietatilor chimice, marmurele sunt roci cristaline compuse in principal din
calcit, dolomita sau minerale serpentina, impreuna cu alte componente minore care variaza de le origine
la origine. Dintre cele mai importante se mentioneaza :
Var (CaO) : 28-32%
Cuart (SiO2) : 30 - 30%
Peridotit (MgO) : 20 - 25%
Bauxita (FeO si Fe2O3) : 1-3%
Pierdere la calcinare (LOI) : 20-45%

Dintre impuritatile minerale depistate in marmura amintim tremolitul, actinolitul. flintul, granatul, biotitul,
talcul, fosterite etc.

Cea mai mare cariera de marmura din Romania se afla la Muntii Poiana Ruscai, judetul Caras-Severin.
Cariera Ruschita a intrat in exploatare in 1884. Marmura extrasa aici este de culoare alba cu nuante roz,
albastrui si cenusii, compacta (98,11%), cu structura zaharoida marunta pana la mijlocie, calitatea
deosebita a acesteia fiind apreciata si peste hotare, fiind exportata in Franta, Italia, SUA, Germania,
Austria, Ungaria, Egipt etc. Pentru realizarea Casei Poporului - actualul Palat al Parlamentului s-au folosit
printre alte materiale 1.000.000 metri cubi de marmura.

Societatea noastra va pune la dispozitie o gama variata de materiale provenind din Italia, Grecia, Spania,
Turcia, India, Egipt, Iran sau Liban, acestea avand diferite dimensiuni, grosimi si finisaje.

Descrierea termenilor utilizati:
roci metamorfice - iau nastere din alte roci prin procesul de metamorfoza (transformare) produs de
presiuni, temperaturi inalte care atrage dupa sine un schimb de elemente chimice
calcit - mineral din clasa carbonatilor foarte frecvent intalnit in natura
calcar - denumit si carbonatul de calciu, este o roca sedimentara, dominant organogena, de culoare
alba, cenusie sau galbena. Roca este compusa in special din mineralele calcit si aragonit ambele
avand formula chimica (CaCO3).
dolomita - varietate de calcar
hematite - oxid natural de fier, foarte dur, de culoare roie sau bruna, cu luciu semimetalic
magnetite - minereu de fier de culoare neagra sau cenusie-inchis care se gaseste in roci eruptive si
care are proprietatea de a atrage fierul
limonit - minereu de fier cristalizat sau amorf, de culoare galbena-bruna sau roscata pana la negru,
alcatuit din oxid de fier hidratat, argila si putin fosfor)
serpentine - mineral cu varietati de diferite culori, rezultat prin hidroliza silicatului de magneziu
peridotit - peridotitele fac parte din rocile cu o granulatie mare, formate in straturile din scoarta
pamantului, situate la o adancime de 200 - 300 km, ce contin cel putin 40 % olivina, restul fiind
compus din ortopiroxeni si clinopiroxeni, mineralele avand o concentratie importanta de aluminiu,
magneziu, fier care in functie de temperatura si presiune la formare sunt asociate cu granat, spinel,
mai rar plagioclaz
bauxita - bauxita este unul dintre cele mai importante minereuri de aluminiu si se compune in cea mai
parte din mineralele ce contin aluminiu ca: Gibbsit (Hydrargillit) Al(OH)3, Boehmit AlO(OH) si Diaspor
AlO(OH). Bauxita mai poate contine minerale cu fier ca Hematit Fe2O3 i Goethit FeO(OH), ca si
minerale argiloase Caolinit si minerale cu un continut redus in oxizi de titan Anatas TiO2.
cuart - sau bioxid natural de siliciu, care se gaseste in roci in stare neconsolidata (ca nisip) sau in
forma de cristale hexagonale, transparente si incolore (in stare pura) sau diferit colorate (cand contin
si substante straine)
tremolit - silicat natural de calciu si de magneziu care se prezinta sub forma de cristale de culoare alba
actinolit - piatra stralucitoare verde cu cristale alungite radiale
flint - varietate naturala de opal
granat - silicat natural de calciu, de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau de crom,
intrebuintat ca piatra de slefuit sau, in stare pura (de culoare rosie), ca piatra semipretioasa
biotit - varietate de mica, de culoare verde, bruna sau neagra
talc - silicat natural hidratat de magneziu, de culoare alb-verzuie, unsuros si moale la pipait
fosterite - grup de rasini

Pentru lucrarile exterioare, marmura trebuie tratata special intrucat este afectata de
conditiile atmosferice ce pot conduce la matuirea sau fisurarea acesteia ca urmare ciclului
inghet-dezghet sau a ploilor acide.


GRANITUL
Granitul este o roca magmatica masiva, cu granulatie grosiera (cristale cu dimensiunea de pana la cativa
milimetri), formata la adancimi mari ( facand deci parte dintre plutonite ), continand in principal cuart,
feldspat sau minerale de culoare inchisa.

Granitele se formeaza din magma acida bogata in silicati, care vine din adancime (fenomen favorizat de
miscarile tectonice) si care in apropierea suprafetei pamantului (adancime de sub 2 km) se solidifica prin
racire lenta in crapaturile scoartei avand uneori un diametru de cateva sute de kilometri.

Granitul este cea mai dura piatra de constructie, utilizat in placi sau dale, ocupand un loc important
printre pietrele dimensionate. Duratatea sa, rezistenta la intemperii, capacitatea sa de a fi lustruit ca o
oglinda, culorile si modelele texturale fascinante fac ca granitul sa fie extrem de popular.

Principalele caracteristici ale granitului includ, de asemenea, o mare capacitate de portanta, puterea
abraziva si de strivire, docilitatea de taiere si modelare fara defecte secundare, capacitatea de a produce
placi subtiri si/sau mari si - mai presus de toate durabilitatea, motiv pentru care a obtinut un statut
special in randul constructiilor la nivel global.

Din punct de vedere al proprietatilor fizice, granitele sunt roci dure, compacte, cu granulatii fine si / sau
grosiere de origine metamorfice sau vulcanice, cu urmatoarele caracteristici :
Duritate : 6 - 7 pe scala Mohs
Densitate : 2.6 - 2.8 Kg/cm
Rezistenta la compresiune : 140 - 210 N/mm
Modul de ruptura :15 - 25 N/mm
Absorbtie a apei : 0.1-0.6%
Porozitate destul de scazuta
Rezistent la intemperiile vremii

Din punct de vedere al compozitiei chimice, granitele sunt sunt roci magmatice compuse din cuart,
feldspat si minerale cum ar fi ferromagnesian kriolite, clorit, granat etc. Un granit tipic va avea urmatorea
compozitie chimica :
Cuart (SiO2) : 70-75%
Oxidul de aluminiu (Al2O3) : 10-15%
Oxidul de calciu (CaO) : 0,5%
Peridotit (MgO) : 0,5%
Bauxita (FeO) : 2-4%
Bauxita (Fe2O3) : 2-4%
Alcaline : 4-6%
Peridotit (TiO2) : mai putin de 0,5%
Pierdere la calcinare (LOI) : Mai putin de 0,5%

In Romania, cea mai mare cariera de granit se afla situata in Iacobdeal, judetul Tulcea, aceasta fiind
cunoscuta inca din vremea ocupatiei turcesti. Cariera are mai multe fronturi de lucru - in vaile Margaritei,
Serpilor, Talienilor si Burlacului - dispuse sub forma de etaje si legate intre ele prin intermediul unor
planuri inclinate. Granitul exploatat este de culoare cenusie, cu nuante roz sau roz cu pete negre ori
albastru-verzui.

Societatea noastra va pune la dispozitie o gama variata de materiale provenind din Spania, India, Turcia,
China, Venezuela, Brazilia, Finlanda, Norvegia sau Zimbabwe, acestea avand diferite dimensiuni, grosimi
si finisaje.

Descrierea termenilor utilizati:
peridotitele - fac parte din rocile cu o granulatie mare, formate in straturile din scoarta pamantului,
situate la o adancime de 200 - 300 km, ce contin cel putin 40% olivina, restul fiind compus din
ortopiroxeni si clinopiroxeni, mineralele avand o concentratie importanta de aluminiu, magneziu, fier care
in functie de temperatura si presiune la formare sunt asociate cu granat, spinel si mai rar plagioclaz
rocile magmatice - sunt roci vulcanice care s-au format prin solidificarea prin racire a magmei care
provine din mantaua superioara (astenosfera) a pamantului
plutonitul - este un corp de roci magmatice, in general de dimensiuni mari, fixat prin intruziunea si
consolidarea lenta a magmei in masa unor straturi sedimentare
cuartul - sau bioxidul natural de siliciu se gaseste in roci in stare neconsolidata (ca nisip) sau in forma
de cristale hexagonale, transparente si incolore (in stare pura) sau diferit colorate (cand contin si
substante straine)
feldspatul - este un silicat foarte raspandit
bauxita - este unul dintre cele mai importante minereuri de aluminiu si se compune in cea mai parte
din mineralele ce contin aluminiu



TRAVERTIN
Travertinul este o roca poroasa de calcar, alcatuita din calcit, calcit slab magnezian si aragonit, care are o
culoare galbuie pana la bruna.

Travertinul se prezinta in doua varietati structurale:
travertine compacte. Acestea sunt dense si stratificate in bancuri groase (20-40 m) sau in lamine
subtiri, milimetrice; sunt de culoare alba, alb-galbui, brune, care alterneaza in intreaga crusta. Se
presupune ca stratificarea se datoreaza depunerii sezoniere, in sensul ca vara s-au depus benzile mai
groase si deschise la culoare, iar iarna benzile subtiri si inchise la culoare. Aceste travertine se mai
cunosc si sub denumirile de onyxul pesterilor sau marmura onyx.
travertine spongioase poroase (denumite si "tufuri calcaroase"). Acestea sunt albe, usoare si s-au
format prin depunerea biochimica provocata de activitatea organismelor acvatice (in special a algelor
albastre), care au retinut prin fotosinteza dioxid de carbon (CO2) si au provocat precipitarea carbonatilor.

In general, travertinul este poros. Daca se inchid porii cu praf de ciment, prin slefuire si lustruire
travertinul capata o suprafata la fel de fina ca si marmura.

Cea mai mare cariera de travertin din tara noastra se gaseste la Banpotoc, judetul Hunedoara. Roca are
culoare alb-galbuie si galbui-roscata. Din travertinul de Banpotoc sculptorul Constantin Brancusi a realizat
doua din lucrarile sale monumentale: Masa Tacerii si Poarta Sarutului.




CALCAR
Calcarul sau carbonatul de calciu este o roca sedimentara, dominant organogena, de culoare alba,
cenusie sau galbena. Roca este compusa in special din mineralele calcit si aragonit ambele avand formula
chimica CaCO3. Mineralele care mai pot sa fie prezente in proportii foarte variabile sunt argilele
(hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu, magneziu, fier, calciu, potasiu si sodiu), dolomitul
(CaMg(CO3)2), cuartul, gipsul si nu numai.

Calcarul este o roca cu foarte multe variante referindu-ne nu numai la procesul de formare a lor, dar si la
caracterele rocii, ca aspect sau utilizare.

Cea mai cunoscuta cariera de calcar din tara noastra se gaseste la Albesti, judetul Arges. Roca de aici are
culoare galbuie cu nuante cenusii si roscate. Din calcarele exploatate la Albesti s-au executat lucrari
monumentale si arhitectonice, printre care : Manastirea Curtea de Arges, Castelul Peles, Palatul Regal
(actualul Muzeu National de Arta din Bucuresti), Posta Centrala din Bucuresti (actualul Muzeu de Istorie
Nationala din Bucuresti), Arcul de Triumf, Palatul Parlamentului si altele.

Termenul de calcar este utilizat in limbajul tehnic sau stiintific diferentiat. De exemplu roca masiva
compacta va fi numita calcar, pe cand roca poroasa este numita creta, in timp ce in industria de
constructii calcarul fiind folosit ca var nestins, sau varianta cu o structura porfirica este numita marmora
cu toate ca marmorele adevarate din punct de vedere geologic sunt roci metamorfice.