Sunteți pe pagina 1din 2
ş ă ş ş ş ­ ţ ş ţ ţ ţ ş
ş
ă
ş
ş
ş
­
ţ
ş
ţ
ţ
ţ
ş

ş

ţă

REFLECŢII SOCIALE

Orice om sincer, drept şi iertător, şi1 căruia mijloacele inte­ lectuale îi dau putinţa de a contribui, pe orice cale, la îndreptarea mediului sociali şi a nedreptăţilor în care se află, este dator s-o facă, aceasta mai presus de orice risc personal. Nu se poate numi om ou conştiinţa împăcată care vede, simte şi ar© putinţa de a da mina sa de ajutor la distrugerea înfricoşătorului flagel reac­ ţionar în care ne aflăm, şi cu toate acestea stă nepăsător, privind liniştit, cu braţele încrucişate, la desfăşurarea luptei între mul­ ţimea producătoare, ftiecată în suferinţă, şi strigătul sugrumaţilor.

îin

ţară, la noi, nu s-au găsit oameni cari, împinşi de sentimentul de dreptate să ia condeiul sau să ridice glasul contra nedreptăţilor făptuite de clasele asupritoare. Cît de puţini, dar s-au găsit să fie de partea noastră — ca mai mult în cauză, în majoritate, fie

din afară, cari nu puteau privi cu conştiinţa împăcată la asupri­ rile ce îndură muncitorimea obidită, deşi aceştia-s foarte puţini.

Cu

toate

acestea,

nu

poţi

spune,

fără

a

te

hazarda,

De

doi

ani

încoace,

ţara

românească este teatrul unui ne­

întrerupt şir de drame ;

afară

de

cazuri

excepţionale,

cum

e,

de

exemplu, acela prin care

trece

azi

Spania ; în

nici

o ţară din Eu­

ropa muncitorimea n-a avut de îndurat un atît de necurmat mar­ tiriu ca în -„cuibul civilizat din Orient44 de la răscoală încoace şi sub domnia guvernului roşu (liberal n.n.) Nicăieri, lanţul sufe­ rinţelor n-are atît de multe inele ca în ţara aceasta exploatată, la cari naţionaliştii falşi şi neruşinaţi se indignează şi protestează contra „nedreptăţilor44 de peste munţi unde s a auzit cel puţin că

un ţăran român să fie bătut la falangă, să i se necinstească fata,

sau să fie buzunărit ziua namiaza mare de către jandarmii ru­ rali ca dincoace de munţi, la patria proslăvită şi sub ochii tuturor.

alt guvern ar fi

mai breaz ; dar atîtea încălcări de lege, arestări ilegale, exploa-

N-am

spus

şi

nici

nu

spunem

vreun

33

tari,

etc., la oraşe ; şi schingiuiri, furturi, violuri, abuzuri de putere,

ş.a., la sate, nu s-au mai văzut ca sub paşakcul libereaî de sub patronagiul ticălosului care s-a văzut celebru prin banditismele fără seamăn ce le-a comis instrumentele sale.

închideri

de

întruniri^ violări de scrisori,.trim iteri la urmă,

Puţina

presă

(mai)

cinstită,

ce-o

avem

la

ţară,

ne-a

adus

zilnic la cunoştinţă

cîte

o nouă

ispravă

comisă

de diferite

autori­

tăţi şi, îh ultimul timp asemenea ştiri au fost atît de dese şi de

strigătoare, atît de nemiloase au fost cruzimile săvîrşite de tiranii poporului, de „patrioţii ce plSng pe fraţii de peste munţiu, încît

sincer mă

mir,

şi

nu-mi

pot

da

seama,

cum

în

ţara

aceasta nu

se

mai

găseşte

nici

un

om

de

seamă

cu-n

adevărat

suflet nobil

din al cărui piept să iasă acel răcnet formidabil la auzul căruia să

se

există

se

revolte ? Este dar, în ultimă expresie a cuvîntului adevărat că

toţi iloţiiu compun astăzi ,patrioţii ? Şi nu numai

astăzi căci cuvintele acestea au fost zise, doar, acum 20 de ani.

Retras într-un ungher, în liniştea nopţii, şi ferit de zgomotul şi zbuciumul zilei, vezi cît sunt de departe şi fără efect, toate

desmeticească nelegiuiţii

nici

un

care

om

în

se

ce sugrumă un popor ? Cum ? Nu mai

civilizată

şi

a

de

azi,

cărui

nici

un

conştiinţă

patriot

România

simtă

adevărat

îndurerat,

„tot Fanarul,

frămîntările

şi

truda

oamenilor

cu

bunăvoinţă

de

a

putea

chema

îa

viaţă,

de

a

putea

forma

o

opinie publică cafe

se

ridice

în­

drăzneaţă

şi

cutezătoare

şi

pună

frînă

criminalelor

porniri

ale

claselor stăpînitoare.

 

s

Oridt

şi-ar

face

datoria,

acea

puţină

presă

de

care

am

po­

menit,

dacă

acea

datorie

constă

numai

la

a

denunţa

faptele

re­

voltătoare,

în

a

biciui,

cu

vehemenţă,

crimele

şi abuzurile ne­

contenite —

încă

nu

e de-ajuns.

Încă

nu

e

de-ajuns

aceasta ; răul

rămâne întreg căci stăpînii sînt surzi şi orbi ! Efectele reale nu

se

vor

vedea.

Efectele

reale

se

vor

vedea

numai

atunci

cînd

ma­

sele

acestea

pline

de

forţă,

dar

inerte,

cînd

colosul

muncitor

adormit -şi anihilat {astăzi, cînd acest factor care va juca rolul

principal

sau

în

rupe

viitor se

va

drepturile

deştepta, va ridica fruntea

electorale

de

care

e

şi va cere

azi dezmoştenit şi

sus

va

îşi va face loc către viaţa parlamentară.

Numai atunci se vor vedea efecte reale.

[„România

34

Muncitoare", an V, nr. 49, 20 august

Î909.]

P.

lstr.

Evaluare