CALITATEA SI EFICIENTA PROCESULUI DE

PREDARE INVATARE SARCINA DE BAZA A

INVATAMANTULUI ROMANESC
Cerinta de maxima insemnatate pentr intre!" #$rp de s"%it$ri ai s#$"ii $
#$nstitie ridi#area #a"itati&a a intre!"i pr$#es instr#ti&'ed#ati& in &ederea
$(tinerii nei n$i #a"itati a in&atamant"i )
Prin#ipa"a mtatie pe #are a #$n*erit'$ #er#etarea psi+$peda!$!i#a pra#ti#ii
dida#ti#e , $ #$nstitie !asirea n$r pr$#edee de #$n#epere a a#ti&itati"$r de
instrire ast*e" in#at me#anisme"e de in&atare sa p$ata *i diri%ate e*i#ient in
dire#tia $(tinerii per*$rmante"$r s#$"are s#$ntate , e"iminarea impr$&i-atiei din
#$mp$rtament" dida#ti# a" ed#at$r"i prin pr$ie#tarea instririi si #$in#ide #
mtarea a##ent"i de pe des*asrarea e*e#ti&a a a#ti&itatii dida#ti#e pe
#$n#eperea stiinti*i#a a a#esteia in termeni de e*i#a#itate !enera"a a instririi )
N este s*i#ient #a e"e&i"$r sa "i se pre-inte $ in*$rmatie pentr #a ei sa
in&ete , #i sa $ p$ata *$"$si in re-$"&area di*erite"$r tipri de pr$("eme pe #are
&iata ii $("i!a sa "e re-$"&e )Pentr a ptea #$ntina transmiterea n$r n$i
in*$rmatii , in&atat$r" are ne&$ie sa #n$as#a in #e m$d a *$st inte"easa
in*$rmatia enntata anteri$r )
Cresterea #a"itatii in&atamant"i depinde in #e" mai ina"t !rad , de
te+n$"$!ia dida#ti#a ti"i-ata )Ce" #are pr$ie#tea-a $ a#ti&itate dida#ti#a tre(ie sa
ai(a in &edere rmat$are"e .
'pre#i-area #"ara a $(ie#ti&e"$r ed#ati$na"e a"e a#ti&itatii dida#ti#e #e se &a
rea"i-a /
'ana"i-a atenta a $(ie#ti&e"$r ed#ati$na"e de #are dispne pentr a rea"i-a
a#ti&itatea /
'a"#atirea strate!iei ed#ati$na"e p$tri&ite pentr a rea"i-a $(ie#ti&e"e /
'sta(i"irea ni s$stem de e&a"are a e*i#ientei a#tinii #e rmea-a a se rea"i-a )
In&atamant" a#ta" da p$si(i"itatea #er#etarii experimenta"e si ap"i#arii
#e"$r mai n$i met$de in a#t" de predare' in&atare ) Din a#ti&itatea pe #are am
des*asrat'$ "a #atedra , am a%ns "a #$n#"-ia #a e*$rtri"e n$astre tre(ie
indreptate # atentie pri$ritara spre *$"$sirea a#e"$r te+ni#i de "#r #are sa
#$n*ere #a"itate pr$#es"i de transmitere si inssire a #n$stinte"$r ) Nmai $
pr$ie#tare %di#i$asa a demers"i dida#ti# p$ate *i #$nditia asi!rarii s##es"i
s#$"ar si , de#i , a satis*a#tiei pr$*esi$na"e imp"inite )
In a#est sens , tre(ie sa re*"e#tam aspra dimensi$narii m$mente"$r "e#tiei ,
ast*e" in#at , n "$# pre#is si s*i#ient sa *ie re-er&at e&a"arii a #eea #e ne'am
pr$ps prin *$rm"area $(ie#ti&e"$r $perati$na"e ) O(ie#ti&e"e $perati$na"e reda
in termeni $(ser&a(i"i si masra(i"i sar#ini"e #$n#rete prin #are e"e&ii pn in
e&identa n anmit #$mp$rtament )
In *n#tie de $(ie#ti&e se de*ineste , se anti#ipea-a , se $r!ani-ea-a , se e&a"ea-a
si se re!"ea-a intrea!a str#tra a a#ti&itatii peda!$!i!e . #$ntintri"e , met$de"e
si mi%"$a#e"e , *$rme"e de $r!ani-aere a a#ti&itatii , re"atii"e in&atat$r' e"e&i ,
sistem" de e&a"are a randament"i si pr$!res"i s#$"ar )
O #$nditie ne#esara pentr $(tinerea ni randament sp$rit in predare'
in&atare este si (na $r!ani-are a a#ti&itatii dida#ti#e , p"ani*i#area nitati"$r de
in&atare , rmarind str#tra #$ntint"i si inte!rarea a#estia intr'n sistem ,
pre#m si per*$rmanta"$r pe #are tre(ie sa "e rea"i-e-e e"e&ii , dpa par#r!erea
nei nitati de in&atare ) Vi-inea sistemati#a aspra #$ntint"i #e rmea-a a *i
inssit de e"&i , permite re"atiipertinente intra si interdis#ip"inare , atat pe &erti#a"a
0pe intre!" #i#" a" #"ase"$r I'IV 1 , #at si pe $ri-$nta"a 0 in #adr" nei anmite
#"ase 1 )
Sta(i"irea #"ara a per*$rmante"$r asteptate de "a e"e&i *a#e p$si(i"a 2
retr$e"a($rarea p"e#and de "a $ri#e $(ie#ti& a" in&atarii pentr a determina #are
snt a#+i-itii"e prea"a(i"e si da#a este ne#esar , intre!" drm inap$i pana "a
"antri si "a simp"e dis#riminari 2 )
Amp"i*i#area a#tinii *a#t$ri"$r #a"itati&i , de e*i#ienta , #$nstitie
#ara#teristi#a *ndamenta"a a etapei de de-&$"tare e#$n$mi#$'s$#ia"a pe #are $
stra(ate tara n$astra )Dida#ti#a #$ntemp$rana tinde sa #$n*ere pr$#es"i de
instrire n #ara#ter mai sistemati# si mai rati$na" si sa'I asi!re , pe a#easta #a"e ,
$ e*i#ienta sp$rita in perspe#ti&a *ina"itati"$r rmarite ) Snt nmer$ase dire#tii
p$si(i"e de ame"i$rare a a#tinii dida#ti#e) A#estea p$t *i #$ntrate in %r" mai
m"t$r enntri )
3) C$n#eperea si rea"i-area pr$#es"i dida#ti# in perspe#ti&a n$ s#$pri
pre#is determinate ) Determinarea ri!r$asa a $(ie#ti&e"$r *a#e p$si(i"a
$ $r!ani-are rati$na"a a pr$#es"i de instrire in #$n#$rdanta # #eea #e
tre(ie rea"i-at , #$nd#e "a #$ntrarea strate!ii"$r de predare' in&atare
#$n&ena(i"e 0a met$de"$r , te+ni#i"$r , mi%"$a#e"$r de in&atamant ,
*$rme"$r de $r!ani-are a a#ti&itatii 1 si repre-inta #riterii #erte de e&a"re
a re-"tate"$r $(tinte si a #a"itatii pr$#es"i ) Prin a#easta , e"e
repre-inta na din #ai"e prin #are se $(tine $ e*i#ienta mai mare a
pr$#es"i dida#ti# )
4) A(and$narea *$rme"$r in&e#+ite , sa("$n , a #"isee"$r met$d$"$!i#e , si
adaptarea strate!ii"$r de instrire in&atare ade#&ate s#$pri"$r rmarte
Optinea ed#at$r"i pentr anmite m$da"itati de "#r , se intemeia-a pe
rap$rt" rea" , $(ie#ti& intre intentii"e rmarite si mi%"$a#e"e #e"e mai p$tri&ite de
rea"i-are a a#est$ra intr'$ sitatie data ) Cerinta #e se ridi#a #$nsta in a *i de*inite
mai pre#is . #$ntint" strate!ii"$r de predare in&atare , #$mp$nente"$r a#est$ra ,
#e" ptin a#e"ea #are a n r$" +$tarat$r in #$ntrarea strate!iei rmate ) Fireste
#a $ri#e strate!ie se #$mpne din nmer$ase e"emente ) E"e ar ptea *i $rd$nate in
%r" rmat$are"$r a#tini .
'*$"$sirea $ptima a resrse"$r 0 #apa#itati"$r de in&atare a"e e"e&i"$r , timp"
a*e#tat , mi%"$a#e"e de in&atamant disp$ni(i"e 1 /
'#rearea sitatii"$r ed#ati&e ade#&ate , #a a#ti&itati # &a"$are *$rmati&a )
Sitatii"e ed#ati&e se #$n#reti-ea-a , in prin#ipa" , in timpri"e de in&atare
$r!ani-ate in #$re"atie # $(ie#ti&e"e rmarite si #are snt sta(i"ite prin rap$rtare
"a #$mp$rtamente"e ierar+i-ate p$tri&it nei #"asi*i#ari 0 tax$n$mii 1 #$nsiderate .
a1 a"e!erea met$de"$r si pr$#edee"$r de "#r /
(1 sta(i"irea tipri"$r de intera#tine dida#ti#a 0 intera#tine in&atat$r' e"e&i 1 si a
s##esinii a#est$ra /
#1 $rd$narea pe se#&ente a a#ti&itatii )
5) Optimi-area pr$#ese"$r e&a"ati&e)
In #$re"atie # #e"e"a"te #$mp$nente a"e a#tinii dida#ti#e , pr$#es" de e&a"re
este ss#epti(i" de nmer$ase ame"i$rari pentr $(tinerea nei e*i#iente mai ina"te
a a#ti&itatii in ansam(" )
Ce"e mai imp$rtante se re*era "a inte!rarea pr$#es"$r e&a"ati&e in a#t" dida#ti#
dpa prin#ipi" e&a"arii *$rmati&e / #$re"area a#te"$r e&a"ati&e # str#tra
#$mp"exa a re-"tate"$r s#$"are in sens" rea"i-arii nei e&a"ari 2 #$mp"ete 2 ,
exer#itarea pr$#es"i de e&a"are atat aspra re-"tate"$r , #at si aspra
pr$#es"i #are a #$nds "a per*$rmante"$r #$nstatate )
E*i#ienta e&a"arii #$nsta in *apt" #a red#e sensi(i" timp" ti"i-at pentr
&eri*i#are , marind timp" disp$ni(i" pentr a#ti&itatea de instrire si in&atare ,
pentr antrenament" inte"e#ta" pe #are i" prespne $ri#e demers dida#ti#)
O(ie#ti&area a#t"i de e&a"are , #$re"at # prin#ipa"e"e aspe#te a"e
randament"i s#$"ar , se pre-inta #a mi%"$# imp$rtant de #restere a e*i#ientei a
a#tinii dida#ti#e , da#a a&em in &edere *apt" #a , inde$se(i de-&$"tarea
#apa#itatii de ap"i#are si a aptitdini"$r inte"e#ta"e , se sitea-a printre $(ie#ti&e"e
pri$ritare a"e ed#atiei , iar m$d" de e&a"are 0 2 #e 2 si 2 #m 2 se e&a"ea-a 1
in*entea-a aspra a#ti&itatii de in&atare )
INSTITUTOR I ,

SAVA VIORICA
SCOALA 2 I) IORDAN 2 0NR) 33 1 TECUCI