DESPRE BUNURI

BUNURILE I DREPTURILE REALE N GENERAL

DESPRE BUNURI N GENERAL
DESPRE DISTINCIA BUNURILOR
BUNURILE
Bunurile ( Definitie )
Sunt lucrurile, corporale sau incorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.
BUNURI MOBILE I IMOBILE
1.De cate felkuri sunt bunurile
Bunurile pot fi !
a) "obile sau
b) b) imobile.
BUNURILE IMOBILE
1.#e cate$orii %e bunuri sunt i""obile
Sunt imobile
a) Terenurile, izvoarele i cursurile de ap,
b) Plantaiile prinse de rdcini,
c) Construciile i orice alte lucrri fixatein pmant cu caracter permanent,
d) Platformele i alte instalaii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental,precum i )
e)Tot ceea ce, in mod natural sau artificial, este incorporat in acestea cu caracter permanent .
BUNURI #&RE R'M(N )&U DE*IN IMOBILE
1.Bunuri care ra"an i""obile
!man bunuri imobile "aterialele separate in "o% pro+i,oriu %e un fon%- pentru a fi %in nou intrebuin.ate, atat
timp cat sunt pstrate in aceeai form, precum i prile integrante ale unui imobil care sunt temporar detaate de
acesta, dac sunt destinate spre a fi reamplasate.
".#unuri care devin immobile
$aterialele aduse pentru a fi intrebuinate in locul celor vec%i devin bunuri imobile.
BUNURI MOBILE
1.Bunuri "obile (Definitie )
Bunurile pe care le$ea nu le consi%er/ i"obile sunt bunuri mobile.
Sunt bunuri mobile i
&ndele electroma'netice, precum i ener'ia de orice fel captate, in condiiile le'ii, de orice persoan i puse in
serviciul su, indiferent de caracterul mobiliar sau imobiliar al sursei acestora.
BUNURI MOBILE 0RIN &N1I#I0&2IE
#o'iile de orice natur ale solului i subsolului, fructele prinse de rdcini, plantaiile i construciile incorporate in
sol %e+in "obile prin anticipa.ie- atunci can%- prin +oin.a p/r.ilor- sunt pri+ite in natura lor in%i+i%ual/ in
+e%erea %eta3/rii lor.
Pentru opozabilitate fa de teri, este necesar notarea in cartea funciar.
UNI*ER)&LI1&1E& DE BUNURI
Constituie o universalitate de bunuri ansa"blul lucrurilor care apar.in aceleia3i persoane 3i au o %estina.ie co"un/
stabilit/ prin +oin.a acesteia sau prin le$e.
#unurile care alctuiesc universalitatea pot s fac obiectul unor acte sau raporturi (uridice distincte.
RE4ULI &0LI#&BILE DRE01URILOR 0UR1(ND &)U0R& BUNURILOR
)ac nu se prevede altfel, sunt supuse re$ulilor referitoare la bunurile i"obile 3i %repturile reale asupra acestora.
Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, in limitele prevzute de lege, regulilor referitoare la bunurile mobile.
BUNURI 5UN4IBILE I BUNURI NE5UN4IBILE
BUNURILE 5UN4IBILE
Sunt fun'ibile bunurile %eter"inabile %up/ nu"/r- "/sur/ sau $reutate, astfel incat pot fi inlocuite unele prin altele
in executarea unei obli'aii.
BUNURI NE5UN4IBILE
Prin act (uridic, un bun fun'ibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil.
BUNURI #ON)UM01IBILE I BUNURI NE#ON)UM01IBILE
BUNURI #ON)UM01IBILE
Sunt consumptibile bunurile "obile a c/ror intrebuin.are obi3nuit/ i"plic/ instr/inarea sau consu"area
substan.ei.
BUNURI NE#ON)UM01IBILE
&n bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil dac, prin act juridic, i se schimb intrebuinarea.
BUNURI DI*I6IBILE I BUNURI INDI*I6IBILE
BUNURI DI*I6IBILE
Bunurile care nu pot fi i"p/r.ite in natur/ f/r/ a li se sc7i"ba %estina.ia sunt bunuri indivizibile.
BUNURI INDI*I6IBI!LE
Prin act (uridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil.
Bunuri principale 3i bunuri accesorii
BUNURI 0RIN#I0&LE
BUNURILE &##E)ORII
1.Definitie
Bunul care a fost %estinat- in "o% stabil 3i e8clusi+- intrebuin./rii econo"ice a altui bun este bun accesoriu atat
timp cat satisface aceast utilizare.
9.#ine poate stabili %estinatia co"una
)estinaia comun poate s fie stabilit numai de proprietarul ambelor bunuri.
*. Dac/ nu se pre+e%e altfel- bunul accesoriu ur"ea,/ situa.ia :uri%ic/ a bunului principal- (inclusiv in caz de
instrinare sau de 'revare a bunului principal.)
+.0oate fi opus%a unui tert care a %oban%it anterior %repturi pri+itoare la bunul principal. Incetarea calit/.ii %e
bun accesoriu
,ncetarea calitii de bun accesoriu nu poate fi, ins, opus unui ter care a dobandit anterior drepturi privitoare la bunul
principal.
-. #e se inta"pa in ca,%e separare te"porara a unui bun accesoriu %e bunul principal
Separarea temporar a unui bun accesoriu de bunul principal nu-I inltur aceast calitate.
.. Drepturile unui ter privitoare la un bun nu pot fi inclcate prin transformarea acestuia in bun accesoriu.
0RODU)ELE BUNURILOR
/,Care sunt produsele bunurilor
Produsele bunurilor sunt fructele i productele.
5RU#1ELE
1.Definitie
0ructele reprezint acele produse care deriv din folosirea unui bun, fr a diminua substana acestuia.
9.5eluri
0ructele sunt1
a)naturale-
b)industriale
c)i ci+ile.
*.5ructele ci+ile
I . Definitie
0ructele civile sunt +eniturile re,ultate %in folosirea bunului %e c/tre o alt/ persoan/ pe te"eiul unui act :uri%ic-
precum c%iriile, arenzile, dobanzile, venitul rentelor i dividendele.
9.#u" se "ai nu"esc fructele ci+ile
0ructele civile se numesc i +enituri.
;.5ructele naturale
,.)efinitie
0ructele naturale sunt pro%usele %irecte 3i perio%ice ale unui bun-ob.inute f/r/ inter+en.ia o"ului, cum ar fi acelea
pe care pmantul le produce de la sine, producia i sporul animalelor.
5ructele in%ustriale
,.)efinitie
0ructele industriale sunt pro%usele %irecte 3i perio%ice ale unui bun- ob.inute ca re,ultat al inter+en.iei o"ului-
cu" ar fi recoltele %e orice fel.
0RODU#1ELE
1.Definitie
Productele sunt foloasele ob.inute %intr<un bun- prin consu"area sau %i"inuarea substan.ei acestuia- precum
copacii unei pduri, piatra dintr2o carier i altele asemenea.
/"/
DOB(NDIRE& 5RU#1ELOR I & 0RODU#1ELOR
1.#ui se cu+in fructrele si pro%uctele 3
0ructele i productele se cu+in proprietarului, dac prin le'e nu se dispune altfel.
9.Data %e la care se %oban%este %reptul %e proprietate asupra fructelor naturale 3i in%ustriale
)reptul de proprietate asupra fructelor naturale i industriale se %oban%e3te la %ata separ/rii %e bunul care le<a
pro%us.
*.#u" se %oban%este %reptul %e proprietate asupra fructelor ci+ile
)reptul de proprietate asupra fructelor civile se %oban%e3te ,i cu ,i.
;.#u" se proce%a,a can% cel care- f/r/ acor%ul proprietarului- a+ansea,/ c7eltuielile necesare pentru
pro%ucerea 3i cule$erea fructelor- respecti+ a +eniturilor sau pro%uctelor
Cel care, fr acordul proprietarului, avanseaz c%eltuielile necesare pentru producerea i cule'erea fructelor, respectiv a
veniturilor sau productelor poate cere restituirea c7eltuielilor.
,n acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi reinute pan la restituirea cheltuielilor.
=.In ce situatie 0roprietarul poate cere obli$area 0osesorului la pre%area pro%uselor ori a contra+alorii acestora
Cu toate acestea, Proprietarul poate cere obli$area Posesorului la pre%area pro%uselor ori a contra+alorii acestora
dac furnizeaz o 'aranie indestultoare.
DRE01URILE RE&LE >N 4ENER&L
1.Enu"erare
Sunt drepturi reale1
/. dreptul de proprietate 4
". dreptul de superficie4
*. dreptul de uzufruct4
+. dreptul de uz4
-. dreptul de abitaie4
.. dreptul de servitute4
5. dreptul de administrare4
6. dreptul de concesiune4
7. dreptul de folosin4
/8. drepturile reale de 'aranie4
//. alte drepturi crora le'ea le recunoate acest caracter.
5ORMELE DE 0RO0RIE1&1E
/. De cate feluri e proprietatea 3
Proprietatea este public/ sau privat.
0RO0RIE1&1E& 0RI*&1'
1.#are este obiectuil proprietatii pri+ate 3
Sunt obiect al proprietii private
a)Toate bunurile de uz sau de interes privat aparinand persoanelor fizice, persoanelor (uridice de drept privat sau de
drept public,
b),nclusiv bunurile care alctuiesc domeniul privat al statului i al unitilor administrativteritoriale
.
#e cate$orii %e bunuri se %oban%esc faar inscreiere in cartea funciara ?
$otenirile vacante i imobilele cu privire la care s2a renunat la dreptul de proprietate conform art.-57 alin.") se
dobandesc, fr inscriere in cartea funciar, de comun, ora sau municipiu, dup caz, i intr in domeniul privat al
acestora.
BUNURILE OBIE#1 &L 0RO0RIE1&1I 0RI*&1E
1.Bunurile pripietate pri+ate ra"an incircuitul ci+l
#unurile obiect al proprietii private, indiferent de titular, sunt i rman in circuitul civil, dac prin le'e nu se dispune
altfel.
".0ot fi instrainate bunurile proprietate pri+ate 3
9le pot fi instrinate
*.0ot face obiectul unei ur"arirri silite bunurile propietate pri+ate
9le, pot face obiectul unei urmriri silite
+.#u" pot fi %oban%ite
Pot fi dobandite pe orice cale prevzut de le'e.
0RO0RIE1&1E& 0UBLI#'
1.#e bunuri for"ea,a obiectul proprietatii publice
#unurile statului i ale unitilor administrativteritoriale care, prin natura lor sau prin declaraia le'ii, sunt de uz sau de
interes public formeaz obiectul proprietii publice, ins numai dac au fost le'al dobandite de ctre acestea.
".#e %ispo,itii se aplica si ptr %reptului %e proprietate public/-
)ac prin le'e nu se prevede altfel, dispoziiile aplicabile dreptului de proprietate privat se aplic i dreptului de
proprietate public, ins numai in msura in care sunt compatibile cu acesta din urm.
0RO0RIE1&1E& 0RI*&1'
#ON2INU1UL- >N1INDERE& I )1IN4ERE& DRE01ULUI DE 0RO0RIE1&1E 0RI*&1'
#ON2INU1UL DRE01ULUI DE 0RO0RIE1&1E 0RI*&1'
1.#are este continutul %r %e proprietate pri+ata
Proprietatea privat este %reptul titularului de a poseda, folosi i dispune in mod liber i complet de un bun, in limitele
stabilite de le'e.
". In con%i.iile le$ii- %reptul %e proprietate pri+at/ este susceptibil %e "o%alit/.i 3i %e,"e"br/"inte- %up/ ca,.
Li"itele "ateriale 3i li"itele :uri%ice ale e8ercit/rii %reptului %e proprietate pri+at/
1. Dreptul %e proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului su.
:cestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaz obiectul dreptului de proprietate, cu in'rdirile
stabilite prin le'e.
9.#u" poate fi li"itata e8ercitarea atributelor %reptului %e proprietate.
Prin le'e poate fi limitat exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
:ceast limitare se poate face i prin convenie, cu excepiile prevzute de le'e.
DOB(NDIRE& DRE01ULUI DE 0RO0RIE1&1E
1.Mo%alitatile %e %oban%ire a %r %e proprietate
)reptul de proprietate se poate dobandi, in condiiile le'ii, prin
a)convenie,
b) testament,
c)motenire le'al,
d)accesiune,
e)&zucapiune, ca efect al posesiei de bun2credin in cazul bunurilor mobile i al fructelor,
f)prin ocupaiune,
')tradiiune, precum i prin
%)%otrare (udectoreasc, atunci cand ea este translativ de proprietateprin ea insi.
9.In ce situati proprietate as epoate %oban%i si prin efectul unui act a%"inistrati+.
,n cazurile prevzute de le'e, proprietatea se poate dobandi prin efectul unui act administrativ.
*.0rin le$e se pot re$le"enta 3i alte "o%uri %e %oban%ire a %reptului %e proprietate.
;.#u" se %oban%este %r %e proprietate in ca,ul i"obilelor
,n cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobandete prin inscriere in cartea funciar/, cu excepia cazurilor
anume prevzute de le'e.
RI)#UL 0IEIRII BUNULUI
In ce situati proprietarul suporta riscul pierii bunului
Proprietarul suport riscul pieirii bunului, dac acesta n2a fost asumat de o alt persoan sau dac prin le'e nu se dispune
altfel.
>N1INDERE& DRE01ULUI DE 0RO0RIE1&1E &)U0R& 1ERENURILOR
1.&supra cui se "ai intin%e proprietatea terenului
Proprietatea terenului se intinde i asupra subsolului i a spaiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor le'ale.
".#e poate face proprietarul %easupra 3i in subsolul terenului
Proprietarul poate face, deasupra i in subsolul terenului, toate construc.iile- planta.iile 3i lucr/rile ce $/se3te %e
cu+iin./- in afar de excepiile stabilite de le'e, i poate trage din ele toate foloasele ce acestea ar produce.
9.#e este obli$at sa respecte proprietarul
9l este inut s respecte, in condiiile i in limitele determinate de le'e, %repturile ter.ilor asupra resurselor "inerale
ale subsolului- i,+oarelor 3i apelor subterane- lucr/rilor 3i instala.iilor subterane 3i altora ase"enea..
*. #ui apartin apele %e suprafata si albile acestora 3
:pele de suprafa i albiile acestora aparin proprietarului terenului pe care se formeaz sau cur', in condiiile prevzute
de le'e.
+.#e %r are proprietarul cu pri+ire la apa i,+oarelor 3i a lacurilor aflate pe terenul respecti+- apa freatic/- precu"
3i apele plu+iale.
Proprietarul unui teren are- de asemenea, %reptul %e a apropria 3i %e a utili,a- in con%i.iile le$ii- apa i,+oarelor 3i a
lacurilor aflate pe terenul respecti+- apa freatic/- precu" 3i apele plu+iale.
OBLI4&2I& DE 4R'NI2UIRE
1.#e obli$atii au 0roprietarii terenurilor in+ecinate
Proprietarii terenurilor invecinate sunt obli'ai s contribuie la 'rniuire prin reconstituirea %otarului i fixarea semnelor
corespunztoare, suportan%- in "o% e$al- c7eltuielile oca,ionate %e aceasta.
OBLI4&2I& DE >N4R'DIRE
1.#e obli$atie are orice proprietar
;rice proprietar este %ator a<3i in$r/%i proprietatea- suportand, in condiiile le'ii, c%eltuielile ocazionate.
".-0tr ce tipuri %eterenuri nu e8ista obli$atia %e in$ra%ire
;bli'aia de in'rdire nu exist pentru terenurile situate in extravilan, in afara cazurilor prevzute de le'e.
STINGEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
1.)e poate stin$e %r %e prooprietate prin neu,
)reptul de proprietate privat nu se stin$e prin neu,.
9.In ce situatii %r %e proprietate poate fi %oban%it %e altul
9l poate fi ins dobandit de altul, prin uzucapiune sau intr2un alt mod, in cazurile i condiiile anume determinate de le'e.
*.0oate proprietarul sa aban%one,e bunul sau "obil 3
Proprietarul poate aban%ona bunul s/u "obil
;.0oate proprietatrul renunta la %reptul %e proprietate asupra bunului i"obil inscris in cartea funciar/.3
DA . Poate renuna la dreptul de proprietate asupra bunului imobil inscris in cartea funciar.
-.#an% se stin$e %reptul %e proprietate in ca,ul bunului "obil
)reptul se stin'e in momentul prsirii bunului mobil,
@.#an% se stin$e %reptul %e proprietate in ca,ul bunului i"obil
)ac bunul este imobil, prin inscrierea in cartea funciar/, in condiiile le'ii, a %eclara.iei %e renun.are.
EXPROPRIEREA
1.In ce situatii se poate face e8proprierea
9xproprierea se poate face nu"ai pentru o cau,/ %e utilitate public/ stabilit/ potri+it le$ii,
9.#u" se face e8proprierea
9xproprieera se face cu :ust/ 3i prealabil/ %esp/$ubire, fixat de comun acord intre proprietar i expropriator sau, in
caz de diver'en, pe cale (udectoreasc.
9.#e fel %e bunuri pot fi suspuse confiscarii
<u pot fi supuse confiscrii %ecat bunurile %estinate sau folosite pentru s/+ar3irea unei infrac.iuni ori contra+en.ii
sau cele re,ultate %in acestea.
APRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVAT
ACIUNEA N REVENDICARE
1.&re %r proprietarul %e a<l -l re+en%ica %e la posesor sau %e la alt/ persoan/ care il %e.ine f/r/ %rept
Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la alt persoan care il deine fr drept. 9l
are, de asemenea, %reptul la %esp/$ubiri, dac este cazul.
9.Dr la actiunea in re+en%icare este prescriptibil sssau i"precriptibil
)reptul la aciunea in revendicare este i"prescriptibil, cu excepia cazurilor in care prin le'e se dispune altfel.
*.#ui este opo,abila Aot/rarea :u%ec/toreasc/ prin care s<a a%"is ac.iunea in re+en%icare intro%us/ i"potri+a
posesorului
=otrarea (udectoreasc prin care s2a admis aciunea in revendicare introdus impotriva posesorului este opo,abil/ 3i
celui care %e.ine bunul pentru posesor, putand fi executat direct impotriva acestuia
+.# ui nu este opo,abila . 7ot/rarea :u%ec/toreasc/ prin care s<a a%"is ac.iunea in re+en%icare i"potri+a celui
care %e.ine lucrul pentru posesor
. =otrarea (udectoreasc prin care s2a admis aciunea in revendicare impotriva celui care deine lucrul pentru posesor
nu este opo,abil/ posesorului, dac acesta nu a fost introdus in cauz.
ACIUNEA NEGATORIE
1.I"potri+a cui poate intenta actiunea ne$atorie proprietarul
Proprietarul poate intenta aciunea ne'atorie contra oric/rei persoane care pretin%e c/ este titularul +reunui %rept-
altul %ecat cel %e proprietate- asupra bunului s/u.
". Este prescriprtibil sau i"prescriptibil %r la actiunea ne$atorie
)reptul la aciunea ne'atorie este i"prescriptibil.

PROBA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA IMOBILELOR NSCRISE N CARTEA
FUNCIAR
1.#u" se face %o+a%a %reptului %e proprietate In ca,ul i"obilelor inscris e in cartea funciar/
,n cazul imobilelor inscris e in cartea funciar, dovada dreptului de proprietate se face cu e8trasul %e carte funciar/.
EFECTELE ADMITERII ACIUNII N REVENDICARE
A) Obligatii t! Pa!at
".La ce +a fi obli$at paratul
a) Paratul va fi obli'at la restituirea bunului sau la despgubiri dac bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrinat.
b) ,n aceleai condiii,Paratul va fi obli'at la restituirea pro%uctelor sau a contravalorii acestora.
,n toate cazurile, desp'ubirile vor fi evaluate in raport cu momentul restituirii.
9..La ce lucrurri +a "ai fi obli$at 0osesorul %e rea<cre%in./ sau %etentorul precar
Posesorul de rea2credin sau detentorul precar va fi obli'at, la cerere, i la restituirea fructelor pro%use %e bun pan/
la inapoierea acestuia c/tre proprietar.
B) Obli$atii ptr parat
,.#e fel %e c7eltuieli este obli$at sa restituie 0oroprietarul 3
Proprietarul poate fi obli'at, la cerere, s restituie Posesorului c7eltuielile necesare pe care acesta le<a f/cut.
C%eltuielile utile se restituie, la cerere, in limita sporului de valoare, dac prin le'e nu se prevede altfel.
)e asemenea, Proprietarul va putea fi obli'at, la cerere, la restituirea c7eltuielilor necesare pentru pro%ucerea 3i
cule$erea fructelor sau a pro%uctelor.
#) Dr la retentie al paratului asupra pro%uselor
Paratul are un %rept %e reten.ie asupra pro%uselor pan la restituirea c%eltuielilor fcute pentru producerea i
cule'erea acestora, cu excepia cazului in care proprietarul furnizeaz paratului o 'aranie indestultoare.
I.In ce situatii %r %e retentie nu poate efi e8ercitat
)reptul de retenie nu poate fi e8ercitat in nici un ca, asupra bunului fru$ifer sau cand intrarea in stpanirea
material a bunului sa fcut prin violen ori fraud sau cand produsele sunt bunuri
perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scderi semnificative a valorii lor.
D) #7eltuielile +oluptuare.
I #e fel %e c7eltuieli nu este %ator sa acoipere proprietarul
Proprietarul nu este %ator s/ acopere c7eltuielile +oluptuare.
II. In ce situatii 0osesorul are %reptul %e a<3i insu3i lucr/rile efectuate cu aceste c7eltuieli
Posesorul are %reptul %e a<3i insu3i lucr/rile efectuate cu aceste c7eltuieli numai dac prin aceasta bunul nu se
deterioreaz.
ACCESIUNEA
DOB#NDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN ACCESIUNE
1.#e insea"na accesiunea3
Proprietarul unui bun %e+ine proprietarul a tot ce se une3te cu bunul ori se incorporea,/ in acesta, dac le'ea nu
prevede altfel.
9.5elurile accesiunii
:ccesiunea este
a) Natural/ < cand unirea sau incorporarea este urmarea unui eveniment natural ori)
b) Artificial - cand rezult din fapta proprietarului ori a unei alte persoane.

ACCESIUNEA IMOBILIAR NATURAL
&) &lu+iunile
/.#ui re+in &%/u$irile %e teren la "alurile apelor cur$/toare
:du'irile de teren la malurile apelor cur'toare revin 0roprietarului fon%ului ri+eran, numai dac ele se formeaz
treptat.
B)1erenul l/sat %e apele cur$/toare
1.#ine %oban%este terenul lasat %e apele cur$atoare care s<au retras treptat %e la ./r"ul respecti+.

Proprietarul fondului riveran dobandete, de asemenea, terenul lsat de apele cur'toare care s2au retras treptat de la
rmul respectiv.
#)1erenul l/sat %e apele st/t/toare
1.#ine %e+ine proprietarul terenurilor ap/rute prin sc/%erea te"porar/ a acestor ape sub in/l.i"ea %e scur$ere.
Proprietarul terenului incon(urat de %eleteie, iazuri, canale i alte asemenea ape stttoare, nu devine proprietarul
terenurilor aprute prin scderea temporar a acestor ape sub inlimea de scur'ere.
Tot astfel, Proprietarul acestor ape nu dobandete nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revrsri
sporadice.
D) A$%l&i%'(a
Ce se intampla cand o apa cur'atoare a smuls brusc o parte important din terenul unui proprietar si o alipeste la
terenul> altuia 3
Proprietarul terenului de la care o ap cur'toare a smuls brusc o parte important de teren, alipind2o la terenul altuia, nu
pier%e %reptul %e proprietate asupra p/r.ii %esprinse %ac/ o re+en%ic/
in ter"en %e un an %e la %ata intr/rii in posesie.
E) &lbiile rBurilor- insulele 3i prun%i3urile
1.#ui apartin albiile raurilor
:lbiile raurilor aparin 0roprietarilor ri+erani, cu excepia acelora care, potrivit le'ii, fac obiectul proprietii publice.
".#ui apartin Insulele 3i prun%urile care nu sunt in le$/tur/ cu terenurile a+an% "alul la ni+elul "e%iu al apei
,nsulele i prundurile care nu sunt in le'tur cu terenurile avand malul la nivelul mediu al apei revin 0roprietarului
albiei.
C.#u" se proce%ea, can% insula apar.ine proprietarilor ri+erani 3i trece peste :u"/tatea apei-
)ac insula aparine proprietarilor riverani i trece peste (umtatea apei, fiecare %intre ei are %reptul %e proprietate
asupra p/r.ii %e insul/ ce se intin%e spre el pornin% %e la :u"/tatea apei.
;.#u" se proce%ea,a can% o apa cur$atoare for"ea,a un brat nou incon:oar/ terenul unui proprietar ri+eran
,n cazul in care o ap cur'toare, formandu2i un bra nou, incon(oar terenul unui proprietar riveran, el r/"ane
proprietar asupra insulei astfel create.
ALBIILE PRSITE DE APELE CURGTOARE
1.#e re$i" :uri%ic +a a+ea &lbia p/r/sit/ %e o ap/ cur$/toare care 3i<a for"at un nou curs
:lbia prsit de o ap cur'toare care i2a format un nou curs va avea regimul juridic stabilit in legea special.
ACCESIUNEA NATURAL ASUPRA ANIMALELOR
1. in ce con%itii &ni"alele %o"estice r/t/cite pe terenul altuia re+in acestuia %in ur"/
:nimalele domestice rtcite pe terenul altuia re+in acestuia %in ur"/ dac proprietarul nu le revendic in termen de
dou luni de la data declaraiei fcute la primrie de ctre proprietarul terenului.
9..In ce con%itii 0oru"beii- iepurii- pe3tii 3i alte ase"enea ani"ale care trec pe fon%ul altui proprietar aparin
acestuia
Porumbeii, iepurii, petii i alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar aparin acestuia cat timp rman
pe fond, cu excepia cazului in care trecerea a fost provocat prin fraud sau prin artificii.
C.In ce con%itii roiul %e albine trecut pe terenul altuia re+ine propietarului acestuia 3
!oiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai dac proprietarul roiului nu il urmrete
sau inceteaz s il urmreasc timp de dou zile.
ACCESIUNEA IMOBILIAR ARTIFICIAL
DOB#NDIREA LUCRRII DE CTRE PROPRIETARUL IMOBILULUI
1.#ui re+in #onstruc.iile- planta.iile 3i orice alte lucr/ri effectuate asupra unui i"obil- %enu"ite in continuare
Dlucr/riE,
Construciile, plantaiile i orice alte lucrri effectuate asupra unui imobil, denumite in continuare ?lucrri@, revin
proprietarului acelui imobil dac prin le'e sau act (uridic nu se prevede altfel.

9.Data %e la care Dreptul %e proprietate asupra lucr/rii se na3te in fa+oarea proprietarului i"obilului
)reptul de proprietate asupra lucrrii se nate in favoarea proprietarului imobilului %in "o"entul inceperii lucr/rii- pe
msura realizrii ei, dac prin le'e sau act (uridic nu se prevede altfel.
CATEGORII DE LUCRRI

1.#e cate$orii sunt 3
Aucrrile pot fi 1 autonome sau adu'ate, cu c%aracter durabil sau provizoriu.
Care sunt lucrarile autonome 3
Aucrrile autonome sunt construciile, plantaiile i orice alte lucrri cu caracter de sine stttor realizate asupra unui
imobil.
9.0ot a+ea c7aracter %e sine stator lucrarile a%au$ate
Aucrrile adu'ate nu au caracter de sine stttor.
C.#u" pot fi lucrarile a%au$ate
9le pot fi1
a) Necesare, atunci cand in lipsa acestora imobilul ar pieri sau s2ar deteriora4
b) &tile, atunci cand sporesc valoarea economic a imobilului4
c) Boluptuare, atunci cand sunt fcute pentru simpla plcere a celui care le2a realizat, fr a spori valoarea economic a
imobilul.
PRE)UMII N FAVOAREA PROPRIETARULUI IMOBILULUI

/.#e se pre,u"a %espre lucrarile facute %e proprietarul i"obilului 3
;rice lucrare este prezumat a fi fcut de proprietarul imobilului, cu c7eltuiala sa 3i c/ este a lui, pan la proba
contrar.
9.#an% se poate fae proba contrara
Proba contrar se poate face cand s2a constituit un drept de superficie, cand proprietarul imobilului nu i2a intabulat
dreptul de proprietate asupra lucrrii noi sau in alte cazuri prevzute de le'e.
REALI)AREA LUCRRII CU MATERIALELE ALTUIA
1.#u" se proce%a,a can% proprietarul i"obiolului a a reali,at lucrarea cu "aterialele altuia,
,n cazul in care a realizat lucrarea cu materialele altuia, Proprietarul imobilului %e+ine proprietarul lucr/rii, neputand
fi obli'at la desfiinarea acesteia i nici la restituirea materialelor intrebuinate.

9.#e %repturi are proprietarul "aterialelor
Proprietarul materialelor are nu"ai %reptul la contra+aloarea "aterialelor, precum i la repararea, in condiiile
legii, a oricror alte prejudicii cauzate.
* REALI)AREA UNEI LUCRRI AUTONOME ASUPRA IMOBILULUI ALTUIA
LUCRRI AUTONOME CU CARACTER DURABIL EFECTUATE CU BUNCREDIN
1.#e %rept are proprietarul i"obilului In ca,ul in care autorul lucr/rii autono"e cu c7aracter %urabil este %e
bun/<cre%in./
,n cazul in care autorul lucrrii autonome cu c%aracter durabil este de bun2credin, proprietarul imobilului are dreptul1
a) )/ cear/ instan.ei s/ %ispun/ inscrierea sa in cartea funciar/ ca proprietar al lucr/rii, pltind, la ale'erea sa,
autorului lucrrii, fie valoarea materialelor i a manoperei, fie sporul de valoare adus
imobilului prin efectuarea lucrrii sau
b) )/ cear/ obli$area autorului lucr/rii s/ cu"pere i"obilul la +aloarea %e circula.ie pe care acesta ar fi a+ut<o
%ac/ lucrarea nu s<ar fi efectuat.
LUCRRI AUTONOME CU CARACTER DURABIL EFECTUATE CU REACREDIN
1.#e %rept are proprietarul i"obilului In ca,ul in care autorul lucr/rii autono"e cu c7aracter %urabil este %e
rea<cre%in./
,n cazul in care autorul lucrrii autonome cu c%aracter durabil este de rea2credin, proprietarul imobilului are dreptul1
a) )/ cear/ instan.ei s dispun inscrierea sa in cartea funciar ca proprietar al lucrrii, cu plata, la ale'erea sa, ctre
autorul lucrrii, a . din valoarea materialelor i a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului sau
b) )/ cear/ obli'area autorului lucrrii la desfiinarea acesteia sau
c) )/ cear/ obli'area autorului lucrrii s cumpere imobilul la valoarea de circulaie pe care acesta ar fi avut2o dac
lucrarea nu s2ar fi efectuat.
9.0e c7eltuiala cui se face %esfiintarea lucrarii
)esfiinarea lucrrii se face, cu respectarea dispoziiilor le'ale in materie, pe c7eltuiala autorului acesteia- care este
inut, totodat, s repare orice pre(udicii cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosin.
REALI)AREA UNEI LUCRRI ADUGATE ASUPRA IMOBILULUI ALTUIA LUCRRI
ADUGATE NECESARE
1.De can% proprietarul i"obilului %oban%e3te %reptul %e proprietate asupra lucr/rii a%/u$ate necesare
Proprietarul imobilului dobandete dreptul de proprietate asupra lucrrii adu'ate necesare %in "o"entul efectu/rii
acesteia, pltind autorului c%eltuielile rezonabile fcute de acesta, c%iar dac imobilul nu mai exist.
+,C%- &( !./(0(a1a /a'0 l%/!a!(a a 2.&t (2(/t%at3 /% !(a4/!(0i'53
In cazul in care lucrarea a fost efectuat cu rea-credin, din &%-a 0at.!at3 0( !.!i(ta!%l
i-.bil%l%i &( $a %t(a 0(0%/( $al.a!(a 2!%/t(l.! i-.bil%l%i 0i-i'%at3 /% /.&t%!il(
'(/(&a!( .b5i'(!ii a/(&t.!a.
128
LUCRRI ADUGATE UTILE
/.#u" se proce%ea,a can% autorul lucr/rii utile este %e bun/cre%in./-
,n cazul in care autorul lucrrii utile este de buncredin, Proprietarul imobilului %e+ine proprietarul lucr/rii %in
"o"entul efectu/rii acesteia, cu plata, la ale'erea sa1
a) a valorii materialelor i a manoperei sau
b) a sporului de valoare adus imobilului.
9.#e %rept are proprietarul i"obilului In ca,ul in care autorul lucr/rii utile este %e rea<cre%in./
,n cazul in care autorul lucrrii utile este de rea2credin, proprietarul imobilului are dreptul1
a) )/ %e+in/ proprietarul lucr/rii, fr inscriere in cartea funciar, pl/tin%- la ale$erea sa- autorului lucr/rii fie . din
valoarea materialelor i a manoperei, fie . din sporul de valoare adus imobilului, sau
b) )/ cear/ obli$area autorului lucr/rii la %esfiin.area acesteia, cu repunerea imobilului in situaia anterioar i plata
de daune2interese.
,n ambele cazuri, cand valoarea lucrrii este considerabil, proprietarul imobilului poate cere obli$area autorului s/ il
cu"pere la +aloarea %e circula.ie pe care i"obilul ar fi a+ut<o %ac/ lucrarea nu s<ar
fi efectuat.
LUCRRI ADUGATE VOLUPTUARE
1.#e %rept are proprietarul i"obilului in ca,ul lucr/rii +oluptuare
,n cazul lucrrii voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul1
a) )/ %e+in/ proprietarul lucr/rii, fr inscriere in cartea funciar i fr nicio obli'aie ctre autorul lucrrii4
b) S cear obligarea autorului de rea-credin a lucrrii la desfiinarea acesteia, cu readucerea imobilului in situaia
anterioar i plata de daune2interese.
9.In ce con%itii &utorul %e bun/<cre%in./ al lucr/rii poate s/ o ri%ice inainte %e restituirea i"obilului c/tre
proprietar,
:utorul de bun2credin al lucrrii poate s/ o ri%ice inainte %e restituirea i"obilului c/tre proprietar, cu condiia de
a readuce imobilul in situaia anterioar.
NELESUL UNOR TERMINI
NOIUNEA DE AUTOR AL LUCRRII
)repturile i obli'aiile prevzute pentru autorul lucrrii nu sunt aplicabile %ecat aceluia care a reali,at lucrarea
pentru sine.
BUNA4CREDIN A AUTORULUI LUCRRII

1.In ce situatii autorul lucrari este %e buna cre%inta 3
:utorul lucrrii este de bun2credin dac se intemeiaz
a) 0ie pe cuprinsul crii funciare in care, la data realizrii lucrrii, era inscris ca proprietar al imobilului,
b) 0ie pe un mod de dobandire nesupus inscrierii in cartea funciar, dac, in ambele cazuri, nu rezulta din cartea
funciar i nu a cunoscut pe nicio alt cale viciul titlului su.
9.0oate in+oca buna cre%inta cel care construie3te in lipsa sau cu nerespectarea autori,a.iilor cerute %e le$e.
<u poate invoca buna credin cel care construiete in lipsa sau cu nerespectarea autorizaiilor cerute de le'e.
)ispoziiile alin./) i ") sunt aplicabile i autorului lucrrii care se intemeiaz pe un drept de superficie sau pe orice alt
drept care, potrivit le'ii, ii permite, realizand o lucrare asupra imobilului altuia, s devin proprietarul acesteia.
DISPO)III SPECIALE
LUCRRI REALI)ATE PARIAL ASUPRA IMOBILULUI AUTORULUI
1.In ca,ul lucr/rii cu caracter %urabil reali,ate cu bun/cre%in./ par.ial asupra i"obilului autorului 3i par.ial pe
terenul proprietarului +ecin- ce poate cere proprietarul terenului +ecin
,n cazul lucrrii cu caracter durabil realizate cu buncredin parial asupra imobilului autorului i parial pe terenul
proprietarului vecin, acesta din urm poate cere inscrierea intr<o nou/ carte funciar/ a unui %rept %e coproprietate
al +ecinilor asupra i"obilului re,ultat, incluzand terenul aferent, in raport cu valoarea
contribuiei fiecruia.
9.#e optiuni are proprietarul terenului +ecin %ac/ lucrarea a fost reali,at/ cu rea<cre%in./
)ac lucrarea a fost realizat cu rea2credin, proprietarul terenului vecin poate opta intre a cere ri%icarea lucr/rii %e
pe teren, cu obli'area autorului acesteia la plata de daune2interese, dac este cazul, 3i a cere inscrierea in cartea
funciar/ a unui %rept %e coproprietate al +ecinilor.
*.De ce se tine sea"a la stanilirea cotelor parti
Aa stabilirea cotelor2pri, se va ine seama de
a) Baloarea terenului proprietarului vecin i de )
b) Baloarea contribuiei autorului lucrrii.
;.#u" se proce%ea,a in ca, %e neintele$ere intre parti
,n caz de neinele'ere intre pri, ,nstana de (udecat va stabili valoarea contribuiei fiecreia la imobilul rezultat,
respectiv a cotelorpri din dreptul de proprietate.
LUCRRI PROVI)ORII
1.#u" se proce%ea,a can% lucrarea are caracter pro+i,oriu
Cand lucrarea are caracter provizoriu, in absena unei inele'eri contrare, :utorul ei +a fi obli$at s/ o %esfiin.e,e- cu
respectarea dispoziiilor le'ale in materie- 3i- %ac/ este %e reacre%in./, s plteasc desp'ubiri pentru pre(udiciile
cauzate, inclusive pentru lipsa de folosin.
NSCRIEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE N CARTEA FUNCIAR
1.#u" se face inscrierea ori %e cate ori %oban%irea %reptului %e proprietate- e8clusi+/ sau pe cote<p/r.i- este
con%i.ionat/
;ri de cate ori dobandirea dreptului de proprietate, exclusiv sau pe cote2pri, este condiionat, potrivit re'lementrilor
din aceast seciune, de inscrierea in cartea funciar, inscrierea se face in temeiul conveniei prilor sau, dup caz, al
%otrarii (udectoreti.
DREPTUL AUTORULUI LUCRRII LA RIDICAREA MATERIALELOR
/.0ana la ce %ata autorul lucrarii isi poate ri%ica "aterialele
Pan la data inc%eierii conveniei sau a introducerii aciunii de ctre cel indreptit la inscrierea in cartea funciar,
:utorul lucrrii i3i poate ri%ica "aterialele.
9. #u" se proce%ea,a can% lucrareaa fost efectuata cu rea cre%inta
Dac lucrarea a fost efectuat cu rea-credin, Autorul acesteia va putea f obligat, dac este
cazul, la plata de daune-interese.
REGULI PRIVIND EXERCITAREA DREPTULUI AUTORULUI LUCRRII LA INDEMNI)AIE
1.#at ti"p nu cur$e 0rescrip.ia %reptului la ac.iune al autorului lucr/rii pri+in% plata in%e"ni,a.iei
Prescripia dreptului la aciune al autorului lucrrii privind plata indemnizaiei nu cur$e cat ti"p el este l/sat %e
proprietar s/ %e.in/ i"obilul.
9.#e %rept are autorul lucr/rii %e bun/<cre%in./
:utorul lucrrii de bun2credin are, in condiiile art."*7-, un %rept %e ipotec/ le$al/ asupra i"obilului pan/ la
plata in%e"ni,a.iei.
REGULI PRIVIND OBLIGAREA AUTORULUI LUCRRII LA CUMPRAREA IMOBILULUI

1.#e poate cere instantei 0roprietarul Ori %e cate ori proprietarul optea,/ pentru obli$area autorului lucr/rii la
cu"p/rarea i"obilului
;ri de cate ori proprietarul opteaz pentru obli'area autorului lucrrii la cumprarea imobilului, in absena inele'erii
prilor,Proprietarul poate cere instanei (udectoreti stabilirea pre.ului i pronunarea unei hotrari care s in loc
de contract de vanzare-cumprare.
9.#e %rept are proprietarul initial al i"obilului
Proprietarul iniial al imobilului are un %rept %e ipotec/ le$al/ asupra acestuia pentru plata pre.ului %e c/tre
autorul lucr/rii.
PASIVITATEA PROPRIETARULUI PE DURATA REALI)RII LUCRRII
1.0oate autorul lucr/rii %e rea<cre%in./ sa opuna 0roprietarului terenului pasi+itatea pe care ar fi +/%it<o pe
%urata reali,/rii lucr/rii.
:utorul lucrrii de rea2credin nu poate s/ opun/ Proprietarului terenului pasi+itatea pe care ar fi +/%it<o pe %urata
reali,/rii lucr/rii.
AUTORUL LUCRRII CARE FOLOSETE MATERIALELE ALTUIA
1#u" se proce%ea,a can% o persoana reali,ea,/ o lucrare asupra i"obilului altuia folosin% "aterialele unui tert
)ac nu sunt indeplinite condiiile le'ale pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de bun2credin, Cel care
realizeaz o lucrare asupra imobilului altuia folosind materialele unui ter este obli$at la plata contra+alorii
"aterialelor- precum i la repararea, in condiiile legii, a oricror alte prejudicii cauzate.
STABILIREA INDEMNI)AIEI SAU A DESPGUBIRII

1.De ce tine sea"a instanta ori %e cate ori- in aplicarea unei %ispo,i.ii %in pre,enta sec.iune- instan.a este
in+estit/ s/ stabileasc/ intin%erea in%e"ni,a.iei sau a %esp/$ubirii
;ri de cate ori, in aplicarea unei dispoziii din prezenta seciune, instana este investit s stabileasc intinderea
indemnizaiei sau a desp'ubirii, ea va ine seama de valoarea de circulaie a
bunului calculat la data %otrarii (udectoreti.
CA)URI SPECIALE DE ACCESIUNE
/.Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care ii permite s dobandeasc
proprietatea asupra lucrrii realizate asupra acelui imobil +a a+ea, in caz de accesiune, in mod corespunztor, %repturile
3i obli$a.iile re$le"entate pentru proprietarul i"obilului, dac nu s2a prevzut
altfel in momentul constituirii dreptului real.
)ispoziiile art.-77 i .8- alin.") se aplic, in mod corespunztor, i lucrrilor autonome cu caracter durabil efectuate de
titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu ii permite s dobandeasc proprietatea asupra lucrrii realizate
asupra acelui imobil.
Pentru lucrrile adu'ate efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu ii permite s
dobandeasc proprietatea lucrrii realizate asupra acelui imobil se aplic, in mod corespunztor, dispoziiile art.!"", in
lipsa unei prevederi contrare.
LUCRRI EFECTUATE DE UN DETENTOR PRECAR
/. #aror re$uli sunt supuse lucr/rile f/cute %e un %etentor precar
Aucrrile fcute de un detentor precar sunt supuse, in mod corespunztor, re$ulilor aplicabile posesorului %e rea<
cre%in./.

".0oate fi obli$at %etentorul precar sa cu"pere i"obilul
)etentorul precar nu poate fi ins obligat s cumpere imobilul.
ACCESIUNEA MOBILIAR
1.#ui apartine bunul "obil pro%us cu "aterialele altuia
#unul mobil produs cu materialele altuia aparine celui care l2a confecionat sau, dup caz, proprietarului materialelor,
infuncie de raportul dintre manoper i valoarea materialelor,determinat la data confecionrii bunului.
9. #at %atorea,a %espa$ubiri proprietarul i"obilului 3
Proprietarul bunului %atorea,/ %esp/$ubiri e$ale cu +aloarea "anoperei sau, dup caz, cu valoarea materialelor.
RAPORTUL DINTRE VALOAREA MANOPEREI I VALOAREA MATERIALELOR
,n toate cazurile in care valoarea materialelor este e'al cu manopera sau exist o diferen nesemnificativ, proprietatea
asupra bunului este co"un/ i se exercit in condiiile C.

UNIREA A DOU BUNURI MOBILE
/.#u" se proce%ea,a In ca,ul in care se unesc %ou/ bunuri "obile a+an% proprietari %iferi.i-
,n cazul in care se unesc dou bunuri mobile avand proprietari diferii, fiecare poate pretin%e separarea bunurilor dac
prin aceasta cellalt proprietar nu ar suferi un pre(udiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului su.
REGULI APLICABILE N CA)UL IMPOSIBILITII DE SEPARARE A BUNURILOR UNITE
)ac nu se poate obine separarea bunurilor mobile unite sunt aplicabile, in mod corespunztor, %ispo,i.iile art.@1@ 3i
@1F,
LIMITELE 6URIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVAT
LIMITE LEGALE
DISPO)III COMMUNE INTERESUL PUBLIC I INTERESUL PRIVAT
/. 0oate li"ita le$ea e8ercitarea %reptului %e proprietate
Ae'ea poate li"ita e8ercitarea %reptului %e proprietate fie in interes public, fie in interes privat.
9.0ot fi a$ra+ate- "o%ificate ori %esfiin.ate te"porar li"itele le$ale in interes pri+at
Aimitele le'ale in interes privat pot fi a'ravate, modificate ori desfiinate temporar prin acordul prilor.
*. Pentru opozabilitate fa de teri este necesar indeplinirea formalitilor de publicitate prevzute
de lege.
REGULI PRIVIND PROTECIA MEDIULUI I BUNA VECINTATE
1.La ce obli$a %reptul %e proprietate
)reptul de proprietate obli' la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asi'urarea bunei vecinti, precum i
la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit le'ii sau obiceiului, revin proprietarului.
FOLOSIREA APELOR
REGULI PRIVIND CURGEREA FIREASC A APELOR

1.0oate proprietarul fon%ului inferior sa i"pie%ice in +reun fel cur$erea fireasc/ a apelor pro+enite %e pe fon%ul
superior.
Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in nici un fel curgerea fireasc a apelor provenite de pe fondul
superior.
9.#u" se proce%ea,a can% aceast/ cur$ere cau,ea,/ pre:u%icii fon%ului inferior
)ac aceast cur'ere cauzeaz pre(udicii fondului inferior,Proprietarul acestuia poate cere autori,area :usti.iei spre a
face pe fon%ul s/u lucr/rile necesare sc7i"b/rii %irec.iei apelor- suportan% toate c7eltuielile oca,ionate.
*.#e obli$atie are 0roprietarul fon%ului superior cu pri+ire la fon%ul superior
Aa randul su, Proprietarul fondului superior este obligat s nu efectueze nici o lucrare de natur s agraveze situaia
fondului inferior.
REGULI PRIVIND CURGEREA PROVOCAT A APELOR
1.0oate proprietarul fon%ului inferior sa i"pie%ice cur$erea pro+ocata %e proprietarul fon%ului superior sau %e
alte persoane
Proprietarul fondului inferior nu poate i"pie%ica nici cur$erea pro+ocat/ %e proprietarul fon%ului superior sau %e
alte persoane- aa cum este cazul apelor care anesc pe acest din urm fond datorit unor lucrri subterane intreprinse
de proprietarulacestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mltinoase, al apelor folosite intr2un scop casnic,
a'ricol sau industrial, ins numai dac aceast cur'ere preced vrsarea intr2un curs de ap sau intr2unan.
9.#e obli$atie are proprietarul fon%ului superior in ca,ul cur$erilor pe care le<a pro+ocat
,n acest caz, Proprietarul fondului superior este obli$at s/ alea$/ calea 3i "i:loacele %e scur$ere %e natur/ s/ a%uc/
pre:u%icii "ini"e fon%ului inferior- rmanand dator la plata unei desp'ubiri (uste iprealabile ctre proprietarul
acestui din urm fond.
3. Ca'0 '% &( ali/a 0i&.1itiil( !(1('t%l%i a!ti/.l
Dispoziiile prezentului articol nu se aplic atunci cand pe fondul inferior se af o construcie,
impreun cu grdina i curtea aferent,sau un cimitir.
C7ELTUIELI REFERITOARE LA IRIGAII
1.#e %rept are 0roprietarul care +rea s/ foloseasc/ pentru iri$area terenului s/u apele naturale 3i artificiale %e
care poate %ispune in "o% efecti+
Proprietarul care vrea s foloseasc pentru iri'area terenului su apele naturale i artificiale de care poate dispune in
mod efectiv- are %reptul ca- pe c7eltuiala sa e8clusi+/- s/ fac/ pe terenul ri+eranului opus lucr/rile necesare
pentru captarea apei.
)ispoziiile art.."* alin.") i *) se aplic in mod corespunztor.
OBLIGAIA PROPRIETARULUI CRUIA I PRISOSETE APA
1.#e obli$atie are 0roprietarul c/ruia ii prisose3te apa pentru necesit/.ile curente
Proprietarul cruia ii prisosete apa pentru necesitile curente este obli$at ca, in sc%imbul unei (uste i prealabile
desp'ubiri, s/ ofere acest surplus pentru proprietarul care nu 3i<ar putea procura apa necesar/ pentru fon%ul s/u
%ecat cu o c7eltuial/ e8cesi+/.
9.0oate fi scutit %e obli$atie 0roprietarul pretin,an% c/ ar putea acor%a surplusului %e ap/ o alt/ %estina.ie %ecat
satisfacerea necesit/.ilor curente.
Proprietarul nu poate fi scutit %e obli$a.ia pre+/,ut/ la alin.(1) pretinzand c ar putea acorda surplusului de ap o alt
destinaie decat satisfacerea necesitilor curente.
9l poate ins/ cere %esp/$ubiri supli"entare proprietarului aflat in ne+oie, cu condiia de a dovedi
existena real a destinaiei pretinse.
NTREBUINAREA I)VOARELOR
".0oate acor%a 0roprietarul orice intrebuin.are i,+orului ce ar e8ista pe fon%ul s/u
Proprietarul poate acor%a orice intrebuin.are i,+orului ce ar e8ista pe fon%ul s/u, sub rezerva de a nu aduce atin'ere
drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior.
0oate proprietarul fon%ului pe care se afla i,+orul sa<I sc7i"be cursul
Proprietarul fondului pe care se afl izvorul nu poate s/<I sc7i"be cursul dac prin aceast sc%imbare ar lipsi locuitorii
unei localiti de apa necesar pentru satisfacerea nevoilor curente.
133
DESPGUBIRI DATORATE PROPRIETARULUI I)VORULUI
1.#e poate face propprietarul unui i,+or can% I s<au cau,at pre:u%icii %e catre o persoana care prin lucr/rile
efectuate- a secat- a "ic3orat ori a alterat apele sale.
Proprietarul izvorului poate cere repararea pre:u%iciilor cau,ate %e persoana care- prin lucr/rile efectuate- a
secat- a "ic3orat ori a alterat apele sale.
)ac starea de fapt o permite, proprietarul poate pretin%e restabilirea situa.iei anterioare atunci cand apa era
indispensabil pentru exploatarea fondului su.
REGULI SPECIALE PRIVIND FOLOSIREA APELOR
Dispoziiile prezentului paragraf se completeaz cu reglementrile speciale in materia
regimului apelor.
PICTURA STREINII
1.C%- (&t( .bligat !.!i(ta!%l &a4&i 2a/a &t!(a&i'a /a&(i &al( 8
Proprietarul este obli'at s ii fac streaina casei sale astfel incat apele pro+enin% %e la ploi s nu se scur' pe fondul
proprietarului vecin.
DISTANA I LUCRRILE INTERMEDIARE CERUTE PENTRU ANUMITE CONSTRUCII9
LUCRRI I PLANTAII
DISTANA MINIM FA DE LINIA DE 7OTAR
1.#u" se pot face orice construc.ii- lucr/ri sau planta.ii
;rice construcii, lucrri sau plantaii se pot face de ctre Proprietarul fondulu i nu"ai cu respectarea unei %istan.e
"ini"e fa./ %e linia %e 7otar, conform le'ii, re'ulamentului de urbanism sau, in lips, obiceiului locului, astfel incat s
nu se aduc atin'ere drepturilor proprietarului vecin.
SANCIUNI ART,:*"
1. La ce %istanta trebuie sa%iti arborii
,n lipsa unor dispoziii cuprinse in le'e, re'ulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie s/%i.i la o
%istan./ %e cel pu.in %oi "etri %e linia %e 7otar, cu excepia acelora mai mici de doi metri, a plantaiilor i a 'ardurilor
vii.
9.#e poate face proprietarul in ca, %e nerespectare a %istan.ei
,n caz de nerespectare a distanei, Proprietarul vecin este in%rept/.it s/ cear/ scoaterea ori, dup caz, tierea, la
inlimea cuvenit, a arborilor, plantaiilor ori a 'ardurilor vii, pe c%eltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt
ridicate.
C.#e %rept are 0roprietarul fon%ului peste care se intin% r/%/cinile sau ra"urile arborilor apar.inan%
0roprietarului +ecin
Proprietarul fondului peste care se intind rdcinile sau ramurile arborilor aparinand Proprietarului vecin are dreptul de
a le tia,precum i dreptul de a pstra fructele czute in mod natural pe fondul su.
VEDEREA ASUPRA PROPRIETII VECINULUI
FEREASTRA SAU DESC7IDEREA N )IDUL COMUN
1. Este per"is sa se faca fereastr/ sau %esc7i%ere in ,i%ul co"un
Nu este permis s se fac fereastr sau descidere in zidul comun.
DISTANA MINIM PENTRU FEREASTRA DE VEDERE
1.#e %istanta trebuie pastrata intre fon%ul- in$r/%it sau nein$r/%it- apar.inan% proprietarului +ecin- 3i fereastra
pentru +e%ere- balconul ori alte ase"enea lucr/ri ce ar fi orientate c/tre acest fon%.
9ste obli'atorie pstrarea unei distane de cel puin doi metri intre fondul, in'rdit sau nein'rdit, aparinand
proprietarului vecin, i fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrri ce ar fi orientate ctre acest fond.
".)unt pre"ise spre fon%ul in+ecinat
Bederile piezie spre fondul invecinat sunt interzise la o distan mai mic de un metru.
*.De un%e se calculea,a %istanta
)istana se calculeaz de la punctul cel mai apropiat de linia de %otar, existent pe faa zidului in care s2a desc%is vederea
sau, dup caz, pe linia exterioar a balconului, pan la linia de %otar.
FEREASTRA DE LUMIN
/. In ce con%itii se pot %esc7i%e ferestre %e lu"ina
)ispoziiile art..** nu exclud %reptul proprietarului %e a<3i %esc7i%e- f/r/ li"it/ %e %istan./- ferestre %e lu"in/
dac sunt astfel construite incat s impiedice vederea spre fondul invecinat.
DREPTUL DE TRECERE
/.#e %rept are proprietarul fon%ului care este lipsit %e acces la calea public/
Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea public are %reptul s/ cear/ trecerea pe locul +ecinului s/u
pentru e8ploatarea fon%ului propriu.
9.In ce con%itii se face trecerea
Trecerea trebuie s se fac in con%i.ii %e natur/ s/ a%uc/ o "ini"/ stan:enire e8ercit/rii %reptului %e proprietate
asupra fon%ului ce are acces la calea public/.
C.#e obli$ate are proprietarul fon%ului infun%at 3
Proprietarul fondului infundat este obli$at la plata unei :uste %esp/$ubiri.D
+.)reptul de trecere este imprescriptibil.
=.#an% se stin$e %r %e trecere
9l se stin'e in "o"entul in care fon%ul %o"inant %oban%e3te un alt acces la calea public/.
EXERCITAREA DREPTULUI DE TRECERE N SITUAII SPECIALE
1.#u" se proce%a,a can% lipsa accesului pro+ine %in +an,are- sc7i"b- i"p/r.eal/ sau %intr<un alt act :uri%ic
)ac lipsa accesului provine din vanzare, sc%imb, impreal sau dintr2un alt act (uridic, trecerea nu va putea fi cerut
decat celor care au dobandit partea de teren pe care se fcea anterior trecerea.
9.#u" se proce%ea,a can% lipsa accesului este i"putabil/ 0roprietarului care pretin%e trecerea,
Cand lipsa accesului este imputabil Proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilit/ nu"ai cu
consi"./"antul proprietarului fon%ului care are acces la calea public/ 3i cu plata %ublului %esp/$ubirii.
NTINDEREA I MODULDE STABILIRE ASERVITUII DE TRECERE
1.#u" sunt %eter"inate Intin%erea 3i "o%ul %e e8ercitare a ser+itu.ii %e trecere
,ntinderea i modul de exercitare a servituii de trecere sunt determinate prin inele'erea prilor, prin %otrare
(udectoreasc sau printr2o folosin continu pe timp de zece ani.
PRESCRIPIA ACIUNII N DESPGUBIRE I RESTITUIREA DESPGUBIRII NCASATE
1.Data %e la care incepe sa cur$a ter"enul %e prescrip.ie pentru %reptul la ac.iunea in %esp/$ubire pe care o are
proprietarului fon%ului aser+it i"potri+a proprietarului fon%ului %o"inant
Termenul de prescripie pentru dreptul la aciunea in desp'ubire pe care o are proprietarului fondului aservit impotriva
proprietarului fondului dominant incepe s/ cur$/ %in "o"entul stabilirii ser+itu.ii %e trecere.
9.#e obli$atie are 0roprietarul fon%ului aser+it In ca,ul in care incetea,/ %reptul %e trecere
,n cazul in care inceteaz dreptul de trecere, Proprietarul fondului aservit este dator s restituie despgubirea incasat,
cu deducerea pagubei suferite in raport cu durata efectiv a servituii.
ALTE LIMITE LEGALE
DREPTUL DE TRECERE PENTRU UTILITI
/. #e este obli$at sa per"ita 0roprietarul
Proprietarul este obli$at s/ per"it/ trecerea prin fon%ul s/u a con%uctelor %e ap/- $a, sau altele ase"enea- a
firelor electrice subterane ori aeriene, precum i a oricror alte instalaii sau materiale ce deservesc fonduri
invecinate sau din aceeai zon.
9.In ce situatie e8ista aceasta obli$atie 3
:ceast obli'aie subzist numai pentru situaia in care trecerea prin alt parte ar fi imposibil, periculoas sau foarte
costisitoare.
*.#e %rept are proprietarul %aca per"ite trecerea prin fon%ul s/u a con%uctelor %e ap/- $a, sau altele ase"enea-
a firelor electrice subterane ori aeriene- precu" 3i a oric/ror alte instala.ii sau "ateriale ce %eser+esc fon%uri
in+ecinate sau %in aceea3i ,on/.
,n toate cazurile, Proprietarul are %reptul la plata unei %esp/$ubiri :uste.
)ac este vorba despre utiliti noi, desp'ubirea trebuie s fie i prealabil.
;.#ine sunt e8ceptate %e la aceasta ser+itu%e
Cldirile, curile i 'rdinile acestora sunt e#ceptate de la aceast servitute, dac ea are ca obiect conducte i canale,
subterane, in cazul in care acestea sunt utiliti noi.
DREPTUL DE TRECERE PENTRU EFECTUAREA UNOR LUCRRI
1.0oate fi obli$at 0roprietarul s/ per"it/ folosirea fon%ului s/u pentru efectuarea unor lucr/ri necesare fon%ului
in+ecinat,
Proprietarul este obli$at s/ per"it/ folosirea fon%ului s/u pentru efectuarea unor lucr/ri necesare fon%ului
in+ecinat,
9.0oate fi obli$at 0roprietarul sa per"ita accesul +ecinului pe terenul s/u pentru t/ierea cren$ilor 3i cule$erea
fructelor- in sc7i"bul unei %esp/$ubiri %ac/ este ca,ul.
Propietarul este obli'at apermita accesul vecinului pe terenul su pentru tierea crengilor i culegerea fructelor, in
schimbul unei despgubiri dac este cazul.
)ispoziiile art..*7 alin.") sunt aplicabile.
DREPTUL DE TRECERE PENTRU REINTRAREA N POSESIE
1.0oate proprietarul unul fon% sa i"pie%ice accesul altuia pentru a re%oban%i posesia unui bun al s/u- a:uns
inta"pl/tor pe fon%ul respecti+e
Proprietarul unui fond nu poate i"pie%ica accesul altuia pentru a re%oban%i posesia unui bun al s/u- a:uns
inta"pl/tor pe fon%ul respecti+- dac a fost intiinat in prealabil.
".&re %r propietarul fon%ului la %espa$ubiri pentru pre:u%iciile oca,ionate %e reintrarea in posesie-sau pGtr
pGre:u%icile pe acre bunul le<a cau,at fon%ul
Poprietarul fondului are %reptul la o :ust/ %esp/$ubire pentru pre:u%iciile oca,ionate %e reintrarea in posesie,
precum i pentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului.
STAREA DE NECESITATE
/.#u" se proce%a,a can% o persoan/ a folosit sau a %istrus un bun al altuia pentru a se ap/ra pe sine ori pe altul
%e un pericol i"inent
,n cazul in care o persoan a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se apra pe sine ori pe altul de un pericol
iminent, Proprietarul bunului are %reptul s/ cear/ o %esp/$ubire ec7itabil/ nu"ai %e la cel care a fost sal+at.
".&re %r sa fie %espa$ubit proprietarul acre a pro+ocat sau a fa+ori,at apari.ia pericolului.
<u poate pretinde nici o desp'ubire proprietarul care a provocat sau a favorizat apariia pericolului.
REGULI SPECIALE
/.#u ce se co"pletea,a In$r/%irile cuprinse in pre,enta sec.iune
,n'rdirile cuprinse in prezenta seciune se completeaz cu dispoziiile legilor speciale privind regimul juridic al
anumitor bunuri, cum ar fi terenurile i construciile de orice fel, pdurile, bunurile din patrimoniul naional2cultural,
bunurile sacre ale cultelor reli'ioase, precum i altele asemenea.
LIMITE CONVENIONALE
LIMITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN ACTE 6URIDICE
1. 0oate poroprietarul sa consi"ta la li"itarea %reptului s/u prin acte :uri%ice
Proprietarul poate s consimt la limitarea dreptului su prin acte juridice
".In ce con%itii 0roprietarul poate s/ consi"t/ la li"itarea %reptului s/u prin acte :uri%ice
Proprietarul poate s consimt la limitarea dreptului su prin acte (uridice dac nu incalc ordinea public i bunele
moravuri.
CLAU)A DE INALIENABILITATE,
CONDIII,
DOMENIU DE APLICARE
/.In ce con%itii se poate inter,ice instr/inarea unui bun
Prin convenie sau testament se poate interzice instrinarea unui bun, ins/ nu"ai pentru o %urat/ %e cel "ult F= %e
ani 3i %ac/ e8ist/ un interes serios 3i le$iti".
".in ce con%itii clau,a %e inalinabilitate stipulate intr<un contract atra$e nulitate%a intre$ului contact
<ulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate intr2un contract atrage nulitatea intregului contract dac a fost
determinant la incheierea acestuia.
*.In ce contracte caracterul %eter"inant se pre,u"a
,n contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezum, pan/ la proba contrar/.
;.In ce con+entii clau,a %e inalienabilitate este subin.eleas/
Clauza de inalienabilitate este subineleas in conveniile din care se nate obligaia de a transmite in viitor proprietatea
ctre o persoan determinat sau determinabil.
-.0oate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii trans"iterea bunului pe cale %esuccesiune3
Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprit/ prin stipularea inalienabilit/.ii.
CONDIII DE OPO)ABILITATE
1.In ce con%itii clau,a %e inalienabilitate poate fi in+ocat/ i"potri+a %oban%itorilor bunului sau a cre%itorilor
proprietarului care s<a obli$at s/ nu instr/ine,e
Clauza de inalienabilitate poate fi invocat impotriva dobanditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s2a
obli'at s nu instrineze doar daca este valabil i indeplinete condiiile de opozabilitate.
".La ce trebuie sa fie supusa clau,a %e inalienabilitate ptr a %e+ein opo,abila
Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie s/ fie supus/ for"alit/.ilor %e publicitate pre+/,ute %e le$e-
%ac/ este ca,ul.
C.#e re$uli se aplica in ca,ul bunurilor "obile
,n cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, in mod corespunztor,regulile prevzute pentru dobandirea proprietii prin
posesia de bun-credin.
+.,n cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevzut intr2un contract cu titlu 'ratuit, ea este opo,abil/ 3i
cre%itorilor anteriori ai %oban%itorului.
-. Nein%eplinirea con%i.iilor %e opo,abilitate nu il lipse3te pe cre%itorul obli$a.iei %e a nu instr/ina %e %reptul %e
a pretin%e %auneinterese proprietarului care nu se confor"ea,/ acestei obli$a.ii.
SANCIUNI PENTRU NERESPECTAREA CLAU)EI DE INALIENABILITATE
1.In ce con%itii #lau,a %e inalienabilitate poate fi in+ocat/ i"potri+a %oban%itorilor bunului sau a cre%itorilor
proprietarului care s<a obli$at s/ nu instr/ine,e
Clauza de inalienabilitate poate fi invocat impotriva dobanditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s2a
obli'at s nu instrineze doar %ac/ este +alabil/ 3i in%epline3te con%i.iile %e opo,abilitate.
9.#e se poate face In ca, %e incalcare a clau,ei %e inalienabilitate %e c/tre %oban%itor.
,nstrintorul poate s cear rezoluiunea contractului in ca,ul inc/lc/rii clau,ei %e inalienabilitate %e c/tre
%oban%itor.
Cine poate s aceara anularea actului de instrinare subsecvent inc%eiat cu nerespectarea clauzei3
:tat instrintorul, cat i terul, dac inalienabilitatea s2a stipulate e in favoarea acestuia, pot s cear anularea actului de
instrinare subsecvent inc%eiat cu nerespectarea clauzei.
C.0ot fi supuse ur"aririi bunurile pentru care s<a stipulate inalienabilitatea
<u pot fi supuse urmririi bunurile pentru care s2a stipulate inalienabilitatea, cat timp clauza produce efecte, %ac/ prin
le$e nu se pre+e%e altfel.
LIMITE 6UDICIARE
DEPIREA INCONVENIENTELOR NORMALE ALE VECINTII
1.#e poate face instanta can% proprietarul cau,ea,/- prin e8ercitarea %reptului s/u- incon+eniente "ai "ari %ecat
cele nor"ale in rela.iile %e +ecin/tate

)ac proprietarul cauzeaz, prin exercitarea dreptului su, inconveniente mai mari decat cele normale in relaiile de
vecintate, instana de (udecat poate- din considerente de ec%itate- s/ il obli$e la %esp/$ubiri in folosul celui +/t/"at-
precum i la restabilirea situaiei anterioare atunci can% acest lucru este posibil.
9.#u" +a proce%a instanta in ca,ul in care pre:u%iciul cau,at ar fi "inor in raport cu necesitatea sau utilitatea
%esf/3ur/rii acti+it/.ii pre:u%iciabile %e c/tre proprietar
,n cazul in care pre(udiciul cauzat ar fi minor in raport cu necesitatea sau utilitatea desfurrii activitii pre(udiciabile
de ctre proprietar, instana va putea incuviina desfurarea acelei activiti
Cel pre(udiciat va avea ins dreptul la despgubiri.
C.#e poate face instanta %aca pre:u%iciul este i"inent sau foarte probabil
)ac pre(udiciul este iminent sau foarte probabil, ,nstana poate s/ incu+iin.e,e- pe cale %e or%onan./ pre3e%in.ial/-
"/surile necesare pentru pre+enirea pa$ubei.
PROPRIETATEA COMUN
NOIUNE
)ispoziiile prezentului capitol se aplic ori ce cate ori, in temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobandire
prevzut de lege, dreptul de proprietate privat are doi sau mai muli titulari.
CA)URI ART,:;<
1.De cate feluri e propruetatea co"una
Proprietatea comun poate fi proprietate pe cote2pri coproprietate) sau in devlmie.
9.De cate feluri e coproprietatea
Coproprietatea poate fi obinuit sau forat.
C.0oate inceta coproprietatea prin parta: :u%iciar 3
Coproprietatea forat nu poate inceta prin parta: :u%iciar.
PRE)UMIA DE COPROPRIETATE
1.#e se pre,u"a %aca bunul este stapanit in co"un
)ac bunul este stpanit in comun, coproprietatea se pre,u"/- pan/ la proba contrar/.
COPROPRIETATEA OBINUIT
/.#oproprietatea obisnuita notiune )
,n cazul coproprietatii obisnuite 1
a) 0iecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cotepri din dreptul de proprietate
b) i poate dispune in mod liber de aceasta in lips de stipulaie contrar.
NTINDEREA COTELOR PRI= la /.!.!i(tat(a .bi&'%ita )
1.#are este intin%erea cotelor partice apartine fiecaruia 3
Cotele2pri sunt prezumate a fi e'ale, pan la proba contrar.
9.#u" se poate face proba %aca bunul a fost %oban%it prin act :uri%ic
)ac bunul a fost dobandit prin act (uridic, proba contrar nu se +a putea face %ecat prin inscrisuri.
REPARTI)AREA BENEFICIILOR I A SARCINILOR NTRE COPROPRIETARI
1.#u" se reparti,ea,a beneficiile intre coproprietari si cu" se suporta sarcinile coproprietatii
Coproprietarii +or i"p/r.i beneficiile i vor suporta sarcinile coproprietarii, proporional cu cota lor parte.
EXERCITAREA N COMUN A DREPTULUI DE FOLOSIN
1.In ce con%itii fiecare coproprietar poate folosi bunul co"nun
0iecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in "/sura in care nu sc7i"b/ %estina.ia i nu aduce atingere
drepturilor celorlali coproprietari.
9.#u" se poate proce%a %aca #el care- i"potri+a +oin.ei celorlal.i proprietari- e8ercit/ in "o% e8clusi+ folosin.a
bunului co"un
Cel care, impotriva voinei celorlali proprietari, exercit in mod exclusiv folosina bunului comun poate fi obli$at la
%esp/$ubiri.
FRUCTELE BUNULUI COMUN
1.#ui se cu+in fructele pro%use %e bunul co"un
0ructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, propor.ional cu cota lor parte.
DREPTUL LA RESTITUIREA C7ELTUIELILOR
/.#e %rept are #oproprietarul care a suportat sin$ur c7eltuielile pro%ucerii sau cule$erii fructelor
Coproprietarul care a suportat sin'ur c%eltuielile producerii sau cule'erii fructelor are %reptul la restituirea acestor
c7eltuieli %e c/tre coproprietari- in propor.ie cu cotele lor p/r.i.
9.#at ti"p 5ructele naturale sau fructele in%ustriale ale bunului co"un insu3ite %e un coproprietar fac parte %in
"asa parta:abil/
0ructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun insuite de un coproprietar fac parte din masa parta(abil cat
timp ele nu au fost consumate ori instrinate sau nu au pierit i pot fi identificate distinct.
*.#u" se proce%ea,a %aca 5ructele naturale sau fructele in%ustriale ale bunului co"un au fost consu"ate ori
instr/inate sau nu au pierit 3i pot fi i%entificate %istinct
,n caz contrar, Coproprietarul interesat are %reptul la %esp/$ubiri, cu excepia cazului in care fructele au pierit in mod
fortuit.
+.Dreptul la ac.iunea in %esp/$ubiri este supus prescrip.iei- potri+it %reptului co"un.
)reptul de a reclama fructele civile ale bunului comun insuite de un coproprietar este supus prescripiei, potrivit
dreptului comun.
MODUL DE FOLOSIRE A BUNULUI COMUN
1.#u" se stabileste "o%ul %e folosire a bunului co"un
$odul de folosire a bunului comun se stabilete prin acor%ul coproprietarilor, iar in caz de neinele'ere, prin %otrare
(udectoreasc.
ACTELE DE CONSERVARE
1.0ot sa faca acte %e conser+are coproprietarii 3
0iecare coproprietar poate s/ fac/ acte %e conser+are cu pri+ire la bunul co"un fr acordul celorlali coproprietari.
ACTELE DE ADMINISTRARE I DE DISPO)IIE
1.0ot face acte %e a%"inistrare coproprietarii 3
:ctele de administraren pot fi fcute numai cu acordul ma(oritii coproprietarilor i a cotelor2pri.
9.#e acte sunt consi%erate acte %e a%"inistare
Sunt acte de administrare 1
a) inc%eierea sau denunarea unor contracte de locaiune,
b) cesiunile de venituri imobiliare
c) i altele asemenea cu privire la bunul comun
C.0ot fi efectuate actele %e a%"inistrare care li"itea,/ in "o% substan.ial posibilitatea unui coproprietar %e a
folosi bunul co"un in raport cu cota sa parte ori care i"pun acestuia o sarcin/ e8cesi+/ prin raportare la cota sa
parte sau la c7eltuielile suportate %e c/tre ceilal.i coproprietar
:ctele de administrare care limiteaz in mod substanial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun in raport
cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcin excesiv prin raportare la cota sa parte sau la c%eltuielile suportate de
ctre ceilali coproprietari nu +or putea fi efectuate %ecat cu acor%ul acestuia.
Coproprietarul sau coproprietarii interesai pot cere ,nstanei s/ suplineasc/ acor%ul coproprietarului aflat in
i"posibilitate %e a<3i e8pri"a +oin.a sau care se opune in mod abuziv la efectuarea unui act de administrare
indispensabil meninerii utilitii sau valorii bunului.
;.0ot face coproprietarii acte :uri%ice %e %ispo,itie cu pri+ire la co"un
;rice acte (uridice de dispoziie cu privire la bunul comun se pot incheia doar cu acordul tuturor coproprietarilor
=.0ot face actele %e folosin./ cu titlu $ratuitH coproprietarii
:ctele de folosinta cu ttilu 'ratuit pot fi facute %oar cu acor%ul tuturor coproprietarilor.
@.0ot fi inc7eiate cesiunile %e +enituri i"obiliare 3i loca.iunile inc7eiate pe ter"en "ai "are %e trei ani %e catre
coprpoprietari
Cesiunile de venituri imobiliare i locaiunile inc%eiate pe termen mai mare de trei ani, se pot inc7eia %oar t cu acor%ul
tuturor coproprietarilor.
5.,0ot inc7eia coproprietarii &cte care ur"/resc e8clusi+ infru"use.area bunului
:ctele care urmresc exclusiv infrumusearea bunului se pot incheia doar cu acordul tuturor coproprietarilor.
6.#u" sunt consi%erate acteole :uri%ice cu tiltu $ratuit
;rice act (uridic cu titlu 'ratuit +a fi consi%erat act %e %ispo,i.ie.
SANCIUNI
1.#ui sunt inopo,abile actele :uri%ice f/cute cu nerespectarea re$ulilor pre+/,ute la art.@=I
:ctele (uridice fcute cu nerespectarea re'ulilor prevzute la art..-7 sunt inopo,abile coproprietarului care nu a
consi".it- e8pres ori tacit- la inc7eierea actului.
9.#e %rept I se recunoaste coproprietarului +ata"at
Coproprietarului vtmat i se recunoate dreptul ca, inainte de impreal, s e#ercite aciunile posesorii impotriva
terului care ar fi intrat in posesia bunului comun in urma incheierii actului
,n acest caz, restituirea posesiei bunului se va face in folosul tuturor coproprietarilor, cu %aune<interese- dac este
cazul, in sarcina celor care au participat la inc%eierea actului.
ACIUNILE N 6USTIIE
1.0ot sta sin$uri in :ustitie coproprietarii
0iecare coproprietar poate sta sin$ur in :usti.ie- indiferent de calitatea procesual, in orice ac.iune pri+itoare la
coproprietate- inclusiv in cazul aciunii in revendicare.
9.Aot/rarile :u%ec/tore3ti pronun.ate in folosul copropriet/.ii profit/ tuturor coproprietarilor.
C.Aot/rarile :u%ec/tore3ti potri+nice unui coproprietar nu sunt opo,abile celorlal.i coproprietari.
;.#e poate face paratul can% ac.iunea nu este intro%us/ %e to.i coproprietarii
Cand aciunea nu este introdus de toi coproprietarii, paratul poate cere ,nstanei de (udecat intro%ucerea in cau,/ a
celorlal.i coproprietari in calitate %e recla"an.i- in ter"enul 3i con%i.iile pre+/,ute in #o%ul %e proce%ur/ ci+il/
pentru c7e"area in :u%ecat/ a altor persoane.
CONTRACTELE DE ADMINISTRARE A COPROPRIETII
Se poate dero'a de la dispoziiile art..-*, .-+ alin./) i "), .-7 i ..8 alin./) printr-un contract de administrare a
coproprietii incheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.
1.#e se inta"pla can% unul %in coproprietari %enun./ contractul %e a%"inistrare
,n cazul in care oricare dintre coproprietari denun contractul de administrare, acesta ii inceteaz existena, rmanand
aplicabile re'ulile din prezenta seciune.
9.#u" se proce%ea,a can% printre bunurile aflate in coproprietate- se afl/ 3i bunuri i"obile
,n cazul in care, printre bunurile aflate in coproprietate, se afl i bunuri imobile, contractele de administrare a
coproprietii i declaraiile de denunare a acestora +or fi notate in cartea funciar, la cererea oric/ruia %intre
coproprietari.
REGULI APLICABILE N CA)UL COTITULARILOR ALTOR DREPTURI REALE
". #ui s e"ai aplica %ispo,iitile pre,entei sectiuni
)ispoziiile prezentei seciuni se aplic in mod corespunztor 3i in ca,ul e8ercit/rii i"preun/- %e c/tre %ou/ sau "ai
"ulte persoane- a unui alt %rept real principal.
COPROPRIETATEA FORAT
CA)URI DE COPROPRIETATE FORAT
1.#e bunuri se afla in coproprietate fortata
Se afl in coproprietate forat1
/. bunurile prevzute in art...5, .56, 58+ i //-/4
". bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a dou immobile vecine, situate pe linia de %otar intre acestea,
cum sunt potecile, fantanile, drumurile i izvoarele4
*. bunurile comune afectate utilizrii a dou sau mai multe fonduri, cum ar fi o central termic sau alte instalaii care
deservesc dou sau mai multe cldiri, un drum comun intr2un cartier de locuine sau alte
asemenea bunuri4
+. orice alt bun comun prevzut de le'e.
REGIM 6URIDIC GENERAL
1.0oate e8ercita coproprietarul folosinta bunului co"un
): . 0iecare coproprietar poate e8ercita folosin.a bunului co"un-
9.In ce con%itii fiecare coproprietar poate e8ercita folosin.a bunului co"un-
0iecare coproprietar poate e8ercita folosin.a bunului co"un cu condiia s respecte destinaia acestuia i s permit
exercitarea folosinei de ctre ceilali coproprietari.
*.#u" se proce%a,a can% bunul co"un are caracter accesoriu in raport cu un bun principal-
Cand bunul comun are caracter accesoriu in raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate s dispun cu privire
la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun nu"ai o%at/ cu e8ercitarea %reptului %e %ispo,i.ie
asupra bunului principal.
+.#u" se suporta #7eltuielile pentru intre.inerea 3i conser+area bunului co"un
C%eltuielile pentru intreinerea i conservarea bunului comun se suport in mod proporional cu cota parte din drept a
fiecrui coproprietar
=.#u" se stabileste cota<parte %in %rept a fiec/rui coproprietar can% bunul co"un are caracter accesoriu
Cand bunul comun are caracter accesoriu, in absena unei convenii contrare, cota2parte din drept a fiecrui coproprietar
se stabile3te in func.ie %e intin%erea bunului principal.
COPROPRIETATEA ASUPRA PRILOR COMUNE DIN CLDIRILE CU MAI MULTE ETA6E
SAU APARTAMENTE
I, PRILE COMUNE
No.iune
)ac intr2o cldire exist spaii cu destinaie de locuin sau cu alt destinaie avand proprietari diferii, p/r.ile %in
cl/%ire care- fiin% %estinate intrebuin./rii spa.iilor respecti+e- nu pot fi folosite %ecat in co"un sunt obiectul unui
drept de coproprietate forat.
0/r.ile co"une sunt bunuri accesorii in raport cu spa.iile locati+e, care constituie bunurile principale in sensul art.-.*.
PRILE COMUNE
1.#e sunt consi%erate parti co""une 3
Sunt considerate pri comune, in msura in care prin le'e ori prin act (uridic nu se prevede altfel1
a) 1erenul pe care se afl/ cl/%irea, compus atat din suprafaa construit cat i din cea neconstruit necesar, potrivit
naturii sau destinaiei construciei, pentru a asi'ura exploatarea normal a acesteia) 4 pentru excedent, proprietarii sunt
titularii unei coproprieti obinuite4
b) 0undaia, curtea interioar, structura de rezisten, acoperiul, terasele, courile de fum, scrile i casa scrilor,
%olurile, pivniele i subsolurile, rezervoarele de ap, centralele termice proprii i ascensoarele4
c) Canalele pluviale, paratrsnetele, antenele colective, instalaiile de telefon, instalaiile electrice, conductele de ap,
de inclzire i de 'aze pan la punctul de distribuie ctre prile aflate in proprietate exclusiv, precum i alte asemenea
pri4
d) :lte bunuri care, potrivit le'ii sau voinei prilor, sunt in folosin comun.
ATRIBUIREA N FOLOSINA EXCLUSIV A PRILOR COMUNE
/.In ce con%itii p/r.ile co"une pot fi atribuite coproprietarilor in folosin./ e8clusi+/
Prile comune pot fi atribuite coproprietarilor in folosin exclusiv nu"ai %ac/ prin aceasta nu sunt le,ate
%repturile celorlal.i coproprietari.
".#u" se a%opta Deci,ia %e atribuire in folosin./ e8clusi+/
)ecizia de atribuire in folosin exclusiv trebuie adoptat cu o majoritate de . din numrul coproprietarilor i al
cotelor-pri.
C.#u" se a%opta %eci,ia In cl/%irile un%e sunt constituite &socia.ii %e 0roprietari-
,n cldirile unde sunt constituite :sociaii de Proprietari, decizia se adopt de ctre :dunarea 'eneral, cu aceeai
majoritate.
ACTELE 6URIDICE PRIVIND COTELE4PRI
1.#e fel %e c7aracter are #ota<parte %in %reptul %e proprietate asupra p/r.ilor co""une in raport cu %reptul %e
proprietate asupra spa.iului %in cl/%ire care constituie bunul principalJ
Cota2parte din dreptul de proprietate asupra prilor comune are caracter accesoriu in raport cu dreptul de proprietate
asupra spaiului din cldire care constituie bunul principal4
9.#an% se poate face Instr/inarea sau ipotecarea cotei<p/r.i
,nstrinarea sau ipotecarea cotei2pri nu se va putea face doar odat cu dreptul asupra spaiului care constituie bunul
principal.
STABILIREA COTELORPRI
/.#u" se stabilesc cotele parti
,n lipsa unei stipulaii contrare existente in titlurile de proprietate, cotele2pri se stabilesc prin raportarea fiec/rui
spa.iu locati+ la totalul spa.iilor locati+e %in cl/%ire.
II DREPTURILE I OBLIGAIILE COPROPRIETARILOR
EXERCITAREA DREPTULUI DE FOLOSIN
1.0ot folosi coproprietarii spa.iul care constituie bunul principal- cat 3i p/r.ile co"une-
0iecare coproprietar poate folosi, in condiiile acordului de asociere, atat spaiul care constituie bunul principal, cat i
prile comune, fr a aduce atin'ere drepturilor celorlali proprietari i fr a sc%imba destinaia cldirii.
C7ELTUIELILE LEGATE DE NTREINEREA9 REPARAREA I EXPLOATAREA PRILOR
COMUNE
1.#ine suporta c7eltuielile le$ate %e intre.inerea-repararea 3i e8ploatarea p/r.ilor co"une
,n lips de prevedere le'al sau inele'ere contrar, fiecare coproprietar suport/ c7eltuielile le$ate %e
intre.inerea-repararea 3i e8ploatarea p/r.ilor co"une- in propor.ie cu cota sa parte.
9.#ine suporta c7eltuiielile le$ate %e p/r.ile co"une folosite e8clusi+ %e c/tre unii %intre coproprietari
Cu toate acestea, c%eltuielile le'ate de prile comune folosite exclusiv de ctre unii dintre coproprietari cad in sarcina
acestora din urm.
OBLIGAIA DE MENINERE A CLDIRII N STARE BUN
1.#ine are obli$atia s/ asi$ure intre.inerea spa.iului care constituie bunul principal- astfel incat cl/%irea s/ se
"en.in/ in stare bun/.
Proprietarul este obli'at s asi'ure intreinerea spaiului care constituie bunul principal, astfel incat cldirea s se
menin in stare bun.
OBLIGAIA DE A PERMITE ACCESUL N SPAIILE CARE CONSTITUIE BUNURILE
PRINCIPALE
1. #ine sunt oblli$ati s/ per"it/ accesul in spa.iile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucr/rilor
necesare conser+/rii cl/%irii 3i intre.inerii p/r.ilor co"une.
Coproprietarii sunt obli'ai s permit accesul in spaiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrrilor
necesare conservrii cldirii i intreinerii prilor comune.
,n aceast situaie, pentru pre(udiciile cauzate, ei vor fi desp'ubii de ctre :sociaia de proprietari, sau, dup caz, de
ctre Proprietarul in interesul cruia au fost efectuate lucrrile.
REGULI APLICABILE N CA)UL DISTRUGERII CLDIRII
1.#e se poate face can% a fost %istrus/ in intre$i"e ori intr<o propor.ie "ai "are %e :u"/tate %in +aloarea ei-
,n cazul in care cldirea a fost distrus in intre'ime ori intr2o proporie mai mare de (umtate din valoarea ei, orice
coproprietar poate- in lipsa unei inele'eri contrare, s/ solicite +an,area la licita.ie public/ a terenului 3i a
"aterialelor %e construc.ie care au re,ultat.
REGULI APLICABILE N CA)UL DISTRUGERII UNEI PRI MAI MICI DIN CLDIRE
/.#u" se proce%ea,a in ca, %e %iscstru$ere a unei parti "ai "cii
,n caz de distru'ere a unei pri mai mici, proprietarii +or contribui la refacerea p/r.ilor co"une- propor.ional cu
cotele<p/r.i.
9.#u" se proce%ea,a can% unul sau "ai "ul.i coproprietari nu %oresc s/ participe la refacere
)ac unul sau mai muli coproprietari nu doresc s participe la refacere, ei sunt obligai s cedeze drepturile lor
celorlali coproprietari. Preul se stabilete de pri ori, in caz de neinele'ere, de ctre instana (udectoreasc.
ASOCIAIA DE PROPRIETARI
CONSTITUIREA ASOCIAIILOR DE PROPRIETARI
1. In ca,ul caror cla%iri se constituie asocia.ia %e proprietari
,n cazul cldirilor cu mai multe eta(e sau apartamente, se constituie asociaia de proprietari care se or$ani,ea,/ 3i
func.ionea,/ in con%i.iile le$ii.
COPROPRIETATEA ASUPRA DESPRITURILOR COMUNE
PRE)UMIA DE COPROPRIETATE ASUPRA DESPRITURILOR COMUNE
1.&l cui este pre,u"at ca este orice ,i%- 3an. sau alt/ %esp/r.itur/ intre %ou/ fon%uri aflate in intra+ilan
;rice zid, an sau alt despritur intre dou fonduri aflate in intravilan este pre,u"at/ a fi in proprietatea co"un/
a +ecinilor- dac nu rezult contrariul din titlul de proprietate, dintr2un semn de necomunitate ori dac proprietatea
comun nu a devenit proprietate exclusiv prin uzucapiune, in condiiile le'ii.
)ispoziiile art...7 sunt aplicabile in mod corespunztor.
SEMNE DE NECOMUNITATE
1.#an% e8ista se"n %e neco"unitate
9xist semn de necomunitate a zidului atunci can% cul"ea acestuia este %reapt/ 3i perpen%icular/ spre un fon% 3i
inclinat/ spre cel/lalt fon%.
9.In proprietatea cui este pre,u"at ,i%ul a fi
Eidul este prezumat a fi in proprietatea exclusiv a proprietarului fondului ctre care este inclinat coama zidului.
C.#an% e8ista se"n %e neco"uniatte a santului
9xist semn de necomunitate a anului atunci can% p/"antul este aruncat ori in/l.at e8clusi+ pe o parte a 3an.ului.
Fanul este prezumat a fi in proprietatea exclusiv a proprietarului fondului pe care este aruncat pmantul.
;.#e se"ne +or fi consi%erate se"ne %e neco"unitate 3
Bor fi considerate semne de necomunitate orice alte se"ne care fac s/ se pre,u"e c/ ,i%ul a fost construit e8clusi+
%e unul %intre proprietari.
OBLIGAIA DE CONSTRUIRE A DESPRITURILOR COMUNE
1.0ot fi obli$atii fon%urilor in+ecinate s/ contribuie la construirea unei %esp/r.ituri co"une.
;ricare dintre vecini poate obli$a pe proprietarii fon%urilor in+ecinate s/ contribuie la construirea unei
%esp/r.ituri co"une.
9.#are este inalti"ea ,i%ului co"nun 3
,n lipsa unor dispoziii le'ale, a re'ulamentului de urbanism sau a obiceiului locului, inlimea zidului comun +a fi
stabilit/ %e p/r.i, %ar f/r/ a %ep/3i 9 "etri- socotin%u<se 3i coa"a ,i%ului,
C7ELTUIELILE DE NTREINERE I REPARARE A DESPRITURILOR COMUNE
1.#ine suporta c7eltuielile oca,ionate %e intre.inerea 3i repararea %esp/r.iturii co"une
Coproprietarii sunt .inu.i s/ suporte c7eltuielile oca,ionate %e intre.inerea 3i repararea despriturii comune,
proporional cu dreptul fiecruia.
9.&re %reptul coproprietarul s/ nu participe la c7eltuielile %e intre.inere 3i reparare
Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate s/ nu participe la c7eltuielile %e intre.inere 3i reparare- renun.an% la
%reptul s/u %e proprietate asupra %esp/r.iturii co"une, dispoziiile in materie de carte funciar fiind aplicabile.
Coproprietarul nu va putea fi aprat de a participa la c%eltuieli, in cazul in care are o construcie spri(init de zidul comun
ori in cazul in care tra'e un alt folos din exploatarea despriturii comune.
CONSTRUCII I INSTALAII AFLATE N LEGTUR CU )IDUL COMUN
1.&re %reptul coproprietarul s/ spri:ine construc.ii ori s/ instale,e $rin,i in ,i%ul co"un
;ricare dintre coproprietari are dreptul s spri(ine construcii ori s instaleze 'rinzi in zidul comun cu obli$a.ia %e a l/sa
@ centi"etri spre cel/lalt coproprietar 3i f/r/ a afecta %reptul acestuia %e a spri:ini construc.iile sale ori %e a
instala propriile $rin,i in ,i%ul co"un.
".in ce situatie coproprietarul are %reptul %e a scurta $rin,ile puse %e +ecinul s/u pan/ in :u"/tatea ,i%ului
&n coproprietar +a a+ea %reptul %e a scurta $rin,ile puse %e +ecinul s/u pan/ in :u"/tatea ,i%ului- in cazul in care
ar dori s instaleze el insui 'rinzi ori s construiasc un co de fum in acelai loc.
NLAREA )IDULUI COMUN
1.0oate inalta ,i%ul unul %in coproprietari 3
): GG ;ricare dintre coproprietari poate s/ inal.e ,i%ul- cu indatorirea de a suporta sin'ur c%eltuielile de inlare peste
limita zidului comun, precum i c%eltuielile de reparare a prii comune a zidului ca urmare a inlrii acestuia.
". #u" se proce%ea,a can% ,i%ul nu poate re,ista in/l./rii
,n cazul in care zidul nu poate rezista inlrii, Proprietarul care dorete s fac aceast inlare este %ator s/
reconstruiasc/ ,i%ul in intre$i"e luand din fondul su suprafaa pentru a asi'ura 'rosimea
necesar zidului nou ridicat.
C.0oate %oban%i coproprietatea +ecinul care nu a contribuit la in/l.are
Becinul care nu a contribuit la inlare poate %oban%i coproprietatea, pltind (umtate din valoarea actualizat a
materialelor i manoperei folosite, precum i, dac este cazul, (umtate din valoarea terenului intrebuinat pentru
in'roarea zidului.
DOB#NDIREA COPROPRIETII ASUPRA DESPRITURILOR
1.0oate %oban%i coproprietatea %esp/r.iturii- +ecinul care nu a contribuit la reali,area %esp/r.iturii co"une
Becinul care nu a contribuit la realizarea despriturii comune poate %oban%i coproprietatea %esp/r.iturii, pltind
(umtate din valoarea actualizat a materialelor i manoperei folosite i, dup caz, (umtate din valoarea terenului pe care
despritura a fost construit.
)ispoziiile in materie de carte funciar rman aplicabile.
PROPRIETATEA COMUN N DEVLMIE
/.#an% e8ista proprietatea %e+al"asa 3
9xist proprietate devlma atunci cand, prin efectul le'ii sau in temeiul unui act (uridic, dreptul de proprietate aparine
concomitent mai multor persoane ,fr ca vreuna dintre acestea s fie titularul unei cote2pri determinate din dreptul de
proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.
REGULILE APLICABILE PROPRIETII DEVLMAE
1.#aror %ispo,iti se supune propeietatea %e+al"asa %aca se naste prin eefctul le$ii
)ac se nate prin efectul le'ii, proprietatea devlma este supus dispoziiilor acelei legi, care se completeaz, in mod
corespunztor, cu cele privind regimul comunitii legale.
".#e %ispo,itii se aplica %aca i,+orul %e+/l"/3iei este un act :uri%ic
,n cazul in care izvorul devlmiei este un act (uridic, dispoziiile privitoare la re'imul comunitii le'ale se aplic/ in
"o% corespun,/tor.
PARTA6UL
IMPRESCRIPTIBILITATEA ACIUNII DE MPREAL
1.#an% poate fi ceruta incetarea coproprietatii
,ncetarea coproprietii prin parta( poate fi cerut orican% dac nu s2a stabilit altfel prin le'e, act (uridic ori %otrare
(udectoreasc.
FELURILE PARTA6ULUI
1.#u" poate fi facut parta:ul
Parta(ul poate fi fcut prin bun invoial sau prin %otrare (udectoreasc, in condiiile le'ii.
MPREALA PRILOR COMUNE ALE CLDIRILOR
1.In ce ca,uri ete ina%"isbil parta:ul
Parta(ul este inadmisibil in cazurile prevzute de Seciunile a *2a i a +2a din prezentul capitol, precum i in alte cazuri
prevzute de le'e.
9.In ce situatie poate fi cerut parta:ul in ca,ul p/r.ilor co""une %in cl/%irile cu "ai "ulte eta:e sau aparta"ente
Cu toate acestea, parta(ul poate fi cerut in cazul prilor commune din cldirile cu mai multe eta(e sau apartamente
atunci can% aceste p/r.i incetea,/ %e a "ai fi %estinate folosin.ei co""une
C.#u" este posibil parta:ul In ca,ul propriet/.ii perio%ice 3i a celorlalte ca,uri %e coproprietate for.at/
,n cazul proprietii periodice i a celorlalte cazuri de coproprietate forat, parta(ul este posibil nu"ai prin bun/
in+oial/.
CONVENIILE PRIVITOARE LA AM#NAREA MPRELII
1.#are este perioa%a ptr care s einc7eie con+en.iile pri+in% a"anarea i"p/r.elii
Conveniile privind amanarea imprelii nu pot fi incheiate pentru o perioad mai mare de cinci ani
9-In ce for"a se inc7eie con+entiile in ca,ul i"obilelor 3
,n cazul imobilelor, conveniile trebuie inc%eiate in form autentic i
*.)unt necesare anu"ite for"alitati pre+a,ute %e le$e K in ac,ul con+entiilor 3
,n cazul imobilelor, conveniile sunt supuse formalitilor de publicitate prevzute de le'e.
AM#NAREA MPRELII PRI N 7OTR#RE 6UDECTOREASC
1.#at ti"p poate %ispune instanta a"anrea i"partelii si in ce situatie 3
)e asemenea, ,nstana poate %ispune, pentru cel "ult un an, a"anarea i"p/r.elii pentru a nu se aduce pre(udicii
'rave intereselor celorlali coproprietari.
9.In ce situatie Instanta +a re+enia asupra "asurii 3
)ac pericolul acestor pre(udicii este inlturat inainte de implinirea termenului, instana, la cererea
prii interesate, +a re+eni asupra "/surii.
CONDIII SPECIALE PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCIIU
1. In ce con%iti +a putea fi facut parta:ul %aca un coproprietar este lipsit %e capacitatea %e e8erci.iu ori are
capacitate %e e8erci.iu restrans/
)ac un coproprietar este lipsit de capacitatea de exerciiu ori are capacitate de exerciiu restrans- parta:ul +a putea fi
f/cut prin bun/ in+oial/ nu"ai cu autori,are instan.ei tutelare, precum i, dac este cazul, a ocrotitorului le$al,
INADMISIBILITATEA PARTA6ULUI N CA)UL U)UCAPIUNII
1.0oate fi cerut parta:ul can% unul %intre coproprietari a folosit e8clusi+ bunul
Parta(ul poate fi cerut c7iar atunci can% unul %intre coproprietari a folosit e8clusi+ bunul,
9.0oate fi cerut parta:ul can% unul %intre coproprietari a u,ucapat bunul
NU L nu se a%"ite parta:ul in ca,ul u,ucappiunii J
REGULI PRIVITOARE LA MODUL DE MPRIRE
1.#u" se face parta:ul bunurilor co""une
Parta(ul bunurilor comune se va face in natur, propor.ional cu cota<parte a fiec/rui coproprietar.
9.#u" s efface parta:ul %aca Dac/ bunul este in%i+i,ibil ori nu este co"o% parta:abil in natur/
)ac bunul este indivizibil ori nu este comod parta(abil in natur, parta(ul se va face intr2unul din urmtoarele moduri1
a) &tribuirea intre$ului bun- in sc%imbul unei sulte, in fa+oarea unuia ori a "ai "ultor coproprietari, la cererea
acestora4
b) *an,area bunului in "o%ul stabilit %e coproprietari ori, in caz de neinele'ere, la licita.ie public/, in condiiile
le'ii, i distribuirea preului ctre coproprietari proporional cu cota2parte a fiecruia dintre ei.
DATORIILE NSCUTE N LEGTUR CU BUNUL COMUN
/. 0oate cere unul %in coproprietari stin$erea %atoriilor n/scute in le$/tur/ cu coproprietatea
;ricare dintre coproprietari poate cere stin$erea %atoriilor n/scute in le$/tur/ cu coproprietatea 3i care sunt
sca%ente ori %e+in sca%ente in cursul anului in care are loc parta:ul.
9.#ine +a suporta su"a necesar/ pentru stin$erea acestor obli$a.ii
Suma necesar pentru stin'erea acestor obli'aii +a fi preluat/- in lipsa unei stipula.ii contrare- %in pre.ul +an,/rii
bunului co"un cu oca,ia parta:ului i va fi suportat de ctre coproprietari proporional cu
cota2parte a fiecruia.
EXECUTAREA SILIT PRIVITOARE LA BUNUL COMUN
/.#e pot face cre%itorii unui coproprietar
Creditorii unui coproprietar
a)0ot ur"/ri silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun
b) Sau pot cere ,nstanei i"p/r.eala bunului-( caz in care urmrirea se va face asupra prii de bun sau, dup caz,
asupra sumei de bani cuvenite debitorului ) .
9.#e obli$atie are E8ecutorul :u%ecatoresc in ca,ul +an,/rii silite a unei cote<p/r.i %in %reptul %e proprietate
asupra unui bun
,n cazul vanzrii silite a unei cote2pri din dreptul de proprietate asupra unui bun, 9xecutorul (udectoresc +a notifica
pe ceilal.i coproprietari cu cel pu.in 9 s/pt/"ani inainte %e %ata stabilit/ pentru +an,are, intiinandu2i despre
ziua, ora i locul licitaiei.
C.#u" se +a proce%a la prMt e$al 8
Aa pre e'al, coproprietarii +or fi prefera.i la a%:u%ecarea cotei<p/r.i.
;.#e %rept au #re%itorii care au un %rept %e $aran.ie asupra bunului co"un ori cei a c/ror crean./ s<a n/scut in
le$/tur/ cu conser+area sau a%"inistrarea acestuia
Creditorii care au un drept de 'aranie asupra bunului comun ori cei a cror crean s2a nscut in le'tur cu conservarea
sau administrarea acestuia au %reptul s/ ur"/reasc/ silit bunul- in "ainile oricui s<ar $/si-
atat inainte- cat 3i %up/ parta:.
-.In ce con%itii #on+en.iile %e suspen%are a i"p/r.elii pot fi opuse cre%itorilor
Conveniile de suspendare a imprelii pot fi opuse creditorilor numai dac, inainte de naterea creanelor, au %oban%it
%at/ cert/ in cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate 3i au fost in%eplinite for"alit/.ile %e publicitate
pre+/,ute %e le$e- in cazul bunurilor imobile.
DREPTURILE CREDITORILOR PERSONALI AI COPROPRIETARULUI

1.0ot inter+eni cre%itorii personali ai unuicoproprietar in parta:ul cerut %e coproprietari ori %e un alt cre%itor.
Creditorii personali ai unui coproprietar +or putea- %e ase"enea- s/ inter+in/- pe c7eltuiala lor- in parta:ul cerut %e
coproprietari ori %e un alt cre%itor.
Pot sa atace creditori un parta( efectuat 3
,n principiu <& .
9.In ce situatii totusi cre%itorii pot ataca parta:ul efectuat
9i nu pot ins/ s/ atace un parta: efectuat- afar numai dac acesta s2a fcut in lipsa lor i fr s se in
seama de opoziia ce au fcut2o, precum i in cazurile cand parta(ul a fost simulat ori s2a fcut astfel incat creditorii nu au
putut s intervin in proces.
C.#aror cre%itorii li se aplica Dispo,i.iile alin.(1
)ispoziiile alin./) sunt aplicabile i in ca,ul cre%itorilor care au un %rept %e $aran.ie asupra bunului co"un ori
cei a cror crean s-a nscut in legtur cu conservarea sau administrarea acestuia.
EFECTELE 6URIDICE ALE PARTA6ULUI
1.De la ce %ata coproprietarii %e+in proprietariu e8clusi+i ai buHnurilor sau al su"elor %e ban ice i<au fost
atribuite
0iecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dup caz, al sumelor de bani ce i2au fost atribuite
nu"ai cu incepere %e la %ata parta:ului.
9.In ce con%itii se pro%uc efectele :uri%ice in ca,ul i"obilelor
,n cazul imobilelor, efectele (uridice ale parta(ului se produc nu"ai %ac/ actul %e parta: a fost inscris in cartea
funciar/.
)ispoziiile in materie de carte funciar rman aplicabile.
OPO)ABILITATEA ACTELOR NC7EIATE CU PRIVIRE LA BUNUL COMUN I GARANIILE
CONSTITUITE ASUPRA COTEI4PRI DIN ACESTA
1.#e se inta"pla cu actele inc7eiate in con%i.iile le$ii- %e un coproprietar
:ctele inc%eiate, in condiiile le'ii, de un coproprietar cu privire la bunul comun, r/"an +alabile 3i sunt opozabile celui
care a dobandit bunul in urma partajului.
9.&supra cui se stra"ute %e %rept $aran.iile constituite %e un coproprietar asupra cotei sale p/r.i
Haraniile constituite de un coproprietar asupra cotei sale pri se strmut de drept asupra bunului atribuit acestuia sau,
dup caz, a sumelor de bani care i2au fost atribuite prin parta(.
GARANIA PENTRU EVICIUNE SI VICII ASCUNSE
1.#e isi %atorea,a reciproc coproprietarii
Coproprietarii i3i %atorea,/, in limita cotelor2pri, $aran.ie pentru e+ic.iune 3i +icii ascunse, dispoziiile le'ale
privitoare la obli'aia de 'aranie a vanztorului se aplica in mod corespunzator )
0iecare este obli'at s/ %esp/$ubeasc/ pe coproprietarul pre(udiciat prin efectul e+ic.iunii sau al +iciului ascuns.
9.#u" se proce%eaa,a %aca unul %intre coproprietari este insol+abil
)ac unul dintre coproprietari este insolvabil, partea datorat de acesta se +a suporta-propor.ional, de ctre ceilali
coproprietari, inclusiv de coproprietarul pre(udiciat.
C.In ce situatie coproprietarii nu %atorea,a $arantie N
Coproprietarii nu %atorea,/ $aran.ie %ac/ pre:u%iciul este ur"area faptei s/+ar3ite %e un alt coproprietar sau
%ac/ au fost scuti.i prin actul %e parta:.
DESFIINAREA PARTA6ULUI
1.#u" poate fi %esfiintat parta:ul prin buna in+oiala
Parta(ul prin bun invoial poate fi desfiinat pentru aceleai cauze ca i contractele.
9.#e se inta"pla in ca,ul I care parta:ul e facut f/r/ participarea tuturor coproprietarilor
Parta(ul fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este lo+it %e nulitate absolut/.
Parta(ul este ins valabil c7iar %ac/ nu cuprin%e toate bunurile co"uneJ
Pentru bunurile omise se poate face oricand un parta( suplimentar.
NSTRINAREA BUNURILOR ATRIBUITE
/.0oate in+oca nulitatea relati+a parta:ului coproprietarul care- cunoscan% cau,a %e nulitate- instr/inea,/ in tot
sau in parte bunurile atribuite
<u poate invoca nulitatea relativ a parta(ului prin buninvoial coproprietarul care, cunoscand cauza de nulitate,
instrineaz in tot sau in parte bunurile atribuite.
RE4ULI &0LI#&BILE BUNURILOR &5L&1E >N #O0RO0RIE1&1E I >N DE*'LM'IE
1.#ui se aplica pre+e%erile pre,entei sectiuni
Prevederile prezentei seciuni sunt aplicabile bunurilor aflate in coproprietate- in%iferent %e i,+orul s/u- precu" 3i
celor aflate in %e+/l"/3ie.
PROPRIETATEA PERIODIC
1.#an% se aplica %ispo,itile pre,entului capitol
)ispoziiile prezentului capitol se aplic, in absena unei re'lementri speciale- ori %e cate ori "ai "ulte persoane
e8ercit/ succesi+ atributul folosin.ei specific %reptului %e proprietate asupra unui bun "obil sau i"obil- in
inter+ale %e ti"p %eter"inate- e$ale sau ine$ale.
TEMEIUL PROPRIETII PERIODICE
1.#u" se naste proprietatea perio%ica
Proprietatea periodic se na3te in te"eiul unui act :uri%ic,
".#e %ispo,itii se aplica 3
)ispoziiile in materie de carte funciar aplicandu-se in mod corespunztor.
VALABILITATEA ACTELOR NC7EIATE DE COPROPRIETAR
1.#e fel %e acte pot inc7eia coproprietarii 3
,n privina intervalului de timp ce ii revine, ;rice coproprietar poate inc%eia, in condiiile le'ii, acte precum inc%irierea,
+an,area- ipotecarea 3i altele ase"enea.
9.#ui sunt inopo,abile actele %e a%"inistrare sau %e %ispo,i.ie pri+in% cota<parte %in %reptul %e proprietate
aferent/ unui alt inter+al %e ti"p
:ctele de administrare sau de dispoziie privind cota2parte din dreptul de proprietate aferent unui alt interval de timp
sunt inopozabile titularului cotei-pri respective
)ispoziiile art...8 alin.") i ../ se aplic/ in "o% corespun,/tor.
,n raporturile cu terii cocontractani de bun2credin, actele %e a%"inistrare sau %e %ispo,i.ie "en.ionate la alin.(9)
sunt lo+ite %e nulitate relati+/.
DREPTURILE I OBLIGAIILE COPROPRIETARILOR
/.#u" trebuei sa faca actele %e conser+are copropreetarul
0iecare coproprietar este obli'at s fac toate actele de conservare- in a3a fel incat s nu impiedice ori s in'reuneze
exercitarea drepturilor celorlali co proprietari.
9.#e %rept are coproprietarul care a+ansea,/ c7eltuielile necesare are pentru repara.iile "ari
Pentru reparaiile mari, Coproprietarul care avanseaz c%eltuielile necesare are dreptul la despgubiri in raport cu
valoarea drepturilor celorlali coproprietari.
*. In ce con%itii pot fi facute %e coproprietar actele prin care se consu"/ in tot sau in parte substan.a bunului
:ctele prin care se consum in tot sau in parte substana bunului pot fi fcute numai cu acordul celorlali coproprietari.
+.#e obli$atie are coprioprietarul la incetarea inter+alului
Aa incetarea intervalului, Coproprietarul este %ator s/ pre%ea bunul Coproprietarului indreptit s il foloseasc in
urmtorul interval.
=.0ot inc7eia coproprietarii un contract %e a%"inistrare
Coproprietarii pot inc7eia un contract %e a%"inistrare, dispoziiile art..." alin.") aplicandu2se in mod
corespunztor.
OBLIGAIA DE DESPGUBIRE I EXCLUDEREA
/.#e atra$e Nerespectarea obli$a.iilor pre+/,ute in pre,entul capitol
<erespectarea obli'aiilor prevzute in prezentul capitol atra$e plata %e %esp/$ubiri.
"..#e se poate face can% unul %intre coproprietari tulbur/ in "o% $ra+ e8ercitarea propriet/.ii perio%ice
,n cazul in care unul dintre coproprietari tulbur in mod 'rav exercitarea proprietii periodice, acesta +a putea fi e8clus-
prin 7ot/rare :u%ec/toreasc/- la cererea coproprietarului +/t/"at.
*.,n ce con%itii poate fi %ispusa e8clue%erea
9xcluderea va putea fi dispus numai dac unul dintre ceilali coproprietari sau un ter cumpr cota-parte a celui
exclus.
,n acest scop, se va pronuna, mai intai, o inc%eiere de admitere in principiu a cererii de excludere prin care se +a stabili
c/ sunt in%eplinite con%i.iile e8clu%erii, inc%eiere care va putea fi atacat cu recurs pe cale separat.
;.#e se stabileste %upa ce ra"ane %efiniti+e inc7eierea %e a%"itere inprincipiu
)up rmanerea definitiv a inc%eierii de admitere in principiu, in absena inele'erii prilor, se +a stabili pre.ul
+an,/rii silite pe ba,/ %e e8perti,/.
=.#e se face %upa ce s<a conse"nat pretul la banca stabilit/ %e instan./
)up consemnarea preului la banca stabilit de instan, se va pronuna hotrarea care va ine loc de contract de
vanzarecumprare.
#e se face %upa r/"anerea %efiniti+/ a acestei 7ot/rari
)up rmanerea definitiv a acestei %otrari, dobanditorul i3i +a putea inscrie %reptul in cartea funciar/, iar
transmitorul va putea s ridice suma consemnat la banca stabilit de instan.
NCETAREA PROPRIETII PERIODICE
/.#u" incetea,a prorietatea perio%ica
Proprietatea periodic inceteaz
a) Pin radiere din cartea funciar in temeiul dobandirii de ctre o sin'ur persoan a tuturor cotelor2pri din dreptul de
proprietate periodic,
b) precum i in alte cazuri prevzute de lege.
DE)MEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVAT
SUPERFICIA
1.)uperficia (No.iune )
Superficia este %reptul %e a a+ea sau %e a e%ifica o construc.ie pe terenul altuia- %easupra ori in subsolul acelui
teren.
9.#u" se %oban%este %r %e superficie
)reptul de superficie se dobandete in te"eiul unui act :uri%ic, precum i prin uzucapiune sau prin alt mod prevzut de
le'e.
)ispoziiile in materie de carte funciar rman aplicabile.
Superficia se poate inscrie i in temeiul unui act (uridic prin care proprietarul intre'ului fond a transmis exclusiv
construcia ori a transmis terenul i construcia, in mod separat, ctre dou persoane, c%iar dac nu
s2a stipulat expres constituirea superficiei.
C.#u" se poate inscrie superficia -in situa.ia in care s<a construit pe terenul altuia
,n situaia in care s2a construit pe terenul altuia, superficia se poate inscrie pe ba,a renun./rii proprietarului
terenului la %reptul %e accesiunein fa+oarea constructorului.
;.#u" se poate inscrie in fa+oarea unui tert 3
)e asemenea, ea se poate inscrie in fa+oarea unui ter. pe baza cesiunii dreptului de accesiune.
DURATA DREPTULUI DE SUPERFICIE
/.0e ce %urata se poate constitrui %r %e superficie 3
)reptul de superficie se poate constitui pe o %urat/ %e cel "ult II %e ani.
0oate fi reinoit ter"enul %e superficie
Aa implinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reinnoit.
INTINDEREA SI EXERCITAREA DREPTULUI DE SUPERFICIE
/.De cine este %lei"itata e8ercitarea %reptului %e superficie
)ac nu se prevede altfel, exercitarea dreptului de superficie este %eli"itat/ %e intin%erea corpului %e carte funciar/
alctuit din terenul pe care urmeaz s se construiasc sau, dup caz, din teren i
construcie.
9.0oate "o%ifica structura construc.iei titularul %reptului %e superficie In ca,ul pre+/,ut in art.F1O alin.(C)-
,n cazul prevzut in art.5/8 alin.*), in absena unei stipulaii contrare, titularul dreptului de superficie nu poate
"o%ifica structura construc.iei.
C 0oate el %e"ola constructia 3
9l o poate ins/ %e"ola, dar cu obli'aia de a o reconstrui in forma iniial.
;.#e poate face proprietarul terenului %aca superficiarul "o%ific/ structura construc.iei
,n cazul in care superficiarul modific structura construciei, Proprietarul terenului poate s/ cear/- in ter"en %e trei
ani- incetarea %reptului %e superficie sau repunerea in situaia anterioar.
=.#at ti"p este suspen%ata cur$erea ter"enului %e prescrip.ie %e trei ani in al%oilea ca,
,n al doilea caz, cur'erea termenului de prescripie de trei ani este suspen%at/ pan/ la e8pirarea %uratei superficiei.
@.0oate %uispune titularul in"o% liber %e %reptul sau ?
Titularul poate dispune in mod liber de dreptul su.
F.In ce con%itii %r %e folosinta supra terenului se poate instr/ina ori ipoteca cat ti"p construc.ia e8ist/
Cat timp construcia exist, dreptul de folosin asupra terenului se poate instr/ina ori ipoteca nu"ai o%at/ cu
%reptul %e proprietate asupra construc.iei.
ACIUNEA CONFESORIE DE SUPERFICIE
1.I"potri+a cui poate fi e8ercitata ac.iunea confesorie %e superficie
:ciunea confesorie de superficie poate fi intentat i"potri+a oric/rei persoane care i"pie%ic/ e8ercitarea %reptului-
c%iar i a proprietarului terenului.
2.D!(t%l 0( la a/5i%'( (&t( i-!(&/!itibil,
EVALUAREA PRESTAIEI SUPERFICIARULUI
1.#u" se proce%ea,a %aca superficia s<a constituit cu titlu oneros- sinu s<au pre+/,ut ele"entele necesare pentru
e+aluarea presta.iei superficiarului
,n cazul in care superficia s2a constituit cu titlu oneros, dac nu s2au prevzut elementele necesare pentru evaluarea
prestaiei superficiarului, titularul dreptului de superficie %atorea,/- sub form de rate lunare, o su"/ e$al/ cu c7iria
stabilit/ pe pia.a liber/,
Se tinIe seama de 1
a)<atura terenului,
c) )estinaia construciei in cazul in care aceasta exist,
d) Eona in care se afl terenul, Precum i de )
e) ;rice alte criterii de determinare a contravalorii folosinei.
9.#u" +a fi stabilita su"a %atorat/ proprietarului terenului In ca, %e nein.ele$ere intre p/r.i
,n caz de neinele'ere intre pri, su"a %atorat/ proprietarului terenului +a fi stabilit/ pe cale :u%ec/toreasc/.
CA)URILE DE NCETARE A SUPERFICIEI
1.#u" se stin$e %r %e superficie
)reptul de superficie se stin'e prin ra%ierea %in cartea funciar/, pentru una din urmtoarele cauze1
a) la expirarea termenului4
b) prin consolidare, dac terenul i construcia devin proprietatea aceleiai persoane4
c) prin pieirea construciei, dac exist stipulaie expres in acest sens4
d) in alte cazuri prevzute de le'e.
EFECTELE NCETRII SUPERFICIEI PRIN EXPIRAREA TERMENULUI
1.#e %rept %oban%este 0roprietarul terenului In ca,ul pre+/,ut in art.F1= lit.a)-
,n cazul prevzut in art.5/- lit.a), in absena unei stipulaii contrare, Proprietarul terenului %oban%e3te %reptul %e
proprietate asupra construc.iei e%ificate %e superficiar prin accesiune, cu obli'aia de a plti valoarea acesteia.
9.#e poate face proprietarul terenului can% construc.ia nu e8ista in "o"entul constituirii %reptului %e superficie
Cand construcia nu exista in momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia este e'al sau mai mare
decat aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere obli$area Constructorului s/
cu"pere terenul la +aloarea %e circula.ie pe care acesta ar fi a+ut<o %ac/ nu ar fi e8istat construc.ia.
C.In ce situatie #onstructorul poate refu,a s/ cu"pere terenul
Constructorul poate refuza s cumpere terenul %ac/ ri%ic/- pe c%eltuiala sa- construc.ia cl/%it/ pe teren i repune
terenul in situaia anterioar.
;.#an% se stin$ %e,"e"br/"intele consi".ite %e superficiar
,n absena unei inele'eri contrare inc%eiate cu Proprietarul terenului, dezmembrmintele consimite de superficiar se
sting in momentul incetrii dreptului de superficie.
-.,potecile care 'reveaz dreptul de superficie se strmut de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in
cazul prevzut in alin./), se extind de drept asupra terenului
..,potecile care 'reveaz dreptul de superficie se strmut de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in
cazul prevzut in alin."),se strmut de drept asupra materialelor, in ca,ul pre+/,ut in alin.(9)- te,a a II<a.
5. ,potecile nscute cu privire la teren pe durata existenei superficiei nu se e8tin% cu pri+ire la intre$ul i"obil in
"o"entul incet/rii %reptului %e superficie in ca,ul pre+/,ut la alin.(1).
6. 9le se strmut de drept asupra su"ei %e bani pri"ite %e proprietarul terenului in cazul prevzut in alin.
"), teza , sau se extind de drept cu privire la intre'ul teren in cazul prevzut in alin."), teza a ,,2a.
EFECTELE NCETRII SUPERFICIEI PRIN CONSOLIDARE
1.#e se inta"pla cu %e,"ebra"intele %aca %reptul %e superficie s<a stins prin consoli%are,
,n cazul in care dreptul de superficie s2a stins prin consolidare, in absena unei stipulaii contrare, dezmembrmintele
consimite de superficiar se "en.in pe %urata pentru care au fost constituite, dar nu mai tarziu de implinirea
termenului iniial al superficiei.
9.#e se inta"pla cu ipotecile n/scute pe %urata e8isten.ei superficiei
,potecile nscute pe durata existenei superficiei se menin fiecare in funcie de obiectul asupra crora s2au constituit.
1!1
EFECTELE NCETRII SUPERFICIEI PRIN PIEIREA CONSTRUCIEI
1.#e se inta"pla cu %repturile reale care $re+ea,/ %reptul %e superficie In ca,ul stin$erii %reptului %e superficie
prin pieirea construc.iei
,n cazul stin'erii dreptului de superficie prin pieirea construciei, drepturile reale care 'reveaz dreptul de superficie se
stin$, dac le'ea nu prevede altfel.
".,potecile nscute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata existenei dreptului de superficie se menin
asupra dreptului de proprietate reintregit.
C.#ui se "aiaplica %ispo,itiile pre,entului capitol
)ispoziiile prezentului capitol sunt aplicabile 3i in ca,ul altor lucr/ri autono"e cu caracter %urabil.
DESPRE U)UFRUCT
1.U,ufructul ( No.iune )
&zufructul este %reptul %e a folosi bunul altei persoane i de a culege fructele acestuia, intocmai ca proprietarul, ins
cu indatorirea de a2, conserva substana.
CONSTITUIREA U)UFRUCTULUI
1.#u" se poate constitui u,ufructul
&zufructul se poate constitui 1
a)Prin act (uridic
b) &zucapiune
c)Sau alte moduri prevzute de le'e, dispoziiile in materie de carte funciar fiind aplicabile.
".In fa+oarea cui se poate constitui u,ufructul
&zufructul se poate constitui numai in favoarea unei personae existente.
ACIUNEA CONFESORIE DE U)UFRUCT
Dispoziiile art.71 alin.!l" se aplic uzufructului in mod corespunztor.
OBIECTUL U)UFRUCTULUI
1. #e bunuri pot fi %ate in usufruct
Pot fi date in uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o mas patrimonial, o
universalitate de fapt ori o cot2parte din acestea.
ACCESORIILE BUNURILOR CE FORMEA) OBIECTUL U)UFRUCTULUI
1.&supra cuipoarte u,ufructul 3
&zufructul poart asupra tuturor accesoriilor bunului dat in uzufruct, precum i asupra a tot ce se unete sau
se incorporeaz in acesta.
DURATA U)UFRUCTULUI
1.#are este %urata u,ufructului in fa+oarea unei personae fi,ice 3
&zufructul in favoarea unei persoane fizice este cel "ult +ia$er.
9.#are este %urata u,ufructului in fa+oarea unei persoane :uri%ice 3
&zufructul constituit in favoarea unei persoane (uridice poate a+ea %urata %e cel "ult CO %e ani.
:tunci cand este constituit cu depirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la "$ de ani.
C.#u" se proce%ea,a %aca nu s<a pre+a,ut %urata u,ufructului
)ac nu s2a prevzut durata uzufructului, se pre,u"/ c/ este +ia$er sau, dup caz, c este constituit pe o durat de "$
de ani.
+. 0ana can% %urea,a U,ufructul constituit pan/ la %ata la care o alt/ persoan/ +a a:un$e la o anu"it/ +arst/
&zufructul constituit pan la data la care o alt persoan va a(un'e la o anumit varst %urea,/ pan/ la acea %at/-
c7iar %ac/ acea persoan/ ar "uri inainte %e i"plinirea +arstei stabilite.
DREPTURILE I OBLIGAIILE U)UFRUCTUARULUI I ALE NUDULUI PROPRIETAR
DREPTURILE U)UFRUCTUARULUI I ALE NUDULUI PROPRIETAR
DREPTURILE U)UFRUCTUARULUI
1.#are sunt %r u,ufructuarului
,n lips de stipulaie contrar, uzufructuarul are folosin.a e8clusi+/ a bunului, inclusiv dreptul de a cule'e fructele
acestuia.
FRUCTELE NATURALE I INDUSTRIALE
1.#ui apartin fructele naturale si in%ustriale percepute %up/ constituirea u,ufructului N #ui apartin 5ructele
naturale 3i in%ustriale percepute %up/ stin$erea u,ufructului
0ructele naturale i industriale percepute dup constituirea uzufructului apar.in U,ufructuarului, iar cele percepute
dup stin'erea uzufructului re+in nu%ului proprietar, fr a putea pretinde unul altuia
desp'ubiri pentru c%eltuielile ocazionate de producerea lor.
5RU#1ELE #I*ILE
1.#ui se cu+in fructele ci+ile
0ructele civile se cuvin &zufructuarului propor.ional cu %urata u,ufructului, dreptul de a le pretinde dobandindu2se zi
cu zi.
CVASIU)UFRUCTUL
1.#e %rept are u,ufructuarul %aca u,ufructul cuprin%e- printre altele- 3i bunuri consu"ptibile
)ac uzufructul cuprinde, printre altele, i bunuri consumptibile, cum ar fi bani, 'rane, buturi, uzufructuarul are
%reptul %e a %ispune %e ele- ins cu obli'aia de a restitui bunuri de aceeai cantitate, calitate i valoare sau, la ale'erea
proprietarului, contravaloarea lor la data stin'erii uzufructului.
U)UFRUCTUL ASUPRA BUNURILOR NECONSUMPTIBILE
/.#e %rept are u,ufructuarul %ac/ u,ufructul poart/ asupra unor bunuri care- f/r/ a fi consu"ptibile- se u,ea,/
ca ur"are a utili,/rii lor-
)ac uzufructul poart asupra unor bunuri care, fr a fi consumptibile, se uzeaz ca urmare a utilizrii lor,
uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar i potrivit destinaiei lor.
,n acest caz, el +a fi obli$at s/ le restituie in starea in care se vor afla la data stin'erii uzufructului.
De ce bunuri U,ufructuarul poate s/ %ispun/- ca un bun proprietar
".&zufructuarul poate s dispun, ca un bun proprietar, de bunurile care, fr a fi consumptibile, se %eteriorea,/ rapi%
prin utili,are.
,n acest caz, la sfaritul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceast din urm
dat.
CESIUNEA U)UFRUCTULUI
1.0oate ce%a u,ufructuarul %reptul s/u unei alte persoane f/r/ acor%ul nu%ului proprietar-
,n absena unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ce%a %reptul s/u unei alte persoane f/r/ acor%ul nu%ului
proprietar- dispoziiile in materie de carte funciar fiind aplicabile.
9.0tr ce cate$orH %e obli$atii U,ufructuarul r/"ane %ator e8clusi+ fa./ %e nu%ul proprietar
&zufructuarul rmane dator exclusiv fa de nudul proprietar nu"ai pentru obli$a.iile n/scute inainte %e cesiune.
C.#ine raspun%e pentru in%eplinirea tuturor obli$a.iilor fa./ %e nu%ul proprietar. pan/ la notificarea cesiunii,
Pan la notificarea cesiunii, &zufructuarul i Cesionarul rspund solidar pentru indeplinirea tuturor
obli'aiilor fa de nudul proprietar.
;.#ine raspun%e pentru in%eplinirea tuturor obli$a.iilor fa./ %e nu%ul proprietar %up/ notificarea cesiunii
)up notificarea cesiunii,Cesionarul este dator fa de %udul proprietar pentru toate obligaiile nscute dup
notificarea cesiunii.
In acest caz, &zufructuarului i se aplic, in mod corespunztor, dispoziiilelegale din materia fideiusiunii.
-. 0ana can% continua %r %e usufruct %upa cesiune
)up cesiune, dreptul de uzufruct continu, dup caz, pan la implinirea termenului iniial sau pan la decesul
uzufructuarului iniial.
CONTRACTELE DE LOCAIUNE
1.#e %rept are U,ufructuarul cu pri+ire la bun 3
&zufructuarul are dreptul de a inchiria sau, dup caz, de a arenda bunul dat in uzufruct.
".#an% sunt opo,abile Loca.iunile %e i"obile inc7eiate %e U,ufructuar- inscrise in cartea funciar/ 0roprietarului
sau "o3tenitorilor acestuia,
Aocaiunile de imobile inc%eiate de &zufructuar, inscrise in cartea funciar, sunt opozabile Proprietarului sau
$otenitorilor acestuia, %up/ stin$erea u,ufructului prin decesul sau dizolvarea uzufructuarului, pan/ la i"plinirea
ter"enului lor- dar nu mai mult de * ani de la incetarea uzufructului.
C.#ui sunt opo,abile Reinnoirile %e inc7irieri %e i"obile sau %e aren%/ri f/cute %e U,ufructuar 3i inscrise in
cartea funciar/ inainte %e e8pirarea contractelor ini.ial si pe ce perioa%a
!einnoirile de inc%irieri de imobile sau de arendri fcute de &zufructuar i inscrise in cartea funciar inainte de
expirarea contractelor iniiale sunt opo,abile proprietarului i motenitorilor si pe o perioa%/ %e
cel "ult @ luni ori, dup caz, %e un an- dac la data stin'erii uzufructului nu au fost puse in executare
;.#at pot %ura cel "ai "ult locatiunile
,n niciun caz, locaiunile nu pot %ura "ai "ult %e trei ani %e la %ata stin$erii u,ufructului.
=.#an% inceeta,a locatiunile In ca,ul in care u,ufructul s<a stins prin e8pirarea ter"enului
,n cazul in care uzufructul s2a stins prin expirarea termenului, locaiunile inceteaz, in toate cazurile- o%at/ cu stin$erea
u,ufructului.
LUCRRILE I MBUNTIRILE
1.0oate pretin%e u,ufrucruturul La incetarea u,ufructului +reo %esp/$ubire pentru lucr/rile a%/u$ate
Aa incetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretin%e +reo %esp/$ubire pentru lucr/rile a%/u$ate unui bun
i"obil-
9.In ce situatii u,ufructuarul poate pretin%e +reo %esp/$ubire pentru lucr/rile a%/u$ate unui bun i"obil-
&zufructuarul poate pretinde %esp'ubire pentru lucrrile necesare sau pentru imbuntirile aduse unui bun mobil c%iar
atunci cand prin acestea s2a sporit valoarea bunului.
C.#e poate face proprietarul %aca lucr/rile sau i"bun/t/.irile au fost f/cute f/r/ incu+iin.area sa
)ac lucrrile sau imbuntirile au fost fcute fr incuviinarea proprietarului, acesta poate cere obli$area
u,ufructuarului la ri%icarea lor i la readucerea bunului in starea in care i-a fost incredinat.
+.#e poate cere U,ufructuarul pentru lucr/rile a%/u$ate necesare.
&zufructuarul +a putea cere o in%e"ni,a.ie ec7itabil/ pentru lucrrile adu'ate necesare.
=.#e poate cere u,ufructuarul ptr celelalte lucr/ri a%/u$ate sau pentru i"bun/t/.irile f/cute cu incu+iin.area
proprietarului
)e asemenea, el +a putea cere o in%e"ni,a.ie ec7itabil/ 3i pentru celelalte lucr/ri a%/u$ate sau pentru
i"bun/t/.irile f/cute cu incu+iin.area proprietarului, dac, prin acestea, s2a sporit valoarea bunului.
@.#e %ispo,iti +or fi aplicare In ca,ul lucr/rilor autono"e f/cute %e u,ufructuar asupra unui bun i"obi
,n cazul lucrrilor autonome fcute de uzufructuar asupra unui bun imobil, +or fi aplicabile, in mod corespunztor, in
lips de stipulaie sau dispoziie le'al contar, %ispo,i.iile %in "ateria accesiunii i"obiliare artificiale.
EXPLOATAREA PDURILOR TINERE
1.#e obli$atii are u,ufructuarul %ac/ u,ufructul cuprin%e p/%uri tinere %estinate %e proprietarul lor unor t/ieri
perio%ice
)ac uzufructul cuprinde pduri tinere destinate de proprietarul lor unor tieri periodice, uzufructuarul este %ator s/
p/stre,e or%inea 3i cati"ea t/ierii- potri+it re$ulilor stabilite %e le$e- proprietar sau
obiceiul locului- fr ca uzufructuarul s poat pretinde vreo desp'ubire pentru prile lsate netiate in timpul
uzufructului.
". #e fel %e arbori nu fac parte %in usufruct 3
:rborii care se scot din pepiniere fr de'radarea acestora nu fac parte %in u,ufruct, decat cu obli'aia uzufructuarului
de a se conforma dispoziiilor le'ale i obiceiului locului in ce privete inlocuirea lor.
EXPLOATAREA PDURILOR NALTE
1.0oate u,ufructuarul sa e8ploate,e p/r.ile %e p/%uri inalte care au fost %estinate t/ierii re$ulate,
&zufructuarul poate, conformandu2se dispoziiilor le'ale i folosinei obinuite a proprietarului, s/ e8ploate,e p/r.ile %e
p/%uri inalte care au fost %estinate t/ierii re$ulate, fie c aceste tieri se fac
periodic pe o intindere de pmant determinat, fie c se fac numai pentru un numr de arbori alei pe toat suprafaa
fondului.
9.0oate taia u,ufructuarul arborii inalti
,n celelalte cazuri, &zufructuarul nu poate t/ia arborii inal.iJ
C.0oate intrebuinta u,ufruuctuarul arborii ca,uti acci%ental
Ba putea ins intrebuina, pentru a face reparaiile la care este obli'at, arbori czui accidental4
Poate sa taie uzfructuarul arboriutrebuinciosi 3
): GG ,n acest scop poate c7iar s/ taie arborii trebuincio3i, cu indatorirea ins de a constata, in prezena nudului
proprietar, aceasta trebuin.
ALTE DREPTURI ALE U)UFRUCTUARULUI ASUPRA PDURILOR CE FAC OBIECTUL
U)UFRUCTULUI
1.&re %r u,ufructuarul sa ia %in pa%uri araci ptr +ii
)a G&zufructuarul poate lua din pduri araci pentru vii
9.&re %r u,ufructuarul sa ia pro%usele anuale sau perio%ice ale arborilor3
): G Poate, de asemenea, lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea obiceiului locului i a
folosinei obinuite a proprietarului.
DREPTUL ASUPRA POMILOR FRUCTIFERI
1.#ui se cu+in po"ii ce se usuc/ 3i cei c/,u.i acci%ental
"omii ce se usuc #i cei czui accidental se cu$in %zufructuarului /% i'0at.!i!(a 0( a4i
i'l./%i /% al5ii,
DREPTUL ASUPRA CARIERELOR DE PIATR I NISIP AFLATE N EXPLOATARE
1.&re %r u,ufructuarul sa se foloseasca %e carierele %e piatr/ 3i %e nisip ce sunt in e8ploatare la constituirea
%reptului %e u,ufruct.
,n condiiile le'ii, &zufructuarul se folosete intocmai ca nudul proprietar de carierele de piatr i de nisip ce sunt in
exploatare la constituirea dreptului de uzufruct.
)I1U&2I& #&RIERELOR DE 0I&1R' I NI)I0 NEDE)#AI)E )I & #OMORILOR
1.&re u,ufructuarul +reun %rept asupra carierelor ne%esc7ise inc/ 3i asupra co"orii ce s<ar putea %escoperi in
ti"pul u,ufructului.
&zufructuarul nu are nici un drept asupra carierelor nedesc%ise inc i nici asupra comorii ce s2ar putea descoperi in
timpul uzufructului.
OBLIGAIILE U)UFRUCTUARULUI I NUDULUI PROPRIETAR
INVENTARIEREA BUNURILOR
/.#u" preia bunuril u,ufructuarul in ce stare
&zufructuarul preia bunurile in starea in care se afl la data constituirii uzufructului4
".#e operatiuni trebuie effectuate "ai inainte ca u,ufructuarul s aintre in posesia bunurilor 3
:cesta +a putea intra ins/ in posesia lor %oar %up/ in+entarierea bunurilor "obile i constatarea strii in care se
afl imobilele, cu excepia cazului in care uzufructul unui bun mobil este dobandit prin uzucapiune.
*. in pre,enta cui se intoc"este in+entarul
,nventarul se intocmete numai in prezena nudului proprietar ori dup notificarea acestuia.
RESPECTAREA DESTINAIEI BUNURILOR
/.&re obli$atia u,ufructuarul sa respecte %estina.ia %at/ bunurilor %e nu%ul proprietar
,n exercitarea dreptului su, &zufructuarul este .inut s/ respecte %estina.ia %at/ bunurilor %e nu%ul proprietar, cu
excepia cazului in care se asi'ur o cretere a valorii bunului sau cel puin nu se pre(udiciaz in nici un fel interesele
proprietarului.
RSPUNDEREA U)UFRUCTUARULUI PENTRU PRE6UDICII
1.#e se inta"pla can% u,ufructuarul cau,ea,a un pre:u%iciu nu%ului proprietar prin folosirea
necorespun,/toare a bunurilor %ate in u,ufruct.
&zufructuarul este obli$at s/<1 %esp/$ubeasc/ pe nudul proprietar pentru orice pre:u%iciu cau,at prin folosirea
necorespun,/toare a bunurilor %ate in u,ufruct.
CONSTITUIREA GARANIEI PENTRU NDEPLINIREA OBLIGAIILOR U)UFRUCTUARULUI

1.re obligatia uzufructuarul s depun o garanie pentru indeplinirea obligaiilor sale.!
,n lipsa unei stipulaii contrare, &zufructuarul este obligat s depun o garanie pentru indeplinirea obligaiilor sale.
9.#e personae sunt scutite sa %epuna $arantie
Sunt scutii s depun 'aranie Banztorul i )onatorul care i2au rezervat dreptul de uzufruct.
C.In ce situatie -Instan.a poate %ispune %epunerea unei $aran.ii sau luarea unei msuri conservatorii In ca,ul in
care U,ufructuarul este scutit %e $aran.ie
,n cazul in care &zufructuarul este scutit de 'aranie, ,nstana poate %ispune %epunerea unei $aran.ii sau luarea unei
msuri conservatorii atunci cand &zufructuarul, prin fapta sa ori prin starea de insolvabilitate in care se afla, pune in
pericol drepturile nudului proprietar.
NUMIREA ADMINISTRATORULUI
1.#u" +a proce%a instanta %aca u,ufructuarul nu poate oferi o $aran.ie
)ac uzufructuarul nu poate oferi o 'aranie, ,nstana, la cererea nudului proprietar, +a nu"i un administrator al
imobilelor i +a %ispune ca fructele ci+ile incasate 3i su"ele ce repre,int/ contra+aloarea fructelor naturale 3i
in%ustriale percepute s/ fie %epuse la Casa de 9conomii i Consemnaiuni sau la o A lt banc aleas de pri.
, acest caz, uzufructuarul va incasa numai dobanzile aferente.
9.#e poate cere nu%ul proprietar cu pri+ire la bunurile care se u,ea,a prin folosinta
<udul proprietar poate cere +an,area bunurilor ce se u,ea,/ prin folosin./ i depunerea sumelor la Casa de 9conomii
i Consemnaiuni sau la o alt banc aleas de pri.
C.#ui re+in %oban,ile pro%use in cursul u,ufructului
)obanzile produse in cursul uzufructului re+in u,ufructuarului.
+.#e poate sa ceara u,ufructuarul
Cu toate acestea, &zufructuarul +a putea cere s/ ii fie l/sate o parte %in bunurile "obile necesare folosin.ei sale sau
fa"iliei sale, cu obli'aia de a le restitui la stin'erea uzufructului.
NT#R)IEREA N DEPUNEREA GARANIEI
/. #e se inta"pal inca, %e Intar,ierea in %epunerea $aran.iei
,ntarzierea in depunerea 'araniei nu afecteaz dreptul uzufructuarului de a percepe fructele care i se cuvin de la data
constituirii uzufructului.
MODUL DE SUPORTARE A REPARAIILOR DE CTRE U)UFRUCTUAR SI NUDUL
PROPRIETAR
AI&I
%zufructuarul (&t( .bligat &3 (2(/t%(1( !(a!a5iil( 0( i't!(5i'(!( a b%'%l%i,
'eparaiile mari sunt in sarcina nudului proprietar.
(unt reparaii mari a/(l(a /( a% /a .bi(/t . a!t( i-.!ta't3 0i' b%' >i /a!( i-li/3 .
/?(lt%ial3 (@/(5i.'al3, cum ar ) cele referitoare la inlocuirea sau repararea grinzilor, a
zidurilor de rezisten, a acoperi#ului, a sistemului de instalaii electrice, termice ori sanitare, a
motorului ori caroseriei unui automo*il sau a unui sistem electronic in ansam*lul su.
'eparaiile mari &%'t i' &a!/i'a %1%2!%/t%a!%l%i atunci cand sunt determinate de
neefectuarea reparaiilor de intreinere.
EFECTUAREA REPARAIILOR MARI
%zufructuarul este obligat s-1 intiineze pe nudul proprietar despre necesitatea
reparaiilor mari.
Atunci cand nudul proprietar nu efectueaz la timp reparaiile mari, uzufructuarul le poate face
pe c#eltuiala sa, nudul proprietar Ai'0 .bligat &3 !(&tit%i( /.'t!a$al.a!(a a/(&t.!a la
&ti'g(!(a %1%2!%/t%l%i.
DISTRUGERILE DATORATE VEC7IMII ORI CA)ULUI FORTUIT
%zufructuarul #i nudul proprietar '% &%'t .bliga5i &3 !(/.'&t!%ia&/3 /((a /( &4a 0i&t!%&
0at.!it3 $(/?i-ii .!i 0i't!4%' /a1 2.!t%it,
U)UFRUCTUL CU TITLU PARTICULAR
- %zufructuarul cu titlu particular '% (&t( .bligat la lata 0at.!iil.! ('t!% /a!( 2.'0%l
(&t( i.t(/at, iar dac le $a plti, are aciune contra nudului proprietar.
SUPORTAREA SARCINILOR SI A C7ELTUIELILOR N CA) DE LITIGIU
%zufructuarul &%.!t3 t.at( &a!/i'il( >i /?(lt%i(lil( ./a1i.'at( 0( litigiil( !i$i'0
2.l.&i'5a b%'%l%i9 /%l(g(!(a 2!%/t(l.! .!i i'/a&a!(a $('it%!il.!,
Dac *unul este asigurat, pe durata uzufructului primele de asigurare &%'t l3tit( de
uzufructuar.
NTIINAREA NUDULUI PROPRIETAR
%zufructuarul (&t( .bligat &3 a0%/3 0( i'0at3 la /%'.>ti'5a '%0%l%i !.!i(ta! .!i/(
%1%!a!( a 2.'0%l%i #i .!i/( /.'t(&ta!( a 0!(t%l%i 0( !.!i(tat(, su* sanciunea
o*ligrii la plata de daune-interese.
SUPORTAREA SARCINILOR I A C7ELTUIELILOR PROPRIETII
&eltuielile #i sarcinile proprietii re$in nudului proprietar.
Atunci cand sarcinile #i celtuielile proprietarului au fost suportate de uzufructuar, nudul
proprietar (&t( .bligat la !a-b%!&a!(a a/(&t.!a, iar cand uzufructul este cu titlu gratuit,
nudul proprietar 0at.!(a13 a/(&t%ia >i 0.ba'0a l(gal3,
OBLIGAIILE N CA) DE PIEIRE A TURMEI
Dac turma dat in uzufruct a pierit in intregime din cauze neimputa*ile uzufructuarului acesta
$a !(&tit%i '%-ai i(il( .!i $al.a!(a a/(&t.!a,
Dac turma nu a pierit in intregime, uzufructuarul (&t( .bligat &3 i'l./%ia&/3 a'i-al(l(
i(!it( /% /(l( 0( !3&il3,
OPO)ABILITATEA U)UFRUCTULUI ASUPRA CREANELOR
%zufructul asupra unei creane este opoza*il terilor in acelea#i condiii ca si cesiunea de
crean.
DREPTURILE I OBLIGAIILE N CA)UL U)UFRUCTULUI ASUPRA CREANELOR
%zufructuarul a!( 0!(t%l &3 (!/(a3 0.ba'1il( /!(a'5(i #i s indeplineasc toate actele
necesare pentru conservarea ori
incasarea dobanzilor. +itularul dreptului de crean .at( 2a/( t.at( a/t(l( 0( 0i&.1i5i(
/a!( '% a0%/ ati'g(!( 0!(t%!il.! %1%2!%/t%a!%l%i,
Dup plata creanei, uzufructul /.'ti'%3 a&%!a /aital%l%i, cu o*ligaia uzufructuarului de
a-1 restitui
creditorului la stingerea uzufructului.
%zufructuarul &%.!t3 t.at( /?(lt%i(lil( >i &a!/i'il( !(2(!it.a!( la 0.ba'1i,
1!,
U1%2!%/t%l !('t(i $iag(!(
%zufructuarul rentei $iagere a!( 0!(t%l 0( a (!/((9 ( 0%!ata %1%2!%/t%l%i &3%9
$('it%!il( 0.ba'0it( 1i /% 1i, Acesta $a f obligat numai la restituirea veniturilor incasate cu
anticipaie.
U)UFRUCTUL ACIUNILOR ORI AL PRILOR SOCIALE
Dreptul de $ot aferent prilor sociale sau aciunilor date in uzufruct &( (@(!/it3 de ctre
nudul proprietar i' a0%'a!(a g('(!al3 (@t!a.!0i'a!3 #i de ctre uzufructuar in adunarea
general ordinar, in
lipsa de pre$edere contrar.
Di$idendele a cror distri*uire a fost apro*at de adunarea general in timpul uzufructului se
cu$in uzufructuarului.
OBLIGAIA NUDULUI PROPRIETAR DE A RESTITUI SUMELE AVANSATE DE
U)UFRUCTUAR
Dac uzufructuarul uni$ersal ori cu titlu uni$ersal plte#te datoriile aferente masei
patrimoniale sau prii din masa patrimonial date in uzufruct, Nudul proprietar t!(b%i( &3
!(&tit%i( &%-(l( a$a'&at(9 la
&ti'g(!(a %1%2!%/t%l%i9 23!3 'i/i . 0.ba'03,
In cazul in care uzufructuarul nu plte#te datoriile pre$zute la alin.-l., nudul proprietar poate, la
alegere, s le plteasc el insu#i sau s $and o parte su)cient din *unurile date in uzufruct.
Dac ins nudul proprietar plte#te aceste datorii, uzufructuarul datoreaz do*anzi pe toata
durata uzufructului.
&u toate acestea, &el care mo#tene#te un uzufruct a$and ca o*iect o mas patrimonial sau o
fraciune dintr-o mas patrimonial (&t( .bligat &3 a/?it(9 in proporie cu o*iectul
uzufructului #i fr nici un drept de
restituire, legatele cu titlu particular a$and ca o*iect o*ligaii de intreinere sau, dup caz, rente
$iagere.
DREPTUL CREDITORILOR ASUPRA BUNURILOR U)UFRUCTULUI
Dac plata datoriilor nu se $a face in modul artat la art.,!8, &reditorii .t &3 %!-3!(a&/3
b%'%!il( 0at( i' %1%2!%/t,
U)UFRUCTUL FONDULUI DE COMER
%zufructuarul unui fond de comer .at(9 in lips de stipulaie contrar, &3 0i&%'3 0(
b%'%!il( /(4" /.-%'9 /% .bliga5ia 0( a l( i'l./%i /% alt(l( &i-ila!( >i 0( $al.a!(
(gal3,
STINGEREA U)UFRUCTULUI
CA)URILE DE STINGERE A U)UFRUCTULUI

%zufructul se stinge pe cale principal prin una din
urmtoarele cauze/
a. 0oartea uzufructuarului ori, dup caz, dizol$area persoanei 1uridice2
*. A1ungerea la termen2
c. &onsolidare, atunci cand calitatea de uzufructuar #i de nud proprietar se intrunesc in aceea#i
persoan2
d. 'enunarea la uzufruct2
e. Neuzul timp de 13 de ani.
%zufructul se stinge prin moartea uzufructuarului ori, dup caz, prin dizol$area persoanei
1uridice ciar dac termenul nu s-a implinit sau, dup constituire, dreptul de uzufruct a fost
cedat unui ter.
In cazul imo*ilelor &%'t ali/abil( 0i&.1i5iil( i' -at(!i( 0( /a!t( 2%'/ia!3,
BSTINGEREA U)UFRUCTULUI N CA) DE ABU) DE FOLOSIN
%zufructul poate inceta la /(!(!(a '%0%l%i !.!i(ta! atunci cand uzufructuarul a*uzeaz de
folosina *unului, adduce stricciuni acestuia ori il las s se degradeze.
&reditorii uzufructuarului .t i't(!$('i i' !./(& ('t!% /.'&(!$a!(a 0!(t%!il.! l.!2 ei
se pot anga$a s repare stricciunile i pot oferi garanii pentru viitor.
Instana poate dispune, dup impre1urri, )e stingerea uzufructului, )e preluarea folosinei
*unului de ctre nudul proprietar cu .bliga5ia a/(&t%ia 0( a l3ti %1%2!%/t%a!%l%i . !('t3
( 0%!ata %1%2!%/t%l%i.
&and *unul este imo*il, pentru garantarea rentei, instana $a 0i&%'( i'&/!i(!(a %'(i
i.t(/i i' /a!t(a 2%'/ia!3,
STINGEREA U)UFRUCTULUI N CA) DE PIEIRE A BUNULUI
%zufructul se stinge i' /a1%l i' /a!( b%'%l a 2.&t 0i&t!%& i' i't!(gi-( 0i't!4%' /a1
2.!t%it. &and *unul a fost distrus in parte, uzufructul continu asupra prii rmase.
In toate cazurile, uzufructul $a /.'ti'%a a&%!a 0(&3g%bi!ii l3tit( 0( t(!5 sau, dup caz,
asupra indemnizaiei de asigurare, dac aceasta nu este folosit pentru repararea *unului2
dispoziiile art.,24 se aplic in mod corespunztor.
U)UL I ABITAIA
DREPTUL DE U)
%zul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia i de a-% culege fructele naturale i
industriale numai pentru nevoile proprii i ale familiei sale.
DREPTUL DE ABITAIE
4 +itularul dreptului de a*itaie a!( 0!(t%l 0( a l./%i i' l./%i'5a '%0%l%i !.!i(ta!
i-!(%'3 /% &.5%l >i /.iii &3i9 ciar dac nu a fost cstorit sau nu a$ea copii la data la
care s-a constituit a*itaia, precum #i
cu prinii a5ai in intreinere.
CONSTITUIREA U)ULUI I A ABITAIEI
%zul #i a*itaia se /.'&tit%i( i' t(-(i%l %'%i a/t C%!i0i/ &a% !i' alt( -.0%!i !($31%t(
0( l(g(,
LIMITELE DREPTULUI DE U) SI ABITAIE
Dreptul de uz ori de a*itaie '% .at( A /(0at, iar *unul ce face o*iectul acestor drepturi nu
poate ) inciriat sau, dup caz, arendat.
OBLIGAIA U)UARULUI I A TITULARULUI DREPTULUI DE ABITAIE
Dac titularul dreptului de uz sau de a*itaie este indreptit s perceap toate fructele naturale
#i industriale produse de *un ori, dup caz, s ocupe intreaga locuin, (&t( 0at.! &3
l3t(a&/3 t.at( /?(lt%i(lil( 0(
/%lt%!3 >i !(a!a5iil( 0( i't!(5i'(!( i't./-ai /a >i %1%2!%/t%a!%l.
Dac titularul dreptului de uz sau de a*itaie nu este indreptit s perceap decat o parte din
fructe ori s ocupe decat o parte din locuin, $a &%.!ta /?(lt%i(lil( 0( /%lt%!3 &a% 0(
i't!(5i'(!( i' !..!5i( /% a!t(a 0( /a!( &( 2.l.&(>t(,
ALTE DISPO)III APLICABILE
Dispoziiile prezentului capitol se completeaz, in mod corespunztor, cu cele privitoare la
uzufruct.
SERVITUILE
N.5i%'(
(er$itutea (&t( &a!/i'a i-%&3 %'%i i-.bil9 ('t!% %1%l &a% %tilitat(a i-.bil%l%i %'%i
alt !.!i(ta!,
%tilitatea rezult din destinaia economic a fondului dominant sau const intr-o sporire a
confortului acestuia.
CONSTITUIREA SERVITUII
(er$itutea se poate constitui in temeiul unui act 1uridic ori prin uzucapiune, 0i&.1i5iil( i'
-at(!i( 0( /a!t( 2%'/ia!3 !3-a'a'0 ali/abil(,
ACIUNEA CONFESORIE DE SERVITUTE
CONSTITUIREA SERVITUII N VEDEREA UTILITII VIITOARE
(er$itutea se poate constitui in vederea unei utiliti viitoare a fondului dominant.
OBLIGAII N SARCINA PROPRIETARULUI FONDULUI ASERVIT
"rin actul de constituire &( .t i-%'( i' &a!/i'a !.!i(ta!%l%i 2.'0%l%i a&(!$it a'%-it(
.bliga5ii ('t!% a&ig%!a!(a %1%l%i &i %tilit35ii 2.'0%l%i 0.-i'a't,
In acest caz, su* condiia notrii in cartea funciar, obligaia se transmite dobanditorilor
subsecveni ai fondului aservit.
SERVITUILE APARENTE I NEAPARENTE
(er$ituile sunt aparente sau neaparente.
(er$ituile aparente sunt acelea a cror e6isten este atestat de un semn $izi*il de ser$itute,
cum ar ) o u#, o fereastr, un apeduct.
(er$ituile neaparente sunt acelea a cror e6isten nu este atestat de $reun semn $izi*il de
ser$itute, cum ar ) ser$itutea de a nu construi ori de a nu construi peste o anumit inlime.
SERVITUILE CONTINUE I NECONTINUE
(er$ituile sunt continue sau necontinue.
(er$ituile continue &%'t a/(l(a al /3!.! (@(!/i5i% (&t( &a% .at( A /.'ti'%% 23!3 a A
'(/(&a! 2at%l a/t%al al .-%l%i9 cum ar ) ser$itutea de $edere ori ser$itutea de a nu
construi.
(er$ituile necontinue &%'t a/(l(a ('t!% a /3!.! (@i&t('53 (&t( '(/(&a! 2at%l a/t%al al
.-%l%i, cum ar ) ser$itutea de trecere cu piciorul ori cu mi1loace de transport.
SERVITUILE PO)ITIVE I NEGATIVE
(er$ituile poziti$e sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercit o
parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar )
ser$itutea de trecere.
(er$ituile negati$e sunt acelea prin care proprietarul fondului aservit este obligat s se abin
de la e&ercitarea unora din prerogativele dreptului su de proprietate, cum ar ) ser$itutea de a
nu
construi.
DOB#NDIREA SERVITUII PRIN U)UCAPIUNE
4 Numai ser$ituile poziti$e se pot do*andi prin uzucapiune ta*ular, in condiiile legii.
ALTE DISPO)III APLICABILE
0odul de e6erciiu al ser$ituii se dobandete in aceleai condiii ca i dreptul de servitute.
DREPTURILE I OBLIGAIILE PROPRIETARILOR
REGULI PRIVIND EXERCITAREA I CONSERVAREA SERVITUII
In lipsa $reunei pre$ederi contrare, proprietarul fondului dominant poate lua toate msurile #i
poate face, pe celtuiala sa, toate lucrrile pentru a e6ercita #i conser$a ser$itutea.
&eltuielile legate de conser$area acestor lucrri re$in celor doi proprietari, proporional cu
a$anta1ele pe care le o*in, in msura in care lucrrile efectuate pentru e6erciiul ser$ituii sunt
necesare #i pro)t inclusi$ fondului aser$it.
EXONERAREA DE RSPUNDERE
- In toate cazurile in care celtuielile lucrrilor necesare pentru e6ercitarea #i conser$area
ser$ituilor re$in proprietarului fondului aser$it, a/(&ta &( $a %t(a (@.'(!a 0( .bliga5i(
!('%'5a'0 la 0!(t%l 0( !.!i(tat( a&%!a 2.'0%l%i a&(!$it i' i't!(gi-( &a% a&%!a
3!5ii 0i' 2.'0%l a&(!$it '(/(&a!( ('t!% (@(!/ita!(a &(!$it%5ii i' 2a$.a!(a
!.!i(ta!%l%i 2.'0%l%i 0.-i'a't,
Dispoziiile in materie de carte funciar rman aplicabile.
SC7IMBAREA LOCULUI DE EXERCITARE A SERVITUII
"roprietarul fondului aser$it (&t( .bligat &3 &( ab5i'3 0( la .!i/( a/t /a!( li-it(a13 .!i
i-i(0i/3 (@(!/i5i%l &(!$it%5ii,
Astfel, el '% $a %t(a &/?i-ba &ta!(a l./%!il.!, ori strmuta e&ercitarea servituii in alt
loc.
Dac are un interes serios #i legitim, proprietarul fondului aser$it $a putea scim*a locul prin
care se e6ercit ser$itutea in msura in care e&ercitarea servituii rmane la fel de comod
pentru proprietarul
fondului dominant.
OBLIGAIA DE A NU AGRAVA SITUAIA FONDULUI ASERVIT
"roprietarul fondului dominant '% .at( ag!a$a &it%a5ia 2.'0%l%i a&(!$it #i nu poate
produce pre$udicii proprietarului fondului aservit prin e&ercitarea servituii.
EXERCITAREA SERVITUII N CA) DE MPRIRE A FONDURILOR
Dac fondul dominant se imparte, ser$itutea $a %t(a A (@(!/itat3 ('t!% %1%l >i %tilitat(a
A(/3!(i 3!5i , fr ca situaia fondului aser$it s poat ) agra$at.
Dac fondul aser$it se imparte, ser$itutea se poate e6ercita, pentru uzul #i utilitatea fondului
dominant, pe toate prile rezultate din imprire, su* rezer$a pre$ederilor art.,83.
&u toate acestea, dac ser$itutea este e6ercitat pentru uzul #i utilitatea e6clusi$ a uneia
dintre prile desprite din fondul dominant ori nu se poate e6ercita decat pe una din prile
desprite din fondul aser$it, &(!$it%t(a a&%!a /(l.!lalt( 3!5i &( &ti'g(,
STINGEREA SERVITUILOR
CAU)ELE DE STINGERE A SERVITUILOR
(er$ituile se sting ( /al( !i'/ial3 prin radierea lor din cartea funciar pentru una din
urmtoarele cauze/
a. &onsolidarea, atunci cand am*ele fonduri a1ung s ai* acela#i
proprietar2
*. 'enunarea proprietarului fondului dominant2
c. A1ungerea la termen2
d. 'scumprarea2
e. Imposi*ilitatea de)niti$ de e6ercitare2
f. Neuzul timp de 13 de ani2
g. Dispariia oricrei utiliti a acestora.
(er$itutea se stinge, de asemenea, !i' (@!.!i(!(a 2.'0%l%i a&(!$it, dac ser$itutea
este contrar utilitii pu*lice creia ii $a ) afectat *unul e6propriat.
STINGEREA SERVITUII PRIN NEU)
+ermenul de 13 de ani $a curge 0( la 0ata %lti-%l%i a/t 0( (@(!/i5i% al &(!$it%5il.!
'(/.'ti'%( ori de la data unui act contrar ser$ituilor continue.
76ercitarea ser$ituii de ctre un coproprietar ori de ctre uzufructuar !.At3 >i /(l.!lal5i
/.!.!i(ta!i9 !(&(/ti$ '%0%l%i !.!i(ta!,
RSCUMPRAREA SERVITUII DE TRECERE
(er$itutea de trecere $a putea ) rscumprat de proprietarul fondului aser$it 0a/3 (@i&t3 .
0i&!..!5i( $30it3 i't!( %tilitat(a /a!( . !./%!a 2.'0%l%i 0.-i'a't >i
i'/.'$('i('t(l( &a% 0(!(/i(!(a !.$./at3 2.'0%l%i a&(!$it,
In caz de neinelegere intre pri, instana poate suplini consimmantul proprietarului fondului
dominant
8a sta*ilirea preului de rscumprare, instana $a 5i'( /.'t 0( $(/?i-(a &(!$it%5ii #i de
sc#imbarea valorii celor dou fonduri.
FIDUCIA
9iducia (&t( .(!a5ia C%!i0i/3 !i' /a!( %'%l &a% -ai -%l5i /.'&tit%it.!i t!a'&2(!3
0!(t%!i !(al(9 0!(t%!i 0( /!(a'539 ga!a'5ii .!i alt( 0!(t%!i at!i-.'ial( &a% %'
a'&a-bl% 0( a&(-('(a 0!(t%!i9
!(1('t( .!i $iit.a!(9 /3t!( %'%l &a% -ai -%l5i A0%/ia!i /a!( l( a0-i'i&t!(a13 /% %'
&/. 0(t(!-i'at9 i' 2.l.&%l %'%ia &a% al -ai -%lt.! b('(A/ia!i,
Aceste drepturi alctuiesc o mas patrimonial autonom, distinct de celelalte drepturi i
obligaii din patrimoniile fduciarilor.
I)VOARELE FIDUCIEI
B
9iducia este sta*ilit prin lege sau prin contract. 7a tre*uie s )e e6pres.
8egea in temeiul creia este sta*ilit )ducia &( /.-l(t(a13, su* rezer$a incompati*ilitii,
cu dispoziiile prezentului titlu.
INTERDICIA LIBERALITII INDIRECTE
&ontractul de )ducie (&t( l.$it 0( '%litat( ab&.l%t3 dac prin el se realizeaz o li*eralitate
indirect in folosul *ene)ciarului.
PRILE CONTRACTULUI DE FIDUCIE
:rice persoan )zic sau 1uridic poate ) constituitor i' /.'t!a/t%l 0( A0%/i(. Numai
instituiile de credit, societile de ser$icii de in$estiii )nanciare, societile de asigurare #i de
reasigurare legal in)inate .t a$(a /alitat(a 0( A0%/ia!i i' a/(&t /.'t!a/t,
BENEFICIARUL FIDUCIEI
;ene)ciarul )duciei poate ) constituitorul, )duciarul sau o ter persoan.
REPRE)ENTAREA INTERESELOR CONSTITUITORULUI
In a*sena unei stipulaii contrare, constituitorul .at(, in orice moment, &3 0(&(-'(1( %'
t(!5 /a!( &3 ii !(!(1i't( i't(!(&(l( i' (@(/%ta!(a /.'t!a/t%l%i >i /a!( &3 ii (@(!/it(
0!(t%!il( '3&/%t( 0i' /.'t!a/t%l 0( A0%/i(,
CONINUTUL CONTRACTULUI DE FIDUCIE
&ontractul de )ducie tre*uie s menioneze, su* sanciunea nulitii a*solute/
a. Dr reale, Dr de crean, <araniile #i orice alte drepturi patrimoniale transferate2
*. Durata transferului, care nu poate dep#i treizeci #i trei de ani incepand de la data inceierii
sale2
c. Identitatea constituitorului sau a constituitorilor2
d. identitatea )duciarului sau )duciarilor2
e. identitatea *ene)ciarului sau a *ene)ciarilor ori cel puin regulile care permit determinarea
acestora2
f. scopul )duciei #i intinderea puterilor de administrare #i de dispoziie ale )duciarului ori ale
)duciarilor.
NREGISTRAREA FISCAL ART,DE;
(u* sanciunea nulitii a*solute, contractul de )ducie #i modi)crile sale tre*uie s )e
inregistrate, in termen de o lun de la data inceierii lor, la organul )scal competent s
administreze sumele datorate de )duciar *ugetului general consolidat.
&and masa patrimonial )duciar cuprinde drepturi reale imo*iliare, acestea &%'t
i'!(gi&t!at(9 in condiiile pre$zute de lege, su* aceea#i sanciune, la c ompartimentul de
specialitate al autoritii administraiei pu*lice locale competent pentru administrarea sumelor
datorate *ugetelor locale ale unitilor administrati$-teritoriale in raza teritorial a crora se
a5 imo*ilul, dispoziiile de carte funciar rmanand aplica*ile.
Desemnarea ulterioar a *ene)ciarului, in cazul in care acesta nu este precizat ciar in
contractul de )ducie, t!(b%i( &3 A( 23/%t3, su* aceea#i sanciune, !i't!4%' a/t &/!i&
i'!(gi&t!at i' a/(l(a>i /.'0i5ii.
Dac pentru transmiterea unor drepturi este necesar indeplinirea unor cerine speciale de
form, &( $a i'/?(ia %' a/t &(a!at /% !(&(/ta!(a /(!i'5(l.! l(gal(.
In aceste cazuri, lipsa inregistrrii )scale atrage aplicarea sanciunilor administrati$e pre$zute
de lege.
REGISTRUL NAIONAL AL FIDUCIILOR
%n registru naional al )duciilor #i modalitile de inscriere a a/(&t.!a $.! A !(gl(-('tat(
!i' ?.t3!a!( a G%$(!'%l%i,
&ontractul de )ducie este opoza*il terilor numai dup inscrierea in acest registru.
Inta*ularea drepturilor reale imo*iliare care fac o*iectul contractului de )ducie se poate face
'%-ai 0%3 i'&/!i(!(a /.'t!a/t%l%i 0( A0%/i( in registrul naional al )duciilor, precum si
la compartimentul de specialitate al autoritii administraiei pu*lice locale.
PRECI)AREA CALITII FIDUCIARULUI
&and )duciarul acioneaz in contul masei patrimoniale )duciare, el trebuie s fac meniune
e&pres in acest sens.
De asemenea, cand masa patrimonial )duciar cuprinde drepturi a cror transmitere este
supus pu*licitii, i' !(gi&t!%l 0( %bli/itat( t!(b%i( &3 &( -('5i.'(1( denumirea
)duciarului #i calitatea in care
acioneaz.
In caz contrar, dac actul este pgu*itor pentru constituitor, &( $a /.'&i0(!a /3 (l a 2.&t
i'/?(iat a/t%l 0( A0%/ia! i' '%-( !.!i%,
OBLIGAIA DE A DA SOCOTEAL
&ontractul de )ducie tre*uie s cuprind condiiile in care )duciarul d socoteal
constituitorului cu pri$ire la indeplinirea o*ligaiilor sale.
De asemenea, )duciarul tre*uie s dea socoteal, la inter$ale precizate in contractul de )ducie,
*ene)ciarului #i reprezentantului constituitorului, la cererea acestora.
PUTERILE I REMUNERAREA FIDUCIARULUI
In raporturile cu terii, se consider c )duciarul a!( %t(!il( /(l( -ai la!gi a&%!a -a&(i
at!i-.'ial( A0%/ia!(9 cu e6cepia cazului in care se do$ede#te c terii a$eau cuno#tin de
limitarea acestor puteri.
9iduciarul $a A !(-%'(!at .t!i$it i'5(l(g(!ii 3!5il.!, iar in lipsa acesteia, potri$it
regulilor care carmuiesc administrarea *unurilor altuia.
Li-ita!(a !3&%'0(!ii A0%/ia!%l%i F' /a1 0( i'&.l$('53
Desciderea procedurii insol$enei impotri$a )duciarului nu afecteaz masa patrimonial
)duciar.
LIMITAREA RSPUNDERII N FUNCIE DE SEPARAIA MASELOR PATRIMONIALE
;unurile din masa patrimonial )duciar pot ) urmrite, in condiiile legii, de titularii de
creane nscute in legtur cu aceste *unuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o
garanie real asupra acestuia a cror opoza*ilitate este do*andit,potri$it legii, anterior
sta*ilirii )duciei.
Dreptul de urmrire poate ) e6ercitat #i de ceilali creditori ai constituitorului, ins numai in
temeiul otrarii 1udectore#ti de)niti$e de admitere a aciunii prin care a fost des)inat
contractul de )ducie inceiat in frauda dreptului lor de crean.
+itularii creanelor nscute in legtur cu *unurile din masa patrimoniala )duciara '% .t
%!-3!i 0(/at a/(&t( b%'%!i, cu e6cepia cazului in care, prin contractul de )ducie, s-a
pre$zut o*ligaia )duciarului sau=#i a constituitorului de a rspunde pentru o parte sau
pentru tot pasi$ul )duciei.
In acest caz, $a A %!-3!it -ai i'tai acti$ul masei patrimoniale )duciare, iar apoi, dac este
necesar, *unurile )duciarului sau=#i ale constituitorului, in limita #i in ordinea pre$zute in
contractul de )ducie.
SPUNDEREA FIDUCIARULUI PENTRU PRE6UDICIILE CAU)ATE
1.#u" raspun%e fi%uciarul ptr pre:u%iciile cau,ate prin actele %e conser+are sau a%"inistrare a "asei
patri"oniale fi%uciare
Pentru pre(udiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul rspunde
nu"ai cu celelalte %repturi cuprinse in patri"oniul s/u.
NLOCUIREA FIDUCIARULUI
/.#u" se proce%a,a can% fi%uciarul nu i3i in%epline3te obli$a.iile sau pune in pericol interesele care i<au fost
incre%in.ate
)ac fiduciarul nu ii indeplinete obli'aiile sau pune in pericol interesele care i2au fost incredinate, Constituitorul,
!eprezentantul su sau #eneficiarul poate cere in :usti.ie inlocuirea fiduciarului i numirea unui administrator
provizoriu al masei patrimoniale fiduciare.
9.#an% incetea,a Man%atul a%"inistratorului pro+i,oriu
$andatul administratorului provizoriu inceteaz in momentul inlocuirii fiduciarului sau in momentul
respin'erii definitive a cererii de inlocuire.
C.#u" se +a face nu"irea noului fi%uciar 3i a a%"inistratorului pro+i,oriu %e instan.a %e :u%ecat/
<umirea noului fiduciar i a administratorului provizoriu poate fi dispus de instana de (udecat nu"ai cu acor%ul
acestora.
;.#e %repturi si obli$atii are noul fi%uciar 3
,n cazul in care instana de (udecat a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile i obligaiile prevzute in
contractul de fiducie.
Constituitorul, !eprezentatul acestuia, <oul fiduciar sau :dministratorul provizoriu poate s/ inre$istre,e aceast/
"o%ificare a fi%uciei- aplicandu2se in mod corespunztor dispoziiile art.57- i art.57..
=.#an% se pro%uce Inlocuirea fi%uciarului
,nlocuirea fiduciarului se produce numai dup aceast inregistrare.
DENUNAREA9 MODIFICAREA I REVOCAREA
CONTRACTULUI DE FIDUCIE
1. 0ana can% poate fi %enun.at unilateral contractul %e fi%ucie
Cat timp nu a fost acceptat de ctre #eneficiar, contractul de fiducie poate fi denunat unilateral de ctre constituitor.
". $ai poate fi "o%ificat sau re+ocat %e c/tre p/r.i ori denunat unilateral contractul dup acceptarea de ctre
beneficiar3
)up acceptarea de ctre beneficiar, contractul poate fi modificat sau revocat de ctre pri ori denunat unilateral de
ctre constituitor %oar cu acor%ul beneficiarului sau, in absena acestuia,
cu autorizarea instanei judectoreti.
NCETAREA CONTRACTULUI DE FIDUCIE
1.#u" incetea,a contractul %e fi%ucie 3
Contractul de fiducie inceteaz prin implinirea termenului sau prin realizarea scopului urmrit can% aceasta inter+ine
inainte %e i"plinirea ter"enului.
9l inceteaz, de asemenea, in cazul in care toi beneficiarii renun la fiducie, iar in contract nu s2a precizat cum vor
continua raporturile fiduciare intr2o asemenea situaie.
". La ce for"alitati sunt supuse %eclaratiile %e renuntare
)eclaraiile de renunare sunt supuse acelora3i for"alit/.i %e inre$istrare ca 3i contractul %e fi%ucie.
*. La ce %ata se pro%uce incetarea
,ncetarea se produce la data finalizrii formalitilor de inre'istrare pentru ultima declaraie de renunare.
Contractul de fiducie inceteaz i in momentul in care s2a dispus desc%iderea procedurii insolvenei impotriva
fiduciarului sau in momentul in care se produc, potrivit le'ii, efectele reor'anizrii persoanei (uridice.
EFECTELE NCETRII CONTRACTULUI DE FIDUCIE
1.Un%e se transfera "asa patri"onial/ fi%uciar/ can% contractul %e fi%ucie incetea,/
Cand contractul de fiducie inceteaz, masa patrimonial fiduciar existent in acel moment se transfer la
beneficiar- iar in absena acestuia, la constituitor.
9.#an% se +a pro%uce contopirea "asei patri"oniale fi%uciare in patri"onial beneficiarului sau al
constituitorului
Contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimonial beneficiarului sau al constituitorului se va produce nu"ai %up/
plata %atoriilor fi%uciare.
ADMINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA
CALITATEA DE ADMINISTRATOR AL BUNURILOR ALTUIA
1.#e calitate are persoana i"puternicit/- prin le$at sau con+en.ie- cu a%"inistrarea unuia sau "ai "ultor bunuri-
a unei "ase patri"oniale sau a unui patri"oniu care nu ii apar.ine
Persoana care este imputernicit, prin le'at sau convenie, cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase
patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu ii aparine are calitatea %e a%"inistrator al bunurilor altuia.
".#an% pro%uce efecte i"puternicirea prin le$at
,mputernicirea prin le'at produce efecte %ac/ este acceptat/ %e a%"inistratorul %ese"nat.
#ui sunt aplicabile 0re+e%erile pre,entului titlu
Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile oricrei administrri a bunurilor altuia, cu excepia cazului in care le'ea,
actul constitutive sau impre(urrile concrete impun aplicarea unui alt re'im (uridic de administrare.)
:dministratorul persoan fizic trebuie s/ aib/ capacitate %eplin/ %e e8erci.iu.
REMUNERAIA ADMINISTRATORULUI
/.&re %reptul a%"inistratorul la o re"uneratie 3
): G :dministratorul are dreptul la o remuneraie stabilit prin actul constitutiv sau prin inele'erea ulterioar a prilor,
prin le'e ori, in lipsa, prin %otrare (udectoreasc4
,n acest ultim caz, se va ine seama de obiceiul locului i, in lipsa unui asemenea criteriu, de valoarea serviciilor
prestate de administrator.
9.In ce situatii &%"inistratorul nu pri"este re"uneratie
Cand , potrivit le'ii, actului constitutiv sau inele'erii ulterioare a prilor ori impre(urrilor
concrete, administrarea se reali,ea,/ cu titlu $ratuitHJ
Persoana care acioneaz fr a avea acest drept sau fr a fi autorizat in acest sens nu are %reptul la re"unera.ie,
rmanand aplicabile, daca este cazul, re'ulile de la 'estiunea de afaceri.
NORM DE TRIMITERE
,n absena unor norme (uridice speciale, dispoziiile prezentului titlu se aplic in toate cazurile de administrare a
bunurilor altuia.
FORMELE DE ADMINISTRARE
ADMINISTRAREA SIMPL
1.No.iune
Persoana imputernicit cu administrarea simpl este inut s efectueze toate actele necesare pentru conservarea
bunurilor, precum i actele utile pentru ca acestea s poat fi folosite conform destinaiei lor obinuite.
ATRIBUIILE ADMINISTRATORULUI
1.#e obli$atii are cel i"puternicit cu a%"inistrarea si"pl/
Cel imputernicit cu administrarea simpl este inut s culea' fructele bunurilor i s exercite drepturile aferente
administrrii acestora.
#e obli$atii are a%"inistratorul
:dministratorul
a) ,ncaseaz plata pentru creanele administrate, eliberand in mod valabil c%itanele corespunztoare, i
b) 9xercit drepturile aferente valorilor mobiliare pe care le are in administrare, precum dreptul de vot, de conversie i
de rscumprare.
MENINEREA DESTINAIEI BUNURILOR
1.#e obli$atie are &%"inistratorul cu pri+ire la %estinatia bunurilor
:dministratorul este obli$at s continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor fru'ifere fr a sc%imba
destinaia acestora, cu excepia cazului in care este autorizat de ctre beneficiar sau, in caz de impiedicare a acestuia,
de ctre instana (udectoreasc.)
INVESTIREA SUMELOR DE BANI
1. #u" este obli$at s/ in+esteasc/ su"ele %e bani aflate in a%"inistrarea sa
:dministratorul este obli'at s investeasc sumele de bani aflate in administrarea sa in conformitate cu dispoziiile
prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate prudente.
9.0oate a%"inistratorul sa "o%ifice in+esti.iile effectuate anterior %oban%irii %e c/tre acesta a calit/.ii sale ori
efectuate %e el insu3i in calitate %e a%"inistrator.
:dministratorul poate, totodat, s modifice investiiile effectuate anterior dobandirii de ctre acesta a calitii sale ori
efectuate de el insui in calitate de administrator.
AUTORI)AREA ACTELOR DE DISPO)IIE
1.In ce situatii can% a%"inistrarea are ca obiect un bun in%i+i%ual %eter"inat &%"inistratorul +a putea s/
instr/ine,e cu titlu oneros bunul sau s/<l $re+e,e cu o $aran.ie real/
Cand administrarea are ca obiect un bun individual determinat, :dministratorul va putea s instrineze cu titlu oneros
bunul sau s2l 'reveze cu o 'aranie real, atunci cand este necesar pentru conservarea valorii bunului, ac%itarea
datoriilor ori meninerea modului de folosin potrivit destinaiei obinuite a bunului numai cu autorizarea
beneficiarului sau, in caz de impiedicare a acestuia sau in cazul in care acesta nu a fost inc determinat, a instanei
(udectoreti.
9.#e fel %e bunuri pot fi instrainate f/r/ aceast/ autori,are.
&n bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi instrinat fr aceast autorizare.
C..In ce situatii can% a%"inistrarea are ca obiect o "as/ patri"onial/ sau un patri"oniu- a%"inistratorul poate
s/ instr/ine,e un bun in%i+i%ual%eter"inat sau s/ il $re+e,e cu o $aran.ie real/
Cand administrarea are ca obiect o mas patrimonial sau un patrimoniu, administratorul poate s instrineze un bun
individualdeterminat sau s il 'reveze cu o 'aranie real ori de cate ori este necesar pentru buna administrare a
universalitii.
,n celelalte cazuri, este necesar/ autorizarea prealabil a beneficiarului sau, dup caz, a instanei (udectoreti.
;.#e atra$e Inc7eierea actului %e instr/inare in lipsa autori,/rii prealabile cerute potri+it pre,entului articol
atra$e- in ca,ul in care cau,ea,/ pre:u%icii-
,nc%eierea actului de instrinare in lipsa autorizrii prealabile cerute potrivit prezentului articol atra$e- in cazul in care
cauzeaz pre(udicii, obli$a.ia %e reparare inte$ral/ i reprezint motiv de inlocuire a administratorului.
ADMINISTRAREA DEPLIN
ATRIBUIILE ADMINISTRATORULUI
Persoana imputernicit cu administrarea deplin este inut
a) S conserve i s exploateze in mod profitabil bunurile,
b) S sporeasc patrimoniul sau
c) S realizeze afectaiunea masei patrimoniale, in msura in care aceasta este in interesul beneficiarului.
NTINDEREA PUTERILOR ADMINISTRATORULUI
1.#e poate face &%"inistratorul pentru a%ucerea la in%eplinire a obli$a.iilor sale
Pentru aducerea la indeplinire a obli'aiilor sale, :dministratorul va putea
a) S instrineze, cu titlu oneros, bunurile s
b) S le 'reveze cu un drept real
c) S le sc%imbe destinaia, precum i
d) S efectueze orice alte acte necesare sau utile, inclusive orice form de investiie.
REGULILE ADMINISTRRII
OBLIGAIILE ADMINISTRATORULUI FA DE BENEFICIAR
LIMITELE RSPUNDERII ADMINISTRATORULUI
/.#u" actionea,a a%"inistratorul bunurilor altuia
:dministratorul bunurilor altuia ac.ionea,/ nu"ai in li"itele puterilor ce ii sunt conferite
9.#e obli$atii este tinut sa respecte in e8ercitare atributiilor sale &%"inistratorul
9ste inut, in exercitarea atribuiilor sale, s/ respecte obli$a.iile ce<i incu"b/ potri+it le$ii- actului constituti+ sau
in.ele$erii ulterioare a p/r.ilor.
C. In ce situatii a%"inistratorul nu +araspun%e ptrpierea bunurilor
:dministratorul nu va fi rspunztor pentru pieirea bunurilor pricinuit de fora ma(or, vec%imea sau natura perisabil a
bunurilor ori de folosirea obinuit i autorizat a acestora.
OBLIGAIA DE DILIGEN9 ONESTITATE I LOIALITATE
1.#u" trebuie sa actione,e a%"inistratorul
:dministratorul trebuie s acioneze cu dili'ena pe care bun proprietar o depune in administrarea bunurilor sale.
:dministratorul trebuie, totodat, s acioneze cu onestitate i loialitate in vederea satisfacerii optime a intereselor
beneficiarului sau a scopului urmrit.
EVITAREA CONFLICTULUI DE INTERESE
/.0oate a%"inistratorul sa e8ercite atribu.iile in interesul s/u propriu sau al unei ter.e personae
:dministratorul nu i3i poate e8ercita atribu.iile in interesul su propriu sau al unei tere persoane.
9.#e obli$atie are a%"inistratorul cu pri+ire la conflictele %e interese 3
:dministratorul este obli$at s evite apariia unui conflict intre interesul su propriu i obligaiile sale de
administrator.
,n msura in care administratorul insui este i beneficiar, el este .inut s/<3i e8ercite atribu.iile in interesul co"un al
tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui tratament e'al interesului su i celui al celorlali beneficiari.
ANUNAREA CONFLICTULUI DE INTERESE
",C( (&t( .bligat a0-i'i&t!at.!%l &aa'%'t( ( A0-i'i&t!at.! 0(i'0ata 8
:dministratorul este obli$at s/ il anun.e pe beneficiar %e in%at/ despre orice interes pe care il dobandete intr2o
anumit activitate i care este de natur s il pun intr2o situaie de conflict de interese, precum i drepturile pe care le2
ar putea invoca impotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicand, dup caz, natura i valoarea drepturilor
respective, cu excepia intereselor i drepturilor nscute din actul constitutiv al administrrii.)
IN1ERDI#2I& DOB(NDIRII DE DRE01URI >N LE4'1UR' #U BUNURILE &DMINI)1R&1E
0oate &%"inistratorul In ti"pul e8ercit/rii calit/.ii sale sa %e+ina parte la un contract a+an% ca obiect bunurile
a%"inistrate
,n timpul exercitrii calitii sale, administratorul nu +a putea %e+eni parte la nici un contract a+an% ca obiect
bunurile a%"inistrate
0oate a%"nistratorul s dobandeasc, altfel decat sa devina parte prin succesiune- orice fel de drepturi asupra
bunurilor respective sau impotriva beneficiarului.

Prin excepie de la dispoziiile alin./), administratorul +a putea inc7eia actele "en.ionate, cu imputernicirea expres a
beneficiarului sau, in caz de impiedicare a acestuia sau in cazul in care acesta nu a fost inc determinat, a instanei
(udectoreti.
SEPARAIA BUNURILOR ADMINISTRATE
1.#e obli$atie are &%"inistratorul cu pri+ire la bunurile sale propriisi bunurilepreluate in a%"inistrare
:dministratorul este obli'at s/ .in/ o e+i%en./ %istinct/ a bunurilor sale proprii %e bunurile preluate in
a%"inistrare.
:ceasta obli'aie subzist i in cazul in care, la preluarea bunurilor beneficiarului administrrii, nu a fost intocmit un
inventar.
INTERDICIA FOLOSIRII BUNURILOR ADMINISTRATE N INTERES PROPRIU
1.0oate folosi &%"inistratorul in propriul su avanta" bunurile administrate sau informaiile care ii parvin in
virtutea administrrii.
:dministratorul este obligat s nu foloseasc in propriul su avanta" bunurile administrate sau informaiile care ii
parvin in virtutea administrrii.
", ,n ce situatii 0oate folosi &%"inistratorul in propriul s/u a+anta: bunurile a %"inistrate sau infor"a.iile
care ii par+in in +irtutea a%"inistr/rii.
a))aca exista acordul beneficiarulu
b))aca exista o imputernicire conferita prin le'e prin actul constitutiv ori prin inele'erea ulterioar a prilor,
INTERDICIA ACTELOR DE DISPO)IIE CU TITLU GRATUIT
1.0oate a%"inistratorul sa %ispuna cu titlu $ratuit %e bunurile sau %repturile care ii sunt incre%in.ate
:dministratorul nu +a putea %ispune cu titlu $ratuit %e bunurile sau %repturile care ii sunt incre%in.ate, cu
excepia cazului in care natura insi a administrrii sale o impune.
DREPTUL DE A REPRE)ENTA N 6USTIIE
1.0oate &%"inistratorul sa stea in :ustittie ptr cererile sau actiunile referitoare la a%"inistrarea bunurilor
)a GJ :dministratorul poate sta in (ustiie pentru orice cerere sau aciune referitoare la administrarea bunurilor
9. 0oate inter+ene a%"inistratorul in cererile sau actiunile ce au caobiect bunurile a%"inistrate ?
Da L Poate interveni in orice cerere sau aciune avand drept obiect bunurile administrate.
0LUR&LI1&1E& BENE5I#I&RILOR
1.#u" trebuei sa actione,e &%"inistratorul %aca e8ist/ "ai "ul.i beneficiari- conco"iten.i sau succesi+i
)ac exist mai muli beneficiari, concomiteni sau succesivi, :dministratorul este .inut s/ ac.ione,e cu
i"par.ialitate, inand cont de drepturile i interesele fiecruia dintre ei.
&1ENU&RE& R')0UNDERII &DMINI)1R&1ORULUI
,n aprecierea limitelor rspunderii administratorului i a desp'ubirilor datorate de acesta, instana (udectoreasc +a
putea re%uce cuantu"ul acestora, inand cont de circumstanele asumrii administrrii sau de caracterul 'ratuit al
serviciului administratorului.
OBLIGAIILE ADMINISTRATORULUI I ALE BENEFICIARULUI N RAPORTURILE CU TERII
RSPUNDEREA PERSONAL A ADMINISTRATORULUI
1.0oate fi tinut personal raspun,ator fata %e tertii contractanti &%"inistratorul care i3i asu"/ obli$a.ii in nu"ele
beneficiarului sau al fi%uciarului- pentru "asa patri"onial/ fi%uciar/- in li"itele puterilor conferite
:dministratorul care ii asum obli'aii in numele beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar,
in limitele puterilor conferite, nu +a fi .inut personal r/spun,/tor fa./ %e ter.ii contractan.i.
9. In ce situatie &%"inistratorul este personal r/spun,/tor fa./ %e ter.ii cu care contractea,/
:dministratorul este personal rspunztor fa de terii cu care contracteaz dac se obli' in nume propriu, sub rezerva
drepturilor deinute de acetia impotriva beneficiarului sau, dup caz, a fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar.
RSPUNDEREA PERSONAL A ADMINISTRATORULUI N CA)UL DEPIRII PUTERILOR
CONFERITE
1.In ce con%itii &%"inistratorul care<3i %ep/3e3te puterile este .inut personal fa./ %e ter.ii cu care a contractat
:dministratorul care2i depete puterile este .inut personal fa./ %e ter.ii cu care a contractat, in msura in care
acetia nu au cunoscut faptul depirii puterilor ori beneficiarul nu a ratificat in mod expres sau tacit actul inc%eiat de
administrator cu depirea puterilor conferite.
EXERCITAREA INDIVIDUAL A PUTERILOR NCREDINATE MAI MULTOR PERSOANE
/.#e fapt al a%"iinistratorului se consi%era o %epasire a puterilor conferite
Se consider o depire a puterilor conferite faptul a%"inistratorului de a exercita in mod individual atribuiile pe care
trebuie s le exercite impreun cu altcineva.
9. #e fapt nu constituie oincalcare a puterilor
Prin dero'are la prevederile alin./), nu constituie o inc/lcare a puterilor exercitarea acestora intr2un mod cel puin la
fel de avanta(os ca acela impus prin actul de imputernicire.
LIMITAREA RSPUNDERII BENEFICIARULUI FA DE TERI
1.#u" raspun%e benficiarul fata %e terti pentru pre:u%iciile pricinuite in "o% culpabil %e a%"inistrator
#eneficiarul rspunde fa de teri pentru pre(udiciile pricinuite in mod culpabil de administrator in exercitarea
atribuiilor sale nu"ai pan/ la concuren.a ca3ti$ului ob.inut.
Prevederile alin./) se aplic, in mod corespunztor, in cazul masei patrimoniale fiduciare.
ADMINISTRATORUL APARENT
1.#e se inta"pla can% o persoan/ care- a+an% capacitate %eplin/ %e e8erci.iu- creea,/ aparen.a %espre o alt/
persoan/ c/ este a%"inistratorul bunurilor sale,
;rice persoan care, avand capacitate deplin de exerciiu, creeaz aparena despre o alt persoan c este
administratorul bunurilor sale, +a fi .inut/ %e toate contractele pe care aceast/ persoan/ le inc7eie cu ter.ii %e bun/<
cre%in./.
INVENTAR9 GARANII I ASIGURARE
I)VORUL OBLIGAIEI PRIVIND INVENTARUL9 GARANIILE I ASIGURAREA
1.In ce situatii &%"inistratorul este obli$at s/ fac/ in+entarul- s/ subscrie o poli./ %e asi$urare sau s/ furni,e,e o
alt/ $aran.ie pentru buna e8ecutare a in%atoririlor sale,
:dministratorul nu este obli'at s fac inventarul, s subscrie o poli de asi'urare sau s furnizeze o alt 'aranie pentru
buna executare a indatoririlor sale ,
a) )aca exista o clauza a actului constitutiv,
b))aca exista o inele'ere ulterioara a prilor,
c))aca exista o dispozie le'ala contrara
d) Sau daca exista o %otrare (udectoreti pronunate la cererea beneficiarului sau a oricrei persoane interesate.
,n cazul in care o asemenea obli'aie a fost stabilit, in sarcina administratorului, prin actul constitutiv, inele'erea
ulterioar a prilor sau %otrare (udectoreasc, :dministratorul +a putea solicita instanei (udectoreti, ins numai
pentru motive temeinice, s/ fie %ispensat %e in%eplinirea ei.
CRITERII PENTRU APRECIEREA MOTIVELOR TEMEINICE
1.#riterii%e care tine sea"a instanta In solu.ionarea cererilor pre+/,ute in articolul prece%ent
,n soluionarea cererilor prevzute in articolul precedent, instana (udectoreasc va ine seama de valoarea
bunurilor, de situaia prilor, precum i de alte circumstane.
".in ce situatie Instan.a nu +a putea a%"ite cererea %e stabilire a obli$a.iei a%"inistratorului pri+in% in+entarul-
$aran.iile sau asi$urarea-
,nstana nu va putea admite cererea de stabilire a obli'aiei administratorului privind inventarul, 'araniile sau asi'urarea,
%ac/ pe aceast/ cale s<ar inc/lca o clau,/ contrar/ %in actul constituti+ sau %in in.ele$erea ulterioar/ a p/r.ilor.
CUPRINSUL INVENTARULUI
1.#e cuprin%e in+entarul
,n cazurile in care :dministratorul este obli'at s intocmeasc un inventar, acesta trebuie s cuprind o enu"erare
co"plet/ a bunurilor incre%in.ate sau a coninutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrrii.
,nventarul conine, ori de cate ori este cazul1
a) )atele de identificare a bunurilor imobile i descrierea bunurilor mobile, cu indicarea valorii acestora, iar in cazul
unei universaliti de bunuri mobile, o identificare corespunztoare a universalitii respective4)
b),dentificarea sumelor de bani i a celorlalte valori mobiliare4
c) lista celorlalte instrumente financiare.
9.#e cuprin%e in+entarul in ca,ul a0-i'i&t!3!ii %'(i -a&( at!i-.'ial( &a% a %'%i at!i-.'i%
)e asemenea, in cazul administrrii unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu, inventarul cuprinde lista datoriilor i
se inc%eie cu o recapitulare a acti+ului 3i pasi+ului.
C.#e obli$atie are a%"inistratorul
:dministratorul are obli'aia s/ notifice beneficiarului, prin scrisoare reco"an%at/ cu confir"are %e pri"ire, %ata 3i
locul intoc"irii in+entarului.
;.#u" se intoc"este in+entarul
,nventarul se intocmete fie prin inscris autentic, fie prin inscris sub semntur privat
=.#e cuprin%e in+entarul
,nventarul cuprinde 1 %ata i locul intocmirii,
@.#ine se"nea,a in+entarul 3
,nventarul este semnat de :utor i de #eneficiar, iar in absena acestuia din urm %e %oi "artori.
5.#e fel %e forta probanta au coionstatarile cu pri+ire la care beneficiarul nu a f/cut obiec.iuni
Constatrile cu privire la care beneficiarul nu a fcut obieciuni au %eplin/ for./ probanta fata %e acesta %in ur"/.
BUNURILE DE U) PERSONAL

,n msura in care patrimoniul administrat cuprinde bunuri de uz personal ale titularului sau, dup caz, ale defunctului, in
in+entar se face o "en.iune %e or%in $eneral cu pri+ire la acestea,
Se descriu doar 1
a) ;biectele de imbrcminte,
b) ,nscrisurile personale,
c) #i(uteriile sau obiectele de uz curent a cror valoare individual depete ec%ivalentul in lei al sumei de /88 euro.
STAREA BUNURILOR INDICATE N INVENTAR
1.#u" sunt pre,u"ate bunurile in%icate in in+entar
#unurile indicate in inventar sunt pre,u"ate in bun/ stare la %ata intoc"irii acestuia, cu excepia cazului in care
inventarul cuprinde o meniune contrar a'reat de beneficiar sau, in absena acordului eneficiarului, insoit de un
document doveditor.)
OMUNICAREA I CONTESTAREA INVENTARULUI
1.#ui +a fi pre%ate o copie a in+entarului
; copie a inventarului va fi predat de :dministrator1 Persoanei care l2a desemnat i beneficiarului, precum i ;ricrei
alte persoane interesate despre care acesta are cunotin.
9.In ce situatii +a fi facut public in+entarul
,nventarul va fi fcut public numai in cazurile i potrivit procedurii prevzute de lege.
*. #e +a putea contesta in :ustittie orice persoana intersata 3
;rice persoan interesat va putea contesta in (ustiie inventarul sau oricare din meniunile coninute de asta i va putea
solicita intocmirea unui nou inventar, cu participarea unui expert (udiciar.
ASIGURAREA FACULTATIV
1.0oate a%"inistratorul sa asi$ure bunurile incre%intate i"potri+a riscurilor obi3nuite- precu" furtul sau
incen%iul-
C%iar in absena unei obli'aii stabilite prin le'e, prin actul constitutiv sau prin inele'erea prilor ori prin %otrare
(udectoreasc, :dministratorul +a putea asi$ura bunurile incre%in.ate i"potri+a riscurilor obi3nuite- precu"
furtul sau incen%iul- pe c%eltuiala beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar.
".:dministratorul +a putea subscrie- totodat, o poli./ %e asi$urare profesional/ pentru buna e8ecutare a
obli$a.iilor sale.
C.In ce situatie c7eltuielile prile:uite %e asi$urarea pre+/,ut/ la alin.(9) sunt in sarcina beneficiarului sau ale
patri"oniului fi%uciar
C%eltuielile prile(uite de asi'urarea prevzut la alin.") sunt in sarcina beneficiarului sau ale patrimoniului fiduciar, in
ca,ul in care a%"inistrarea este efectuat/ cu titlu $ratuit.
ADMINISTRAREA COLECTIV I DELEGAREA
1.#u" se a%opta 7otararile ( cu" se iau ) In ca,ul in care sunt %ese"nate "ai "ulte persoane in calitate %e
a%"inistratori
,n cazul in care sunt desemnate mai multe persoane in calitate de administratori, dac le'ea sau actul de desemnare nu
prevede altfel, %otrarile se iau prin +oin.a "a:orit/.ii acestora.
ADOPTAREA 7OTR#RILOR N SITUAII SPECIALE
1.#u" pot efectua acte %e consser+are a%"inistratorii 3
:dministratorii vor putea efectua in mod individual acte de conservare.
9.#u" se proce%ea,a can% nu se pot lua 7ot/rari in "o% +alabil %in cau,a opunerii constante a unora %intre
a%"inistratori
,n cazul in care nu se pot lua %otrari in mod valabil din cauza opunerii constante a unora dintre administratori, celelalte
acte %e a%"inistrare a bunurilor altuia +or putea fi f/cute- in ca, %e ur$en./- cu autori,area instan.ei
:u%ec/tore3ti.
*. #e "asuri +a putea lua instanta can% nein.ele$erile %intre a%"inistratori persist/- iar a%"inistrarea este serios
afectat/
,n msura in care neinele'erile dintre administratori persist, iar administrarea este serios afectat, instana va putea
dispune, la solicitarea oricrei persoane interesate, una sau mai multe dintre urmtoarele msuri1
a) S tabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a %otrarilor4
b) !epartizarea atribuiilor intre administratori4
c) #onferirea +otului %ecisi+, in caz de paritate de voturi, unuia %intre a%"inistratori4
d)Inlocuirea administratorului sau, dup caz, a administratorilor crora le este imputabil situaia creat.
RSPUNDEREA SOLIDAR
/. #u" raspun% a%"inistratorii ptr in%eplinireaa atributiilor lor
:dministratorii sunt rspunztori in mod solidar pentru indeplinirea atribuiilor lor.
9.#u" raspun% a%"inistratorii can% atribu.iile sunt reparti,ate prin le$e- actul %e %ese"nare sau 7ot/rare
:u%ec/toreasc/- iar reparti,area a fost respectat/- fiecare a%"inistrator
Cu toate acestea, in cazul in care atribuiile sunt repartizate prin le'e, actul de desemnare sau %otrare (udectoreasc, iar
repartizarea a fost respectat, fiecare administrator este r/s pun,/tor %oar pentru
partea sa %e a%"inistrare.
PRE)UMIA DE APROBARE A 7OTR#RILOR
/.#e se pre,u"a
Se prezum c :dministratorul a aprobat toate %otrarile adoptate de ceilali administratori i va rspunde pentru acestea
in solidar cu ei in msura in care nu s2a opus in momentul adoptrii %otrarii i nu a notificat aceast opoziie
beneficiarului intr2un termen rezonabil.
Se prezum c administratorul a aprobat %otrarea adoptat in absena sa in msura in care nu2i face cunoscut
opoziia celorlali administratori i beneficiarului intr2un termen rezonabil %e la %ata la
care a luat cuno3tin./ %e 7ot/rarea respecti+/.
In ce situatia a%"inistartorul nu +a raspun%e
:dministratorul nu va rspunde in situa.ia in care nu a putut, pentru motive temeinice, s/ notifice opo,i.ia sa in
con%i.iile alin.(1).
DELEGAREA
1.Isi poate %ele$a a%"inistartorul atribu.iile sau poate imputernici un ter s il reprezinte la incheierea unui act
determinat.&
)a GGG :dministratorul i3i poate %ele$a par.ial atribu.iile sau poate imputernici un ter s il reprezinte la incheierea
unui act determinat.
9.#e nu poate %ele$a a%"inistartorul unei terte personae 3
:dministratorul nu poate %ele$a unei ter.e personae administrarea 'eneral sau exerciiul unei puteri discreionare, cu
excepia cazului in care dele'area se face ctre un coadministrator.
*.In ce situatii a%"inistartorul raspun%e ptr faptele celui substituit 3
:dministratorul rspunde pentru faptele celui substituit in "/sura in care beneficiarul nu a autori,at in "o% e8pres
substituirea, iar in cazul in care autorizarea exist, rspunde numai pentru lipsa de dili'en in ale'erea i indrumarea
inlocuitorului.
RSPUNDEREA REPRE)ENTANTULUI ADMINISTRATORULUI
1.#ui sunt i"popo,abile &ctele prin care Repre,entantul &%"inistratorului a inc/lcat pre+e%erile actului %e
%ese"nare sau u,an.ele
:ctele prin care !eprezentantul :dministratorului a inclcat prevederile actului de desemnare sau uzanele sunt
inopo,abile beneficiarului.
".I"potri+a cui se poate in%repta benficiaruui ptr pre:u%iciile suferite
)e asemenea, #eneficiarul se +a putea in%repta impotriva reprezentantului pentru pre:u%iciile suferite, c%iar dac
administratorul era autorizat expres s incredineze reprezentarea.
PLASAMENTELE CONSIDERATE SIGURE
CATEGORII DE PLASAMENTE CONSIDERATE SIGURE
Sunt prezumate a fi si'ure plasamentele avand drept obiect urmtoarele1
/. 1itluri %e proprietate asupra bunurilor imobile4
". *alori "obiliare emise sau 'arantate de statul roman sau de unitile administrativ2teritoriale ale acestuia ori de
oricare dintre statele membre ale &niunii 9uropene, Statele &nite ale :mericii sau oricare dintre statele membre, #anca
,nternaional de !econstrucie i )ezvoltare sau #anca 9uropean de ,nvestiii4
*. *alori "obiliare emise de ctre o persoan (uridic care exploateaz un serviciu public in !omania i este autorizat
s fixeze tarife pentru utilizarea serviciului respectiv4
+. Balori mobiliare 'arantate de stat sau de unitile administrativ2teritoriale ale acestuia in favoarea fiduciarului, in
sensul an'a(amentului de a disponibiliza resursele financiare necesare pentru ac%itarea dobanzilor i a capitalului la
data scadenei fiecruia dintre acestea4
-. *alori "obiliare e"ise %e o societate co"ercial/, in msura in care acestea1
a) Sunt 'arantate cu o ipotec de ran'ul intai asupra unui imobil sau cu valori mobiliare prezumate ca fiind
si'ure4
b) Sunt 'arantate cu o 'aranie real de ran'ul intai asupra ec%ipamentului societii, iar societatea i2a
ac%itat dobanzile aferente imprumuturilor contractate in decursul precedenilor zece ani sau
c) Sunt emise de o societate ale crei aciuni ordinare sau prefereniale sunt considerate plasamente si'ure.
..Balori mobiliare emise de o instituie de credit autorizat de #anca <aional a !omaniei, in msura in care activitatea
principal a respectivei instituii de credit const in acordarea de imprumuturi 'arantate cu ipotec de ran' intai asupra
bunurilor imobile situate in !omania4
5. Creane 'arantate cu ipotec asupra imobilelor situate in !omania1
a) in cazul in care plata capitalului i a dobanzilor este 'arantat personal sau real de stat sau de unitile
administrativ2teritoriale ale acestuia4
b) ,n cazul in care valoarea creanei nu depete 5-K din valoarea imobilului care 'aranteaz plata, dup
deducerea sumelor reprezentand creane 'arantate cu acelai imobil i avand ran' e'al sau superior creanei
respective4
c) ,n cazul in care suma cu care valoarea creanei depete 5-K din valoarea imobilului care
'aranteaz plata, dup deducerea sumelor reprezentand creane 'arantate cu acelai imobil i
avand ran' e'al sau superior creanei respective, este 'arantat personal sau real de ctre stat, de unitile
administrativ2teritoriale ale acestuia, de :'enia <aional pentru Aocuine,
LIMITELE PRUDENIALE ALE EFECTURII PLASAMENTELOR
1.In functie %e ce 7otaraste &%"inistratorul 3
:dministratorul %otrte cu privire la efectuarea plasamentelor in funcie de randament i de creterea estimat a
valorii4
".:dministratorul +a c/uta s/ reali,e,e un portofoliu %i+ersificat- care s/ pro%uc/ +enituri fi8e 3i- respecti+-
+ariabile- intro proporie stabilit in funcie de con(unctura economic.
*. :dministratorul nu +a putea ac7i,i.iona "ai "ult %e =P %in ac.iunile aceleia3i societ/.i co"erciale i nici nu va
putea ac%iziiona aciuni, obli'aiuni sau alte valori mobiliare ale unei persoane (uridice care nu i2a indeplinit obli'aia
de plat a dividendelor sau dobanzilor sau acorda imprumuturi persoanei (uridice respective.
PLASAREA SUMELOR DE BANI
1.Un%e +a putea %epo,ita &%"insitratorul su"ele %e bani
:dministratorul va putea depozita sumele de bani care ii sunt incredinate la o ,nstituie de credit sau ,nstitutie de
asi'urare ori la un ;r'anism de plasament colectiv, in msura in care depozitul este rambursabil la vedere sau in urma
unui aviz de maximum *8 de zile.
9.In ce con%itii &%"inistratorul +a putea efectua, totodat, %epuneri pe perioa%e "ai lun$i
:dministratorul +a putea efectua, totodat, %epuneri pe perioa%e "ai lun$i in msura in care acestea sunt 'arantate
inte'ral de 0ondul de 'arantare a depozitelor in sistemul bancar sau, dup caz, de 0ondul de prote(are a asi'urailor.
,n lipsa 'araniei prevzute la alin."), administratorul nu +a putea efectua %epuneri pe perioa%e "ai lun$i, cu
excepia cazului in care instana il autorizeaz in acest sens i in conformitate cu re'ulile determinate de aceasta.
MENINEREA PLASAMENTELOR ANTERIOARE
/.:dministratorul va putea menine plasamentele existente la data prelurii funciei c%iar dac acestea nu sunt
considerate si'ure.
". :dministratorul +a putea, totodat, s/ %e.in/ +alori "obiliare care le inlocuiesc pe cele %e.inute anterior ca
ur"are a reor$ani,/rii- lic7i%/rii sau fu,iunii persoanei :uri%ice e"itente.
OBLIGAIA DE REPARARE A PRE6UDICIULUI PENTRU PLASAMENTELE NESIGURE

#an% se pre,u"a ca un a%"inistrator actionea,a pru%ent 3
Se prezum c un administrator acioneaz prudent dac ii indeplinete atribuiile in conformitate cu prevederile
prezentei seciuni.
9.#e se inta"pla can% a%"inistratorul efectuea,/ un alt plasa"ent %ecat cele "en.ionate in art.Q;@ 3i care nu a
fost autori,at e8pres %e c/tre beneficiar
:dministratorul care efectueaz un alt plasament decat cele menionate in art.6+. i care nu a fost autorizat expres de
ctre beneficiar +a fi .inut s/ repare pre:u%iciul re,ultat fr a se ine seama de existena vreunei culpe.
OBLIGAIA ADMINISTRATORULUI DE A4I ARTA CALITATEA
/.#e obli$atie are a%"inistratorul
:dministratorul trebuie s indice calitatea sa i persoana beneficiarului pentru plasamentele fcute in cursul
administrrii.
,n caz contrar, plasamentul i profitul aferent +or re+eni tot beneficiarului.
9.#e se inta"pla can% plasa"entele sunt nerentabile
)ac plasamentele sunt nerentabile, administratorul +a acoperi personal pier%erile cau,ate beneficiarului.
REPARTIIA PROFITURILOR I A PIERDERILOR
REPARTIIA PROFITULUI I A PIERDERILOR

/.#u" se +a reali,e reparti.ia profitului 3i a pier%erilor intre beneficiarul fructelor 3i cel al capitalului
!epartiia profitului i a pierderilor intre beneficiarul fructelor i cel al capitalului se va realiza in conformitate cu
prevederile actului constitutiv.
9.#are sunt criteriile in functie %e care se face repartitia
,n lipsa unei indicaii suficiente in act, !epartiia se face cat mai ec%itabil posibil, inand seama de
a) ;biectul administrrii,
b)Circumstanele care au dat natere la administrare, precum i
c) Practicile contabile 'eneral acceptate.
DEBITAREA CONTULUI DE VENITURI
Contul de venituri se va debita cu sumele reprezentand urmtoarele c%eltuieli i alte c%eltuieli de natur similar, in
urmtoarea ordine1
a) Primele de asi'urare, costurile reparaiilor minore, precum i celelalte c%eltuieli obinuite ale administrrii4
b) Lumtate din remuneraia administratorului i din c%eltuielile rezonabile efectuate de acesta pentru administrarea
comun a capitalului i dobanzilor4
c) ,mpozitele i taxele pltite, aferente bunurilor administrate4
d) #7eltuielile efectuate pentru conservarea drepturilor beneficiarului fructelor i (umtate din costurile prile(uite de
descrcarea (udiciar de 'estiune, in msura in care instana (udectoreasc nu dispune altfel4
e) Costurile amortizrii bunurilor, cu excepia celor utilizate in scop personal de ctre beneficiar.
:dministratorul va putea repartiza c%eltuielile importante pe o perioad de timp rezonabil, pentru a menine veniturile
la un nivel constant.
DEBITAREA CONTULUI DE CAPITAL
1.#u ce se +a %ebita #ontul %e capital
Contul de capital se va debita cu sumele reprezentand c%eltuieli care nu sunt trecute in debitul contului de venituri,
precum c%eltuielile referitoare la investiiile de capital, instrinarea de bunuri,conservarea drepturilor beneficiarului
capitalului sau a dreptului de proprietate a bunurilor administrate.
Contul de capital se va debita, totodat, cu sumele reprezentand taxe i impozite pltite asupra cati'urilor din capital,
c%iar i atunci cand le'ea special le calific impozite pe venit.
MOMENTUL NATERII DREPTULUI BENEFICIARULUI LA VENITUL NET
1.Data %ela care beneficiarul fructelor este in%rept/.it la +enitul net re,ultat %in a%"inistrarea bunurilor
#eneficiarul fructelor este indreptit la venitul net rezultat din administrarea bunurilor incepand cu data prevzut in
actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea date, de la momentul inceperii administrrii ori, dup caz, al decesului
testatorului.
DOB#NDIREA FRUCTELOR
/.#u" se %oban%esc fructele can% beneficiarul este proprietarul bunului fru$ifer
Cand #eneficiarul este proprietarul bunului fru'ifer, fructele se dobandesc potri+it re$ulilor pre+/,ute in art.=@F alin.
(9)
9.#e re$uli se aplica can% beneficiarul este o ter./ persoan/
,n cazul in care beneficiarul este o ter persoan, se aplic in mod corespunztor, regulile prevzute in art.!'! i
art.!'(.

C.Data %e la care se %atorea,a Di+i%en%ele 3i %istribu.iile unei persoane :uri%ice
)ividendele i distribuiile unei persoane (uridice se datoreaz de la data indicat in %otrarea de distribuie sau, in lipsa
acesteia, de la data %otrarii respective.
+. Beneficiarul nu +a a+ea %reptul la plata %i+i%en%elor stabilite ulterior "o"entului incet/rii %reptului s/u.
DAREA DE SEAM ANUAL
OBLIGAIA PRIVIND DAREA DE SEAM
1.#e obli$atie are &%"inistratorul
Cel puin o dat pe an administratorul ii +a pre,enta #eneficiarului o %are %e sea"/ su"ar/ a $estiunii sale.
CONINUTUL I AUDITAREA DRII DE SEAM
Darea de seam tre*uie s cuprind toate informaiile necesare verifcrii e&actitii acesteia.
-2. :rice persoan interesat $a putea s solicite instanei 1udectore#ti, la momentul
prezentrii drii de seam, desemnarea unui e6pert pentru auditarea acesteia.
DAREA DE SEAM N IPOTE)A N CARE SUNT MAI MULI ADMINISTRATORI
)ac sunt mai muli administratori, acetia +or intoc"i o sin$ur/ %are %e sea"/, cu excepia cazului in care atribuiile
lor au fost repartizate prin le'e, prin actul constitutiv sau de ctre instana (udectoreasc, iar aceast repartizare a fost
respectat.
EXAMINAREA REGISTRELOR
:dministratorul este obli$at s/<i per"it/ beneficiarului, in orice moment, e8a"inarea re$istrelor 3i a %ocu"entelor
:ustificati+e ce au le$/tur/ cu $estiunea sa.
NCETAREA ADMINISTRRII
1.#au,ele %e Rncetare a a%"inistrarii
:dministrarea inceteaz1
a) Prin stin$erea dreptului beneficiarului asupra bunurilor administrate4
b) Prin e8pirarea termenului sau implinirea condiiei stipulate in actul constitutiv4
c) Prin in%eplinirea scopului administrrii sau prin incetarea cauzei care a dat natere administrrii4
d) Prin denunarea de ctre beneficiar a actului de desemnare, ca urmare a solicitrii comunicate administratorului, prin
scrisoare recomandat cu confirmare de primire, de a restitui
bunurile de indat4
e) Prin inlocuirea administratorului de ctre beneficiar sau de ctre instana (udectoreasc, la cererea altei persoanei
interesate4
f) Prin decesul, punerea sub interdicie, renunarea administratorului ori supunerea acestuia la o procedur de
reor'anizare (udiciar i faliment4
') Prin punerea sub inter%ic.ie a beneficiarului sau supunerea acestuia la o procedur de reor'anizare (udiciar i
faliment, in msura in care aceasta afecteaz bunurile administrate.
NOTIFICAREA RENUNRII
/. In ce con%itii poate a%"inistratorul sa renunte la atributiile sale
:dministratorul poate renuna la atribuiile sale, pe baza notificrii adresate, prin scrisoare reco"an%at/ cu
confir"are %e pri"ire, #eneficiarului i, dup caz, celorlali administratori sau persoanei imputernicite s desemneze
un inlocuitor.
9.#e cuprin%e notificarea 3
<otificarea va cuprinde un ter"en %e prea+i, re,onabil pentru ca beneficiarul s numeasc un alt administrator sau s
preia el insui administrarea bunurilor.
C.#e se inta"pla %aca noti%icarea nu cuprin%e un ter"en %e prea+i, prealabil
,n caz contrar, :dministratorul +a repara pre:u%iciul cau,at prin renun.area sa inte"pesti+/.
+. Data %e la care pro%uce efecte renuntarea a%"inistratorului
!enunarea administratorului produce efecte de la data expirrii termenului de preaviz.
MOARTEA SAU PUNEREA SUB INTERDICIE A ADMINISTRATORULUI
1.#ui +a fi co"unicata Moartea sau punerea sub inter%ic.ie a a%"inistratorului
$oartea sau punerea sub interdicie a administratorului va fi comunicat #eneficiarului i, dup caz, Celorlali
:dministratori,
9.#ine +a co"unica Moartea sau punerea sub inter%ic.ie a a%"inistratorului
$oartea sau punerea sub interdicie a administratorului va fi comunicat #eneficiarului i, dup caz, Celorlali
:dministratori, de ctre $otenitorii acestuia sau executorul testamentar, ori de ctre Tutorele :dministratorului.
*.#e sunt obli$ati Mo3tenitorii- E8ecutorul testa"entar 3i 1utorele
$otenitorii, 9xecutorul testamentar i Tutorele, dup caz, sunt obli$a.i s/ intreprin%/- in pri+in.a oric/rei afaceri
incepute- orice "/sur/ i"e%iat/ care este necesar/ pentru pre+enirea pro%ucerii unei
pier%eri- precum i s dea socoteal i s predea bunurile ctre persoana indreptit.
OBLIGAIILE ASUMATE ULTERIOR NCETRII ADMINISTRRII
1.)unt +alabile sau nu Obli$a.iile asu"ate fa./ %e ter.i- ulterior incet/rii a%"inistr/rii- %e un a%"inistrator %e
bun/<cre%in./
;bli'aiile asumate fa de teri, ulterior incetrii administrrii, de un administrator de bun2credin sunt pe %eplin
+alabile i il oblig pe beneficiar sau, dup caz, pe fiduciar.
Prevederile alin./) se aplic i in cazul obligaiilor asumate de :dministrator ulterior incetrii administrrii, atunci
cand aceasta este o consecin necesar sau o msur necesar pentru prevenirea pierderilor.
9.De care obli$atii este tinut Beneficiarul sau fi%uciarul
#eneficiarul sau fiduciarul este %e ase"enea .inut %e obli$a.iile asu"ate fa./ %e ter.ii care nu au cunoscut faptul
incetrii administrrii.
C.#are este raspun%erea fi%uciarului
0iduciarul r/spun%e nu"ai in li"itele acti+ului "asei patri"oniale fi%uciare.
DAREA DE SEAM I PREDAREA BUNURILOR
DAREA DE SEAM FINAL
/.#e +a pre,enta &%"inistratorul la incetarea raporturilor %e a%"inistrare
Aa incetarea raporturilor de administrare, :dministratorul +a pre,enta o %are %e sea"/ final/ #eneficiarului i, dup
caz, :dministratorului inlocuitor sau celorlali administratori.
,n cazul incetrii simultane a raporturilor de administrare a mai multor administratori, acetia +or pre,enta o sin$ur/
%are %e sea"/- cu excepia cazului in care atribuiile acestora sunt separate.
9.#e +a cuprin%e %area %e sea"a 3
)area de seam va cuprinde toate datele necesare pentru a permite verificarea exactitii sale4
C.#ine +or putea consulta Re$istrele 3i celelalte %ocu"ente :ustificati+e
!e'istrele i celelalte documente (ustificative vor putea fi consultate de persoanele interesate.
Cand este descarcat :dminstratorul 4
;.0rin acceptarea %arii %e sea"a %e catre beneficiar &%"inistratorul este %escarcat J
DESCRCAREA 6UDICIAR DE GESTIUNE
In cazul in care oricare dintre *ene)ciari refuz darea de seam, administratorul poate cere
instanei 1udectore#ti s o incu$iineze.
:ri de cate ori este necesar, instana 1udectoreasc $a dispune efectuarea unei e6pertize de
specialitate.
LOCUL PREDRII BUNURILOR
In a*sena unei stipulaii contrare, administratorul pred *unurile administrate la locul unde se
gsesc acestea.
NTINDEREA OBLIGAIEI DE RESTITUIRE
1.#e este obli$at sa pre%ea &%"inistratorul
:dministratorul este obli$at s/ pre%ea tot ce a primit in exercitarea atribuiilor sale, c%iar dac plata primit de la ter
este nedatorat beneficiarului sau, dup caz, fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar.
9l este- de asemenea, obli$at s restituie orice profit sau orice alt avanta( patrimonial, realizat in folos personal, prin
folosirea, fr permisiune, a informaiilor obinute in virtutea calitii sale.
9.#e obli$atie are a%"instratorul carea folsit fara per"isuen un bun
:dministratorul care a folosit, fr permisiune, un bun, este obli$at s/<l in%e"ni,e,e pe #eneficiar sau, dup caz, pe
0iduciar, in contul masei patrimoniale fiduciare cu ec%ivalentul folosinei bunului.
SUPORTAREA C7ELTUIELILOR ADMINISTRRII
1.In sarcina cui sunt c7eltuielile a%"inistr/rii- inclusi+ cele oca,ionate %e pre,entarea %/rii %e sea"/ 3i %e
pre%area bunurilor
C%eltuielile administrrii, inclusiv cele ocazionate de prezentarea drii de seam i de predarea bunurilor, sunt in
sarcina #eneficiarului sau, dup caz, a 0iduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar.
&n cazul renunrii, denunrii actului de desemnare sau al inlocuirii administratorului, beneficiarul sau fiduciarul, in
contul masei patrimoniale fiduciare, are in sarcin/- pe lan$/ c7eltuielile "en.ionate la alin.(1)- 3i plata re"unera.iei
cu+enite a%"inistratorului in raport cu durata activitii sale.
DATA CURGERII DOB#N)ILOR ASUPRA SOLDULUI
1.De la ce %ata &%"insitratorul %atorea,a %oban,i
:dministratorul datoreaz dobanzi asupra soldului %e la %ata accept/rii ori a incu+iin./rii :u%iciare a %/rii %e sea"/
sau, dup caz, de la data somaiei, comunicate prin intermediul e#ecutorului judectoresc, prin care este pus in
intarziere pentru prezentarea acesteia.
9.De cabn% %atorea,a %oban,i Beneficiarul sau fi%uciarul- pentru "asa patri"onial/ fi%uciar/
#eneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimonial fiduciar, datoreaz dobanzi doar de la punerea in intarziere.
DEDUCEREA REMUNERAIEI
/. :dministratorul +a putea %e%uce %in sol%ul a%"inistr/rii re"unera.ia care ii este %atorat/ %e beneficiar sau %e
fi%uciar- in contul masei patrimoniale fiduciare, pentru activitatea sa.
". :dministratorul +a putea toto%at/ re.ine bunul a%"inistrat pan la plata inte'ral a datoriei fa de el.
SOLIDARITATEA BENEFICIARILOR
1. ,n caz de pluralitate de beneficiari, ace3tia sunt inui solidar la indeplinirea obligaiilor fa de administrator.
PROPRIETATEA PUBLIC
DEFINIIA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLIC
",P!.!i(tat(a %bli/a = '.ti%'( )
Proprietatea public este %reptul %e proprietate ce apar.ine statului sau unei unit/.i a%"inistrati+<teritoriale
asupra bunurilor care- prin natura lor sau prin %eclara.ia le$ii- sunt %e u, sau %e interes public, cu condiia s fie
dobandite printr2unul din modurile prevzute de le'e.
OBIECTUL PROPRIETII PUBLICE,
DELIMITAREA DE DOMENIUL PRIVAT
/.#are este obiectul proprietatii publice
Constituie obiect exclusiv al proprietii publice
a) #o'iile de interes public ale subsolului,
b) Spaiul aerian,
c) :pele cu potenial ener'etic valorificabil de interes naional,
d ) pla(ele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental,
e) Precum i alte bunuri stabilite prin le'e or'anic.
".Din ce fac parte celellate bunuri care apar.in statului ori unit/.ilor a%"inistrati+e teritoriale
Celelalte bunuri care aparin statului ori unitilor administrativteritoriale fac parte, dup caz, din domeniul public sau
din domeni ul privat al acestora, ins numai dac au fost, la randul lor, dobandite printrunul
din modurile prevzute de le'e.
DOMENIUL PUBLIC NAIONAL9 6UDEEAN I LOCAL
/.Din ce fac parte bunurile proprietate public/
#unurile proprietate public fac parte din domeniul public naional, (udeean sau, dup caz, local.
9.#u" se face %eli"itarea %intre %o"eniul public na.ional- :u%e.ean 3i local
)elimitarea dintre domeniul public naional, (udeean i local se face in con%i.iile le$ii.
*.Bunurile care for"ea,/ obiectul e8clusi+ al propriet/.ii publice a statului sau a unit/.ilor a%"inistrati+<
teritoriale potri+it unei le$i or$anice nu pot fi trecute %intr<un %o"eniu public intr<altul %ecat ca ur"are a
"o%ific/rii le$ii or$anice.
;.#u" se face in celelate ca,uri trecerea unui bun %in %o"eniul public al statului in %o"eniul public al unit/.ii
a%"inistrati+teritoriale 3i in+ers
,n celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unitii dministrativ teritoriale
i invers se face in condiiile legii.
CARACTERELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLIC
1.#aractere ale %r %e proprietate publica
#unurile proprietate public sunt inalienabile, imprescriptibile i insesizabile cat ti"p fac parte %in %o"eniul public
al statului sau al unit/.ilor a%"inistrati+<teritoriale.
".)e poate stin$e prin neu, proprietatea acestor bunuri proprietate publica
Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stin$e prin neu,
*.0oate fi %oban%ita prin u,ucapiune %e catre terti proprietatea bunurilor proprietate publica ?
<u poate fi dobandit de teri prin uzucapiune sau, dup caz, prin posesia de bun2credin asupra bunurilor mobile.
;.0ot fi %ate in a%"inistrare- in folosin./- concesionate sau inc7iriate. Bunurile proprietate publica
&n condiiile le'ii, bunurile proprietate public pot fi date in administrare, in folosin, concesionate sau inc%iriate.
LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLIC
/. )reptul de proprietate public este susceptibil %e orice li"ite re$le"entate %e le$e sau %e pre,entul co% pentru
%reptul %e proprietate pri+at/- in msura in care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public cruia ii sunt
destinate bunurile afectate.
".#u" se constata inco"patibilitatea
,ncompatibilitatea se constat prin acordul intre titularul proprietii publice i persoana interesat sau, in caz de
diver'en, pe cale (udectoreasc.
,n aceste cazuri, persoana interesat are %reptul la o (ust i prompt desp'ubire din partea titularului proprietii
publice.
CA)URILE DE DOB#NDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLIC
1.#a,urile De DobBn%ire & Dreptului De 0roprietate 0ublic/ (enu"erare)
)reptul de proprietate public se dobandete1
a) Prin ac%iziie public, efectuat in condiiile le'ii4
b) prin expropriere pentru cauz de utilitate public, in condiiile le'ii4
c) prin )onaie sau Ae'at, acceptat in condiiile le'ii, %ac/ bunul- prin natura lui sau prin +oin.a %ispun/torului-
%e+ine %e u, sau %e interes publicJ
d) Prin convenie cu titlu oneros, %ac/ bunul- prin natura lui sau prin +oin.a %oban%itorului- %e+ine %e u, sau %e
interes publicJ
e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia sau din domeniul privat al unei
uniti administrativteritoriale in domeniul public al acesteia, in condiiile le'ii4
f) prin alte moduri stabilite de le'e.
STINGEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLIC
1.In ce situatii se stin$e %r %e proprietate 3
)reptul de proprietate public se stin'e dac bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat, dac a incetat uzul sau
interesul public, cu respectarea condiiilor prevzute de le'e.
APRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLIC
1.#ui re+ine Obli$a.ia ap/r/rii in :usti.ie a propriet/.ii publice
;bli'aia aprrii in (ustiie a proprietii publice revine Titularului.

9.#e obli$atii au 1itularii %repturilor corespun,/toare propriet/.ii publice
Titularii drepturilor corespunztoare proprietii publice sunt obli'ai1
a) S il infor"e,e pe Proprietar cu pri+ire la orice tulburare a%us/ %reptului %e proprietate public/4
b) S il intro%uc/ in proces pe titularul dreptului de proprietate public, in condiiile prevzute de Codul de procedur
civil.
)ispoziiile art.-68 se aplic in mod corespunztor.
DREPTURILE REALE CORESPUN)TOARE PROPRIETII PUBLICE
DREPTURILE REALE CORESPUN)TOARE PROPRIETII PUBLICE
1.#are sunt %r reale corespun,/toare propriet/.ii publice
)repturile reale corespunztoare proprietii publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune i dreptul de
folosin cu titlu 'ratuit.
DREPTUL DE ADMINISTRARE
CONSTITUIREA DREPTULUI DE ADMINISTRARE
1.#u" se constituie %r %e a%"instrare 3
)reptul de administrare se constituie prin %otrare a Huvernului, a Consiliului (udeean sau, dup caz, a Consiliului
local.
:utoritile prevzute la alin.l) controleaz modul de e#ercitare a dreptului de administrare.
EXERCITAREA DREPTULUI DE ADMINISTRARE
1.#ui apartine %r %e a%"inistrare
)reptul de administrare aparine !e'iilor autonome sau, dup caz, :utoritilor administraiei publice centrale sau
locale i altor instituii publice de interes naional, (udeean ori local.
9.In ce con%itii 1itularul %reptului %e a%"inistrare poate folosi 3i %ispune %e bunul %at in a%"inistrare
Titularul dreptului de administrare poate folosi i dispune de bunul dat in administrare in con%i.iile stabilite %e le$e i,
dac este cazul, de actul de constituire.
)1IN4ERE& DRE01ULUI DE &DMINI)1R&RE
1. #an% incetea,a %r %e a%"inistrare
)reptul de administrare incetea,/ odat cu incetarea dreptului de proprietate public sau prin actul de revocare emis, in
condiiile le'ii, %ac/ interesul o i"pune, de ;r'anul care l2a constituit.
APRAREA DREPTULUI DE ADMINISTRARE
1.#ui re+ine &p/rarea in :usti.ie a %reptului %e a%"inistrare
:prarea in (ustiie a dreptului de administrare revine Titularului dreptului.
)ispoziiile art.5/* alin./) se aplic in mod corespunztor.
DREPTUL DE CONCESIUNE
CONINUTUL DREPTULUI DE CONCESIUNE

1.#e %rept si obli$atie are concesionarul
Concesionarul are %reptul 3i- in acela3i ti"p- obli$a.ia %e e8ploatare a bunului, in sc%imbul unei redevene i pentru
o durat determinat, cu respectarea condiiilor prevzute de le'e i a contractului de concesiune.
9.#ine poate a+ea calitatea %e concesionar 3
Calitatea de concesionar o poate avea orice persoan fizic sau persoan (uridic.
*.Procedura de concesionare, precum i inc%eierea, executarea i incetarea contractului de concesiune sunt supuse
con%i.iilor pre+/,ute %e le$e.
EXERCITAREA DREPTULUI DE CONCESIUNE
/.#e fel %e acte poate efectua concesionarul
Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau (uridice necesare pentru a asi'ura exploatarea bunului.
9.0oate concesionarul sa instraine,e sau sa $re+e,e bunul %at in concesiune sau, dup caz, bunurile %estinate sau
re,ultate %in reali,area concesiunii 3i care trebuie- potri+it le$ii sau actului constituti+- s/ fie pre%ate
conce%entului la incetarea- %in orice "oti+e- a concesiunii
Concesionarul nu poate instrina i nici 'reva bunul %at in concesiune sau, dup caz, bunurile %estinate sau
re,ultate %in reali,area concesiunii i care trebuie, potrivit le'ii sau actului constitutiv, s fie predate concedentului la
incetarea, din orice motive, a concesiunii.
C.#e se inta"pla %aca concesionarul instrainea,a sau $re+ea,a bunul %at in concesiune

Sanctiunea care intervine este Nulitatea absoluta
;.#ui re+in fructele si pro%ucstele
0ructele, precum i, in limitele prevzute de le'e i in actul de constituire, productele bunului concesionat re+in
#oncesionarului.
,n toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supus/ controlului %in partea Concedentului, in condiiile
le'ii i ale contractului de concesiune.
APRAREA DREPTULUI DE CONCESIUNE
1.#ui re+ine apararea In :u%stitie a %reptului %e concesiune
:prarea in (ustiie a dreptului de concesiune revine concesionarului.
)ispoziiile art.5/* alin./) se aplic in mod corespunztor.
DREPTUL DE FOLOSIN CU TITLU GRATUIT
CONINUTUL SI LIMITELE DREPTULUI DE FOLOSIN CU TITLU GRATUIT
/.#ui se acor%a %reptul %e folosin./ asupra bunurilor proprietate public/
)reptul de folosin asupra bunurilor proprietate public se acord, cu titlu 'ratuit, pe termen limitat, in fa+oarea
institu.iilor %e utilitate public/.
9.0oate beneficia tittularul %e fructele bunului 3
,n lipsa unei dispoziii contrare in actul de constituire, titularul nu beneficiaz de fructele bunului.
*. Dispo,i.iile pri+in% incetarea %reptului %e a%"inistrare se aplic/ in "o% corespun,/tor.
&0'R&RE& DRE01ULUI DE 5OLO)IN2' #U 1I1LU 4R&1UI1
/.#ui re+ine apararea in :usti.ie a %reptului %e folosin./ cu titlu $ratuit
:prarea in (ustiie a dreptului de folosin cu titlu 'ratuitM revine titularului %reptului.

)ispoziiile art.5/* alin./) se aplic in mod corespunztor.
CARTEA FUNCIAR
SCOPUL CRII FUNCIARE I DREPTURILE CARE SE NSCRIU N CARTEA FUNCIAR

/.#e cuprin%e cartea funciara
Cartea funciar descrie imobilele i arat drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri.
9.#e "ai pot fi pre+a,ute in cartea 5unciara in ca,urile pre+a,ute
,n cazurile prevzute de le'e pot fi inscrise in cartea funciar i alte drepturi, fapte sau raporturi (uridice dac au le'tur
cu imobilele cuprinse in cartea funciar.
*. I"obil )efinitie )
Prin imobil in sensul prezentului titlu se inele'e parcela %e teren cu sau f/r/ construc.ii care apar.ine aceluia3i
proprietar 3i c/reia ii este atribuit un nu"/r ca%astral unic.
DREPTURILE TABULARE
/.Drepturile reale i"obiliare inscrise in cartea funciar/ sunt %repturi tabulare.
9.#u" se %oban%esc- "o%ific/ 3i stin$ %repturile reale i"obiliare 3
9le se dobandesc, modific i stin' numai cu respectarea regulilor de carte funciar.
CORPUL FUNCIAR
/.,mobilul, definit la art.67/ alin.*), alc/tuie3te prin inscrierea in cartea funciar/ corpul %e carte funciar/- %enu"it
in continuare Dcorp funciarE-(el poate s fie modificat doar cu respectarea re'ulilor de carte funciar.)
".In ce con%itii %ou/ sau "ai "ulte i"obile pot fi reunite intr<un corp funciar-
)ou sau mai multe imobile pot fi reunite intr2un corp funciar, la cererea proprietarului i inand seama de natura sau
destinaia lor comun.
C. 0ot fi cuprinse "ai "ulte corpuri funciare in aceeasai carte funciara 3
:ceeai carte funciar nu poate cuprin%e "ai "ulte corpuri funciare.
MODIFICAREA CORPULUI FUNCIAR
/.In ce situatie corpul funciar se +a putea "o%ifica prin alipiri
Corpul funciar se va putea modifica prin alipiri, dac mai multe imobile se unesc intr2un sin'ur corp funciar sau dac
se adau' un nou imobil la corpul funciar ori, dup caz, se mrete intinderea unui imobil.
".in ce situatie corpul funciar se "o%ifica si prin %e,lipiri
)e asemenea,Corpul funciar se modific i prin dezlipiri dac se desparte un imobil de un corp funciar sau se
micoreaz intinderea acestuia.
C.#u" se face %e,lipirea unui i"obil sau a unei p/r.i %intr<un i"obil- care face parte %intr<un corp funciar
)ezlipirea unui imobil sau a unei pri dintr2un imobil, care face parte dintr2un corp funciar, se face, in lipsa unei
convenii contrare, impreun cu sarcinile i notrile care il 'reveaz.
;.#e se inta"pla cu i"obilul $re+at cu sarcini care ste alipit la unalt corp funciar 3
,mobilul care este 'revat cu sarcini nu poate fi alipit la un alt corp funciar, ci va forma, in caz de dezlipire, un corp
funciar separat.
-.;peraiunile de modificare a corpului funciar, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material i nu i"plic/ nici un
transfer %e proprietate.
..Proprietarii unor imobile invecinate sau aflate pe teritoriul aceleiai localiti pot- %e ase"enea- s/ cear/ #iroului de
cadastru i publicitate imobiliar co"asarea acestora, dac se arat parcelele care
se vor atribui fiecruia, in baza unei documentaii cadastrale, intocmite in condiiile le'ii.
)ac imobilele sunt 'revate cu sarcini reale, operaia de comasare nu se poate face %ecat cu acor%ul titularilor
acestor sarcini.
!efuzul titularilor sarcinilor care 'reveaz imobilele care fac obiectul comasrii nu trebuie s fie abuziv, el
putan% fi cen,urat %e c/tre instan.a :u%ec/toreasc/.
TRANSCRIERILE N CA) DE ALIPIRE SAU DE)LIPIRE DE IMOBILE
/.In ce situatie in ca, %e alipire sau %e,lipire se +or efectua transcrieri 3
,n caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dac un imobil trece dintr2o carte funciar in alta sau
dac, dezlipindu2se o construcie sau o parcel, aceasta se va trece intr2o alt carte funciar ca un corp funciar de sine
stttor sau ca un imobil al unui alt corp funciar, cu menionarea noului numr
cadastral, dac este cazul.
9-#u" se proce%ea,a can% se transcrie o parte %intr<un i"obil intr<o alta carte funciara 3
)ac se transcrie o parte din imobil intr2o alt carte funciar, restul se reinscrie in +ec7ea carte funciar/, cu
menionarea noului numr cadastral, dup caz, i a datelor din documentaia cadastral te%nic,
C.#u" se proce%a,a %aca toate i"obilele inscrise in cartea funciar/ au fost transcrise
)ac toate imobilele inscrise in cartea funciar au fost transcrise, aceasta se +a inc7i%e i nu va mai putea fi redeschis
pentru noi inscrieri.
,n cazul comasrii unor imobile, la cererea proprietarilor, pentru parcelele de teren care revin fiecruia se +or %esc7i%e
noi c/r.i funciare cu artarea drepturilor ce se cuvin acestora i, eventual, a sarcinilor care 'reveaz noile imobile.
$ai muli proprietari vor fi inscrii in aceeai carte funciar nu"ai %ac/ au 7ot/rat s/ r/"an/ in coproprietate- caz
in care se +a ar/ta i cota indiviz a fiecruia, cu excepia dreptului de proprietate devlma.
FELURILE NSCRIERILOR
1.De cate feluri sunt inscrierile 3
,nscrierile sunt de trei feluri1 intabularea, inscrierea provizorie i notarea.
9.#are este obiectul intabularii
:re ca obiect drepturile tabulare
C.#are este obiectul inscrierii pro+i,orie 3
:re ca obiect drepturile tabulare,
;.#are este obiectul notarii
<otarea se refer la inscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi "uridice in legtur cu imobilele cuprinse in
cartea funciar.
-.#an% se fac inscrieera pro+i,orie si notarea
,nscrierea provizorie i notarea se fac nu"ai in ca,urile anu"e pre+/,ute %e le$e.
NSCRIEREA DREPTURILOR REALE AFECTATE DE MODALITI
1.#e cate$orii %repturi nu se intabulea,a 3
)repturile reale sub condiie suspensiv sau rezolutorie nu se intabulea,/. 9le se pot ins inscrie provizoriu.
9.Un%e se pot araat ter"enul e8tincti+e sau sarcina liberalitatii
Termenul extinctiv sau sarcina liberalitii se va putea arta atat in cuprinsul intabulrii, cat i al inscrierii provizorii.
CERCETAREA CRII FUNCIARE
1.0oate fi cercetata #artea 5unciara
): . ;rice persoan, fr a fi inut s justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciar/, precum i celelalte
documente cu care aceasta se intregete, potrivit le'ii,cu excepia evidenelor privitoare la si'urana naional.)
9.#ine poate consulta "apa cu inscrisurile care au stat la ba,a efectu/rii inscrierilor in cartea funciar/
$apa cu inscrisurile care au stat la baza efecturii inscrierilor in cartea funciar poate fi consultat numai de partea
interesat.
C.#e se poate elibera la cerere
Aa cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii certificate, conforme cu ori'inalul, de pe crile funciare i
planurile cadastrale, cu plata taxelor le'ale.
;. #ine poate obtine copii certificate %e pe inscrisurile care au stat la ba,a inscrierilor efectuate in cartea
funciar/.
Nu"ai p/r.ile interesate pot obine eliberarea de copii certificate de pe inscrisurile care au stat la baza inscrierilor
efectuate in cartea funciar.
=.)e poate in+oca faptul ca nu a a+ut cuno3tin./ %e e8isten.a +reunei inscrieri efectuate in cartea funciar/ sau-
%up/ ca,- a unei cereri %e inscriere inre$istrate la biroul %e ca%astru 3i publicitate
i"obiliar/.
Ni"eni nu va putea invoca faptul c nu a avut cunotin de existena vreunei inscrieri efectuate in cartea funciar sau,
dup caz, a unei cereri de inscriere inre'istrate la biroul de cadastru i publicitate
imobiliar.
STABILIREA PROCEDURII DE NSCRIERE
/.Un%e se stabileste 0roce%ura %e inscriere in cartea funciar/
Procedura de inscriere in cartea funciar se +a stabili prin le$e special/.
NSCRIEREA DREPTURILOR TABULARE
DOBANDIREA I STINGEREA DREPTURILOR REALE ASUPRA IMOBILELOR

1.#u" se %oban%esc %repturile reale asupra i"obilelor cuprinse in cartea funciar/
Sub rezerva unor dispoziii le'ale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciar se dobandesc,
atat intre pri, cat i fa de teri, nu"ai prin inscrierea lor in cartea funciar/- pe baza actului sau faptului care a
(ustificat inscrierea.
9.#u" se pier sau stin$ %r reale
)repturile reale se vor pierde sau stin'e nu"ai prin ra%ierea lor %in cartea funciar/ cu consimmantul titularului
:cest consimmant nu este necesar %ac/ %reptul se stin$e prin implinirea termenului artat in inscriere ori prin
decesul sau, dup caz, prin incetarea existenei (uridice a titularului, dac acesta era o persoan
(uridic.
*.#u" se face ra%ieera %aca %reptul ce ur"ea,/ s/ fie ra%iat este $re+at in folosul unei ter.e persoane
)ac dreptul ce urmeaz s fie radiat este 'revat in folosul unei tere persoane, radierea se va face cu p/strarea
%reptului acestei persoane, cu excepia cazurilor anume prevzute de le'e.
=otrarea (udectoreasc definitiv sau, in cazurile prevzute de le'e, actul autoritii administrative, +a inlocui
acor%ul %e +oin.e sau, dup caz, consimmantul titularului.
MODIFICAREA DREPTURILOR REALE ASUPRA IMOBILELOR
$odificarea unui drept real imobiliar se face potrivit re'ulilor stabilite pentru dobandirea sau stin'erea drepturilor reale-
dac prin lege nu se dispune altfel.
DOB#NDIREA UNOR DREPTURI REALE FR NSCRIERE
/.In ce situatii %r reale se %oban%esc fara inscriere in cartea funciara
)repturile reale se dobandesc fr inscriere in cartea funciar can% pro+in %in motenire, accesiune natural, vanzare
silit, expropriere pentru cauz de utilitate public, precum i in alte cazuri
expres prevzute de le'e.
Cu toate acestea, in cazul vanzrii silite, dac urmrirea imobilului nu a fost in prealabil notat in cartea funciar,
drepturile reale astfel dobandite nu +or putea fi opuse ter.ilor %oban%itori %e bun/<cre%in./.
,n cazurile prevzute la alin./), titularul drepturilor astfel dobandite nu +a putea ins/ %ispune %e ele prin cartea
funciar/ %ecat %up/ ce s<a f/cut inscrierea.
RENUNAREA LA DREPTUL DE PROPRIETATE
1.#u" poate renunta proprietarul la %reptul sau %e proprietate
Proprietarul poate renuna la dreptul su printr<o %eclara.ie inre'istrat la #iroul de carte funciar pentru a se inscrie
ra%ierea %reptului.
". ,n acest caz, Comuna, ;raul sau $unicipiul, dup caz, poate cere inscrierea %reptului %e proprietate in folosul
s/u- cat timp o alt persoan nu a solicitat inscrierea in temeiul uzucapiunii.
DATA PRODUCERII EFECTELOR NSCRIERILOR
1.De la ce %ata isi pro%uc efecte inscrierile in cartea funciara
,nscrierile in cartea funciar ii vor produce efectele de la data inre'istrrii cererilor,
9.De ce se tine cont
Se tine insa cont de 1 de data, ora i minutul inre'istrrii acestora in toate cazurile in care cererea a fost depus personal
ori, dup caz, prin telefax, email sau prin alte mi(loace ce asi'ur transmiterea textului i confirmarea primirii cererii de
inscriere cu toate documentele (ustificative.
*.#u" se %eter"ina ran$ul ipotecilorr in ca,ul %r eptuHrilor %e ipoteca
,n cazul drepturilor de ipotec, ordinea inre'istrrii cererilor +a %eter"ina 3i ran$ul acestora.
C.#u" se %eetr"ina ran$ul ipotecilor can% "ai "ulte cereri s<au pri"it in aceea3i ,i prin po3t/ sau curier
)ac mai multe cereri s2au primit in aceeai zi prin pot sau curier, drepturile de ipotec +or a+ea acela3i ran$, iar
celelalte drepturi vor dobandi numai provizoriu rang egal, urmand ca instana s se pronune, la cererea oricrei
persoane interesate, asupra ran'ului i, dac va fi cazul, asupra radierii inscrierii nevalabile.
;.#ine +a fi preferat in ca,ul in care %ou/ sau "ai "ulte %repturi au pri"it pro+i,oriu ran$ e$al- potri+it
%ispo,i.iilor alin.(C)-
,n cazul in care dou sau mai multe drepturi au primit provizoriu ran' e'al, potrivit dispoziiilor alin.*), +a fi preferat-
indiferent de data cert a titlurilor aflate in concurs, Cel care a fost pus in posesia
bunului sau, dup caz, Cel fa de care debitorul i2a executat cel dintai obli'aiile ce ii incumb, cu excepia drepturilor
de ipotec care vor avea acelai ran'.
=.#ine +a fi preferat in ac,ul in care nici unul %in %oban%itori n<a fost pus in posesia bunului sau- %up/ ca,-
%ebitorul nu 3i<a e8ecutat obli$a.iile fa./ %e niciunul %intre ei
,n situaia in care nici unul din dobanditori n2a fost pus in posesia bunului sau, dup caz, debitorul nu i2a executat
obli'aiile fa de niciunul dintre ei, +a fi preferat Cel care a sesizat cel dintai instana de (udecat in temeiul
dispoziiilor prezentului articol.
)ispoziiile alin. *) i +) se aplic i atunci cand in aceeai zi o cerere de inscriere a fost primit personal, iar alta prin
pot sau curier.
CONFLICTUL DINTRE TERII DOB#NDITORI DE LA UN AUTOR COMUN
1.#ine +a fi socotit titularul %reptului tabuilar in situatia in care %ou/ sau "ai "ulte persoane au fost in%rept/.ite
s/ %oban%easc/- prin acte inc7eiate cu acela3i autor- %repturi asupra aceluia3i i"obil care se e8clu% reciproc
,n cazul in care dou sau mai multe persoane au fost indreptite s dobandeasc, prin acte inc%eiate cu acelai autor,
drepturi asupra aceluiai imobil care se exclud reciproc, Cel care i2a inscris primul dreptul +a fi socotit titularul
%reptului tabular, indiferent de data titlului in temeiul cruia s2a svarit inscrierea in cartea funciar.
SITUAIA TERULUI DOB#NDITOR DE REACREDIN
1.In ce con%itii #el care a fost in%rept/.it- printr<un act :uri%ic +alabil inc7eiat- s/ inscrie un %rept real in folosul
s/u poate cere ra%ierea %in cartea funciar/ a unui %rept concurent sau- %up/ ca,- acor%area %e ran$ preferen.ial
fa./ %e inscrierea efectuat/ %e alt/ persoan/-
Poate cere poate cere radierea din cartea funciar a unui drept concurent sau, dup caz, acordarea de ran' preferenial
fa de inscrierea efectuat de alt persoan1 ins numai dac sunt intrunite urmtoarele trei condiii1
a) :ctul (uridic in temeiul cruia se solicit radierea s fie anterior aceluia in baza cruia terul i2a inscris dreptul4
b) )reptul reclamantului i cel al terului dobanditor s provin de la un autor comun4
c) ,nscrierea dreptului in folosul reclamantului s/ fi fost i"pie%icat/ %e ter.ul %oban%itor prin violen sau viclenie,
dup caz.
'adierea sau acordarea rangului preferenial poate ) cerut #i dac $iolena ori $iclenia a
pro$enit de la o alt persoan decat terul do*anditor, dar numai dac acesta din urm a
cunoscut sau, dup caz,
tre*uia s cunoasc aceast impre1urare la data inceierii contractului in *aza cruia a do*andit
dreptul inta*ulat in folosul su.
Dreptul la aciune se prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii de ctre ter a dreptului in
folosul su.
PERSOANELE MPOTRIVA CRORA SE POATE FACE NSCRIEREA DREPTURILOR
TABULARE
1.I"potri+a caror personae se poate efectua inscrieera unui %rept
,nscrierea unui drept se poate efectua numai1
a) impotriva aceluia care, la data inre'istrrii cererii, este inscris ca titular al dreptului asupra cruia inscrierea urmeaz
s fie fcut4
b) impotriva aceluia care, inainte de a fi fost inscris, i2a 'revat dreptul, dac amandou inscrierile se cer deodat.
NSCRIEREA DREPTURILOR REALE N CA)UL ACTELOR 6URIDICE SUCCESIVE
1.#u" se proce%ea,a in ca,ul in care un %rept supus inscrierii in cartea funciar/ a f/cut obiectul unor cesiuni
succesi+e f/r/ ca inscrierile s/ fi fost efectuate-
,n cazul in care un drept supus inscrierii in cartea funciar a fcut obiectul unor cesiuni succesive fr ca inscrierile s fi
fost efectuate, Cel din urm indreptit nu +a putea cere inscrierea %reptului in folosul s/u %ecat %ac/ solicit/-
o%at/ cu inscrierea acestuia- 3i inscrierea %oban%irilor succesi+e anterioare pe care le va dovedi cu inscrisuri
ori'inale sau copii le'alizate, dup caz.
NSCRIERILE NTEMEIATE PE OBLIGAIILE DEFUNCTULUI
/. ,nscrierile intemeiate pe obli'aiile defunctului se vor putea svari 3i %up/ ce %reptul a fost inscris pe nu"ele
"o3tenitorului, ins numai in msura in care motenitorul este inut de aceste obli'aii.
ACIUNEA N PRESTAIE TABULAR
/.#u" se proce%ea,a can% cel obli$at s/ trans"it/- s/ constituie ori s/ "o%ifice in folosul altuia un %rept real
asupra unui i"obil nu i3i e8ecut/ obli$a.iile necesare pentru inscrierea in cartea funciar/
,n cazurile in care cel obli'at s transmit, s constituie ori s modifice in folosul altuia un drept real asupra unui imobil
nu ii execut obli'aiile necesare pentru inscrierea in cartea funciar, se +a putea cere I instanei (udectoreti s/
%ispun/ inscriereaJ
9.Dreptul la ac.iune este prescriptibil in con%i.iile le$ii.
*. I"potri+acui s e+a ee8cuta %in oficiu actriune in prestaie tabulara 7otararea :u%ecatoreasca %aca ac.iunea in
presta.ie tabular/ a fost notat/ in cartea funciar/
)ac aciunea in prestaie tabular a fost notat in cartea funciar, %otrarea (udectoreasc se va executa, din oficiu, i
i"potri+a acelora care au %oban%it +reun %rept tabular %up/ notare.
EFECTELE ACIUNII N PRESTAIE TABULAR FA DE TERUL DOB#NDITOR DE
REACREDIN
1.In ce situatie ac.iunea in presta.ie tabular/ se +a putea in%repta 3i i"potri+a ter.ului %oban%itor inscris
anterior in cartea funciar/-
:ciunea in prestaie tabular se va putea indrepta i impotriva terului dobanditor inscris anterior in cartea funciar,
dac
a):ctul (uridic invocat de reclamant este anterior celui in temeiul cruia a fost inscris dreptul terului dobanditor,
b),ar acesta a fost de reacredin la data inc%eierii actului.
9.1er"enul in care se prescrie %r la actiune i"potri+a tertului
)reptul la aciune impotriva terului se prescrie in ter"en %e C ani %e la %ata inscrierii %e c/tre acesta a %reptului in
folosul s/u, cu excepia cazului in care dreptul la aciune al reclamantului contra
antecesorului tabular s2a prescris mai inainte.
NSCRIEREA PROVI)ORIE
/.In ce situati se poatecere inscrierea pro+i,orie in cartea funciar/
,n afara altor cazuri prevzute de le'e, inscrierea provizorie in cartea funciar se va putea cere1
/. )ac %reptul real dobandit este afectat de o condiie suspensiv ori rezolutorie sau dac privete ori 'reveaz un bun
viitor4 in cazul inscrierii provizorii avand ca obiect un bun viitor, (ustificarea acesteia
se face in condiiile le'ii4
". )ac, in temeiul unei %otrari care nu este inc definitiv- partea c/,ut/ in preten.ii a fost obli'at la strmutarea,
constituirea sau stin'erea unui drept tabular ori cel care administreaz bunurile unei
alte persoane a fost obli'at s dea o 'aranie ipotecar4
*. )ac %ebitorul a consemnat sumele pentru care a fost inscris ipoteca4
+. )ac se %oban%e3te un drept tabular inscris provizoriu.
-. )ac a"bele p/r.i consimt doar pentru efectuarea unei inscrieri provizorii.
EFECTELE NSCRIERII PROVI)ORII
/.#e efecte are inscrieera pro+i,orie
,nscrierea provizorie are ca efect dobandirea, modificarea sau stin'erea unui drept tabular %e la %ata inre$istr/rii
cererii- sub condiia i in msura (ustificrii ei.
".Cum se face (ustificarea unei inscrieri provizorii 3
Lustificarea unei inscrieri provizorii se face cu consimmantul celui impotriva cruia s2a efectuat inscrierea provizorie
sau in temeiul unei %otrari (udectoreti definitive.
C.#u" se face :ustificarea %reptului %e ipoteca 3
Lustificarea radierii dreptului de ipotec se face in te"eiul 7ot/rarii :u%ec/tore3ti %e +ali%are r/"ase %efiniti+/.
+.&supra caror inscrieri isi intin%e efectul :ustificarea unei inscrieri pro+i,orii 3
Lustificarea unei inscrieri provizorii ii intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s2au fcut condiionat de
(ustificarea ei4 ne(ustificarea unei inscrieri provizorii atra'e, la cererea celui interesat, radierea ei i a tuturor inscrierilor
care s2au fcut condiionat de (ustificarea ei.
PRE)UMIA EXISTENEI SAU INEXISTENEI UNUI DREPT TABULAR
/.)ituatia can% in cartea funciar/ s<a inscris un %rept real in folosul unei persoane-
)ac in cartea funciar s2a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezum c dreptul e#ist in folosul ei.
9.)ituatia can% un %rept real s<a ra%iat %in cartea funciar/-
)ac un drept real s2a radiat din cartea funciar, se prezum c acel drept nu exist.
C.In ce situatii se poate face %o+a%a contrara
)ovada contrar se poate face nu"ai in ca,urile pre+/,ute la art. IO9, precum i pe calea aciunii in rectificare.
DOB#NDIREA CU BUN CREDIN A UNUI DREPT TABULAR
1.Oricine a %oban%it cu bun/<cre%in./ +reun %rept real inscris in cartea funciar/- in te"eiul unui act :uri%ic cu
titlu oneros- +a fi socotit titularul %reptului inscris in folosul s/u- c7iar %ac/- la cererea a%e+/ratului titular-
%reptul autorului s/u este ra%iat %in cartea funciar/
Sub rezerva unor dispoziii le'ale contrare, oricine a dobandit cu bun2credin vreun drept real inscris in cartea funciar,
in temeiul unui act (uridic cu titlu oneros, +a fi socotit titularul %reptului inscris in folosul s/u- c7iar %ac/- la cererea
a%e+/ratului titular- %reptul autorului s/u este ra%iat %in cartea funciar/.
9.In ce con%itii tertul %oban%itor este consi%erat %e bun/<cre%in./
Terul dobanditor este considerat de bun2credin nu"ai %ac/- la %ata inre$istr/rii cererii %e inscriere a %reptului
in folosul s/u- sunt in%eplinite ur"/toarele con%i.ii!
a) <u a fost inre'istrat nicio aciune prin care se contest cuprinsul crii funciare4
b) )in cuprinsul crii funciare nu rezult nicio cauz care s (ustifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane4 i,
in sfarit,
c) <u a cunoscut, pe alt cale, inexactitatea cuprinsului crii funciare.
C.#ui "ai sunt aplicabile %ispo,itiile %ispo,i.iile pre,entului articol
)ispoziiile prezentului articol sunt aplicabile 3i ter.ului care a %oban%it cu bun/<cre%in./ un %rept %e ipotec/ in
te"eiul unui act :uri%ic inc7eiat cu titularul %e carte funciar/ ori cu succesorul s/u in
drepturi, dup caz.
)ispoziiile prezentului articol nu pot fi ins opuse de o parte contractant celeilalte i nici de succesorii lor universali
sau cu titlu universal, dup caz.
NOTAREA UNOR DREPTURI9 FAPTE I RAPORTURI 6URIDICE
ACTELE SAU FAPTELE SUPUSE NOTRII
1.#u" %e+in opo,abile tertelor personae %repturile- faptele sau alte raporturi :uri%ice pre+/,ute la art.QI1 alin.
(9)
)repturile, faptele sau alte raporturi (uridice prevzute la art.67/ alin. ") %e+in opo,abile ter.elor persoane e8clusi+
prin notare- dac nu se dovedete c au fost cunoscute pe alt cale, in afara cazului in care din le'e rezult c simpla
cunoatere a acestora nu este suficient pentru a suplini lipsa de publicitate. ,n caz de conflict de drepturi care provin
de la un autor comun, dispoziiile art.78+278., 7/8 i 7// se aplic in mod corespunztor.
,n afara altor cazuri prevzute de le'e, sunt supuse notrii in cartea funciar1
a) Punerea sub interdicie (udectoreasc i ridicarea acestei msuri4
b) Cererea de declarare a morii unei persoane fizice, %otrarea (udectoreasc de declarare a morii i cererea de anulare
sau de rectificare a %otrarii (udectoreti de declarare a morii4
c). Calitatea de bun comun a unul imobil4
d) Convenia matrimonial, precum i modificarea sau, dup caz, inlocuirea ei4
e). )estinaia unui imobil de locuin a familiei4
f).Aocaiunea i cesiunea de venituri4
') :portul de folosin la capitalul social al unei societi4
%),nterdicia convenional de instrinare sau de 'revare a unui drept inscris4
i) Banzarea fcut cu rezerva dreptului de proprietate4
() )reptul de a revoca sau denuna unilateral contractul4
>) Pactul comisoriu i declaraia de rezoluiune sau de reziliere unilateral a contractului4
l) :ntecontractul i pactul de opiune4
m) )reptul de preempiune nscut din convenii4
n) ,ntenia de a instrina sau de a ipoteca4
o)Sc%imbarea ran'ului ipotecii, poprirea, 'a(ul sau constituirea altei 'aranii reale asupra creanei ipotecare4
p) )esc%iderea procedurii insolvenei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei msuri, precum i
inc%iderea acestei proceduri4
r) Sec%estrul, urmrirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale4
s). &c.iunea in prestaie tabular, aciunea in (ustificare i ac.iunea in rectificare4
s). :ciunile pentru aprarea drepturilor reale inscrise in cartea funciar, aciunea in parta(, aciunile in desfiinarea
actului (uridic pentru nulitate, rezoluiune ori alte cauze de ineficacitate, aciunea revocatorie, precum i orice alte aciuni
privitoare la alte drepturi, fapte alte raporturi (uridice in le'tur cu imobilele inscrise4
T).Punerea in micare a aciunii penale pentru o inscriere svarit printr2o fapt prevzut de le'ea penal.
9.#e seintele$e prin terti
,n sensul prezentului articol, prin teri se inele'e orice persoan/ care a %oban%it un %rept real sau un alt %rept in
le$/tur/ cu i"obilul inscris in cartea funciar/.
ACTE SAU FAPTE CARE POT FI NOTATE N CARTEA FUNCIAR
ACTE SAU FAPTE CARE POT FI NOTATE N CARTEA FUNCIAR= '.ti%(')
Se vor putea nota in cartea funciar fr ins ca opozabilitatea fa de teri s depind de aceast inscriere1
/. ,ncapacitatea sau restran'erea, prin efectul le'ii, a capacitii de exerciiu ori de folosin4
". declaraia de utilitate public a exproprierii unui imobil4
*. orice alte fapte sau raporturi (uridice prevzute in acest scop
de le'e.
NOTAREA INTENIEI DE A NSTRINA SAU DE A IPOTECA
1.0oate cere proprietarul unui i"obil ca inten.ia sa %e a instr/ina sau %e a ipoteca in folosul unei anu"ite
persoane s/ fie notat/,
Proprietarul unui imobil poate cere ca inten.ia sa %e a instr/ina sau %e a ipoteca in folosul unei anu"ite persoane s/
fie notat/, artand in acest din urm caz i suma ce corespunde obli'aiei 'arantate.
,n cazul prevzut de alin. /) se +a elibera nu"ai un sin$ur e8e"plar ori$inal %e pe inc7eierea prin care s<a a%"is
notarea.
)ac instrinarea sau ipotecarea se realizeaz, %reptul inscris +a a+ea ran$ul not/rii, inscrierea dreptului cu acest
ran' fcandu2se numai dac cel indreptit va infia i exemplarul ori'inal de pe inc%eierea artat la alin. ").)
PIERDEREA EFECTULUI NOTRII
1.#u" isi pier%e efectul notarea inten.iei %e a instr/ina sau %e a ipoteca
<otarea inteniei de a instrina sau de a ipoteca ii pierde efectul prin trecerea unui ter"en %e trei luni %e la %ata
inre$istr/rii cererii.
". Un%e +or fi "entionate &nul- luna 3i ,iua in care notarea i3i pier%e efectul
:nul, luna i ziua in care notarea ii pierde efectul vor fi menionate atat in notare, cat i in inc%eierea ce a dispus2o.
NOTAREA ANTECONTRACTELOR I A PACTELOR DE OPIUNE
1.In ce situatie 0ro"isiunea %e a inc7eia un contract a+an% ca obiect %reptul %e proprietate asupra i"obilului
sau un alt %rept in le$/tur/ cu acesta se poate nota in cartea funciar/
Promisiunea de a inc%eia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept in
le'tur cu acesta se poate nota in cartea funciar/, dac promitentul este inscris in cartea funciar ca titularul
dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanciunea respin'erii cererii de notare, prevede
termenul in care urmeaz a fi inc%eiat contractul.
9.1er"enul in care s epoate efctua notarea
<otarea se poate efectua orican% in ter"enul stipulat in antecontract pentru e8ecutarea sa, dar nu mai tarziu de .
luni de la expirarea lui.
C.In ce con%iti se +a putea ra%ia pro"isiunea
Promisiunea se +a putea ra%ia, dac cel indreptit nu a cerut instanei pronunarea unei %otrari care s in loc de
contract, in termen de . luni de la trecerea termenului fixat pentru inc%eierea lui
sau dac, intre timp, imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzrii silite de ctre un ter care nu este inut s
rspund de obligaiile promitentului.
;.In ce con%itii ra%ieera se +a %ispune %in oficiu
!adierea se va dispune din oficiu, dac, pan la expirarea termenului de # luni prevzut la alin. $%&, n-a fost cerut
inscrierea dreptului care a fcut obiectul promisiunii, cu excepia cazului cand cel indreptit a cerut notarea in cartea
funciar a aciunii prevzute la alin. ").
=.In ce alte situatii se +a "ai putea ra%ia pro"isiunea
)e asemenea, promisiunea se va radia din oficiu in toate cazurile can%- pan/ la inc7eierea contractului a"intit "ai
sus ori pan/ la solu.ionarea %efiniti+/ a ac.iunii pre+/,ute la alin. (9)- i"obilul a fost %efiniti+ a%:u%ecat in
ca%rul +an,/rii silite %e c/tre un ter. care nu este .inut s/ r/spun%/ %e obli$a.iile pro"itentului.
@.#ui se "ai aplic+a %ispo,uitiile pre,entului articol
)ispoziiile prezentului articol se aplic prin asemnare 3i pactelor %e op.iune notate in cartea funciar/.
F.#u" se proce%ea,a %aca pan/ la e8pirarea ter"enului stipulat in contract pentru e8ercitarea op.iunii-
beneficiarul pactului nu solicit/- in ba,a %eclara.iei %e op.iune 3i a %o+e,ii co"unic/rii sale c/tre cealalt/ parte-
intabularea %reptului ce ur"ea,/ a fi %oban%it,
,n aceste cazuri, dac, pan la expirarea termenului stipulat in contract pentru exercitarea opiunii, beneficiarul pactului
nu solicit, in baza declaraiei de opiune i a dovezii comunicrii sale ctre cealalt parte, intabularea dreptului ce
urmeaz a fi dobandit, se +a %ispune %in oficiu ra%ierea pactului inscris in folosul s/u.
RECTIFICAREA NSCRIERILOR DE CARTE FUNCIAR
1.#e se poate face can% o inscriere in cartea funciara nu corespun%e cu situa.ia :uri%ic/ real/
Cand o inscriere fcut in cartea funciar nu corespunde cu situaia (uridic real, se poate cere rectificarea
acesteia.
9.Rectificarea notiune )
Prin rectificare se inele'e radierea, indreptarea sau corectarea oricrei inscrieri inexacte efectuate in cartea funciar.
C.De un%e trebuie sa re,ulte situa.ia :uri%ic/ real/
Situaia (uridic real trebuie s rezulte dintr2o recunoatere scris fcut de titularul inscrierii a crei rectificare se
solicit ori dintr2o %otrare (udectoreasc definitiv pronunat impotriva acestuia, prin care s2a admis aciunea de
fond.
;.#e poate fi actiunea %e fon%
:ciunea de fond poate fi, dup caz, o aciune in nulitate, o actiune in rezoluiune, o actiune in reduciune sau orice
alt aciune intemeiat pe o cauz de ineficacitate a actului.
RECTIFICAREA INTABULRII SAU NSCRIERII PROVI)ORII
1.#ine poate cere rectificarea unei intabul/ri sau inscrieri pro+i,orii
)ricine
".In ce situati se poate cere rectificarea unei intabul/ri sau inscrieri pro+i,orii
;rice persoan interesat poate cere rectificarea unei intabulri sau inscrieri provizorii, dac1
a) inscrierea- inc7eierea sau- %up/ ca,- actul in te"eiul c/ruia s<a %ispus inscrierea nu este valabil4
b) %reptul inscris a fost 'reit calificat4
c) nu mai sunt intrunite condiiile de existen a dreptului inscris sau au incetat efectele actului (uridic in temeiul cruia
s2a fcut inscrierea4
d).,nscrierea in cartea funciar nu mai este, din orice alte motive, in concordan cu situaia (uridic real a imobilului.
C.#are sunt "o%alitatile prin care se poate face rectificarea inscrierilor in cartea funciar/
!ectificarea inscrierilor in cartea funciar se poate face
a) fie pe cale amiabil, prin %eclara.ie autentic/ sau, dup caz, %eclaratie f/cut/ la biroul %e ca%astru 3i
publicitate i"obiliar/, de ctre Titularul dreptului ce urmeaz a fi radiat ori modificat,
fie, in caz de liti'iu, prin 7ot/rare :u%ec/toreasc/ %efiniti+/.
;.#e obli$atii are titularului %reptului %r inscris in cartea funciara can% %reptul inscris in cartea funciar/
ur"ea,/ a fi rectificat
Cand dreptul inscris in cartea funciar urmeaz a fi rectificat, Titularul lui este obli$at s/ pre%ea celui indreptit
inscrisurile necesare rectific/rii-
;,C( .at( 2a/( (!&.a'a i't((!&ata /a'0 tit%la!%l '% !(0a /(l%i i'0!(tatit
i'&/!i&%!il( '(/(&a!( !(/tiA/a!ii 8
,n caz contrar, Persoana interesat +a putea solicita ,nstanei s/ %ispun/ inscrierea in cartea funciar/.
,n acest din urm caz, %otrarea instanei de (udecat va suplini consimmantul la inscriere al prii care are obligaia
de a preda inscrisurile necesare rectificrii.
..#an% poate fi intro%usa actiunea in rectificare
:ciunea in rectificare poate fi introdus concomitent sau separat, %up/ ce a fost a%"is/ ac.iunea %e fon%.
,.I"potri+a cui poate fi for"ulate actiune ain rectificare
9a poate fi formulat atat impotriva dobanditorului nemi(locit, cat i impotriva terilor dobanditori, cu titlu oneros sau
'ratuit, in condiiile prevzute de art.7/-, cu excepia aciunii intemeiate pe dispoziiile alin./), pct.* i +, care nu
poate fi pornit impotriva terilor care i2au inscris vreun drept real, dobandit cu bun2credin i printr2un act (uridic cu
titlu oneros sau, dup caz, in temeiul unui contract de ipotec, intemeinduse
pe cuprinsul crii funciare.
TERMENE DE EXERCITARE A ACIUNII N RECTIFICARE
1.5ata %e cine este i"precsriptibila ac.iunea in rectificare
Sub rezerva prescripiei dreptului la aciunea in fond, aciunea in rectificare este i"prescriptibil/ fa de dobanditorul
nemi(locit, precum i fa de terul care a dobandit cu rea2credin dreptul inscris in folosul su.
)ac aciunea de fond introdus pe cale separat a fost admis, aciunea in rectificare este- %e ase"enea-
i"prescriptibil/ atat impotriva celor care au fost c%emai in (udecat-cat i impotriva terilor care au dobandit un drept
real dup ce aciunea de fond a fost notat in cartea funciar.
9.1er"enul in care poate fi intro%usa actiunea in rectificare fata %e ter.ele persoane care au %oban%it cu bun/<
cre%in./ un %rept real prin %ona.ie sau le$at cu titlu particular-
0a de terele persoane care au dobandit cu bun2credin un drept real prin donaie sau le'at cu titlu particular,
aciunea in rectificare, sub rezerva prescripiei dreptului la aciunea de fond, nu se +a putea intro%uce %ecat in ter"en
%e = ani- socoti.i %e la inre$istrarea cererii lor %e inscriere.
C .I"potri+a cui se "ai poate in%repta ac.iunea in rectificare- inte"eiat/ e8clusi+ pe %ispo,i.iile art.I99 alin.(1)-
pct.1 3i 9-
)e asemenea, sub rezerva prescripiei dreptului la aciunea in fond, aciunea in rectificare, intemeiat exclusiv pe
dispoziiile art.7"" alin./), pct./ i ", se +a putea in%repta 3i impotriva terelor
persoane care i2au inscris vreun drept real, dobandit cu buncredin i printr2un act (uridic cu titlu oneros sau, dup caz,
in temeiul unui contract de ipotec, intemeindu2se pe cuprinsul crii funciare.
,n aceste cazuri, termenul va fi de * ani, socotii de la data inre'istrrii cererii de inscriere formulate de ctre
dobanditorul nemi(locit al dreptului a crui rectificare se cere- cu excepia cazului cand inc%eierea, prin care s2a ordonat
inscrierea care face obiectul aciunii in rectificare, a fost comunicat celui indreptit, caz in care
termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia.)
Termenele prevzute la alin.") i *) sunt ter"ene %e %ec/%ere.
EFECTELE ADMITERII ACIUNII N RECTIFICARE
/. =otrarea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu +a a%uce atin$ere %repturilor inscrise in folosul celor
care nu au fost p/r.i in cau,/.
". )ac ins aciunea in rectificare a fost notat in cartea funciar, %otrarea (udectoreasc de admitere se +a e8ecuta-
%in oficiu- 3i i"potri+a acelora care au %oban%it +reun %rept tabular %up/ notare- care se +a ra%ia o%at/ cu
%reptul autorului lor.
RECTIFICAREA NOTRII N CARTEA FUNCIAR
,n lipsa consimmantul titularului, orice persoan interesat +a putea cere rectificarea unei not/ri in ca,urile
pre+/,ute %e art.I99- precum i ori de cate ori, din alte cauze, notarea nu este sau a incetat s fie e#act.
!ectificarea se va incuviina in temeiul unei %otrari (udectoreti definitive4 dreptul la aciune este i"prescriptibil.
)ispoziiile art.7"+ rman aplicabile.
RADIEREA DREPTURILOR CONDIIONALE
1.In ce situartie se +a ra%ia %reptul afectat %e o con%i.ie suspensi+/
)reptul afectat de o condiie suspensiv se va radia din oficiu, %ac/ nu se %o+e%e3te in%eplinirea con%i.iei care
afectea,/ %reptul- in ter"en %e = ani %e la inscriere.
9.In ce situatie se +a ra%ia con%itia re,olutorie 3
Tot astfel, se va radia condiia rezolutorie, %ac/ nu s<a cerut- in te"eiul ei- ra%ierea %reptului inscris sub o ase"enea
"o%alitate- ti"p %e 1O ani %e la inscriere.
NDREPTAREA ERORILOR MATERIALE
1.#u" se in%reapta erorile "ateriale s/+ar3ite cu prile:ul inscrierilor effectuate in cartea funciar/- altele %ecat
cele care constituie ca,uri %e rectificare-
9rorile materiale svarite cu prile(ul inscrierilor effectuate in cartea funciar, altele decat cele care constituie cazuri de
rectificare, se pot indrepta la cerere sau din oficiu
.
MODIFICAREA DESCRIERII IMOBILULUI
/.0oate sa ceara 0roprietarul i"obilului inscris in cartea funciar/ "o%ificarea "en.iunilor %in cartea funciar/
pri+itoare la %escrierea 3i %estina.ia acestuia.
Proprietarul imobilului inscris in cartea funciar +a putea cere orican% "o%ificarea "en.iunilor %in cartea funciar/
pri+itoare la %escrierea 3i %estina.ia acestuia.
RSPUNDEREA PENTRU INEREA DEFECTUOAS A CRII FUNCIARE
1.#e %repturi are cel pre:u%iciat printr<o fapt/ s/+ar3it/- c7iar %in culp/- in .inerea c/r.ii funciare
Cel pre(udiciat printr2o fapt svarit, c%iar din culp, in inerea crii funciare +a putea cere %esp/$ubire- in soli%ar-
;ficiului teritorial de cadastru i publicitate imobiliar de la locul siturii imobilului i persoanei rspunztoare de
pre(udiciul astfel cauzat.
9.1er"enul in care se prescriptie %r la actiune
)reptul la aciune se prescrie intr<un ter"en %e un an, socotit din ziua in care cel vtmat a cunoscut faptul p'ubitor,
ins nu mai tarziu de " ani de la data cand s-a svarit fapta prin care s-a cauzat prejudiciul.
C.#u" este suspen%ata prescriptia 3
Prescripia este suspendat prin e8ercitarea ac.iunilor 3i c/ilor %e atac pre+/,ute %e le$e pentru inl/turarea
efectelor faptei p/$ubitoare.
POSESIA
1.No.iune
Posesia este e8ercitarea in fapt a prero$ati+elor %reptului %e proprietate asupra unui bun %e c/tre persoana care il
st/pane3te 3i care se co"port/ ca un proprietar.
9.#ui se "ai aplica Dispo,i.iile pre,entului titlu
)ispoziiile prezentului titlu se aplic/, in mod corespunztor, 3i in pri+in.a posesorului care se co"port/ ca un
titular al altui %rept real- cu e8cep.ia %repturilor reale %e $aran.ie.
EXERCITAREA POSESIEI
/.#u" poate e8ercita posesorul prero$ati+ele %reptului %e proprietate asupra bunului
Posesorul poate exercita prero'ativele dreptului de proprietate asupra bunului fie in mod nemi(locit, prin putere proprie,
fie prin intermediul unei alte persoane.
9.#u" e8ercita posesia persoanele lipsite %e capacitate %e e8erci.iu 3i persoanele :uri%ice
Persoanele lipsite de capacitate de exerciiu i persoanele (uridice exercit posesia prin !eprezentantul lor le'al.
CA)URILE CARE NU CONSTITUIE POSESIE
1.#ine este %etentor precar 3
a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul 'a(ist4
b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitaie sau servitute, fa de nuda proprietate4
c) fiecare coproprietar, in propor.ie cu cotele<p/r.i ce re+in celorlal.i coproprietari4
d) orice alt persoan care, deinand temporar un bun al altuia, este obli'at s il restituie sau care il stpanete cu
in'duina acestuia.
9.0oate constitui posesie st/panirea unui bun %e c/tre un %etentor precar
<& 4
<u constituie posesie st/panirea unui bun %e c/tre un %etentor precar, precum1
a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul 'a(ist4
b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitaie sau servitute, fa de nuda proprietate4
c) fiecare coproprietar, in propor.ie cu cotele<p/r.i ce re+in celorlal.i coproprietari4
d) orice alt persoan care, deinand temporar un bun al altuia, este obli'at s il restituie sau care il stpanete cu
in'duina acestuia.
C.In ce con%itii Detentorul precar poate in+oca efectele recunoscute posesiei
)etentorul precar poate in+oca efectele recunoscute posesiei nu"ai in ca,urile 3i li"itele pre+/,ute %e le$e.
P!(1%-5ia 0( .&(&i( >i !(1%-5ia 0( !.!i(tat(
"an la pro*a contrar, acela care stpane#te *unul este prezumat posesor.
Detenia precar, o dat do$edit, este prezumat c se menine pan la pro*a inter$ertirii
sale.
"an la pro*a contrar, posesorul este considerat proprietar, cu e6cepia imo*ilelor inscrise in
cartea funciar.
INTERVERTIREA PRECARITII N POSESIE
/.Inter+ertirea %eten.iei precare in posesiecazuri )
,ntervertirea deteniei precare in posesie nu se poate face decat in urmtoarele cazuri1
a) )ac Detentorul precar inc7eie cu bun/<cre%in./ un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alt persoan
decat proprietarul bunului.
b) )ac detentorul svarete impotriva posesorului acte de rezisten neec%ivoce in privina inteniei sale de a incepe s
se comporte ca un proprietar4 in acest caz, inter+ertirea nu se +a pro%uce ins/ "ai inainte
%e i"plinirea ter"enului pre+/,ut pentru restituirea bunuluiJ
c) )ac detentorul precar instrineaz bunul, printr2un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu con%i.ia ca
%oban%itorul s/ fie %e bun/<cre%in./.
9.#an% este %e buna cre%inta %oban%itorul In ca,ul i"obilelor inscrise in cartea funciar/-
,n cazul imobilelor inscrise in cartea funciar, )obanditorul este de bun2credin dac inscrie dreptul in folosul su
intemeindu-se pe cuprinsul crii funciare
C.#an% este %e buna cre%inta %oban%itorul in celelate ca,uri
,n celelalte cazuri, este de bun2credin %oban%itorul care nu cuno3tea 3i nici nu trebuia- %up/ i"pre:ur/ri- s/
cunoasc/ lipsa calit/.ii %e proprietar a celui %e la care a %oban%it bunul.
NCETAREA POSESIEI
Posesia inceteaz prin1
a) Transformarea sa in detenie precar4
b) ,nstrinarea bunului4
c) :bandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciar a declaraiei de renunare la dreptul de proprietate asupra
unui bun imobil4
d) Pieirea bunului4
e) Trecerea bunului in proprietate public4
f) ,nscrierea dreptului de proprietate al comunei, oraului sau municipiului, dup caz, conform art.78* alin.")4
') )eposedare, %ac/ posesorul r/"ane lipsit %e posesia bunului "ai "ult %e un an.
VICIILE POSESIEI
/.#UM 1REBUIE )& 5IE 0O)E)I& 01R & 0RODU#E E5E#1E SURIDI#E 3

,n afara situaiilor prevzute de le'e, nu poate pro%uce efecte :uri%ice %ecat posesia util/.
9. #are posesie nu este utila
<u este util posesia discontinu, tulburat sau clandestin. Pan la proba contrar, posesia este pre,u"at/ a fi util/.
DISCONTINUITATEA
/.#at ti"p este posesia %iscontinua
Posesia este discontinu atat ti"p cat posesorul o e8ercit/ cu inter"iten.e anor"ale in raport cu natura bunului.
VIOLENA
Posesia este tulburat atat ti"p cat este %oban%it/ sau conser+at/ prin acte %e +iolen./- fi,ic/ sau "oral/- care nu
au fost pro+ocate %e o alt/ persoan/.
CLANDESTINITATEA
B

1.#an% este clan%estine posesia 3
Posesia este clandestin, %ac/ se e8ercit/ astfel incat nu poate fi cunoscut/.
INVOCAREA VICIILOR POSESIEI
1.#ine poate opuine posesorului %iscontinuitatea
)iscontinuitatea poate fi opus posesorului de ctre orice persoan interesat.
9.#ine poate in+oca aceste +ici
<umai persoana fa de care posesia este tulburat sau clandestin poate invoca aceste vicii.
NCETAREA VICIILOR POSESIEI
1.#an% %e+ine utila posesia +iciata 3
Posesia viciat devine util in%at/ ce +iciul incetea,/.
EFECTELE POSESIEI
U)UCAPIUNEA I DOB#NDIREA FRUCTELOR
,n condiiile prezentului capitol, posesorul poate dobandi i proprietatea asupra bunului posedat sau, dup caz,
asupra fructelor produse de acesta.
BUNURILE CARE NU POT FI U)UCAPATE
1.#e bunuri nu pot fi u,ucapate 3
<u pot fi uzucapate bunurile care- inainte sau %up/ intrarea in posesie- au fost %eclarate prin le$e inalienabile.
U)UCAPIUNEA IMOBILIAR
U)UCAPIUNEA EXTRATABULAR
1.In ce con%itii Dreptul %e proprietate asupra unui i"obil 3i %e,"e"br/"intele sale pot fi inscrise in cartea
funciar/- in te"eiul u,ucapiunii- in folosul celui care l<a pose%at ti"p %e 1O ani
)reptul de proprietate asupra unui imobil i dezmembrmintele sale pot fi inscrise in cartea funciar, in temeiul
uzucapiunii, in folosul celui care l2a posedat timp de /8 ani dac1
a) Proprietarul inscris in cartea funciar a %ece%at ori, dup caz, i-a incetat e#istena*
b) : fost inscris in cartea funciar declaraia de renunare la proprietate4
c) ,mobilul nu era inscris in nici o carte funciar.
9.In ce con%itii u,ucapantul poate %oban%i %reptul 3
,n toate cazurile, uzucapantul poate dobandi dreptul nu"ai %ac/ 3i<a inre$istrat cererea %e inscriere in cartea
funciar inainte ca o ter persoan s ii fi inre'istrat propria cerere de inscriere a dreptului in
folosul su, pe baza unei cauze le'itime, in cursul sau c%iar dup implinirea termenului de uzucapiune.
U)UCAPIUNEA TABULAR
1.In ce situatie %repturile celui care a fost inscris- f/r/ cau,/ le$iti"/- in cartea funciar/- ca proprietar al unui
i"obil sau titular al unui alt %rept real- nu "ai pot fi contestate
)repturile celui care a fost inscris, fr cauz le'itim, in cartea funciar, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui
alt drept real, nu mai pot fi contestate can% a pose%at i"obilul cu bun/<cre%in./- ti"p %e = ani %up/ "o"entul
inre$istr/rii cererii %e inscriere- %ac/ posesia sa a fost ne+iciat/.
9ste suficient ca buna2credin s existe in momentul inre'istrrii cererii de inscriere i in momentul intrrii in posesie.
CURGEREA TERMENULUI U)UCAPIUNII
1.Data %e la care incepe sa cur$a ter"enul ucapiunii In ca,urile pre+/,ute la art.I;; alin.(l) lit.a) 3i b)-
,n cazurile prevzute la art.7++ alin.l) lit.a) i b), termenul uzucapiunii nu incepe s cur' inainte de data decesului sau,
dup caz, a incetrii existenei proprietarului, respectiv inainte de data inscrierii declaraiei de renunare la proprietate,
c7iar %ac/ intrarea in posesie s<a pro%us la o %at/ anterioar/.
2. *iciile posesiei suspen%/ cursul u,ucapiunii.
6ONCIUNEA POSESIILOR
1.#e insea"na :onctiunea possesiilor
0iecare posesor este consi%erat c/ incepe in persoana sa o nou/ posesie indiferent dac bunul a fost transmis cu titlu
universal sau particular.
Cu toate acestea, pentru a invoca uzucapiunea, Posesorul actual poate s/ uneasc/ propria posesie cu aceea a
autorului s/u.
ALTE DISPO)III APLICABILE
)ispoziiile prezentei seciuni se co"pletea,/, in mod corespunztor, cu cele pri+itoare la prescrip.ia e8tincti+/.
DOB#NDIREA PROPRIETII MOBILIARE PRIN POSESIA DE BUN4CREDIN 233
PRE)UMIA DE TITLU DE PROPRIETATE
;ricine se afl la un moment dat in posesia unui bun mobil este pre,u"at c/ are un titlu %e %oban%ire a %reptului %e
proprietate asupra bunului.
OPO)ABILITATEA FA DE TERI
Cu excepia cazurilor prevzute de le'e, posesia de buncredin a bunului mobil asigur opozabilitatea fa de teri a
actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale.
DOB(NDIRE& 0RO0RIE1'2II MOBILI&RE 0RIN 0O)E)I& DE BUN'#REDIN2'
1.Data %e la care persoana care- cu bun/<cre%in./- inc7eie cu un neproprietar un act translati+ %e proprietate cu
titlu oneros a+an% ca obiect un bun "obil %e+ine propietarul acelui bun
Persoana care, cu bun2credin, inc%eie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca obiect
un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul lurii sale in posesie efectiv.
9.1er"enul in care poate fi re+en%icat bunul pier%ut sau furat %e la 0osesorul %e buna cre%inta
Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bun2credin, dac aciunea este
intentat, in ter"en %e C ani %e la %ata la care proprietarul a pier%ut st/panirea "aterial/ a bunului.
,n caz contrar sanctiunea este %eca%erea J
C.#u" poate proce%a posesoruil %e buna cre%inta %aca bunul pier%ut sau furat a fost cu"p/rat %intr<un loc ori
%e la o persoan/ care +in%e in "o% obi3nuit bunuri %e acela3i fel ori %ac/ a fost a%:u%ecat la o licita.ie public/-
iar ac.iunea in re+en%icare a fost intro%us/ in/untrul ter"enului %e trei ani
)ac bunul pierdut sau furat a fost cumprat dintr2un loc ori de la o persoan care vinde in mod obinuit bunuri de
acelai fel ori dac a fost ad(udecat la o licitaie public, iar aciunea in revendicare a fost
introdus inuntrul termenului de trei ani, Posesorul de bun2credin poate re.ine bunul pan/ la in%e"ni,area sa
inte$ral/ pentru pre.ul pl/tit +an,/torului.
;.#ui nu se aplica %ispo,itiile pre,entului artuicol
)ispoziiile prezentului articol nu se aplic/ bunurilor "obile care sunt accesorii unui i"obil.
=.#ui se "ai aplica %ispo,itile pre,entului articol 3
)ispoziiile prezentului articol se aplic/ in "o% corespun,/tor 3i in le$/tur/ cu %oban%irea %reptului %e u,ufruct 3i
a %reptului %e u, asupra unui bun "obil.
BUNA4CREDIN
1.#an% este un posesor %e buna cre%inta
9ste de bun2credin posesorul care nu cuno3tea i nici nu trebuia, dup impre(urri, s/ cunoasc/ lipsa calit/.ii %e
proprietar a instr/in/torului.
9.#an% trebuue sa e8iste buna cre%inta
#una2credin trebuie s existe la %ata intr/rii in posesia efecti+/ a bunului.
DOB#NDIREA BUNULUI MOBIL N TEMEIUL U)UCAPIUNII
:cela care posed bunul altuia timp de /8 ani, in alte condiii decat cele prevzute in seciunea de fa, poate dobandi
dreptul de proprietate, in temeiul uzucapiunii.
)ispoziiile art.7+. alin."), 7+5 i 7+6 se aplic in mod corespunztor.
POSESIA TITLURILOR LA PURTTOR
)ispoziiile prezentei seciuni se aplic i titlurilor la purttor, in "/sura in care prin le$i speciale nu se %ispune
altfel.
O#U0&2IUNE&
DOB(NDIRE& BUNULUI 0RIN O#U0&2IUNE
1. 0osesorul unui lucru "obil care nu apar.ine ni"/nui %e+ine proprietarul acestuia- prin ocupa.iune- %e la %ata
intr/rii in posesie.
9.#e bunuri sunt consi%erate fara stapan
Sunt lucruri fr stpan
a)#unurile mobile abandonate, precum i
b) Bunurile care- prin natura lor- nu au un proprietar- cum sunt animalele slbatice, petele i resursele acvatice vii
din bazinele piscicole naturale,fructele de pdure, ciupercile comestibile din flora spontan, plantele medicinale i
aromatice i altele asemenea, ins/ nu"ai %ac/ intrarea in posesie se face in con%i.iile le$ii.
#e fel %e bunuri sunt consi%eratate aban%onate
Aucrurile mobile de valoare foarte mic sau foarte deteriorate care sunt lsate intr2un loc public, inclusiv pe un drum
public sau intr2un mi(loc de transport in comun, sunt considerate lucruri abandonate.
PROPRIETATEA BUNULUI GSIT
/.#ui aaprtine bunul "obil pier%ut 3
#unul mobil pierdut continu/ s/ apartin/ Proprietarului su.
".#e obli$atie are $asitorul bunului
Hsitorul bunului este obli$at ca- in ter"en %e 1O ,ile- s/<1 restituie Proprietarulu
,n cazul in care proprietarul nu poate fi cunoscut, s-+ predea ) r'anului de poliie din localitatea in care a fost 'sit.
:cesta are obli'aia de a pstra bunul timp de . luni, fiind aplicabile in acest sens dispoziiile privitoare la depozitul
necesar.
*.Or$anul %e poli.ie +a afi3a la se%iul s/u un anun. pri+itor la pier%erea bunului- cu "en.ionarea tuturor
ele"entelor %e %escriere a acestuia.
PROPRIETATEA ASUPRA BUNULUI GSIT N LOC PUBLIC
/.#ui +a fi pre%ate bunul care a fost $/sit intr<un loc public-
)ac bunul a fost 'sit intr2un loc public- el +a fi pre%at, pe ba,/ %e proces<+erbal, Persoanei care deine un titlu, altul
de cat titlul de proprietate public, asupra locului respectiv.
In ter"en %e C ,ile %e la %ata prelu/rii bunului pier%ut, aceast persoan este obli$at/ s/<l pre%ea- pe ba,/ %e
proces<+erbal, or'anelor de poliie din localitate.
,n acelai termen, anunul menionat la art.7-. alin.*) se va afia la locul unde a fost 'sit bunul.
V#N)AREA BUNULUI GSIT
1.In ce situatie bunul +a fi +an%ut prin licitatie publica
)ac, datorit impre(urrilor sau a naturii bunului- p/strarea sa tin%e s/<i %i"inue,e +aloarea ori %e+ine prea
costisitoare- el va fi vandut prin licitaie public, conform le'ii.
,n acest caz, drepturile i obli'aiile le'ate de bun se +or e8ercita in le$/tur/ cu pre.ul ob.inut in ur"a +an,/rii.
RESTITUIREA BUNULUI GSIT CTRE PROPRIETAR
1.In ce situatie bunul sau pretul obtinut se re"ite proprietarului
#unul sau preul obinut din valorificarea lui se +a re"ite Proprietarului, dac acesta il pretin%e,
,n caz conatar sanctiunea e )ecaderea 4 4 , in termenul menionat la art.7-. alin.") teza a ,,2a,
9.In ce con%itii se +a re"ite bunul
#unul se va remite ins/ nu "ai inainte %e a se ac7ita c7eltuielile le$ate %e p/strarea bunului.
*.#e obli$atie are 0roprietarul in ca,ul bunurilor cu +aloare co"erciala 3
)e asemenea, in cazul bunurilor cu valoare comercial, proprietarul este obli$at s/ pl/teasc/ Hsitorului o reco"pens/
reprezentand a zecea parte din pre sau din valoarea actual a bunului.
;.#an% nu eT8ista obli$atia %e palta a reco"pensei
;bli'aia de plat a recompensei nu exist in cazul prevzut la art.7-5 %ac/ $/sitorul este persoana care %e.ine spa.iul
ori un repre,entant sau un an$a:at al acesteia.
=.#e optiuni are 4asitorul can% 0roprietarul a f/cut o ofert/ public/ %e reco"pens/
,n cazul in care proprietarul a fcut o ofert public de recompens, 'sitorul are dreptul de a opta
a) ,ntre suma la care s2a obli'at proprietarul prin aceasta ofert
b) i !ecompensa fixat de le'e ori stabilit de ctre instana (udectoreasc.
@. #u" se proce%ea,a can% bunul ori pre.ul nu este pretins %e proprietarul ori$inar
)ac bunul ori preul nu este pretins de proprietarul ori'inar, el +a fi consi%erat lucru f/r/ st/pan i remis Hsitorului
pe baz de proces-verbal.
,n acest caz, Hsitorul dobandete dreptul de proprietate prin ocupaiune.
)ovada ocupaiunii se poate face prin procesul verbal menionat sau prin orice alt mi(loc de prob.
F..#ui re+ine bunul sau pretul %aca $asitorul refu,a sa<l preia
)ac 'sitorul refuz s preia bunul sau preul, acesta revine comunei, oraului sau municipiului pe teritoriul cruia a
fost 'sit i intr in domeniul privat al acesteia.
DREPTURILE ASUPRA TE)AURULUI GSIT
1.1e,aurul ( %efinitie )
Tezaurul este orice bun "obil ascuns sau in$ropat- c7iar in+oluntar- in pri+in.a c/ruia ni"eni nu poate %o+e%i c/
este proprietar.
9.#ui apartine 1e,aurul %escoperit intr<un fon% sau intr<un bun "obil
Tezaurul descoperit intr2un fond sau intr2un bun mobil apar.ine in coproprietate- in cote e$ale, proprietarului fondului
sau al bunului mobil in care a fost descoperit i )escoperitorului.
C.In ce situatie %escoperitorului nu I se cu+ine ni"ic 3
:cestuia din urm nu i se cuvine ins nimic %ac/ a p/truns pe fon% ori a cutat in bunul mobil fr consimmantul
proprietarului.
;.#ui nu se aplica %ispo,itiile pre,entului articol
)ispozitiile prtezentului articol nu se aplic bunurilor "obile culturale, determinate in condiiile le'ii, care sunt
descoperite fortuitM sau ca urmare a unor cercetri ar%eolo'ice sistematice, ori altor bunuri care, potrivit le'ii, fac
obiectul proprietii publice.
ALTE DISPO)III APLICABILE
/.#ui se "ai palica %ispo,itiile pre,entei sectiuni 3
)ispoziiile prezentei seciuni se aplic in mod corespunztor i persoanelor care, pe un alt temei, au dreptul la
restituirea bunului pierdut.
2. C( /.'0itiit!(b%i( & aA( i'0(li'it( t! /a .&(&.!%l 0( b%'a /!(0i'ta &a
0.ba'0(a&/a 0! 0( !.!i(tat( a&%!a 2!%/t(l.! b%'%l%i .&(0at
Posesorul de bun2credin dobandete dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat.
Posesorul trebuie s fie de bun2credin la data perceperii fructelor.
*.#ui re+in 5ructele ci+ile percepute anticipat
0ructele civile percepute anticipat revin posesorului in "/sura in care buna sa cre%in./ se "en.ine la %ata sca%en.ei
acestora.
;.#u" se aprecia,a buna cre%inta
,n cazul fructelor produse de imobile inscrise in cartea funciar, buna2credin se aprecia,/ in raport cu con%i.iile
cerute ter.ilor %oban%itori pentru a respin$e ac.iunea in rectificare.
=.#an% este posesorul %e buna cre%inta in celelalte ca,uri 3
,n celelalte cazuri, posesorul este de bun2credin atunci can% are con+in$erea c/ este proprietarul bunului in
te"eiul unui act translati+ %e proprietate ale c/rui cau,e %e ineficacitate nu le cunoa3te 3i nici nu ar trebui- %up/
i"pre:ur/ri- s/ le cunoasc/.
.. #an% inceeta,a buna cre%inta
#una2credin incetea,/ %in "o"entul in care cau,ele %e ineficacitate ii sunt cunoscute.
5,#e trebuue sa restituie posesorul %e rea cre%inta 3
Posesorul de rea2credin trebuie s restituie fructele percepute, precum i contravaloarea acelora pe care a omis s le
perceap.
ACIUNILE POSESORII
",C( .at( &.li/ita i'&ta't(i C(l /a!( a .&(0at %' un bun cel puin un an 3
Cel care a posedat un bun cel puin un an poate solicita ,nstanei de (udecat pre+enirea ori inl/turarea oric/rei
tulbur/ri a posesiei sale sau, dup caz, restituirea bunului.
)e asemenea, Posesorul este in%rept/.it s/ pretin%/ %esp/$ubiri pentru pre:u%iciile cau,ate.
9.#ui "ai este recunoscut e8ercitiul actiunilor poesesorii
9xerciiul aciunilor posesorii este recunoscut i )etentorului precar.
PERSOANELE MPOTRIVA CRORA SE POT INTRODUCE ACIUNILE POSESORII
/.I"potri+a cui "ai pot fi intro%uce actiunile posesorii
:ciunile posesorii pot fi introduse i impotriva proprietarului.
9.0ersoane i"potri+a carora nu poate fi intro%usa actiunea posesorie
:ciunea posesorie nu poate fi ins introdus impotriva Persoanei fa de care exist obli'aia de restituire a bunului.
TERMENUL DE EXERCITARE A ACIUNII POSESORII
/.1er"enul in care s eintro%uce actiunea in ca, %e tulburare ori %e %epose%are- pa3nic/ sau +iolent/
,n caz de tulburare ori de deposedare, panic sau violent, aciunea se introduce in ter"enul %e prescrip.ie %e un an
%e la %ata tulbur/rii sau %epose%/rii.
9.#ine "ai poate intro%uce actiunea can% tulburarea ori %epose%area este +iolent/
)ac tulburarea ori deposedarea este violent, aciunea poate fi introdus 3i %e #el care e8ercit/ o posesie +iciat/-
( indiferent de durata posesiei sale. )
LU&RE& M')URILOR 0EN1RU #ON)ER*&RE& BUNULUI 0O)ED&1
/.#u" se proce%ea,a can% e8ist/ "oti+e te"einice s/ se consi%ere c/ bunul pose%at poate fi %istrus ori %eteriorat
%e un lucru aflat in posesia unei alte persoane sau ca ur"ar e a unor lucr/ri- precu" ri%icarea unei construc.ii-
t/ierea unor arbori ori efectuarea unor s/p/turi pe fon%ul in+ecinat-
,n aceasta situatie .Posesorul poate s cear luarea msurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dac este cazul,
incetarea lucrrilor. introduce o cerere )
".0an/ la solu.ionarea cererii- 0osesorul ori- %up/ ca,- #ealalt/ persoan/ poate fi obli$at/ la plata unei cau.iuni-
Cautiunea se lasa la aprecierea a instantei numai in urmtoarele situaii de mai (os a si b)
a) )ac instana dispune, in mod provizoriu, deplasarea lucrului ori incetarea lucrrilor, cauiunea se stabile3te in
sarcina 0osesorului astfel incat s se poat repara pre(udiciul ce s2ar cauza paratului prin aceast msur4
b) )ac instana incuviineaz meninerea lucrului in starea sa actual ori continuarea lucrrilor, cauiunea se stabilete
in sarcina paratului astfel incat s se asi'ure posesorului sumele necesare pentru restabilirea
situaiei anterioare.
Situatia cand cautiunea se stabileste in sarcina Posesoruilui
a) )ac instana dispune, in mod provizoriu, deplasarea lucrului ori incetarea lucrrilor, cauiunea se stabile3te in
sarcina 0osesorului astfel incat s se poat repara pre(udiciul ce s2ar cauza paratului prin aceast msur4
Stuatia cand cautiunea s estabileste in sarcina Paratului
b) )ac instana incuviineaz meninerea lucrului in starea sa actual ori continuarea lucrrilor, cauiunea se stabilete
in sarcina paratului astfel incat s se asi'ure posesorului sumele necesare pentru restabilirea
situaiei anterioare.