1

Definiie:
Din punct de vedere etimologic, cuvantul schizofrenie provin din skhizein = a
despica, a rupe, a scinda + phren = suflet, spirit.
In manualul de diagnostic i statistica a tulburarilor mentale DSM IV, schizofrenia
este definita ca o
!Tulburare mintala care dureaza cel putin ase luni i presupune pentru cel
putin o luna existenta unei stari de boala (adica existenta a doua sau mai multe
simptome dintre urmatoarele:
1. idei delirante,
2. halucinatii,
. dezor!anizarea !indirii si "orbirii,
#. comportament profund dezor!anizat sau catatonic,
$. simptome ne!ati"e!.
%chizofrenia & este o boala mintal' din cate!oria psihozelor endo!ene cu
etiolo!ie necunoscut', multifactorial', cu e"oluie cronic', pro!nostic !ra", se
manifest' cu disocierea proceselor psihice i duce la dezadaptare social'.
(storic:
Esquirol Idioie ctigat
1838
Morel Demen precoce
1857
Hecker Hebefrenia
1871
Kahlbaum Catatonia
1874
Emil Kraepelin Dementia Praecox
1896
E. Bleuler Schizofrenie
1911
1
2
)pidemiolo!ie:
". Se #nt$lnete #n popula%ie cu o frecven%a de "&",' (.
). Inciden%a cazurilor noi ale schizofreniei este de "*&)* persoane la "**.*** anual
+. ,revalen%a scizofreniei este de apro-imativ +** la "**.*** anual
.. /$rba%ii i femeiile prezint0 risc egal de dezvoltare a schizofrniei, 1aportul barba%i 2
femei = ", doar la b$rba%i debutul bolii este cu la +&. ani mai devreme dec0t la
femei.
'. Debutul ma3oritar Intre )*&+' de ani. V$rsta de instalare a schizofreniei este de
"'&)' ani pentru b0rba%i i )'&+* ani pentru femei. 4 doua perioda critic0 pentru
femei este c0tre .* de ani.
5. 4re o rata de suicid de "* (.
)tiolo!ie *n ipoteze:
Mecanismele de producere a bolii raman necunoscute. ,osibil o
hetero!enitate etiolo!ica 6sunt implicati factori biologici, biochimici, genetici, de
mediu etc.7.
". +actorul ereditar & predispozi%ie genetic0. Incinden%a schizofreniei printre gemenii
monozigo%i #n literatur0 este p$n0 la 8* (9 fra%ii sau surorile bolnavului de
schizofrenie au riscul genetic de manifestare a bolii #n 3ur de '&"5 (, iar copiii &
de la :( la "5 ( .;n cazul ambilor p0rin i cu schizofrenie riscul este de .*&5* ( .;n
func ie de structura de personalitate predomin0 tipul schizoid, anancast, paranoic,
e-ploziv care predomin0 la acesti pacien i sau rude.
). +actorul endocrin & sch poate debut0 #n perioad0 de pubertate, postpartum sau
climacterie.
+. +actorul dizonto!enetic & hipo-ia intra& i perinatal0 crete probabilitatea de a
dezvolta sch de . ori, complica%iile obsetriciale <resc riscul de dezvoltare a sch cu
)* ( 6traume #n timpul naterii sunt legate de apai%ia modific0rilor patologice
pronun%ate = atrofie cerebral0. Ipoteza dizontogenetic0 e-plic0 nedezvoltarea
celular0 care apare ca rezultat al factorilor e-terni 6 infec ii virotice, stresul,
complica ii la interven ii obstetrice7 dar i al defectelor genetice care codific0
dezvoltarea neuronal0.
2
3
.. +actorul psiholo!ic & factorii psihogeni nu pot fi considera%i principali in etiologia
sch, dar ei 3oac0 un rol important #n declanarea procesului schizofren.
'. +actorul biolo!ic & se refer0 la implicarea neuromediatorilor #n patogeneza
schizofreniei a dopaminei, noradrenalinei, serotoninei, acetilcolinei, glutamatului i
a unor neuropeptide.

,ato!eneza:
1. Teoria dopaminer!ic': ;n schizofrenie se constat0 disfunc ionalitatea structurilor
dopaminice = cre terea activit0 ii dopaminice #n structurile mezolimbice i sc0derea
#n structurile mezocorticale. /locarea receptorilor D) cu a3utorul neurolepticelor
amelioreaz0 starea pacien ilor
2. Teoria serotoner!ic' & surplusul de serotonin0 poate fi cauza simptomelor pozitive
sau negative din schizofrenie prin influen a asupra neuronilor dopaminici.
. Teoria noradrener!ic' & prin disfunc ionalitatea noradrenergic0 se e-plic0
simptomele deficitare din schizofrenie ca sc0derea poten ialului energetic,
anhedonia 6 lipsa capacit0 ii de a avea senza ia de pl0cere7.
#. Teoria !lutamater!ic' & glutamatul este un neurotransmi 0tor activant din sistemul
nervos central, care prin intermediul receptorilor >MD4 pot inhiba activitatea
neuronilor dopaminici.
$. Teoria de autointoxicare & este o ipoteza care relateaz0 cre terea metabolismului
dopaminei #n creier cu apari ia radicalilor liberi care prezint0 to-icitate i provoac0
apoptoza celulelor nervoase.
-. Teoria imunolo!ic' & e-plic0 apari ia anticorpilor neuronali #n baza unor procese
autoimune #n schizofrenie.
.linica schizofreniei.
Simptomele schizofeniei au un caracter polimorf i depind de stadiul, forma i evolu%ia
maladiei. Schizofrenia este o boala comple-a care nu are o singura trasatura definitorie, cu
multiple simptome caracteristice din domenii
cognitie,
volitie
emotie,
3
4
personalitate,
activitate motorie.
,rincipala trasatura clinica a schizofreniei este poate aceea ca psihismul pacientului
pare rupt, fragmentat, disociat.

%imptomele schizofreniei pot fi subdi"izate *n !rupuri de simptome polare:
". ,oziti"e distorsiuni sau e-agerari ale functiilor normale9
). /e!ati"e: diminuarea func%iilor normale.
4
5
Importanta simptomelor negative consta in faptul ca ele deterioreaza capacitatea
pacientului de a functiona zilnic s0 aiba un serviciu, s0 frecventeze coala, sa&i formeze
prietenii, s0 aib0 relatii intime familiale.
sihopa!olo"ie "enerala#
1.Tulburari ale gindirii:Atit a continutului (delir, neologizme,
simbolism, idei de referinta,saracie a continutului) cit si a
formei gindirii(de.ex.deraieri, slabire a asociatiilor, rationament
sau ideatie sterila, discordan a gndirii # rupturi, incoerenta,
tangentialitate, paralogie, globalizare, ambitendinta,
blocari(sperrung),goluri in cap, ,ot fi tulbur0ri de fluiditate a gandirii
manifestate prin .mentism , !ebigera ia, perseveratia
2.Tulbperceptie" iluzii,pseudo#alucinatii auditi!e, uneori
olfacti!e si tactile
3,Sfera afecti!a"racire emotionala, afect
paradoxal,plat,tocit,extrem de
labil,inadec!at,carag#ios,ambi!alenta,
4.Sfera !oliti!a"$iminuarea asa numitului potential
energetic,pulsiuni sau moti!atii inadc!ate, ambi!alenta
5
%
marcata, ambitendinta, inatentie, abulie, negli&area ingri&irii
corporale
5."unctionarea interper#onala'$e(citara(de ex.retragere
sociala si detasare emotionala, agresi!itate, negati!izm,
inadec!are sexuala, si unul din cele de baza si cele mai
speci(ce' au!i$m.
Tulbur'ri de memorie. >u sunt specifice pentru schizofrene
Tulbur'ri de contiin'.>u sunt specifice pentru schizofrenie. ;n genereal,
simptomatologia #n schizofrenie se manifest0 pe fundal de contiin%0 clar0. Doar la forma
catatonic0 pot s0 apar0 tulbur0ri de contiin%0 de tip oneiroid sau amentiv.
0n tabloul clinic deosebim:
1. %imptome fundamentale (poziti"e i ne!ati"e1, de disociere a personalit'ii
(dere!l'ri ale procesului asociati", alterarea funciilor "oliti"e, autism,
ambi"alena1.
& De exemplu clinica schizofreniei conform defini iei lui 2leuler, care a introdus
no iunea de schizofrenie const' din re!ula celor - 3 43 ( simptomele fundamentale
ale lui 2leuler1 i anume:
11 Tulbur'ri ale afecti"it'ii (afecti"itate tocita1& se manifest0 prin r0ceala
afectiv0, ambivalen 0 afectiv0
21 Tulbur'ri asociati"e (asosiaii patolo!ice1 & dereglarea ritmului asociativ, bloca3 sau
accelerare a ritmului ideator, discordan a idea iei
1 4utismul & simptom de izolare l0untric0, deta are de realitate, aflarea #ntr&o lume
proprie l0untric0 a pacientului
#1 4mbi"alena & prezen%a a unori g0nduri, senza%ii cu con%inut contradictoriu
$1 4bulie
-1 4tentie tulburata.
%
)
%imptome de prim ran! in %ch: Criterii ICD$%&
& )coul !'ndirii 6 pacientul percepe ecoul propriilor g$nduri7
& (nseria !'ndirii 6 senza ia relatat0 de pacient c0 cineva i&ar introduce din e-terior
g$ndurile avute 7
& ,enetrarea !5ndirii 6 se refer0 la senza ia c0 propriile g$nduri sunt citite de cei din
3ur7
& +urtul !'ndirii 6 senza ia c0 propriile g$nduri sunt e-trase f0r0 voia pacientului din
cap 7
& %imptome de automatism mintal 6g$ndurile, mi c0rile sau senza iile pacientului sunt
percepute ca diri3ate din e-terior 7
& 6alucinaii auditi"e 6?voci@, care se adreseaz0 pacientului la persoana a treia, #i
comenteaz0 sau ordon0 ac%iunile 7
%imptome accesorii (poziti"e i ne!ati"e1, care complecteaz0 simptomele
fundamentale, au un caracter instabil 6ideile delirante, simptomele catatonice
.lasificarea schizofreniei
Dup' clasificarea internaional' (.D718 deosebim:
A )*.* SBh paranoid0
A )*." SBh hebefren0
A )*.) SBh cataton0
A )*.+ SBh nediferentiat0
A )*.5 SBh simpl0
A )*.C alte forme 6sch cenestopat0, ipocondriac0, febril0, rezidual07
)
*
A )*.8 SBh nespecificat0 6propfschizofrenie)

Modalitatea evolutiva(tipurile de evolutie)

1. .ontinu'.
2. )pisodic', cu deficit pro!resi" (pro!redienta in accese1
. )pisodic', cu deficit stabil. (pro!redienta in accese1
#. )pisodic', remitenta (remitenta1
+orma paranoid'.
Dste cea mai frecvent0 forma de schizofrenie i se caracterizeaz0 prin dominarea
fenomenelor delirante care sunt precedate, asociate sau urmate de fenomene halucinatorii.
Debuteaz0 ca regul0 la v0rst0 de )'&.' de ani, dar poate s0 se declaneze i mai timpuriu,
la adolescen%a. ;n evolu%ia bolii deosebim trei etape = paranoial0, paranoid0 i parafren0.
)tapa paranoial' cu debutul bolii are o durat0 de "*&"' ani. Ea bolnavi se
constat0 tulbur0ri pseudoneurotice 6aseman0toare nevrozelor7, psihopatiforme 6 cu
tulburari de comportament7 sau afective.
Sindromul paranoic6paranoial = reprezint0 o stare psihopatologic0 cu monodelir
sistematizat cu #nc0rc0tur0 afectiv0, con%inut, fabula aparent veridice , f0r0 tulbur0ri de
percep%ie asociate. ,acien%ii sunt activi pentru realizarea ideilor sale. Ba con%inut tematic
predomin0 urm0toarele
& delirul de inven%ie, delirul de gelozie, delirul ipohodric , delirul cverulent 6 peti%ii
repetate catre organele de stat, 3udec0torii pentru probleme minore7. Mai rar delir de
relatie,si cel erotomanic.
& )tapa paranoida
Fdat0 cu evolu%ia etapei paranoice con%inutul devine mai amorf, mai variat, cu
mai multe tematici delirante 6 de persecu%ie, rela%ie, otr0vire, influen%07 . Ea aceast0 etapa
*
+
se asociaz0 frecvent tulbur0rile de percep%ie sub form0 de halucina%ii, preponderent
auditive.
& )tapa parafrena
;n a treia etapa apar primele simptome de aa numit defect psihic 6 demen%a
schizofren0 7, are loc o transformare a ideilor delirante #ntr&un sindrom parafrenic&
con%inutul delirului are un carater mistic9 religios, idei de grandoare fantastice, cu
supraevaluarea propriilor capacit0%i.
.oncluzie: ,entru forma paranoid' sunt caracteristic:
". ,redominan%a simptomelor halucinator&delirante
). ;nceput relativ t$rziu
+. Simptome deficitare 6 aplatizare afectiv0, autism, detaare social07 mai pu%ine
.. Bomportament agresiv, an-ietate, tensionare afectiv0.
%chizofrenia hebefren'.
4 fost descris0 de Ghalbaum i HecIer. Debuteaz0 la "5&": ani. Dtapa ini%ial0 de
scurt0 durat0 ",'&) ani. 4ceasta forma c"inica se caracterizeaza printr&o dezorganizare
ideativa i comportamenta. Ini%ial se observ0 diferite schimb0ri de comportament.
/olnavii devin emo%ional reci fa%0 de p0rin%i, cei apropia%i, sunt negli3en%i, murdari, nu se
spala. Jlterior apare starea e-cita%ie psihomotorie cu e-presii patetice, euforii, r0s
neadecvat, grimase bizare, irascibilitate, neologisme, e-cita%ie se-ual0, maneriism,
comportamentul pueril, reac%ii impulsive, agresivitate, idei delirante rudimentare de
persecu%ie, de otr0vire, de influen%0, hipocondriace, discordan%0 ideatorie , halucina%ii
auditive elementare. Koate aceste simptome formeaz0 un simdrom de agita%ie hebefren0,
care are multe elemente catatonice cu tulbur0ri d vorbire 6incoeren%a, verbigera%ii7. Sub
aspectul continutului comunicarii, el folosete cuvinte noi neologisme active & cuvinte din
alte limbi sau neologisme pasive & folosirea de cuvinte auzite, unde continuiul nu&i este
cunoscut pentru bolnav. Bleuler consider0 c0 forma hebefren0 este ?oala cea mare in care
sunt aruncate formele care nu pot fi plasate in cele trei@. Aorma hebefren0 are dinamic0
continu0, cu prognostic nefavorabil cu tendin%0 spre o demen%0 schizofren0 profund0 peste
)&. ani.
.oncluzie: ,entru forma hebefren' sunt caracteristic:
". Bomportament dezorganizat i deviant
+
1,
). Dezinhibi%ie psihocomportamental0
+. 4spect e-terior bizar
.. Dezorganizare ideatorie
5. Debut #n copil0rie sau adolescen%0 cu aplatizare afectiv0, tulbur0ri de
comportament, manierisme i comportament pueril #n general
%chizofrenia cataton'.
4 fost descris0 Gahlbaum. ;n perioda prodromal0 se constat0 astenie,
hipocondrie, tendin%0 de autoizolare, triste%e sau apatie i s0r0cirea afectiv0. Debuteaz0
la v$rst$ de "8&+' ani, mai frecvent p0n$ la )* ani brusc sub forma de
1. excitaie catatonic',
2. stupoare catatonic'
. sucesiunea lor
%indromul de excitaie catatonic' se caracterizeaz' prin excitaie psihomotorie i
incoerena !5ndirii, labilitate afecti"a exa!erata ( de la manie la disforie1 cu
a!resi"itate1, impulsi"itate, stereotipii , manierisme, paramimie.
4sociat se pot constata
& ecopraxie & repetarea mic0rilor celor din 3ur
& ecolalie & repetarea cuvintelor celor din 3ur
& ecomimie = repetarea mimicii
Discordan%a ideatorie se manifest0 prin construc%ia gramatical0 corect0 a frazelor , dar fara
legatura logica. Jneori agitatia psihomotorie se limiteaza numai la cea verbala.
%tupoarea catatonic' se manifest' prin:
& lipsa activit0%ii motorii
& poza embrionara
& mutism
& negativism pasiv
& fle-ibilitate ceroas0, care consta #n p0strarea timp indelungat a unei pozi%ii anumite 6 e-.
m0n0 ridicat07
1,
11
& Konus muscular crescut
& Simptomul pernei de aer 6 Dupre 7 6 dup0 e-tragerea pernei de sub cap pacientul ram$ne
cu capul #n aceeai pozi%ie 7
& 4mimie, paramimie
& 1efle-e patologice
,acientul este inhibat, st0 #ntr&o pozi%ie nemicat,adeseori #n pozi%ie embrionar0 zile sau
s0pt0m$ni, nu reac%ioneaz0 la adres0ri. Se deosebesc + tipuri 6stadii7 de stupoare
". Stupoare cu fle-ibilitate ceroas0
). Stupoare cu negativism
+. Stupoare cu #ncordare muscular0
Jneori la bolnavi apar simptome impulsive c$nd bolnavul, #ndeosebi noaptea se scoal0,
umbl0 prin salon, poate s0 loveasc0 cei din 3ur, dup0 care se culc0.
-atatonia poate e!alua pe fundal de constiinta lucida sau
tulburata de tip oneroid sau amenti!

.oncluzii: pentru forma cataton' sunt tipice :
". Kulbur0ri motorii dominante
). 4gita%ia i stupoarea se pot scimba reciproc
+. ,ot avea loc tulbur0ri de contiin%0 6 amentive sau oneiroide7
Sch febril0 6hiperto-ic0, mortala 1& poate fi apreciat' ca o manifestare aparte a formei
catatonice. 4re e"oluie mali!n' i pronostic nefa"orabil. %imptomul de baz' &
febra 97#1 !r . .elsius, tahicardie, tulbur'ri "e!etati"e, schimb'ri trofice
cutanate & echimoze.
%imptomele psihice sunt de natur' psihotic' i anume : simptome catatonice cu
tulbur'ri de contiin' de tip oneiroid, dezorientare *n timp i spaiu, a!itaie
sau stupoare catatonic', posibil idei delirante de influen', relaie. %pecific
pentru aceast' form' este disocierea puls & temperatur' ( temperatura poate fi
:, iar ,% 12871#8 b5t5i minut.1.;a fel in"ersia temperaturii ( dimineaa febra
poate fi mai mare dec5t seara. In lipsa asistentei adecvate )xitus ;etalis
Terapia electrocon"ulsi"a,chlorpromazin.
11
12
%chizofrenia forma simpl'.
4 fost descrid0 de Ftodin. Debuteaz0 la v0rsta "C&)' de ani, lent cu simptomatologie
pseudoneuvrotic0, adeseori de tip astenic insomnie, fatigabilitate psihic, iritabilitate,
cefalee,si asa numita@ cadere a potentialui energetic@.
;n debutul bolii la unii bolnavi se observ0 deregl0ri specifice pentru aceast0 form0 =
sindrom de intoxicare metafizic & interesul patologic i neproductiv pentru psihologie,
parapsihologie, filosofie, istorie, medicina, astronomie sau religie. ,acien%ii
contientizeaz0 schimb0rile ciudate care se #nt$mpl0, fapt pentru care #ncep adeseori a
consuma alcool, droguri sau alte metode pentru a&i stimula activitatea.
Jlterior apar simptomul principal = apato&abulic, cu pierderea intereselor fa%0 de
cei din 3ur, senza%ia c0 sunt @chiriai in propria familie@. Dlevii sau studen%ii
abandoneaz0 studiile, anga3a%ii = serviciul , se pierde interesul pentru cei din 3ur, devin
inactivi sau apar preocup0ri bizare.
Baracteistic pentru aceast0 form0 este dereglarea aten%iei cu dificult0%i de concentrare. 4lt
simptom evident este tulburarea procesului ideator care devine haotic, apare senza%ia de
?gol #n creier@, flu- necontrolabil de g$nduri, bara3 ideator . ,ierderea contactului cu
realitatea cand pacientul nu cunoate vecinul de pat sau medicul curant demonstreaz0
gradul de dezadaptare social0.
.oncluzii pentru forma simpl' sunt caracteristic:
1. ;n debut = astenie cu simptomatologie pseudonevrotic0, sc0derea poten%ialului
energetic, simptomatologie psihopatiforma
2. 4ceasta forma clinica de schizofrenie nu se distinge printr&un element clinic
semnificativ, caracteristic, ci printr&o gama larga de simptome negative
& scadere a capacita%ii voli%ionale9
& scadere a capacitatii de rezonan%a afectiva9
& scadere pana la anulare a functionalita%ii profesionale i sociale9
& anumita detaare9
& insingurare, izolare9 un comportament autist.
+. 4deseori sindrom de into-ica%ie metafizic0.
.. Simptomatologie apato&abulic0.
'. Kulbur0ri asociative = g$ndire haotic0, mentism, senza%ia de gol #n creier, deregl0ri de
aten%ie.
12
13
%chizofrenia nedifereniat'
= are trasaturi comune pentru diferite forme de schizofrenie. Schizofrenia nediferen%iat0
desemneaza #n general o categorie care cuprinde indivizii ce nu pot fi plasa%i #n niciuna din
categoriile precedente sau care intrunesc criterii pentru mai mult decat o singura forma
clinica.
%chizofrenie rezidual'
4ceasta form presupune ca a e-istat #n trecut cel putin un episode acut de schizofrenie,
dar tabloul clinic actual nu prezinta simptome psihotice pozitive notabile. 4pare o
retragere sociala marcata, aplatizarea afectului, abulie. %ch rezidual' & este un stadiu
cronic al sch cu simptome ne!ati"e ire"ersibile:
7 lentoare psihomotorie
7 hipoactivitate
7 tocire afectiv0
7 pasivitate, necomunicare
7 o adaptare social0 sc0zut0

Dia!nostic diferenial al schizofreniei:
1. Kulburare schizotipal0
2. Kulburare schizoafectiv0
. Kulbarare afectiv0
#. Kulburare psihotic0 acut0 polimorf0
5. Kulburare delirant0
-. Kulburare de personalitate
13
14
Tratament:
Kratamentul multidimensional reunete mi3loacele
medicamentoase,
psihoterapeutice
socioterapeutice.
Kratamentul medicamentos reprezint0 un relativ progres, de la introducerea
lui #n anii "8'* 6Lean DelaM i ,. DeniIer, "8')7. ,rimele medicamente folosite
apar%in clasei de antipsihotice >euroleptice, preparate cu ac%iune #n principal anti&
dopaminergic0. Medicamentele se administreaz0 at$t #n faza acut0, c$t i in faza de
remisie par%ial0 sau total0 sub form0 de tablete sau de in3ec%ii !depozit! pentru
prevenirea recidivelor. ;n ultimii ani au ap0rut antipsihoticele de nou0 genera%ie sau
antipsihotice !atipice!, care au o serie de avanta3e 6efecte secundare mai reduse,
influen%eaz0 i simptomele negative7. ,rimele antipsihotice descoperite, numite si
antipsihotice tipice (clasice1 sunt reprezentate de 6aloperidol,
.lorpromazina(4minazin1,Tioridazina(%onopax1, Trifluoperazina(Triftazin,
%telazin1. Din pacate, acestea sunt insotite de o serie de efecte adverse
e-trapiramidale la peste :*( din pacienti. 4ntipsihoticele noi, numite si atipice
sunt mult mai rar insotite de efecte secundare e-trapiramidale. 4ceste antipsihotice
noi sunt reprezentate de <;4/=4,(/4, >(%,)>(D</4 (>ispolept, >ileptid1,
?@)T(4,(/4(%eroc"el1, =(,>4=(D</4, 4A(%@;,(>(D (Solian),
.;<=4,(/4 (;eponex. 4zaleptin1. (/B)C4 .4ntipsihoticele noi sunt foarte
eficiente atat asupra simptomelor pozitive cat si negative.
,sihoterapia. ;n centrul mi3loacelor folosite st0 terapia suportiv0 a
pacientului, dar i a membrilor de familie, pentru a se putea ob%ine o cooperare
necesar0 #n tot decursul tratamentului medicamentos.
%ocioterapia M0suri la locul de munc0 i #n familie, terapie ocupa%ional0,
m0suri reabilitative.
Terapiile de soc:
Terapia con"ulsi"ant' electric' & KBD 6Dlectrooc Berletti i /ini, "8+C7
%erapia con&ulsi&'. A fost introdus. /n anul 1+35 de 0eduna. 1e
aplica cu a&utorul camforului sau cardiazolu'lui /n doze mari. 2n
1+3+ 3ini 4i 5encetti au /nlocuit preparatele con!ulsi!ante cu 4ocul
electric, care e destul de e(cace /n st.rile depresi!e cu tendin6. la
suicid, cu refuz alimentar, /n in#ibi6ia catatonic., /n st.rile obsesi!'
fobice, #alucinoz.. 1e recomand. aplicarea de la 5 p7n. la 1,
4ocuri electrice.
14
15
(nsulinoterapie Boma hipoglicemic0 cu insulin0 6SaIel, "8++7,
4tropinoterapia,come atropinice.
(chi$o)renia *a copii
8eferitor la existen6a sc#izofreniei la copii sunt mai multe p.reri. 9nii
psi#iatri, mai ales francezi, contest. posibilitatea dez!olt.rii
sc#izofreniei la copii. Al6ii nu !.d nimic comun /ntre sc#izofrenia la copii
4i sc#izofrenia la adul6i 4i o consider. desinest.t.toare. Al treilea grup
de psi#iatri neag. existen6a sc#izofreniei la copii ca unitate nozologic. :
4i !orbesc despre ni4te reac6ii sc#izoforme la ac6iunea diferitelor noxe.
;rimele descrieri ale sc#izofreniei la copii au ap.rut /n secolul al <l<'lea
sub denumirea de =demen6. cataleptic.>, =idio6ie acut.>, =paranoie
acut.>, iar $anilo, /n 1*+%, a,descris catatonia la un copil de 14 ani (5.
;redescu, Psihiatria).
-lasi(carea detaliat. a sc#izofreniei la copii, din punct de !edere al
formei 4i e!olu6iei, o g.sim la ?" 1u#are!a. @a indic. urm.toarele
forme" 1. forma simpl.A 2. forma catato'nic.A 3. forma #ebefrenic.A 4.
forma paranoid.A 5. forma depresi!'paranoid.A %. forma ipo#ondric.A ).
forma ne!rotic..
$in punct de !edere e!oluti!, 1u#are!a deosebe4te forme cu debut
insidios 4i e!olu6ie lent. progresi!., forme cu debut brusc 4i e!olu6ie
remitent. 4i forme intermediare cu debut subacut 4i e!olu6ie
progresi!..
Schizofrenia la copii are o e!oluie atipic' cu o #impto$
matologie polimorf' fragmentar' fru#t' care nu
permite' mai ale# la o !r#t mic' de a o cla#i(ca )ntr$
o form oarecare Caracteri#tice pentru #chizofrenia la
copii #unt #trile de fric' tulburrile p#ihomotorii i
!erbale a#ociate cu #tereotipii' halucinaii !izuale' o
fantezie patologic #tereotip de tip delirant'
fenomene de deper#onalizare *a adole#ceni #unt
caracteri#tice anorexia' di#morfofobia' intoxicaia
(lozo(c' fenomenele hebefrenice cu tulburri de com$
portament.
15
1%
+orma in)an!il' propriu,$is'. Are un debut insidios, o e!olu6ie
lent., progresi!.. Apare la !7rsta de 3B5 ani. 1e /nt7lne4te /n *B12C
din cazuri. -aracteristic pentru aceast. form. este sindromul Danner,
care se manifest. printr'un autism se!er. -opiii sunt timizi, apatici,
necomunicati!i. 1e obser!. o adinamie cu mi4c.ri ne/ndem7natice,
stereotipe. -opiii /nceteaz. s. mai participe la &ocurile colecti!e, se
izoleaz., de!in indiferen6i fa6. de cei din &ur. Eocul lor cap.t. un aspect
stereotipic, perse!erati!, monoton. File /ntregi se pot &uca cu unul 4i
acela4i obiect, /n!7rtindu'1 /n m7ini sau mi4c7ndu'1 dintr'un loc /n altul.
-u /ncetul apar deregl.ri psi#omotorii 4i de !orbire. 3olna!ii de!in
impulsi!i, /n comportament apar manierismele, stereotipiile, st.rile de
stupoare tranzitorie, mutism, !erbigera6ie, ecolalie, ecopra'xie,
incoeren6. a !orbirii. 1e semnaleaz. o /nt7rziere /n dez!oltarea (zic. 4i
psi#ic.. $estul de repede apare un defect al personalit.6ii de tip
oligofren, cu deregl.ri de limba& 4i comportament.
2n perioada 4colar. copiii se adapteaz. greu, au insuccese la /n!.6.tur.,
sunt retra4i, nu contacteaz. cu ceilal6i copii, !orbesc singuri. 2n
perioadele de acutizare apar st.ri anxioase, #alucina6iG 4i idei delirante
fragmentare.
(chi$o)renia cu e&olu-ie len!'. @ste cea m7i frec!ent. form.
(aproape 5,C)' Are un debut lent, impre!izibilA uneori nu se poate
stabili /nceputul bolii, deoarece alter.rile comportamentului sau alte
fenomene sunt tratate ca parti'
cularit.6i de caracter. -aracteristice pentru aceast. form. sunt
simptornele negati!e. 2n prim'plan se situeaz. autismul cu sc.derea
afecti!it.6ii, indiferen6a fa6. de mediul ambiant, fantezia autistic.. Apar
tulbur.ri de g7ndire cu sus'ceptibilitate
r
Hst.ri obsesi!e, anxioase,
deregI.ri psi#omotorii cu un caracter stereotipic, uneori fenomene
impulsi!e. 2n aceast. etap. tabloul clinic este destul de polimorf. $e
aceea este di(cil. determinarea formei de sc#izofrenie.
2n dinamic. are loc o transformare a simptomatologiei bolii. Ja unii
bolna!i se instaleaz. un sindrom ne!rotiform sau psi#opatiform cu st.ri
obsesi!e, fantezii autistice, pasiuni patologice, fenomene #ebefrenice
e!idente /n comportament. Aceast. !ariant. e cea mai frec!ent.. 2n
alte cazuri simptomatologia este mai intens., cu st.ri anxioase, ce'
nestopatii, cu idei ipo#ondrice, un sindrom #alucinator pa'ranoid
fragmentar, fenomene catatonice cu o incoeren6. a g7ndirii. 2n perioada
1%
1)
pubertal. la ace4ti bolna!i apar fenomene de derealizare 4i
depersonalizare, dismorfofobia, anorexia.
+orma pro"re.ien!' /paranoi.'0. 1e /nt7lne4te destul de rar,
se manifest. prin tulbur.ri delirante 4i #alucinatorii a!7nd un caracter
fragmentar 4i rudimentar. Aceste alter.ri psi#ice sunt destul de
constante f.r. tendin6. de complexitate. @!olu6ia este periodic.,
progresi!..
Ja !7rsta adolescen6ei sc#izofrenia se /nt7lne4te mai des, are multe
aspecte comune cu sc#izofrenia la adul6i, poate ( manifestat. /ntr'o
form. clinic. oarecare. Ja aceas!' !7rst., spre deosebire de maturi,
mai frec!ent se obser!. fenomene #ebefrenice.
Diagnostic diferenial al schizofreniei
Tulburare schizotipal
Tulburare schizoafectiv
Tulburare psihotic acut polimorf
Tulburare delirant
Tulburare de personalitate schizoida Tulburare de personalitate paranoida
Tulbarare afectiv

1)