DREPTATEA

A) Dreptate si nedreptate
1. Platon: Mitul lui Gyges
B) Temeiul dreptatii: sentimental sau ratiunea?
2. ..Rousseau: !entimentul dreptatii
". #.$ant: #n%linatie si datorie
&) Dreptatea si %on'entile umane
(. Platon: Dreptul naturii si legea umana
). Augustin: Dreptatea si legea eternal
D) Tipuri de dreptate
*. +.A. ,aye-: Domnia legii
.. Aristotel: Dreptate si merite
E) Dreptate si egalitate
/. +r. 0iet1s%2e: Morale de stapani si morale de s%la'i
3. $. Mar4: Repartitia dupa mun%a si dupa ne'oi
15. Ra6es: Prin%ipiile dreptatii
A)Dreptate si nedreptate
#n 'iata de 7amilie8 la s%oala sau in lo%ul la %are mun%im8 in relatiile %u prietenei ni
se intampla de multe ori san e intre9am da%a %ine'a a pro%edat drept sau intr:o anumita
situatie; de e4emplu8 da%a e drept %a un ele' total nepregatit sa primeas%a a%eeasi nota %a
si altul 7oarte 9ine pregatit sau da%a e drept %a un intelle%tual <de e4. un pro7esor ) sa ai9a
un salariu mai mi% de%at un mun%itor ne%ali7i%at %are lu%rea1a la o 7irma prospera et%. Pe de
alta parte8 noi traim in so%iettae8 poate 7i 9una o so%ietate in %are nedreptatile se intalnes%
la tot pasul? Mai departe8 sa presupunem %a o tara e prospera din pun%t de 'edere
e%onomi%8 %a are o 7orta militara %are ii permite sa nu:# 7ie teama de dusmani8 %a arta8
stiinta8 in'atamantul sunt in7loritoare; dar in a%ea tara numai o mi%a parte a populatiei se
9u%ura de drepturi politi%e8 iar multi lo%uitori traies% su9 limita sara%iei. &u siguranta %a nu
'om putea spune %a in a%ea tara este instaurat o ordine dreapta.
Dar %are este temeiul apre%ierii pe %are o 7a%em %a o a%tiune a unui om < sau o
ordine so%iala ) este dreapta sau nu? &e inseamna =dreptatea>? !unt %ate'a situatii in
pri'inta %arora nu e1itam:
1. !punem %a e drept sa respe%tam si nedrept sa in%al%am drepturile legale ale
%ui'a: li9ertatea personala8 proprietatea et%. Da%a %ine'a 7ura 9unul altuia8 nu e1itam sa
%onsideram %a nu a pro%edat drept. #n a%est sens spunem %a drept e respe%tarea legilor. !i
nu e intamplator %a in lim9a romana se %onsidera %a e4presiile =a pro%edat drept> si =a
pro%edat ?ust> ori =s:a 7a%ut dreptate> si dreptatea atun%i %and legile in 'igoare sunt
respe%tate.
2. +olosim %u'antul =dreptate> in situatii %are nu au legatura %u legile. !punem8 de
e4.8%a e drept %a un %opil sa:si as%ulte parintii8 ori %a e nedrept %a un parinte sa:si
pedepseas%a %opilul 7ara moti'. !au8 spunem %a %ine'a %are nu si:a respe%tat o promisiune
a pro%edat nedrept. Desigur uneori promisiunile pot 7i in%ul%ate: de e4. %ine'a %are a promis
unui prieten %a:# 'a 7a%e o 'i1ita si %are nu se tine de %u'ant pentru %a a inter'enit un
e'eniment gra' in 7amilia san u poate 7i a%u1at %a nu a pro%edat drept. #nsa a in%al%a o
promisiune 7ara un moti' serios nu8 e de 9una seama8 drept.
". Dreptatea di7era de respe%tarea legilor in sensul urmator: o lege poate 7i
nedreapta da%a ea a%orda unor oameni drepturi %are nu li se %u'in. Da%a o lege in 'igoare
intr:o tara %ons7inteste s%la'ia sau impiedi%a li9ertatea presei8 atun%i ea da nastere
nedreptatii. De ai%i nu de%urge insa %a toate legile sunt nedrepte: dar da%a unele produ%
nedreptati8 inseamna %a nu putem %onsidera legea drept %riteriu ultimo al dreptatii. @mul
are dreptul moral sa nu se supuna legii <M. T2oreau8 M. Gaudni ) au argumentat %a pentru8
a se apara de nedreptate8 oamenii pot apela la =nesupunerea %i'i%a> A o a%tiune pu9li%a
deli9erate8 ne'identa8 de nesupunere 7ata de o lege sau de politi%a gu'ernului.
(. E drept %a 7ie%aruia sa # se dea %eea %e # se %u'ine. &elui %are a7a%ut 9ine #
se %u'ine 9inele8 iar %elui %are a 7a%ut rau i se %u'ine raul; este nedrept %a unei personae sa
# se a%orde o rasplata pe %are nu o merita8 sau sa 7ie pedepsita da%a nu a 7a%ut %e'a. #n
%a1ul pedepsei8 dreptatea presupune %el putin urmatoarele lu%ruri:
a) !a 7ie pedepsiti numai %ei gasiti 'ino'ati
9) Di7erentelor in pedeapsa data sa le %orespunda intotdeauna di7erente in 'ina a'uta
%) !%ala pedepselor sa %orespunda gra'itatii 'inei A sa nu 7ie prea se'ere8 dar ni%i prea
9lande
). Admitem %a da%a %ine'a e partinitor8 7a'ori1and o persoana in detrimental
alteia8 el nu pro%edea1a drept. Bn se7 %are a%orda prim su9ordonatilor sai in 7un%tie de
relatiile de rudenie sau prietenie %u ei este nedrept; o lege %are dis%riminea1a oamenii in
7un%tie de %onditile politi%e sau religioase8 de rasa8 a'ere8 ori se4 A e nedrept.
#mpartialitatea e o %onditie da 7ie%aruia sa i se dea %eea %e i se %u'ine. Desigur8 ne
%omporta drept nu inseamna %a tre9uie sa 7im impartiali in ori%e %onte4t: nimeni nu
%onsidera %a am pro%edat nedrept da%a la o petre%ere ne:am in'itat prietenii87a'ori1andu:i
in raport %u %eilalti oameni; dar ?ude%atorul intr:un tri9unal nu tre9uie sa arate 'reo
pre7erinta 7ata de 'reuna din partile impli%ate8 pe temeiuri %e nu tin de 7ondul %2estiunii.
#n a%este sensuri ale sale8 %u'antul =dreptate> se apli%a unei largi %lase de situatii8 de
7ie%are data8 noi apre%iem 7a'ora9il un %omportament sau o organi1are so%ial ape %are le
%onsideram drepte si le respingem8 le de1armam pe %ele pe %are le %onsideram nedrepte.
Pro9lema este de%i urmatoarea: de %e 7a'ori1am %e e drept 7at de %eea %e e nedrept8
dreptatea 7ata de nedreptate? Este ?usti7i%ata sau nu atitudinea noastra?
&erinta ?usti7i%arii %omportamentului nostrum moral a 7ost enuntata intr:o 7orma
%lasi%a in dialogul lui Platon: =Repu9li%a>. Glau%on8 unul dintre persona?ele dialogului8 ii %ere
lui !o%rate sa ?usti7i%e 7aptul %a oamenii traies% in mod moral8 %a pre7era dreptatea
nedreptatii. A%easta pro'o%are ne e in7atisata intuiti'e prin urmatoarea po'estire.
1. Platon: Mitul lui Gyges
< =Repu9li%a> )
Dialogul =Repu9li%a> este e4emplar in %eea %e pri'este teoria lui Platon despre stat si8
in %onse%inta8 despre ideea de dreptate. < =Repu9li%a> sau =Polytea> nu inseamna8 la Platon
stat si 7orma de gu'ernare. ) !ensul politi% al a%estui dialog e in su9ordine8 prin%ipala e
%ompetenta moral A edu%ati'e. #n =&u'ant pre'enitor> la a%est dialog8 &. 0oi%a s%rie: =&ine
nu 'rea sau nu e in stare sa slu?eas%a %etatea depasind:o8 s:o slu?eas%a integrandu:se in
ea>.
Temele mari ale dialogului sunt:
%e sunt dreptatea si nedreptatea?
De unde 'ine ne%esitatea morala pentru stat si pentru indi'id de a:si into%mi 'iata
dupa dreptate?
&are e prin%ipiul 9unei randuieli a so%ietatii?
Ast7el8 in &artea # se de19ate prima pro9lema8 interlo%utorii lui Platon in%er%and sa
gaseas%a o de7initie a dreptatii. &ratea ## %ontinua tema dreptatii si 'or9este despre
nasterea statului pe 9a1a ideii de dreptate. Ai%i apare si mitul lui Gyges. Pro9lema %are se
pune a%um e urmatoarea: este mai 9ines a 7ii drept de%at nedrept? Raspunsul urmea1a 2
e4treme: egoismul a9solute < Glau%on si Adeimantos8 7ratii lui Platon ); dreptatea si 9inele
%a regula de %onduita < !o%rate).
Glau%on spune: %on7orm %u natura8 a sa'arsi nedreptatea e un 9ine8 a o su7eri e un
rau. El soli%ita lui !o%rates a:# e4pli%e de %e a%eia %are pr%ti%a dreptatea o 7a% numai din
ne%essitate8 datorita =neputintei de a 7a%e nedreptati>8 si nu de 9una 'oie. &a%i8 %onsidera
el8 da%a s:ar permite8 atat omului drept %at si %elui nedrept8 sa 7a%a %e 'or8 se 'a a?unge in
situatia %a omul drept sa pro%ede1e %a si %el nedrept8 adi%a sa 7a%a nedreptati8 pentru %a
7ie%are dintre ei are tendinta de a a'ea %at mai mult8 in 'irtutea 7aptului %a 7irea omului il
indeamna sa posede %at mai multe 9unuri materiale.
El po'esteste legenda lui Gyges8 un pastor a7lat in slu?9a regelui Cydiei %are8 intrat in
posesia unui inel 7erme%at8 putea sa se 7a%a ne'a1ut ori%and 'oia. Prin a%easta legenda se
in%ear%a e4pli%area %omportamentului in %onditiile in %are8 stiindu:se ne'a1ut8 omul poate
intreprinde a%tiuni drepte sau nedrepte.
&on%lu1ia Glau%on este urmatoarea:
- da%a ar e4ista 2 ast7el de inele si da%a pe unul l:ar a'ea un om drept =iar %elalalt un
om nedrept8 se poate %rede %a nimeni nu s:ar do'edi in asemenea masura stana de
piatra in%at sa se tina de %alea dreptatii sis a ai9a taria de a se in7rana de la 9unul
altuia 7ara sa se atinga de el8 atun%i %and ii este ingaduit>.
Asadar8 in %on%eptia lui Platon8 nimeni nu e drept de 9una 'oie8 %i numai %onstrans de
impre?urari sau de lege8 deoare%e nu e4ista =un 9ine propriu al dreptatii> %are sa:# oriente1e
pe oameni; a%estia 7a% nedreptai atun%i %and au o%a1ia. Moti'ul prin%ipal ar 7i %a toti oamenii
%onsidera8 in sinea lor8 %a e mult mai pro7ita9ila nedreptatea de%at dreptatea. !:ar putea
totusi sa e4iste oameni %are san u 'rea sa 7a%a nedreptati sis a nu se atinga de 9unurile
%elorlalti. Ei 'or 7i %onsiderati prosti8 desi toti 'or lauda atitudinea lor %a 7iind o ade'arata
'irtute.
!e desprinde %on%lu1ia %a intre natura omeneas%a si pra%ti%area dreptatii e4ista o
%ontradi%tie de nesolutionat8 idDe spri?inita de urmatorul argument: ni%i un om nu poate 7i
drept da%a e lasat sa:si satis7a%a propriile interese.
Din mitul lui Gyges re1ulta %a e di7i%il de a ?usti7i%a 7aptul %a oamenii aleg sa pra%ti%e
dreptatea sin u nedreptatea. Pentru %a atun%i %and nu le mai este 7ri%a de %onse%intele
7aptelor lor8 ei isi s%2im9a radi%al atitudinea.
B) Temeiul dreptatii: sentimental sau ratiunea?
Pro'o%area lui Glau%on e de%i a%eea %a natura omului si pra%ti%are dreptati sunt in
%on7li%t: lasat sa:si urme1e propriile interese8 ni%i un om nu 'a 7i drept. Pro9lema pusa de
Glau%on nu 'i1ea1a 7elul in %are se %omporta realmenta oamenii. !a presupunem %a %ine'a
ar in%er%a sa argumente1e in 7elul urmator impotri'a lui Glau%on: 7aptele %ontra1i% %on%lu1ia
lui. Da%a ne uitam in ?urul nostrum8 'edem %a %ele mai multe promisiuni sunt respe%tate8 %a
in aproape toate %a1urile sentintele tri9unalelor sunt drepte. !e pare8 asadar8 %a ma?oritatea
oamenilo pra%ti%a dreptatea. Glau%on ar putea sa respinga insa 7oarte usor a%est argument:
da%a oamenii ar a'ea un inel pre%um al lui Gyges8 ar 1i%e el A ar 7i de%i %on'insi %a nu au a
se teme da%a nu:si respe%ta promisiunile ori da%a ?ude%a stram9 A ei nu ar mai pro%eda asa
%um 7a% de 7apt. Pro'o%area lui Glau%on nu pri'este de%i %um sunt 7aptele8 %i %um am putea
?usti7i%a 7aptul %a oamenii aleg sa pra%ti%e dreptatea mai degra9a de%at nedreptatea.
Dupa ..Rousseau si #. $ant8 pro'o%area lui Glau%on se 9a1ea1a pe premi1a gresita
%a =nimeni nu e drept de 9una'oie8 %id oar silni%>8 alt7el 1is8 %a dreptatea nu tine de natura
launtri%a a omului8 %i de %onstrangerile %e ii sunt impuse lui din a7ara < de alti oameni8 de
stata et% ). Dupa ei8 natura omului nu e in %on7li%t %u pra%ti%area dreptatii. A ne %omporta
moral este o %onse%inta a insusi naturii noastre. &ei 2 7iloso7i se deose9es% insa atun%i %and
indi%a a%el 7a%tor propriu naturii omului %are il %onstringe pe a%esta sa se %omporte drept.
Dupa Rousseau8 7ie%are om poseda un simt innas%ut al dreptatii8 pe temeiul %aruia el
apre%ia1a moralitatea 7aptelor sale ori ale semenilor sai. Dreptatea nu e o notiune 7aurita de
ratiune si %are ne permite sa ?ude%am la re%e da%a o 7apta e dreapta sau nu. Temeiul
dreptati se a7la intr:un sentiment al nostrum: iu9irea 7ata de sine. &um a%est sentiment
este innas%ut8 inseamna %a natura omului nu poate 7i in %on7li%t %u dreptatea.
Dupa $ant8 tre9uie sa 7a%em distin%tie intre 2 7eluri de moti'atii ale a%tiunii
oamenilor: unii oameni a%tionea1a din in%linatie8 altii din simtul datoriei. #n%linatii sunt8 de
pilda8 dorinta de a o9tine o pla%ere8 dorinta de putere8 la%omia8 teama8 de a 7i ranit8 teama
de moarte. &nad un om a%tionea1a moti'ate de un 7a%tor pre%um a%estia8 el a%tionea1a din
in%linatie. #nsa el a%tionea1a din datorie %and ratiunea sa ii %eara sa a%tione1e ast7el8 %2iar
da%a nu e in%linat in a%est sens. #n%linatiile sunt s%2im9atoare si di7era de la om la om8
ratiunea insa e uni'ersala si toti oamenii respe%ta legile ei. Da%a dreptatea isi are temeiul in
ratiune8 inseamna %a ea este in armonie %u natura omului.
A) Dreptatea si %on'entiile umane
Pro'o%arii lui Glau%on # se poate raspunde si in 7elul urmator: %on7li%tul dintre natura
umana si dreptate apare pentru %a noi presupunem %a dreptatea este a9soluta8 %a toti
oamenii din toate timpurile si din toate lo%urile au a%eeasi notiune de dreptate. Asa %um am
'a1ut8 ni%i Rousseau8 si ni%i $ant nu puneau su9 semnul intre9arii a%easta propunere.
Dreptatea8 au argumentat insa unii 7iloso7i8 nu e a9soluta: ea nu e de%at e4presia
unei %on'entii in%2inate intre oameni %u s%opul de a nu se 'atama unii pe altii. #ar %um
di'erse popoare au in%2eiat %on'entii di7erite8 nun e putem astepta %a %eea %e este drept
pentru lo%uitorii unei tari sa 7ie neaparat dreptatea si pentru %ei ai unei alte tari. Da%a
dreptatea e doar un instrument %reat de oameni pentru a trai impreuna8 inseamna %a ea nu
deri'a dinauntrul su7letului nostrum8 %i # se impune a%estuia din a7ara; %2iar da%a8 asa %um
argumenta Glau%on8 prin natura sa omul nu e drept8 el poate 7i %onstrans sa 7a%a a%ele
lu%ruri pe %are semenii sai le %onsidera drepte. Totusi multor oameni opinia %a ideile despre
dreptate pot 'aria mult de la un lo% la altul si de la o epo%a la alta nu le pare delo%
%on'ingatoare. De e4emplu8 in multe so%ietati s:a so%otit %a e drept %a unii oameni sa 7ie
lipsiti de drepturi egale %u ale %elorlalti8 ori %2iar A pre%um in %a1ul s%la'ilor A sa poata 7i
omorati din simpla 'ointa sau din %apri%iul altora. Am putea %on%lude de ai%i8 pur si simplu8
%a pentru 'e%2ii romai era drept %a s%la'ii sa 7ie tratati di7erit de oamenii li9eri8 %2iar da%a
noi nu %onsideram %a a%est lu%ru e drept? Am putea %on%lude8 pur si simplu8 %a pentru un
na1ist era drept sa ga1e1e in lagarele de e4terminare unii oameni8 %2iar da%a pentru noi
a%easta e o oroare? @ri8 mai degra9a8 'om sustine %a8 de e4emplu8 desi romanii8 9a %2iar si
s%la'ii di Roma 'e%2e nu %onsideram s%la'ia o nedreptate8 totusi e nedrept in mod a9solute
sa e4iste s%la'ie?
Bnii 7iloso7i au %onsiderat %a8 desi oamenii au %on%eptii8 di7erite despre %eea %e e
drept si %eea %e e nedrept8 a%easta nu inseamna %a dreptatea insasi nu este8 totusi8 una
singura in ori%e lo% si in ori%e timp. =,a1lie dreptate este si dreptatea a%easta pe %are o
margineste un rau sau un munteE Ade'ar din%oa%e de Pirinei8 eroare din%olo> A nota Pas%al.
#n%er%and sa argumente1e %a dreptatea are o natura uni'ersala8 a9soluta8 7iloso7ii au
7ormulat di'erse pun%te de 'edere.
E4pli%atiile propuse de $ant si Rousseau 7a%eau apel la unele %ara%teristi%i
7undamentale ale su7letului uman < ratiunea proprie 7ie%aruia dintre noi sau simtul innas%ut
al dreptatii ); %um a%este %ara%teristi%i sunt %ommune tuturor oamenilor8 inseamna %a ideea
de dreptate este uni'ersala.
+eri%itul Augustin admite8 de asemenea8 %a dreptatea este a9soluta8 %a este a%eeasi
pentru toti oamenii; dar8 spre deose9ire de $ant sau Rousseau8 el nu %onsidera %a a%easta
se intemeia1a pe %ara%teristi%ile su7letului nostrum. Dimpotri'a8 1i%e el8 dreptatea 'ine sin
a7ara noastra; dar temeiul ei nu:l %onstituie %on'entiile s%2im9atoare si 'aria9ile ale
oamenilor8 %i %e'a a9solute: 7iinta di'ina8 Dumne1eu.
1) ..Rousseau : !entimentul dreptatii
< =Emile sau despre edu%atie> )
=Emile> e un tratat de pedagogie %are urmareste sa arate %a %i'ili1atia l:a %orrupt pe
om; edu%atia pe %are o primeste intretine si agra'ea1a starea de %oruptie.
F #n =Emile>8 nu Rousseau anali1ea1a de1'oltarea unui %opil %res%ut la tara si ia in
%onsideratie prin%ipiile %are stau la 9a1a pro%esului de maturi1are de la %opilarie la 'arsta
adulta. +iind total impartit edu%atiei din 'remea lui8 Rousseau 'a addu%e o nota de
originalitate: el spune %a a edu%a un %opil inseamna a sti sa:l in'eti de a nu in'ata
<=edu%atia negati'a>)8 adi%a de a:l indeparta de elementele de %i'ili1atie %are:l depra'ea1a
pe om.
Rousseau a7iram %a =A %unoaste 9inele nu inseamna a:l iu9i; omul nu are %onstiinta
de 9ine innas%uta8 insa indata %e ratiunea i:l 7a%e %unos%ut8 %onstiinta il indeamna sa:l
iu9eas%a; a%esta este sentimental innas%ut.>G
A%um se intelege de %e =e4ista in su7letele noastre un prin%ipiu innas%ut de dreptate
si de 'irtute H iar a%estui prin%ipiu ii dau numele de %onstiinta>. Re1ulta de ai%i %ate'a
lu%ruri esentiale:
- prin%ipiul innas%ut al dreptatii e %onstiinta
- %onstiinta nu e totuna %u ratiunea %a%i8 ea initial8 se apropie de sensi9ilitate8 %are
pre%ede inteligenta. Asadar morala nu poate 7i intemeiata pe ratiune; sentimentele A
iu9irea8 ura A nas% moti'ele morale: 9ine8 rau8 drept8 nedrept A noi suntem in1estrati
%u sentimente innas%ute %are nu %ontra'in naturii noastre si %are sunt s%oase din
ratiune; de e4: re%unostinta pentru o 9ine7a%ere sau per%eptual de a trata pe altul asa
%um suntem tratati noi: atun%i %and gandim in a%est 7el inseamna %a noi nu 'rem %a
alt%ine'a sa su7ere pentru %a san u su7erim noi8 de%i ne interesam de el din dragoste
pentru noi A insine.
&on%lu1ia: =#u9irea de oameni8 deri'ate din iu9irea de sine8 este prin%ipiul dreptatii
umane>.
2) #. $ant: #n%linatie si datorie
< =Ba1ele meta7i1i%ii mora'urilor> )
Pentru $ant8 omul este %etateanul a 2 lumi: prin impulsurile sale egoiste8 omul
parti%ipa la lumea sensi9ila; prin o9ligatiile morale8 omul se ridi%a in lumea
suprasensi9ilului. Ai%i a7lam lumea prin%ipiilor a9solute sau lumea %are se %ondu%e dupa
legile morale.
&e este in%linatia? Este 7a%ultatea de a ra'ni8 intru%at depinde de sen1atii. Brmea1a
%a in%linatia este8 intotdeauna8 do'ada unei tre9uinte pe %are o resimtim.
&e este datoria? Este 7a%ultatea de a a%tiona din datorie8 in %on7ormitate %u legea
morala. 0umai in a%est %a1 ma4ima a%tiunii noastre poate de'eni prin%ipiu al unei legislatii
uni'ersale.
$ant 7a%e distin%tia intre a%tiuni 7a%ute %on7orm datoriei si din datorie. @ a%tiune I
%on7orm datoriei J este %eea de a:ti %onser'a 'iata. @ri%e am 7a%e a%est lu%ru. Gri?a a%easta
insa nu are in ea ni%i un %ontinut moral8 desi este uni'ersala. Ea %apata un %ontinut moral
atun%i %and 'iata este intretinuta 7ara a o iu9i8 e4%lusi' din datorie8 7ara 'reo in%linatie. $ant
se re7era ai%i la pro9lema sinu%iderii. Da%a m:as sinu%ide sinu%ide atun%i %and 'iata imi
de'ine de nesuportat8 ar insemna %a ma4ima a%tiunii mele sa de'ina prin%ipiu al unei
legislatii uni'ersale. Atun%i8 prin %onse%inta toti ar tr9ui sa se sinu%ida. Ast7el a?ung la
%on%lu1ia %a nu 'reau o lege uni'ersala de a%est 7el si nu ma sinu%id. #n primul %a18 a%tione1
%on7orm datoriei8 din interes < un interes determinat sensi9il8 a7e%ti'8 pasional8 instin%ti'e ).
#n %el de:al doilea %a18 a%tione1 din pura datorie morala.
@ situatie asemanatoare este in %a1ul %elor %are pra%ti%a 9ine7a%erea. Este greu de
de1'aluit8 in a%est %a18 da%a %el %are 7a%e 9ine7a%erea o 7a%e a9solute de1interesat8 adi%a
doar pentru 9inele %eluilalt sau da%a nu %um'a < si atun%i ma4ima a%tiunii a%estuia isi pierde
%ontinutul moral ) este pentru propriul interes al 9ine7a%atorului8 %um ar 7i satis7a%erea
orgoliului sKu sau %resterea popularitatii. < #n a%easta propo1itie 7iloso7ul latin Cu%ius
!ene%a8 %u lu%rarea sa =De 9ene7i%ius>8 a %onstituit pentru 7iloso7ul german o sursa de
inspiratie mai mult de%at sigura ). #nsa da%a8 7iind intr:o su7erinta %umplita si insensi9il la
pro9lemele %elorlalti8 el ar sa'arsi totusi a%tul de 9ine7a%ere8 e4%lusi'e din datorie8 a%tiunea
lui 'a a'ea o ade'arata 'aloare morala.
!e poate 7a%e o pre%i1are: 'ointa di'ina nu poate 7i e4emplu pentru o a%tiune din
datorie8 desi poate 7i un e4emplu de a9senta a interesului. Datoria intra in ?o% e4%lusi'e in
legatura %u 'ointa umana8 intru%at a%easta din urma nu este a9solute 9una. Pentru a 7i
9una8 'ointa omeneas%a tre9uie %onstransa. !iguranta moralitatii o da %onstrangerea si
a%easta o putem aso%ia datoriei.
") Platon: Dreptul naturii si legea umana
< =Gorgias> )
&i%ero spune despre !o%rate %a a %o9orat 7ilos7ia din %er pe pamant. Pro%edeul lui de
a 'eri7i%a 'aloarea unei opinii erau anali1a si dialogul8 iar arma lui8 atat de urata de toti
so7istii8 era intre9area.
#n dialogul =Gorgias>8 !o%rate se ra7uieste %u so7istii repre1entati de Protagoras8
Gorgias si $ali-les.
F &ate'a %u'inte despre so7isti. #n timpul lui !o%rate so7istii erau numerosi si
apre%iati in gre%ia. El se ridi%a impotri'a a%estora si ii a%u1a pentru %a se adresea1a inimii si
sentimentelor iar nu ratiunii. #i numeste =negustori de intelep%iune>. 0emultumirea lui
!o%rate 'ine de a%olo %a so7istii pretindeau %a pot demonstra ori%e8 mai mult8 pot arata %a
a%eiasi propo1itie poate 7i8 simultan8 ade'arata si 7alsa. #n 7elul a%esta se pierde %ara%terul
a9solut al ade'arului8 ori8 pentru !o%rate8 ade'arul8 to%mai a%est %2ara%ter il a'ea. &a%i
da%a ade'arul nu mai este a9solute8 nimi% nu mai e a9solute. #mportanta a%estei relati'i1ari
lupta !o%rate. G
Dintre a%estia8 %ei mai importanti au 7ost Protagoras si Gorgias.
#n dialogul =Gorgias>8 $ali-les 7a%e elogiul 7ortei 9rute8 a7irmand %a8 in realitate8 legea
suprema o %onstituie 7orta. ustitia nu e de%at o simpla %on'entie umana si8 %a atare8 nimi%
nu o9lige la respe%tarea ei. &ei sla9i 7a% legile pentru %a8 la adapostul lor8 sa se as%unda de
%ei puterni%i8 a%estia din urma 7iind %ei %are de%ide %u pri'ire la re%ompense sau pedepse F a
se remar%a similitudinea dintre po1itia lui $ali-les si8 peste timp8 a%eea a lui 0iet1s%2e G.
$ali-les in'o%a natura asa %um o %on%epe el: %el mai 9un tre9uie a'anta?at 7ata de %el mai
putin 9un < puterni% ). Dreptatea inseamna trium7ul %elui mai tare. Pentru a 7i drepti
oamenii de rand < gloata ) nu tre9uie sa 7a%a ni%i o in%er%are de a:si ameliora po1itia
so%iala. Po1itia lor a%tuala este in %on%ordanta %u %alitatile lor indi'iduale. &ei puterni%e
< =superioare> ) isi au lo%ul lor in natura. A in%er%a u1urparea a%estui lo% ar insemna un
a7ront adus naturii. #n lumea 'ietuitoarelor %el mai puterni% domina8 asa e drept sa 7ie si la
oameni. ustitia8 sustine so7istul8 ne e de%at o %on'entie a =gloatei> impartita naturii. Asa se
e4pli%a de %e gloatele %elor ne'olni%i lauda %umpatarea8 9lamea1a agonisirea de a'utii la
%are ele nu sunt %apa9ile sa a?unga.
() !7. Augustin: Dreptatea si legea eterna
< = De Trinitate = ) : : =Despre !7. Treime>
Augustin8 in a%easta lu%rare8 sustine %a dreptatea a9soluta8 o9ie%ti'a isi are temeiul
in ratiunea di'ina; ea este insusi Dumne1eu8 7iinta despre %are putem a7irma8 pe 9una
dreptate8 %a este per7e%ta. @ri%are dintre noi este in%apa9il de a 7a%e dreptatea8 deoare%e
noi insine suntem nedrepti. 0oi putem doar intuit %e este drept si %e nu8 prin %omparati'e
%u di'initatea. A a7irma %a nedrept este doar a%ela %are8 desi 'ede %alea dreptatii8 nu o
urmea1a in mod deli9erat. Asa:numita =lege a dreptatii> salasluieste in inima omului8 darn u
i1'oraste din ea. Dreptatea tre%e inima lui asa %um tre%e =imaginea din pe%ete 7ara %a ea sa
paraseas%a inelul>. Re1ulta %a !7 Augustin 'ede dreptatea %a pe %e'a i1'orat din 'ointa lui
Dumne1eu si o identi7i%a %u Dumne1eu A insusi8 de a%eea ea este nes%2im9atoare8 iar noi
oamenii o putem pra%ti%a prin parti%iparea su7letului la ea8 de%i prin imitatie.
B) Tipuri de dreptate
Aproape toate 9unurile pe %are si le dores% oamenii sunt in %antitati insu7i%iente:
7oarte multi si:ar dori o 'ila 7rumoasa sau un salariu mai mare8 in %a1 de 9oala sa 7ie tratati
in %ele mai moderne spitale din lume et%. dar a%este lu%ruri nu sunt la indemana tutror.
Bogatia8 7un%tiile inalte8 asistenta medi%ala nu sunt egal distri9uit intre oameni. Bnele
modaliatati de a atri9ui a%este 9unuri ne apar %a e'ident nedrepte: %and o ma?oritate
dispune dupa 9unul pla% de a'utia unei intregi tari8 in timp %e ma?oritatea populatiei se
19ate in lipsuri %orni%e8 nu e1itam sa admitem %a in a%ea tara domneste nedreptatea. Mai
putin limpede ne este insa %um ar arata o distri9utie dreapta a 9unurilor intr:o so%ietate.
&on7orm sustinatorilor dreptatii pro%edurale8 dreptatea %onsta in respe%tarea
regulilor ori legilor dintr:o so%ietate. #n 7ata a%estor reguli sau legi toti oamenii sunt egali:
ele ii pri'es% in a%eeasi masura pe toti8 iar in%al%area lor e san%tionata in a%elasi 7el8
indi77erent %ine ar 7i %el %are nu le respe%ta.
De e48 sa presupunem %a %ine'a a %omis un deli%t. Li%em8 in a%est %a18 %a este drept
%a el sa primeas%a o pedeapsa; dar ar 7i nedrept %a8 in apli%area legii8 ?ude%atorul san u ia in
%onsideratie e4%lusi'e natura deli%tului sis a se g2ide1e dupa alte %riterii8 %um ar 7i: a'erea8
meseria8 %on'ingerile religioase ori politi%e ale deli%'entului et%.
Da%a doi dintre prietenii nostril in%al%a in mod 7re%'ent regula %a promisiunlie tre9uie
respe%tate8 darn e suparam numai pe unul8 %eluilalt tre%andu:# %u 'ederea greseli8 iarasi nu
e drept. Potri'it intelegerii pro%edurale a dreptatii8 tot %eea %e %ontea1a este %a raporturile
dintre oameni sa 7ie %on7orm regulilor ori legilor. @ri%are ar 7i re1ultatul apli%arii %ore%te a
a%estora A el 'a 7i drept. De e48 legile pietii se apli%a tuturor in a%elesi mod. Dar unii oameni
se im9ogates%8 iar altii nu. E drept a%est lu%ru? Da8 in masura in %are le7ile au 7ost
respe%tate.
Potri'it sustinatorilor dreptatii so%iale8 distri9utia 9unurilor intr:o so%ietate ris%a
totusi sa 7ie nedreapta da%a e lasata e4%lusi'e in seama legilor pietii. Bnii oameni se
im9ogates% 7oarte mult8 de pilda prin pra%ti%are %omertului; dar oamenii 7oarte 9ine
pregatiti pro7esional8 artisti doarte talentati raman sara%i. Bnii %opii se nas% in 7amilii
prospere8 sunt 9ine 2raniti si 9ine edu%ati8 in timp %e altii A poate %el putin la 7el de dotati:
se nas% sara%i8sunt 2raniti prost si au a%%es redus la edu%atie. !ustinatorii dreptatii so%iale
%onsidera %a o ast7el de distri9uire a 9unurilor so%ietatii nu este ?usta si %a ea tre9uie
modi7i%ata potri'it unor prin%ipii morale. Bnii dintre ei so%otes% %a po1itia so%ilala si
re%ompensele materiale ar tre9ui sa tina seama8 %at se poate de mult8 de meritele 7ie%aruia8
de %eea %e 7a%e ea sau el in mod e7e%ti'. 0u e drept %a oamenii sa 7ie a'anta?ati dau
2andi%apati de 7a%tori %are nu depend de ei < de e4 %a s:au nas%ut intr:o 7amilie de 9an%2eri
sau de mun%itori emigranti ): 7ie%are tre9uie sa ai9a sansa de a reusi prin propriile
%apa%itate. Ast7el 1is8 intr:o so%ietate dreapta oamenilor tre9uie sa li se o7ere o egalitate a
sanselor8 asa in%at lo%ul pe %are il 'a o%upa 7ie%are in %adrul ei sa 7ie e4presia talentelor si
e7orturilor sale.
Alti sustinatori ai ideii de dreptate so%iala so%otes% %a intr:o so%ietate dreapta
sriteriul dupa %are s:ar %u'eni %a 9unurile sa 7ie allo%ate oamenilor tre9uie sa 7ie meritele8 %i
ne'oile a%estora. @amenii au ne'oie de un minim de%ent de 'iata: ast7el8 %2iar si %elor mai
de7a'ori1ati de soarta ar tre9ui %a statul sa le asigure posi9ilitatea de a urma gratuity o
s%oala8 ori de a primi gratuit asistenta so%iala et%.
Bnii 7iloso7i8 de e4 Mar48 au %onsiderat %a o so%ietate dreapta este a%eea in %are
ne'oile oamenilor repre1inta singurul %riteriu de alo%are a 9unurilor. #n so%ietatea
%ontemporana a dominat insa un alt pun%t de 'edere < teoria =statului esential> )8 anume
a%ela %a statul tre9uie sa asigue doar satis7a%erea A in 7un%tie de posi9ilitatile sale A a unor
ne'oi 7undamentale8 pre%um %ele de ingri?ire medi%ala si de instruire; dar %a in rest8 statul
nu tre9uie sa inter'ina in distri9uirea 9unurilor intre oameni.
)) +. A. Maye-: Domnia legii
< =Drumul %atre ro9ie> )
Maye- e un adept pre'ent al indi'idualismului si edi7i%iul lui se %ladeste pe indi'id si
li9ertate. #ndi'idul nu este o entitate.
*) Aristotel: Dreptate si merit
< =Politi%a> )
Dreptatea8 pentru Aristotel %a si pentru Platon8 este o 'irtute morala %are tre9uie
e4aminata atent. Aristotel spune %a =dreptatea e 'irtutea per7e%ta8 nu la modul a9solute8 %i
in %omparatie %u %elelalte>.
Dreptatea < sensul restrans al dreptatii in genere ) este legata de %etate. &etatea
are8 in a%est %a18 7un%tie de a da sau de a re%unoaste 7ie%aruia %eea %e este drept sa:#
apartina. A%easta 7un%tie tre9uie sa se inspire din8 ideea de dreptate8 adi%a din prin%ipiul
%on7orm %aruia 7ie%are tre9uie sa primeas%a e4a%t %eea %e i se %u'ine. Dar8 desi meritul este
un %riteriu al dreptatii8 el nu a7e%tea1a dreptatea in ansam9lu. De e4 da%a s:ar imparti 7laute
unor artisti8 intre un mo9il si un s%la'8 aleg s%la'ul da%a el stie sa %ante mai 9ine la 7laut.
Dar da%a e sa aleg un %ondu%ator8 s%la'ul iese din dis%utie deoare%e e4ista merite ne%esare
pentru a a%%ede la drepturi politi%e: no9lete8 li9ertate8 a'ere8 'ite?ie. ustitia si 'ite?ia
asigura 7iinta statului8 de asemenea prosperitatea lui. Ast7el8 aristotel sustine %a e ne%esara
distin%tia intre 'alorile di'erselor merite8 unele au 'aloarea mai mare8 altele mai mi%a8 atat
intre indi'i1i %at si in %a1ul a%eluiasi indi'id. 0umai in 7elul a%esta8 spune Aristotel8 pot 7i
e'itate nedreptatile. &on%lu1ia lui Aristotel este %a egalitatea %ompleta %a si neegalitatea
%ompleta sunt nedrepte intre indi'i1i %e nu sunt egali sau neegali de%at dintr:un singur 5.
Toate 7ormele de gu'ernare si toate %omunitatile %are 'or sa reali1e1e asa %e'a sunt
nedrepte.
&) Dreptate si egalitate

@amenii di7era intre ei in di'erse 7eluri: prin %alitatile 7i1i%e8 pri dotarea intele%tuala8
prin talentele lor. @ri%at de mult e77ort am depune8 %ei mai multi dintre noi nu 'or reusi
ni%iodata sa %ante %a +reddie Mer%ury8 sa e'olue1e la 9arna %a 0adia &omane%i8 pi%te1e
pre%um Pi%asso et%. A%este in1estrari di7erite 'or produ%e8 aproape %u siguranta8 re1ultate
di7erite. !unt inegalitatile %e se nas% ast7el nedrepte8 asa %um sunt nedrepte %ele %e re1ulta
din 7aptul %a unul se naste print8 iar altul s%la'? Da%a 'om %onsidera %a ele nu sunt nedrepte
in sine atun%i 'a tre9ui sa admitem %a dreptatea e %ompatinila %u e4istenta unor inegalitati
intre oameni.
Dar %e inegalitati nu %ontra1i% ideea de dreptate?
!:ar putea raspunde8 urmandu:l pe Maye-8 in 7elul urmator: reali1area dreptatii
presupune e4istenta inegalitatilor. &a%i oamenii nu sunt egali intre ei; unii 7a% parte din
%lasele stapanitoare8 iar altii sunt simpli supusi. &ei din %lasa dominanta8 aristo%ratii8 si:au
7aurit propria lor morala < o morala de a9stra%ta8 %i un indi'id so%ial %are apartine so%ietatii
si se mani7esta li9er. !o%ietatea < sau ordinea so%iala la %are se a?unge )8 spune 0iet1s%2e8
se naste printr:un pro%ess de sele%tie in timpul %aruia apar reguli %are o9lige pe oameni sa
se %omporte in asa 7el in%at sa 7a%a 'iata so%iala posi9ila. #n %e pri'este elemental
normati'e8 ar 7i pre7erat %a el sa 7ie redus la minimum8 da%a nu %2iar sa lipseas%a.
Ci9erismul lui Maye- isi propune un lu%ru admira9il: a%ela de a demonstra %a
'aloarea essential a unui stat nu e demo%ratia8 %i li9ertatea. Dar o li9ertate indi'iduala8 nu
%ole%ti'a. Ci9ertatea %ole%ti'a nu e4ista. Demo%ratia e doar un pro%edeu prin %are se poate
sal'a li9ertatea indi'iduala si pa%ea interioara. Ca asa %e'a se poate a?unge prin lupta %u
statul8 lupta %are sa posede drept s%op =neutrali1area> statului pentru a apara pe indi'id.
A%est lu%ru e posi9il8 spune 7iloso7ul in =Dumne1eul %atre ro9ie>8 =inlo%uirea progresi'
politi%al prin ?uridi%8 puterea oamenilor prin gu'ernarea legilor8 dis%riminarea prin
generalitate>.
#ata %e inseamna Domnia Cegii. &a =in toate a%tiunile sale gu'ernamantul este
ingradit>. De ai%i distin%tia dintre so%ietati li9ere si totalitare8 primele 9a1ate pe limitarea
gu'ernului8 %elelalte pe plani7i%area e%onomi%a. &el mai 9un go'ern e a%ela %are gu'ernea1a
%el mai putin. !tatul inter'ine atun%i8 si numai atun%i8 %and sunt in%ul%ate regulile. +ie%are
%astiga da%a respe%ta regulile. !tatul nu e de%at o in'entie umana %u rol mediator.
Maye- sesi1ea1a %a reali1area dreptatii presupun re1ol'area unor tensiuni %are apar
intre:
&ea mai larga li9eratate < %eea %e inseamna in li9eralism sa%ri7i%area egalitatii )
&ea mai larga egalitate < sa%ri7i%e li9eralismul8 %a in %ommunism )
!olutia lui este: si li9eralismul si demo%ratia tre9uie sa 7ie 7ormale.
&ompromisul inseamna in a%est %a1 inegalitatea e%onomi%a. A'anta?ul regulii 7ormale
este %a lasa indi'idului posi9ilitatea li9erii initiati'e < de1ideratul li9eral ) si introdu%e8
totodata8 egalitatea 7ormala < de1ideratul demo%ratiei) .Din a%est moti' demo%ratia
o%%identala este numita =demo%ratie 7ormala>. Ci9ertatea si dreptatea nu se pot plani7i%a8 iar
=Pentru a produ%e a%elasi re1ultat pentru oamenii di7eriti e ne%esar %a ei sa 7ie tratati in mod
di7erit>. A 7a%e un =plan pentru li9ertate> inseamna a merge pe =drumul %atre ser'itute>8
%atre ro9ie. Di7erenta este a%eea dintre %ommunism si li9eralism. Maye- spune %a separarea
o9ie%ti'elor e%onomi%e de %ele politi%e este o garantie esentiala a li9erelor indi'iduale. De
a%eea8 institutia %are prote?ea1a li9er indi'iduala este dreptul si suprematia lui < domnia legii
).
&redinta8 dragostea si speranta A
trei 'irtuti %ardinale ale %restinismului
&RED#0TA A %on'ingerea e4istentei unei realitati8 %2iar in a9senta unei do'e1i
rationale. &ea mai inalta treapta a %unoasterii si singurul mod de a intelege dumne1eirea si
in7initul. #n %restinism %redinta repre1inta una dintre 'irtutile %are ?alonea1a drumul spre
mantuire. !im9olul %redintei este &ru%ea.
=&at despre sen1atia de umilinta pe %are o in%er%am 'a1and %a nu putem
%rede in mod %u totul pur si neso'aitor8 tre9uie si ea depasita. &um? Printr:un a%t de
smerenie: sa re%unoastem %a ispita8 ?alni%a ispita a ne%redintei8 7a%e parte din %onditia
noastra omeneas%a %um 7a% parte si atatea alte in7irmitati si in7erioritati.>
< 0. !tein2ardt )
DRAG@!TEA A a doua dintre %ele " 'irtuti %ardinale ale %restinismului. !7. Apostol
Pa'el o %onsidera %2iar superioara %redintei si sperantei8 deoare%e a%estea se sting o data
%u 'iata pamanteas%a8 in timp %e dragostea supra'ietuieste si dupa moarte. #n a%%eptia
%restina Dragostea este un atri9ut dumne1eies% %are se re'arsa prin Du2ul !7ant si asupra
%redin%iosilor8 a'and 2 iposta1e: Dragostea 7ata de Dumne1eu si Dragostea 7ata de
aproapele.
Dragostea este i1'orul si stimulatorul 7aptelor 9une si8 impli%it8 %onditia mantuirii8
%onstituind prin%ipalul %riteriu al ude%atii de Apoi. #mportanta ei sta in 7aptul %a este sursa
tuturor %elorlalte 'irtuti. !im9olul ei este inima.
=Dragostea indelung ra9da: dragostea este 9ine'oitoare8 dragostea nu pi1muieste8
nu se lauda8 nu se tru7este. Dragostea nu de poarta %u ne%u'iinta8 nu %auta ale sale8 nu se
aprinde de manie8 nu gandeste raul. 0u se 9u%ura de nedreptate8 %i se 9u%ura de ade'ar.
Toate le su7era8 toate le %rede8 toate le nada?duieste8 toate le ra9da.>
< 1 &or. 1"8 (:. )
=Dragostea8 %are mis%a soarele si toate %elelalte stele>
< Dante Alig2eri )
0ADEDEA < !peranta ) A asteptarea %u in%redere a implinirii unor dorinte de mai
9ine. &a si %elelalte 'irtuti ale %restinismului ea este un dar pe %are Dumne1eu C:a 7a%ut
oamenilor prin #isus ,ristos. Este si moti'ul pe %are Dumne1eu =dumne1eul 0ade?dii>.
0ade?dea se sustine prin dragoste si %redinta8 impli%it prin ruga%iune. &ei lipsiti de speranta
sunt lipsiti si de %redinta si traies% in a7ara 2arului lui Dumne1eu; 7iind 7ara Dumne1eu8 ei isi
resimt 'iata %a lipsita de sens si de pri%e pespe%ti'a a mantuirii. !im9olul nade?dii este
an%ora8 dupa %u'intele Apostolului Pa'el: = < H ) sa tinem nade?dea pusa inainte8 pe %are o
a'eam %a o an%ora a su7letului>.
=De1nade?dea inseamna a nu %unoaste moti'ele pentru %are lupti si da%a intr:ade'ar
tre9uie sa lupti>
< Al9ert &amus )
=0u:ti poti pastra %redinta8 dragostea8 toata 7iinta ta intima8 7ara speranta>.
< ,. de Bal1a% )