Coroziunea galvanica

Principiul lucrarii. Coroziunea galvanica reprezinta distrugerea in medii corozive a

sistemelor formate din doua metale diferite in contact direct sau care sunt interconectate printr-un
conductor electronic. Aceasta forma de coroziune se intalneste frecvent la imbinari prin sudura, la
contactul fier si zinc ( tabla zincata), la cupru si alama in schimbatoarele de caldura.
Dupa aspectul atacului coroziv, coroziunea galvanica reprezinta o forma de coroziune locala si
este in acelasi timp o coroziune electrochimica, datorita mecanismului electrochimic al degradarii
materialului metalic expus mediului coroziv.
Coroziunea local influenteaza mult proprietatile mecanice ale pieselor, deci numai anumite
sectiuni sunt slabite. Deoarece rezistenta unei constructii in ansamblu depinde de rezistenta sectiunii
celei mai slabe, coroziunea locala este foarte periculoasa si aduce mari prejudicii economice.
Coroziunea galvanica are loc pe seama functionarii unor macropile de coroziune. n conditiile
contactului intre doua metale, metalul cu potential de coroziune mai negativ se corodeaza mai intens si
reprezinta anodul cuplului galvanic, iar cel cu potential de coroziune mai putin negativ devine catodul
sistemului bimetalic. De exemplu in cablurile electrice !eral ( cablu din aliaj !e-Al acoperite cu zinc)"
coroziunea zincului de pe otelul galvanizat are loc datorita functionarii pilei galvanice !e-#n si
determina consumarea zincului de pe suprafata cablului, iar fierul neacoperit formeaza cu aluminiu o
pila locala de coroziune galvanica !e-Al, ce conduce in continuare la degradarea cablurilor electrice.
$fectele coroziunii galvanice sunt neglijabile atunci cand diferenta intre potentialele de
coroziune ale celor doua metale sunt mai mici de %&m'.
(recerea curentului de coroziune in cuplurile galvanice este determinata de"
- dizolvarea anodica
) )
z*
* ze
-
a metalului cu potential de coroziune mai negativ (ex #n fata de !e in cazul cuplului
galvanic !e-#n si aluminiu in cazul cuplului galvanic !e -Al )+
- si de reducerea depolarizantului (pe catod)" fie ionii de hidrogen " ,
*
* e
-
, mai rar, sau mai
des intalnita reducerea oxigenului dizolvat in apa
-
.
* .,
.
- * / e
-
/,-
-
pe metalul cu potential de coroziune mai pozitiv.
0aportul dintre suprafata anodica si catodica este esential pentru determinarea vitezei de
coroziune. 1e prefera o valoare cit mai mare a acestui raport, recomandindu-se ca piesele cu suprafata
mica ( suruburi, bolturi, suduri) sa fie executate din materiale mai nobile. n acest caz piesele mici vor
fi protejate catodic. mportanta suprafetei este deosebit de mare in special pentru coroziunea sub
control catodic cand reactia lenta a procesului global de coroziune este )*z2/-
.
*z2. ,
.
-
)(-,)
z
. Daca aria catodica este mare, cantitatea de oxigen ce se reduce este mare, densitatea de
curent va fi apreciabila si deci coroziunea va fi intensa.
Scopul lucrarii este determinarea influentei suprafetei catodice (a cuprului) asupra coroziunii
galvanice a zincului in mediu neutru de apa de mare.
Aparatura si substante: pahar 3erzelius cu apa sarata (4aCl 56),electrozi de cupru si zinc,
miliampermetru.
Mod de lucru. 1e curata electrodul de zinc si cel de cupru cu hartie de smirghel. 1e fixeaza electrodul
de zinc paralel cu cel de cupru si se introduc in paharul cu mediul coroziv, 4aCl 56, ce reprezinta un
mediu marin simulat. Cu ajutorul surubului de prindere se fixeaza placuta de cupru pentru suprafata
maxima in solutie. 1e fac legaturile la miliampermetru. 1e noteaza variatia curentului din minut in
minut timp de 7& minute. n primele minute se constata o intensitate mai mare datorita cantitatii mari
de oxigen aflata la suprafata electrodului.(reptat, intensitatea curentului scade tinzand spre o valoare
constanta determinata de echilibrul dintre oxigenul necesar procesului de reducere si oxigenul care
difuzeaza spre electrod. )entinand anodul de zinc in aceeasi pozitie se fac pe rand aceleasi masuratori
de curent in timp pentru inca doua suprafete diferite ale aceleasi placute de cupru. n tot timpul
masuratorilor distanta dintre electorzi trebuie sa fie constanta.
5
.
7
Cele trei suprafete ale placutei de cupru folosite in determinarile experimentale se masoara cu rigla.
Rezultate. Datele experimentale se vor trece intr-un tabel de forma"
Curent
2timp
mA2minute
1uprafata electrodului
de cupru, catod (*)
(cm
.
)
ntensitatea curentului (mA)
7 . 5 / % 8 9 : ; 7&
1uprafata 7.
1uprafata ..
1uprafata 5.
- 1e va reprezenta grafic dependenta curent- timp corespunzatoare celor 5 suprafete ale electrodului
de cupru.
- 1e va reprezenta grafic dependenta valorii curentului dupa 7& minute functie de suprafata catodului.
Tema de casa" sa se scrie reactiile de ionizare al metalelor (anodice) si cele de reducere (catodice)
precum si procesul global a l coroziunii urmatoarelor cupluri galvanice in apa de mare " !e-#n si Al-
#n ce functioneaza in cablurile !eral.
4aCl 56
A
!ig 7. )ontaj pentru cooziunea
galvanica
7. vas cu mediu coroziv (4aCl
56)
.. Anod (#n)
5. Catod (Cu)
A. - miliampermetru