Sorin Hostiuc

INML Bucureti
Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie,
republicata 2012
Legea 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003
pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
HG 1156/2012 privind aprobarea Strategiei nationale pentru
prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru
perioada 2013-2017 si a Planului operational pentru implementarea
Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului
violentei in familie pentru perioada 2013-2017
HG 49/2011 privind Metodologia cadru privind prevenirea si
interventia in echipa multidisciplinara si in retea in situatiile
de violenta asupra copilului si de violenta in familie
Codul penal
Orice aciune sau inaciune intenionat, cu excepia
aciunilor de autoaprare ori de aprare, manifestat
fizic sau verbal, svrit de ctre un membru de
familie mpotriva altui membru al aceleiai familii,
care provoac ori poate cauza un prejudiciu sau
suferine fizice, psihice, sexuale, emoionale ori
psihologice, inclusiv ameninarea cu asemenea acte,
constrngerea sau privarea arbitrar de libertate
a) principiul legalitatii;
b) principiul respectarii demnitatii umane;
c) principiul prevenirii savarsirii actelor de
violenta in familie;
d) principiul celeritatii;
e) principiul egalitatii de sanse si de
tratament
MS+MAI -> elaboreaz i
difuzeaz materiale referitoare
la cauzele i consecinele VD.
MECTS-> programe educative
n vederea diminurii VD
Serviciul de probaiune din
cadrul tribunalului ->
reinseria social a
infractorilor condamnai
pentru VF
Administraia public local
Asigurare sprijin logistic,
informaional i material
comportamentelor cu
atribuii n prevenirea i
combaterea VD (PCVD)
nfiinarea de uniti PC VD
Dezvoltarea de programe
preventive
Sprijinul agresorilor la
consiliere
psihologic,psihoterapie,
tratamente psihi,
deintoxicare, dezalcoolizare
Suport n cazurile grave
cheltuieli cu ntocmirea
actelor juridice
Implementarea unui sistem
de nregistrare, management
i raportare
Dispus pentru protecia unei persoane a crei via,
integritate fizic sau psihic ori libertate este pus ntr-un
pericol grav
Tipuri de msuri:
Evacuarea temporar a agresorului din locuin
Reintegrarea victimei/copiilor n locuina fam
Limitarea dreptului de folosin a prii comune a locuinei de
ctre agresor
Interdicie de deplasare
Interzicerea contactului sub orice form, cu victima
Obligarea de a preda poliiei armele deinute
ncredinarea copiilor minori
Temporar, durat maxim 6L, dispus de judector
1. Prevenirea violentei in familie in vederea diminuarii
fenomenului
2. Protectia victimelor violentei in familie si
responsabilizarea agresorilor prin constituirea unui
cadru institutional integrat si adoptarea unor politici si
masuri specifice
3. Promovarea cooperarii intersectoriale si sustinerea
parteneriatului cu societatea civila si a parteneriatului
public-privat in implementarea politicilor in domeniu

1. Cresterea eficacitatii programelor de prevenire prin implementarea sistematica
a masurilor de prevenire in vederea reducerii tolerantei fata de violenta in familie
2. Dezvoltarea de atitudini si comportamente nonviolente pentru atingerea
obiectivului "toleranta zero" fata de violenta in familie
3. Imbunatatirea cadrului legislativ actual si asigurarea implementarii unitare a
legislatiei prin adoptarea legislatiei secundare
4. Intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor administratiei publice centrale
si locale de gestionare a violentei in familie corelate cu violenta asupra copilului
5. Dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate in domeniul
prevenirii si combaterii violentei in familie si asigurarea calitatii acestora, printr-o
abordare nediscriminatorie, in particular sensibila la diferentele culturale, de
varsta si gen
6. Crearea unui sistem informational integrat de inregistrare, raportare si
management al cazurilor de violenta in familie si violenta asupra copilului la nivel
national
7. Dezvoltarea si consolidarea competentelor profesionale ale resurselor umane
existente in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie
8. Dezvoltarea relatiilor de colaborare intre partenerii interni si intre statul roman
si statele sau organismele internationale implicate in prevenirea si combaterea
violentei in familie
9. Monitorizarea si evaluarea activitatilor intreprinse in vederea prevenirii si
combaterii violentei in familie
dezvoltarea capacitatii autoritatilor administratiei publice locale de a intervni
in prevenirea si combaterea violentei in familie;
implementarea la nivel national a Sistemului informational unic integrat de
inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie;
cresterea eficientei in combaterea infractiunilor de violenta in familie;
stimularea institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii
violentei in familie in vederea derularii in parteneriat de actiuni de prevenire a
fenomenului violentei in familie;
formarea profesionala continua a specialistilor care activeaza in domeniul
violentei in familie (de exemplu: asistent social, politist, medic/medic legist,
psiholog, procuror, judecator);
recuperarea victimei si/sau a agresorului familial prin activitati integrate si
complementare, de informare, consiliere, psihoterapie si alte terapii, derulate
in scopul cresterii autonomiei si constientizarii valorii sociale a individului, a
dezvoltarii responsabilitatilor si a redobandirii abilitatilor sociale;
continuarea procesului de finantare pentru infiintarea de noi unitati de
prevenire si combatere a violentei in familie.

violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninta ri, cuvinte si expresii
degradante sau umilitoare;
violenta psihologica - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de sta ri de tensiune si de suferinta
psihica n orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin ameninta ri
verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrngerile de orice fel,
precum si alte actiuni cu efect similar;
violenta fizica - va ta marea corporala ori a sa na ta tii prin lovire, mbrncire, trntire, tragere de pa r, ntepare, ta iere,
ardere, strangulare, muscare, n orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente,
prin otra vire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;
violenta sexuala - agresiune sexuala , impunere de acte degradante, ha rtuire, intimidare, manipulare, brutalitate n
vederea ntretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;
violenta economica - interzicerea activita tii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de
existenta primara , cum ar fi hrana , medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a
bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra
bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive n detrimentul sa na ta tii,
inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;
violenta sociala - impunerea izola rii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventa rii
institutiei de nva ta mnt, impunerea izola rii prin detentie, inclusiv n locuinta familiala , privare intentionata de acces la
informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;
violenta spirituala - subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesita tilor moral-spirituale prin
interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice,
lingvistice ori religioase, impunerea adera rii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte
actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
pierderea ncrederii n sine, a valorii de sine si a controlului;
neglijenta personala , mai ales n privinta igienei si nutritiei;
stres ridicat si frica ducnd la declansarea unor boli psihosomatice (ulcer, migrene
etc.);
agravarea bolilor cronice (astm, boli coronariene etc.);
cresterea consumului de droguri si de alcool, mai ales n cazurile n care existau
tendinte de consum al acestora;
posibilitatea deplasa rii furiei asupra copiilor, devenind violenta la rndul sa u.
Leziuni de vechimi diferite
Leziuni neconcordante cu descrierea lor
Leziuni de aprare. Ex. faa medial sau anterioar a
antebraelor
leziuni prin comprimare
localizare preferenial la nivel cefalic sau cervical
leziuni ascunse
1. acuzarea unor dureri cronice, vizite frecvente la medic;
2. respect de sine sczut;
3. experimentarea unor episoade de violen n timpul copilriei;
4. dependen emoional fa de partenerul agresor;
5. nevoile partenerului agresor mai presus dect propriile nevoi;
6. asumarea responsabilitii pentru conduita partenerului agresor;
7. folosirea tranchilizantelor i/sau abuzul de alcool;
8. existena unor idei sau acte suicidare;
9. prezena tulburrilor de somn: insomnii, comaruri violente;
10. agitaie sever, anxietate, stare de nervozitate permanent;
11. gndire confuz, incapacitatea de a lua decizii, lips de
concentrare;
12. opinii rigide cu privire la rolul femeii i al brbatului.
1. istorie personal cu abuz n copilrie;
2. nemulumiri la locul de munc;
3. consumul de alcool sau de droguri;
4. atracia pentru arme;
5. nencredere n sine;
6. instabilitate emoional, imaturitate emoional;
7. temperament coleric;
8. atitudine critic, ironic, dominant;
9. schimbul frecvent de parteneri;
10. nvinovirea altora pentru eecurile proprii;
11. genul gelos, posesiv;
12. abiliti sczute n viaa intim, via intim agresiv;
13. opinii rigide cu privire la rolul femeii i al brbatului.

1. Dup caracteristicile generale ale agresorilor
a) persoane violente/antisociale; acest grup cuprinde indivizii
cei mai violeni din punct de vedere fizic, manipulatori i
narcisiti, predispui la consumul de alcool i droguri;
b) personaliti la limit; acest grup cuprinde indivizi cu
ataament deficitar, impulsivi, nesociabili, capricioi,
hipersensibili, care oscileaz rapid ntre indiferen i
furie;
c) persoane instabile emoional; acest grup cuprinde 25%
dintre persoanele violente i este alctuit din indivizi al
cror comportament este agresiv din punct de vedere
emoional;

2. Dup riscurile la care este supus victima
a) agresorul cu risc sczut persoana pentru care ofensa prezent
reprezint primul incident violent (confirmat de victim); nu a
abuzat emoional n antecedent, nu a avut un comportament haotic
sau disfuncional, nu a comis ofense pe perioada de separaie;
b) agresorul cu risc mediu persoana la care se regsesc mai mult
de 2 factori de risc, de exemplu: abuz asupra copiilor, separri
multiple, partener care a abandonat familia, relaii ntmpltoare
multiple, plngeri ale victimei, amenzi sau arestri pe motiv de
violen n familie, alte infraciuni n antecedent, fr prieteni;
c) agresorul cu risc nalt persoana care prezint unul dintre
urmtorii factori de risc: ofense comise n perioada separrii,
probleme medicale, arestri pe motive de violen n familie, probe
admise pe perioada arestrii, tentative de suicid sau omor, abuz de
substane n antecedent ori stri de intoxicaie atunci cnd a fost
comis agresiunea, negarea oricrei agresiuni sau infraciuni,
refuzul de a-i elibera partenerul;

3. Dup implicaiile tratamentului asociat
a) agresorii care pot fi oprii cu metode psihoeducative
legate de managementul furiei i reajustarea atitudinii
fa de diferenele de gen;
b) agresorii care au probleme psihologice serioase
(incluse fiind depresia, gndirea disfuncional i
comportamentul obsesiv-compulsiv, disfunciile
paranoice, alte disfuncii mintale serioase) i care
necesit terapie individual i de grup;
c) agresorii care au comis alte infraciuni i care ar putea
fi diagnosticai ca avnd personalitate antisocial.

1.Faza acut nemijlocit, include::
reactia nemijlocita - imediat dupa actul agresiv victima poate manifesta un comportament isteric si fobic.
Totodata , reactia fizica si emotionala poate fi att de intensa , nct victima poate fi marcata de soc si depresie.
Se evidentiaza doua tipuri principale de reactii: exprimate si controlate. n cazul stilului expresiv, n timpul
interviului victima manifesta fobii, furie, iar n cazul stilului de control, reactiile sunt dirijate si controlate,
victima se comporta de parca nu s-ar fi ntmplat nimic, emotiile reale sunt camuflate;
reactia fiziologica - dureri predominant: mini, picioare, cap, piept, dereglarea somnului (insomnii,
cosmaruri) si deregla ri ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burta , sta ri de voma , pierderea
sau diminuarea simtului gustativ);
reactia emotionala - victima se simte vinovata , njosita , rusinata , este marcata de fobie, stres, depresie si
anxietate. Tra irile emotionale variaza de la remusca ri, degradare, vinova tie, rusine, disconfort, pa na la furie,
dorinta de a se ra zbuna, ura fata de partener. Varietatea tra irilor emotionale determina modificarea frecventa
a dispozitiei;
reactia cognitiva - victimele ncearca sa se debaraseze de gndurile negative, dureroase, dar constientizeaza
ca acestea nu le dau pace. Se gndesc cum ar fi putut evita violenta, ce ar fi trebuit sa faca sau sa nu faca
pentru a nu o provoca. Se simt vinovate. Mult mai greu le este victimelor care ncearca sa si controleze, sa si
camufleze reactiile si sentimentele. n exterior ele par a fi foarte calme, de parca nu li s-ar fi ntmplat nimic,
interiorul nsa este perturbat de emotii negative. Durata acestei faze are caracter individual, de la caz la caz, ea
poate dura de la cteva zile la cteva sa pta mni.


2.Faza reorganizrii. Poate dura luni sau ani ntregi. :
schimba ri n stilul de viata - unele victime continua sa ndeplineasca obligatiile cotidiene, merg la
lucru, studii, dar se simt incapabile de a se ncadra n activitate. O alta categorie de victime aplica
alt stil de viata : prefera sa si petreaca timpul acasa , practic nu ies nica ieri, nu lucreaza . Cel mai
adesea, victima cauta ajutor la familia de origine, de la care este sigura ca va primi sustinere si n
cadrul ca reia se simte n siguranta . n alte cazuri, victimele simt nevoia de a se misca, de a pleca
undeva, de a schimba locul de trai. Probabil aceasta dorinta este generata de nevoia de a fi n
siguranta , de frica de partener si de aceea si schimba adresa si numa rul de telefon;
visurile si cosmarurile - reprezinta sindromul principal care continua sa se manifeste n perioada
de reorganizare: cosmaruri care actualizeaza actul de violenta n urma ca ruia victima a avut de
suferit (viseaza agresorul de care ncearca sa se apere, dar nu reuseste) si visuri care reflecta faza
terminala a actului de violenta (apar mai trziu: victima este cea care sa va rseste actul de violenta );
fobiile dezvoltate ca mecanism de autoapa rare - victima se teme sa ra ma na singura , sa aiba relatii
sexuale, sa se nta lneasca cu agresorul. La evaluare este necesar a se constata daca fobiile sunt
generate de realitate sau de fantezii;/
reactia complexa la violenta n familie - depresia de lunga durata , abuzul de alcool sau utilizarea
altor substante psihoactive, comportamentul suicidal sau psihopat, regresie, refuzul de a tra i o
viata normala , dorinta de a declansa conflicte familiale;
reactia slaba la violenta n familie - acest tip de reactie apare la victimele care nu vorbesc cu nimeni
despre cele ntmplate, nu si exteriorizeaza emotiile. Ca rezultat, victima se nchide n sine. De
aceea, la evaluare este necesar sa i se adreseze o serie de ntreba ri adecvate situatiei, sa i se insufle
curaj si optimism si sa se nteleaga motivele care determina o victima a violentei sa pa streze
ta cerea.

Violena n familie
(1) Dac faptele prevzute n art.
188, art. 189 i art. 193 - 195 sunt
svrite asupra unui membru de
familie, maximul special al
pedepsei prevzute de lege se
majoreaz cu o ptrime.
(2) n cazul infraciunilor
prevzute n art. 193 i art. 196
svrite asupra unui membru de
familie, aciunea penal poate fi
pus n micare i din oficiu.
mpcarea nltur rspunderea
penal
188 omorul
189 omorul calificat
193 lovirea sau alte
violene
194 vtmare corporal
195 lovire sau vtmri
cauzatoare de moarte
195 vtmarea corporal
din culp
Declaratia asupra eliminarii tuturor formelor de violen
asupra femeii, ONU in 20 Dec. 1993
Rezoluia Parlamentului European din 5 aprilie 2011
referitoare la prioritile i structura unui nou cadru al
politicii UE de combatere a violenei mpotriva femeilor
(2010/2209(INI))

Recomandarile CE 2002 privind protectia femeilor
impotriva violentei
Conventia privind combaterea violentei asupra femeii si
violentei domestice (Consiliul Europei: Conventia de la
Istanbul, 2011)
Domestic Violence against Women, Report 2010
Campanie pentru combaterea violentei impotriva femeilor
incllusiv a violentei domestice (2006-2008)

violen fizic, sexual i psihologic n familie, inclusiv
abuzurile fizice i abuzurile sexuale asupra fetelor
violene legate de dot
violuri n csnicie
mutilarea organelor genitale femeieti i alte practici tradiionale
care lezeaz integritatea corporal a femeilor,
violena n afara cstoriei i violena n contextul exploatrii
violen fizic, sexual i psihologic n afara comunitii,
inclusiv violuri, abuzuri sexuale, hruire sexual i intimidare la
locul de munc, n instituiile de nvmnt etc.,
traficul de femei i prostituia forat
acte de violen fizic, sexual i psihologic svrite de stat sau
comise cu acordul acestuia, violen sexual i psihologic,
indiferent unde apare ea
Stabilete normele directoare pentru politicile cadru
ale UE referitoare la combaterea violenei mpotriva
femeilor

Adoptat de Consiliul Europei n 2011
Scopuri:
Tratat de drepturile omului cu specificitate pentru persoanele de
sex feminin
Prima legislaie obligatorie, pan-European, care s implementeze
standarde de prevenie i combatere a VD i VAW
Dorete s creeze o Europ n care s nu existe VD/VAW prin
definirea unui set de inte specifice, respectiv:
Protecia persoanelor de sex feminin, precum i prevenia, judecarea i
eliminarea VAW
Eliminarea tuturor formelor de discriminare mpotriva femeilor,
promovarea egalitii de facto ntre sexe,
Realizarea unui framework extensiv cu rolul de a proteja i asista
victimele
Promovarea cooperrii internaionale
Adoptarea unei abordri integrate de ctre toi actorii relevani
Definete urmtoarele tipuri de VD:
Psihologic (art 33)
Hruire (art 34)
Fizic (Art 35)
Sexual, inclusiv viol (Art36)
Cstorii forate (Art 37)
Mutilarea genital feminin (Art 38)
Avortul i sterilizarea forat (Art 39)
Hruirea sexual (Art 40)


Egalitatea de sexe i non-discriminarea
Implementarea de msuri active care s foreze
obinerea unei egaliti de facto ntre sexe
Condamnarea oricror forme de discriminarea mpotriva
femeilor, prin:
Norme legislative (optim constituionale) care s
reglementeze acest prinvipiu
Interzicerea discriminrii mpotriva femeilor, cu
sancionarea celor ce nu o respect
Abolirea normelor legislative ce discrimineaz mpotriva
femeilor
Prevenirea VAW prin promovarea de modificri n
atitudini i practici curente
Introduce norme specifice referitoare la eliminarea
stereotipurilor individuale i instituionale care se afl la
rdcia VAW
Stabilete principiul diligenei necesare statul este
responsabil pentru VAW generat att de autoritile
publice ct i de persoanele fizice sau juridice private

Metode de combatere:
Prevenie
Training pentru profesioniti cu scopul de a lucra cu victimele VD
Campanii de cretere a gradului de contientizare a fenomenului
Luarea de msuri care s promoveze egalitatea ntre sexe i
rezoluia non-violent a conflictelor interpersonale
Tratamente pentru agresori
Colaborare cu ONG-urile
Implicarea mass-media i a sectorului privat
Protecie
Posibilitatea de a obliga agresorul s prseasc locuina
Acces la informaiile necesare
Adposturi n numr suficient i suficient de uor accesibile
Telefoane naionale, gratuite, disponibile 24h
Implementarea unor centre accesibile pentru crize generate de
violuri sau alte tipuri de violen sexual
Urmrire penal (Prosecution)
Includerea n Codul Penal a tuturor formelor de violen
Implementarea de proceduri juridice care s respecte
drepturile victimelor i care s evite victimizarea
secundar
Politici integrate
Lupta mpotriva VD necesit conlucrarea tutoror
actorilor implicai
Monitorizare
Raportri ctre o unitate numit GREVIO
Pe baza raportrilor modificri la modul de
implementare a Conveniei