Liga Arab, sau Liga Statelor Arabe ( n arab) este o organiza ie regiona a stateor

arabe !u "o!us #oar $oiti! i nu #e integrare regiona% &in !auza asta, 'iga (rab este #estu #e
#isi)iar #e *niunea +uro$ean, !are are euri nu #oar $oiti!e #ar i so!io,e!ono)i!e% &e ase)enea,
s$re #eosebire #e 'iga (rab, *+ are un !ara!ter $ar ia su$rana iona %
-e#iu 'igii (rabe este n .airo, +gi$t%
[modificare]Membri
-tatee )e)bre, !u #ata #e a#erare, sunt/
+gi$t , (00 )artie 1234, "on#ator5 sus$en#at n $erioa#a 1262,1272)
8ra9 (1234, "on#ator)
8or#ania (1234, "on#ator)
'iban (1234, "on#ator)
(rabia -au#it (1234, "on#ator)
-iria (1234, "on#ator)
:e)en (1234, "on#ator)
-u#an (124;)
<aro! (1247)
=unisia (1247)
>u?eit (12;1)
(geria (12;0)
+)iratee (rabe *nite (1261)
@aArain (1261)
Batar (1261)
C)an (1261)
<auritania (126D)
-o)aia (1263)
-tatu Eaestina (126;)
&Fibouti (1266)
.o)ore (122D
'iga -tateor (rabe ((rab 'eague[i])
'iga -tateor (rabe ('-(), !unos!uta si sub #enu)irea #e 'iga (raba, este o
organizatie internationaa !are reuneste 00 #e state arabe si "un!tioneaza in
baza $rin!i$iuui !oo$erarii%
($aritia a!estei organizatii regionae a aGut o!u $e "on#u unor $ro!ese $oiti!o,
)iitare, so!iae si nationae se)ni"i!atiGe $re!u) s!Ai)barea statutuui internationa a
unor teritorii a"ate sub #o)inatie tur!a !u #o)inatia (ngiei si Hrantei, instituirea
siste)uui #e )an#ate asu$ra unor teritorii arabe !onsi#erate in!a$abie sa se
autoguGerneze si inteegerie se!rete #intre (ngia si Hranta $entru i)$artirea resurseor
#e $etro si stabiirea unor interese e!ono)i!e in zona, toate a!estea au aGut un ro
#eter)inant in a$aritia a !eea !e astazi nu)i) '-(%
8ntre $ri)u si a &oiea Iazboi <on#ia au aGut o! o serie #e eGeni)ente !are au
!on#us o $arte #in statee arabe !atre in#e$en#enta, $e atee !atre o in#e$en#enta
reatiGa ast"e in!at in 1234 Gor a#era a &e!aratia natiunior *nite, Gor $arti!i$a a
.on"erinta #e a -an Hran!is!o si Gor #eGeni i)$reuna !u 8ra9u )e)bre "on#atoare ae
CJ*%
'iga in"iintata in ur)a unei initiatiGe egi$tene, "on#ata in 1234, este rezutatu
i)$e)entarii !on!e$tuui #e *nitate a u)ii arabe, "a$t !are reiese si #in !ontinutu
.artei 'igii -tateor (rabe, a#o$tata in )artie 1234%
8n $rezent 'iga reuneste 11 state a"ri!ane[ii] si 11 state asiati!e[iii]%
-e#iu organizatiei este a .airo%
(#)iterea stateor in !a#ru organizatiei se "a!e $rin res$e!tarea ur)atoareor
!on#itii/
- sa "ie Gorba #e un stat arab in#e$en#ent
- sa,si eK$ri)e Gointa #e a a#era
- soi!itarea sa "ie a!!e$tata #e !eiati )e)bri $rintr,o Aotarare a .onsiiuui%
8n!etarea !aitatii #e )e)bru a '-( $oate aGea o! $rin retragere
Gountara sau eK!u#ere%
*nu #intre s!o$urie $rin!i$ae ae igii ,a !onstituit "or)area unui organis) #e
sin!ronizare a e"orturior $riGin# a$ararea in#e$en#entei si suGeranitatii nationae,
obie!tiG ins!ris in arti!ou 3 #in Ea!tu 'igii% 8n $rin!i$a, a!tiunie 'igii s,au in#re$tat in
reaizarea a #oua obie!tiGe/ obtinerea #e !atre )e)brii "on#atori a in#e$en#entei si
suGeranitatii #e$ine si #oban#irea in#e$en#entei $oiti!e #e !atre a!ee tari arabe !are
aGeau regi)u #e !oonii%
'iga (raba este i)$i!ata astazi in $rogra)e #e or#in $oiti!, e!ono)i!, !utura si
so!ia #estinate $ro)oGarii intereseor stateor )e)bre% 'iga serGeste !a "oru) $entru
statee )e)bre $entru !oor#onarea $ozitiior or $oiti!e si $entru #eiberari in $robe)e
#e interes !o)un, #e ase)enea Foa!a un ro i)$ortant in #o)eniu #ezGotarii
inGata)antuui, !onserGarii o$ereor !uturae, $roteFarii $ro#u!tiior intee!tuae, u$ta
i)$otriGa !ri)ei organizate, teroris)uui si tra"i!uui #e #roguri, $re!u) si i)$otriGa
$ro#u!erii #e #roguri%
8n stru!tura 'igii, asa !u) rezuta #in $reGe#erie Ea!tuui #in 1234, intra o serie #e
organe i)$artite $e !ategorii/.onsiiu 'igii, organu $oiti! $rin!i$a, !o)$us #in
re$rezentantii tuturor stateor )e)bre si !are se $oate intruni si a niGe #e se"i #e state,
regi si $rese#inti, si !are !oaboreaza in a!tiGitatea sa !u o serie #e organis)e a"ate in
subor#inea sa $re!u) .o)itetu "e)eior arabe, .o)itetu eK$ertior arabi $entru
!oo$erare, .o)itetu !o)uni!atiior, .o)itetu !utura, .o)itetu $entru sanatate,
.o)itetu $entru #re$turie o)uui et!%5 -e!retariatu !on#us #e un -e!retar
genera si un -e!retar genera a#Fun!t%
(!estora i se a#auga o serie #e organe $entru !oo$erare e!ono)i!a si a$arare
$re!u) / .o)an#a)entu <iitar *ni"i!at (rab, .onsiiu +!ono)i!, "or)at #in )inistrii
#e resort sau re$rezentantii or5 .onsiiu #e ($arare .o)una, !o)$us #in )inistrii
a$ararii sau re$rezentantii or, .o)isia $er)anenta <iitara, $re!u) si 8nstitutii
s$e!iaizate, si)iare institutiior s$e!iaizate CJ*%
Crganizatia *nitatii ("ri!ane (Crganisation o" ("ri!an *nitL[iv])
Organizatia Unitatii Africane (OUA) si-a inceput activitatea la 25 mai 1963, la Addis
Abeba (Etiopia), Cata !"ani#atiei $iind semnata cu oca#ia %ntalniii &e$ilo de &tat si 'uven ai
32 de state a$icane independente(
!"ani#atia a $ost ceata pentu indepliniea umatoaelo scopuri pincipale) pomovaea
unitatii si solidaitatii statelo a$icane* apaaea suveanitatii statelo membe* eadicaea tutuo
$omelo de colonialism* pomovaea coopeaii intenationale in con$omitate cu Cata
!"ani#atiei +atiunilo ,nite si -eclaatia ,nivesala a -eptuilo !mului* coodonaea si
amoni#aea economica, diplomatica, educationala, a sanatatii, stiinti$ica si a politicilo de
apaae a &tatelo membe(
Principiile si obiectivele !"ani#atiei sunt statuate in Aticolul % si %% din Cata dupa cum
umea#a)
- pomovaea ,nitatii si &olidaitatii &tatelo a$icane*
- coodonaea si intensi$icaea coopeaii si a e$otuilo pentu cesteea nivelului de viata
al popoaelo a$icane*
- apaaea suveanitatii, inte"itatii teitoiale si independentei*
- eadicaea tutuo $omelo de colonialism din A$ica*
- pomovaea coopeaii intenationale in con$omitate cu Cata !"ani#atiei +atiunilo
,nite si -eclaatia ,nivesala a -eptuilo !mului(
.entu indepliniea acesto obiective, &tatele membe umaesc amoni#aea politicilo lo
in domenii pecum) coopeaea in domeniul politicii si diplomatiei* coopeaea economica,
inclusiv in domeniul tanspotuilo si comunicatiilo* coopeaea in domeniul educational si
cultual* in domeniul sanatatii, stiintei si te/nicii, da si in domeniul apaaii secuitatii(
&apte principii $undamentale sunt statuate in vedeea espectaii obiectivelo anteio
enuntate, si anume) pincipiul e"alitatii suveane, pincipiul neamestecului in tebuile intene,
pincipiul espectaii suveanitatii si inte"itatii teitoiale a $iecaui stat si a deptului sau
inalienabil la o e0istenta independenta, pincipiul solutionaii pasnice a di$eendelo
intenationale pin intemediul ne"ocieilo, medieii, concilieii si abita1ului, pincipiul
condamnaii neconditionate a asasinatelo politice si a activitatilo subvesive in inteioul
statelo vecine, emancipae a teitoiilo a$icane cae mai sunt inca sub oice $oma de dominatie
si pincipiul a$imaii politicii de nealiniee(
%n concodanta cu dispo#itiile Aticolului % si 2 din Cata, !"ani#atia este desc/isa tutuo
3statelo a$icane independente si suveane si insulelo invecinate4(
!"ani#atia ae 53 de membri si umatoaea stuctua o"ani#atoica(
Adunarea sefilor de stat si guvern, este un o"an plena, cae se euneste 1 data pe an in
sesiuni odinae si e0taodinae, coodonea#a si amoni#ea#a politicile statelo membe in
domeniile diplomatic, educational, medical, stiinti$ic si al apaaii* -eci#iile Adunaii au caacte
de ecomandai*
Consiliul ministerial, alcatuit din ministii a$aceilo e0tene ai statelo membe sau alti
ministi numiti de statele membe, se euneste de 2 oi pe an in sesiuni odinae, cu posibilitatea
de a $i convocat de oicae dinte statele membe, insa cu acodul a 253 din membii !,A, in
sesiuni e0taodinae( -e asemenea, ale"e cei 11 membii Comisiei de mediee, conciliee si
abita1 pentu o peioada de 5 ani, cu posibilitatea eale"eii, de$ea ca#uile spe solutionae
Comisiei, adopta deci#ii cae au caacte de ecomandai, pe"ateste lucaile Adunaii si
implementea#a deci#iile acesteia si coodonea#a coopeaea inte-a$icana, elaboea#a poiectul
de bu"et etc(
Secretariatul condus de un &eceta "eneal ales de cate Adunae indeplinind atibutii
e0clusiv administative,
Comisia de mediere, conciliere si arbitraj ae competenta de a e#olva disputele dinte
state*
Comisiile specializate) economice, sociale, cultuale, de sanatate si alimentatie, apaae etc(
Organizatia Statelor Americane (Organisation of American States[v])
%n apilie 1967, 21 de state de pe continentul ameican s-au intalnit la 8o"ota, Columbia,
pentu a adopta Cata !"ani#atiei &tatelo Ameicane(
%nceputul secolului al 9%9-lea a macat pentu popoaela Ameicii :atine, teceea de la
colonialism la independenta, de unde au evoluat cate solidaitatea paacontinentala(
.atenitatea o"ani#aii elatiilo inteameicane este atibuita de ma1oitatea specialistilo
lui &imon 8oliva, cae in 1726 a convocat Con"esul din .anama in vedeea ceaii
Con$edeatiei ;epublicilo Ameicane( Altii vad pe adevaatii pecusoi in pesoana lui &an
<atin, 8enado <onte"uado si =en> Cla>( 8oliva a $ost pesedintele Columbiei, elibeatoul
Ecuadoului, 2ene#uelei, .eului de sub dominatie spaniola(
%n 1717 in plin a#boi de elibeae, 8oliva vobea de ?pactul ameican cae va $oma din
toate epublicile noaste un cop politic4(
%n 179@ ae loc pima Con$einta %ntenationala a &tatelo Ameicane cae a avut loc la
Aas/in"ton, macand momentul teceii de la /ispano-ameicanism la panameicanism pin
in$iintaea ,niunii %ntenationale a ;epublicilo Ameicane, pedecesoaea actualei !"ani#atii(
Asada, pana la al -oilea ;a#boi <ondial, ca umae a Con$eintei din 179@ a $unctionat
,niunea %ntenationala a ;epublicilo Ameicane, pentu ca dupa al -oilea ;a#boi <ondial
doindu-se instituiea unui sistem de secuitate colectiva sa se inc/eie Batatul de la ;io(
Principiile cae "uvenea#a o"ani#atia au stabatut istoia coopeaii e"ionale datand din
secolul al 9%9-lea si se ba#ea#a pe pincipiile deptului intenational(
!&A ae 35 de membri, sediul la Aas/in"ton, limbile o$iciale $iind en"le#a, spaniola,
$ance#a si potu"/e#a(
Scopurile !&A pivesc apaaea democatiei, pin supave"/eea si monitoi#aea
ale"eilo * apaaea deptuilo omului, pin intemediul Comisiei inte-ameicane a deptuilo
omului si a Cutii inte-ameicane a deptuilo omului * pomovaea pacii si secuitatii, pin
intemediul uno misiuni speciale ale !&A de supave"/ee a pacii in +icaa"ua, &uinam, /aiti
si 'uatemala * de#voltaea cometului pin colaboaea cu 8anca pentu de#voltae %nte-
Ameicana si Comisia Economica a natiunilo ,nite pentu Ameica :atina si Caaibe in vedeea
ceaii unei #one libee * peveniea poblemelo pivind saacia, do"uile si couptia etc(
Structura !&A asa cum a $ost ea stabilita pin potocolulu de la 8uenos Aies din 19C@
cae a modi$icat Cata cupinde o seie de o"ane pincipale diect inteesate in aduceea la
indeplinie a obiectivelo inscise in Cata( Ast$el,) Adunarea enerala, ae o competenta
"eneala si cupinde toate statele membe eunind o data pe an pe ministii a$aceilo e0tene ai
statelo membe(
Consiliul !ermanent, este alcatuit din epe#entantii tutuo statelo membe cu an"ul de
ambasado si ae competenta in e#olvaea poblemelo de natua politica si administativa
incedintate de Adunaea 'eneala, eunindu-se e"ulat( .esedentia Consiliului este detinuta de
un stat membu pentu o peioada de tei luni in odinea al$abetica a al$abetului spaniol(
Consiliul permanent inter"american pentru integrare a $ost ceat pentu de#voltaea si
pomovaea economiilo si combateea saaciei in statele membe(
Acesto o"ane li se adau"a o seie de o"anisme subsidiae impatite pe comisii, comitete
si depatamente dinte cae e0empli$icam ) Comitetul #nteramerican $uridic* Comisia #nter"
americana pentru drepturile omului si Curtea inter"americana a drepturilor omului, Comisia
inter"americana de control asupra drogurilor% o serie de institutii specializate in domeniul
sanatatii, a"icultuii, istoiei etc(
Secretariatul condus de un &eceta 'eneal ae in componenta sa depatamente si bioui
cu activitate speci$ica compatimentului pe cae-l epe#inta, pecum 8ioul elatiilo e0tene,
-epatamentul elatiilo cu publicul, 8ioul a$aceilo cultuale, -epatamentul pentu
pomovaea democatiei etc(
Asociatia Statelor din Sud Estul Asiei (Association of Sout&east Asian 'ations[vi])
Asociatia &tatelo din &ud D Estul Asiei (A&EA+) a $ost in$iintata la 7 au"ust 196C la
8an"EoE, pin (eclaratia de la )ang*o*, de cate cinci state membi oi"inai, espectiv,
%ndone#ia, <alae#ia, Filipine, &in"apoe si Bailanda(
Asa cum e#ulta din dispo#itiile Catei A&EA+, o"ani#atia ae ca obiective pincipale )
- acceleaea cesteii economice, a po"esului social si a de#voltaii cultuale in e"iune *
- pomovaea pacii si stabilitatii in e"iune pin espectaea nomelo de dept si a 1ustitiei
in elatiile dinte state,
- pomovaea si espectaea pincipiilo inscise in Cata !"ani#atiei +atiunilo ,nite(
%n eali#aea scopuilo pentu cae a $ost ceata o"ani#atia se "/idea#a dupa
umatoaele principii stabilite la pimul &ummit al A&EA+ din 19C6 si anume)
- espectul mutual pentu independenta, suveanitatea, e"alitatea, inte"itatea teitoiala si
identitatea nationala a tutuo natiunilo *
- deptul $iecaui stat de a-si conduce sin"u inteesele $aa veun amestec din a$aa *
neamestecul in tebuile intene ale statelo *
- solutionaea di$eendelo pe cale pasnica *
- enuntaea la amenintae sau $olosiea $otei si coopeaea e$ectiva inte statele membe(
%n domeniul coopeaii politice, !"ani#atia pomovea#a pentu mentineea pacii si
secuitatii in #ona dialo"ul politic si coopeaea e"ionala ba#ata pe pincipiile incedeii,
espectului mutual, coopeaii si solidaitatii, pincipii cae constituie temelia comunitatii
&tatelo din &ud D Estul Asiei(
%n domeniul coopeaii economice in peioda cae a umat constituiii o"ani#atiei si pana
in 1992 cand a avut loc &ummit-ul A&EA+ din &in"apoe, nu s-au ine"istat cestei
semni$icative in mateia cometului, insa de la momentul 1992 s-a ceat o sc/ema de comet
libe inte statele membe eali#andu-se o Gona de libe sc/imb A&EA+ pentu eliminaea
beieelo tai$ae in vedeea cesteii economice, e$icientei, poductivitatii si competitivitatii
statelo membe(
%n 1995 cu oca#ia &ummit-ului de la 8an"EoE s-a adoptat A"enda <aii %nte"ai
Economice, cae includea acceleaea po"amelo concepute in 1992(
%n 199C lideii A&EA+ au adoptat ceea ce s-a numit +iziunea AS,A' -.-., cae
inseamna pentu o"ani#atie un .ateneiat pentu o -e#voltae -inamica pint-o eala inte"ae
economica in e"iune( -in 1992 si pana in pe#ent o"ani#atia a eusit sa eali#e#e coopeaea
economica in domeniile cometului, investitiilo, industiei, seviciilo, $inantelo, a"icultuii,
doestie, ene"iei, tanspotuilo si comunicatiilo, popietatii intelectuale si tuismului pin
intemediul unei lun"i seii de !lanuri de actiune(
%n planul elatiilo intenationale A&EA+ si-a popus tot in 199C ca o"ani#atia sa 1oace un
ol impotant in cadul comunitatii intenationale pin pomovaea inteeselo statelo membe(
%n structura o"ani#atiei inta #ntalnirea Sefilor de Stat si de uvern cae se euneste
anual, #ntalnirea /inisteriala AS,A', alcatuita din ministii a$aceilo e0tene eunindu-se de
asemenea anual, -0 de comitete si 1-- de grupuri de lucru, pecum si secretariatul condus de
un &eceta 'eneal ales pentu un mandat de cinci ani, da si un mae numa de organisme
specializate pentu di$eite domenii de intees(
[i] /ttp)55