SCOALA POSTLICEALA SANITARA

DISCIPLINA: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

PROFESOR: DR. BUTNARIU SIMONA
CURS 1.
PROCESUL INFECTIOS
A. Definitii
Bolile infectioae boli determinate de un microorganism patogen, patruns in
organism, pe care corpul nu reuseste sa-l distruga la poarta de intrare. Nu toate bolile
infectioase sunt si contagioase.
Bolile conta!ioae sunt acele boli infectioase ce se pot transmite de la om la om
sau de la animale la om. Caracterul contagios este determinat de rapiditatea cu care
microorganismele se transmit de la un organism la altul, declansand epidemii, pandemii,
endemii.
Infectia " ceea ce rezulta din patrunderea si multiplicarea germenilor patogeni in
organismul gazda.
INFECTIA N E!TE "#$I%AT"&I &'ATA (E #"A$A)
N "&ICE #"A$A C"&E!*N(E NEI INFECTII ACTA$E.
Conta#ina$e - prezen+a microorganismelor pe suprafe+ele inerte ,obiecte- sau ale
organismului uman ,maini-, iar .n cazul acestuia, .n absen+a reac+iilor tisulare locale sau
imune / fara multiplicarea lor. Conta#ina$e este si prezenta si c0iar multiplicarea
germenilor in medii de cultura, alimente, sange, solutii perfuzabile, deci pe produse
lipsite de 1iata.
Coloni%a$ea - reprezint2 multiplicarea unui microorganism pe suprafe+ele
organismului gazd2 ,mucoase- f2r2 a produce modificari patologice ale mucoasei si fara a
produce modificari de reactie a organismului fata de aceasta prezenta sau o
simptomatologie clinic2 detectabila.
I#&o$tanta 'olilo$ infectioae
Numarul bolilor infectioase raspandite pe tot globul este foarte mare, ele
reprezentand ma3oritatea bolilor a caror etiologie este cunoscuta. 'a3oritatea bolilor
infectioase sunt urgente. 'ortalitatea prin boli infectioase este inca foarte mare e4istand
si boli infectioase incurabile ,e4. 5I6, unele 0epatite- iar impactul economic este enorm
in situatii epidemice.
B. Le!ilatia anita$a in (i!oa$e: O$)in*l MS n$. 1+,,-.//01 2G n$.
304-.//5.
C. P$o!$ee o'tin*te:
- *rogrese in patologia bolilor infectioase
- *rogrese in diagnostic
7
- *rogrese terapeutice
- *rogrese profilactice
- Noi agenti etiologici identificati.
D. P$oce*l infectio
&eprezinta totalitatea reactiilor locale si generale care rezulta din interactiunea
dintre agentul patogen si organismul gazda.
'odul in care ia nastere infectia , sub diferitele ei forme
Aparitia si dez1oltarea este conditionata de e4istenta a 8 factori principali9
7. 'icroorganism ,agent patogen9 1irusuri, bacterii, fungi-
:. 'acroorganism ,organismul gazda-- este omul sau animalul in care patrunde si
se inmulteste microorganismul patogen
8. 'ediul e4tern influenteaza macroorganismul prin factori sociali, climaterici.
- asigura si calea de transmitere a bolilor infectioase de la un
organism la altul.
Cauza primara pentru declansarea infectiei este9 patrunderea si multiplicarea
microorganismelor patogene in macroorganismul gazda (organismul uman/animal), in
anumite conditii de mediu exterior..
*atogenitatea microorganismelor tine de mai multi factori9
'asi1itatea infectiei - o cantitate mare de germeni patogeni faciliteaza
declansarea procesului infectios
Infectiozitatea ,contagiozitatea-9 capacitatea unor germeni de atrece cu
usurinta de la un organism la altul.
*uterea in1azi1a proprietatea unor germeni de a patrunde in organism
in1ingand cu usurinta apararea locala.
6irulenta proprietatea bacteriilor de a fi agresi1e.
Capacitatea;puterea to4igena proprietatea bacteriilor de a produce sau de a
elibera to4ine, dupa distrugerea bacteriei in organism.
Capacitatea antigenica patrunderea in organismul gazda a germenilor si
aparitia de anticorpi specifici, cu rol imunitar.
1. MICRORGANISMELE PATOGENE 6Etiolo!ia 'olilo$ infectioae7
In ordinea crescanda a comple4itatilor structurale si a taliei, microorganismele
patogene sunt9 1irusurile, c0lamidiile, m<coplasmele, ric=ettsiile, bacteriile, fungi,
protozoarele, metazoarele, prionii.
a. 8i$**$ile sunt germeni patogeni pentru om, animale, plante, c0iar pentru
unele bacterii. !unt cele mai mici structure biologice care au capacitatea de a se
reproduce. Au parazitism obligatoriu intracelular si sunt formate dintr-un singur tip de
acid nucleic ,AN( sau A&N- si din proteine sau lipoproteine. !unt incapabile sa se
multiplice inafara unei celule gazda fara suportul metabolic si energetic a acestuia.
6irusurile nu au ribozonii, nu au mitocondrii, deci nu au sursa proprie de energie. Nu
sunt influentate de antibiotice si c0imioterapice uzuale si sunt foarte putin rezistente in
mediul e4tern ma3oritatea 1irusurilor fiind termolabile.
6irusurile pot determina 1iroze respiratorii, entero1iroze, encefalite 1irale,
0epatite 1irale.
:
In functie de modul de transmitere 1irusurile pot fi grupate in9
1irusuri ente$ice ,se transmit prin ingestie, pe cale fecal-orala si se localizeaza
la ni1elul tractului intestinal. E4emplu9 familia Adeno1iridae, Astro1iridae, Calci1iridae
etc
1irusurile $e&i$ato$ii ,se transmit prin in0alare si se localizeaza la ni1elul
tractului respirator. E4emplu9 familia Adeno1iridae, "rt0omi4o1iridae, *arami4o1iridae
etc.
a$'o(i$**$i se multiplica in artropode 0ematofage. E4emplu9 familia
&eo1iridae, Toga1iridae, Fla1i1iridae etc.
1irusurile onco!ene se transmit prin contact intim sau prin in3ectii si pot da
infectii persistente care pot e1olua spre afectiunii maligne. E4emplu9 familia
5erpe1iridae, *apo1a1iridae, &etro1iridae etc.
b. C9la#i)iile - au dimensiuni relati1e mari, au perete celular, prezinta ambii
acizi nucleici si se multiplica prin di1iziune binara. Nu dispun de mecanisme generatoare
de energie, ramanand dependente de celula gazda> nu au membrane nucleara si nu au
mitocondrie.
!e cunosc patru tipuri patogene pentru om9
C0lam<dia psittaci
C0lam<dia l<mp0ogranulomatozis
C0lam<dia trac0omatis
C0lam<dia pneumoniae.
c. M:co&la#ele - sunt microorganisme e4treme de mici ce pot duce o
e4istenta independenta de alte celule. Nu au perete celular. !unt rezistente la antibiotice
care actioneaza pe peretele celular ,betalactamine- si sunt sensibile la cicline si la
macrolide. !unt cincisprezece specii dintre care patru tipuri umane din care doar doua
sunt patogene pentru om micoplasma pneumoniae care este agentul cauzal al unor
pneumonii interstitiale si reoplasma ureol<ticum, care este cauza unor uretrite,
prostatite, 1ul1o1aginite si alte infectii genitale feminine.
d. Ric;ettiile sunt microorganisme intermediare intre 1irusuri si bacterii. Au
perete celular, au ambii acizi nucleici, au ribozomi, se multiplica prin di1iziune binara si
au parazitism intracelular obligatoriu. !unt sensibile la antibiotice cu spectru larg
,tetracicline, cloramfenicol-. Infectiile produse de &ic=ettsii sunt9 Tifosul e4antematic,
febra ?, febra butonoasa etc.
$a om sunt patogene trei genuri
%enul &ic=ettsiia cu speciile9 &. *ro1aze=i, &. T<p0i, &. Connori.
%enul Cocsiella #urnetti
%enul &oc0alimaea-?uitana.
e. Bacte$iile sunt organisme unicelulare de dimensiuni relati1 mari. !tructura
lor cuprinde9 perete celular, membrana celulara, citoplasma cu ribozomi, sistem
enzimatic propriu, structura antigenica comple4a, nucleu, flageli sau cili la e4terior. !unt
sensibile la numeroase antibiotice si c0imioterapice antibacteriene. !unt rezistente in
mediul e4terior.
Clasificarea bacteriilor9
Bacte$ii ae$o'e
8
1. Coci !$a# &o%iti(i - stafilococi, streptococi, pneumococi.
.. Coci !$a# ne!ati(i " gonococul, meningococul, 'ora4ella catarr0alis
<. Bacili !$a# &o%iti(i bacilul difteric, bacilul carbunos, $isteria
monocitogenes.
+. Bacili !$a# ne!ati(i enterobacteriaceae ,E. Coli, !0igella, !almonella,
@lepsiella *roteus, $egionella-, Camp<lobacter, *ioceanic, #rucella, 5aemop0<lus
influenzae.
Bacte$ii anae$o'e - constituie componenta predominanta a florei microbiene
a organismului uman.
1. Coci anae$o'i
:. Bacili !$a# ne!ati(i anae$o'i Fusobacterium, #acteroides,
8. Bacili !$a# &o%iti(i anae$o'i Clostridium tetani, Clostridium botulinum,
Clostridium perfringens.
S&i$oc9etele " Treponema palidum, $eptospira, 5elicobacter, #orellia
burgdorferi.
Mico'acte$ii " 'icobacterium tuberculosis, 'icobacterium leprae,
'icobacterii atipice.
Bacte$ii &eciale 6ati&ice7 C0lam<dia, Nocardia, '<coplasma si
reaplasma, Cocsiella burnettii.
f. F*n!ii &ato!eni sunt microorganisme pluricelulare, 1izibile la microscopul
obisnuit. E4ista cate1a mii de fungi, dar pentru om sunt patogene apro4imati1 AB de
specii de fungi. Fungii pot determina micoze superficiale sau cutanate, micoze profunde
sau sistemice ale organelor interne, gra1itatea micozelor fiind data de slaba imunitate a
organismului.
E4emplu de fungii9 Candida albicans, Aspergillus, *neumoc<stis carinii etc.
g. P$oto%oa$ele sunt microorganisme unicelulare mai mari decat bacteriile, care
determina bolii cu localizare intestinala, sanguina, boli in tesuturile profunde.
*rotozoarele sunt influentate de unele c0imioterapice.
Clasificare9
- sporozoare ,e4. *lasmodium, To4oplasma-
- flagelate ,E4. %iardia intestinalis, Tric0omonas spp-
- ameboide ,e4. Entamoeba 0istol<tica-
- ciliate ,e4. #alantidium coli-
0. Meta%oa$ele sunt organisme pluricelulare 1izibile cu oc0iul liber ,1iermi,
0elminti-. (etermina numeroase boli parazitare cu localizare intestinala sau generala.
Clasificare pot fi9
- trematode ,e4. Fasciola 0epatica, !c0istosoma 0aemato1ium-
- cestode ,Taenia solium, Ec0inococus granulosus-
- nematode ,Ascaris lombricoides, Tric0inela spiralis-
.. MACRORGANISMUL UMAN
Este omul sau animalul in care patrunde si se inmulteste microorganismul
patogen.
Agresiunea agentului patogen asupra macroorganismului este diminuata prin mai
multe mecanisme de aparare9
#ariera anatomica a pielii si a mucoaselor
C
Inflamatia locala;generala
Fagocitoza ,leucocite, 0istiocite-
Imunitatea celulara
E. Pe$ioa)ele 'olii infectioae
1. Pe$ioa)a )e inc*'atie
Inter1alul de timp dintre momentul patrunderii agentului patogen in
organismul gazdei pana la aparitia primelor simptome si semne de boala
Asimptomatica
(urata 1ariabila in functie de boala
Incubatie9 scurta 7-D zile> medie 7C zile> lunga peste 8 saptamani.
.. Pe$ioa)a )e in(a%ie=)e'*t*l 'olii
'omentul aparitiei primelor semne si simptome de boala
!emne clinice adesea necaracteristice
Etapa de ma4ima contagiozitate a bolii
(ebut brusc sau lent, progresi1
<. Pe$ioa)a )e ta$e
*rezenta tuturor semnelor si simptomelor bolii
Apar marile sindroame
*ot sa apara si complicatiile
#olna1ul ramane contagios
+. Pe$ioa)a )e )eclin
'arc0eaza sfarsitul bolii
Atenuarea manifestarilor clinice E disparitie
3. Pe$ioa)a )e con(alecenta
(ispar manifestarile clinice
!e 1indeca leziunile si se recupereaza deficitele aparute in cursul bolii
*oate fi9 de scurta durata-zile> mai lunga durata-!;luni
# au o rezistenta scazuta
&ecaderea reparitia in con1alescenta a fenomenelor clinice si;sau biologice
din perioada de stare.
&einfectia in cazul bolilor care nu lasa imunitate solida de durata, dupa
1indecarea clinica initiala, dupa un inter1al mai lung.
&ecidi1a in situatiile in care dupa 1indecare agentul patogen ramane in stare
de latenta in organismul gazdei
6indecarea presupune controlul multiplicarii agentului patogen, incetarea
diseminarii acestuia in organism si a progresiei leziunilor. *oate fi completa sau
incompleta, cu sec0ele.
A
(upa unele infectii microorganismul patogen poate persista in interiorul
gazdei perioade lungi de timp, uneori toata 1iata ,1irusul 1aricelozosterian, 1irusul
0epatitei #, 1irusul 0erpes simple4-
Cronicizarea este consecinta persistentei si actiunii indelungate a
germenului patogen in organismul gazdei
(ecesul apare mai rar in boala infectioasa.
*orta3ul de germeni se produce 1indecarea clinica dar nu si bacteriologica,
bolna1ul fiind e4cretor de germenii perioade scurte sau lungi de timp.
F.CLASIFICAREA BOLILOR INFECTIOASE
BOALA 6INFECTIA7 INAPARENTA
- nu apare boala propriu-zisa
- este asimptomatica, ea se deceleaza numai prin mi3loace de laborator.
BOALA INFECTIOASA APARENTA
- reprezinta rezultatul 1izibil al procesului infectios
*ot fi in functie de intensitate9
Infectie locali%ata
- germenii patogeni sunt blocati la poarta de intrare si determina inflamatie de
intensitati diferite
Infectie !ene$ali%ata
- germenii dupa ce se inmultesc local si produc to4ine in1adeaza
macroorganismul pe 1ariate cai ,limfatica, sanguine, ner1oasa- si determina infectia
generala.
STAREA DE PURTATOR DE GERMENI
- persistenta agentului pat0ogen in organismul pe care l-au infectat cand1a
P*$tato$i anatoi
P*$tato$i con(alecenti.
G. DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECTIOASE
1. Date e&i)e#iolo!ice
S*$a )e infectie iz1orul de infectie
*oate fi umana si e4traumana
mana este reperezentata de 9 bolna1ii tipici, infectatii inaparent, purtatorii
cronici sau temporari.
!ursa de infectie e4traumana este reprezentata de di1erse animale si pasari
salbatice sau domestice, bolna1e, infectate inaparent, purtatoare.
Importanta cunoasterii sursei de infectie9 posibilitatea neutralizarii ei ca factor
epidemiologic primar.
Calea )e t$an#ite$e9 directa, indirecta, simpla si indirecta comple4a.
- aerul9 prin picaturi si aerosoli care se transforma in nucleosoli, componente
ale norului Fluge
- apa9 transmiterea 0idrica depinde de pro1enienta si calitatea apei, modul de
folosire, etc..
- alimentele9 contaminate de la producere si pana la consum.
F
- !olul9 contaminat prin de3ecte, ape reziduale de suprafata, praf, produse
patologice, cada1re, obiecte cu germeni.
- "biecte9 contaminate prin mana murdara sau prin secretii din tractul respirator
- 'ana murdara9 cea mai frec1enta modalitate de transmitere.
- Insectele9 care se contamineaza prin atingerea unor produse patologice sau a
unor elemente de mediu contaminate prin 0ranirea cu acestea prin murdarire cu sange
Rece&ti(itatea- repreazinta acea stare a organismului care nu-i confera
acestuia posibilitatea de a in1inge o agresiune microbiana, parazitara sau fungica.
&ezistenta fata de infectie poate fi nespecifica ,generala- si specifica ,imunitatea-.
&ezistenta nespecifica este dependenta de integritatea barierelor cutanate si a
mucoaselor, de 0ematopoeza, metabolizare, inflamatie, fagocitoza, aciditate gastrica,
secretiile de mucus, p5-ul cutanat etc.
&ecepti1itatea specifica este dependenta de prezenta anticorpilor si a unor celule
cu capacitate protecti1a antiinfectioasa.
I#*nitatea: &otinfectie> &ot(accina$e
Facto$i ec*n)a$i fa(o$i%anti sunt factori naturali ,meteoclimatici, cosmici,
geografici-, factori economico-sociali ,profesia, locul de munca, conditiile de munca, de
locuit, alimentatia-, culturali, biologici ,rozatoare, pasari, alte animale-.
.. Dia!notic*l clinic9 datele clinice se obtin prin e4aminarea atenta, amanuntita
si repetata a bolna1ului.
Anamneza
Antecedentele personale
Antecedentele 0eredocolaterale
E4amen clinic ,simptome si semne -
<. Dia!notic )e la'o$ato$
E4amenele de laborator stabilesc diagnosticul de siguranta si precizeaza etiologia
bolii.
E1identierea agentului patogen ,din sange, e4udat nazal, faringian, sputa,
materii fecale, plagii, urina, $C&, lic0id de 1arsatura etc.- sau a Ag specifice ,prin
imunoflouroscenta, 0emaglutinare directa, imunodifuzia, E$I!A-.
E1identierea Ac specifici ,prin reactii serologice, I(&-.
Teste orientati1e9 6!5, 5$, e4.sumar de urina, constante sanguine, *C& etc
E4plorari paraclinice9 &4, E@%, EE%, F.", scintigrafie, etc
'etode 0istopatologice9 prin punctie-biopsie, biopsie, necropsie.
2. TRATAMENTUL IN BOLILE INFECTIOASE
Tratamentul trebuie sa fie de urgenta, precoce, dinamic si comple4 ,sa 1izeze cei
trei factori9 microorganismul, macroorganismul si mediul e4tern-.
"biecti1ele9
- 1indecarea rapida, completa, fara complicatii si sec0ele
- pre1enirea transmiterii infectiei la alte persoane
- pre1enirea infectiei nozocomiale.
D
1. T$ata#ent*l !ene$al ne&ecific
Izolarea bolna1ului
Are rol curati1 si profilactic si se face in functie de gradul de contagiozitate a
bolna1ului.
&epausul la pat
reduce consumul de energie, conttribuie la cresterea rezistentei nespecifice
fata de infectie, accelereaza procesul de 1indecare.
- in unele boli reprezinta factorul terapeutic ma3or al 1indecarii ,0epatitele
1irale-
Ingri3iri igienice
- o igiena corecta a spatiului de spitalizare, a patului si a len3eriei, a
manoperelor terapeutice, creeaza o ambianta fa1orabila 1indecarii.
Tratament dietetic ,de alimentare-
- trebuie sa satisfaca ne1oile de apa, saruri minerale, calorii si principii
alimentare esentiale, necesare bolna1ului
- regimurile se alcatuiesc in functie de 1arsta, de boala, de stadiul bolii, de
situatii speciale
- e4ista mai multe tipuri de regim9 0idric, 0idric-za0arat, 0idro-fainos etc.
Tratament simptomatic
- combate anumite tulburari. E4emplu9 febra se combate prin antitermice
,Aminofenazona-, impac0etari reci la copii> tusea se calmeaza prin Codeina, Tusin, ACC>
durerea se combate cu antialgice ,Algocalmin-, agitatia cu sedati1e ,(iazepam,
fenobarbital-> constipatia se combate cu la4ati1e, purgati1e, clisme> greturile, 1arsaturile
se combat cu antiemetice ,Emetiral, Torecan-, etc..
Tratament antiinflamator, antialergic, de substitutie
- reactiile de tip inflamator si de tip alergic sunt prezente in ma3oritatea
infectiilor bacteriene si 1irale. E4emplu9 Acid acetil salicilic, Fenilbutazona,
Indometacin, corticosteroizi.
- (eficitul de 1itamine aparut in cursul infectiilor prin 1arsaturi, diaree, dupa
antibiotice orale, anore4ie se corecteaza prin administrarea de 1itamine9 C, #7, #F, #7:,
A, etc.
Tratamentul sindroamelor gra1e ,soc septic, !(A, I&A, I&esp., IC, I5, Coma
cerebrala-, al complicatiilor
.. T$ata#ent*l &ecific
!eruri imune / imunizare pasi1a
- contin un titru ridicat de anticorpi specifici, formati dupa trecerea prin boala
sau consecuti1 unor 1accinari.
- !e face deobicei contactiilor directii de anumite boli ,ru3eola, tetanos,
0epatita-
- E4emple9 seruri antito4ice ,antidifteric, antitetanic, antibotulinic-, seruri
antibacteriene ,anticarbunos-, seruri anti1irale ,antirabic-.
Imunglobuline
- sunt produse biologice obtinute prin izolarea si concentrarea gamaglobulinelor
din plasma sau din serul uman.
G
- !unt de doua feluri9 imunglobuline umane normale si imunglobuline umane
specifice.
6accinurile
- contin antigene microbiene specifice, care realizeaza o imunizare, determinand
organismul sa produca anticorpi specifici care-i confera o rezistenta solida si de durata.
<. T$ata#ent etiolo!ic
!ubstante anti1irale
A# si c0imioterapice antibacteriene
A# antifungice
Anti0elmintice
Antiprotozoare
I. PROFILA?IA BOLILOR INFECTIOASE
7. 'asuri fata de sursa de infectie9 se aplica bolna1ilor, suspectilor, contactilor,
purtatorilor de germeni si animalelor.
:. 'asuri fata de calea de transmitere9
- fata de calea de transmitere digesti1a
- fata de calea de transmitere parenterala
- fata de calea de transmitere aerogena
8. 'asuri fata de masa recepti1a
- nespecifice
- specifice9 pasi1e si acti1e.
H
CURS .
SEMNELE LOCALE: LE@IUNI LA NI8ELUL
TEGUMENTELOR SI MUCOASELOR
DEFINITII
1. Si#&to#ele
!unt generale ,febra, frison, astenie, pierdere in %-, cand nu sunt caracteristice
unei anumite boli, putand aparea in di1erse afectiuni.
*oarta denumirea de functionale sau subiecti1e ,durere, greata, inapetenta,
dispnee, palpitatii- cand sunt percepute doar de catre bolna1
(enumirea se foloseste doar in cazul bolilor.
.. Se#ne = i#&to#e fi%ice
'anifestari obiecti1e ale unei boli, ce pot fi obser1ate, descoperite cu a3utorul
unor mane1re ,palpare, percutie, auscultatie- si de alte persoane ,dr., asistent medical- si
nu numai de catre bolna1
(enumirea se foloseste si pentru a descrie starea de sanatate
E49 prezenta de sange in scaun
<. Sin)$o#*l
%rupare de simptome, comune unor grupe de boli, nefiind caracteristice unei
boli anume.
E49 sindromul de condensare pulmonara.
SEMNE LOCALE
1. ERUPTIA- modificare de culoare si aspect la ni1elul tegumentelor si
mucoaselor.
e4antem/la ni1elul tegumentelor
ERUPTIA
enantem/la ni1elul mucoaselor
7B
MACULA 6PATA7
modificare de culoare a tegumentului ,pielii-.
bine sau imprecis delimitata
regulata; neregulata
eritematoasa ,rosie-
pigmentara ,bruna, maronie-
albicioasa ,0ipopigmentata7
PAPULA
leziuni elementare cu continut solid
pot fi simtite la palpare
ridicate fata de planul pielii
papula mai mare /placa
papula si mai mare / placard
8E@ICULA
leziune elementara cu continut lic0id
sunt mici, sub A mm
pot a1ea continut
- clar
- citrin
- 0emoragic
- cu puroi
prin rupere / eroziuni
PUSTULA
este o 1ezicula cu puroi la ni1elul pielii.
pot aparea ca pustule de la bun inceput sau pot
aparea prin infectarea unor 1ezicule
pot a1ea continut infectios sau pot fi sterile
di1erse forme, marimi
FLICTENA
ridicatura cutanata, rotunda, mare, umpluta cu o serozitate care retine sau nu
sange
zona este inrosita, fierbinte si prezinta una sau mai multe basicute
apare din cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuri dar si din cauza
presiunii sau fortelor de frecare e4agerate
77
ULCERATIA
pierdere de substanta de la ni1elul pielii care poate pri1i mai multe straturi
cutanate ,epiderm, derm, 0ipoderm-
ulceratiile au dimensiuni 1ariabile - intre cati1a milimetri sau peste 7 cm
marginile ulceratiei - pot fi netede sau neregulate, plane sau reliefate
fundul ulceratiei - este alcatuit din tesut con3uncti1 si fibrina
ULCERATIA CUTANATA
Ca*%e - Cauzele circulatorii ,1enoase, arteriale, capilare sau mi4te-
antreneaza mai ales ulcere ale membrelor inferioare.
- Cauzele infectioase sunt prezente frec1ent in cursul bolilor acute sau
cronice9 boli bacteriene ale pielii ,piodermite cu stafilococi sau cu streptococi-, infectii
cu ciuperci ,micoza-, etc.
- Cauzele maligne sunt tumorile maligne ale pielii ,epitelioame
bazocelulare sau spinocelulare, melanoame maligne etc.-, care se ulcereaza adesea, ori
localizari cutanate ale cancerelor sangelui sau sistemului limfoid.
ULCERATIA MUCOASA
pierdere de substanta din mucoasa care poate pri1i gura sau organele
genitale ale barbatului sau ale femeii.
E49 ulceratie 1ul1o1aginala, bucala
ERITEMUL
Inrosire a pielii care paleste la apasare si reapare imediat dupa ce presiunea a
incetat
!unt urmarile unei dilatari a 1aselor sanguine cutanate
Topografie9 generalizate si localizate
Eritemul generalizat poate a1ea drept cauza o alergie la un medicament, o
boala infectioasa.
Eritemul localizat poate a1ea o cauza fizica, c0imica, medicamentoasa,
infectioasa, dermatologica.
7:
C. SEMNE GENERALE
1. FEBRA
Temperatura normala a corpului uman este de 8F-8DIC, cu mici 1ariatii in functie
de regiunea anatomica in care este masurata. Temperatura corpului se mentine constanta
datorita procesului de termoreglare. Temperatura se masoara cu termomentru ma4imal
,medical- tinand termometru apro4imati1 7B minute. 6ariatiile de temperatura se noteaza
grafic pe foaia de temperatura a bolna1ului.
Cresterea temperaturii peste 8DJC
Este un sindrom/ grup de semne
!e intalneste in 9
- Insolatie - debutul gra1iditatii
- (es0idratare - postmenopauza
- 5ipertiroidie - tulburari metabolice
- Eforturi musculare - neoplazii
- nele boli ale !NC - postoparator
- *ostmedicamentos - boli infectioase
- *remenstrual - 0ipercolesterolemii, 0ipertrigliceridemii
In f*nctie )e (alo$ile te#&e$at*$ii e )itin!: temperatura normala 8F-8DJC,
starea subfebrila 8D-8GJC, febra moderata 8G-8HJC, febra ridicata 8H-C7JC,
0iperpire4ia peste C7JC.
Pe$ioa)ele fe'$ei
7. Pe$ioa)a initiala ,de debut- care poate fi de cate1a ore debut brusc si poate
orienta spre diagnostic sau de cate1a zile debut lent, fiind precedata uneori de frisoane.
:. Pe$ioa)a )e ta$e poate sa dureze zile sau saptamani, in aceasta perioada
febra atingand punctul ei culminant. Aspectul curbei febrile e diferit in functie de boala.
8. Pe$ioa)a )e )eclin poate fi9 '$*ca, scurta ,declin in criza-, temperatura
scade brusc in cate1a ore la normal sau c0iar subnormal, fiind insotita de transpiratii
mari, urini abundente, re1enirea
ritmului cardiac si respiratiei la 1alori normale> lenta, progresi1a ,debut in liza-,
temperatura scade incet in mai multe zile, prin oscilatii descendente.
TIPURI DE FEBRA
7. Fe'$a contin*a ,in platou- # este tot timpul febril, dar oscilatiile dintre temp
de dimineata si cea de seara nu depasesc 7JC.
:. Fe'$a $e#itenta diferenta dintre temp matinala si cea de seara depasesc 7JC,
fara ca temp de dimineata sa re1ina la normal.
8. Fe'$a inte$#itenta - alternanta de temp normala cu febra ridicata,diferenta
dintre temp de dimineata si cea de seara este de cate1a grade, temperatura de dimineata
atingand 1alori normale-.
C. Fe'$a $ec*$enta - perioade febrile de C-F zile ce alterneaza cu pKerioade
afebrile de aceeasi durata, trecerile facandu-se brusc.
78
A. Fe'$a on)*lanta perioadele febrile alterneaza cu perioadele afebrile
,trecerea de la perioada febrila la cea afebrila se face treptat-.
F. Fe'$a )e ti& in(e$ temp matinala este mare mare decat cea de seara.
D. Fe'$a &$el*n!ita febra care persista peste 8 saptamani.
G. Fe'$a ne$e!*lata curba termica este total atipica
..2IPOTERMIA
!caderea temperaturii organismului sub 8F JC
Este detrminata de9
- pierdere e4cesi1a de caldura>
- scadere pronuntata a metabolismului>
- diminuarea arderilor din organism si a productiei de caldura.
<. FRISONUL
o 'arc0eaza inceputul accesului febril
o Fenomen clinic caracterizat prin faptul ca bolna1ul prezinta, in mod brusc, o
senzatie de frig, insotita de tremuraturi inegale si neregulate cu caracter progresi1, care
cuprind intreg corpul si de1in foarte puternice
o Este cu atat mai intens cu cat cresterea temperaturii este mai rapida
o Frisonul poate fi de mai multe tipuri9
frison initial - care apare la debutul multor boli infectioase ,pneumonie franca
lobara, limfangita, erizipel, scarlatina-
frison ce apare in procese supurati1e - in cazul unor abcese, flegmoane
frison de intensitate mare - apare in malarie
frisonul din colica biliara si renala
frisonul de cauza iatrogena
frisonul indus - prin in3ectarea de to4ine, suspensii bacteriene
+. 8ARSATURILE
*rin 1arsatura se intelege e4pulzarea fortata, brusca a continutului gastro-
intestinal prin gura. 6arsatura, precedata adesea de greata si 0ipersali1atie, este un act
refle4 in cadrul caruia stomacul este principalul organ efector.
6arsaturile pot fi de origine centrala sau periferica ,refle4e-.
8a$at*$ile )e o$i!ine cent$ala - se datoresc cresterii presiunii intracraniene,
apar brusc, nu sunt precedate de senzatia de greata si se e4ecuta fara efort ,L1arsatura in
3etL-.
8a$at*$ile )e o$i!ine &e$ife$ica 6$efleAe7 - au ca punct de plecare e4citatii de la
ni1elul tubului digesti1, peritoneului si diferite alte 1iscere.
Clasificarea 1arsaturilor in functie de orrarul alimentatiei.
7. 6arsaturi matinale dimineata pe stomacul gol.
:. 6arsaturi postprandiale imediat dupa alimentare sau c0iar in timp ce
bolna1ul consuma alimentele.
7C
8. 6arsaturi tardi1e la :-F ore de la consumul alimentelor.
Cantitatea 1arsaturilor poate fii mica sau abundenta.
Mi$o*l poate fi acru, fecaloid, ranced.
Contin*t*l
a. 6arsaturi alimentare contin alimente consumate cu cate1a ore mai inainte.
b. 6arsaturi mucoase, apoase
c. 6arsaturi biliare contin bila au culoare galben 1erzui sau 1erde inc0is, gust
amar.
d. 6arsaturi fecaloide culoare galbui murdara, cu miros fecaloid.
e. 6arsaturi purulente continutul stomacului e amestecat cu puroi sau format
numai din puroi.
f. 6arsaturi sanguinolente si de sange pur ,0ematemeza- poate pro1eni din
stomac sau organele in1ecinate.
3. GRETURILE
- senzatia de a 1arsa
- preced sau insotesc adesea 1arsaturile.
,. INAPETENTA 6ANORE?IA7 = lipsa poftei de mancare
5. 2ALENA sau 0alitoza se intalneste in igiena bucala deficitara, carii dentare
negli3ate, pioreea al1eolara, amigdalita cronica criptica, rinofaringita cronica si in
obstructii urmate de staza ale esofagului, stomacului, portiunii superioare a intestinului
sau colonului.
0. PRURITUL este o senzatie neplacuta, acompaniata frec1ent de grata3. In
functie de localizare putem 1orbi de prurit localizat si generalizat. *ruritul poate apare in9
boli alergice, metabolice, 0epatice, renale, parazitare si dermatologice.
4. DIAREEA - este pro1ocata de un tranzit intestinal accelerat
- Numarul scaunelor in diaree depaseste 8 scaune in :C de ore.
- !caune frec1ente, de consistenta scazuta, pastoase, semilic0ide si lic0ide
- (e multe ori contine numeroase resturi alimentare nedigerate
- Aspectul poate fi asemanator cu zeama de pepene, zeama de orez sau balega
de 1aca.
- Culoarea poate fii galben-aurie, deoarece bilirubina nu are timp sa se duca, din
cauza tranzitului accelerat> 1erde, bilirubina se o4ideaza la ni1elul intestinului gros>
albicios, ca argila, datorita lipsei pigmentilor biliari> 0ipercolorat, brun inc0is> negru ca
pacura, moale, lucios, cea ce arata o 0emoragie in portiunea superioara a tubului digesti1>
scaun amestecat cu sange proaspat, semnifica o 0emoragie in portiunea inferioara a
tubului digesti1.
- 'irosul este dat de substantele rezultate din procesul de fermentatie si de
putrefactie din intestinul gros. !caunul poate sa nu prezinte aproape nici un miros, in
diareea cu tranzit accelerat> poate fi acid in caz de fermentatie accelerata> putred in caz de
putrefactie accelerata> ranced cand e4ista grasimi nedigerate> foarte fetid> 1arza stricata.
1/. TENESMELE RECTALE
7A
- !enzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale datorita unor
contractii spastice ale sfincterului anal
11. DUREREA ABDOMINALA
1.. RINOREEA " secretie nazala seroasa, mucoasa sau purulenta.
1<. RAGUSALA sau DISFONIA modificarea 1ocii, interesand timbrul si
intesnitatea.
1+. ODINOFAGIA durere la deglutitie.
13. DISFAGIA dificultate la ing0itirea alimentelor, lic0idelor
13. TUSEA - este un act refle4 sau 1oluntar determinat de e4citanti fizici,
c0imici, inflamatori, care are ca rezultat e4pulzarea 1iolenta si sonora a aerului
intrapulmonar si a e1entualelor secretii patologice sau a corpilor straini din arborele
tra0eobronsic.
Tusea reprezinta o reactie de aparare a organismului pentru eliminarea produselor
patologice din caile respiratorii. &efle4ul de tuse este un refle4 respirator modificat.
(upa caracterul tusei se descriu9
tusea uscata9 este seaca, fara e4pectoratie
tusea umeda9 este producti1a, insotita de e4pectoratie, apare de obicei
dimineata la sc0imbarea pozitiei corpului
tusea surda
tusea latratoare9 este consecinta unor compresiuni tra0eobronsice determinate
de adenopatii
tusea bitonala9 apare in cazul paraliziei corzilor 1ocale
tusea con1ulsi1a
tusea iritati1a9 apare la fumatori sau in complicatiile cardio1asculare
tusea ca1ernoasa9 apare in ca1ernele pulmonare
1,. DISPNEEA este definita ca respiratie dificila ,cu efort-, respiratie
constientizata ca anormala, determinand o situatie de discomfort.
- sete de aer
- se modifica ritmul si amplitudinea miscarilor respiratorii.
(in punct de 1edere clinic a1em elemente generale si tipuri particulare de dispnee9
dispneea de efort si de repaus
dispneea paro4istica
15. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
- Este o urgenta medicala
- poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de
prezenta unor corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii ca si de deformarii ale
nasului.
- &espiratia e dificila pe nas, bolna1ul respira pe gura.
- !ecretii abundente nazale, mucoase, purulente, sanguine care impiedica
respiratia.
7F
10. CEFALEEA - durerea de cap
Cefaleea se poate produce prin urmatoarele #ecani#e9
e4citatia receptorilor durerii de la ni1elul durei mater, arterelor si 1enelor
cerebrale
stimularea asociata a ner1ilor cranieni, senzoriali si a ramurilor lor 1egetati1e
prin procese inflamatorii, 1asodilatatie, 1asoconstrictie, presiune, tractiune
7D