Arvut (Garantia reciproca)

(Continuare din Matan Torah)

Tot poporul Israel este raspunzator unul pentru celalalt
(Sanhedrin, 27b, Shavuot 39)
Aici vorbim despre Arvut (Garantia reciproca), cand toti din neamul Israel au devenit raspunzatori unii
pentru ceilalti. Pentru ca Tora nu le!a "ost data, pana ce "iecare din neamul Israel nu a "ost intrebat daca
este de acord sa ia asupra sa Mitzva!le#ea de a iubi pe altii in masura deplina, e$primata in cuvintele%
&Iubeste!ti prietenul ca pe tine insuti' (dupa cum este e$plicat in Itemii 2 si 3, e$aminati in pro"unzime
aici). Asta inseamna ca "iecare din Israel isi asuma sa aiba #ri(a si sa lucreze pentru "iecare membru al
poporului si sa ii satis"aca toate nevoile, nu in masura mai mica decat cea intiparita in el pentru a avea
#ri(a de nevoile sale.
Iar cand tot poporul a "ost de acord, in unanimitate si a spus, &) sa "acem si o sa auzim', "iecare membru
din Israel a devenit responsabil de "aptul ca niciunui membru al poporului nu!i va lipsi nimic. Abia atunci
au "ost ei vrednici sa primeasca Tora * si nicidecum mai devreme.
+u aceasta responsabilitate colectiva, "iecare membru al poporului era eliberat de #ri(a pentru nevoile
trupului sau si putea sa respecte Mitzva &Iubeste!ti prietenul ca pe tine insuti' in masura cea mai deplina si
sa dea tot ce are, oricarei persoane nevoiase, caci nu ii mai pasa de e$istenta propriului sau corp, stiind cu
si#uranta ca este incon(urat de sase sute de mii de iubiti credinciosi, care sunt #ata sa ii dea totul.
,in acest motiv, ei nu erau pre#atiti sa primeasca Tora in vremea lui Abraam, Isac si Iacob, ci numai
cand au iesit din -#ipt si cand au devenit un adevarat popor. .umai atunci a e$istat posibilitatea #arantarii
nevoilor tuturor, "ara nicio neliniste si in#ri(orare.
Insa atata timp cat erau inca amestecati cu e#iptenii, o parte din nevoile lor era neaparat data in mainile
acestor salbatici, patrunsi de iubirea de sine. Ast"el, partea care este data in mainile strainilor nu va "i
asi#urata pentru nicio persoana a Israel, pentru ca prietenii sai nu vor putea sa satis"aca acele nevoi, ele
ne"iind in posesia lor. Prin urmare, atata timp cat individul este tulburat de #ri(i pentru sine, nu este capabil
nici macar sa inceapa sa respecte Mitzva &Iubeste!ti prietenul ca pe tine insuti'.
/i vedeti, in mod evident, ca acordarea Torei a trebuit sa "ie amanata pana ce au iesit din -#ipt si au
devenit un popor de sine statator, ast"el incat sa se ocupe sin#uri de toate nevoile lor, "ara sa depinda de
altii. Prin asta, s!au cali"icat ca sa primeasca Arvut, mentionat mai sus si atunci le!a "ost data Tora. /e
dovedeste ca, ciar si dupa primirea Torei, daca o mica parte a Israel tradeaza si se intoarce la necuratia
iubirii de sine, "ara a tine seama de prietenii sai, aceeasi cantitate de nevoie care e pusa in mainile acelor
putini va impovara Israel cu necesitatea de a o satis"ace.
Asta pentru ca acei cativa nu vor avea mila de ei deloc0 asadar, intre#ul Israel va "i impiedicat sa
implineasca Mitzva de a iubi pe prieten. Ast"el, acesti rebeli determina pe cei care respecta Tora sa
ramana in necuratia iubirii lor de sine, caci nu vor "i in stare sa se implice in Mitzva &Iubeste!ti prietenul ca
pe tine insuti' si sa!si implineasca iubirea pentru ceilalti, "ara a(utorul lor.
+a urmare, toti din Israel raspund unii pentru altii, atat in partea pozitiva, cat si in cea ne#ativa. In partea
pozitiva, daca respecta Arvut pana cand "iecare se in#ri(este si satis"ace nevoile prietenilor sai, atunci pot
sa respecte pe deplin Tora si Mitzvot, adica sa aduca multumire +reatorului lor (Item 13). Iar in partea
ne#ativa, daca o parte a poporului nu vrea sa respecte Arvut, ci ale#e mai de#raba sa se balaceasca in
iubire de sine, aceasta parte "ace ca si restul poporului sa ramana cu"undat in necuratia si in starea sa
umila, "ara sa #aseasca vreodata o cale de iesire din necuratie.
12.
+a urmare, Tana (3abi /imon 4ar Ioai) a descris Arvut ca pe doi oameni intr!o barca, in situatia in care
unul dintre ei a inceput sa "aca o #aura in barca. Prietenul sau l!a intrebat, &,e ce "aci #aura5'. Acesta i!a
raspuns% &+e treaba ai tu5 6ac #aura sub mine, nu sub tine'. Iar acesta i!a raspuns% &Prostule7 ) sa ne
inecam amandoi7' (VaIikra Raba, +apitolul 8).
,e aici, invatam ca, de vreme ce acei rebeli se balacesc in iubirea de sine, prin actiunile lor, ei construiesc
un zid de "ier, care impiedica pe cei ce respecta Tora sa inceapa macar sa respecte pe deplin Tora si
Mitzvot in masura preceptului &Iubeste!ti prietenul ca pe tine insuti', care este scara pentru a atin#e
Dvekut-Adeziunea cu -l. /i cat de (uste erau cuvintele proverbului care spunea, &Prostule, o sa ne inecam
amandoi7'.
19.
3abi -lazar, "iul lui 3asbi (3abi /imon 4ar!Iocai), clari"ica si mai mult acest concept de Arvut. .u e
destul pentru el ca toti din Israel sa "ie raspunzatori unii pentru altii, ci intrea#a lume e inclusa in acel
Arvut. Intr!adevar, aici nu e$ista nicio controversa, caci toata lumea accepta ca, de la bun inceput, este
destul sa pornesti cu un sin#ur popor in respectarea Torei, pentru a incepe corectarea lumii. -ra imposibil
sa se inceapa cu toate popoarele deodata, caci s!a spus despre +reator ca -l s!a dus cu Tora la "iecare
popor si la "iecare limba, iar acestia n!au vrut sa o primeasca. +u alte cuvinte, erau cu"undati in necuratia
iubirii de sine pana la #at * unii in adulter, altii cu (a" si crima si asa mai departe, pana cand, in acele zile, a
a(uns sa "ie imposibil de conceput macar, sa "ie intrebati daca sunt de acord sa renunte la iubirea de sine.
+a urmare, +reatorul nu a #asit vreun popor sau vreo limba demna sa primeasca Tora, cu e$ceptia
copiilor lui Abraam, Isac si Iacob, al caror merit ancestral se re"lecta asupra lor, dupa cum au spus
inteleptii nostri% &Patriarii au respectat toata Tora inca dinainte ca aceasta sa "ie data'. Asta inseamna ca,
datorita e$altarii su"letelor lor, ei aveau capacitatea sa atin#a toate caile +reatorului cu privire la
spiritualitatea Torei, care porneste din Dvekut!ul lor, "ara sa aiba nevoie mai intai de scara partii practice a
Torei, pe care nu aveau deloc posibilitatea sa o respecte, dupa cum sta scris in &9atan Tora', Item 1:.
6ara indoiala, si puritatea "izica, si e$altarea mentala a /"intilor nostri Parinti au in"luentat "oarte mult pe
"iii lor si pe "iii "iilor lor, iar virtutea s!a re"lectat asupra acelei #eneratii, ai carei membri si!au asumat cu
totii acea lucrare sublima si "iecare a declarat clar% &;om "ace si vom auzi'. ,in aceasta cauza, noi am "ost
desemnati, din necesitate, sa "im un popor ales dintre toate natiunile. Ast"el, numai membrii poporului
Israel au "ost admisi in Arvut-ul care se cere, iar celelalte popoare ale lumii, deloc, pentru ca ele nu au
participat la el. /i asta este realitatea, pur si simplu0 cum ar "i putut 3abi -lazar sa nu "ie de acord cu ea5
2<.
,ar s"arsitul corectarii lumii va "i prin aducerea tuturor popoarelor din lume sub lucrarea /a, caci sta scris%
&/i ,omnul va "i 3e#e peste tot pamantul0 in acea zi, ,omnul va "i =nul, iar .umele /au va "i =nul'
(Zaharia, 18%9). Iar te$tul precizeaza ca &in acea zi' si nu inainte de asta. /i mai sunt cateva versete% &caci
pamantul va "i plin de cunoasterea ,omnului>' (Isaia, 11%9) &>si toate popoarele vor cur#e catre -l'
(Isaia, 2%2).
,ar rolul lui Israel "ata de restul lumii se aseamana cu rolul /"intilor nostri Parinti "ata de neamul Israel%
asa cum virtutile parintilor nostri ne!au a(utat sa ne dezvoltam si sa ne curatam pana ce am devenit
vrednici sa primim Tora0 daca n!ar "i "ost parintii nostri, care au respectat Tora inainte ca ea sa "ie data,
cu si#uranta ca nu am "i "ost mai buni decat oricare alt popor (Item 12).
,e asemenea, poporul Israel trebuie sa se de"ineasca pe sine si toti oamenii din lume prin Tora si prin
Mitzvot, sa se dezvolte pana ce ia asupra sa acea sublima lucrare a iubirii pentru altii, care este scara catre
scopul +reatiei, care este Dvekut cu -l.
Ast"el, "iecare Mitzva pe care o "ace "iecare persoana din neamul Israel * pentru a aduce multumire
+reatorului sau si nu pentru vreo placere personala * a(uta intr!o oarecare masura la dezvoltarea tuturor
oamenilor din lume. Asta pentru ca nu se "ace dintr!odata, ci prin dezvoltare lenta, treptata, pana ce creste
la un #rad atat de inalt, incat poate sa aduca toti oamenii din lume la puritatea dorita. /i asta este ceea ce
inteleptii nostri numesc &inclinarea balantei catre virtute', ceea ce inseamna ca s!a atins #reutatea necesara
a puritatii. /i este comparata cu cantarirea, iar inclinarea balantei este atin#erea #reutatii dorite.
21.
Acestea sunt cuvintele lui 3abi -lazar, "iul lui 3abi /imon, care a spus ca lumea este (udecata dupa
ma(oritate. -l se re"erea la rolul natiunii Israel de a pre#ati lumea pentru o anumita masura a puritatii, pana
ce va "i vrednica sa preia asupra sa lucrarea ?ui, nu mai putin decat a "ost vrednic neamul lui Israel, la
vremea la care a primit Tora. In cuvintele inteleptilor nostri, se considera ca ei au realizat su"iciente
virtuti ca sa treaca peste cantarul pacatului, care este aceasta iubire de sine necurata.
,esi#ur, in cazul in care balanta virtutilor, care este sublima realizare a bene"iciului de a ii iubi pe altii,
depaseste cantarul murdar al pacatului, ei devin cali"icati pentru decizia si pentru acordul de a spune &;om
"ace si vom auzi', cum a spus Israel. ,ar inainte sa "i obtinut su"iciente virtuti, iubirea de sine va
predomina cu si#uranta si va "ace ca ei sa re"uze sa isi asume povara /a.
Inteleptii nostri au spus, &+ine e$ecuta o Mitzva este "ericit, caci s!a obli#at pe sine si intrea#a lume la o
cantarire a meritelor'. Asta inseamna ca, in cele din urma, un individ din neamul Israel isi adau#a propria
sa parte la decizia "inala, la "el ca cineva care cantareste seminte de susan si le adau#a una cate una pe
cantar, pana ce se inclina balanta. ,esi#ur, "iecare ia parte la aceasta inclinare si, "ara el, verdictul n!ar "i
niciodata implinit. ?a "el, se spune despre actele unui membru al Israel ca ele otarasc intrea#a lume la un
cantar al meritelor. Asta pentru ca, atunci cand materia se s"arseste si toata lumea a "ost otarata la un
cantar de merite, "iecare va avea o contributie in aceasta inclinare (a balantei), caci daca nu ar "i "ost
actiunile sale, atunci inclinarea ar "i "ost de"icitara.
Ast"el, vedeti ca 3abi -lazar, "iul lui 3abi /imon, nu contesta cuvintele inteleptilor nostri * ca toti din
Israel sunt raspunzatori unii pentru altii. 9ai de#raba, 3abi -lazar, "iul lui 3abi /imon, vorbeste despre
corectarea intre#ii lumi la momentul s"arsitului corectarii, in timp ce inteleptii nostri vorbesc despre
prezent, cand numai Israel si!a asumat Tora.
22.
/i iata ce citeaza 3abi -lazar, "iul lui 3abi /imon, din scrieri% &=n pacatos a distrus mult bine'. Asta
pentru ca de(a a "ost e$plicat (Item 2<) ca impresia ce o are un om atunci cand se an#a(eaza in Mitzvot
intre om si ,umnezeu este e$act aceeasi ca si impresia pe care o are atunci cand se an#a(eaza in Mitzvot
intre om si om. -ste obli#at sa e"ectueze toate Mitzvot Lishma (in numele ?ui), "ara nicio speranta de
iubire de sine, ceea ce inseamna ca la el nu se intoarce nicio #lorie sau speranta prin stradania sa, sub
"orma de recompensa sau de onoare, etc. Aici, in acest punct e$altat, iubirea pentru +reator si iubirea
pentru prietenul sau se unesc si devin una (a se vedea Item 1@).
Ast"el, el are ca e"ect o anumita masura a inaintarii pe scara iubirii pentru altii in toti oamenii din lume, in
#eneral. Asta pentru ca acel #rad, pe care individul acela l!a provocat prin actiunile sale * "ie mari sau mici
* in cele din urma se alatura viitorului, in trecerea lumii la un cantar al meritelor, caci partea sa a "ost
adau#ata si se adau#a la trecere (dupa cum sta scris in Itemul 2<, in ale#oria despre semintele de susan).
Iar cel care savarseste un pacat, ceea ce inseamna ca nu poate sa isi depaseasca si sa isi cucereasca
necurata sa iubire de sine si, ca urmare, "ura sau "ace ceva de acest "el, se osandeste pe sine si intrea#a
lume, la cantarul pacatului. Asta deoarece, prin dezvaluirea necuratiei iubirii de sine, este intarita natura
umila a +reatiei. Ast"el, el scade o anumita cantitate din otararea in "avoarea cantarului "inal al meritelor.
-ste la "el cu o persoana care ia de pe cantar acea samanta de susan pe care prietenul sau a pus!o acolo.
Ast"el, in acea masura, el ridica putin cantarul pacatului. /e dovedeste ca el tra#e lumea inapoi, caci s!a
spus% &=n pacatos a distrus mult bine'. Pentru ca nu si!a putut depasi po"ta marunta, el a impins inapoi
spiritualitatea intre#ii lumi.
23.
+u aceste cuvinte, intele#em in mod clar ce am spus mai sus (Item @), despre Tora ca "iind data anume
neamului Israel, caci este si#ur si "ara ecivoc "aptul ca scopul +reatiei se a"la pe umerii intre#ii omeniri *
ne#ri, albi sau #albeni, "ara nicio di"erenta esentiala.
,ar din cauza coborarii naturii omenesti la #radul cel mai de (os, care este iubirea de sine, ce domneste
nein"ranata peste toata omenirea, nu a "ost cip sa se ne#ocieze cu ea si sa "ie convinsa sa "ie de acord sa
ia asupra sa * macar si ca pe o promisiune in van * sarcina de a iesi din lumea ei in#usta, catre spatiile
vaste ale iubirii pentru ceilalti. -$ceptia a "ost neamul Israel, pentru ca ei au "ost inrobiti in imparatia
salbatica a -#iptului vreme de o suta de ani, in cinuri #roaznice.
Inteleptii nostri au spus% &Asa cum sarea indulceste carnea, la "el si su"erinta sle"uieste pacatele omului'.
Asta inseamna ca ea aduce mare puri"icare trupului. In plus, puri"icarea /"intilor lor Parinti i!a a(utat (a se
vedea Item 1:), iar asta e cel mai important, dupa cum stau marturie unele versete din Tora.
,atorita acestor doua lucruri, ei au "ost cali"icati pentru asta. /i de aceea te$tul se re"era la ei la sin#ular,
caci sta scris% &si acolo, Israel a poposit inaintea muntelui', interpretat de inteleptii nostri ca &un sin#ur
om, o sin#ura inima'.
Asta pentru ca "iecare persoana din popor s!a detasat complet de iubirea de sine si n!a vrut decat sa "aca
bine prietenului sau, dupa cum am aratat mai sus (Item 1:) cu privire la intelesul Mitzva &Iubeste!ti
prietenul ca pe tine insuti'. /e dovedeste ca toti membrii poporului s!au alaturat si au devenit o sin#ura
inima si un sin#ur om, caci numai atunci au "ost demni sa primeasca Tora.
28.
Ast"el, datorita necesitatii de mai sus, Tora a "ost data anume poporului Israel, numai descendentilor lui
Abraam, Isac si Iacob, caci era de neconceput ca vreun strain sa ia parte la ea. ,in aceasta cauza, poporul
Israel a "ost construit ca un "el de portal, prin care scanteile puritatii aveau sa straluceasca peste intrea#a
rasa omeneasca, in toata lumea.
/i aceste scantei se inmultesc zilnic * ca cineva care da vistiernicului * pana cand sunt destule, adica, pana
cand se dezvolta intr!o asemenea masura, incat pot sa intelea#a placerea si linistea care se #asesc in
nucleul iubirii pentru altii. +aci atunci, vor sti cum sa incline balanta catre ce e drept si se vor pune sub
povara /a, iar cantarul pacatului va "i eradicat din lume.
2@.
Acum mai ramane sa completam ceea ce am spus mai sus (Item 1:) despre motivul pentru care Tora nu a
"ost data parintilor nostri, pentru ca MitzvaMitzvot * ca sa o clari"icam si sa o interpretam * nu poate "i
respectata de un sin#ur individ, ci numai prin consimtamantul unui popor intre#. &Iubeste!ti prietenul ca pe
tine insuti', care este a$a intre#ii Tora si in (urul careia se invart toate
/i de asta a durat, pana cand au iesit din -#ipt, cand au devenit vrednici sa o respecte. /i atunci, au "ost
mai intai intrebati daca "iecare din neam este de acord sa ia asupra sa acea Mitzva. /i odata ce au "ost de
acord, li s!a dat Tora. Insa tot mai ramane sa clari"icam unde anume, in Tora, #asim ca s!a pus aceasta
intrebare copiilor lui Israel si ca ei au "ost de acord cu totii, inainte sa primeasca Tora.
2:.
3etineti ca aceste lucruri sunt clare, pentru orice persoana cultivata, din invitatia pe care +reatorul a
trimis!o lui Israel prin 9oise, inainte de primirea Torei. -ste asa cum e scris (Exod, 19%@)% &AAsadar, daca
vei da ascultare intr!adevar vocii 9ele si vei tine "a#aduiala cu 9ine, atunci vei "i intocmai comoara 9ea
dintre toate popoarele0 caci tot pamantul este al 9eu, iar voi veti "i pentru 9ine o imparatie de preoti si un
popor s"ant. Acestea sunt cuvintele ce le vei spune copiilor lui IsraelA. /i 9oise a venit si i!a cemat pe
batranii poporului si a spus inaintea lor toate aceste cuvinte pe care i le!a poruncit ,omnul. /i toti oamenii
au raspuns impreuna si au spus% BTot ce a vorbit ,omnul, aceea vom "aceA. Iar 9oise a spus ,omnului
cuvintele oamenilor'.
+uvintele acestea nu par sa se potriveasca cu rolul pe care il au, deoarece bunul simt spune ca, daca cineva
ii o"era prietenului sau ceva de munca si vrea ca acesta sa "ie de acord, va trebui sa ii dea un e$emplu
despre natura acelei munci si despre recompensa. .umai atunci poate primitorul sa o analizeze si sa vada
daca sa re"uze sau sa accepte.
,ar aici, in aceste doua versete, se pare ca nu #asim nici vreun e$emplu cu privire la lucrare, nici
recompensa pentru aceasta, pentru ca -l spune% &,aca vei da cu adevarat ascultare vocii 9ele si vei tine
"a#aduiala cu 9ine', "ara sa interpreteze vocea sau "a#aduiala, sau pentru ce ar "i valabile acestea. /i apoi
spune% &Atunci vei "i intocmai comoara 9ea dintre toate popoarele, caci tot pamantul este al 9eu'.
.u este clar daca -l ne porunceste sa muncim ca sa "im o comoara dintre toate popoarele, sau daca asta e o
promisiune de bene"iciu pentru noi.
,e asemenea, trebuie sa intele#em le#atura cu cuvintele &caci tot pamantul e al 9eu'. Toti trei traducatorii
* =nCalus, Ionatan 4en =ziel si Ierusalmi * si toti interpretii * 3asi, 3ambam etc. * incearca sa
corecteze sensul literal al acestei scrieri. +iar si -zra spune, in numele lui 3abi 9arinos, ca acel &caci'
inseamna &desi', si interpreteaza% &si atunci vei "i intocmai comoara mea dintre toate popoarele, desi tot
pamantul este al 9eu'. Insusi -zra tinde sa "ie de acord cu asta, dar aceasta interpretare nu coincide cu
inteleptii nostri, care au spus despre &caci' ca are patru sensuri% &sau', &ca nu cumva', &dar' si &ca'.
/i ciar mai adau#a si o a cincea interpretare, &desi'. Iar apoi scrierea se inceie% &iar voi veti "i pentru
9ine o imparatie de preoti si un popor s"ant'. ,ar nici aici nu este clar de la sine daca este vorba de o
Mitzva de care trebuie sa ne ocupam, sau daca este promisiunea unui bene"iciu. ,e asemenea, cuvintele &o
imparatie de preoti' nu se repeta si nu sunt e$plicate niciunde in 4iblie.
?ucrul important aici este sa determinam di"erenta dintre &o imparatie de preoti' si &un popor s"ant'. +aci
dupa intelesul obisnuit al preotiei, preotul este o persoana cu s"intenie si ast"el, este evident ca o imparatie
in care toti sunt preoti trebuie sa "ie un popor s"ant, iar atunci cuvintele &un popor s"ant' par redundante.
27.
Insa prin tot ce am e$plicat de la inceputul eseului si pana acum, a"lam adevaratele sensuri ale cuvintelor
in "unctie de cum ar trebui sa "ie rolurile acestora * sa semene cu o ne#ociere de o"erta si consimtamant.
Asta inseamna ca, prin aceste cuvinte, -l le o"era cu adevarat toata "orma si continutul lucrarii in Tora si
in Mitzvot, precum si pretioasa sa recompensa.
?ucrarea in Tora si Mitzvot este e$primata in cuvintele, &iar voi veti "i pentru 9ine o imparatie de
preoti'. ) imparatie de preoti inseamna ca voi toti, de la cel mai tanar pana la cel mai batran, veti "ii ca
niste preoti. ?a "el cum preotii nu au pamant si nu au posesiuni materiale, deoarece +reatorul este mosia
lor, asa va "i or#anizat intre#ul popor, ast"el incat tot pamantul si tot ce este in el va "i dedicat numai
+reatorului. /i nicio persoana nu va avea nicio alta implicare in aceasta, decat sa respecte Mitzvot
+reatorului si sa satis"aca nevoile semenului sau. Asadar, nu!i va lipsi nimic din ce doreste, ast"el incat
nicio persoana nu va trebui sa aiba nicio #ri(a cu privire la sine.
In acest "el, ciar si treburile lumesti, cum ar "i culesul, semanatul etc., sunt considerate a "i e$act la "el ca
lucrarea de sacri"icii pe care o "aceau preotii in Templu. +are e di"erenta, intre a respecta Mitzva de a
aduce sacri"icii +reatorului, care este o Mitzva pozitiva, si a respecta Mitzva pozitiva &Iubeste!ti prietenul
ca pe tine insuti'5 /e dovedeste ca cel care isi cule#e campul pentru a rani pe semenul sau este la "el cu
cel care aduce sacri"icii pentru +reator. 9ai mult, se pare ca Mitzva &Iubeste!ti prietenul ca pe tine insuti'
este mai important decat cel ce aduce sacri"iciul, dupa cum am aratat mai sus (Itemii 18, 1@).
+u adevarat, asta inca nu e totul, pentru ca intrea#a Tora si Mitzvot au "ost date cu sin#urul scop de a
curati Israel * care este curatirea trupului (a se vedea Item 12), dupa care i se va acorda adevarata
recompensa, care este Dvekut cu -l * scopul +reatiei (Item 1@). Iar acea recompensa este e$primata in
cuvintele &un popor s"ant'. Prin Dvekut cu -l, am devenit s"intiti, dupa cum sta scris% &;ei "i s"ant, caci
-u, ,omnul +reatorul tau sunt s"ant.'.
/i vedeti ca prin cuvintele &o imparatie de preoti' se e$prima "orma completa a lucrarii pe a$a lui
&Iubeste!ti prietenul ca pe tine insuti', adica o imparatie care e numai de preoti, a caror posesiune e
+reatorul, iar ei nu au nimic al lor, dintre toate posesiunile lumesti. Iar noi trebuie sa recunoastem ca
aceasta este sin#ura de"initie prin care putem intele#e cuvintele &o imparatie de preoti'. +aci ele nu pot "i
interpretate cu privire la sacri"iciile de pe altar, caci asta nu s!ar "i putut spune despre intre#ul popor * caci
cine ar "i "acut sacri"iciile5
,e asemenea, cu privire la primirea darurilor preotiei, cine ar "i datatorii5 /i de asemenea, pentru a
interpreta s"intenia preotilor, s!a spus de(a, &un popor s"ant'. +a urmare, asta trebuie sa insemne cu
si#uranta numai, ca mosia lor este +reatorul, ca nu au nicio posesiune materiala pentru ei insisi * adica,
masura deplina a cuvintelor &Iubeste!ti prietenul ca pe tine insuti', care cuprinde toata Tora, in intre#ime.
Iar cuvintele &un popor s"ant' e$prima "orma deplina a recompensei, care este Dvekut.
22.
Acum intele#em pe deplin cuvintele de mai inainte, caci el spune, &Asadar, daca vei da intr!adevar
ascultare vocii 9ele si vei tine "a#aduiala cu 9ine', adica, daca vei "ace o "a#aduiala pentru ceea ce iti
spun -u aici, atunci vei "i intocmai comoara mea dintre toate popoarele. Asta inseamna ca tu vei "i
comoara 9ea, iar scanteile de puri"icare si de curatire a trupului vor trece prin tine, la toti oamenii si la
toate popoarele lumii, caci popoarele lumii inca nu sunt pre#atite pentru asta. /i in orice caz, am nevoie de
un popor cu care sa incep acum, ca sa "ie ca un remediu pentru toate popoarele. Ast"el ca -l inceie% &caci
tot pamantul este al 9eu', adica, toate popoarele pamantului imi apartin 9ie, la "el cum imi apartii si tu, si
sunt destinate sa!9i "ie credincioase (Item 2<). ,ar acum, cat inca sunt incapabile sa e"ectueze aceasta
sarcina, am nevoie de un popor plin de virtute. /i daca esti de acord sa "ii remediul pentru toate popoarele,
iti poruncesc sa "ii pentru 9ine &o imparatie de preoti', care inseamna iubirea pentru altii in "orma sa
"inala, a lui &Iubeste!ti prietenul ca pe tine insuti', care este a$a intre#ii Tora si a Mitzvot. Iar &un popor
s"ant' este recompensa, in "orma sa "inala, de Dvekut cu -l, care include toate recompensele ima#inabile.
Iata ce spun inteleptii nostri pentru clari"icarea inceierii care spune% &Acestea sunt cuvintele pe care le vei
spune copiilor lui Israel'. -i au "acut precizarea% &Acestea sunt cuvintele', nici mai mult, nici mai putin.
Asta este uluitor% +um poti sa spui ca 9oise ar adau#a sau ar scoate din cuvintele +reatorului, pana intr!
atat, incat +reatorul a trebuit sa il avertizeze despre asta5 /i nu mai #asim pe nimeni ca el in toata Tora.
,impotriva, Tora spune despre el% &caci el e cel de nade(de in toata casa mea' (.umeri 12%7).
29.
Acum putem sa intele#em pe deplin ca, in ceea ce priveste "orma lucrarii in ultima ei modalitate, dupa
cum este e$plicata in cuvintele &o imparatie de preoti', care este de"initia "inala a preceptului &Iubeste!ti
prietenul ca pe tine insuti', era cu adevarat de inteles ca 9oise sa se in"raneze si sa se abtina de la a
dezvalui intrea#a prezentare a lucrarii dintr!o data, ca nu cumva Israel sa re"uze sa se detaseze de toate
posesiunile materiale si sa dea toata averea si toate bunurile sale +reatorului, dupa cum i se indica prin
cuvintele &o imparatie de preoti'.
-ste asemanator cu ceea ce a scris 3ambam, ca "emeilor si copiilor mici nu trebuie sa li se spuna despre
cestiunea lucrarii curate, care trebuie sa "ie ("acuta) pentru a nu "i recompensati * si sa se astepte pana
cand vor creste, pana vor deveni intelepti si vor avea cura( sa o e$ecute. +a urmare, +reatorul i!a dat
avertismentul de mai sus% &nu mai putin', dar i!a e$pus natura adevarata a lucrarii, in toata splendoarea sa
sublima, e$primata prin cuvintele &o imparatie de preoti'.
Iar cu privire la recompensa care e de"inita prin cuvintele &un popor s"ant', era posibil ca 9oise sa se
#andeasca sa interpreteze si sa elaboreze in continuare cu privire la "rumusetea si la subtilitatea sublima
care vine prin Dvekut cu -l, pentru a ii convin#e sa accepte aceasta e$trema, sa se detaseze complet de
orice posesiuni lumesti, asa cum "ac preotii. +a urmare, a "ost avertizat% &nu mai mult', ci "ii va# si nu
e$plica intrea#a recompensa inclusa in cuvintele &un popor s"ant'.
9otivul pentru asta este ca, daca le!ar "i spus despre minunatele lucruri care sunt esenta recompensei,
atunci ei, neaparat ar "olosi si si!ar asuma lucrarea /a pentru a obtine acea minunata recompensa pentru ei
insisi. Asta ar "i considerata ca lucrare pentru ei insisi, pentru iubirea de sine. ?a randul sau, acest lucru ar
"alsi"ica intre#ul scop (Item 13).
Ast"el, vedem ca, in privinta "ormei lucrarii e$primata in cuvintele &o imparatie de preoti', i s!a spus% &nu
mai putin'. Iar in ceea ce priveste masura neclara a recompensei, e$primata in cuvintele 'un popor s"ant',
i s!a spus% &nu mai mult'.