Sunteți pe pagina 1din 9

Masele plastice - POLIETILENA, POLIPROPILENA, POLISTIRENUL,

MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE


Masele plastice
Se numesc mase plastice materialele pr!use pe "a#a !e plimeri, capa"ile !e a
capata la incal#ire $rma ce li se !a si !e a pastra !upa racire% Dupa cantitatea in
care se pr!uc ele cupa primul lc printre materialele plimere% Ele se
caracteri#ea#a printr- re#istenta mecanica mare, !ensitate mica, sta"ilitate c&imica
inalta, prprietati termi#lante si electri#lante etc% Masele plastice se $a"rica !in
materii prime usr accesi"ile, !in ele pt ' cn$ectinate usr cele mai $elurite
article% Tate aceste a(anta)e au !eterminat utili#area lr in !i(ersele ramuri ale
ecnmiei natinale si ale te&nicii, in (iata !e tate #ilele%
Aprape tate masele plastice cntin, in a$ara !e plimeri *!enumiti a!esea rasini+,
cmpnenti care le cn$era anumite calitati, su"stanta plimera ser(este intre ele in
calitate !e liant% O masa plastica este cnstituita !in materialul de implutura * $aina
!e lemn, teseturi,a#"est, '"re !e sticla s%a%+, care ii re!uc cstul si ii im"unatatesc
prprietatile mecanice, plastifanti* !e e-emplu esteri cu punctual !e 'er"ere inalt+,
care le spresc elasticitatea, le re!uc $ra.ilitatea, stabilizatori *anti-i!anti,
$tsta"ili#atri+, care cntri"uie la pastrarea prprietatilr maselr plastice in timpul
prceselr !e prelucrare si in timpul utili#arii, clranti, care le !au cularea necesara,
si alte su"stante%
Pentru a ne cmprta crect cu masele pastice, tre"uie sa stim !in ce $el !e plimeri
au $st pr!use ele / termplastici sau termreacti(i%
Plimerii termoplastici* !e e-emplu plietilena+ la incal#ire !e(in mi si in aceasta
stare isi sc&im"a usr $rma% La racire ele !in nu se sli!i'ca si isi pastrea#a $rma
capatata% Fiin! !in nu incal#ite, ele iarasi !e(in mi, pt capata nua $rma si tt
asa mai !eparte% Din plimerii termplastici pt ' $rmate prin incal#ire si presiune
!i$erite article care in ca# !e necesitate pt ' !in nu supuse aceluias m! !e
prelucrare%
Plimerii termoreactivi la incal#ire !e(in plastici, api isi pier! plasticitatea !e(inin!
ne$u#i"ili si inslu"ili, !earece intre macrmleculele lr au lc interactiuni c&imice,
$rmin!u-se structura tri!imensinala * ca in ca#ul (ulcani#arii cauciucului+% Un
ast$el !e material nu mai pate ' supus prelucrarii a !ua ara0 el a capatat
structura spatiala si si-a pier!ut plasticitatea / prprietate necesara pentru acest
scp% 1m e-amina in cntinuare cele mai raspin!ite $eluri !e mase plastice%
POLIETILENA
Amestecul !e cm"inatii r.an-aluminice si tetraclrura !e titan catali#ea#a
plimeri#area etilenei la presiuni )ase% Pana la acea !ata, plietilena se "tinea
numai prin plimeri#area ra!icalica la presiuni !e r!inul catr(a mii sau c&iar #eci !e
mii !e atms$ere *2333-43%333+ atms$ere, cn!ucan! la asa numita plietilena !e
presiune inalta si $arte inalta sau plietilena !e !ensitate )asa *3,54 .6cm7+%
Macrmleculele acestui plimer pre#inta numerase rami'catii, ceea ce $ace ca
materialul plastic sa ai"a cristalinitate !e numai 83-239% Ca urmare, plietilena !e
!ensitate )asa se caracteri#ea#a prin re#istenta termica si mecanica relati( sca#ute
*plietilena male+%
Prce!eul :ie.ler a re(lutinat te&nl.ia !e "tinere a plietilenei, permitan!
"tinerea in!ustriala a acesteia la presiuni !e numai cate(a atms$ere% Aceasta
plietilena este $rmata in principal !in macrmlecule liniare, cu $arte putine
rami'catii, ceea ce permite impac&etarea usara a macrmleculelr% Drept urmare,
creste cntinutul in $a#a cristalina pana la 589, iar prprietatile termmecanice ale
acestui material plastic sunt cnsi!era"il im"unatatite%
Plietilena "tinuta prin prce!eul :ie.ler este cunscuta su" numele !e
plietilena !e mare !ensitate, *3,5; .6cm7+ sau plietilena !ura% Pe lan.a utili#arile
clasice in !meniul am"ala)elr, ea are si alte intre"uintari, cum ar '0 cn!ucte !e
presiune, i#latii electrice, re#er(are $arte mari, am"arcatiuni usare sau c&iar rti
!intate%
Descperirea lui <arl :ie.ler a $st !e#(ltata cu succes !e lucrarile lui =iuli
Natta si ale sclii sale% In anul >522 =iuli Natta pune "a#ele plimeri#arii
sterespeci'ce care permite "tinerea plimerilr sterere.ulati, $lsin! !rept
catali#atr !e plimeri#are pr!usii !e reactie ai cm"inatiilr r.an-aluminice cu
cmpusii materialelr tra!itinale *asa numitii catali#atri :ie.ler-Natta+% Imprtanta
acestr !escperiri re#ulta si !in $aptul ca in >5?7, celr !i sa(anti le-a $st !ecernat
premiul N"el pentru c&imie%
Cu acesti catali#atri au $st plimeri#ati cei mai !i(ersi mmmeri, "tinnan!u-
se materiale plastice cu prprietati ni% Una !in prprietatile !e "a#a este aceea ca
sunt apte !e a cristali#a, !atrita aran)amentului spatial re.ulat al mnmerilr si ai
su"stituentilr acestra, $aptul acesta cn$erin!u-le re#istenta mecanica si termica
superiara celr ale materialelr plastice atactice *nesterere.ulate+% In acest sens
mare reali#are a cnstituit- "tinerea pliprpilenei i#tactice cu structura cristalina
a carei temperatura !e tpire este !e circa >?2@C, pe can! pliprpilena atactica,
amr$a are inter(alul !e inmuiere la >33->43@C% Dese"it !e interesanta este
"tinerea unr plimeri !e prpilena stere"lc% Sinte#a !ecur.e ast$el incat in
macrmlecule se .asesc "lcuri cristaline si amr$e% Un asemenea material plastic
se tpeste intr-un inter(al lar. !e temperatura, *>33->;3@C+ ceea ce ii $acilitea#a
prelucrarea%
Pentru a im"unatati calitatile maselr plastice se recur.e si la alte prce!ee%
Materialele plastice i#tactice se utili#ea#a atat ca atare, cat si su" $rma
cmp#itiilr lr ran$rsate *cu '"re !e sticla, .ra't, '"re !e a#"est etc+% Ran$rsarea
*armarea+ materialelr plastice mareste mult re#istenta mecanica si .reutatea
speci'ca, !ar in acelasi timp creste si pretul lr%
Alte cai e m!i'care a prprietatilr materialelr plastice cnstau in $rmarea !e
alia)e intre ele, .re$ari !e macrmlecule pe un material !at etc%
*- CH4-CH4-+n este su"stanta sli!a, !e culare al"a, termplastica, putin .rasasa
la pipait, asemanatare cu para'na% Acesta asemanare pate ' inteleasa !aca (m
lua in cnsi!eratie $aptulca acest plimer pre#inta prin structura sa i!rcart"ura
saturata *para'na+ cu masa mleculara mare% De aci se pate tra.e cnclu#ia
!espre inAama"ilitatea plietilenei si !espre sta"ilitatea ei c&imica $ata !e rea.enti%
Plietilena ar!e cu Aacara al"astrie luminasa% Slutiile !e aci#i, "a#e si
-i!anti* perman.anat !e caliu+ asupra ei nu inAuentea#a% Aci!ul a#tic cncentrat
!istru.e%
POLIPROPILENA
*-CH4-CH-+n este $arte asemanatare cu plietilena% Ea !e asemenea este un CH7
material sli!, .rass la pipait, !e culare al"a, termplastic% Ca si plietilena ea
pate ' cnsi!erate &i!rcar"ura macrmleculara saturata *masa mleculara /
B3 333 / 433 333+% Este un plimer sta"il la me!iile a.resi(e% Spre !ese"ire !e
plietilena, ea !e(ine male la temperatura mai inalta* !e >?3->;3 C+ si are
re#istenta mai mare% La prima (e!ere aceasta pare !e neinteles% Pre#enta in
prliprpilena a numerase .rupe laterale - CH7 ar ' tre"uit sa impie!ice la alipirea
macrmleculeler una !e alta% Re#istenta plimerului si temperatura lui !e tpire in
acest ca# ar ' tre"uit nu sa creasca, ci sa !escreasca% Pentru a intele.e aceasta
Ccntra!ictieD, este necesar sa e-aminam mai pr$un! structura acestei su"stante%
In prcesul !e plimeri#are mleculele !e prpilena*sau !e alt mnmer cu
structura asemanatare+pt sa se uneasca unele cu altele in !i$erite m!uri, !e
e-emplu0
CH4 / CH / CH4 / CH / CH4 / CH / CH4 / CH -
CH7 CH7 CH7 CH7
CH4 / CH / CH / CH4 / CH4 / CH / CH / CH4 /
CH7 CH7 CH7 CH7

Primul prce!eu se numeste Ccap-ca!aD, cel !e-al !ilea prce!eu-Cca!a-capD% E
psi"ila si (arianta mi-ta !e cm"inare%
Plimeri#area prpilenei se reali#ea#a in pre#enta !e catali#atri, ceea ce
cntri"uie la $rmarea !intre tti plimerii psi"ili a plimerului cu structura
re.ulata crespun#atare principiului Ccap-ca!aD, caracteri#ata printr-
succesiune !reapta a .rupelr metil in catena%
=rupele- CH7 capata in ca#ul unei plimeri#ari !e acest $el rientare spatiala
re.ulata% Daca ne (m inc&ipui ca atmii !e car"n, care $rmea#a macrmlecula
#i.#a., sint situati intr-un sin.ur plan, atunci .rupele metil (r ' situate sau !e una
si aceeasi parte a acestui plan, sau se (r succee! re.ulat !e am"ele parti ale lui%
Plimerul capata, !uap cum se spune structura sterioregulata% La un
asemenea plimer macrmleculelesint strins lipite una !e alta* au un inalt .ra!
!e cristalitate+, $rtele !e atractie reciprca !intre ele cresc, ceea ce inAuentea#a
asupra prprietatilr%
Clorura de polivinil*- CH4 / CH -+n / este un pilimer termplastic, ale Cl
carui macrmleculele au structura !e tipul Ccap-ca!aD*Mr !e la >3 333 pine la
>23 333+% Ea se "tine prin plimeri#area prin ra!icali a clrurii !e (inil CH4ECHCl
In pre#enta !e initiatri, !in a carr !e#inte.rare re#ulta ra!icali li"eri pentru
inceputul cresterii catenei% Faceti sc&ema unei macrmlecule crescin!e !e plimer
prin $rmarea successi(e !e ra!icali li"eri%
Dupa p#itia si structura sa clrura !e pli(inil pate ' cnsi!erate un clr-!eri(at al
pilietilenei% Atmii !e clr, care su"stituie parte !in atmii !e &F!r.en, sint le.ati
trainic !e atmii !e car"n, !e aceea clrura !e pli(inil este sta"ila la actiunea
aci#ilr si a "a#elr, areprprietati !ielectrice "une, re#istenta mecanica mare% Ea
!e $apt nu ar!e, !ar se !escmpune usr la incal#ire, elimminin! clrura !e &i!r.en%
Fp2;;">2;5mppr
Pe "a#a !e clrura !e pli(inil se "tin mase plastice !e !ua tipuri0 viniplast , care
are re.i!itate cnsi!era"ila, si plasticat, care e un material ce(a mai male% Pentru
a pre(eni !escmpunerea acestui plimer, in masele plastice $a"ricate pe "a#a lui se
intr!uc sta"ili#atri, iar pentru a "tine plasticate mi se intr!uc si plasti'anti%
Din (iniplast se $a"rica te(i nre#istente la actiunea a.entilr c&imici, piese pentru
aparata)ul c&imic, cutii !e accumulatr si multe altele%
POLISTIRENL
*- CH4 / CH - +n% Mnmerul acestui plimer este stirenul CH4ECH% El repre#inta
C?H2 C?H2
im"inare !e &i!rcar"uri nesaturate cu &i!rcar"uri saturate, ca si cum ar ' etilena,
in a carui mlecula un atm !e &F!r.en este su"stituit cu un ra!ical !e $enil / C?H2,
sau "en#en, in a carui mlecula atmul !e &F!r.en este su"stituit cu un ra!ical !e
(inil CH4ECH-%
Plisterenul are structura liniara, masa mleculara !e la 23 333 pina la 733 333% Se
"tine prin plimeri#area mnmeruluiin pre#enta !e initiatri%
Spre !ese"ire !e plimerii e-aminati mai inainte, plistirenul la incal#ire se
depolimerizeaza $arte usr, a!ica se !e#inte.rea#a, $rmin! mnmerul initial0
-CH4 / CH / CH4 / CH / CH4 / CH - G nCH4ECH
C?H2 C?H2 C?H2 C?H2
Un ast$el !e prcess pate ' reali#at si in la"ratrul sclii0 la incal#irea plimerului in
aparatul pentru !istilarea lic&i!elr in receptr se (a acumula mnmerul $rmat%
Pre#enta le.aturii !u"lein stiren pate ' usr !emnstrata pe cale e-perimentala%
Unul !in !e#a(anta)ele plistirenului este re#istenta relati( mica la l(ire, ceea ce-I
re!uce !meniile !e utili#are% In present !atrita cauciucului la sinteti#area
plimerului se "tine polistiren rezistent la lovire% Acest plistiren este acum cel mai
raspin!it%
O (arietate !e plimer este penopolistirenul% El se "tine, a!au.in! in timpul
prepararii materialului a unei su"tante !e spumare% Ca re#ultat plistirenul capata
structura asemanatare cu spuma sli!i'cata cu prii inc&isi% Acesta este un
material $arte usr% Penplistirenul se utili#ea#a in calitate !e material term- si
$ni#latr, la cnstructii, in te&nica $ri.ri'ca, in!ustria m"ilei%
!ASELE PLASTICE "ENOL"OR!AL#E$I#E
Rasina $enl- $rmal!e&i!icaeste su"stanta macrmleculara care cnstituie "a#a
maselr plastice ea se sinteti#ea#a nu prin plimeri#are, ci prin reactia de
policondensare si !upa prprietati nu e termplastica, ci termoreactiva% Prin aceste
!ua particularitati si se !ese"este !e celelalte mase plastice%
Aceasta rasina se sinteti#ea#a prin incal#irea $enluluiimpreuna cu al!e&i!a $rmica in
pre#enta !e aci#i sau !e "a#e in calitate !e catali#atri%
Stim !e acum ca in $enl se pr!uc usr reactii la atmii !e &i!r.en !in p#itiile 4, 8,
?% In acest ca# plicn!ensarea are lc acl un!e se .asesc atmii !e &F!r.en !in
p#itia 4 si ?% in pre#enta unei cantitati su'ciente !e al!e&i!a $rmica la reactie
participa si atmi !e -F.en !in p#itia 8, si atunci mleculele liniare se unesc prin
interme!iul .rupelr CH4 una cu alta, $rmin! un cmpus macrmlecular cu
structura spatiala% Acest prcess secun!ar, in timpul caruia se mani$esta caracterul
reacti(e al plimerului, arelc !e acum in timpul prcesului !e prelucrarein scpul
"tinerii articlului necesar%
Rasinele $enl$rmal!e&i!ice se utili#ea#a, !e re.ula, ca parti cmpnente ale
!i$eritelr materiale arti'ciale% In a$ara !e pilimeri care )aca rlul !e lianti, in
cmp#itia lr intra materiale !e umplutura, su"stante !e sli!i'care, clranti si
altele% In prcesul !e prelucrare la e-ecutarea articlelr !in ele, !e e-emplu in timpul
presarii la cal!, ast$el !e masa plastica la inceput e termplastica, umple "ine
$rma, api in timpul incal#irii si su" actiunea presiunii in ea se $rmea#a structura
spatiala si ea !e(ine articl sli! mnlit%
Articlele pr!use pe "a#a !e mase plastice $enl$rmal!e&i!ice se caracteri#ea#a
printr- re#istenta mecanica, re#istenta termica si sta"ilitate mare la actiunea aci#ilr,
prin prprietati !ielectrice "une%
Din masele plastice $enl$rmal!e&i!ice, la cre in calitate !e material !e umplutura
ser(este $aina !e lemn, se prepara pulberi de presare, iar !in acestea - prin presare la
cal! / un lar. asrtiment !e article electrte&nice, precum si multe aparate !e u#
casnic%
Utili#in! in calitate !e material !e umplutura materiale '"rase, !e e-emplu linters !e
"um"ac, se "tin materialele cu fbre%
Daca in calitate !e material !e umplutura se $lseste tesatura !e "um"ac, se "tine
masa plastica re#istenta !enumita te-tlit * piatra te-tila+% Din ea se e-ecuta piese
!ese"it !e imprtante pentru masini%
Sint lar. cunscute materialele plastice cu straturi lemnoase. Ele se "tin prin
prelucrarea $urnirului !e lemn cu rasina $rmal!e&i!ica si prin presarea lui ulteriara%
Fiin! un material re#istent si ie$tin, se $lsesc in in!ustria cnstructare !e masini, in
transprt, in !i(erse ramuri ale te&nicii, precum si pentru $a"ricarea m"ilei%
O lar.a intre"uintare isi .aseste textolitul de sticla% El este masa plastica la care in
calitate !e material !e umplutura ser(este tesatura !in '"re !e sticla% Acesta este un
material !e re#istenta !ese"ita, are sta"ilitate termica sprita, prprietati
electri#lante "une%
Iata pe scurt cate(a !intre cele mai interesante !menii !e aplicare a materialelr
plastice%
In!ustria !e am"ala)e este si (a ramane si in (iitr in lume principalul
cnsumatr !e materiale plastice% Se estimea#a ca rata !e !e#(ltare a am"ala)elr
!in plastic (a ' in cntinuare in me!ie !e >39 anual in lume, iar pe tari !e#(ltare
prprtinala cu pr!usul natinal "rut% Materialele plastice au patruns a!anc in
!meniile !e utili#are ale sticlei, ta"lelr si $liilr metalice, e-tin!erea si
per$ectinarea sistemelr !e am"ala)e%
In !meniul materialelr !e cnstructii, masele plastice isi (r cntinua !e
asemenea ascensiunea, pe plan mn!ial atin.an!u-se ritmuri !e crestere a pr!uctiei
si cnsumului !e >3->29% Principalele cate.rii !e pr!use sunt pr'lele !in materiale
plastice ca inlcuitr ai ta"lelr n!ulate si pr'lelr metalice, panurile strati'cate,
elementele pre$a"ricate cu i#latie termica si $nica !in spume pliuretanice, retele
sanitare si electice cuprin#an! te(i !in pliclrura !e (inil si plile'ne, instalatii
sanitare !in pliesteri armati, plimeri acrilici sau alia)e !in !i$erite materiale plastice
cum ar ' acrilnitrilul, "uta!iena si stirenul*AHS+%
Electrte&nica si electrnica, "ene'ciari tra!itinali ai materialelr plimere, au
cunscut patrun!ere relati( imprtanta a maselr plastice, in special plmerii
tra!itinali ca pliclrura !e (inil, plietilena, plistirenul !ar si unele mase plastice
speciale cum sunt plicar"natii, pliacetalii, pli$enilen -i!ul etc%
In!ustria cnstructiilr !e masini si aut(e&icule a inre.istrat cel mai inalt ritm
!e asimilare a mateeialelr plastice0 in me!ie, pe plan mn!ial, 889 anual%
Principalele tipuri !e plimeri $lsiti sunt pliclrura !e (inil, plile'nele si plimerii
stirenici% Directiile !e utili#are a materialelr plastice in cnstructia !e masini se
!i(ersi'ca si se multiplica cntinuu%
In a.ricultura pn!erea ce mai mare !etin 'lmele !e plietilena !e )asa
presiune, $lsite pentru mentinerea umi!itatii slului, prte)area culturilr in sere si
slarii, impermea"ilitatea re#er(arelr si canalelr%
Alte !menii !e aplicatii ale materialelr sintetice plimere sunt te&nicile !e (ar$%
Iata cate(a e-emple0
In!ustria aerspatiala% Cn!itiile principale impuse materialelr plastice utili#ate
in acest !meniu sunt0 sa re#iste la temperaturi ri!icate si sca#ute, sa nu ar!a, iar
!aca ar! sa nu pr!uca $um% Ast$el &u"lurile a(ianelr se cn$ectinea#a !in
plicar"nat re#istent la $c si care are si e-ceptinala re#istenta la sc% Pentru
ca"inele !e pasa.eri se $sesc laminate !in rasina ep-i!ica sau $enlica ran$rsate
cu '"re !e sticla si acperite cu un strat metalic su"tire pentru cat mai "una
re#istenta la $c% La cnstructia na(elr spatiale se utili#ea#a placi cu structura
san!Iic& !e .ra't-rasina ep-i!ica-"r-aluminiu care re#ista la temperaturi ri!icate%
In!ustria nucleara% PlitetraAuretilena si plitriclrAuretilena, care re#ista la
cmpusii Aururati a.resi(i cum este si &e-aAurura !e uraniu, se utili#ea#a la
instalatiile in!ustriale !estinate separarii i#tpice a uraniului, ca elemente !e
le.atura pentru pmpe si cmpresare, cn!ucte, clape !e (ane etc% Pentru
im"unatatirea re#istentei $ata !e ra!iatiile "eta sau !e amestecurile !e ra!iatii si
neutrni pr(enite !e la pilele nucleare se utili#ea#a plimeri Aururati *Aurplaste+
.re$ati ra!ic&imic cu mnmeri !e stiren, metil-metacrilat etc%
In!ustria c&imica% In acest !meniu, materialele plastice isi .asesc cele mai
!i(erse aplicatii, incepan! !e la cn!ucte pana la piese cmpnente ale pmpelr si
cmpresarelr care lucrea#a in me!ii cr#i(e, .ratie .reutatii sca#ute si re#istentei
c&imice si mecanice ri!icate al acestr materiale% Dar materialele plastice cunsc
utili#ari imprtante c&iar in cnstructia unr aparate si utila)e la care cu .reu si-ar '
putut inc&ipui cine(a ca se pate renunta la metal% S-au e-ecutat ast$el reactare
c&imice !in pliprpilena i#tactica si pliester armat cu '"re !e sticla a(an!
capacitate !e nu mai putin !e 8B t, !iametrul reactrului 'in! !e 7m, iar inaltimea !e
;,2m%
In pre#ent se utili#ea#a sc&im"atare !e cal!ura pentru racirea lic&i!elr
cr#i(e cu tu"uri !in plitetraAuretilena% Materialele $lsite pre#inta re#istenta
mult mai mare la cr#iune !ecat tu"urile !in $nta, a(an! un cst similar !ar
.reutate mult mai mica% S-au cnstruit !e asemenea tu"uri !e atmi#are a
materialelr, !e >2m inaltime si 42m !iametru, placate in interir cu
plitetraAuretilena, pentru slutiile cncentrate !e saruri alcaline%
PlitetraAuretilena, a(an! prprietati antia!erente impie!ica $rmarea crustelr pe
peretii turnului%
In!ustria electrnica% Sunt cunscute in .eneral prprietatile electri#lante ale
plimerilr sintetici% S-au .asit insa utili#ari ale materialelr plastice si ca inlcuitri
!e materiale cn!uctare si semicn!uctare tra!itinale% Utili#area lr in acest
!meniu se "a#ea#a pe urmatarele cnsi!erente0
usurinta !e $rmare a piesei cu .emetria !rita, aplican! te&nicile
cn(entinale !e prelucrare a materialelr plastice,
psi"iliatea !e reali#are a .ra!ului !e cn!ucti"ilitate !rit,
.reutate mult mai sca#uta a piesei%
Materialele plastice cu cn!uct"ilitate electrica se reali#ea#a pe !ua cai
principale% Prima este !e "tinere !e amestecuri plimerice electrcn!ucti"ile prin
intr!ucerea !e .ra't sau pul"eri metalice in masa materialului% Cea !e a !ua
cnsta in reali#area plimerilr cu structuri mleculare particulare, prin sinte#a !irecta
sau prin m!i'carea catenei plimerice, ca !e e-emplu0 pli$talcianina, pli$encen,
plimeri !e cn!ensare%
Materialele plastice semicn!uctare sunt !e !ua tipuri0
cu semicn!ucti"ilitate !e tip inic, ca !e e-emplu pliacrilatul !e s!iu0
cu semicn!ucti"ilitate !e tip electrnic, !atrita pre#entei !e electrni
!elcali#ati *!e "icei, electrni !e tip J+% Un e-emplu il cnstituie plimerul
"tinut prin incal#irea pliacrilnitrilului *La!!er-plFmer+% Aceste materiale
plastice isi .asesc utili#area la $a"ricarea tran#istarelr%
Sc&im"arile cele mai spectaculase nu au lc insa in !meniul asa numitilr
plimeri clasici% Anii KB3 au marcat !e#(ltarea unui sectr !ese"it !e imprtant al
sinte#ei materialelr plastice- cel al plimerilr speciali% Pr!usi in cantitati mici, in
cn!itii speciale, ei sunt capa"ili sa $ere utili#atrilr per$rmante ri!icate%
Simpla a!iti(are, !e e-emplu, a cunscutelr rasini ep-i cu '"re !e car"n,
!uce la aparitia unui material al carui m!ul !e elasticitate speci'ca este !e >3 ri
mai mare !ecat al celr mai "une teluri pr!use in acea (reme%
Alte m!i'cari, !e !ata aceasta in insasi structura plimerilr, pt a!uce calitati
spectaculase in cmprtamentul acestra% De e-emplu !aca lanturile &i!rcar"nate
ale plimerilr nu sunt lasate sa se plie#e la intamplare ci sunt intinse prin etirare, ia
nastere structura semicristalina a masei !e material plastic care este caracteri#ata
!e mare re#iatenta mecanica% Un alt e-emplu il cnstituie articulatiile !in
pliprpilena etirata, care !atrita structurii cristaline re#ista la miliane !e in!iri%
O alta psi"ilitate !e a m!i'ca srtructura masei !e plimeri cnstituie le.area
c&imica a lanturilr &i!rcar"nate intre ele% Re#ulta asa-numitii plimeri reticulati,
care se aseamana cu retea tri!imensinala% Caracteristice pentru aceasta structura
sunt in$u#i"ilitatea, ri.i!itate ne"isnuita, inslu"ilitate in rice !i#l(ant%
Materialele plastice speciale se impun tt mai mult si prin calitatile lr ptice%
Cele mai spectaculase reali#ari le cnsemnea#a '"rele ptice !in plimeri acrilici sau
pliami!ici, care au !ucti"ilitate, re#istenta si elasicitate mult superiare '"relr
!in sticla minerala% In s$arsit , in acelasi !meniu sunt !e mentinat plimerii cu
structura tri!imensinala !e $arte mare re.ularitate, cilin!rica sau in lamele
ec&i!istante% Ei sunt $arte asemanatri cristalelr lic&i!e% Daca !istantele !intre
cilin!ri sau lamele sunt !e r!inul lun.imilr !e un!a ale ra!iatiilr luminase, are lc
un prces !e !i$ractie a acestra% Ast$el, un material plastic cu asemenea structura
se cmprta ca un clrant iri#ant%
De asemenea, plimerilr sintetici li se pate cn$eri capacitatea !e a cn!uce
curentul electric sau pt !e(eni electretiLsu"stante cu incarcatura electrica "iplara
permanenta%
In s$arsit, cea mai interesanta a(entura a materialelr plastice, pare sa !e(ina
in (iitr, "icmpati"ilitatea% Prin .re$area pe lantul plimerului a unr .rupari
c&imice a!ec(ate se spera ca acesta nu (a mai ' cnsi!erat strain !e r.anismul
uman% Cat !e utila ar ' asemenea prprietate pe lan.a me!icina (iitrului este usr
!e ima.inat, la ni(elul actual !e cunstinte !e care !ispunem%