DEZVOLTAREA COPILULUI

IN PERIOADA ANTEPRESCOLARA
DEZVOLTAREA PROCESELOR DE CUNOASTERE
A. SENZATIILE SI PERCEPTIILE
B. REPREZENTARIILE
C. MEMORIA
A. PARTICULARITATILE ATENTIEI
D. LIMBAJUL
E. GANDIREA
A. Senzatiile si pereptiile
Intre ! si " ani# $e%se&it $e '(lt se i'&%)ateste plan(l senz%rial * perepti+.
Pereptiile auditive (n%s treptat % speializare si % an('ita ,inete# $%&an$in$
,(ntii psi-%l%)ie 'ai a'ple. N('er%ase tip(ri $e ,en%'ene s%n%re $e+in %&iet al
pereptiei. M(zia inepe sa $eter'ine la %pii reatii p%ziti+e sa( atentie in%r$ata#
'ai ales $(pa +arsta $e (n an si .('atate# eea e $e'%nstreaza a inepe sa se
$ez+%lte sensi&ilitatea '(ziala. La $%i ani# %pil(l este sensi&il la rit'/ p%ate -iar
sa $anseze la a(z(l $e 'el%$ii rit'ate. Dez+%ltarea analizat%r(l(i a($iti+ e i'pliata
si in $i,erentierea (+intel%r# a '%$(l(i (' s(nt pr%n(ntate. Pr%)resele sensi&ilitatii
in aeasta $iretie 'ares &aza perepti+a $e intele)ere a li'&a.(l(i. Se ,%r'eaza
treptat a(z(l ,%ne'ati.
Se $ez+%lta t%t%$ata# pereptiile vizuale. D(pa ! an# spre ! an si 0 l(ni# se
'ani,esta interes(l pentr( ,i)(ri %l%rate $in re+iste# ziare et. Spre 1 ani# interes(l
ra'ane +i( si at(ni an$ p%zele sa( ,i)(rile n( s(nt %l%rate. La " ani# pe %pil il
intereseaza artile ( il(stratii. El are pre,erinte pentr( il(stratiile lare si si'ple# (
p(tine $etalii si e2presi+e.
O&ietele in$epartate# pre(' si ele 'ii le perepe 'ai )re(# eea e se $at%reaza
$ez+%ltarii ina nesatis,aat%are a apaitatil%r $e a%'%$are a ristalin(l(i. De ,apt#
re(n%asterea %&ietel%r $e la $istanta# pereperea l%r lara# pres(p(ne % an('ita
e2perienta perepti+a $e are antepres%lar(l n( $isp(ne ina.
Pereptiile si senzatiile gustative si olfactive se $ez+%lta si ele. Antepres%lar(l
'ai %&isn(ieste sa $(a l(r(rile la )(ra. In )eneral# )(st(rile sale se $i,erentiaza/ el
inepe sa ai&a pre,erinte pentr( ali'ente $e % an('ita (l%are# sa( % satietate
)(stati+a si %l,ati+a are $eter'ina reatii ne)ati+e. La ! an si 0 l(ni * 1 ani si
.('atate# '(lti %pii re,(za )ris(l ( lapte# $e are s3a( plitisit.
O $e%se&ita $ez+%ltare a( intre ! si " ani pereptiile tatile. Mai ales $(pa
,%r'area apaitatii $e $eplasare in$epen$enta si $e ,%l%sire a (+ant(l(i# tat(l
,(rnizeaza si reeaza# i'pre(na ( +az(l# %n$itii $e perepere a spati(l(i -apti#
%nret# $iret# ne'i.l%it. Ina la !4 l(ni este e+i$ent ,apt(l a# at(ni an$ ar(na
%&iete sa( le sapa $in 'aini# %pil(l prezinta % 'are '%&ilitate in (r'arirea +iz(ala
a traiet%riei pe are % $esrie a$erea %&iet(l(i. T%t in aeasta peri%a$a se
%nstit(ie si alte arateristii str(t(rale ale pereptiei. Dat%rita i'pliatiei tatile#
+iz(ale si 5inestezie in pereptie# %pil(l antepres%lar $i,erentiaza 'ai &ine si 'ai
lar $i'ensi(nile %&ietel%r. Desi pr%)res(l in aeasta pri+inta este lent# t%t(si# in
le)at(ra ( an('ite sit(atii are a( ,%st ,i2ate p(terni# in speial prin e2perienta
tatila si +%r&ire# %pil(l inepe sa ,%l%seasa riterii $e $i,erentiere# ate)%riile
$e ##'are6 si ##'i6. J%(l $e 'an(ire a %&ietel%r %ntri&(ie la $ez+%ltarea aest(i
)en $e apreieri.
Este a$e+arat a %&ietele in$epartate s(nt ina $istinse )re( si $e,et(%s.
Di,i(ltatea ra'ane 'are in aeasta pri+inta si $in a(za a e2tin$erea z%nei +iz(ale
este li'itata 7in a$ani'e# aeasta z%na este lara la 4 * !! '# iar li'itele a'p(l(i
+iz(al s(nt (prinse intre apr%2i'ati+ 84 si 49 ':. Ceea e $epaseste a'p(l +iz(al
7in lar)i'e si a$ani'e: este perep(t relati+ -a%ti. De alt,el# %pil(l nii n(3si
ri$ia pr%&le'e $e perepere a %&ietel%r a,late la $istanta $eat in ,%arte rare %azii.
In%nsistenta e2perientei antepres%lar(l(i ( pri+ire la $i'ensi(nile si ,%r'a
%&ietel%r este# ina# e+i$enta. In pereptia spatiala se inl($e# intr3% %%r$%nare
,%arte ,ina# e e+%l(eaza intens in peri%a$a antepres%lara# neatin)an$ insa li'ita $e
%n,l(enta neesara in pereperea %reta a 'ari'ii la $istanta# ati+itatea para
7&inara: a reept%ril%r 7%-i# (re-i# tat et.:.
E2perienta tatil% * +iz(ala * 5inestezia# ina i'per,eta# se +a $ez+%lta t%t(si
si'tit%r# se +a sta&iliza si# in %ntin(are# in peri%a$a pres%lara# %pil(l +a asti)a
treptat e2perienta 7%)niti+a: a %&ietele n(3si '%$i,ia# $eat in '%$ aparent#
'ari'ea la $istanta.
C%pil(l traieste $in plin prezent(l/ pereperea e+eni'entel%r tre(te este
%n,(za. T%t(si# +%r&irea in,(enteaza %nstit(irea ele'entara a pereptiei $e ti'p#
$at%rita neesitatii $e e2p(nere ##pe ran$6 a eea e in pereptie se $a i'pre(na. La
aestea se a$a()aneesitatea# (ne%ri p(ternia# $e a e2plia si %'(nia a$(lt(l(i
etape ale (n%r ati+itati %ns('ate si ale (n%r intenti%nalitati )ra$ate.
Desi pereptia %nstit(ie '%$alitatea ea 'ai $ez+%ltata $e re,letare a realitatii
%&ieti+e# arater(l ei ina ,ra)il la antepres%lar este e+i$ent. Daa % pers%ana
(n%s(ta se i'&raa alt,el $eat $e %&iei# ea este )re( re(n%s(ta -iar $e %pil(l
$e 1 ani. Generalizarea perepti+a este 'ani,estata in n('er%ase i'pre.(rari. In aest
sens# % ,etita $e ! an si ; * < l(ni# are a+ea %&iei(l sa lase ap(l in .%s an$ ine+a %
pri+ea insistent# reati%na in aelasi '%$ in ,ata %)linzii# in are $e ,apt se pri+ea pe
ea insasi# sa( in ,ata (n(i p%rtret# e pri+ea ( insistenta in ,ata# ,atita 'ani,estan$
ast,el % pereptie )eneralizata# pri'iti+a# ( ele'ente ale re(n%asterii %n,(ze# la
sit(atii $%ar aparent ase'anat%are.
Dez+%ltarea pereptiei este in,l(entata in %nt%)eneza ti'p(rie $e i'&%)atirea
'i.l%ael%r $e %'(niare +er&ala. Atentia %pil(l(i p%ate ,i %rientata# la +arsta $e "
ani# $isret# prin li'&a.# spre an('ite ins(siri ale %&ietel%r# eea e ,ae a pereptia
sa se $es,as%are in %n$itii n%i# 'ai e+%l(ate.
T%ate aestea ne per'it sa %nsi$era' a $ez+%ltarea pereptiei are l% in trei
'%$(ri= s(& in,l(enta ati(nii ( %&ietele# s(& in,l(enta %'(niarii +er&ale si s(&
,%r'a pereptiei %nte'plati+e. Intre ! si " ani '%$alitatea 'ai ,re+enta $e
perepere este aeea are pri+este ati(nea ( %&ietele.
B. Reprezentarile
O serie $e psi-%l%)i# a Bal$>in# ?.@all%n# Marian# R. Zazz%# a( s(&liniat
i$eea a# pana la 1 ani# e+%l(tia reprezentaril%r si %perarea 'entala ( ele este lenta.
St($ii e2prese as(pra reprezentaril%r $in pri'a %pilarie a( reat insa ter'eni
n%i pentr( aeasta pr%&le'a. N. I. Bar5en&litt a aratat# pe ale e2peri'entala# a la !
an si 8 l(ni s(nt e+i$ente reprezentarile )enerale pe &aza rezer+ei $e pereptii $e are
$isp(ne %pil(l. Aest ,en%'en este ,a+%rizat $e $ez+%ltarea li'&a.(l(i. S(&
in,l(enta li'&a.(l(i reprezentarile se s(p(n (nei pr%,(n$e restr(t(rari. Li'&a.(l# la
ran$(l sa(# se $ez+%lta pe sea'a resterii apaitatil%r $e reprezentare a %&ietel%r#
ati(nil%r et. C(+ant(l * $en('ire $e+ine instr('ent al ati+itatii intelet(ale n('ai
$at%rita $ez+%ltarii reprezentaril%r.
Prin li'&a. se %nt(reaza %ntin(t(l reprezentaril%r# se preizeaza le)at(rile
aest%ra ( )r(pele $e %&iete pe &aza ar%ra s3a( ,%r'at.
In %pilarie# reprezentarile +%r ra'ane t%t(si '(lt le)ate $e pereptie# +%r
pre$%'ina reprezentarile ( (n arater int(iti+ %nret.
P%si&ilitatea %nstit(irii (n%r reprezentari prin inter'e$i(l (+ant(l(i reeaza %
&aza n%(a pentr( apaitatile %)niti+e si sti'(leaza $esprin$erea treptata a
reprezentaril%r $e pereptia $ireta.
Dez+%ltarea plan(l(i 'ental per'ite treerea $e la aparitia in+%l(ntara a
reprezentaril%r la aparitia l%r in (r'a (nei s%liitari +er&ale. C%pil(l p%ate ,i s%liitat#
la 1 ani si .('atate# sa a(te pant%,ii si sa3I a$(a# sa p(na pieptenele la l% et. T%ate
aestea arata a reprezentarile sale a( % %areare preizie in eea e pri+este l%(l
(n$e se a,la plasate %&ietele e+%ate.
In pri'a %pilarie se $ez+%lta si reprezentarea $e sine 7?.@all%n:. C%pil(l se
n('este pe sine# $(pa e a a(zit pe altii $e 'ai '(lte %ri n('in$(3l. A atras '(lt
atentia apaitatea relati+ re$(sa a %pil(l(i# pana la ! an si 0 * ; l(ni# $e a se
re(n%aste in %)lin$a. Une%ri# antepres%lar(l p%ate 'ani,esta aese $e )el%zie ,ata
$e %pil(l $in %)lin$a tin(t in &rate $e atre 'a'a sa( tatal sa(. Aeasta 'ani,estare
este ( atat 'ai intensa ( at pers%ana are tine %pil(l 'ani,esta ,ata $e aesta 'ai
'(lta tan$rete. Gest(rile# in aest az# s(nt perep(te a ,iin$ a$resate (n(i alt %pil.
C. Me'%ria
Intre ! si " ani 'e'%ria %pil(l(i se $ez+%lta 'ai ales pe linia %r)anizarii
%n$(itel%r plastie $e re(n%astere si repr%$(ere a (+intel%r# ,apt p%si&il $at%rita
resterii antitatii $e in,%r'atie si retentie sa( st%are.
A(ntiile 'ne'%nie s(nt ali'entate $e a-izitii prin strati,iare 7retentie: a
e+eni'entel%r si %n$(itel%r $e ,ieare zi i'pliate in satis,aerea tre&(intel%r si
$%rintel%r %pil(l(i. De aeea# la !< l(ni# %pil(l p%ate e2e(ta 'ii sarini# p%ate
a(ta .(aria# 'in)ea et.Mai '(lt# an$ a ter'inat 'anarea# intin$e sp%ntan
,ar,(ria si sp(ne= ##)ata6# $%+e$in$ ast,el a a a('(lat % an('ita e2perienta $e +iata.
Re(n%asterea este ,ailitata $e ,a'iliarizarea %pil(l(i ( $atele )enerale ale
'e$i(l(i in are traieste. As%iatiile prin %ntin(itate a( (n r%l $e%se&it $e i'p%rtant
in retentie# in ,i2area 'ne'%nia $e s(rta $(rata 7i'e$iata:.
In a$r(l 'e'%riei# reste latenta ei. As,el# la ! an# latenta este (ne%ri $e ate+a
sapta'ani# la " ani * $e ate+a l(ni# la 8 ani * $e (n an. Se p(ne ast,el in e+i$enta
rearea %riz%nt(l(i pri'iti+ $e retr%speti+a 7sp%ntana: a e2perientei $e (n%astere.
E+%area +er&ala %'plia aest %riz%nt.
Me'%ria i'e$iata a %pil(l(i antepres%lar are (n arater a,et%)en pr%n(ntat#
in are se re(n%aste le)ea rap%rtarii la e+eni'ent(l el 'ai pre)nant.
Repr%$(erea +er&ala sp%ntana in relatiile ( a$(lt(l $e+ine $e%se&it $e ati+a.
C%pil(l ,ae ina $est(le )reseli pe aest plan# $ar e,%rt(l l(i $e a repr%$(e %
an('ita ,%r'a $e e2pri'are se intensi,ia.
De ,apt# repetarea %r)anizeaza 'e'%rarea si $ei repr%$(erea.
8. Parti(laritatile atentiei
Ca ,(ntie %'ple2a $e %rientare si %nentrare a ati+itatii psi-ie# atentia este
e+i$ent ne$ez+%ltata pana la !< * 19 $e l(ni# an$ %pil(l inepe sa 'ani,este
'%'ente $e atentie %nentrata in ati+itatea $e .% $e 'an(ire. Ast,el $e '%'ente
se %nstata pe la 1 ani si in relatiile ( a$(lt(l# %pil(l ,iin$ a$esea ,%arte atent la
'%$(l (' +%r&este sa( (' )esti(leaza aesta. Antepres%lar(l p%ate ,i $istras
prin (+inte $e la % ati+itate pr%st %rientata. T%t +er&al# I se p%t s()era ati(ni#
'%&il(ri et. Atentia se ,%r'eaza si se $ez+%lta 'ai ales in .%# ati+itate in are
rap%rt(l $intre ,at%rii inta'plat%ri e3l $istra) pe %pil este $i,erit ,ata $e sit(atiile
$ina,ara .%(l(i. In $e(rs $e !9 'in(te# $e pil$a# %pil(l antepres%lar p%ate sa
s-i'&e $iretia ati+itatii $e 0 * ; %ri# iar in .%# $e apr%2i'ati+ " * 8 %ri 7la 1 ani si
.('atate:. D(rata .%(l(i# a ati+itate# reste $e3a l(n)(l aestei peri%a$e a
$ez+%ltarii psi-ie. In %n$itii a$e+ate# %pil(l la 1 ani se p%ate .(a peste !9
'in(te# iar la " ani# peste !4 'in(te. In literat(ra $e speialitate se arata a# la %piii
'ii# %&%seala n( $eter'ina $istra)erea in aeeasi 'as(ra a la a$(lt.
4. Li'&a.(l
In aeasta peri%a$a# +%r&irea inepe sa ai&a (n r%l $in e in e 'ai 'are in +iata
%pil(l(i antepres%lar.
C(+ant(l# pereperea l(i a e2itant# se ,ae in trei sit(atii $i,erite=
!: In i'pre.(rari in are se i$enti,ia si se $en('este % sit(atie# (n %&iet. In aest
az# (+ant(l se asi'ileaza $e atre %pil a s(&stit(ant al %&iet(l(i sa( sit(atiei
perep(te. In aeste %n$itii# (+ant(l apata % 'are sta&ilitate si per'ite sa se
%nstit(ie ,(ntia s(peri%ara $e se'nalizare a +%r&irii.
1: Dar (+ant(l p%ate sa ,ie perep(t $e atre %pil $(pa % inta'plare. In aest az#
%pil(l(i I se +%r&este $espre e+a petre(t inainte# in +iata l(i 7$(pa % pli'&are#
$(pa % +izita et:. El perepe $ei (+ant(l are at(alizeaza reprezentari (
pri+ire la e+eni'ente traite anteri%r.
": Une%ri# %pil(l(i I se relateaza ,apte# inta'plari# i'presi# la are el n( a partiipat
in nii (n ,el# $e%aree ,a parte $in e2perienta a$(lt(l(i. In aeasta sit(atie
pereperea li'&a.(l(i se ,ae ,ara (n spri.in pe e2perienta %pil(l(i 7are este ina
,%arte restransa:.
Cea 'ai i'p%rtanta ale a $ez+%ltarii li'&a.(l(i este aeea a verbalizarii
activitatii prezente si trecute, dar mai ales aceea a insusirii cuvantului in perceptia
situatiei sau a obiectului. Ca e+%l(tie )enerala# peri%a$a pri'ei %pilarii se
araterizeaza# in aeste %n$itii# prin treerea $e la intele)erea li'&a.(l(i le)at $e
sit(atii pratie la ,%r'e 'ai +ariate $e %'(niare# nele)ate $e ase'enea sit(atii.
C%pil(l in+ata sa $en('easa ,en%'ene# sit(atii# %&iete $in a'&ianta# '%$(l
$e ,%l%sire a aest%ra# a.(n)an$ la intele)erea a t%ate %&ietele $e aelasi ,el# ele
are ser+es (n%r ael%rasi aspete se denumesc printr-un anumit cuvant. C-iar in
pri'a %pilarie e2ista % an('ita apaitate $e per,eti%nare a +%r&irii si intele)erii
+er&ale.
In ,ieare peri%a$a a $ez+%ltarii %nt%)enetie se %nstit(ie an('ite arateristii
ale +%r&irii. In peri%a$a $intre ! * " ani# %pil(l isi ins(seste 'ai ales cuvinte si
modul de a le lega intre ele, unele aspecte ale acordurilor gramaticale, ale
morfologiei si ale sintaxei. Treptat# (+intele r%stite apata % ,izi%n%'ie apr%piata $e
(+intele r%stite $e a$(lt. Concomitent se invata utilizarea corecta a mijloacelor
morfologice si sintactice ale limbii, folosirea curenta a unor cuvinte cu functii de
instrumente gramaticale 7in a,ara $e (+intele * $en('ire si $e (+intele (
se'ni,iatii ne$i,erentiate:.
Dez+%ltarea +%a&(lar(l(i in pri'a %pilarie. Peri%a$a antepres%lara p%ate
,i s%%tita $rept peri%a$a in are# $e ,apt# se $es,as%ara in+atarea pratia a li'&ii
'aterne. N('ar(l $e (+inte intelese si r%stite $e %pil reste# eea e ii %,era
p%si&ilitatea sa sta&ileasa relatii +er&ale $est(l $e +ariate.
Varsta !#0 ani 1 ani " ani
C(+inte !99 "99 * 899 !999 * !!99
Cresterea +%a&(lar(l(i ati+ este +izi&ila 'ai ales in a $%(a .('atate a an(l(i
al $%ilea $e +iata. La !< l(ni# %pil(l intele)e n('ai (n i'p%rtant n('ar $e (+inte
( ,(ntii $e $en('ire a %&ietel%r# ,en%'enel%r et.# $ar si sens(l (+intel%r= aici,
acolo, aceia, acum et. In +%a&(lar persista (n 'are n('ar $e (+inte %n%'at%peie
sa( $e (+inte ( (n arater $en%'inati+ a'&i)((. T%t(si# $(pa 1 ani# %pil(l p%ate
sa3si e2pri'e tre&(intele si $%rintele prin (+inte# sa ,%l%seasa pr%n('ele pers%nal
si p%sesi+# sa (tilizeze si ate+a a$.eti+e# in '%$ %ret. La " ani# +%a&(lar(l sa(
%ntine si (nele n('erale et.# $e+enin$ %'ple2 si %l%rat.
Dez+%ltarea 'ai 'ia sa( 'ai 'are a ni+el(l(i li'&a.(l(i si a +%l('(l(i
+%a&(lar(l(i se ,ae s(& in,l(enta si pre%(parea a$(lt(l(i# a el%r $in .(r(l
%pil(l(i pentr( sti'(larea (nei +%r&iri %rete. In %rie az# +%r&irea %pil(l(i intre
! si " ani se araterizeaza prin s(&stanti+e 7si'pli,iate# a pr%n(ntie:# a$.eti+e
7,%l%site $i-%t%'i:# pre(' si printr3(n n('ar re$(s $e +er&e.
Parti(laritati ale pr%n(ntiei. Intele)erea %ntin(t(l(i se'nalizat%r al
$i,eritel%r (+inte# pre(' si pr%n(ntarea l%r ri$ia pr%&le'e )rele in ,ata %pil(l(i
'i. T%t(si# el +a tre&(i sa r%steasa ,ieare (+ant at 'ai lar a sa p%ata ,i inteles.
Neesitatea $e a ,i inteles sti'(leaza# in $e(rs(l pri'ei %pilarii# $ez+%ltarea
pr%n(ntiei# a arti(laril%r %'ple2e. Din a(za (n%r $i,i(ltati in pr%n(ntia (+intel%r
'ai l(n)i sa( 'ai )rele# se +%r 'ani,esta an('ite trasat(ri $e,iitare ale pr%n(ntiei.
Cele 'ai ,re+ente s(nt=
!: Eliziunea# are %nsta $in %'iterea $in %rp(l (+ant(l(i a (neia sa( a 'ai '(lt%r
sila&e# a (n(ia sa( a 'ai '(lt%r s(nete/
1: Inlocuirea articularii complexe cu una simpla/
": Inlocuirea sunetelor apropiate ca articulare= (ne%ri# %piii inl%(ies s(net(l r (
s(net(l l/
7C( t%ate aestea# aeste ,en%'ene n( %nstit(ie $islalii# r%tais'e# si)'atis'e et.
pr%pri(3zise# a$ia n( s(nt $e,ete $e +%r&ire. La &aza aest%r inl%(iri sta
apaitatea $e pr%n(ntie li'itata. T%t(si# apaitatea %pil(l(i $e a pr%)resa $in aest
p(nt $e +e$ere este e+i$enta si se s(p(ne le)ii sintezei s(netel%r in sila&e si a
sila&el%r in (+inte et.:
8: Metateza %nsta in '(tarea s(netel%r si sila&el%r in (+ant/
4: Perseverarea sunetelor si silabelor apropiate se e2pri'a 'ai ales prin $(&larea
(n%r sila&e in (+ant# in )eneral sila&a arti(lata/
0: Contaminarea# ,en%'en intalnit $es la %piii ,%arte 'ii se e2pri'a prin ,apt(l a#
la (n '%'ent $at# (n an('it (+ant s(,era# in +%r&irea %pil(l(i# (n re)i' are n(
I se p%tri+este 7a' mergut $(pa a' facut:# sa( prin aent(area )resita/
;: Tendinta de economie si contragere= $in (+intele )re( $e pr%n(ntat si relati+
e2tinse# %pil(l %'p(ne % ,%r'a +er&ala %nentrata# re$(sa.
Gre(tatile si )reselile $e pr%n(ntie pr%+in $in $ez+%ltarea ina ins(,iienta a
analizat%r(l(i '%t%r * +er&al# inl(si+ a aparat(l(i ,%nat%r. E2eriti(l +er&al# realizat
prin %'(niarea $e zi ( zi# a($itia pr%n(ntiei %rete a a$(lt(l(i +%r %ntri&(i la
$ez+%ltarea %resp(nzat%are a +%r&irii %pil(l(i. Une%ri# intarzierile in e+%l(tia
pr%n(ntiei %rete a (+intel%r a( la &aza (nele an%'alii 7&(za si li'&a prea )r%ase#
prea ri)i$e sa( prea '%i# an%'alii ale $ant(rii et. sa( %&str(tia ,%sel%r nazale prin
p%lipi# ,is(ri palatine %ri a$erente ale +al(l(i palatin:.
Se p%t intalni insa si $e,ete $e +%e 7+%e nes%nanta# ,alset# ra)(sit et.: si
$e,ete $e r%stire 7)an)a+eala# &al&aiala# i'pie$iarea sila&ia:.
De,etele $e +%r&ire se $i'in(eaza si'tit%r pana la " ani# +%r&irea $e+enin$
'ai ,l(anta si %reta. Se $ez+%lta '(lt int%natia.
A$esea# $e,etele $e pr%n(ntie p%rnes -iar $e la (nii a$(lti# are +%r&es (
%pil(l % a$e+arata ##li'&a pasareasa6.
Dez+%ltarea str(t(rii )ra'atiale a +%r&irii. T%t $(pa 1 ani# %pil(l inepe
sa ,aa an('ite pr%)rese in eea e pri+este ,%l%sirea %nstr(tiei )ra'atiale a
li'&ii 'aterne. Aesta ra'ane t%t(si relati+ si'pla pana la " ani.
La inep(t# (+ant(l are sens de propozitie si este ,%l%sit a atare. La ! an si <
l(ni %pil(l inepe sa %nstr(iasa pr%p%zitii si'ple. In pr%es(l %'ple2 al
%'(niarii e2perientei sale# al +er&alizarii e2perientei $e are $isp(ne# %pil(l isi
ins(seste arater(l $e siste' al ter'inatiil%r (+intel%r ,le2i&ile. In siste'(l
arti(larii +er&el%r sa( s(&stanti+el%r el se e2pri'a in .(r(l +arstei $e 1 ani. C( t%ate
aestea# asista' la %nta'inari $e re)i' )ra'atial ne%resp(nzat%r# la reatii $e
(+inte et.
Treptat# %pil(l isi %reteaza str(t(ra )ra'atiala a li'&ii. A%l%sirea $in e in
e 'ai %reta a az(ril%r# a n('ar(l(i# a )en(l(i# a a%r$(l(i )ra'atial ,ae a
pr%p%zitia sa $e+ina 'ai &%)ata# e2pri'area t%t 'ai lara. Spre s,arsit(l an(l(i al
$%ilea si pri'a .('atate a an(l(i al treilea# %pil(l inepe sa ,%l%seasa pers%ana I a
pr%n('el(i pers%nal si pr%n('ele p%sesi+. Pr%n('ele $e'%nstrati+ este (tilizat in
l%(l (+intel%r * $en('iri 7ata, ici, colo:. C(+intele are e2pri'a relatii s(nt ina
a$esea )resit ,%l%site# ,iin$ plasate in l%(l alt%ra 7dar, deci, pentru ca a( sens
apr%piat $e si:. Antepres%lar(l (tilizeaza '(lte inter.etii# e2la'atii# s(nete
parazitare/ li'&a.(l l(i este ,%arte %l%rat si ins%tit $e n('er%ase )est(ri si $e
'i'ia.
A(ntiile s%iale ale li'&a.(l(i %piil%r $e ! * " ani. Pe 'as(ra e li'&a
$e+ine 'i.l% $e %'(niare# ea $eser+este si ,(ntia $e instr('ent al s%ializarii
%pil(l(i. In sit(atiile $e %'(niare se ati+eaza lant(rile +er&ale si lant(rile (rente
$e (+inte# %pil(l (tilizan$ t%ate 'i.l%aele ,%netie $e are $isp(ne pentr( a
e2pri'a relatiile e le %nstata in realitatea %&ieti+a# (nele )eneralizari in aeasta
pri+inta si pentr( a ,ailita si'&i%za $intre el si ei $in .(r(l sa(. D(pa (' s3a +az(t#
ins(sirea li'&a.(l(i se realizeaza a$esea in in+atarea (n%r ati+itati. De aii
p%si&ilitatea treerii $e la ati+itati la (+inte si in+ers. Binenteles# li'&a.(l se
asi'ileaza# in prinipal# prin ##%'(niare6.
Ina inainte $e ! an# %ns%li$area pr%n(ntiei are l% in a$r(l $ial%)(l(i (
a$(lt(l# $ial%) in are inter+in '%'ente $e nat(ra ,%arte $i,erita# e $a( % an('ita
t%nalitate aest%r relatii si % 'ai 'are sa( 'ai restransa +al%are $e trans,er $e
e2perienta.
La 1 ani se ,a pr%)rese in eea e pri+este interesele )l%sie ale %pil(l(i#
,en%'en e2pri'at prin ,re+enta intre&aril%r $e tip(l= ##e este aeastaB6. Can$ ne
re,eri' la $ez+%ltarea +%r&irii %pil(l(i# tre&(ie sa a+e' in +e$ere si ins(sirea (nei
%n$(ite +er&al * a,eti+e# in%rp%rarea in %n$(ita +er&ala# ina $e la ! an si 4 * <
l(ni# a (n%r '%$alitati +er&ale $e '(lt('ire# $e sal(t et. La " ani se %&ser+a %
n(antare in %n$(ita +er&al * s%iala.
In %nl(zie# linia )enerala a $ez+%ltarii li'&a.(l(i la %pil(l antepres%lar se
araterizeaza prin trecerea de la cuvantul cu sens de propozitie, de la limbajul
functional simplu la propozitia simpla 7li'&a. sit(ati+: ( ,(ntii 'ai %'ple2e.
Asa$ar# $ez+%ltarea li'&a.(l(i re,leta '%$(l in are are l% $ez+%ltarea psi-ia a
%pil(l(i si '%$(l in are e+%l(eaza %'(niarea ( a$(lt(l si ( alti %pii# a
e2presie a s%ia&ilitatii in,antile in plina %nstit(ire.
0. Gan$irea
Apr%2i'ati+ $(pa ! an si < l(ni# %pil(l tree printr3% ,aza $e trans,%r'ari
i'p%rtante pe plan(l pr%esel%r $e (n%astere. Intensi,iarea (n%asterii $en('irii
%&ietel%r $(e la %nstit(irea e2perientei %)niti+e a t%ate %&ietele p%t ,i
$en('ite. C%pil(l inepe sa intre&e '(lt# ( perse+erenta# pe t%ti ei $in .(r(l sa(#
intre&arile sale re,erin$(3se n( n('ai la $en('irea %&ietel%r# i si la l%(l si r%l(l pe
are le a(. Cresterea (ri%zitatii si intensi,iarea intre&aril%r p(n in e+i$enta %
'%$i,iare alitati+a a pr%es(l(i $e inte)rare in %n$itiile 'e$i(l(i $e e2istenta in
are se a,la %pil(l. M%$i,iarea pri+este %nstit(irea intensa a (n(i plan 'ental in
are se %r)anizeaza treptat % %areare %r$ine.
C%nseinta (n(i ast,el $e ,en%'en in aest '%'ent al $ez+%ltarii %pil(l(i este
,%arte 'are. Antepres%lar(l inepe sa sta&ileasa '(lt 'ai ati+ ase'anari si
$e%se&iri intre %&iete si ,en%'ene# inte)ran$ '%$(l $e a ,i ,%l%site in se'ni,iatia
%&ietel%r $en('ite.
Treptat se $ez+%lta n%i '%$alitati %perati+e %&iet(ale# se %r)anizeaza
comparatia, gruparea 7lasi,iarea:. Prati# la 1 ani# %pil(l p%ate sa %'pare
%nstr(tia sa $e ate+a (&(ri s(prap(se ( ea ,a(ta $e partener(l sa(. Aeasta
insea'na a a $es%perit $i,erentele. La 1 ani si .('atate# aeste $i,erente in s(para
si3I pr%+%aa reatii &r(tale 7$ara'a %nstr(tiile:. La " ani# +a a+ea alta atit($ine# el
+a inera sa '%$i,ie %nstr(tia sa sa( +a inera sa ,aa alat(ri (na n%(a#
ase'anat%are ( ea a partener(l(i sa(. De alt,el# la " ani el +a $%&an$i % an('ita
apaitate $e a $eter'ina $i,erentele intre $%(a i'a)ini# $(pa e 'ai intai la (na
$intre ele s3a %perat % s-i'&are# p%ate %'para $%(a %&iete. Plan(l sesizarii $e
$i,erente este e+i$ent in $%'enii ,%arte $i,erite.
La t%ate aestea tre&(ie sa a$a()a' ,apt(l a# ina la $%i ani si .('atate# %pil(l
p%ate sa aseze# intr3% an('ita %r$ine# ate+a i'a)ini si sa $ea % e2pliatie pla(zi&ila
aestei asezari.
La s,arsit(l aestei peri%a$e# )an$irea %pil(l(i se e2pri'a# a si )an$irea
a$(lt(l(i# in trei ter'eni 7s(&iet# pre$iat# %p(la:. Ea este insa $%'inata $e
.($eatile $e e2istenta si $e atit($inea inter%)ati+a ,ata $e $en('irea %&ietel%r.
I'p%rtant este si ,apt(l a se $ez+%lta ele'entele a&%r$arii inteli)ente a sit(atiil%r
%nrete# p(nan$(3se treptat &azele %perati+itatii )enerale# ele'entare a )an$irii.