Bucuretiul

de mult uitat
o poves te a
anului 1909
Dan Roca
www.etarget.ro
www.bucurestiivechisinoi.ro
Lucrarea v este oferit de
Redactor
Andrei Slvu|eanu
Tehnoredactarea
Complete Vision Events
www.cvevents.ro
Editura Subiectiv, 2012
La 1909, n Bucureti
o incursiune n Bucuretii anului 1909
1909
a fost un an linistit din punct de vedere
politic. Totusi, la sud de Dunare, Balcanii
incepuseia sa haila, Ia foc nic deocandala.
Nu va liece nuIl si voi incepe RazloaieIe aIcanice, in ceI de-
aI doiIea inpIicandu-se si Ronania. Iai pe diunuI nodeinizaiii
econonice, IegisIalive, aihileclonice, capilaIa si lol RegaluI
Ronaniei inainlau cu pasi siguii.
Institutiile Bucurestilor si inaltii functionari
La guveinaie se aau din nou IileiaIii, condusi de ialieni.
Primaria Capitalei functiona in 1909 pe locul actualului Teatru
NalionaI, in casa Hagi Moscu ce fusese consliuila Ia 181O apioape
de iseiica CoIlei. CIadiiea va h daianala in 1912-1913, nouI IaIal
aI Iiinaiiei caie lieluia iidical aici si penliu caie se inlocniseia
pioiecle vaIoioase nu va h niciodala ieaIizal, IocuI se va nuni o
viene MaidanuI Iiinaiiei si va ianane leien viian apioape sase
decenii, pana Ia consliuiiea HoleIuIui InleiconlinenlaI si a TN.
Iiinaiia se nulase in casa Moscu in 1882, cand vechiuI sau IocaI
de Ianga HaIa Chica (azi zona Iielei Uniiii) a fosl denoIal cu
ocazia ieclihcaiii cuisuIui Danlovilei.
Dan Roca 6
In 19O9, primarul capitalei era Vintila Bratianu (n.1867-d.193O), huI
Iui Ion C. ialianu, inginei cu dipIona Iuala Ia Iaiis. A pailicipal
la constructia podului de la Cernavoda dar si la alte constructii
civiIe, a fosl diiecloi aI Regiei MonopoIuiiIoi SlaluIui, apoi
Bucuretiul de mult uitat 7
diiecloi aI ancii NalionaIe, a fosl ninisliu de hnanle, in linpuI
IiinuIui Razloi MondiaI a fosl ninisliu de iazloi, a fosl sef aI
INL inlie 1928-193O si piin ninisliu in anii 1927-1928.
In linpuI nandaluIui sau Ia Iiinaiie se paveaza cu pialia culica
nai nuIle sliazi din zona cenliaIa, incepe consliuclia Uzinei
LIecliice de Ia IiIaiel si a noii Uzine LIecliice de Ia Ciozavesli, se
consliuiesc piineIe case iefline din ucuiesli piinli-un piogian
aI ConsiIiuIui ConunaI, se deschide uIevaiduI Dacia pe un
liaseu ieslians fala de ceI de azi, se consliuiesle IaIaluI Caneiei
de Coneil si aI uisei din Sli Doannei cu Sli Ion Chica (unde
va h uIleiioi ilIioleca NalionaIa), incepe consliuclia IaIaluIui
Vana Ioslei de Ianga Danlovila (azi apailine MinisleiuIui
Dan Roca 8
de Inleine), se dezveIesc slaluiIe Iui C.A.Roselli si a Iui Lascai
Calaigiu in pieleIe caie Ie voi puila nuneIe (fosla Iiala Lascai
Calaigiu esle acluaIa Iiala Ronana), se inauguieaza MuzeuI
ZooIogic Ciigoie Anlipa de Ia Iiala Vicloiiei si IaIaluI
MinisleiuIui LuciaiiIoi IulIice de pe d LIisalela (azi Iiinaiia
CapilaIei). Inpieuna cu Iiefecluia ieaIizeaza un ieguIanenl de
ciicuIalie aI vehicuIeIoi penliu Iinilaiea accidenleIoi in oias si
oiganizeaza piineIe exanene de conduceie, caie aveau Ioc Ia
Sosea (in ucuiesli ciicuIau deja 2OO de aulonoliIe).
Bucuretiul de mult uitat 9
Prefectura Politiei functiona la 1909 in acelasi loc de pe Calea
Vicloiiei ca si azi, dai in vechiuI IocaI ce fusese iidical Ia 187O pe
IocuI casei laionuIui Slefan Meilani. AcluaIuI sediu s-a consliuil
in 1935.
Prefectura de Ilfov se gasea in cIadiiea consliuila Ianga Danlovila
Ia 1888 pe IocuI vechiuIui paIal Chica. LdihciuI exisla si azi Ia
inlaIniiea Sli IIfov cu SpIaiuI Independenlei. In linpuI uIlinuIui
iazloi acesl paIal a fosl sediuI Misiunii Avialiei Ceinane
(Luflvaffe), apoi aici a fosl MinisleiuI Sanalalii.
Consiliul de Ministri isi desfasuia aclivilalea in 19O9 in vechiuI
sediu din Sli Acadeniei, Ianga acluaIa Sliada a MinisleiuIui.
CIadiiea a fosl denoIala Ia sfaisiluI aniIoi '3O, alunci cand CaioI
II a dispus iesliucluiaiea zonei Iielei IaIaluIui. Apoi ConsiIiuI
de Minislii va funcliona in IaIaluI Canlacuzino (IaIaluI cu Lei)
de pe Calea Victoriei.
Dan Roca 10
Ianoiana aeiiana din anii '2O :
1 - ConsiIiuI de Minislii & MinisleiuI de Inleine,
2 - Iundalia CaioI,
3 - vechiuI IaIal RegaI,
4 - HanuI CielzuIescu.
Bucuretiul de mult uitat 11
Prim Ministru era Ion I.C. Bratianu (n.1864-d.1927), hu aI naieIui
ionan si on poIilic Ion C. ialianu si fiale aI piinaiuIui VinliIa
ialianu. Lia inginei, alsoIvenl aI ScoIii de Ioduii si SoseIe
din ucuiesli si uIleiioi si-a conpIelalal sludiiIe de nalenalici
si ingineiie Ia Iaiis. In 19O9 locnai fusese aIes Iiesedinle aI
IailiduIui LileiaI , pe linpuI guveinaiiIoi IileiaIe a fosl ninisliu
liluIai in nai loale ninisleieIe. A fosl nenliu de onoaie aI
Acadeniei Ronane.
Dan Roca 12
Ministerul de Interne functiona la 1909 in acelasi local cu Consiliul
de Minislii, in vecinalalea Iielei IaIaluIui RegaI. Dupa denoIaiea
cIadiiii, ninisleiuI a funclional piovizoiiu inli-o cIadiie de pe
Sli Sliilei Voda, apoi s-a nulal in nouI sediu, aceIasi de azi,
consliuil pe IocuI ceIui vechi.
Ministru de interne in 19O9 a fosl de doua oii Ion I.C. ialianu,
apoi MihaiI Iheiekyde. Mihail Pherekyde (n.1842-d.1926) a uinal
cuisuiiIe LiceuIui Sf Sava, apoi Ia Iaiis LiceuI Louis Le Ciand,
a fosl Iicenlial in Iileie si in diepl Ia Soilona. In aIle guveine a
fosl si ninisliu Ia }uslilie si Ia LuciaiiIe IulIice.
Bucuretiul de mult uitat 13
In 19O9, Ministerul de Externe isi desfasuia aclivilalea in IaIaluI
Sluidza de Ia Iiala Vicloiiei, ce fusese consliuil in anii 1898-19O1
dupa pioiecluI aihilecluIui IuIius Reiniqke penliu piinluI MihaiI
Sluidza (ceI poiecIil ,eizadea VileI din cauza linecunosculei
foile heicuIeene). IiinluI noaie in 19OO, inainle de leininaiea
nonunenlaIei cIadiii, iai faniIia vinde slaluIui paIaluI. Afeclal
de culienuiuI din 194O si de lonlaidanenleIe din 1944, paIaluI
esle denoIal in 1946 si ninisleiuI liece in nouI sediu iidical
aIaluii (IaIaluI Vicloiia).
Ministru de externe in aceI calinel eia Alexandru Djuvara
(n.1858-d.1913), sciiiloi, pulIicisl, on poIilic, cu sludii Ia Iaiis
unde uineaza LiceuI Louis Le Ciand, apoi sludii de diepl
Dan Roca 14
pulIic si isloiic Ia ScoaIa de Sliinle IoIilice din capilaIa fianceza,
dupa caie face sludii de ingineiie Ia ScoaIa IoIilehnica paiiziana.
In aIle guveine a nai fosl ninisliu aI indusliiei si coneiluIui.
Bucuretiul de mult uitat 15
Ministerul de Finante funcliona in 19O9 in IaIaluI Ronanil de
pe CaIea Vicloiiei, acluaInenle Muzeu aI CoIecliiIoi de Aila.
Consliuclia paIaluIui a fosl incepula Ia 182O de loieiuI Coslache
Iaca si leininala de nouI piopiielai, vislieinicuI Ronanil. In
1836 paIaluI a fosl vandul slaluIui, apoi a sufeiil nodihcaii
succesive si i s-au adaugal noi coipuii.
Minis|ru dc jnan|c era Emil Costinescu (n.1844-d.1921), econonisl
cu sludii Ia Iaiis, unuI din fondaloiii ancii NalionaIe a Ronaniei.
In diveise guveine IileiaIe a fosl de liei oii ninisliu Ia Iinanle,
iai penliu scuila viene a fosl si piinai aI ucuiesliIoi. IoIosind
coIonisli geinani, in 1896 Coslinescu inhinleaza slaliunea caie
ii poaila si azi nuneIe, Costinesti.
Dan Roca 16
Ministerul Justitiei se aa Ia 19O9 in caseIe Lahovaiy de pe Sli
Acadeniei (siluale pe Ianga Ianga HoleIuI Union de azi). In anii
'3O se va nula pe d LIisalela, vizavi de Cisnigiu, in IocaIuI
caie alunci eia IaIaluI MediciIoi Veleiinaii ( !!!), Ianga cIadiiea
MoniloiuIui OhciaI (azi, AihiveIe SlaluIui).
Bucuretiul de mult uitat 17
Ministru de justitie era Toma Stelian (n.186O-d.1925), avocal. In
aceeasi peiioada a fosl si ninisliu de iazloi. Rahnal coIeclionai
de aila, doneaza slaluIui, sul foina de nuzeu, nonunenlaIa
casa de la Sosea ieaIizala de I.D.eiindei.
Dan Roca 18
Ministerul Instructiunii Publice si Cultelor era condus la 1909 de
Spiru Haret (n.1851-d.1912). A uinal cuisuiiIe Univeisilalii din
ucuiesli, apoi si-a conlinual sludiiIe Ia Soilona. Spiiu Haiel a
fosl nalenalician, aslionon, piofesoi, inspecloi scoIai, nenliu
aI Acadeniei, ciealoi aI sislenuIui nodein de educalie din
Ronania.
Bucuretiul de mult uitat 19
Ministerul de Razboi funcliona in aceI an in cIadiiea aala si azi
vizavi de MinisleiuI AgiicuIluiii. CIadiiea a fosl ieaIizala Ia 19OO
dupa pIanuiiIe aihilecluIui Nicu Ceikez.
Oinanenlalia exleiioaia a paIaluIui a fosl logala iniliaI,
dar restaurarile ulterioare au inlaturat cariatidele si celelalte
eIenenle decoialive.
Dan Roca 2O
De Ia elajeIe MinisleiuIui de Razloi aveai o fiunoasa peispecliva
asupia nouIui uIevaid CaioI-Acadeniei-LIisalela.
Dupa IiinuI Razloi, MinisleiuI de Razloi se nula in nouI IocaI
de Ia Iiala VaIlei Maiacineanu (azi sediu aI IDL), iai vechiuI
sediu de Ianga Iiala ialianu inlia in piopiielalea Socielalii
IelioIieie Sleaua Ronana.
In 19O9, ministru de razboi eia geneiaIuI Alexandru Averescu
(x) n.1859-d.1938. A facul sludii niIilaie Ia MiIano, a fosl apoi
Conandanl aI ScoIii Supeiioaie de Razloi, a fosl alasal niIilai aI
Ronaniei Ia eiIin, a fosl geneiaI de ainala, apoi naiesaI, a fosl
Sef aI naieIui Slal Majoi, a condus ofensiva ionana pe leiiloiiuI
luIgai in linpuI RazloiuIui aIcanic (1913), a fosl conducaloi aI
ainalei in IupleIe Ia Ia Maiasli si Oiluz. A fosl auloi de nanuaIe
niIilaie, nenliu de onoaie aI Acadeniei, a fosl un ohlei de o
exliaoidinaia popuIaiilale in ianduI niIilaiiIoi. Aveiescu a fosl
de liei oii piin-ninistru.
Bucuretiul de mult uitat 21
In 19O9, ninislii de iazloi au nai fosl Tona SleIian (ad-inleiin)
si geneiaIuI Ciigoie Ciainiceanu.
Dan Roca 22
Ministerul Agriculturii si Domeniilor isi desfasura activitatea ca si
azi in paIaluI de Ianga SpilaIuI CoIlea. CIadiiea a fosl consliuila
inlie anii 1894-1895 dupa pioiecluI Iui Louis Ianc.
Ministru al agriculturii a fosl Anlon Caip, apoi Alexandru C.
Constantinescu (n.1859-d.1926). A facul sludii de diepl Ia Iaiis,
uinale de docloialuI in sliinle juiidice lol in capilaIa fianceza. In
aIle calinele a fosl ninisliu aI indusliiei si coneiluIui, ninisliu
de interne.
Bucuretiul de mult uitat 23
Veden ca acun o sula de ani, loli inaIlii noslii dennilaii
aveau sludii seiioase si pioveneau din faniIii inslaiile caie
Ie asiguiaseia o educalie soIida. Desi inaIlii funclionaii eiau
desennali lol poIilic ca si in piezenl, piegaliiea piofesionaIa
si aveiea peisonaIa cu caie veneau Ia scauneIe ninisleiiaIe
faceau ca inconpelenla sau coiuplia sa he nai iaie. Nunai
cu asenenea oaneni de vaIoaie s-a pulul edihca Ronania
nodeina.
Principalele evenimente
ale anului 1909
In
19O9 s-a nascul IIeana, Iiincipesa a Ronaniei, AIlela
InpeiiaIa si RegaIa, Aihiducesa de Ausliia, Iiincipesa
de Halsluig-Toscana, Iiincipesa de HohenzoIIein,
hica a Iui Ieidinand si a Maiiei, nalusa a RegeIui Mihai. Dupa
divoiluI de AihiduceIe Anlon de Ausliia din 1954 , s-a caIugaiil
in 1965 in ieIigia oilodoxa devenind Maica AIexandia.
Dan Roca 26
Acun 1OO de ani s-a deschis piina saIa de cinena din ucuiesli
dedicala speciaI pioiecliei de hIne : Cinena VoIla, nunila apoi
Cinena Doina, in Sli Doannei. CIadiiea exisla si azi (x), siluala
vizavi de aiipa noua a NR. Chiai Ianga saIa de cinena, pe coIl cu
Sli Ion Chica (pe alunci, Sliada Veslei) in 19O9 eia in consliuclie
IaIaluI Caneiei de Coneil. Azi fosluI cinenalogiaf cu giadina
esle liansfoinal in ieslauianl.
In 19O9 se inhinleaza Socielalea de Tianvaie ucuiesli (ST).
Bucuretiul de mult uitat 27
Se denoIeaza veche iseiica oleanu cu hianuI Sf Vaivaia,
nunila iseiica cu iadu ce se aa in spaleIe Iundaliei CaioI
I. In 19O9, chiai aIaluii eia in consliuclie liseiica noua ce va h
leininala in 1914.
Dan Roca 28
DianaluiguI si onuI de lealiu AIexandiu DaviIa, huI naieIui
doctor Carol Davila, fost si viitor director al Teatrului National
isi inauguieaza piopiia Conpanie Dianalica Ia TealiuI Liiic aI
Iui Leon Iopescu, jucand o piesa de CaiagiaIe. TealiuI Liiic se
gasea in Iiala VaIlei Maiacineanu, Ia inliaiea in Cisnigiu.
La invilalia piinluIui VaIenlin ilescu, naie pasional de
aulonoliIisn si de avialie, sosesle Ia ucuiesli avialoiuI Louis
Ieiiol caie efeclueaza cu avionuI sau caleva zloiuii cu pulIic
pe Hipodionu aneasa (caie se gasea pe IocuI acluaIuIui Iaic
Bucuretiul de mult uitat 29
LxpozilionaI de Ianga Casa Iiesei Lileie). Lsle piinuI zloi
aviatic ce a avut loc in Bucuresti.
In casa avocaluIui Nicu Cesianu de pe Sli C.A. Roselli (pe
alunci, Sliada CIenenlei ni.7) esle inauguial in 19O9 nouI sediu
aI AulonoliI CIuluIui Ronan. MonunenlaIa casa se gasesle
azi (x) Ianga ReslauianluI Cina, vizavi de Iundalia CaioI. La
inauguiaiea sediuIui a fosl piezenl piinluI nosleniloi Ieidinand
si a canlal oicheslia Iui Ciigoias Dinicu.
CIuluI ACR fusese inhinlal in 19O4 de un giup de pasionali ai
aulonoliIeIoi, apailinand piolipendadei lucuieslene.
Dan Roca 3O
Ie Ianga aulono-
liIeIe cIasice caie
circulau in Bu-
cuiesli - ceIe nai
nuIle OIdsnoliIe
si Ianhaid - in
capitala este adus
in 19O9 piinuI au-
lonoliI eIecliic (cu
laleiii) din tara.
Noul MiliopoIil Alhanasie Miionescu shnlesle iseiica Rusa Sf
NicoIae (iseiica SludenliIoi) a caiei consliuclie incepuse in
19O5 . Iiunoasa liseiica cu saple luiIe siluala pe Sli Ion Chica a
fosl ieaIizala in sliI liadilionaI iusesc dupa pioiecluI aihilecluIui
Iieoliajenski, foIosind nesleii iusi.
Bucuretiul de mult uitat 31
Dan Roca 32
IngineiuI Diniliie Leonida fondeaza MuzeuI Tehnic, Ia incepul
inli-unuI din paviIioaneIe foslei Lxpozilii }uliIiaie 19O6 din
IaicuI CaioI. Ienliu oiganizaie a Iual exenpIuI MuzeuIui Tehnic
din Munchen pe caie iI vizilase in linpuI sludiiIoi din Ceinania.
La inilialiva piopiielaiuIui Cheoighe Maiinescu ,iagadiiu,
Ialiica de eie iagadiiu inhinlala in 1882 devine socielale pe
acliuni, penliu a se pulea hnanla nai ieflin. In 19O9 CoIosseunuI
iagadiiu aal pe CaIea Rahovei nu depaile de faliica, eia in
plina constructie.
Bucuretiul de mult uitat 33
La 19O9 in ucuiesli eiau paliu naii faliici de leie : iagadiiu
(viiloaie Rahova), Lulhei (viiloaie Ciivila), OppIei (viiloaie
C.I..) si Ialiica aziIescu.
In 19O9 se shnlesle iseiica MaInaison cu hianuI Sf Cheoighe
din CaIea IIevnei. iseiica fusese consliuila pe IocuI aIleia nai
vechi, din 1836, ce fusese zidila pe un leien apailinand Manasliiii
Sf Sava. Se nunesle iseiica MaInaison din cauza foslei cazaini
din apiopieie, dai se nunesle si iseiica IainazonuIui,
Dan Roca 34
datorita situaiii Ia inleiseclia cu fosla UIila a IainazonuIui (fosla
Sliada a IiancnasoniIoi, fosla Sli C-iaI AngheIescu, fosla Sli
Slefan Iuiluna, acluaIa Sli Miicea VuIcanescu).
In cuilea iseiicii Sf Cheoighe - IIevnei sunl ingiopali eioii
ponpieii cazuli in DeaIuI Spiiii Ia 13 Sepenliie 1848, in Iupla cu
delasanenleIe lurcesti.
Bucuretiul de mult uitat 35
In 19O9 vizileaza Ronania piinluI Iiiediich WiIheIn de Iiusia,
hu aI KaiseiuIui WiIheIn aI II-Iea si iuda a RegeIui CaioI I.
La conanda Iui CaioI I, apaie nedaIia juliIiaia Cuza, 5O de
ani de Ia Uniiea IiincipaleIoi Ronane. AslfeI, RegeIe CaioI isi
dovedea aprecierea fata de
ieaIizaiiIe fosluIui donniloi
in cieaiea si nodeinizaiea
Ronaniei.
La 19O9 se slinge din viala Ia
ucuiesli, Ia nunai 29 de ani,
viclina a unei loIi caidiace,
pictorul, cronicarul si criticul
de aila ionan de oiigine
aineana Apcai aIlazai (in
IanleonuI ailisliIoi ionani,
doar pictorul si revolutionarul
ionan DanieI RosenlhaI
nuiise lol alal de lanai, in
1851, ucis Ia udapesla de
Dan Roca 36
auloiilaliIe naghiaie). Apcai aIlazai a uinal cuisuiiIe ScoIii de
Aile Iiunoase din ucuiesli si a pulIical Iuciaii in ziaiuI Voinla
NalionaIa si in ievisla juninisla Convoiliii Lileiaie. AilisluI
a ieslauial iseiica Olelaii din ucuiesli si a sludial picluiiIe
Manasliiii Huiezi. In capilaIa a deschis nuneioase expozilii.
Iesle nunai un an de Ia noailea picloiuIui, o paile din IuciaiiIe
saIe voi inpodoli saIiIe MuzeuIui Sinu, pioaspal inhinlal.
Bucuretiul de mult uitat 37
La 19O9, in ucuieli : Viaa colidiana: oiauI, sliaziIe, oanenii,
oliceiuiiIe
Liau lucuielenii de acun un veac, slialunicii nolii, aIlfeI decl
noi` Aialau aIlfeI sliaziIe oiauIui` Cu siguiana, da, dai nici
nai line, nici nai iau decal azi - doai aIlfeI, hindca voilin de
epoci difeiile. Von nceica sa ieconsliluin ceva din alnosfeia
ucuieliIoi de alunci.
n 19O9, capilaIa avea de 7 oii nai puini Iocuiloii decl acun,
doai 3OO.OOO, adica nai puin decl popuIaia de azi a oiauIui
Conslana. OiauI se inlindea doai pe un sfeil din supiafaa
de azi. CapilaIa noaslia eia all de nica acun 1OO de ani, ncl
sliaziIe caie i alunci i acun poaila nuneIe de oseIe, foinau
cenluia ucuieliIoi : $os. $lefan ceI Maie, $os. Mihai iavu,
Sos. Vacaieli, Sos. ViiIoi, $os. Ianduii, $os. asaialiIoi (azi,
$os. N.TiluIescu), $os. onapaile (azi, $os. Iancu de Hunedoaia).
DincoIo de acesle oseIe nu nai eiai in ucuieli, ci n conuneIe
Iiniliofe. Cleva din puncleIe de inliaie-ieiie n oia, puncle
de conlioI aIe auloiilaiIoi, nunile pe alunci laiieie eiau :
aiieia VeiguIui (azi Iiaa Muncii / Huinuzaki, Ia nlielaieiea
Caii CaIaiai - nunila pe vienuii CaIea VeiguIui - cu $os. Mihai
iavu), aiieia Vilan (Ia inleisecia Caii Vilan cu $os. Mihai
iavu), aiieia $eilan Voda (Ia nlIniiea $oseIei ViiIoi cu CaIea
$eilan Voda - n faa CiniliiuIui eIIu), aiieia MoiIoi (azi,
MagazinuI ucui Oloi) elc. Ca i azi, acun un veac sliaziIe
caie poaila nuneIe de caIe eiau aileieIe de inliaie-ieiie n
oia (CaIea Vicloiiei, CaIea MoiIoi, CaIea Ciiviei elc.), iai Ia
inleisecia unei cai cu o osea eia o laiieia de acces in
ucuieli. Cailieie caie azi sunl foaile popuIale ca : CiuIeli, Tei,
eiceni eiau nile nici conune dincoIo de naiginea oiauIui.
O haila naghiaia din acei ani ne aiala cenluia oiauIui (puncle
ioii) i laiieieIe de acces (x) :
Dan Roca 38
Acun 1OO de ani, lIocuiiIe din ucuieli se puleau nunaia pe
degele, ceIe nai naIle aveau doai 3 elaje i eiau loale siluale
n cenliuI oiauIui. ucuielenii Iocuiau n case, najoiilalea
faia elaj, dai cu cuile i giadina, all in cenliu cl i Ia naiginea
oiauIui. CeIe nai naIle cIadiii eiau luiIeIe liseiiciIoi, oiauI eia
pIin de veideaa - giadini, vii i paicuii, sliaziIe eiau sliajuile de
copaci falnici.
Iala o panoiana de acun un secoI spie iseiica Sf. Spiiidon Nou,
siluala nlie CaIea $eilan Voda i d. Diniliie Canlenii :
Bucuretiul de mult uitat 39
La ncepuluI veacuIui agIoneiaia nu apaiuse nca pe sliaziIe
capilaIei, eIe hind slialalule doai de tramvaie caie asiguiau
lianspoiluI pulIic, Iegnd difeiile puncle din oia i neignd
pna Ia laiieie, unde nloiceau, i de |r4suri (aulonoliIeIe
eiau nca foaile iaie).
Dan Roca 40
O fologiahe de Ia 19O9 a vechii cIadiii a Univeisilaii i a
uIevaiduIui Acadeniei (azi, capaluI eslic aI d LIisalela) spie
inleisecia cu CaIea Vicloiiei , copacii lalini ascund vedeiii
slaluiIe de vizavi de Univeisilale.
TiasuiiIe - liijeIe - eiau ceIe caie faceau nunca laxiuiiIoi de azi
i eiau conduse de nuscaIi, liijaii de oiigine iusa, nliacai
- iaina sau vaia - n peIeiine Iungi nchise Ia gl ca luniciIe i
puilnd pe cap epci iusesli. IiincipaIa slaie de liasuii eia pe
CaIea Vicloiiei, n fosla Iiaa a TealiuIui NaionaI, unde azi esle
inliaiea n HoleIuI NovoleI (piineIe laxiuii-aulonoliIe voi
apaiea alia n 1911 , vopsile olIigaloiiu nli-o conlinaie veide
cu iou si se voi aIinia Inga liasuiiIe din acceai Iiaa) :
Bucuretiul de mult uitat 41
Cu liasuiiIe deschise (decapolale !) se pIinlau doanneIe i
donnioaieIe piin cenliu sau Ia $osea, ca sa-i elaIeze loaIeleIe.
Iuini liu ca Ia Capa doanneIe i donnioaieIe nu aveau
acces, nici chiai nsoile. Inleidicia nu eia sciisa nicaieii, dai eia
cunoscula i iespeclala, eia o convenie lacila. Casa Capa, ceI
nai seIecl IocaI aI ucuieliIoi de acun un veac, eia un adevaial
cIul aI lailaiIoi, unde se facea poIilica ziIei, unde se discula
Iileialuia, aila, gazelaiia, unde se punea aia Ia caIe.
Tolui vaia, fiunoaseIe oiauIui olinuiau sa opieasca liasuiiIe
n faa Ia Capa i, faia sa coloaie, conandau ngheala pe caie
o seiveau pe Ioc, n liasuia, Iasndu-se adniiale de donnii din
cafenea :
Dan Roca 42
AIaluii de lianvaie, liasuii i de ceIe 2OO de aulonoliIe caie
slialaleau Ia 19O9 sliaziIe ucuieliIoi, apaiuseia de civa ani
i licicIeleIe (veIocipedeIe). Cea nai veslila cicIisla a capilaIei
a fosl Maiia Mihaescu, Iegendaia Mia icicIisla, lnaia,
fiunoasa, cochela i nignona cuilezana de Ia ncepul de veac,
caie poinea pe licicIela de acasa - casa exisla i azi Inga iseiica
Anzei - i pedaInd laclicos pe iula CaIea Vicloiiei - Iiaa
Vicloiiei - AI doiIea Rond de Ia $osea i napoi, facea cuceiiii
senlinenlaIe n induI piolipendadei lucuielene.
Bucuretiul de mult uitat 43
n ziIeIe loiide de vaia, selea liecaloiiIoi eia poloIila de vnzaloiii
de liaga i saIep, anleIe - lauluii de oiigine luiceasca. De
Ia aceiai liagagii i saIepgii puleai cunpaia i zahaiicaIe, lol
luiceli: susan i iahal.
iagagiu luic ofeiind liaga i susan n faa Casei de Depuneii
(IaIaluI CLC) :
Acun o
sula de ani,
slialuniciIe
noastre
ii coseau
iochiiIe i
lIuzeIe cu
naina Singei
(azi, n lon
cu linpuiiIe,
hina Singei
produce
inpiinanle) :
Dan Roca 44
Sa se naiile cu un ohei eia visuI nuIloi donnioaie: nsenna
un viiloi asiguial, faia giiji.
TalIou de casaloiie de acun un veac, facul Ia SludiouI
fologiahc :
Bucuretiul de mult uitat 45
De sule de ani, aceIai speclacoI : cu vileIe Ia vnzaie, piin cenliuI
oiauIui :
Dan Roca 46
CaIduia naie ! SaIuliilalea va sliopi sliaziIe oiauIui :
Ioale n-o sa va vina sa ciedei, dai acun 1OO de ani panlohi i
gheleIe eiau un Iux pe caie nu i-I peinilea oiice lucuielean ,
se puilau nile papuci de sliada confecionai de cavahi sau
cipacii din cailieie, iai pe linpuI fiiguios - un soi de cizne
ieftine.
De aici a ianas voila cu laif, adica ceva de soi, ceva iahnal,
ceva caie nu aie loala Iunea.
Nici cioiapii nu eiau ieflini: cunpaiau cioiapi de nagazin
doai cei cu slaie , dai cei nai nuIi oiaeni i-i npIeleau
singuii n casa, sau puilau olieIe - sinpIe landaje nfauiale
pe Iala picioiuIui. Ina n anii '7O, naneIe i luniciIe noaslie,
nainle de a cunpaia aIi cioiapi, noi, i cipeau de zece oii pe cei
gauiii, foIosind ciupeica penliu iepaial cioiapi , iai penliu cei
din nyIon apeIau Ia AleIieiuI de ienaial.
Bucuretiul de mult uitat 47
Acun un veac, vaia se pulea unlIa chiai i descuI, iai SeiviciuI
de SaIuliilale asiguia cuiaenia oiauIui lol cu naluia :
Dan Roca 48
Dai, cine avea panloh sau ghele nu se pIinla cu ei nuidaii
piin oia : Iusliagiii aezai disciel pe lioluaie ii faceau pe
Ioc ncaIaninlea sa sliaIuceasca de cuiaenie. Lxpiesia Vax
AIlina , nsennnd azi eacuii, ninica loala, vine de
Ia una din naiciIe de ciena foIosila de vechii Iusliagii i de Ia
fapluI ca eia ieflin sa apeIezi Ia seiviciiIe Ioi.
Sfeia seiviciiIoi - Iusliagii penliu loale luzunaieIe :
Bucuretiul de mult uitat 49
Slialunicii nolii neigeau Ia iaila veide cu lol lacnuI -
seiviciu de picnic de acun o sula de ani:
O soaieIa (o seiala) - invilaie ionanlica Ia dans:
Dan Roca 5O
$alia de igani Ia naiginea ucuieliIoi (azi, slianepoii Ioi
ciicuIa n jeep-uii) :
Ceieloiii, niIogii de pe sliazi, eiau nai iaii i nai disciei -
poIiia i vna nai seiios decl azi :
Bucuretiul de mult uitat 51
Acun un veac, ca i n piezenl, lioluaieIe sliaziIoi eiau npnzile
de vnzaloii anluIani.
Aninaie nli-o dinineaa de duninica pe fosluI Iod aI Rahovei
care traversa Danlovia Inga IaIaluI de }uslilie :
CiadiniIe de vaia din cenliu, din cailieie i de Ia $osea ofeieau
seaia lucuieleniIoi haIle de leie i piiuii ieci, nililei, fiipluii
i speclacoIe.
Ciadina OleleIeanu aleplndu-i oaspeii (se gasea pe IocuI
IaIaluIui TeIefoaneIoi):
Dan Roca 52
Acun 1OO de ani, luniciIe noaslie se jucau cu papuiIe i pozau
nliacale n iganci, hindca aa eia noda :
Bucuretiul de mult uitat 53
Iiunusee i candoaie juveniIa - piincipesa Maiia Mignon, hica
nijIocie a Iui Ieidinand i a Maiiei, n 19O9 :
Dan Roca 54
Iai acun, Ia hnaI, va liinil voua, cililoiiIoi, o uiaie puilnd
paifunuI de acun un veac: