Politica social define te setul de politici publice ce urmresc realizarea protec iei sociale i a

bunstrii. Ca disciplin academic, politica social este o arie multidisciplinar, ce folose te

concepte i metode din economie, tiin a politic, sociologie, asisten social, psihologie,
management, filozofie i drept. Politica social studiaz fenomene ce transcend ac iunile i
politicile guvernamentale: dincolo de serviciile sociale politica social studiaz o gam larg de
fenomene sociale i economice legate de bunstarea la nivel individual, familial sau la nivelul
colectivit ii
Prima etapa a politicii sociale n UE 1957 - 1971
Originile unui proces devenit apoi o Politica sociala, pot fi gasite chiar n Tratatul de creare a CECO si
pot fi completate cu unele prevederi din EURATOM. Preocupate sa cultive devoltarea economica n
general, dar si pe cea din sectoarele intensive n tehnologie, Tratatul de lansare a EURATOM, cu tot
caracterul lui mai tehnic are si unele prevederi referitoare la sanatatea si siguranta muncii. Av!nd ca
o"iectiv fundamental integrarea n domeniul siderurgiei si mineritului cu scopul refacerii economiilor
#rantei, $ermaniei si celorlalte state, prevederile CECO se e%tindeau si la c!teva din sfera socialului si
ndeose"i deideratele de &
a evita distorsiunile generate de concurenta n industriile car"unelui si otelului ca reultat al
intentiei de a practica preturi reduse, ceea ce, n a"senta unor masuri coerente de politica sociala
ar fi determinat costuri sociale ridicate'
a face mai eficienta utiliarea fortei de munca printr(un program de asistenta ndreptat catre cei
care si vor pierde locurile de munca n aceste sectoare.
Primele linii directoare ale unei politici sociale europene uniforme au fost trasate n )*+,, n Tratatul de
la Roma. Analiate din perspectiva anului -..), prevederile din aceste tratat sunt limitate la c!teva
domenii cum ar fi& li"era circulatie a fortei de munca, m"unatatirea conditiilor de munca si viata,
principiile generale de armoniare a sistemului de educatie si formare. Totusi aceste referiri sunt prea
generale, av!nd caracterul unei declaratii de principiu. Tratatul de la Roma prevedea sta"ilirea li"erei
circulatii a muncitorilor ntre cele / tari fondatoare, fapt realiat nca din )*/0. Politica sociala europeana,
n aceasta prima etapa, s(a concentrat pe urmatoarele doua a%e&
prevederi referitoare la pro"leme tehnice, cum ar fi masurile de stimulare a li"erei circulatii a
fortei de munca, relatiile inter(industriale si aspectele tehnice ale securitatii sociale '
viiunea li"erala conform careia perfectionarile n domeniul social n CE vor reulta, automat
din raspunsul poitiv al mecanismelor pietei la demersul integrationist. 1n aceasta categorie se
nscria preocuparea de a identifica si com"ate actiunile unor state mem"re de mpiedicare a
li"erei circulatii a lucratorilor.
Rolul principal n realiarea acestor o"iective era acordat #ondului 2ocial European. Etapa a doua a
politicii sociale n UE (1972 - 1985)3in a doua 4umatate a anilor 5,. dimensiunea sociala a nceput sa
capete un rol tot mai important pe agenda organelor deciionale comunitare. 3e"utul acestei reconsiderari
fusese facut n )*,- la Reuniunea la nivel nalt de la Paris care a declansat o perioada de consens activ
intracomunitar.Urm!nd mesa4ul poitiv al Consiliului Ministerial, n )*,6 a fost adoptat Primul
Program de Actiune Sociala, care n pofida cresterii numarului de tari mem"re si al pro"lemelor sociale
ale acestora, ca urmare a crielor structurale si sectoriale declansate n acea perioada, nu a avut reultatele
scontate.#ondul 2ocial a fost a4ustat de mai multe ori n aceasta perioada pentru a raspunde la cresterea
soma4ului si a numarului de tari mem"re. 2(a constatat nsa ca, n comparatie cu nevoile reale de pace
sociala europeana, fondurile se dovedeau insuficiente, iar n )*07 a devenit o"ligatorie o ma4ora
reformare a politicii sociale.
Etapa a III-a : De la Piata Unica la arta !ociala EuropeanaPerioada care a nceput la mi4locul anilor
50. a fost marcata de aparitia unui nou dinamism n sfera socialului.8ansarea unor termeni cum ar fi
9Europa popoarelor9 sau 9dimensiunea sociala9 n lim"a4ul comunitar, concomitent cu deplasarea dinspre
teoria economica pura a echili"relor pietei n descrierea coeiunii sociale spre constructii teoretice
adecvate noilor realitati integrationiste au dat un nou optimism domeniului.Un nou impuls politic a fost
conferit politicii sociale dupa lansarea am"itiosului Program de creare a Pietei Unice Interne prin
constientiarea faptului ca integrarea poate genera si efecte economice si sociale negative. Prin
li"eraliarile cerute de Actul Unic European devenea clar ca anumite grupuri sociale vor fi defavoriate,
prin acutiarea pro"lemelor cu care de4a se confruntau sau prin adaugarea unora noi. Aceste grupuri
cuprindeau somerii pe termen lung, grupul n crestere al tinerilor n cautare de locuri de munca, lucratorii
mai putin calificati, lucratorii pe perioade determinate de timp si cei din piata su"terana a fortei de munca.
Cartei Comunitatii cu privire la Drepturile Sociale Fundamentale ale Lucratorilor (Carta Sociala).
Acest document important a fost adoptat ca raspuns la pericolul de devoltare a unei economii integrate ,
n care anumite grupuri de interese sa fie deavanta4ate.2tatele semnatare se anga4eaa la realiarea
urmatoarelor o"iective& m"unatatirea conditiilor de munca si viata, dreptul de li"era sta"ilire n UE a
muncitorilor reidenti n unul din statele mem"re, dreptul la o remunerare corecta si echita"ila, dreptul la
protectie sociala al salariatilor, dreptul la pregatire si formare, egalitatea de tratament a "ar"atilor si
femeilor, protectia copiilor si adolescentilor, etc.
Carta sociala este construita pentru a a"orda urmatoarele domenii de actiune&
protectia lucratorilor care se deplaseaza n interiorul Comunitatii !
remunerarea ec"ita#ila a lucratorilor !
m#unatatirea si apropierea conditiilor de munca ale anga$atilor !
securitatea sociala !
li#ertatea de asociere si a negocierilor colective !
cali%icarea alternativa !
tratament egal pentru #ar#ati si %emei !
aran$amente de in%ormare& consultare si participare !
sanatate si siguranta n munca !
anga$area persoanelor tinere !
pensionarii !
persoanele "andicapate '
Tot n aceasta a treia etapa s(a procedat si la redimensionari ale fondurilor alocate politicii 2ociale
Comunitare. Prioritatile n actiune au fost concentrate catre programele de asistenta destinate tineretului si
programelor pentru cele mai sarace regiuni ale CE. 3upa cum am vaut n capitolul anterior, n )*0* s(au
reformat semnificativ si #ondurile structurale, iar la #ondul social s(au adaugat noi o"iective pentru
acordarea de asistenta suplimentara.
1n Tratatul de la (aastric"t din )**- nu apar elemente de noutate n ceea ce priveste politica sociala
fata de documentele adoptate anterior. 2e accentueaa nsa necesitatea realiarii unei 9coeiuni sociale9
ca element determinant al promovarii unui progres economic echili"rat la nivelul ntregii Uniuni
Europene.Protocolul Social negociat la Maastricht ofera posi"ilitatea unor progrese pe linia realiarii
o"iectivelor de politica sociala. Protocolul, la care nu participa si Marea :ritanie, e%tinde posi"ilitatea
adoptarii cu ma4oritate calificata a deciiilor privind& conditiile de munca, informarea si consultarea
persoanelor ocupate, integrarea somerilor si mentine unanimitatea pentru masuri care vieaa protectia si
securitatea sociala.
Tratatul de al Amsterdam ;semnat n Octom"rie )**,< plaseaa responsa"ilitatea realiarii politicilor
sociale la nivelul fiecarui stat mem"ru, precum si posi"ilitatea aplicarii unor programe pilot de crestere a
ocuparii fortei de munca finantate din resursele #ondului 2ocial European.Tratatul de la Amsterdam
cuprinde un capitol 9ce vieaa ela"orarea unei strategii coordonate pentru folosirea fortei de munca9.Cu
toate acestea, mi4loacele folosite pentru aplicarea acestei strategii sunt foarte modeste. 1ntr(adevar,
consiliul ministrilor europeni tre"uie 9sa devolte schim"uri de informatii si practici mai adecvate9 si
9sa promovee contacte novatoare9, recurg!nd mai ales la 9proiecte pilot9. E important ca pentru prima
oara apare ntr(un tratat european dispoitii privind o politica europeana de folosire a fortei de munca. 3ar
aceasta ram!ne, n Tratatul de la Amsterdam, ntr(o faa incipienta si politicile de folosire a fortei de
munca vor mai avea nca, cel putin pe termen mediu, un caracter national.
=nstrumentele de realiare a politicii sociale&Unul dintre principalele instrumente de care dispun
institutiile europene ;$. 2chmid, )**6< pentru a lupta mpotriva soma4ului structural este Fondul Social
)uropean (FS)<. Acesta este un organism creat prin Tratatul de la Roma, ale carui atri"utii au fost
e%tinse n mai multe r!nduri. #2E este un organism care finanteaa formarea profesionala, mai ales a
persoanelor afectate de restructurarile de activitate, mo"ilitatea geografica a muncitorilor n interiorul
Europei si crearea de locuri de munca si de activitati mai ales pentru someri.#ondul 2ocial European,
lansat n )*/. a fost unul din mi4loacele principale prin care s(a o"tinut acordul tarilor mem"re UE cea
mai putin devoltate la deideratele integrarii, celalalt mi4loc important a fost :anca Europeana de
=nvestitii.2pre deose"ire de :E=, #2E primea finantare de la "ugetul comunitar si era a"ilitat sa acorde
alocatii mai degra"a dec!t mprumuturi. El a fost institutionaliat n conditiile unei relative penurii de
forta de munca la nivelul 9Europei celor /9 dar pentru perioade de declin economic si "ugete de
austeritate.8a nceput, rolul sau era de a usura dificultatile generate de soma4 prin facilitarea mo"ilitatii
sectoriale si onale si, ca reultat, sa m"unatateasca standardele de viata. Prin intermediul #2E,
anumite grupuri specifice de cetateni erau compensate pentru dificultatile ce reultau din mutatiile
economice determinate de functionarea pietei comune. 8a nceputurile activitatii sale, #2E putea sa(si
declansee mecanismele finantatoare numai la cererea unei tari mem"re, de a i se ram"ursa +. > din
cheltuielile de4a efectuate pentru o schema anume de asistenta sociala. Constituirea fondului se facea prin
contri"utii proportionale ale tarilor mem"re.3oar o mica parte din fonduri, s(au folosit initial pentru
ncura4area mo"ilitatii regionale a lucratorilor, cea mai mare parte lu!nd calea finantarii unor programe de
calificare sau recalificare a fortei de munca. O critica frecventa a acestei prime etape de folosire a #2E s(a
referit la faptul ca cele mai multe fonduri le(au primit statele care s(au dovedit mai a"ile n lansarea de
solicitari si nu cele care aveau realmente nevoie de ele.1ntre )*/. si )*,+ asistenta financiara acordata a
contri"uit la rea"ilitarea profesionala a peste ),0 milioane de lucratori la scara comunitara. Pentru ca
orientarea principala a fost catre industriile din primul val al devoltarii, mai vechi, $ermania a primit
aproape 67,- > din totalul asistentei n aceasta etapa si nu =talia cum era de asteptat.Reviuirea
mecanismului functional al #2E la nceputul anilor 5,. nsemna ca mecanismul de interventie se putea
face prin& Masuri temporare. 2chemele de ocupare a fortei de munca puteau fi orientate direct spre
lucratorii disponi"iliati din agricultura, te%tile, confectii si siderurgie care puteau fi a4utati pentru a se
deplasa si anga4a n alte sectoare. O asistenta speciala a fost acordata calificarii alternative a femeilor si a
tinerilor su" -+ de ani.Actiuni permanente care puteau fi declansate pentru a solutiona situatiile dificile
aparute n industriile specifice din anumite regiuni ale CE. 1n )*,/, aproape ,7 > din fonduri s(au folosit
pentru aceasta destinatie.
#2E este administrat de Comisia Europeana si respecta principiul 9adaugarii9. Resursele sale completeaa
n procent de p!na la +.> finantarile efectuate de statele nationale. Trei sferturi din a4utor sunt folosite la
finantarea masurilor privitoare la tinerii su" -+ ani. Cu toate acestea, resursele #2E ram!n modeste. 1n
)**+ ele repreentau .,.)> din P=: acesteia.