Tumorile

Istoric
Papirusul Edwin Smith (Egipt) cunosteau boala
Codul lui HANURA! ("esopotamia) #un doctor da do$ada de intelepciune daca lasa
cancerul in pace%
&ar&inos (gr)' rac( crab ) H!P*CRA+E din ,*S (-./ 012 i3c3)
cancrum ) 4alen din Pergam (567 8577 d3c3)
#ulcerate% (&ar&inos)
#solide% (&ar&inomas)
Aetius din Amideea (medicul lui !ustinian) ) descrie carcinomul uterin #incurabil%
Arhimenes ) cancerul mamar
A$icenna (!N S!NA( e$reu) ) #CAN*NU9% (7:/ 5/01 d3c3)
"orgagni (Pado$a) sec3 ;!< (cc3 eso=ag( gastric( rectal( pancreatic)
"arcelo "alpighi (5.6: 5.7-) ) microscopul
Pe>riche (9>on) ) #ce este cancerul?% primul studiu sistematic
Claude gendron (5..0 512/) #boala degenerati$a%
"etasta@area sec3 ;!; A3 "uller( +h3 Schwann Hene
5:25 Billiam "arsden ) primul spital de cancer (H*SP!CE)
5::5 illroth ) prima gastrectomie pt3 cancer gastric
5::- 4odle ) eCtirpa o tumora cerebrala
eatson 5:72 o$arectomie in cancer mamar
R3 <irchow histogene@a cancerului
B3 Halsted chirurgia radicala in cancerul mamar (sec3 ;;)
D 576/ ) radioterapia
D 57-2 ) chimioterapia
Caracteristicele unei formatiuni tumorale
"odalitatea de aparitieE
Congenitala
Fobandita
Sediul (locali@are) ) locali@are anatomo8topogra=ica
NumarE
Unica (solitara)
"ultiple
ConsistentaE
"oale
Elastica
Germa
Fura (pietroasa( lemnoasa)
Pastoasa
Gluctuenta (lichidian)
Renitenta (ga@oasa)
Supra=ataE
Neteda
Neregulata
SensibilitateE
FureroasaE
Spontan
Pro$ocat (palpare( eCprimare)
Nedureroasa
"arginiE
9iniare
Curbe( an=ractuoase
Fimensiuni in mm3 sau cm3 (tridimensional)
Gorma raportata la =iguri si corpuri geometrice
9imiteE
Precis delimitata (bine)
!mprecis delimitata (rau)
+egumente supraiacenteE
Nemodi=icate
"odi=icate (culoare( pliuri cutanate( pilo@itate( ulceratii)
"obilitate sub planurile super=iciale si pro=undeE
"obila
!mobila (=iCa)
Adenopatie locoregionalaE
Absenta
Pre@enta caracter
Ulceratia (exulcerarea)
9ocali@areE
Raportata la regiunea anatomo8topogra=ica
Raportata la tumoraE
Central
Peri=eric (eCcentric)
Numar
Unica
"ultipla
Supra=ataE
Neteda
Neregulata
Peretii ($ersanti)E
9ini
Abrubti
Gundul (=ondul) ) acoperit deE
Secretii (sali$a( sange( lapte( puroi)
Cruste
Fetritus celular
Resturi tehnice sau $estimentare
Cancerul repre@intH o =amilie compleCH de boli( iar carcinogene@a este de=initH ca un
proces multistadial de trans=ormare a unei celule normale Intr8o celulH malignH3
Pe parcursul timpului au =ost =ormulate mai multe de=iniJii ale cancerului3
Una dintre cele mai populare a =ost aceea a lui Billis (5725) ce de=inea neopla@ia ca Ko
masH anormalH de Jesut a cHrei creLtere se produce In eCces =aJH de normal( este
necontrolatH Li neconcordantH cu cea a Jesuturilor normale Li continuH In acelaLi mod
progresi$ dupH Incetarea stimulului care a determinat8o%3
cancerul de=init prin proprietHJile sale esenJialeE
proli=erarea necontrolatHM
in$a@ia structurilor adiacenteM
capacitatea de coloni@are In organe Li Jesuturi la distanJH3
AstH@i( cancerul este pri$it ca o boalH re@ultatH prin dereglarea sistemelor de control ale
celulei care acJionea@H la ni$elul transducJiei( reglHrii proli=erHrii Li a di=erenJierii3
Cancerul este de=init ca o boalH a di=erenJierii celulare( celulele neopla@ice putNnd =i
considerate imature =uncJional( scHpate mecanismelor de control normale ale
organismului3
Cancerul poate =i de=init Li ca o boalH a creLterii( determinatH de acumularea modi=icHrilor
genetice somatice( ce inter=erH procesul normal de control al creLterii celulare3
+umorile maligne posedH mai multe caracteristici care le di=erenJia@H de cele benigne3
"aOoritatea cancerelor umane deri$H din epitelii3
+umorile maligne pot sH se asemene cu tumorile benigne( cel puJin In =a@ele iniJiale ale
creLterii Li de@$oltHrii3
Celulele maligne se pot de@$olta din orice Jesut al corpului care conJine celule capabile de
di$i@iune3
Acestea cresc =ie mai repede( =ie mai lent dar cu o ratH de creLtere ce depHLeLte pe aceea a
Jesuturilor InconOurHtoare3
+ermenul de neopla@ie (In latinH neo ' nou Li plaseo ' a =orma) este utili@at adesea ca
sinonim cu acela de tumorH malignH (tumor ' tume=acJie( um=lHturH) ce indicH creLterea
tumorii3
Celulele maligne in$adea@H Li distrug Jesuturile normale din Our3
+umorile benigne cresc prin eCpansiune Li sunt obiLnuit Incapsulate( =HrH in=iltrarea
Jesuturilor $ecine( pe care InsH le pot comprima( prin e=ectul de masH( cu consecinJe
negati$e asupra =uncJiei acestora3
+umorile maligne metasta@ea@H prin $asele de sNnge( lim=atice sau pe calea seroaselor In
marile ca$itHJi3
+umorile benigne rHmNn locali@ate Li nu metasta@ea@H3
+U"*R! EN!4NE +U"*R! "A9!4NE
Fi=erentiate histologic
"ito@e rare
Crestere lenta
Circumscrise si Incapsulate
Nein$a@i$e si compresi$e
Nemetasta@ante
Nedi=erentiate (anapla@ice)
"ito@e =rec$ente
Crestere rapida
!n=iltrati$e si neIncapsulate
!n$a@i$e si distructi$e
"etasta@ante
Tumorile maligne
au de regulH o ratH de creLtere mai rapidH decNt cele benigne3
odatH ce aOung Intr8un stadiu detectabil clinic( celulele maligne pre@intH o ratH rapidH de
creLtere( cu in$a@ia Jesuturilor InconOurHtoare Intr8un inter$al de sHptHmNni sau luni (spre
deosebire de cele benigne care cresc In general lent( In decurs de mai mulJi ani)3
continuH sH creascH chiar Li In condiJiile spolierii nutriti$e a ga@dei( ducNnd In cele din
urmH la deces3
+umorile maligne
comprimH Li in$adea@H Jesuturile $ecine(
metasta@ea@H In organele $itale (creier( mHdu$H( pulmon( =icat) determinNnd
compromiterea =uncJiilor $itale ale ga@dei3
e=ectele cele mai =rec$ente suntE
caLeCia(
hemoragia
in=ecJiile3
con=irmarea diagnosticului de tumorH malignH se obJine pe ba@a eCamenului
anatomopatologic macro8 Li microscopic( completat dacH e ca@ul de in$estigaJii de
imunohistochimie sau microscopie electronicH3
Hiperplazia
este o proli=erare celularH eCcesi$H indusH de stimuli cunoscuJi
este un proces controlat care Incetea@H dupH dispariJia stimulilor declanLatori3
Hiperpla@ia poate =i
=i@iologicH (In cursul sarcinii( alHptHrii( e=ortului)(
compensatorie (plHgi( =racturi osoase( procese reparatorii)
patologicH( dacH eCcesul celular depHLeLte limitele =i@iologice3
CreLterea tumoralH nu se supune nici uneia din aceste condiJii( iar modi=icHrile neopla@ice
pot sur$eni Intr8un Jesut e$entual hiperpla@ic3
Displazia
semni=icH o perturbare InE mHrimea( =orma Li organi@area celulelor Li Jesuturilor ca urmare
a perturbHrii creLterii Li di=erenJierii datoritH unor =actori iritati$i( in=lamatori sau
hormonali3
Fispla@ia este anormalH( dar nu semni=icH IncH malignitatea3
Anaplazia
repre@intH pierderea organi@Hrii structurale Li =uncJionale a celulelor( IntNlnitH In mod
particular In procesele tumorale maligne3
in general( celulele au aspecte nedi=erenJiate sau primiti$e Li nu ILi mai de@$oltH
structurile speciali@ate caracteristice Jesutului de origine3
modi=icHrile mor=ologice constau In atipii accentuate de =ormH Li mHrime( reali@Nnd
uneori monstruo@itHJi celulare =oarte e$idente la microscopul optic3
aceastH abatere gra$H mor=ologicH Li =uncJionalH a celulelor neopla@ice de la tipologia
Jesuturilor de origine este re=lectatH de noJiunea de Kgrad de di=erenJiere% (Kgrading
tumoral%)( element mor=ologic Li prognostic eCtrem de semni=icati$3
Epidemiologie
Primele constatHri epidemiologice au aparJinut clinicienilor( precum obser$aJia de la
Inceputul secolului al ;<!!!8lea asupra =rec$enJei crescute a cancerului de sNn la
cHlugHriJe( In relaJie cu celibatul3
Pn 5112( medicul engle@ Sir Perci$al Pott atrage atenJia asupra posibilei apariJii a
cancerului scrotului la tinerii hornari3
Rigoni Stern publicH In 5:-- un raport re=eritor la cancerul uterin Li mamar In populaJia
=emininH din <erona3 Pn acest studiu autorul comparH =rec$enJa acestor locali@Hri ale
cancerului la =emeile cHsHtorite Li necHsHtorite arHtNnd relaJia dintre starea maritalH Li
boalH3
Pn 5:17( <ol&mann Li ell au obser$at cancere de piele la muncitorii a cHror tegumente au
$enit In contact cu tanin sau ulei de para=inH (care conJin hidrocarburi aromatice
policiclice)3
*datH cu de@$oltarea industriei Li lHrgirea spectrului pro=esional au =ost obser$ate tot mai
multe relaJii de asociere Intre di$erLi =actori de mediu Li cancer3
Principalii agenJi asociaJi cu o incidenJH Li mortalitate crescutH prin cancer( Intr8o
proporJie semni=icati$H din punct de $edere statistic( suntE
dietaM
=umatulM
in=ecJiileM
comportamentul seCualM
pro=esiaM
=actorii geogra=iciM
alcoolulM
poluareaM
aditi$ii alimentariM
poluanJii industrialiM
procedurile medicale
Factori exogeni
Gumatul de Jigarete
Epidemiologii atribuie mai mult de 628-/Q din totalitatea deceselor prin cancer =umatului
Acesta se corelea@H In special cu neoplasmul bronho8pulmonar( dar Li cu alte tipuri de
cancer precum cel al ca$itHJii bucale( =aringelui( $e@icii urinare( laringelui( eso=agului3
Ratele de incidenJH ale cancerului pulmonar au Inceput sH descreascH lent numai In unele
JHri care au adoptat o politicH =ermH anti=umat (SUA)( datoritH reducerii consumului de
tutun3
CreLterea spectaculoasH a incidenJei cancerului pulmonar la seCul =eminin este In relaJie
directH cu adoptarea obiceiului =umatului de cHtre acest seC3
Fin acest moment( ratele de incidenJH a cancerului pulmonar la seCul =eminin sunt In
creLtere( iar pre@umJiile sunt In continuare sumbre pNnH la Inceputul mileniului urmHtor3
Alcoolul
Consumul de alcool este In relaJie cau@alH cu cancerele ca$itHJii orale( =aringelui(
laringelui( eso=agului Li =icatului3
Alcoolul acJionea@H sinergic In asociere cu =umatul In determinarea unora din cancerele
menJionate3
Pn ca@ul cancerelor de =icat( eCistH argumente puternice cH acesta determinH ciro@H( care
este un =actor determinant al hepatocarcinoamelor( datoritH acJiunii le@iunilor cronice
determinate de abu@ul de alcool3
Alcoolul pur nu este carcinogen prin el InsuLi Li pare sH8Li eCercite e=ectele carcinogene
secundar le@iunilor tisulare (precum In ciro@a hepaticH) sau prin =acilitarea asimilHrii
carcinogenilor prin eCpunerea tisularH (In cancerele ca$itHJii bucale Li a celui eso=agian)3
!mplicarea alcoolului In etiologia cancerului mamar nu este susJinutH IncH de date certe3
Nu pare sH eCiste nici o relaJie cu cancerele de stomac( colon( pancreas sau pulmon3
Fieta
ECistH numeroase date In =a$oarea ideii cH dieta este un =actor implicat In etiologia unor
cancere precum cele de colon( stomac( pancreas( sNn( o$ar( corp uterin( prostatH3
Au =ost =ormulate mai multe ipote@e cu pri$ire la =actorii alimentari pentru a eCplica
$ariaJiile incidenJei unui anumit neoplasm In di=erite JHri3
Consumul de peLte a=umat Li carne conser$atH prin =um (Aaponia) a =ost incriminat In
producerea cancerului de stomac3
ConJinutul de nitriJi sau nitraJi (nitraJii pot =i reduLi In nitriJi In tractusul gastrointestinal
prin inter$enJia Helicobacter pylori) al alimentelor( Li In special al cHrnii( repre@intH un alt
subiect contro$ersat3
Gaptul cH nitriJii se combinH cu aminele secundare pentru a =orma nitro@amine In tractul
gastrointestinal( repre@intH un argument esenJial pentru diminuarea consumului de nitriJi
ca aditi$i alimentari3
Gactorii din dietH pot Ouca Li un rol protector3
Ast=el( un consum crescut de legume Li =ructe cu conJinut ridicat de =ibre a =ost asociat
constant cu un risc scH@ut pentru cancerul de colon3
Asemenea argumente sunt disponibile Li pentru cancerele de stomac Li alte cancere
epiteliale precum cele de plHmNn( =aringe( laringe( eso=ag Li sNn3
Gactorul ocupaJional Li industrial
Procesele chimice industriale sunt recunoscute sau suspectate ca a$Nnd un rol etiologic In
de@$oltarea unor cancere3
Gactorul ocupaJional ar =i responsabil de circa 68-Q din totalitatea deceselor prin cancer3
AceLti =actori au =ost identi=icaJi datoritH asocierii strNnse Intre unele cancere Li eCpunerea
la =actorii ocupaJionali sau la noCele industriale3
Erbicidele
Sunt un grup heterogen de substanJe chimice larg utili@ate In agriculturH( sil$iculturH Li
grHdinHrit3
Erbicidele utili@ate includ printre componente acidul 6(- dicloro=enoCiacetic (cunoscut Li
ca Kagentul *range%)( 6(0(1(: tetraclorodiben@o8p8dioCina(+CFF)( tria@ine( amide(
ben@oaJi( carbonaJi( tri=luoruri Li uracili3
Erbicidele sunt implicate In creLterea incidenJei unor cancere precum cele de colon(
plHmNn( rino=aringe( prostatH( o$ar( a sarcoamelor de pHrJi moi precum Li a unor
hemopatii maligne Intre care leucemiile( mielomul multiplu Li lim=oamele
nonhodg&iniene3
Poluarea atmos=ericH Li a apelor
Fo$ada cH potenJialii carcinogeni conJinuJi In aer sau apH pot determina cancere este
ba@atH pe unele date epidemiologice3
Unul dintre aceste argumente este susJinut Li de relaJia liniarH Intre do@a de carcinogen Li
numHrul ca@urilor de cancere3
FeLi au =ost obser$ate corelaJii clare Intre eCpunerile pro=esionale la carcinogenii chimici
Li unele cancere( incidenJa totalH a cancerelor In @onele industriali@ate nu este mai mare3
"ai mult( deLi In unele JHri au =ost raportate di=erenJe Intre mediul rural Li cel urban
pentru cNte$a cancere umane( acestea tind sH disparH In condiJiile In care ceilalJi =actori de
mediu sunt asemHnHtori3
RadiaJiile ioni@ante
E=ectele carcinogenice ale radiaJiilor ioni@ante au =ost descoperite In urma studiilor
asupra persoanelor eCpuse ocupaJional( In scop diagnostic sau terapeutic la radiaJii
precum Li asupra supra$ieJuitorilor bombardamentelor atomice de la Hiroshima Li
Nagasa&i din 57-23
Pn primii ani dupH descoperirea radiaJiilor ; (5:7285:7:) a =ost obser$atH apariJia
epitelioamelor maligne ale pielii (5/- ca@uri raportate In 575-)3
Pn 57-- a =ost recunoscut rolul radiaJiilor ioni@ante In creLterea incidenJei leucemiilor la
radiologi3
+ipul de neoplasm apHrut la indi$i@ii eCpuLi radiaJiilor ioni@ante depinde de do@a de
iradiere( $Nrsta In momentul eCpunerii Li seCul persoanei3
Ast=el( la 6280/ de ani dupH iradierea totalH a trunchiului( se obser$H o creLtere a
incidenJei cancerelor de sNn( tiroidH( plHmNn( stomac( glande sali$are( tract
gastrointestinal Li lim=oame3
RadiaJiile ultra$iolete
Este cunoscut de mai mult timp cH eCpunerea la radiaJiile ultra$iolete determinH cancere
la oameni3
Asocierea Intre cancerele cutanate Li eCpunerea la lumina solarH a =ost obser$atH In 57/1
de cHtre dermatologul Billiam Fubrewith3
RadiaJiile ultra$iolete au energie OoasH Li penetranJH redusH3
Feoarece pielea este cea care absoarbe radiaJiile( aceasta repre@intH prima JintH pentru
carcinogene@H3
Cau@e iatrogene (chimioterapie( radioterapie( alte tratamente)
Fintre mai multe clase de medicamente care au =ost suspicionate a a$ea un rol
carcinogen( medicaJia citotoCicH anticanceroasH (citostaticele) este apreciatH a a$ea un
risc crescut de cancer3
Cancerul nu este o boalH in=ecJioasH In ade$Hratul sens al cu$Nntului3
Unele cancere sunt asociate cu in=ecJii predominant $irale( dar Li de alte etiologii3
Amintim asocierea Intre in=ecJia cu $irusul Epstein8arr Li lim=omul ur&itt sau Intre
$irusul hepatitei Li cancerele de =icat( Intre in=ecJia cu H+9< 5 Li leucemie sau Intre
in=ecJia cu $irusurile Papilloma Li cancerele de col uterin3
"ai multe neopla@ii sunt asociate cu in=ecJia H!< precum sarcomul ,aposi( lim=oamele
non8hodg&iniene cerebrale Li boala Hodg&in care sur$in =rec$ent la bolna$ii a=laJi In
stadiul S!FA3
!n=ecJiile cu anumiJi para@iJi par sH =ie capabile sH iniJie@e o serie de e$enimente celulare
care culminea@H cu de@$oltarea neopla@iei la anumiJi indi$i@i3
Cea mai cunoscutH asociere este aceea dintre cancerul de $e@icH urinarH Li in=ecJia cu
Schistosoma haematobium sau Intre in=ecJiile para@itare cu Clonorchis sinensis Li
Opistorchis felineus Li cancerele de cHi biliare (colangiocarcinom) =rec$ente In unele
regiuni din China3
Factorii endogeni i ereditatea
Hormonii
Printre =actorii de risc asociaJi cancerului de sNn sunt incluLiE $Nrsta In momentul
menarhei( $Nrsta la prima sarcinH Li $Nrsta la menopau@H3
Aceste date sugerea@H un rol al estrogenilor Li prolactinei In apariJia cancerul mamar3
ProducJia acestor hormoni creLte In apropierea menarhei Li Incepe sH descreascH la =emeie
dupH prima sarcinH( ceea ce probea@H un e=ect protector al sarcinii3
AceLti hormoni pot acJiona ca promotori pentru celulele iniJiate de unii carcinogeni( iar
durata eCpunerii determinH riscul =emeii susceptibile de a de@$olta cancer mamar3
Estrogenii au =ost utili@aJi eCtensi$ In tratamentul simptomelor postmenopau@ale Li pentru
pro=ilaCia osteoporo@ei3
ECistH o asociere e$identH Intre utili@area terapiei estrogenice Knetamponate% cu
progesteron Li creLterea riscului de cancer endometrial3
Unele date sugerea@H cH tratamentul ciclic cu do@e reduse de estrogeni urmat de
progestine la =emeile In postmenopau@H nu ar creLte riscul de carcinom endometrial3
Comportamentul seCual Li reproducti$
Caracteristicile reproducti$e au =ost implicate In producerea unor cancere precum cele
uterine( o$ariene Li mamare3
Aceste cancere sunt mai rare la =emeile cu mulJi copii( In special la cele cu sarcini la
$Nrste tinere( =aJH de =emeile =HrH copii3
Cancerul uterin este asociat cu contactele seCuale =rec$ente la $Nrste precoce Li cu
parteneri di$erLi3
ALa cum $a =i menJionat ulterior( acestea sunt asociate unor in=ecJii $irale transmisibile
seCual precum cele cu $irusurile Papilloma3
Pn cau@alitatea cancerelor pot =i implicate o serie de trHsHturi genetice3
Ast=el( pentru unele cancere eCistH do$e@i concludente ale participHrii =actorului =amilial(
In timp ce altele sur$in la indi$i@i care pre@intH anumite de=ecte genetice care Ii =ac mai
susceptibili la agenJii carcinogeni3
Cancerele ereditare repre@intH un mic procent din totalitatea cancerelor (586Q)(InsumNnd
aproCimati$ 2/ de cancere3
Anumite tumori pre@intH o InaltH penetrabilitate =amilialH3
Fe eCemplu( circa -/Q din retinoblastoame (tumori oculare ale copilului) Li 6/8-/Q din
tumorile Bilms (tumori renale embrionare) Li neuroblastoame pre@intH o transmitere
autosomal dominantH3
Sindromul neopla@iilor endocrine multiple Insumea@H cancere tiroidiene sau ale insulelor
pancreatice asociate cu =eocromocitoame( hiperpla@ii de paratiroidH Li adenoame
hipo=i@are( =iind determinat de alterHri ale genei codante a unui receptor membranar al
=actorilor de creLtere3
Principii de diagnostic in cancer
Certitudinea diagnosticului
Precocitatea diagnosticului
Gormularea completa a diagnosticului
Etapele diagnosticului in oncologie
Clinic
!magistic
iologic (laborator)
Diagnostic clinic - S. DIRECTEAMERICAN CANCER SOCIETY 7 Diagnostic clinic - S. DIRECTEAMERICAN CANCER SOCIETY 7
simptome de alama! simptome de alama!
"odi=icari ale tran@itului intestinal obisnuit( tulburari =unctionale digesti$e sau urinare
"odi=icarea aparenta a unei le@iuni cutanate congenitale (ne$ pigmentar sau #alunita%)
* plaga care nu se $indeca( o tume=actie care nu dispare
*rice pierdere de sange neobisnuita (hemoragii digesti$e( urinare( hemopti@ii( metroragii)
Nodul palpabil sau induratie in san oriunde altunde$a
+ulburari permanente de deglutitie
Persistenta dis=oniei sau tusei iritati$e
Diagnostic clinic !" I#DI$ECTE
Scurgeri anormale (seroase( hemoragice( purulente)
Semne de compresiune (mediastinale( neurologice()
Semne abdominale (tulburari de tran@it( icter mecanic( dis=agie( dispnee( sindroame
hemoroidale( pola&iurie( nicturie)
Semne craniene (H+ intracraniana)
Semne neurologice (neuralgii( pare@e( tulburari s=incteriene( dureri #sciatice% cu edem de
membru in=erior si tulburari urinari
Sindroame paraneopla@ice (SA<!+SCH!)
Semne sistemice (=ebra prelungita( transpiratii pro=u@e( anoreCie( scadere ponderala(
prurit)
Fiagnostic imagistic
ECamenul cu ra@e ;E
Simplu
Contrast
Fublu contrast
Angiogra=ie
Urogra=ie
C+
R"N
Scintigra=ie
Ecogra=ie