Sunteți pe pagina 1din 7

323

<titlu> 10. Tulburari psihotice acute si tranzitorii


<titlu> 10.1. Prezentare generala
Sub acest generic, CIM 10, inclue !un grup! eterogen e tulburari caracterizate prin aparitia
acuta e si"pto"e psihotice cu" ar #i, ieile elirante, halucinatiile, perturbatiile perceptiilor
si printr$o ezorganizare "asi%a, a co"porta"entului nor"al.
Ter"enul e acut este utilizat pentru a caracteriza ez%oltarea unui tablou clinic, in "o
"ani#est patologic, in 2 sau "ai putine sapta"ani.
In carul tulburarilor acute si tranzitorii sunt escrise sub tipurile& tulburare psihotica acuta
poli"or#a #ara si"pto"e schizo#renice, tulburarea psihotica acuta cu si"pto"e schizo#renice,
tulburarea psihotica acuta e alura schizo#renica, alte tulburari acute in "o esential elirante,
alte tulburari psihotice acute tranzitorii si tulburarea psihotica acuta si tranzitorie #ara
precizare.
Tulburarea eliranta inusa este consierata ca o entitate clinica separata, neincluzanu$se in
criteriul e urata e 2 sapta"ani enuntata e CIM 10.
In "anualul 'SM I( este conse"nata nu"ai tulburarea psihotica scurta prezentata ca o
!perturbare care i"plica ebutul brusc a cel putin unul in ur"atoarele si"pto"e psihotice
poziti%e!&
$ Criteriul )& iei elirante, halucinatii, li"ba* ezorganizat +e e,.& eraiere #rec%enta sau
incoerenta-, ori co"porta"ent catatonic sau #lagrant ezorganizat,
$ Criteriul .& un episo al tulburarii ureaza cel putin o zi, ar "ai putin e o luna, iar in #inal
se re%ine la ni%elul anterior e #unctionare.
$ Criteriul C& su#erinta nu este e,plicata "ai bine e o tulburare a#ecti%a cu ele"ente
psihotice, e tulburarea schizo$a#ecti%a ori e schizo#renie si nu se atoreaza e#ectelor
#iziologice irecte ale unei substante +e,.& un halucinogen- sau unei conitii "eicale generale
+he"ato" subural-.
32/
Situatia nosologica a tulburarilor elirante acute este co"ple,a, atorita re"anierelor
nu"eroase, a carului clinic o"inat e un poli"or#is" care lepaseste granitele acestuia.
)st#el, in acest caru nosologic se regasesc tulburari psihotice acute e latura enogena
+bu#eul halucinator elirant acut- si "ani#estari clinice inuse e"ina"ente e #actori
psihogeni +cu o etiologic e,clusi% psihogena-.
)utorii clasici, Magnan si ele%ul sau 0egrain, au izolat, inca in 1111, episoae psihotice e tip
elirant care apar brusc, !echipate in cap pana in picioare!, ca si !tunete intr$un cer senin!,
#ara consecinte gra%e in ceea ce pri%este e%olutia acestora.
Scoala #ranceza prin psihozele psihogenice +enu"ite i"propriu psihoze psihogenice- se
re#era la psihozele reacti%e scurte ale autorilor a"ericani si scanina%i.
In anii 1211$1212, .onhoe##er, a escris la .erlin, !reactiile e,ogene acute! ca psihoze acute
corporale nespeci#ice, in a caror etiologic sunt prezenti nu"erosi #actori so"atici. .onhoe##er
istinge / #or"e tipice e reactii psihogene acute.
Pri"a este a"ena +a lui Me3nert-, o stare con#uzionala si halucinatorie acuta cu perturbari
"otrice, inso"nii, angoasa, obnubilare, hiperestezie senzoriala, e,citatie %erbala. 'urata e
e%olutie este e 2 sapta"ani sau poate e%olua intr$un "o subacut. 4egresiunea poate #i totala
sau sub #or"a reziuala +sinro" e hiperestezie, eretis" e"otional, stare neurastenica, sinr.
5orsa6o%-. Scoala ger"ana enu"este aceste tulburari ca psihoza "otilitatii.
) oua #or"a clinica este eliriu"ul. Corespune eliriului acut cu o obnubilare "arcata,
oneiris", ezorientare si tulburari e"otionale +angoasa, eu#orie, "anie-.
Starea crepusculara ar reprezenta cea e a treia #or"a e "ani#estare a reactiei e,ogene, in
toate aceste trei #or"e, "oi#icarile %igilentei si "oi#icarile a#ecti%e sunt pe pri" plan.
in cea e a patra #or"a preo"ina halucinatiile auiti%e, #iin enu"ita halucinoza. )ceasta
reactie e,ogena acuta ar #i ase"anatoare conceptiilor #ranceze espre con#uzia "intala.
Psihozele e,ogene ar #i, in special e origine organica +.u"6e-, heteroni"e +5leist- si
inco"prehensibile +7aspers-. 8actorii e,ogeni ar pro%oca o "oi#icare calitati%a a %ietii
psihice. )ceste tulburari sunt opuse tablourilor clinice in care alterarea este cantitati%a, ce se
caracterizeaza prin #aptul ca sunt #unctionale, o"oni"e, co"prehensibile. )ceasta eparta*are
este, insa arti#iciala, neputanu$se trasa o granita precisa intre #actorii e,ogeni si enogeni.
9inner, in 1212, escrie !psihozele psihogenice! sub #or"a e oua tipuri& a#ecti%e si
paranoiace, care se i#erentiaza e criteriile 6raepeliniene ale psihozei "aniaco$epresi%e si
e criteriile bleuriene recente ale schizo#reniei. )ceste psihoze sur%in pe #unalul
personalitatilor pre"orbie e tipul personalitatii e"otionale e,plozi%e si a personalitatii
!paranoigenice! si "ai ales, apar ca reactie la #actori eco"pensatori e tip e,ogeni
+trau"atis" cranian, in#ectii, suprasolicitare #izica, epri%are e so"n- sau e tip enogen +in
special #actori #iziologici& pubertate, "enopauza, sarcina, hipertiroiis"-.
32:
8aeger"an +12;3-, intr$un stuiu cata"nestic re#eritor la 1;0 e cazuri e psihoze
psihogenice iagnosticate e 9inner si re%azute e catre el insusi intre 12/1$12/3,
singularizeaza un grup enu"it !psihoze psihogenice %eri#icate! caracterizate clinic prin&
absenta tulburarilor e personalitate pre"orbia +o trei"e in cazuri-, personalitati ne%rotice
si psihopatice +e,plozi%itate, supraincarcare isteroia $ un s#ert in cazuri-, personalitati
absente si epresi%e, personalitati e%iante in celelalte cazuri.
In ceea ce pri%este trau"atis"ul psihic susceptibil e a #i retinut ca eter"inant in proucerea
psihozei acute, 8aeger"an istinge trau"atis"e ipotetic "asculine +i#icultati #inanciare si
pro#esionale, con#licte pri%in autoritatea, proble"e *uriice- si trau"atis"e ipotetic #e"inine
+proble"e se,uale, con*ugale si #a"iliale, boli sau ecesul unei persoane apropiate-, care
*ucan un rol e !tragaci! e,pun atat un se, cat si celalalt la reactia psihotica intr$o
perspecti%a *asperiana, autorul e#ineste psihozele psihogenice ca su#erinte reactionale si
co"prehensibile in #or"a, continut, e%olutie si rezolutie. )ceste tulburari sunt centrate pe o
iee sau pe un "o"ent al e,istentei cu o puternica incarcatura a#ecti%a, ne#iin insotite e
tulburari ale #or"ei ganirii, contactul cu bolna%ul este bun, iar autis"ul absent. <%olutia
acestor psihoze scurte este #a%orabila la trei s#erturi in cazuri, %inecarea #iin %eri#icata pe o
perioaa e 20 e ani si "ai "ult. 0a un s#ert in cazuri se constata o recaere, care este !o
cuasi #otogra#ie a pri"ului episo!, reproucan atat trau"atis"ul initial, cat si "ani#estarile
clinice in anteceente.
Mac Cabe +12=:-, intr$un stuiu pri%itor la /0 e cazuri e psihoze reacti%e, retine
ur"atoarele caracteristici principale&
$ organizarea patologica a personalitatii pre"orbie este regasita la 3>/ +=:?- in cazuri, #iin
%orba "ai ales, e personalitati $astenice, nesigure, senziti%e, labile. Penetranta
personalitatilor schizoie si cicloie este slaba,
$ episoul psihotic este preceat e un trau"atis" !aec%at! in 1:? in cazuri,
$ continutul episoului psihotic re#lecta trau"atis"ul in 12? in cazuri si can apare ca
e,perienta eliranta, pri"este sensul #ie e aparare, #ie e #uga, #ie e asu"are a unei orinte,
$ a#ecti%itatea este conser%ata, ispozitia aesea epri"ata. Mai sunt prezente #rec%ent
is#oria si iritabilitatea,
$ intr$o *u"atate in cazuri e,ista iei e re#erinta, "ai ales iei e pre*uiciu si e persecutie
32;
$ se "ai pot intalni, e ase"enea, i#icultati cogniti%e asociate +aprose,ie, i#icultati e
concentrare- iei e suici, in general, tulburarile psiho"otorii sunt absente,
$ tulburarile constiintei %igile sunt e,ceptionale.
Scoala lui Magnan, la ranul sau, a escris in carul acestui generic& psihoza i"aginati%a
esentiala +'upre $121/-, psihoza halucinator acuta +.allet$1210-, starile interpretati%e acute
curabile +Serieu, si Capgras $ 122;-, schizo"aniile +Claue $ 123/-, etc. 'aca "ani#estarile
se"iologice i#era upa autor, e%olutia #a%orabila a acestor tulburari a #ost intoteauna
subliniata. 0ui @. <3 ii re%ine onoarea e a ienti#ica conceptul bu#eului elirant, pe care$l
situeaza !la ni%elul estructurarii constiintei inter"eiare intre crizele "aniaco$epresi%e si
starile "ai pro#une con#uzo$onirice! si le i#erentiaza e starile schizo#rene.
Psihiatrii #rancezi ra"an atasati notiunii e bu#eu elirant acut, concept preluat si e CIM 10.
<titlu> 10.2. .A8<A0 '<0I4)BT )CAT +.')-
<titlu> 10.2.1. )specte clinice
'ebuteaza brutal, in cate%a ore sau in cate%a zile, "ai rar printr$un proro" +an,ietate,
tulburari ale ispozitiei, inso"nii- si "ai #rec%ent printr$un elir acut inte"pesti%, in contrast
cu personalitatea pre"orbia a subiectului. <laborarea eliranta preicti%a pe o urata e "ai
"ulti ani, asa cu" se inta"pla in elirurile cronice, nu se regaseste in aceasta #or"a clinica.
'elirul apare brutal in intreaga sa irealitate, antura*ul nu recunoaste pacientul, ne%azanu$1
nicioata in acest "o.
In perioaa e stare tabloul clinic este #luctuant in ti"pul zilei, "ani#estarile psihopatologice
a"pli#icanu$se seara, la aor"ire.
Pacientii sunt agitati, an,iosi, cu raptusuri +suiciare, auto"atis"e a"bulatorii-, auto si
hetero$agresi%itate nepre"eitata sau apar sierati "otric, in stare e prostratie, e stupoare,
in contact cu antura*ul sunt #ie reticenti, cu "utis", #ie hipoprose,ici, istrati, #ascinati e
trairile elirante.
Sinro"ul elirant este labil, cu o te"atica bogata, "ultipla, #ara coerenta. Ieile e
persecutie +cele "ai #rec%ente- se intrica cu iei "istice, "egalo"ane, e pee"nitate,
in#luenta, posesiune, ientitate. Pacientul participa a#ecti% in totalitate la "ani#estarile
elirante.
Tulburarile ti"ice sunt si acestea #luctuante, "oi#icanu$se e la o zi la alta, e la o ora la
alta, putan alterna ziua sau coe,ista in acelasi ti"p +stare "i,ta-. Se regaseste #ie o e,altare
"aniacala, #ie o epresie, sau o is#orie.
'esi pacientii sunt orientati te"poro$spatial pot aparea tulburari e tip cantitati% ale
constiintei, sau o stare oneiroia, la care se asociaza "ani#estarile e epersonalizare sau
erealizare.
Inso"nia este constanta. Mai pot #i prezente anore,ia sau o conuita buli"ica, a"enorea,
ezhiratarea +aca agitatia este i"portanta-, constipatia, "ici crosete #ebrile.
'iagnosticul .') +bu#eul elirant acut- se #ace pe baza ur"atoarelor criterii&
$ un teren relati% tanar intre 1;$3: ani,
$ ebut acut, brutal, sub ; luni,
$ asocierea unei si"pto"atologii elirante cu aparitie brusca, poli"or#a in contrast cu starea
anterioara, cu tulburari e constiinta si tulburari ti"ice
$ o e%olutie li"itata in ti"p, sub un an
$ absenta altor etiologii a sinro"ului elirant acut&
C con#uzie "intala, organicitate,
C absorbtie sau se%ra* #ata e to,ice,
C "anie eliranta,
C "elancolie eliranta,
C e,acerbarea unei psihoze cronice isociati%e sau nonisociati%e.
In plus, "ani#estarile clinice sunt poli"or#e, cu preo"inenta halucinatiilor auiti%e, %izuale
si a ieilor elirante nesiste"atizate.
'iagnosticul i#erential se #ace cu sinro"ul con#uziei "entale, cu tulburari a#ecti%e uni si
bipolare, eu tulburarile elirante inuse e o cauza "eicala cunoscuta sau e o substanta, cu
starile secune, histerice, cu epilepsia te"porala, cu reacutizarea unei psihoze cronice.
<titlu> 10.2.2. <tiopatogenie
'upa circu"stantele etiologice se escriu& bu#eul elirant acut pri"ar +#ara #actori
eclansatori-, bu#eul elirant secunar unui #actor psihogen si bu#eul elirant secunar atorat
unei cauze organice.
.') sur%ine, in special, pe #onul unor personalitati schizoie, ne%rotice +tip histeric, pasi%
epenent-, psihopatice, a unei ne%roze e caracter sau a unei e#iciente "entale.
Mani#estarile clinice apar !e,$abrupto!. Mecanis"ul elirului este, in special, e tip
halucinator. Se escriu si tulburari psihopatologice in aria elirului pri"ar +intuitii,
interpretari si ispozitie eliranta-, precu" si "ecanis"e i"aginati%e. Mani#estarile e tipul
auto"atis"ului "ental sunt D%asiconstante.
321
<titlu> 10.3. TA0.A4)4I PSI@ETIC< SCA4T< +'SMI(-
<titlu> 10.3.1. )specte clinice
'SM I( le escrie pe baza absentei sau prezentei stresorilor precipitanti. Anele psihoze se
atoresc stresorilor "arcanti, in caz ca si"pto"ele psihotice apar upa o scurta perioaa e la
i"pactul cu e%eni"entul stresor. In alte situatii, nu se e%ientiaza stresori "arcanti. Scoala
a"ericana inclue si psihozele scurte cu ebutul si"pto"elor in ecurs e / sapta"ani e la
nastere. )ceste psihoze unt tratate intr$un capitol separat.
Anele psihoze carcerale +psihozele penitenciare acute ale lui 5irn-, gretchenps3chose!
escrise e 9illinger +re#erinu$se la reactia psihotica a Margaretei in piesa 8aust a lui
Foethe-, reactiile elirante acute in carul incorporarilor "ilitare! sau upa transplant social,
episoaele elirante care se obser%a upa catastro#e +incenii, inunatii, cutre"ure, razboaie,
etc.-, in ti"pul calatoriilor inelungate +paranoiul ru"ului e #ier-, se "ani#esta clinic,
printr$o si"pto"atologie poli"or#a, halucinator eliranta cu intricari onirice, agitatie
psisiho"otorie sau stupoare.
Mecanis"ul e proucere al si"pto"atologiei il reprezinta reactia e scurt$circuit. Ca si in
.') "ani#estarile clinice sur%in, ineosebi, pe #onul unei personalitati pre"orbie
accentuate.
Tablourile clinice aparute in aceste circu"stante se inscriu in criteriile propuse e 7aspers,
upa care o stare psihogena acuta sur%ine in ur"atoarele situatii&
$ starea reactionala nu ar e,ista #ara e%eni"entul cauzal,
$ continutul, te"a starii reactionate este in relatie co"prehensibila cu cauza,
$ in e%olutia sa, starea reactionala ra"ane legata e cauza si ispare o ata cu ea.
In general, e%eni"entul este e "are intensitate, #iin asi"ilat prin "oul brutal si neasteptat,
ca un trau"atis" care blocheaza "ecanis"ele e aparare si scurt$circuiteaza personalitatea
subiectului.
In unele situatii, tablourile clinice se incareaza in tipul "ecanis"elor psihopatologice
propuse e <. 5retch"er. <%eni"entul are rolul unei trairi cheie, are in i"pact cu o
personalitate sensibila, e"oti%a, astenica, nesigura, rigia, sau cu teninta la suspiciune si
interpretare, poate inuce o si"pto"atologie psihotica e tipul ez%oltarii pre%alente, in
aceste cazuri "ani#estarile elirante au, insa, o e%olutie "ai inelungata.
Tulburarile psihotice scurte pot aparea si in conte,tul unor su#erinte organice, in carul
consu"ului e roguri, into,icatii, inter%entii chirurgicale, "anopere anestezice.
322
Intre "ani#estarile psihopatologice si #actorii eclansatori e,ista o legatura e%ienta, urata
"ani#estarilor incaranu$se in criteriile propuse e CIM 10 si 'SMI(.
<titlu> 10.3.2. <%olutia si prognosticul tulburarilor psihotice acute si tranzitorii
.u#eurile elirante acute se re"it co"plet la o trei"e in cazuri. Celelalte oua trei"i
e%olueaza ast#el&
$ o trei"e reca, sub #or"a pri"ului episo,
$ o trei"e e%olueaza spre o psihoza "aniaco$epresi%a,
$ o trei"e e%olueaza spre o schizo#renie.
'ecesele prin suici, in #aza initiala, nu sunt e,ceptionale.
Tulburarile psihotice scurte au o e%olutie "ult "ai buna, re"isiunile clinice co"plete
intalninu$se la peste ;0? in cazuri. )ceasta e%olutie poate #i conitionata si e unii #actori
socio$culturali. Anele bu#ee elirante in tarile a#ricane se %ineca in 2:? in cazuri.
8actorii e bun prognostic intr$un .') sunt&
$ absenta ereitatii schizo#renice,
$ ereitate PM',
$ absenta personalitatii pre"orbie schizoie,
$ o personalitate pre"orbia bine aaptata social, sau prezentan trasaturile unei personalitati
histerice,
$ prezenta unor #actori eclansatori precisi +psihogeni sau organici- cu un ebut brutal,
$ i"portanta ele"entelor ti"ice, con#uzionale,
$ absenta halucinatiilor ol#acti%e, a auto"atis"ului "ental,
$ urata scurta a accesului, autocritica upa re"isiunea clinica.
<titlu> 10./.T4)T)M<BTA0 TA0.A4)4I0E4 PSI@ETIC< )CAT< SI T4)BGITE4II
Trata"entul psihozelor acute este plurii"ensional, i"plican asocierea chi"ioterapiei si a
psihoterapieH +Israel $121/-.
In "a*oritatea cazurilor se i"pune spitalizarea bolna%ului, in scopul aprecierii i"portantei
ele"entelor elirante, a agitatiei psiho"otorii, a prezentei sau nu a unui risc suiciar sau a
pulsiunilor heteroagresi%e, a graului e an,ietate, a intensitatii "ani#estarilor con#uzionale, a
#unctiilor %itale +so"n, ali"entatie-. 'e ase"enea, internarea se i"pune si in cazurile can
#a"ilia este inglobata in te"atica eliranta. Si"pto"atologia poate #i negata, "ini"alizata,
sau pacientul poate #i respins e catre "eiul sau.
330
Anii autori preconizeaza ca pacientul sa #ie obser%at #ara trata"ent neuroleptic cate%a ore +2/$
/1 ore-, sub acoperirea unei chi"ioterapii an,iolitice, pentru a se pune un iagnostic corect.
In pri"a #aza se #ace o corectie a tulburarilor hiroelectrolitice sau "etabolice prin per#uzii si
rehiratare orala upa un prealabil bilant clinic si paraclinic +e%ientierea organicitatii,
aprecierea graului tulburarilor hiroelectrolitice, to"oensito"etrie, etc.-.
8ar"acoterapia se realizeaza prin a"inistrarea unui neuroleptic seati% in asociere cu un
neuroleptic antiproucti%, intra"uscular ti"p e :$= zile +e e,.& Clorpro"azin 2: "g. 1$2
#iole, e 3 ori>zi sau 0e%o"epro"azin in aceleasi oze co"binat eu @aloperiol 1$2 #iole e :
"g. e 3 ori>zi-.
In cea e a =$a zi "eicatia neuroleptica se poate a"inistra nu"ai seara per os, in oze
unice.
Meicatiei neuroleptice i se pot asocia ti"oreglatoarele +0ithiu", Carba"azepin, (alproat-.
)bsenta unui raspuns rapi terapeutic i"pune introucerea <CT$ului, in special in #or"ele
clinice oneiroie, isti"ice, cu un potential "are auto sau heteroagresi%.
In aceasta perioaa psihoterapia e sustinere trebuie e#ectuata cu pruenta.
In unele cazuri, se pre#era asocierea neurolepticelor incisi%e cu benzoiazepinele, in scopul
searii an,ietatii si a potentializarii e#ectului antipsihotic al neurolepticelor.
Totoata, in pri"ele zile, este util ca intalnirile intre pacient si #a"ilie sa #ie "ini"e, pentru
pre%enirea an,ietatii si a senti"entelor e culpabilitate, atat in partea #a"iliei, cat si in
partea bolna%ului.
Pe ter"en "eiu, chi"ioterapia trebuie "entinuta in oze opti"e terapeutice.
Mi*loacele psihoterapeutice e tip ini%iual si e grup capata o ponere "ai i"portanta in
aceasta etapa. Psihoterapiile e pro#unzi"e se inica "ai rar in aceste situatii.
Se consiera ca trata"entul neuroleptic trebuie "entinut pe o perioaa intre 3$11 luni, in
"eie 12 luni, in #unctie e tabloul clinic, e prezenta si intensitatea #actorilor eclansatori, e
tipul e personalitate pre"orbia. Beurolepticele cu actiune prelungita pot #i inicate in .')
pentru o "onitorizare opti"a a trata"entului si pre%enirea recaerilor.
Anii autori preconizeaza ca trata"entul neuroleptic sa #ie intrerupt nu"ai upa : ani, in caz ca
nu s$a inregistrat nici o recii%a clinica.
Mi*loacele e pre%entie presupun o cunoastere a subiectului, a "eiului si a anteceentelor
sale, #iin necesara antrenarea "eicului e #a"ilie.
331
<titlu> 10.:. .ibliogra#ie selecti%a
1. ).P.). +2000- $ Manual e 'iagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale 'SM$I( 122/,
<. )P04 si FIP, .ucuresti.
2. McCabe M., Strogrene S. +12=:- $ 4eacti%e Ps3choses& ) 8a"il3 Stu3, )rch. Fen
Ps3chiatr3, 32, //=$/:/.
3. C.I.M. +1223- $ Clasi#icarea Internationala a Malaiilor, 4e%izia a 10$a EMS, <.
Meicala, .ucuresti.
/. <3 @., .ernar P., .risset Ch. +1212- $ Manuel e Ps3chiatrie, <. Masson, Paris.
:. @ialgo ..4., 'a%ison 4.T. +2000- $ Posttrau"atic Stress 'isorer& <pie"iolog3 an
@ealth 4elate Consieration, 7. Clin. Ps3chiatr3 ;1, Suppl. =, :$13.
;. Israel 0 +121/- $ Initiation a la Ps3chiatrie, <. Masson, Paris.
=. 0auriello 7., <ric6son ..4., 5eith 7.S. +2000- $ Schizoa##ecti%e 'isorer, Schizophreni#or"
'isorer an .rie# Ps3chotic 'isorer, in 5aplan I Saoc6Js $ Co"prehensi%e Te,tboo6 o#
Ps3chiatr3, (ol.l, <. 0ippincott 9illia"s I 9il6ins, Philaelphia, 12/0$12/2.
1. 0e%3$Soussan P. +122/- $ Ps3chiatrie, <. <ste", Paris, 232$2/;.K
2. Mans Chrec6 T. +122;- $ Paranoi 'isorers, in 7acobsen 7., 7acobsen ).M. $. Ps3chiatrie
Secrets, <. @anle3 I .el#us, Philaelphia, :1$;;.
10. 4ochet Th., 'aler3 7., 'e(illar 4. +122:- $ Troubles Ps3chiatriDues )igues et
Transitories, in Senon 7.0., Sechter '., 4ichar '. $TherapeutiDue Ps3chiatriDue, <.
@er"ann, Paris, =2=$10/.
11. Sa"uel 0a*eunesse .. +121:- $ Ps3choses 'elirantes )igues, <nc3cl. Me. Chir.
Ps3chiatrie, Paris, 10, #asc 3=230, ) 10.
12. Sizaret P., 'egio%ani )., 8aure M. +121=- $ .ou##ees 'elirantes et Culture, )nn. Me.
Ps3chol. 2& =:3$=;2. ,