CIUREA ANDREEA

II D
Boala Alzheimer

Generalitati
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza
memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala
reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.
Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la
persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet, de personalitate,
pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Pesoanele
apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi
sesizate si de bolnavi.
Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii
Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I mama, tata,
frati! si a aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina "-#, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici,
creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul $o%n, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. &n studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa,
inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste '( de ani care sunt sub terapie
substitutiva cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer.
Aceste teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. &nii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala
Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. ")ista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica la cap!
urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu.
*ansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu
istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. +omocisteina este un aminoacid prezent in mod
obisnuit in cantitati mici in sange. ,ivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc
crescut de boala cardiaca. &nii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia
si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de
nivelul scazut in sange al vitaminei B-. si acidului folic.
")punerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a
demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Cauze
,u se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa e)iste mai
multe cauze. /ateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate
de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor neurotransmitatori! in principal acetilcolina, ce
permit neuronilor sa functioneze normal.
,u se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta
cauza. $esi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala,
riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei
bolnav de Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea nu
au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.
Simptome
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. 0ulte
persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de
pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de '1-21 de ani este un lucru obisnuit,
dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In
cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.
")emple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
- unor parti din anumite e)periente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de e)emplu cheile de la masina
")emple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
- unei e)periente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate
Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire sau de
personalitate. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate.
0embrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. *emnele de dementa ca
dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene,
trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist.
*imptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat -1 semne de avertizare pentru boala
Alzheimer. Acestea sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de e)emplu fierul de calcat in frigider sau ceasul
in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la
furie aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al
familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si
refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
*imptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:
- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana deziluzii!
- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale halucinatii!
- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie
- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete, impachetatul si
despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari
- agresiune fizica sau verbala
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite
- boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina de e)emplu abilitatea de a
inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor! sau simtul tactil.
3 persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi
ale mainilor! sau simptome senzoriale senzatie de amorteala! probabil au alta afectiune decat
boala Alzheimer.
Boala Par4inson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de dementa.
Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt:
- alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple
- dementa insotita de malnutritie
- boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia
- depresia
- tulburarile vizuale sau auditive.
Medici specialisti recomandati
0edicul de medicina de familie
0edicul internist
0edicul de geriatrie
0edicul neurolog
0edicul psihiatru
Consult de specialitate
Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau
alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema
poate fi delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta.
"ste indicat consultul de urgenta cand:
- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza
destul de rapid, in interval de ore sau zile
- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele se
inrautatesc brusc.
*e indica programarea pentru consult atunci cand:
- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau deziluziile se
instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei
respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.
Mecanism fiziopatoloic
/ercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu
Alzheimer. Acestea includ :
- nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite
de amiloid proteine anormale! si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura
normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la
autopsie.
Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome
ale bolii Alzheimer. ,u se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si
la altele nu apar.
Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o
persoana la alta. &nele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte
persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.
*imptomele se accentueaza progresiv. 5a inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale
memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar moarte.
*imptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau tardiva. "ste
dificil de precizat cat dureaza fiecare faza.
3 persoana traieste in medie 6--1 ani dupa aparitia simptomelor.
Faza initiala
$e obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:
- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati
- evita situatiile noi si nefamiliare
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
- vorbeste mai rar decat in trecut
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva se afla
intr-un loc sau o situatie noua, nefamiliara.
Faza intermediara
In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:
- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor
- neliniste in special dupa-amiaza si seara
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a
uitat
- greutati in a se imbraca singur
- tulburari de dispoziie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare
- credinte false deziluzii!, suspiciuni paranoia! si agitatie
- necesita ingrijire permanenta
- pierde orientarea temporala
Faza tardi!a
In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:
- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara ajutor.
Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent
- devin e)trem de confuze seara si au insomnii
- nu pot comunica prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal incontinenta!.
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. In
anumite cazuri pot aparea crize. 0oartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita
imobilizarii la pat.
In!estiatii
$iagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. 0edicul specialist
va cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
"ste important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc,
deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta.
*imptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele
depresive. $epresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar este destul de greu de
recunoscut. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.
Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si e)amenului fizic. Aditional se
fac e)aminari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste e)aminari
presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. $e obicei este indicat ca in timpul
e)aminarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. 0embrul
familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de
personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata /7! sau rezonanta magnetica nucleara 80,! sunt
folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de
instalarea bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu emisie de pozitroni
P"7! si tomografia cu emisie de foton *P"/7! sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt
efectuate de rutina.
"este de la#orator
5a un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. 7este de laborator pot
fi efectuate pentru a e)clude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. *imptome
asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral,
boli hepatice, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni, probleme de nutritie ca deficitele de
folati si vitamina B-.. 7ratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a
declinului mental.
Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt:
- hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea
diagnosticului
- teste functionale hepatice A57, A*7, fosfataza alcalina, bilirubina! ce diagnosticheaza
afectiunile hepatice
- dozarea acidului folic folatilor!. Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor rosii cat
si a celulelor albe din sange
- concentratia vitaminei B-. in sange. Vitamina B-. este utila in productia celulelor rosii din
sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos
- dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei sodiu, potasiu, creatinina, glucoza, calciul!.
"lectrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea
functiilor normale de e)emplu ritmul cardiac, contractiile musculare si functionarea neuronilor!
- teste functionale tiroidiene. ,ivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de
simptome ca pierderea memoriei, confuzie, letargie si alte simptome de dementa la persoanele in
varsta. 7erapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei
tiroidiene
- screeningul pentru sifilis. $ementa apare in ultima faza a sifilisului sifilisul tertiar!. In cazul in
care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator, boala
poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. $esi
sifilisul este o boala din ce in ce mai rara, se fac teste pentru determinarea lui, deoarece aceasta
este o boala curabila
- testul de detectare al virusului imunodeficientei umane +IV!. *I$A netratata poate cauza
simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare
Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara sunt
efectuate pentru a e)clude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur.
*e poate efectua o electroencefalograma ""9! pentru a monitoriza activitatea electrica a
creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante.
In unele cazuri se efectueaza autopsia cu e)aminarea creierului pentru a evidentia modificarile
produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. $esi autopsia este singurul mod de a pune
cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu
fie e)trem de clare pentru a pune diagnosticul. Autopsia este rar necesara, dar poate fi facuta
atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer.
Depistare precoce
In acest moment nu e)ista screening pentru Alzheimer. "ste dificil de diagnosticat aceasta boala
in stadiile initiale. 7otusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama
imbatranirii. 7estele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina "-# pot deveni utile
pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste
teste nu sunt folosite la nivel larg in acest moment.
Informatii pentru persoanele care inri$esc #olna!ii cu Alzheimer
0ajoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de
prieteni. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct de vedere
fizic cat si emotional, dar e)ista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire.
&na dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate masuri
pentru a ma)imiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe
parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. 7rebuie retinut ca
ingrijirea unei persoane poate fi o e)perienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.
In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea si siguranta
pacientului. &n mediu sigur, alimentatie corespunzatoare, somn regulat, igiena corespunzatoare si
rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului.
8ealizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de incuietori la usi
si la dulapuri.
0entinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o e)perienta
pozitiva. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana, ce pot fi mai usor
manevrate de persoana cu Alzheimer. *e indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea
posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia.
7ulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui
pahar de lapte cald inainte de culcare.
Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de mai multe
ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.
8ezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai
mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. *trategiile pentru
abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor, dar le fac mai usor de acceptat.
0a)imizarea abilitatilor restante. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp cat inca
mai poate face acest lucru.
Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. *e pun etichete pe
obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor.
Intelegerea modificarilor comportamnetale. 7ulburarile comportamentale pot aparea la pacientii
cu Alzheimer. 7rebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele
manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut.
Abordarea agitatiei. 7rebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton scazut
in discutiile cu bolnavul.
Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea
luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia.
8ealizarea unei bune comunicari. $e e)emplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu
bolnavul. 7rebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. *e
inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple, usoare si familiale.
"ste de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa
fie pe primul loc. ")ista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de
ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer.