Sunteți pe pagina 1din 31

33

<Titlu> 1. SEMIOLOGIE PSIHIATRICA


Sintagma semiologie dei!a din ge"es"ul semion # semn$ logos # stiinta.
%. Pedes"u si G. Iones"u de&ines" semiologia "a 'a"ea (ate a (si)iatiei "ae se o"u(a "u
studiul sim(tomatologiei *olilo (si)i"e$ sta*ilind "onditiile$ A""esiunea$ intede(endenta si
dinami"a tul*uailo mentale "a si "aa"teul lo (ati"ula in &un"tie de *oala (si)i"a sau
somati"a in "adul "aeia a(a'.
Semiologia (si)iati"a "a si semiologia medi"ala distinge sim(tome +sim(toma # e!eniment in
lim*a gea"a, (oduse s(ontan de (a"ient "a semne "e (esu(un o "e"etae a"ti!a si un
ationament.
Semnul (si)iati" se (e-inta su* &oma unei du*le i(osta-e. .na de ti( semni&i"ant +e/(esia
mateiala a semnului, si alta semni&i"ata +"ontinutul sau semanti",.
Sim(tomul (si)i" e(e-inta e/(esia unei stai mo*ide a!and$ in &un"tie de a"easta$ as(e"te
(ati"ulae "onse"uti!e le-iunii ogani"e$ staii to/i"e$ modi&i"aii &un"tionale a di&eitelo
stu"tui "oti"o#su*"oti"ale. 0in a"este "onsideente sim(tomul (si)i" nu se e-uma la o
notiune (si)ologi"a sau doa la tul*uae a unei &un"tii.
0u(a natua (o"esului "ae detemina a(aitia sim(tomelo$ du(a dinami"a si e/tindeea
lo$ sim(tomele a (utea &i "lasi&i"ate in sim(tome lo"ale si geneale$ &un"tionale si ogani"e$
e!esi*ile si ie!esi*ile.
0u(a modul de e&le"tae si de edae a ealitatii mediului e/ten sau a "elui su*ie"ti! se
disting sim(tome de ti( ne!oti"$ (si)oti"$ de nede-!oltae sau de egesiune.
Semiologia (si)iati"a !a &i e/(usa es(e"tandu#se a(otaea (etu*aea (in"i(alelo
&un"tii (si)i"e.
31
<Titlu> 1.1. SEMIOLOGIA T.L2.RARILOR 0E SE34ATIE SI PERCEPTIE
<Titlu> 1.1.1. Semiologia sen-atiei
Hi(este-ia
Se "aa"tei-ea-a (int#o e(odu"ee e/a"e*ata a sen-atiilo si (e"e(tiilo datoita s"adeii
(agului sen-oial. Su*ie"tii se (lang de intensitatea luminii$ a -gomotelo$ de atingeile
"utanate. A(ae in ne!o-e$ in de*utul (si)o-elo$ in *olile in&e"to"ontagioase$ in numeoase
*oli ogani"e$ ea"tii$ et"5
Hi(oeste-ia
Se mani&esta (in s"adeea a"uitatii sen-oiale in uma idi"aii (agului sen-oial. O egasim
in tul*uaile de "onstiinta$ in staile de indu"tie )i(noti"a$ in isteie$ in unele (si)o-e.
Cenesto(atiile +0u(6,
Sunt e/(use "a sen-atii (eni*ile$ di&u-e$ "u sediul !aia*il$ &aa un su*stat ogani"
e!identia*il. Se intalnes" in ma7oitatea sindoamelo ne!oti"e.
<Titlu> 1.18. Semiologia (e"e(tiei
<Titlu> 1.18.1. Ilu-iile
Ilu-ie +latines"ul in# in$ ludee # a 7u"a, este o (e"e(tie eala$ denatuata si de&omata de "ate
su*ie"tul "e o e"e(tionea-a +APoot,
H. E9 "onsidea "a ilu-ia este$ in geneal$ oi"e eoae "ogniti!a sau (e"e(ti!a si "onsta &ie
din (oie"taea imaginaului si a "onstientului in a"tul (e"e(ti!$ &ie din (elu"aea eonata a
imaginilo (e"e(ute.
Ilu-ia se e&ea de"i$ la eoi de integae si e"unoastee a uno o*ie"te (e"e(ute in totalitate
sau numai a uno elemente$ &ome$ distante$ et".
Ilu-iile sunt "lasi&i"ate si studiate in &un"tie de$ anali-atoii a&e"tati.
Ilu-iile !i-uale +metamo&o(si)iile,
A"est ti( de ilu-ii sunt des"ise in a(ot "u5
# dimensiunea # ma"o(sii +mai mai,$ mi"o(sii +mai mi"i,.
# "uloaea # dis"omato(sii$ a"omato(sii.
# mis"aea o*ie"telo#imo*ile+a:ineto(su, sau "ontinue +(oli:ineto(sii,
# "on&iguatia o*ie"telo # teleo(sie +mai inde(atate si mai mi"i,; (eleo(sie +mai a(oa(e si de
mai mai dimensiuni,
# multi(li"aea o*ie"tului uni" # di(lo(ie$ (oleo(ie
# "am(ul !i-ual # aloeste-ie +o*ie"tul se gaseste in "am(ul !i-ual o(us,
# (i!iea # a(a/ie o(ti"a +(aali-ia o(ti"a a (i!iii,$ ata/ie o(ti"a +in"a(a"itatea de a atinge o
tinta,$ (alino(sia +desemnea-a un &enomen de (ese!eae !i-uala in tim( sau in s(atiu,.
Metamo&o(siile a(a &e"!ent in (atologia o"ulaa$ in le-iunile o""i(itale sau (aieto#
o""i(itale$ "el mai adesea in emis&ea dea(ta. Ilu-ia unilateala e/(ima o su&einta le-ionala
a emis&eului o(us. Ilu-iile o(ti"e se mai (ot intalni in staile de e(ui-ae$ in numeoase
su&einte (si)i"e$ et".
Ilu-iile auditi!e +(aa"u-ii,
Se intalnes" su* &oma de&omaii sunetelo "e (ot &i mai intense sau mai (utin inde(atate.
Palia"u-ia +(ese!eaea au-ului, se datoeste des"a"aii "i"um!olutiei tem(oale su(eioae.
Ilu-iile auditi!e se egases" in di&eite a&e"tiuni (si)iati"e$ e(ile(sii$ tumoi "ee*ale$
taumatisme "anio "ee*ale.
Ilu-iile gustati!e
.na dinte "ele mai &e"!ente ilu-ii este )i(eg)e-ia +intaiea gustului,$ "onse"inta a
des"a"aii su(ainsulae o(e"ulae$ olandi"e sau (aietale.
Ilu-iile ol&a"ti!e
Sunt mai a intalnite. Cea mai "unos"uta este )i(eosmia +intensi&i"aea (e"e(tiilo
miosului,$ "e a(ae in mod o*isnuit in uma des"a"aii "ote/ului tem(oal anteio.
Ilu-iile somatogno-i"e
Reali-ea-a sen-atiile de a*senta$ de de&omae$ de de(lasae a unui mem*u sau a unui
segment. Pot &a"e (ate din aua migenoasa a e(ile(siilo sau su!in in e(ile(siile "u &o"ae
in egiunea (osteioaa a lo*ului (aietal$ mai ales de(t. Ilu-iile de de(lasae a mem*elo
in&eioae sunt des"ise de "ate (aa(legi"i.
<Titlu> 1.1.8.8. Halu"inatiile
<Titlu> 1.1.8.8.1. Pe-entae geneala
In (si)iatia "lasi"a )alu"inatia a &ost de&inita "a o (e"e(tie &aa o*ie"t$ gemenul a &ost
intodus (entu (ima data de "ate Es<uiol.
2aillage des"ie "on"e(tul de )alu"inatie (si)i"a in o(o-itie "u )alu"inatia
(si)osen-oiala. Halu"inatiile (si)i"e se datoes" numai e/e"itiului in!olunta al memoiei si
imaginatiei si sunt in integime staine oganelo de simt$ li(sindu#le elementul sen-oial.
Halu"inatiile (si)osen-oiale sunt e-ultatul unei du*le a"tiuni ale imaginatiei si oganelo de
simt.
3=
%i"to >andins:9 "onsidea "a )alu"inatiile (si)i"e ale lui 2aillage (ot inteesa in ealitate
toate simtuile si des"ie in 1??@$ su* denumiea de (seudo)alu"inatii$ &enomene "e nu (ot &i
asimilate )alu"inatiilo ade!aate.
La andul sau$ Seglas$ (o(une "a )alu"inatiile sa &ie im(atite in )alu"inatii (si)i"e a(otate
la o*ie"te sau la (esoane si in )alu"inatii (si)i"e "u "aa"te !e*al.
G. Petit in te-a sa din 1A13 "lasi&i"a )alu"inatiile in doua mai gu(ui$ in (imul gu( in"lude
(inte )alu"inatiile (o(iu#-ise$ )alu"inatiile (si)osen-oiale +auditi!e$ gustati!e$ ol&a"ti!e$
!i-uale$ ta"tile, in "ae o*ie"tul e/teio este (e"e(ut e&e"ti! "u toate "aa"teele (e"e(tiei
e/teioae nomale$ )alu"inatiile "eneste-i"e si )alu"inatiile moti"e.
Al doilea mae gu( este e(e-entat de (seudo)alu"inatii in "ae sunt "u(inse
(seudo)alu"inatiile !e*ale a lui Seglas$ (seudo)alu"inatiile lui >andins:9 si )alu"inatiile
a(e"e(ti"e sau a*sta"te ale lui >a)l*aum
Petit a (o(us euniea tutuo (seudo)alu"inatiilo su* !o"a*ula de autoe(e-entai
a(e"e(ti!e e/ogene de&inite "a e(e-entai mentale su* &oma uno elemente (e-ente in
s(iit$ su* &oma uno o*ie"te gandite$ a uno stai a&e"ti!e (o(iu#-ise$ a uno imagini sau
"on"e(te. Sunt stai automate "e a(a s(ontan si in!olunta in "onstiinta su*ie"tului "e se
im(un die"t "a &enomene su*ie"ti!e imediate &aa inte!entia elementelo sen-oiale$ motoii
sau "eneste-i"e intemediate si sunt de"i$ a(e"e(ti!e. Sunt "onsideate de "ate su*ie"t "a si
(odu"tii e/ogene staine Eului "onstient si "eato.
H. E9 (o(une "a )alu"inatia sa &ie de&inita "a o (e"e(tie &alsa &aa o*ie"t de (e"e(ut. 0e"i$
)alu"inatia "onsta in a (e"e(e un o*ie"t "ae nu e/ista in ealitate si "ae nu (oate &i (e"e(ut
de"at (int#o &alsi&i"ae a a"tului (e"e(ti!.
S(e#deose*ie de "elelalte teoii emise (i!ind oiginea )alu"inatiilo$ H. E9 "onsidea "a
)alu"inatia nu te*uie sa &ie a""e(tata "a un &enomen sen-oial sau (si)i" i-olat. 0eliul este
"el "ae se a&la la oiginea )alu"inatiei.
Halu"inatiile !e*ale a &i "ele mai sigue mani&estai ale stu"tuilo deliante$ ale !o"ilo$ ale
in"onstientului.
intu"at )alu"inatia a(ae intotdeauna (e &undalul modi&i"at in sens (atologi" al (si)ismului$
se "ontesta e/istenta uno )alu"inatii nomale.
Halu"inatiile &un"tionale "onstau in (e"e(tia uno e/"itanti o*ie"ti!i$ eali si in"etea-a odata
"u dis(aitia a"estoa$ in a"este )alu"inatii e/ista 8 (oie"tii la ni!elul "ental al anali-atoului.
O (oie"tie "ae eali-ea-a imaginea o*ie"tului eal si (e"e(ut "oe"t si alta a(auta simultan
si "onditionata de (ima$ "ae este imaginea )alu"inatoie.
Halu"inoidele
Se mani&esta su* &oma de (odu"tii inte e(e-entai !ii si )alu"inatii !agi de "ae *olna!ul
nu este "on!ins de(lin asu(a e/istentei lo eale. Sunt &ome (e)alu"inatoii sau din (eioada
de dis(aitie a )alu"inatiilo.
3B
Ideile eideti"e
Sunt de s"uta duata$ (o!o"ate sau stimulate de staile )i(noti"e &i-iologi"e. Sunt a(e"iate
"iti" si "oe"tate "u usuinta. A(a su* &oma de e(oie"tai in e/teio ale imaginilo uno
o*ie"te$ &iinte$ &iind stans legate de taii a&e"ti!e intense.
Halu"ino-ele
Sunt des"ise$ in s(e"ial de autoii &an"e-i$ "a )alu"inatii a "ao semni&i"atie ieala este
e"unos"uta de "ate *olna!i. 0e o*i"ei le egasim la (a"ientii "u le-iuni ale di&eitelo
segmente ale anali-atoilo.
Halu"inatiile (o(iu#-ise +Psi)osen-oiale,
Re(e-inta tul*uai de (e"e(tie "ae se "aa"tei-ea-a (in5
# (oie"tie s(atiala$
# &enomenele )alu"inatoii sunt situate de *olna!i in s(atiul (e"e(ti! sau din"olo de limitele
a"estuia$
# "on!ingeea *olna!ului asu(a ealitatii lo$
#(e"e(eea lo (in modalitatile sen-oiale o*isnuite si (e "ai sen-oiale nomale.
Pseudo)alu"inatiile
Sunt de&inite "a o e/a"e*ae a autoe(e-entailo (e"e(ti!e "e a(a s(ontan$ in"oe"i*il$
&aa (oie"tie s(atiala. 0esi sunt li(site de o*ie"ti!itate s(atiala$ de o*ie"tualitate$ *olna!ul Ie
"on&ea o*ie"ti!itate (si)i"a. A"este tul*uai nu sunt (e"e(ute (e "aile sen-oiale o*isnuite.
<Titlu> 1.1.8.8.8. Halu"inatiile (si)osen-oiale
Halu"inatiile (o(iu#-ise au o duata$ "laitate$ "om(le/itate si e-onanta
a&e"ti!a !aia*ila. 0es"ieea "lini"a umea-a natua sen-oiala su* "ae se si mani&esta.
Ast&el se des"iu )alu"inatii e/teo"e(ti!e +auditi!e$ !i-uale$ ol&a"ti!e$ gustati!e$ ta"tile sau
)a(ti"e,$ inteo"e(ti!e +)alu"inatii !is"eale,$ (o(io"e(ti!e +)alu"inatii :ineste-i"e sau
motoii,.
<Titlu> 1.1.8.8.8.1. Halu"inatiile e/teo"e(ti!e
Halu"inatiile auditi!e
Sunt "ele mai &e"!ente la adulti$ (utand &i situate inta"am(i" +in "am(ul aditi! (e"e(ti*il,$
sau mai a e/ta"am(i" +in a&aa "am(ului auditi! (e"e(ti*il,.
Pot &i elementae$ "omune sau "om(le/e su* as(e"tul "om(le/itatii$ in tim( se (ot .mani&esta
e(isodi" sau a(oa(e "ontinuu. Con&om e"oului$ a mantei a&e"ti!e )alu"inatiile sunt uneoi
&a!oa*ile si de "ele mai multe oi &a!oa*ile. Alteoi (ot a!ea un "aa"te im(eati!$ datoita
a"esto )alu"inatii *olna!ul (utand sa "omita a"te de )eteo si autoagesiune. Sunt "onsideate
"a un indi"e de (ei"ulo-itate.
3?
Su* &oma elementaa si "omuna se intalnes"$ mai ales$ in a&e"tiunile ORL$ neuologi"e$ in
stai "on&u-ionale$ (e"um si in unele *oli (si)i"e.
Halu"inatiile !e*ale sau "om(le/e sunt (e-ente in staile (si)oti"e de ti( deliant.
Halu"inatiile !i-uale
Le egasim mai &e"!ent la "o(ii de"at la adulti. Cand sunt taite mai intens au un "aa"te
tei&iant. Pot &i ma"os"o(i"e sau mi"os"o(i"e$ mono sau (oli"omati"e$ inta si
e/ta"am(i"e. Halu"inatiile !i-uale (ot &i "om(le/e$ s"eni"e +(anoami"e$ "inematoga&i"e,.
Halu"inatiile !i-uale (ot a(aea in "onditii nomale$ in momentul te"eii de la !eg)e la somn
+)i(nagogi"e, sau de la somn la !eg)e +)i(na(om(i"e,$ in stai de sumena7 intens$ in
a&e"tiuni o&talmologi"e si neuologi"e$ in *oli in&e"tioase$ in into/i"atii si in unele (si)o-e.
Halu"inatiile autos"o(i"e
Halu"inatia autos"o(i"a sau s(e"ulaa e(e-inta o e/(eienta )alu"inatoie !i-uala in "ae
(a"ientul !ede (o(ia#i imagine in &ata o")ilo sai$ a!and uneoi im(esia "a ae de#a &a"e "u
o alta (esoana +C. Postei,. A"este mani&estai au "onstituit o*ie"tul uno (eo"u(ai liteae
din (atea uno s"iitoi "ele*i "um a &i 0ostoie!s:i si G. de Mau(assant +in "unos"uta sa
nu!ela Hola,.
A"este stai se intalnes" in unele e(isoade "on&u-o#onii"e$ (e"um si in e!olutia uno
demente.
Halu"inatiile ol&a"ti!e si gustati!e
In o(inia uno (si)iatii e(e-inta ?@D din totalul )alu"inatiilo$ in tim( "e alti autoi
"onsidea "a sunt &oate ae. A"este )alu"inatii sunt (e"e(ute "a gustui sau miosui
ne(la"ute$ sau mai a (la"ute. Sunt deose*it de &e"!ente in s")i-o&enii si mai a in
e(ile(sii$ in tumoi si in le-iuni ale lo*ului tem(oal.
Halu"inatiile ta"tile
Constau in im(esia de atingee a su(a&etei "utanate$ su* &oma de sen-atie de asua$
inte(atua$ "uent ele"ti"$ sen-atie de &ie*inte sau e"e$ et". Sunt (e"e(ute e(idemi" sau
)i(odemi" "and dau im(esia uno mis"ai de e"tatie sau a uno inse"te "e se de(lasea-a (e
su* (iele. Le egasim in into/i"atii$ mai ales "u su*stantele (si)oa"ti!e$ in unele sindoame
"on&u-o#onii"e.
Halu"inatiile inteo"e(ti!e +!is"eale,
2olna!ii le des"iu su* &oma e/istentei uno &iinte in "o($ a s")im*aii (o-itiei uno ogane$
a dis(aitiei a"estoa. Eoate &e"!ent sunt lo"ali-ate genital si taite "a sen-atii de ogasm$
!iolui die"te sau la distanta. Le egasim mai ales$ in (si)o-ele (aanoide si (aa&ene$ in
maile isteii.
Halu"inatiile (o(io"e(ti!e +motoii sau :ineste-i"e,
Sunt (e"e(ute "a im(esii de mis"ae sau de de(lasae a uno segmente sau ale "o(ului in
integime. Se intalnes" in sindoamele "on&u-ionale$ in unele (si)o-e to/i"e$ in s")i-o&enii$
e(ile(sii sau *oli neuologi"e.
3?
<Titlu> 1.l.8.8.8.8.Pseudo)alu"Fatiile
Sunt des"ise de "ate *olna!i "a mani&estai "e se (ete" in minte$ in "a($ in inteioul
"o(ului$ ne&iind (e"e(ute (e "aile sen-oiale o*isnuite. Pseudo)alu"inatiile se im(at du(a
modalitatile sen-oiale "a si )alu"inatiile (o(iu#-ise in5 (seudo)alu"inatii auditi!e$ !i-uale$
gustati!e si ol&a"ti!e$ inteo"e(ti!e$ motoii.
Pseudo)alu"inatiile a(a in staile deliante de ti( s")i-o&en sau (aa&en$ in sindomul
Cleam*ault$ in unele sindoame to/i"o#in&e"tioase.
<Titlu> 1.1.8.8.8.3. Modele etio(atogeneti"e in a(aitia )alu"inatiilo
Ce"etaile s#au a/at in mai multe die"tii de ti( (si)o si &i-io(atologi". S#au studiat
modi&i"aile &un"tiilo stimulilo ne!osi si ale s"oatei "ee*ale$ "eaea uno modele
e/(eimentale +e&e"tele de(i!aii sen-oiale,$ olul uno su*stante (si)oa"ti!e asu(a
sistemului ne!os +su*stante (si)edeli"e$ (si)odisle(ti"e$ )alu"inogene,$ a neuomediatoilo$
a in!estigaii uno a&e"tiuni neuologi"e in "ae sunt (e-ente )alu"inatiile.
Pinte (imele teoii in a(aitia )alu"inatiilo se a&la "ele "e au in"iminat &un"tia "a(atului
(ei&ei" al anali-atoului. A"este teoii nu e/(li"a in totalitate a(aitia )alu"inatiilo$ intu"at
a"estea (ot a(aea si du(a distugeea oganelo (ei&ei"e de e"e(tie. 0e alt&el$ suditatea$
"e"itatea$ s"otomul &a!oi-ea-a a(aitia tul*uailo de (e"e(tie.
Rolul s"oatei "ee*ale si al uno &omatiuni su*"oti"ale in a(aitia )alu"inatiilo a &ost
demonstat atat de "ate neuo")iugi (in inte!entiile neuo")iugi"ale e&e"tuate$ "at si de
alti "e"etatoi (in studieea uno a&e"tiuni neuologi"e "um a &i5 e(ile(sia$ taumatismele
"ee*ale "oni"e sau tumoile "ee*ale$ in (e-ent sunt "unos"ute o seie de -one si de
egiuni ale s"oatei "ee*ale si ale egiunilo su*"oti"ale es(onsa*ile in a(aitia tul*uailo
de (e"e(tie.
Este "et "a e/ista o "oelatie inte imaginea mentala si )alu"inatia "u (e"e(tia si intentia de
(e"e(tie.
Huet a!ansea-a ideea "a un ol im(otant il ae "ote/ul (osteio soli"itat in (e"e(tie in
'amont' in a(ot "u alte "ote/ui. La ni!elul a"estui "ote/ (osteio se disting -one
'e"e(toae' (entu (e"e(tii$ "um sunt -onele o""i(itale (entu a&eentele !i-uale$ tem(oale
(entu a&eentele auditi!e !e*ale$ (aietale$ (entu a&eentele someste-i"e "o(oale si
s(atiale$ in "entul a"esto egiuni 0enumite "lasi" (imae si se"undae$ (entu &ie"ae din
modalitatile sen-oiale$ situea-a "ote/ul denumit aso"iati! (osteio. Con&om datelo o&eite
de "lini"a neuo(si)ologi"a$ le-iunile "ote/ului "ee*al (odu" (etu*ai ale "elo mai
inalte &un"tii "ogniti!e in domeniul (e"e(ti!. A"easta egiune "oti"ala ae o &un"tie de
integae$ de sinte-a a (e"e(tiilo.
1@
Sinte-a "onsta in "onstu"tia unei e(e-entai$ in legatua dinte e(e-entaile e-ultate ale
(e"e(tiilo si a"tiune$ in a"est lant de e!enimente$ olul "ote/ului s#a e-uma int#o
desen-oiali-ae a e(e-entailo inlantuite in (e"e(tii (entu "onstu"tia unei e(e-entai
desen-oiali-ate a "aei gene-a a (emite e(e-entaea a"tiunii si ulteio$ a a"tiunii (o(iu#
-ise. Pentu sustineea a"estei i(ote-e (ledea-a e-ultatele o*tinute (in imageia &un"tionala
"ee*ala a "ote/ului (osteio si (in distin"tia in 8 mai -one &un"tionale$ aso"iati!e si non
aso"iati!e la a"est ni!el. 0e"i$ in "on"lu-ie Huet a&ima "a 'a*senta e!enimentului "e
e(e-inta a(aitia e(e-entaii desen-oiali-ate e-ultanta a e(e-entailo "one"tate de
(e"e(tii$ ele insele desen-oiali-ate$ a (odu"e o !ulnea*ilitate in "eea "e (i!este
(osi*ilitatea de a )alu"ina$ adi"a de a eli*ea o inte&ata imediata inte (e"e(tie si
e(e-entaea sen-oiali-ata "e este "one"tata'. A(aitia unei stai )alu"inatoii ae un as(e"t
'a"ti!'. S"oata "ee*ala (e-inta o )i(ea"ti!itate &un"tionala "one"tata "u alte -one
"oti"ale a"ti! in)i*itoii.
O alta teoie s#a a/at (e studiul uno egiuni ale "ote/ului "ee*al$ sediul "ental al
anali-atoilo. E/"itaea uno -one ale lo*ului tem(oal (oate (o!o"a )alu"inatii auditi!e$ in
tim( "e stimulaea uno (un"te din "ote/ul tem(oal (oate detemina o )alu"inatie !i-uala "u
im(esia de 'de7a !u'.
Teoia (a!lo!ista e/(li"a )alu"inatiile (in (etu*aea &un"tiilo de e/"itatie si in)i*itie ale
s"oatei "ee*ale. Inetia (atologi"a a e/"itatieiG (imului sistem de semnali-ae a &i
es(onsa*ila de (odu"eea )alu"inatiilo !i-uale$ in tim( "e. lo"ali-aea a"estei inetii in "el
de al doilea sistem de semnali-ae a (utea (o!o"a )alu"inatii !e*ale.
I!ano! Smolens:i o(inia-a "a (seudo)alu"inatiile si )alu"inatiile a(a in &un"tie de
lo"ali-aea &enomenului de inetie (atologi"a a e/"itatiei. 0a"a &enomenul lo"al de inetie a
(o"esului de e/"itatie se lo"ali-ea-a in -ona o(ti"a sau a"usti"a din s"oata$ ele im*a"au
"aa"teul#de (seudo)alu"inatii. in "a- "a e/"itatia ineta se e/tinde si la (oie"tia "oti"ala a
&un"tiei o(ti"e sau a"usti"e$ (oie"tia )alu"inatoie se e/tinde in a&aa$ luand "aa"teul unei
)alu"inatii ade!aate. E. A. Po(o! su*linia-a$ la andul sau$ im(otanta de egali-ae a &a-ei
(aado/ale in a(aitia )alu"inatiilo.
Totusi$ (o"esele de "oodonae neuonala "ae stau la *a-a )alu"inatiilo sunt in ealitate mult
mai "om(le/e (entu a (utea &i a(otate la &enomenele de in)i*itie si de-i)ni*itie "oti"ale.
In (odu"eea )alu"inatiilo un ol im(otant il au si &omatiunile su*"oti"ale si$ in s(e"ial
egiunea talamusului eti"ulat.
Geen +1ABA, a&ima "a la oiginea )alu"inatiilo auditi!e un ol ma7o il au a"ti!itatile !e*ale
in emis&ea nondominanta. Studiile "u P.E.T. S"ane inte(inse la *olna!ii )alu"inatoi
e!identia-a o )i(ea"ti!itate &un"tionala a lo*ului tem(oal stang +Geen #1AA@,.
11
Halu"inatiile mu-i"ale unilateale sunt "onsideate "a un indi"iu "et al unei tul*uai ogani"e
"ee*ale "entale. Halu"inatiile mu-i"ale (edomina la &emeile in !asta si =@D dinte a"estea
sunt atinse de suditate.
E/(eientele "u su*stantele (si)edeli"e$ (si)otonomimeti"e sau )alu"inogene o&ea date
e/tem de inteesante asu(a me"anismului (odu"eii )alu"inatiilo (in "unoasteea
me"anismelo de a"tiune al a"esto su*stante +modi&i"aea neuomediatoilo "ee*ali$ a
mem*anei neuonale,. Administaea uno su*stante "um a &i5 2ul*o"am(ina$ LS0 8H$
Psilo"i*ina$ (odu" o de-integae a a"ti!itatii (si)i"e "aa"tei-ata (in a(aitia uno ilu-ii si
)alu"inatii.
Halu"inatiile to/i"e inegistate (in a"este su*stante nu au insa$ a"elasi me"anism de
(odu"ee "u al )alu"inatiilo (o(iu#-ise.
E/(eientele de de(i!ae sen-oiala s#au eali-at (in (atu ti(ui de e/(eimente$ (in "ae s#
a in"e"at sa se inteu(a "analele nomale de "omuni"atie si sa se e(odu"a ast&el$ staile
(si)o(atologi"e ale *olna!ilo (si)i"i. Pin"i(alele metode sunt5
# diminuaea (ana la dis(aitie a stimulilo sen-iti!i in *aia "alda$
# edu"eea intensitatii uno stimuli sen-oiali (in o")elai "u lumina omogena di&u-a si (in
imo*ili-aea *atelo si mainilo in manusi$
# monotoni-aea stimulilo "u limitaea "am(ului !i-ual (e un &undal a"usti" monoton$
# de(i!aea de somn.
0esi a"este e/(eiente o&ea inte(etai teoeti"e ea si "elelalte modele e/(li"ati!e$ ni"i ele nu
elu"idea-a me"anismul (odu"eii )alu"inatiilo.
Rolul uno mediatoi "ee*ali in (odu"eea )alu"inatiilo este "on&imat de studieea a"tiunii
uno neuole(ti"e in tatamentul uno a&e"tiuni (si)oti"e deliante. Halu"inatiile auditi!e sunt
"onditionate de (e-enta unei )i(ea"ti!itati do(aminegi"e la ni!elul nu"leilo "ee*ali
*a-ali$ et".
Modele e/(li"ati!e inteesante in a(aitia )alu"inatiilo sunt o*tinute (in studieea (o"eselo
"ogniti!e. 0esi$ este in mae masua a""e(tat "a )alu"inatiile auditi!e au lo" in taiile
inteioae$ "ae sunt gesit ati*uite unei suse e/tene$ e/ista mai (utin "onsens asu(a
(o"eselo "ogniti!e im(li"ate in ast&el de ati*uii eonate. O seie de autoi sugeea-a "a
)alu"inatiile se datoes" unei de&i"iente "ogniti!e$ in tim( "e altii (esu(un "a ast&el de taii
sunt aso"iate "u (edis(o-itii "ogniti!e.
<Titlu> 1.8. T.L2.RARILE 0E ATE3TIE +T.L2.RARILE PROSEIICE,
Tul*uaile de atentie denumite si dis(ose/ii se im(at in5
# Hi(e(ose/ii # e/ageaea oientaii sele"ti!e a a"ti!itatii de "unoastee
# Hi(o(ose/ii # edu"eea oientaii sele"ti!e a a"ti!itatii de "unoastee
# A(ose/ii # a*senta oi"ao (osi*ilitati (ose/i"e.
18
0is(ose/iile (ot in&luenta atat atentia in!oluntaa$ "at si atentia !oluntaa. Sunt si situatii
"and atentia in!oluntaa este e/a"e*ata si "ea !oluntaa diminuata +)i(e(ose/ie s(ontana si
)i(o(ose/ie !oluntaa, "a si in staile mania"ale.
Hi(e(tose/iile se intalnes"$ in s(e"ial$ in staile mania"ale$ in staile de e/"itatie$ in
into/i"atii usoae$ in ma7oitatea "a-uilo$ )i(e(ose/iile se mani&esta sele"ti! int#un anumit
se"to al !ietii (si)i"e sau su* un anumit "ontinut ideati!. La "enesto(ati si )i(o"ondia"i$
)i(e(ose/ia este oientata asu(a staii de sanatate a oganismului$ in tim( "e la melan"oli"i
este inde(tata asu(a temati"ilo de(esi!e. La (aanoi"i )i(e(ose/ia se "oelea-a "u tema
delianta si "u toate e!enimentele$ situatiile$ (esoanele im(li"ate in sistemul deliant.
Hi(o(ose/iile (ot a!ea o intensitate !aia*ila$ si se intalnes" mai ales in staile de sumena7$
de ias"i*ilitate$ de an/ietate$ de insu&i"ienta$ de deteioae "ogniti!a$ in staile (si)oti"e.
A(ose/ia (oate a(aea in staile "on&u-ionale ga!e$ in s")i-o&eniile "atatoni"e$ in staile
dementiale$ et".
Ce"etaile e&e"tuate in s"o(ul elu"idaii me"anismelo neuo&i-iologi"e si (si)o(atologi"e ale
atentiei au e!identiat olul ma7o al &omatiunii eti"ulate me-en"e&ali"e si dien"e&ali"e.
Eomatiunea eti"ulata me-en"e&ali"a este im(li"ata in sustineea atentiei$ ia &omatiunea
eti"ulata dien"e&ali"a in "omutaea a"esteia.
0e asemenea$ s#a agumentat e/(eimental si "lini" (ati"i(aea s"oatei "ee*ale$ e/istenta
uno "i"uite "oti"o#eti"ulae$ a olului e"e(toilo si .mediatoilo$ (e"um si a
"om(onentei su*ie"ti!e a indi!idului in (o"esul (ose/i".
Metodele de in!estigae a atentiei sunt numeoase. Cele mai "unos"ute sunt5 metoda ga&i"a$
utili-aea ta)istos"o(ului si e/aminaile de utina (in metodele >ae(elin si 2oudon.
<Titlu> 1.3. T.L2.RARI 0E MEMORIE
Po(oaele au o memoie "ae se e/(ima in "ultua lo si e(e-inta totodata (o(ia lo
identitate. Indi!i-ii "e "om(un un (o(o im(atases" a"eeasi memoie si taies" int#un gu(
so"ial alegand sau su(undandu#se unei istoii uni"e$ matuie$ de asemenea a identitatii lo.
Memoia este o a(titudine "e#i (emite unei &iinte umane sa se egaseas"a int#un (e-ent$ "ae
este (odusul istoiei sale si ada"ina !iitoului sau.
Po"esul mne-i" este "om(le/ si (esu(une mai multe eta(e5 # e"e(tia$ sele"tia "onstienta sau
in"onstienta a in&omatiilo e"e(tionate de "ate oganele de simt$
13
# "odaea si sto"aea a"esto in&omatii su* &oma de 'engame' "ae a &i etele de neuoni "e
e(e-inta su(otul in&omatiilo sto"ate$
# "a(a"itatea de a a7unge la a"este in&omatii.
im(euna "u atentia si moti!atia$ memoia sta la *a-a in!ataii$ (o"es "ogniti! de asimilae a
in&omatiei sele"tate$ de "onstituie a uno stu"tui o(eationale (o(ii.
Cu toate "a s#au eali-at (ogese in intelegeea ogani-aii &un"tionale a memoiei$ asta-i
memoia nu mai (oate &i "onsideata un &enomen unita.
Memoia este &omata din mai multe sisteme mne-i"e$ des"ise si di&eentiate in elatie "u
ti(ul de in&omatie tatata$ de "aa"teisti"ile &un"tionale si de su*statul neuo*iologi".
in (e-ent e/ista un "onsens in (e-enta a "in"i (in"i(ale sisteme mne-i"e5 # memoia de
s"uta duata$ memoia e(isodi"a$ sistemul e(e-entaii (e"e(ti!e$ memoia (o"eduala si
memoia semanti"a.
Memoia mai (oate (e-enta !aiante in &un"tie de5
# anali-ato # !i-uala +i"oni"a,$ auditi!a +e"oi"a,$ ol&a"ti!a$ et".
# e/istenta sau nu a moti!atiei # !oluntaa$ in!oluntaa
# (ati"i(aea (o"eselo "ogniti!e su(eioae # (o"eduala$ utili-ata la in!ataea uno eguli
+a"umulae (in e(etae si "onsideata de "ate unii automata, si de"laati!a$ ne"esaa
ela*oaii de in&eente +ne"esita e!aluae$ "om(aae,$
# duata sto"aii # memoie de &oate s"uta duata +MES0,$ memoie de s"uta duata +MS0,$
memoie de lunga duata +ML0,.
Pin e/tensie$ temenul de memoie este &olosit si in alte domenii de"at in "el al (si)ologiei5
memoie so"iala +"ultua,$ memoie geneti"a +"odul geneti",$ memoia "al"ulatoului +)ad
dis":,$ memoie "elulaa.
Tul*uaile de memoie se intalnes" int#o aie &oate laga de a&e"tiuni (si)i"e$ da si
la (esoanele sanatoase$ su* as(e"te "antitati!e sau "alitati!e.
<Titlu> l.3.1. Tul*uai "antitati!e ale memoiei
0in a"easta su*gu(a &a" (ate )i(emne-ia$ )i(omne-ia si amne-ia. Hi(emne-ia
Se mani&esta (int#o e/ageae sau a"uitate s(e"iala a memoiei de duata tan-itoie sau
(emanenta. Se (oate intalni si la (esoanele sanatoase$ in sindoamele mania"ale (a"ientii isi
e!o"a "u mae usuinta amintiile$ "u lu/ de amanunte si date inutile.
.nii de*ili mintali (ot a!ea o memoie me"ani"a e/ageata$ &iind "a(a*ili Jt sa etina un
!olum mae de in&omatii$ &aa "a sa le (oata utili-a in mod "eato. K #0in andul lo se (ot
e"uta unii '"al"ulatoi &enomenali'.
11
In deliele sistemati-ate de ti( (aanoid e/ista o )i(emen-ie (atiala si sele"ti!a$ (a"ientii
&i/and si etinand elemente "e (e-inta o 'semni&i"atie' "e "onti*uie la agumentaea
deliului lo.
Hi(omne-ia
Se "aa"tei-ea-a (in diminuaea (osi*ilitatilo mne-i"e de &i/ae$ sto"ae si e(odu"ee.
Hi(omne-ia (oate &i insotita si de o e!o"ae eonata #dismne-ie.
0ismne-ia se intalneste in stai de o*oseala$ in (si)o-e senile si (esenile$ into/i"atii$ stai
de(esi!e$ stai ea"ti!e$ ne!o-e$ et".
Amne-ia
Se mani&esta (in (iedeea (atiala sau totala a "a(a"itatii mne-i"e. A"easta tul*uae se
egaseste in sindoamele "on&u-ionale$ in staile ea"ti!e a"ute$ su&einte degeneati!e si
!as"ulae$ taumatisme ga!e$ tul*uai in&e"tioase$ into/i"atii$ et".
Ponind de la momentul in "ae s#a instalat amne-ia se (ot deose*i umatoaele ti(ui5
Amne-ia anteogada
se de&ineste (in (iedeea amintiilo$ a e!enimentelo si a a"tiunilo inte(inse de (a"ient (e
o (eioada de oe$ -ile$ sa(tamani sau ")ia mai mult de la instalaea a""identului s(e
(e-ent. Este a&e"tata in (imul and memoia de &i/ae "eea "e &a"e im(osi*ila memoaea.
A "oes(unde '(iedeii memoiei de s"uta duata'.
Amne-ia anteogada
A(ae in taumatismele "anio#"ee*ale$ a""idente !as"ulae$ stai "e(us"ulae$ e(ile(sie$
into/i"atii ga!e$ sindom >osa:o!$ *etia (atologi"a.
in unele into/i"atii$ "um a &i "ele "u o/id de "a*on$ (a"ientii (ot (e-enta o amne-ie
inta-iata$ "ae se instalea-a la "ate!a -ile de la data into/i"aii.
Amne-ia etogada
Se "aa"tei-ea-a (int#o im(osi*ilitate de e!o"ae a &enomenelo si a e!enimentelo
(ete"ute nemi7lo"it si &i/ate in memoie$ inaintea instalaii tul*uaii.
Amne-ia etogada se (oate e&ei la o (eioada de oe sau -ile. intotdeauna$ insa !a &i de mai
s"uta duata si de mai mi"a intensitate de"at amne-ia anteogada. in maea ma7oitate a
"a-uilo se aso"ia-a "u amne-ia anteogada$ eali-andu#se amne-ia eto#anteogada.
A"este ti(ui de amne-ii se e&ea atat la e!enimentele su!enite du(a de*utul *olii$ "at si la
a"elea de dinaintea de*utului.
C. 0ela9 a enuntat legea disolutiei memoiei "on&om "aeia destu"tuaea men-i"a se
eali-ea-a de la "om(le/ la sim(lu. Ast&el sunt uitate initial numele (o(ii$ +intu"at este mai
"om(le/a amintiea numelo (o(ii de"at a su*stanti!elo "omune,$ a su*stanti!elo "omune$
a ad7e"ti!elo$ a !e*elo.
T). Ri*ot a des"is legea 'egesiunii memoiei' "on&om "aeia uitaea se intinde atat de la
(e-ent la te"ut$ "at si de la "om(li"at la mai (utin "om(li"at. Mai intai dis(a e!enimentele
e"ente$ a(oi "ele mai !e")i$ mai ta-iu a&e"tele si ultimele # o*isnuintele sim(le si
inada"inate.
1H
Lim*a7ul ational este uitat inaintea "elui emotional$ e/"lamatiile$ in7uiile$ inte7e"tiile &iind
mai *ine etinute de"at estul "u!intelo si mai (utin *ine etinute de"at e/(esiile mimi"o#
(antomimi"e$ "ae di(a numai in "a-ui deose*it de ga!e.
O &oma de amne-ie eto#anteogada este si amne-ia la"unaa m "ae este (e-enta 'o li(sa'
in e!o"aea te"utului. Se intalneste "u o"a-ia uno stai "on&u-ionale$ e")i!alente e(ile(ti"e$
stai de *etie (o&unda si (atologi"a$ du(a taumatisme "anio#"ee*ale.
Amne-ia (si)ogena sau ele"ti!a
See&ea la im(osi*ilitatea e!o"aii uno (eioade legate de o anumita tema$ &a(te$
e!enimente. E/istenta sa este "ontestata de unii autoi.
Sindomul amnesti" este (e-ent in staile to/i"e$ du(a taumatismele "anio#"ee*ale$
a""idente !as"ulae$ in dementele senile$ (esenile$ et".
<Titlu> 1.3.8. Tul*uaile "alitati!e ale memoiei +Paamne-iile,
Paamne-iile sunt amintii de&omate$ &alse$ ne"on"odante "u ealitatea$ &ie su* as(e"tul
des&asuaii lo "onologi"e$ &ie su* as(e"tul li(sei de legatua "u ealitatea taita in (e-ent
sau in te"ut.
in a"easta su*gu(a se in"adea-a umatoaele tul*uai5
# Ci(tomne-ia # nee"unoasteea unui mateial litea$ atisti"$ mu-i"al sau stiinti&i" si
insusiea sa "a auto. Se intalneste in s")i-o&enie$ in deliui sistemati-ate$ in unele demente$
in stai mania"ale.
# Ealsa identi&i"ae + &alsa e"unoastee, # "onsta in a e"unoaste "eea "e de &a(t indi!idul nu
"unoaste. A(a in stai de sumena7$ s")i-o&enie$ )i(omanie$ et".
# Ilu-ii de nee"unoastee # se intalnes" mai a "a (e"edentele si se "aa"tei-ea-a (in &a(tul
"a *olna!ul "ede "a e"unoaste (esoane (e "ae nu le#a "unos"ut si nu este sigu "a
e"unoaste (esoane (e "ae le#a "unos"ut.
#'Staea de7a !u'# se mani&esta (in "on!ingeea "a a mai !a-ut "and!a e!enimente$ lo"ui sau
(esoane "ae#i (a &oate &amiliae si "unos"ute$ desi in ealitate le !ede (entu (ima oaa.
Este similaa "u staea 'de7a !e"u' +taiea unui e!eniment "onsideat a &i "unos"ut$ desi
e(e-inta o (emiea,.
# 'Camais !u'# lu"uile "unos"ute si &amiliae a(a "a ne"unos"ute$
# 'de7a etendu'# taiea unui e!eniment nou "a si "unos"ut$ desi in ealitate este ne"unos"ut.
Toate a"este tul*uai sunt "unos"ute si su* denumiea de (aamne-ii ale lo*ului tem(oal$
&iind intalnite in e(ile(sii$ tumoi tem(oale$ taumatisme tem(oale$ (si)o-e
s"ni-o&eni&ome "u lo"ali-ai tem(oale.
Tul*uaile de ememoae ale te"utului +allomne-iile, #sunt &alsi&i"ai mne-i"e etos(e"ti!e
sau e(odu"ei ale uno e!enimente eale din te"ut (e "ae *olna!ul le situea-a in mod gesit
in (e-ent$ in "adul amne-iilo de ememoae a te"utului se "itea-a (seudoeminis"entele$
e"mne-ia$ ane"&oia si "on&a*ulatiile.
1=
a, Pseudoeminis"entele # "onstau in e(odu"eea uno e!enimente eale din te"utul
*olna!ului (e "ae a"esta le taieste "a e!enimente (e-ente. Se intalnes" &e"!ent in
sindomul >osa:o!$ in demente$ du(a taumatisme "anio "ee*ale$ et".
*, E"mne-ia # este o tul*uae in "ae se "on&unda si se taieste te"utul "a si (e-ent. Este
"aa"teisti"a &omei Leni":e din dementa senila.
", Ane"&oia # e(odu"eea uno amintii "onsideate uitate$ in "a-ul sugeaii sau a
eamintiii unuia sau a mai multo elemente ale e!enimentelo 'uitate'. Este (e-enta in
staile de sumena7$ in staile (edementiale si dementiale.
d, Con&a*ulatiile # e!o"aea uno amintii sau e!enimente &alse sau eonate (e "ae *olna!ul
nu le#a tait sau da"a le#a tait le inte&eea-a "u &a(te imaginae$ in a"elasi tim($ (lasandu#le
in"oe"t in tim( si s(atiu.
In a(ot "u gadul de alteae a e!o"ailo si (ati"i(aea imaginatiei$ "on&a*ualtiile (ot &i5
onii"e$ &antasti"e$ amnesti"e +de memoie,. Pa"ientul se a&la in a&aa ade!aului si a &alsului$
de a"eea (utem a&ima "a &a*ulatia este soa in"onstienta a min"iunii. Se intalnes" in
sindomul >osa:o!$ in demente.
<Titlu> 1.3.3. 2a-ele &i-io(atologi"e ale tul*uailo de memoie
In a(aitia tul*uailo de memoie sunt in"iminati o seie de &a"toi neuoanatoni"i$
neuo&i-iologi"i$ *io")imi"i$ (si)ologi"i$ et".
In (e-ent este "unos"ut &a(tul "a memoia este in&luentata de integitatea "i"uitului lui Pa(e-
+&omat dint#o seie de &omatiuni "um a &i5 )i(o"am(ul$ &oni/ul$ "o(ii mamilai$ &as"i"olul
mamilotalami"$ nu"leii anteioi ai talamusului$ giusul "ingula,. .n ol im(otant in sto"aea
si "onsolidaea memoiei il mai au )i(o"am(ul si aiile tem(oale. Hi(otalamusul
!entomedial si egiunea (emamilaa sunt im(li"ate in me"anismele memoiei o(eationale.
in memoia automatismelo inte!ine$ mai ales "ee*elul.
Amigdala in&luentea-a in mod de"isi! a")i-itia in&omatiei. Le-aea "om(le/ului amigdaloid
detemina la animal s"adeea "a(a"itatii de "onditionae (asi!a$ ia la om s"adeea memoiei
(o"eduale. Totodata amigdala ae un ol "iti" si in "onditionaea emotionala. Cote/ul
(e&ontal la andul sau ae un ol ma7o in memoia o(eationala.
A&e"tiunile neuologi"e +*oli$ into/i"atii$ tumoi,$ taumatismele "anio#"ee*ale$ unele
(o"ese degeneati!e$ (ot in&luenta memoia inte!enind asu(a "i"uitelo e!e*eante$ in
elatia ele"ti"a neuon#"elula gliala$ asu(a (lasti"itatii ele"ti"e a sina(sei si in "adul
me"anismelo *io")imi"e +legate de e"e(toi$ neuomodulatoi$ neuotansmitatoi$
neuo(e(tide,.
1B
Este "et &a(tul "a in tul*uaile men-i"e sunt a&e"tati e"e(toii 3M0A M(entu glutamat$
as(atat si gli"ina$ neuomediatoii +monoamine$ neuo(e(tide$ a"etil"olina$ mono/idul de
a-ot$ noe(ine&ina$ e(ine&ina$ do(amina,.
Studieea olului neuo(e(tidelo +su*stanta P$ %IP$ ACTH$ A%P$ Angiotensin$ Galanina, in
a(aitia tul*uailo#mne-i"e a des")is noi oi-ontui in tatamentul a"esto tul*uai.
Tul*uaile mne-i"e sunt in&luentate de asemenea$ de &a"toii de stes$ de moti!atie$ de
"oloatua si de tonusul a&e"ti! al su*ie"tului.
<Titlu> 1.3.1. E/aminaea memoiei
In s"o(ul in!estigaii (o"esului de &i/ae (utem utili-a5
Metoda 4ie)en # se (o(une (a"ientului sa memoe-e H "i&e alese de la 1 la A in asa &el in"at
sa nu &ie in odine "es"anda sau des"es"anda. 0u(a distageea atentiei tim( de 1 minut !a
te*ui sa e(ete "i&ele$ in mod nomal "el e/aminat e(eta toate "i&ele$ du(a a"est inte!al
(oate uita 1#8 din ele. Cand se uita =@D din "i&ele date se (une (o*lema unei ga!e tul*uai
de memoie. O metoda asemanatoae "onsta in a i se "ee s(e memoae un numa de H
nume de oameni sau animale "unos"ute lui$ ia du(a distageea atentiei este ugat sa le
e(ete.
O alta (o*a$ (o*a 4ie)en#Ras")en*ug utili-ea-a 3 setui de (ee")i de $ "u!inte$ su*stanti!
"u su*stanti!$ su*stanti! "u un ad7e"ti!$ su*stanti! si un !e*.
Pe-enta tul*uaii mne-i"e este atestata de o eoae mai mae de 3@D in e(odu"eea
(ee")ilo.
Metoda e(etaii unei s"ute (o!estii "e (emite in!estigaea &i/aii si a e!o"aii (oate &i
&olosita si (entu e!identieea uno elemente (aamne-i"e si imaginati!e.
Pentu !ei&i"aea memoiei de (astae si e!o"ae se (oate &a"e "ontolul $ datelo
anamnesti"o#*ioga&i"e.
<Titlu> 1.1. T.L2.RARILE GA30IRE SI ALE LIM2AC.L.I
Tul*uaile gandiii se (ot im(ati in &un"tie de as(e"tul des&asuaii ideati!e si de "ontinutul
ideati!$ in mod a*ita in tul*uai &omale +tul*uai de si "oeenta, si tul*uai de "ontinut.
<Titlu> l.1.1. Tul*uaile de itm si "oeenta ale gandiii
In (atologia (si)iati"a itmul ideati! (oate &i a""eleat sau in"etinit.
1?
<Titlu> 1.1.1.1. A""eleaea itmului ideati!
Euga de idei # aso"iatiile se &a" la intam(lae du(a as(e"te su(e&i"iale$ asonanta$ ima$
lo"ali-ae in tim( si s(atiu sau du(a "ontaste &a"ile. O intalnim in sindoamele mania"ale$ in
&omele a&e"ti!e ale s")i-o&eniei$ in PGP$ in staile de into/i"atie usoaa$ in unele ne!o-e.
Mentismul # se mani&esta (in des&asuaea a(ida in"oe"i*ila a e(e-entailo si ideilo$
(a"ientii a!and adesea o atitudine "iti"a. Poate &i intalnit in into/i"atiile "u al"ool$ tutun$ "u
(si)otone$ (si)odisle(ti"e$ in s")i-o&enie$ da si in staile de e(ui-ae a!ansata.
In"oeenta gandiii # legatuile dinte idei isi (ied as(e"tul logi"$ e/(imaea !e*ala a ideilo
de!ine li(sita de "ontinut si neinteligi*ila.
Salata de "u!inte # "onsta din elataea uno "u!inte su* &oma unui ameste"$ li(sit total de
"ontinut logi" si inteligi*il.
%e*igeatia # e(etaea steeoti(a a a"eloasi (o(o-itii$ &a-e sau "u!inte deseoi li(site de
oi"e inteles.
A"este tul*uai "ae se mani&esta (in in"oeenta gandiii se intalnes" in unele s")i-o&enii$
mai ales in &omele "oni"e$ in tul*uaile de "onstiinta$ in staile dementiale.
<Titlu> 1.1.18. in"etiniea itmului ideati!
Se "aa"tei-ea-a (int#o des&asuae ideati!a geoaie$ !o*ie aa$ lentoae in mis"ai si
gestui.
0in gu(a a"esto tul*uai mai &a" (ate5
# Pese!eaea !e*ala# e(etaea a"eloasi "u!inte sau &a-e
# Into/i"atie (in "u!ant # in"a(a"itatea de a se ada(ta la (o*leme su""esi!e si di&eite si
im(osi*ilitatea a*andonaii unei idei (entu a te"e la alta$ "u e(etaea uno &agmente de
&a-e si "u!inte de neinteles$
# 2aa7ul gandiii # o(iea *us"a a e/(uneii$ nemoti!ata (in &a"toi e/teni si eluaea ideii
inteu(te sau a unei alte idei. Cel mai &e"!ent se egaseste in s")i-o&enie.
# %as"o-itatea (si)i"a #se mani&esta (int#o in"etinie a""entuata a itmului ideati! &aa a se
a&e"ta "oeenta. Se intalneste in e(ile(sii$ taumatisme "anio#"ee*ale.
# 0isolutia gandiii # tul*uaea dominanta se datoeste modului "um se eali-ea-a aso"iatiile
ideati!e si mult mai (utin itmului si &omei gamati"ale a des&asuaii !e*ale.
# Gandiea autista # (oate &i saa"a sau *ogata$ ele!and o (iedee a "onta"tului "u ealitatea$
(a"ientii &iind detasati de tot "eea "e se intam(la in 7u.
# Anideatie# dis(aitia &lu/ului ideati! este "aa"teisti"a dementelo ga!e$ stailo "omatoase
(o&unde si etadului mental se!e.
1A
<Titlu> 1.1.8. Tul*uaile de "ontinut ale gandiii
I anali-a "ontinutului gandiii este ne"esaa (e"i-aea uno notiuni "um sunt "ele de idee
dominanta$ o*sedanta$ (e!alenta si delianta.
Ideea dominanta # este o idee "ae se im(une la un moment dat gandiii$ &aa a a!ea o
semni&i"atie (atologi"a. Se ins"ie in totalitate in s&ea nomalului.
Ideea o*sedanta# este o idee "ae ae un "aa"te (aa-ita si "ae asedia-a gandiea$ &aa "a
su*ie"tul sa = (oata inlatua. Auto"iti"a este intotdeauna (e-enta &ata de a"este idei.
O*sesia se (oate (e-enta "lini" su* &oma unei idei +o*sesii ideati!e,$ a uno amintii si
e(e-entai o*sesi!e$ su* &oma unei &o*ii +o*sesii &o*i"e, sau a uno tendinte im(ulsi!e
+o*sesii "om(ulsi!e,.
Eo*iile # se de&ines" (in teama &ata de anumite e!enimente$ lu"ui$ &iinte$ a"tiuni sau situatii.
Este o teama ne7usti&i"ata si a(e"iata "a atae. Eo*ia mai este denumita "a o stae de &i"a &ata
de un o*ie"t *ine (e"i-at.
Eo*iile sunt e/tem de numeoase$ teminologia lo eali-andu#se (in intemediul "u!intelo
ge"esti "ae (e"ed temenul &o*ie si "ae desemnea-a o*ie"tul &o*iei.
Se des"iu &o*ii5
# &ata de o*ie"te5 o/i&o*ia +teama de o*ie"te as"utitei$ miso&o*ia +teama de mudaie,$
# &o*ii de lo"ui5 agoa&o*ia +&i"a de s(atii des")ise,$ "lausto&o*ia +teama de s(atii in")ise,$
)i(so&o*ia +&i"a de inaltimi,$ tala-o&o*ia +teama de mae, et".
# &o*ii de animale si inste"te5 -oo&o*ia +teama de animale,. muso&o*ia +teama de soae"i,$
(entamo&o*ia +teama de inse"te,$ galeo&o*ia +teama de (isi"i,$ "ino&o*ia +teama de "aini,.
# &o*ii &ata de *oli si mi"o*i5 no-o&o*ia +teama de *oala,$ "angeo&o*ia. si&ilo&o*ia +teama de
si&ilis,$ angino&o*ia +teama de su&o"ae,$ tanato&o*ia +teama de moate,. liso&o*ia +teama de a
ine*uni,
# &o*ii &ata de &enomene natuale5 ni"to&o*ia +teama de noa(te,$ tonito&o*ia +teama de
tunet,. anto(o&o*ia +teama de inundatii,
# &o*ii so"iale5 eeuto&o*ia. dismo&*&o*ia +teama "a (e-inta o &i-ionomie di-gatioasa,$
*omidotosi&o*ia +teama de#a# as(andi miosui de-agea*ile$ tans(iatii,
0e o*i"ei$ &o*iile nu a(a i-olate$ (o!o"and o stae de teama geneala # +(anto&o*ie,.
Ee"!ent &o*iile se s")im*a inte ele si uneoi dis(aitia totala a o*ie"telo si situatiilo &o*i"e
este inlo"uita de teama de a nu e!eni !e")ile &o*ii +&o*o&o*ie,.
H@
O*sesiile "om(ulsi!e # indeamna su*ie"tul la a"te (ati"ulae$ iationale$ ina""e(ta*ile sau
idi"ole$ intotdeauna sunt insotite de teama si (ani"a. Teama de a nu JIa "us tendintei
im(ulsi!e (oata denumiea de "om(ulsiune. Com(ulsiunile sunt legate de anumite ulei
"om(ulsi!e "ontastante +o*sesiile de "ontast,$ Continutul a"esto idei "onta-i"e &lagant
"on!ingeile *olna!ului$ in s"o(ul atenuaii a"esto o*sesii im(ulsi!e se e"uge la asa
numitele$ itualui sau la e/e"utaea int#o &oma "ai"atuala si *enigna a a"tului o*sedant.
Ideile o*sedante$ &o*iile$ a"tiunile o*sesi!e le eintalnim in s(e"ial$ in ne!o-e o*sesi!e$
&o*i"e$ in (si)astenie$ in unele &ome ale s")i-o&eniei$ in melan"olii$ e(ile(sii$ in unele stai
de sumena7.
Ideea (e!alenta # este o idee "e (olai-ea-a gandiea$ "am(ul "onstiintei a!and semni&i"atie
a*eanta$ &iind in ne"on"odanta "u ealitatea$ oientand si di&eentiind "usul gandiii. A"easta
idee este in "on"odanta "u (esonalitatea$ s(e deose*ie de ideea o*sedanta si desi este in
ne"on"odanta "u ealitatea$ este totusi in amonie "u su*ie"tul$ &aa a se detasa "om(let de
ealitate. Su*ie"tul nu ae "onstiinta "aa"teului (atologi" al a"estei idei si ae tendinta la
de-!oltae si inglo*ae a e!enimentelo si (esoanelo din 7u +%. Pedes"u,.
Ideea (e!alenta a(ae in staile ea"ti!e$ in e(ile(sii$ into/i"atii$ in staile (ost onii"e si
(edeliante.
<Titlu> 1.1.8.1. Ideea delianta +delusion La)n,
Lim*a gemana (oseda 8 temeni (entu a eda sensul "u!antului deli. 0eliium "e se e&ea
la staea de deli (i!ind modi&i"aea (si)i"a glo*ala "e se tadu"e (int#o de-ogani-ae a
elatiilo "u Eul si "u lumea si La)n "e "oes(unde ideii deliante$ (odus intele"tual anomal$
"e a(ae la un su*ie"t "ae si#a (astat integitatea &un"tiilo sale (si)i"e.
Ealet de&inea deliul "a o eoae de "ae (a"ientul nu este "onstient. Pentu Cas(es$ deliul
este o 7ude"ata &alsa (atologi"a "aa"tei-ata (in "on!ingee e/taodinaa$
nein&luenta*ilitate$ im(osi*ilitatea "ontinutului.
Ideile deliante de egula$ e!oluea-a (e un &ond de "laitate a "onstiintei$ nu "oes(und
ealitatii (e "ae o e/(ima de&omat$ in!adea-a "onstiinta$ (e "ae o (olai-ea-a$
modi&i"andu#i "om(otamentul +%. Pedes"u$ G. Iones"u,.
La andul sau$ H. E9 aata "a ideea delianta e(e-inta in ealitate un integ "otegiu de
&enomene ideo#a&e"ti!e in "ae deliul isi ia &oma.
Ideea delianta se "aa"tei-ea-a (in5
a, o 7ude"ata eonata "ae "ontolea-a$ domina "onstiinta *olna!ului si modi&i"a in sens
(atologi" "om(otamentul sau$
*, este im(eneta*ila la "ontaagumente in (o&ida "ontadi"tiilo e!idente "u ealitatii
", este li(sita de auto"iti"a
H1
Ideea delianta (o(iu#-isa te*uie di&eentiata de tul*uaile de gandie "e a(a (e &ondul
modi&i"aii lu"iditatii "onstiintei din sindoamele "on&u-i!e. A"este idei sunt "unos"ute si su*
denumiea de 0eliium si a(a datoita destu"tuaii "onstiintei.
Continutul ideilo deliante$ temele deliante de(ind de instu"tia$ de mediul in "ae s#a
de-!oltat$ a &ost edu"at si taieste (a"ientul$ de ele"ti!itatea si stadiul de de-!oltae a
(si)ismului (o(iu. Temele deliante sunt numeoase$ de in&luenta$ tans&omae "o(oala$
(osesiune$ misti"e$ eoti"e$ melan"oli"e$ et".
Ideile se (ot ati"ula mai mult sau mai (utin "oeent si logi".
Sistemul deliant eali-ea-a$ totodata si o (olai-ae a ma7oitatii !e"toilo a&e"ti!e#
!olitionali$ su*odonand inteaga a"ti!itate in s"o(ul im(uneii sistemului deliant.
in &un"tie de gadul de sugesti*ilitate si de integitate a &un"tiei noeti"e se (ot ado(ta idei
deliante de "ate antua7. Se inegistea-a o ade!aata "ontaminae (si)i"a e!esi*ila$ in "ae
indusul (eia temati"a delianta a indu"toului # deliul indus.
Mai a$ unii *olna!i$ "u deliui sistemati-ate$ inteligi*ile si a(aent logi"e euses" sa#si
im(una temati"ile deliante antua7ului (in toate mi7loa"ele$ as(e"t "unos"ut in (si)iatie su*
denumiea de (aanoia de lu(ta+>am(& (aanoia,.
Leni":e a se(aat deliul (ima +ideile (oduse de (o"esul mo*id, de deliul se"unda +de
moti!atie, "ae a(ae "a o ea"tie a su*ie"tului la im*olna!ie sau sunt deteminate de situatii
"on&li"tuale o*isnuite.
0eliul tait (ima si nemoti!at nu se dedu"e din stai a&e"ti!e si nu e(e-inta o de-!oltae
ela*oata a uno idei deliante taite anteio. Este un deli in "ulisele "aeia nu se (oate gasi
nimi" "u mi7loa"ele intelegeii (si)ologi"e. Este un deli "omuni"at "elo din 7u (in 7ude"ati$
modi&i"ate (atologi"$ &aa a &i insa tul*uai intinse"i de 7ude"ata.
Su* as(e"tul "ontinutului temati"$ ideile deliante se (ot sistemati-a in 5
# idei deliante e/(ansi!e +ma"omani"e,
# idei deliante de(esi!e +mi"omani"e,
# idei deliante mi/te +a(a atat (e &ond eu&oi"$ "at si de(esi!,.
<Titlu> 1.1.8.8. Ideile deliante e/(ansi!e
Idei deliante de maie si *ogatie #se mani&esta (in sentimente de satis&a"tie$ de (utee$
inteligenta$ &umusete$ *ogatie$ talente deose*ite. Se (ot e&ei la (o(ia (esoana sau la
a!eea sa. Se intalnes" in5 manie$ s")i-o&enii a&e"ti!e$ (aanoide$ in (aanoie$ in PGP.
Ideile deliante de in!entie se e&ea in s(e"ial la e"unoasteea (atenitatii$ a (ioitatii
indis"uta*ile si a mono(olului asu(a in!entiei.
Ideile deliante de e&oma # "onstau in ela*oaea uno sisteme &iloso&i"e$ (oliti"e$ a uno
(lanui de (a"e uni!esala$ et".
H8
Ideile deliante de &iliatie # "on!ingeea nemoti!ata de a &i des"endentii uno &amilii "ele*e
sau mostenitoii uno (esoane intotdeauna "u o situatie so"io#"ultuala deose*ita.
Ideile deliante eotomani"e # *olna!ul se "onsidea a &i iu*it de o (esoana "u un statut so"io#
"ultual net su(eio "aeia ii ati*uie sentimente de dagoste$ inte(etand in a"est mod oi"e
a"t sau mani&estae intam(latoae a a"esteia.
Ideile deliante misti"e sau eligioase # e/(ima "on!ingeea "a este mesageul unei misiuni
de odin s(iitual$ eligios$ al unui mesa7 tans"edental$ in temeiul "auia im(ate de(tatea$
(o(o!aduieste "edinta$ adu"e (a"ea (e lume.
<Titlu> 1.18.3. Ideile deliante de(esi!e
Ideile deliante de (ese"utie #se mani&esta (in "on!ingeea "a *olna!ii sunt umaiti$ ota!iti$
"a se "om(lotea-a im(oti!a lo$ et".
Ideile deliante de e!endi"ae # se tadu" (in idei de &ustae "ae au "a s"o( o*tineea uno
*ene&i"ii moale$ a tium&ului uno idei$ (in intentaea de (o"ese si a numeoase demesui
la autoitatile statului$ in geneal$ sa"i&i"iile e"onomi"e &a"ute sunt mult mai mai de"at
(o(ietatile si de(tuile e!endi"ate.
Ideile deliante de gelo-ie #se "aa"tei-ea-a (in (e-enta nein"edeii in (atene. A"u-atiile
de adulte sunt sustinute de inte(etaile mimi"ii$ intonatiei$ atitudinii$ dis(o-itiei a&e"ti!e$ a
!estimentatiei (ateneului. A"u-atiile sunt deseoi in"edi*ile si au la *a-a &alsele
e"unoastei$ inte(etaile deliante$ (e"um si s"adeea li*idoului. Se intalnes" mai ales la
al"ooli"i.
Ideile deliante de elatie # e/(ima "on!ingeea "a antua7ul e/e"ita o in&luenta negati!a
+"u!inte$ gestui$ a"tiuni, si &a" a(e"iei de&a!oa*ile asu(a "alitatilo sale +intele"tuale$
&i-i"e$ moale$ et",.
Ideile deliante de autoa"u-ae si !ino!atie #sunt "onse"inta tul*uailo a&e"ti!e si sunt a/ate
(e teme de !ino!atie$ autoa"u-ae$ nedemnitate.
Se intalnes" "el mai adesea in (si)o-ele melan"oli"e.
Ideile )i(o"ondia"e# e&le"ta "on!ingeea "a su&ea de *oli in"ua*ile.
Ideile de tans&omae si (osesiune# se e&ea la tans&omaea &i-i"a sau in animale. Le
egasim in s")i-o&enii$ (aa&enii$ melan"olii$ stai dementiale.
Ideile de negatie # se e&ea la "ontestaea e/istentei uno ogane$ a uno &un"tii !itale$ a uno
as(e"te din ealitate. Se intalnes" in sindomul Cotad.
<Titlu> 1.1.8.1. Ideile deliante mi/te
Ideile de inte(etae # ationamente &alse "ae au de(t (un"t de (le"ae o sen-atie sau un &a(t
eal si "ae "a(ata (in intemediul indu"tiilo sau dedu"tiilo eonate$ o semni&i"atie
(esonala$ (in "ae e!enimentele din am*ianta se a(otea-a in totalitate la (a"ienti. Le
intalnim mai &e"!ent in (aanoie.
H3
Ideile de in&luenta # "on!ingeea "a (esoane din e/teio e/e"ita o in&luenta o"ulta asu(a
o*ie"tului. Se simte su(us la o seie de teleg)ida7e ale gandiii$ la "omuni"ai misteioase si
in!i-i*ile. 0e asemenea$ este "on!ins "a i se "ites" ganduile$ "a i se sustag idei s(e a#i &i
su(use altele din e/teio. Sunt (atognomoni"e (si)o-elo )alu"inatoii "oni"e si
(aa&eniilo.
Ideile meta&i-i"e$ "osmogoni"e # au (etentia de a elu"ida oiginea !ietii$ a lumii uni!esului$
a ein"anaii sau metem(si)o-ei (in agumentai (ueile$ ne!eosimile.
0eliul e-idual # se mani&esta su* &oma uno idei deliante$ eminis"ente ale unui e(isod
(si)oti"$ &ata de "ae (a"ientul ae o atitudine am*i!alenta$ (atial "iti"a. Sunt tan-itoii si "u
un (ognosti" *un.
Modalitatile de a(aitie si de &omae a ideilo deliante sunt i(oteti"e.
<Titlu> 1.1.3. Modele e/(li"ati!e ale tul*uailo de gandie
Modelele e/(li"ati!e (si)odinami"e$ *io")imi"e$ (si)o(atologi"e$ (a!lo!iene sau "ogniti!iste
sunt "ele mai "unos"ute.
Pentu (si)analisti$ me"anismul &undamental este (oie"tia. S. Eeud a demonstat im(otanta
'(oie"tiilo' in de"lansaea si intetineea deliului$ studiind "a-ul (esedintelui S")e*e.
Me"anismul inte(etaii se e&ea in s(e"ial$ in e/(li"atia+ deliului de (ese"utie. 'O
(e"e(tie intena este e(imata$ ia "ontinutul sau du(a "e a su&eit o anumita tans&omae
a7unge la "onstiinta su* &oma unei (e"e(tii din e/teio. 0e&omaea "onsta int#o
astalma"ie a a&e"tului. Ceea "e a te*ui sa &ie esimtit (e (lan inteio$ "a dagoste este
(e"e(ut (e (lan e/teio "a ua'. Pese"utia ia nastee (int#o (oie"tie de&ensi!a "onta unui
sentiment intolea*il$ (e "ae Eeud il e-uma la o (o(o-itie uni"a 'eu il iu*es" (e el '$
(o(o-itie (e "ae deliantul o "onta-i"e (o"lamand 'nu il iu*es"$ il uas"'.
# E/(li"atia deliului (ima ae la *a-a modul de mani&estae al a"estuia5 dis(o-itia delianta$
inte(etaea sau (e"e(tia delianta$ intuitia delianta.
0is(o-itia delianta +La)nstimmung, # "onstituie (ima &oma in odinea "onologi"a a
a(aitiei deliului (ima. Mattuse": o des"ie "a o stae di&u-a$ !aga$ &aa "ontinut ideati! in
"adul tensiunii deliante$ "aa"tei-ata (in taiea unei s")im*ai im(e"e(ti*ile in&iltata "u
sen-atia nede&inita de amenintae. Ti(i" dis(o-itiei deliante ii sunt inte*aile "e le (une
(a"ientul '"e!a se intam(la'$ 'nu stiu "e se intam(la'$ 's(uneti#mi "e se intam(la'.
Inte(etaea sau (e"e(tia delianta +La)nFaenmmung, # "onsta in ati*uiea unei
semni&i"atii anomale$ de o*i"ei$ in sensul unei elatii "u (esoana (o(ie in mod nemoti!at si
in"om(e)ensi*il uno (e"e(tii eale. Este !o*a de o inte(etae anomala in gandiea uno
(e"e(tii *anale si eale si ni"ide"um de o modi&i"ae a (e"e(tiei. >.S")neide des"ie
(e"e(tia delianta ."a un &enomen "u 8 !eigi$ (ima &iind o (e"e(tie "ae in sine nu a su&eit
ni"i o modi&i"ae$ in tim( "e a doua "a(ata o semni&i"atie (ati"ulaa delianta$ (e "ae o
(imeste a"esta (e"e(tie.
H1
Inte(etaea delianta se mani&esta (in taiea modi&i"ata a mediului (si)ologi" inten sau
e/ten. Realitatea in"on7uatoae a(ae int#o alta elatie semni&i"ati!a$ nemai&iind neuta.
Intuitia delianta +La)nei&all, # este al"atuita din e(e-entai$ idei "ae a(a *us"$ in"a"ate
"u o semni&i"atie nemoti!ata$ "u e&eii la (o(ia (esoana$ la alte (esoane sau la o*ie"te.
0u(a >. S")neide$ intuitia delianta este un &enomen "onstituit dint#o singua !eiga. .neoi
(oate &i lo"ali-ata in te"ut$ &iind denumita si 'amintie delianta'.
.nele idei deliante de ti( sen-iti! se (ot datoa im(a"tului uno 'taii ")eie' asu(a uno
(esonalitati asteni"e "u tendinta e/"esi!a la (elu"ae si "u li*idou s"a-ut.
Teoiile (a!lo!iste a"editea-a a(aitia ideilo deliante$ (e-entei inetiei in "el de#al doilea
sistem de semnali-ae. A"este &o"ae de e/"itatie ineta in"on7uate de -one de in)i*itie in
&a-a (aado/ala$ se instalea-a datoita indu"tiei negati!e (o!o"ata de &o"aul de e/"itatie.
Li(sa auto"iti"ii se e/(li"a (in &a(tul "a indu"tia negati!a intensa$ in)i*a &o"aele de sens
"onta din s"oata$ &o"ae "ae a &i (utut "oe"ta "ontinutul ideii deliante.
E/(loaea$ in!estigaea neuomediatoilo a (emis sta*iliea unei elatii inte a(aitia ideilo
deliante si modi&i"aea "on"entatiei neuotansmitatoilo. Ast&el$ o )i(ea"ti!itate
do(aminegi"a in anumite egiuni ale "eieului este "oelata "u (e-enta ideilo de (ese"utie$
de elatie$ de in&luenta. Ideile mi"omani"e de "ul(a*ilitate$ de autoa"u-ae$ sunt de(endente
de s"adeea a"ti!itatii noadenegi"e si seotoninegi"e. Ideile de gandoae$ la andul lo (ot
&i aso"iate "u e/istenta unei )i(ea"ti!itati noadenegi"e si do(aminegi"e a "eieului.
<Titlu> 1.1.1. Tul*uai ale "omuni"aii !e*ale si ga&i"e ale gandiii
1. Tul*uaile lim*a7ului oal se im(at in 5
# dislogii sau tul*uai mentale ale lim*a7ului "onse"uti!e modi&i"ailo de &oma si "ontinut
ale gandiii$
# dis&a-ii$ sinonime a&a-iilo # se datoes" (etu*aii &un"tiei lim*a7ului si se mani&esta su*
&oma tul*uaii "om(e)ensiunii lim*a7ului (o!o"ate de o le-iune "ee*ala "i"ums"isa si
unilateala.
# dislalii sunt tul*uai de (onuntae$ (o!o"ate de modi&i"ai ale a(aatului &onato.
HH
<Titlu> 1.1.1.1. Tul*uaile de &oma ale lim*a7ului ouaiK# 0islogule
Tul*uai de &oma ale a"ti!itatii !e*ale
2a!ada7# )i(ea"ti!itate !e*ala$ nesustinuta temati". Se intalneste atat in situatii nomale$
(e"um si in )i(omanie$ neuastenia "oni"a$ isteie$ into/i"atie usoaa.
Ta)i&emie# a""eleaea itmului !e*al.
Logoee # "esteea de*itului !e*al$ "onse"uti!a a""eleaii itmului ideati!.
%e*igeatia # a""eleaea itmului ideati! aso"iata "u e(etaea uno "u!inte sau a uno &a-e
neinteligi*ile.
2adi&emie # s"adeea a"ti!itatii !e*ale. O intalnim in sindoamele de(esi!e$ in "ele
ne!oti"e$ et".
Mutism # dis(aitia a"ti!itatii !e*ale$ in *olile (si)i"e se "aa"tei-ea-a (in a*senta
"omuni"aii$ &aa (etu*aea moti"itatii$ in a&e"tiunile neuologi"e sunt (e-ente si
tul*uaile de moti"itate. Mutismul (oate &i a*solut$ elati!$ dis"ontinuu$ ele"ti!.
Mutitatea se mani&esta (in a*senta !o*iii datoita uno le-iuni in -ona Coti"ala a
lim*a7ului aso"iate "u le-iuni ale a(aatului auditi!.
Musitatia # !o*ie in soa(ta$ neinteligi*ila$ intalnita mai ales in (si)o-ele (aanoide "oni"e.
Mutatismul # este un mutism deli*eat si !olunta intalnit atat la su*ie"ti .nomali "a o ea"tie
de (otest$ da si la (si)o(ati si in staile de egesiune noeti"a "ongenitala sau do*andita.
A&emia +Anatia, # mutism inteu(t de &ome "ae e/(ima multumiea$ nea*daea sau
negaea. Se datoeste unei le-iuni neuologi"e "oti"ale.
2lo"a7ul !e*al# inteu(eea dis"usului.
Steeoti(iile !e*ale # e(etaea a"eloasi "u!inte sau &a-e$ +s")i-o&eni$ dementi,.
Onomatomania # e(etaea uno e/(esii gosolane$ in geneal +stai a&e"ti!e negati!e,.
Palilalie # e(etaea in!oluntaa a ultimului "u!ant din &a-a +demente$ le-iuni neuologi"e,.
E"olalie # e(etaea "u!intelo au-ite +(si)o-e (aanoide "oni"e$ oligo&enii$ demente,.
Psita"ismul# "ulmea in"oeentei !e*ale mani&estata numai (in sonoi-ae + li(sita de oi"e
"ontinut semanti" +demente a!ansate$ idiotie,.
Tul*uai de "ontinut
Paalogismul # utili-aea unui "u!ant o*isnuit "a sens di&eit de "el "unos"ut +s")i-o&enie$
(si)astenie,$
H=
3eologismele # "u!inte imaginate$ in s(e"ial (entu a e/(ima "at mai &idel un mesa7. Pot &i
a"ti!e sau (asi!e +s")i-o&enii,$
Glosolalia # lim*a7 de!iat datoita (e-entei in e/"es a neologismelo.
Cagono&a-ia # a*undenta de neologisme da im(esia "a (a"ientul se e/(ima int#o lim*a
noua.
Agamatism # lim*a7 edus la !e*e si su*stanti!e in uma enuntaii la ati"ole$ "on7un"tii
+"ontu-ii mentale$ into/i"atii$ stai mania"ale,$
Paagamatisme # sunt &a-e "e "u(ind e/(esii !e*ale modi&i"ate "ae (ones" insa de la
ada"ini "oe"teN
S")i-o&a-ia # diso"ieea lim*a7ului "aa"tei-ata (in "om*inaea uno "u!inte aso"iate
su(e&i"ial sau eunite intam(lato +s")i-o&enie,$
0is(esie semanti"a # (etu*aea legatuilo dinte semni&i"ant in "adul dis"usuluiN
0isolutie semanti"a # (iedeea totala a legatuii dinte semni&i"at si semni&i"ant$ ast&el "a
lim*a7ul isi (iede &un"tia sa de "omuni"ae.
<Titlu> 1.1.1.8. Tul*uai ale lim*a7ului s"is +Tul*uai (si)oga&i"e,
A"este tul*uai (ot &i "lasi&i"ate in tul*uai ale a"ti!itatii ga&i"e$ ale mo&ologiei si ale
semanti"ii ga&i"e.
Tul*uaile a"ti!itatii ga&i"e se e/(ima su* &oma5 negati!ismului$ )i(ea"ti!itatea ga&i"a$
ga&oeea si ga&omania.
In "adul (si)oga&iilo se mai intalnes" in"oeenta si steeoti(iile ga&i"e.
Tul*uaile mo&ologiei ga&i"e se mani&esta atat su* &oma modi&i"aii uno litee
+dimensiune$ as"endenta$ des"endenta$ et".,$ "at si a ga&iei &a-ei. Sunt *ine"unos"ute s"isul
in oglinda$ s"isul su(a(us$ s"isul in g)ilanda$ et". +(si)o-e (aanoide$ into/i"atii$ stai
mania"ale$ demente$ et",.
<Titlu> 1.1.H. E/aminaea gandiii
E!identieea si e/aminaea tul*uailo de gandie se (oate eali-a (in5
# e/amen "lini"
# de&iniea unei notiuni "on"ete sau a*sta"te
# e/(li"aea sensului unui (o!e*
# "om(aaea sau di&eentieea dinte doua lu"ui sau &enomene "u "alitati mai mult sau mai
(utin a(o(iate
# e&e"tuaea uno geneali-ai$ ationamente si 7ude"ati
# a(li"aea uno teste de (e&omanta +2inet#Simon$ Ra!en$Le")sle,$
# teste de (oie"tie +Ros")a")$ TAT$ et".,
# e&e"tuaea unei na"oanali-e (entu de(istaea disimulaii sau a simulaii > uno tul*uai ale
gandiii.
HB
<Titlu> 1.H. T.L2.RARILE %OI3TEI
Tul*uai (edominant "antitati!e
Hi(e*ulia # e/ageaea &otei !olitionale +(esoane steni"e$ ne!o-e o*sesi!e$ &o*i"e$
(si)o(atii$ (aanoie,.
Hi(o*ulia # s"adeea &oitei !olutionale si a "a(a"itatii de a ea"tiona +in t ma7oitatea
a&e"tiunilo (si)iati"e,.
A*ulia # se mani&esta (in li(sa de initiati!a si in"a(a"itatea de a a"tiona +melan"olii
stu(ooase$ stu(oae "atatoni"a$ demente$ sindoame "on&u-i!e,. Tul*uai "alitati!e ale
!ointei
0i-a*ulia # di&i"ultatea de a te"e la a"tiune sau de a s&asi o a"tiune O in"e(uta +(si)o-e
(aanoide "oni"e$ sindoame "on&u-ionale$ ne!o-e ga!e,.
Paa*ulia # insu&i"ienta !olitionala (odusa si. a"om(aniata de anumite dointe$ (ulsiuni sau
a"te (aalele (aa-ite +ne!o-e motoii,.
Im(ulsi!itatea # este deteminata de (etu*aea a(otului e/istent inte O$ tendinta im(ulsi!a
si "ontolul !olunta$ a"esta din uma &iind s"ut"i"uitat. O .neoi im(ulsi!itatea e/"esi!a ae
un "aa"te intem(esti!$ im(e!i-i*il si (oate & su!eni (e &ondul modi&i"aii "am(ului
"onstiintei. Se intalneste la "olei"i$ in OStaile (si)o(ati"e$ in staile (si)oti"e$ in unele
ne!o-e$ mai ales in "ele an/ioase.
Ra(tusuile # se mani&esta (in "om(otamente im(ulsi!e e/tem de intense "e (ot "ulmina "u
a"te de mae !iolenta de ti( auto sau )eteoagesi! +e(isoade mania"ale$ melan"olii$ ata"ui de
(ani"a$ stai deliante si (asionale$ e(ile(sii,.
Me"anismul mis"ailo in!oluntae "at si a "elo !oluntae se su(un legii geneale ale
a"ti!itatii "onditionate si instumentale +Pa!lo!$ S:inne$ Latson,. Pati"i(aea lo*ului &ontal$
a )i(o"am(ului in a(aitia modi&i"ailo (atologi"e . ale !ointei a &ost "on&imata (in
numeoase e/(eiente "lini"e.
<Titlu> 1.=. T.L2.RARILE AEECTI%ITATII
In (si)o(atologie$ tul*uaea stailo a&e"ti!e a &ost a(e"iata du(a (olaitatea +natua,$
intensitate$ &ota$ la*ilitatea$ "ontinutul si ade"!aea moti!ationala +Glones"u,.
HB
<Titlu> l.=.1. Tul*uai "antitati!e
Hi(otimia # e/(ima s"adeea tensiunii a&e"ti!e si a elanului !ital +de(esii$ taumatisme$ stai
"on&u-ionale$ insu&i"iente "ogniti!e,$
Atimia$ indi&eentismul a&e"ti!$ at)9motmia +0ide si Guiaud, se mani&esta (in s"adeea
(onuntata a tonusului a&e"ti! si a "a(a"itatii de e-onanta a&e"ti!a. Re(e-inta un de&i"it al
dinamismului !ital si timi". Temenul de at)9momie a &ost des"is (entu a eda tul*uaea
&undamentala "onsideata (atognomoni"a (entu s")i-o&enia )e*e&ena. Guiaud a&ima "a
din at)9momie a dei!a toate sim(tomele esentiale ale )e*e&eniei5 de-intees$ inetie$
ina&e"ti!itate.
A(atia # li(sa de tonalitate a&e"ti!a si intees &ata de (o(ia (esoana si am*ianta.
0e(esia # modi&i"ae (o&unda a staii timi"e$ a dis(o-itiei$ in sensul (e-entei tistetii$ a
su&eintei moale$ inutilitatii si de!aloi-aii.
Aneste-ia (si)i"a dueoasa # a*senta e-onantei a&e"ti!e$ mani&estata "lini" (in in"a(a"itatea
de a se *u"ua$ intista$ induiosa +melan"olii$ in &omele de de*ut sau de emisiune ale
s")i-o&eniei,.
An/ietatea # este o stae de &i"a &aa o*ie"t. 0i&eenta dinte &i"a si an/ietate este o (o*lema
de gad si mai ales de "ognitie. 3umim de (e&einta &i"a$ o stae al "aui o*ie"t este
*ine"unos"ut de su*ie"t$ o stae "ae ae un "ontinut emotional si e(e-entati! al o*ie"tului
sau.
Pentu Pi")ot an/ietatea este 'o stae emotionala "ae "onsta (e (lan &enomenologi" din 3
elemente &undamentale5 (e"e(eea unui (ei"ol iminent$ o atitudine de aste(tae in &ata
a"estui (ei"ol si un sentiment de de-ogani-ae legat de "onstiinta unei ne(utinte totale in
&ata a"estui (ei"ol' +A(ud #Sindomul an/ios,.
Eu&oia # se mani&esta (int#o in"a"atua a&e"ti!a (o-iti!a$ (in e/ageaea dis(o-itiei$ in
sensul o(timismului$ !eseliei$ a staii de *ine$ de sanatate$ de (utee +into/i"atii "u al"ool$
"a&ea$ "o"aina$ "anna*is$ in stai su*&e*ile$ in sindoame mania"ale$ in neuastenie su* &oma
de eu&oie iita*ila,.
Moia # se e&ea la o 7o!ialitate e/(ansi!a saa"a$ aso"iata "u &amiliaitati$ "alam*uui$
"om(otament (ueil +(atologia lo*ului &ontal,.
La*ilitate a&e"ti!a +!esatilitate timi"a, # "onsta dint#o altenanta a dis(o-itiei inte eu&oie si
de(esie +(si)o(atii$ timo(atii$ oligo&enii$ manie$ &ome mi/te ale de(esiei,$
In"ontinenta a&e"ti!a # te"eea a(ida +(ana la instantanee, de la o stae emotionala (ana la
o(usul ei +ateos"leo-a "ee*ala$ in!olutie,
HA
0is&oia # se "aa"tei-ea-a (int#o dis(o-itie de(esi!a an/ioasa la "ae se aso"ia-a logoeea$
)i(ee/"ita*ilitatea +e(ile(sii$ into/i"atii al"ooli"e$ en"e&alo(atii (osttaumati"e$ sindoame de
se!a7 ale to/i"omaniilo$ (si)o-e,.
<Titlu> 1.=.8. Modi&i"ai "alitati!e ale stailo a&e"ti!e
Paatimiile # se mani&esta (in ea"tii a&e"ti!e dis(o(otionate$ (aado/ale &ata de situatii sau
e!enimente. Ast&el o situatie "u o in"a"atua a&e"ti! negati!a este intam(inata "u !eselie si
in!es +s")i-o&enie$ stai ea"ti!e,$
Am*i!alenta a&e"ti!a# se e&ea la "oe/istenta uno stai a&e"ti!e$ "alitati! o(use "um a &i
dagoste#ua$ ata"tie#e(ulsie &ata de a"eeasi (esoana sau situatie +(si)o-e s")i-o&eni"e$
(esenilitate$ (si)astenie,.
<Titlu> 1.=.3. Modele e/(li"ati!e ale tul*uailo a&e"ti!e
In (odu"eea (o"eselo (si)o(atologi"e a&e"ti!e inte&eea-a multi(le me"anisme
(si)ologi"e$ so"iale si *iologi"e.
A(otul moti!atiei in a(aitia (etu*ailo a&e"ti!e a &ost (e de(lin demonstata.
Com(otamentul emotional$ ea"tiile &i-iologi"e "e a(a "on"omitent sau se"unda taiilo
emotionale sunt ti*utae atat sistemului ne!os !egetati! si endo"in$ "at si sistemului ne!os
"ental.
Rolul sistemului ne!os !egetati!$ atat al "elui sim(ati"$ "at si a "elui (aasim(ati"$ in a(aitia
"om(otamentului si a taiilo emotional a&e"ti!e este in (e-ent *ine"unos"ut.
Taiile emotional a&e"ti!e au &ost e/(li"ate (int#o seie de teoii "um a &i5 'teoia
(ei&ei"a' a lui Cames +1??1,$ (in "ae oiginea taiilo emotional a&e"ti!e se datoes"
modi&i"ailo su!enite la ni!elul mus")ilo si !is"eelo "a e-ultat die"t al di&eitilo stimuli
(la"uti sau ne(la"uti.
Lenge +1AH@, a eluat a"easta teoie$ a&imand "a taiile a&e"ti!e sunt legate de
"om(otamentul emotional si ni"ide"um de e/(eienta emotionala. Cannon +1A8B, a ela*oat$
la andul sau$ o teoie in "ae aata "a la ni!elul talamusului s#a eali-a tonalitatea
emotionala. 0e la ni!elul talamusului stimulii sen-oiali a7ung la "ote/ su* &oma uno
(e"e(tii emotionale$ (imind in a"elasi tim( si un "oloit a&e"ti! su*ie"ti! si im*ogates"
e/(eienta noasta emotionala. Cote/ul (oate in)i*a sau de-in)i*a me"anismele su*"oti"ale$
(in intemediul "aoa se a7unge la e/teioi-aea taiilo noaste emotionale.
Pa(e- +1A3B, a in"e"at sa sta*ileas"a "oelatii inte stu"tuile anatomi"e si "om(otamentele
a&e"ti!e. Con&om teoiei sale$ stimulii "ae !in (e "aile sensi*ilitatii s(e"i&i"e si a7ung in
egiunea )i(otalami"a la "o(ii mamilai$ te" (in ta"tul mamilotalami" la nu"leul talami"
anteio.
=@
0e ai"i a"esti stimuli a7ung la ni!elul giusului "ingula anteio +"onsideat "a -ona "oti"ala
de e"e(tie al im(ulsuilo emotionale, (in &as"i"olul talamo"oti"al. Emotiiile si a&e"ti!itatea
'"onstienti-ata' in "ote/ (in )i(o"am(#&oni/#"o(ii mamilai$ e(ima$ modi&i"a sau
&a"ilitea-a 'e/(esia emotiilo' "u tot "otegiul lo !egetati!.
Lindsle9 +1AH@, aata im(otanta &omatiei eti"ulate in deteminaea "om(otamentului
emotional. O des"a"ae in sens des"endent a nu"leilo )i(otalami"i "ae (odu" o
e/teioi-ae a emotiei a &i insotita si de o des"a"ae in sens as"endent$ "ae a (odu"e
!oi"iunea$ tistetea oi in)i*itia$ tasatui s(e"i&i"e emotiilo.
Inte!entiile neuo")iugi"ale (e"um si unele e/(eimente e&e"tuate au demonstat
im(otanta "ote/ului tem(oal$ a "ote/ului &ontal$ a nu"leului amigdalian$ a )i(o"am(ului
in a(aitia si "onditionaea uno ea"tii a&e"ti!e di&eite.
.n ol im(otant in de-!oltaea (si)o&i-iologiei (o"eselo a&e"ti!e se datoeste e/(eientelo
de autostimulae "ee*ala si de o*se!ae a "om(otamentului moti!at al animalelo (in "ae
s#au (utut des"ie sistemele moti!atiei (o-iti!e si negati!e la animale$ in (e-ent s#au ela*oat
)ati "ee*ale "ae "u(ind '-onele e"om(ensei' e/istente in nu"leul amigdalian$ aiile
(eo(ti"e$ )i(otalamusul anteio si !entomedian$ et".
E/"itaea -onelo (aietale la om (o!oa"a satis&a"tie$ as si gluma$ in tim( "e stimulaea
s"i-uii sil!iene este a"om(aniata de e/"itatie$ logoee si *una dis(o-itie.
Sistemul lim*i" la om inte!ine in o*tineea sen-atiilo (la"ute$ de linistie$ de usuae$ de
*u"uie.
Totodata$ s#au i-olat si '-one ale (ede(sei'. Stimulaea a"estoa (odu"e o stae a&e"ti!
negati!a si un "om(otament de inlatuae a a"estei e/"itatii. A"este -one sunt situate in
di&eite egiuni ale )i(otalamusului$ nu"leului (ost!ental al talamusului$ su*stantei "enusii
"entale$ sistemului lim*i".
Modi&i"aea "on"entatiei uno mediatoi ")imi"i la ni!elul sina(sei "ee*ale$ de asemenea$
(oate modi&i"a dis(o-itia a&e"ti!a. Ast&el$ "esteea "on"entatiei de noadenalina se (oate
aso"ia "u a(aitia stailo de eu&oie$ in tim( "e s"adeea "on"entatiei de noadenalina$
seotonina si do(amina se (oate "oela "u a(aitia tistetei$ a de(esiei.
Emotiile si dis(o-itia a&e"ti!a sunt in&luentate$ in mod nemi7lo"it si de sistemul endo"in. .nii
)omoni$ "um a &i "ei tioidieni$ ACTH$ )omonul de "estee$ et". sunt utili-ati "a ad7u!anti
tea(euti"i in tatamentul stailo de(esi!e$ ia e/"esul unoa +). tioidieni$ "oti-onul, (odu"
!ia7e )i(omania"ale "u eu&oii de intensitati di&eite.
.n ol im(otant in de-!oltaea sentimentelo si taiilo a&e"ti!e il ae deteminismul so"ial si
in s(e"ial$ sistemul edu"ati!.
<Titlu> 1.=.1. E/amenul a&e"ti!itatii
Se eali-ea-a (in inte!iul "lini"$ (e"um si (int#o seie de teste (si)ologi"e sau s"ale de
e!aluae "um a &i5 MMPI$ ")estionaul Hamilton$ Montgomme9$ s"ala 2e":$ et".
<Titlu> 1.B. T.L2.RARILE ACTI%ITATII
Sunt !aiate si se intalnes" in ma7oitatea a&e"tiunilo (si)i"e. .n intees deose*it il (e-inta
tul*uaile a"ti!itatii !oluntae si ale "onduitelo motoii.
Modi&i"aile tinutei$ (i!iii$ a gestuilo$ o&ea (osi*ilitatea o*tineii uno indi"ii (etioase ale
stailo (si)o(atologi"e.
<Titlu> 1.B.1. As(e"tul !estimenta
0e-odinea !estimentaa (oate &i e/(esia unei stai "on&u-ionale$ a unei (si)o-e$ demente
sau oligo&enii.
Ra&inamentul !estimenta e/ageat se intalneste la (esonalitatile K(si)o(ati"e$ istei"e
sau in s")i-o&enie.
2i-aeiile si e/"enti"itatile !estimentae +onaea "u insigne$ &loi$ &ad e/ageat, se
egaseste &e"!ent in manie$ in deliuile "oni"e sistemati-ate$ s")i-o&enie.
Ta!estitism # &olosiea o*ie"telo !estimentae ale se/ului o(us.
Cis!estitism # utili-aea im*a"amintei se/ului es(e"ti!$ da int#o maniea ne(oti!ita !astei
si situatiei.
<Titlu> 1.B.8. Pi!iea
Pi!iea &i/a$ imo*ila$ in"u"isata este &e"!ent e/(esia "u-imii$ agesi!itatii sau a uii.
Pi!iea lag des")isa$ a"om(aniata de idi"aea s(an"enelo$ e!entuala
in"etie a &untii (oate &i e/(esia an/ietatii$ a tistetii.
Pi!iea detasata$ a*senta se (oate intalni in s")i-o&enie$ in (si)o-ele "oni"e$ in demente.
Hi(emimia # mimi"a e/ageata +e/(esie non!e*ala in!oluntaa "e e&le"ta tonalitatea
a&e"ti!a$ emotiile si sentimentele,. Se intalneste in staile de e/"itatie (si)omotoie$
mania"ale$ et". .neoi )i(emimia (oate &i (olai-ata$ e&le"tand o stae e/tati"a +idealisti
(asionali$ misti"i$ (si)o-e )alu"inatei deliante "oni"e,.
=8
Hi(omimia # diminuaea e/(esi!itatii si mo*ilitatii mimi"e +de(esii$ demente$ sindomul de
im(egnatie neuole(ti"a,.
Paamimia # e/(esii mimi"e ne"on"odante "u "ontinutul staii timi"e. in a"est gu( se
des"iu mimi"a de im(umut$ e"omimia$ et". Mimi"a de im(umut se e&ea la e/(esiile
intentionale "u s"o(ul de a atage atentia antua7ului +isteie$ mitomanie$ (aanoe$ )i(omanie,.
E"omimia sau imitaea mimi"ii intelo"utoului se intalneste in staile dementiale (esenile si
senile$ in sindoamele "atatoni"e.
<Titlu> 1.B.3. Conduita motoie
In (si)o-ele )alu"inato deliante de ti( s")i-o&en sau (aa&en$ gestuile isi (ied natualetea$
a(a nemoti!ate$ ati&i"iale$ *i-ae$ in "ontast "u .staea a&e"ti!a$ "u "ontinutul ideati!$ "u
situatia o*ie"ti!a a (a"ientului.
Manieism # (e!etiea a"tiunilo "om(otamentale si gestuale sim(le. Mesul (oate &i
ati&i"ial$ saltat$ dansat$ in -ig#-ag$ et". Se intalneste in s")i-o&enie$ in (si)o(atii$ in stai
"on&u-i!e$ et".
2i-aeia # se mani&esta (in (iedeea tasatuilo logi"e si inteligi*ile ale gestuilo si
mis"ailo +s")i-o&enii$ (si)o-e )alu"inato deliante "oni"e$ et".,.
Steeoti(iile # e(etae inada(tata la situatie$ inde&inita$ "!asiautomata a unui gest$ a unei
atitudini$ a unei e/(esii !e*ale.
Ei/itatea$ duata$ identitatea$ inutilitatea si inade"!aea la "i"umstante sunt "aa"teisti"ile
&undamentale ale a"esto mani&estai. S#au des"is mai multe ti(ui de steeoti(ii5 steeoti(ii
de atitudini +su*ie"tul amane in (o-itii ne"on&ota*ile$ adesea (aado/ale tim( indelungat,$
steeoti(ii ale gestuilo +in"om(e)ensi*ile sau se a(otea-a unui a"t logi" in sine$ da
inade"!at "i"umstantelo momentului,$ Steeoti(iile a"telo$ steeoti(ii !e*ale +e(etitia
a"eluiasi "u!ant$ a unui &agment de &a-a$ et".,. Steeoti(iile sunt (e-ente mai ales in
s")i-o&enii +in s(e"ial in "ea "atatoni"a,$ in unele *oli neuologi"e$ in oligo&eniile a!ansate$
in demente$ in deliuile "oni"e.
Hi(e:ine-ia +e/ageeaea a"ti!itatii motoii, #se mani&esta (int#o mimi"a mo*ila$ e/(esi!a
si o gesti"a am(la si a(ida +in stai de into/i"atie$ )i(omanie$ et",.
E/"itatia (si)omotoie # de-ogani-aea a"telo motoii (e &ondul )i(e:ine-iei a"om(aniate
de stai de neliniste$ )i(ea"ti!itate si )i(ee/(esi!itate emotionala si uneoi$ "u un dis"us
in7uios si o*s"en.
A"tiunile im(ulsi!e +im(ulsui, # a(aitia *us"a a uno a"tiuni neaste(tate si im(e!i-i*ile in
a "ao e/e"utae *olna!ul (ati"i(a &aa o (eala*ila deli*eae si un "ontol "iti" asu(a
des&asuaii a"tului$ in "adul lo se des"iu5 a(tusuile$ ea"tiile de s"ut "i"uit +a"tiuni
automate$ *utale si im(ulsi!e "ae se des&asoaa su* in&luenta uno stai de tensiune
emotional negati!e de mae intensitate,$ &ugile +somnam*ulismul$ !aga*onda7ul,.
=3
Staea de agitatie (si)omotoie # tul*uae ma7oa "e ae la *a-a o stae de neliniste
(si)omotoie e/tema in "ae se (ot mani&esta agesi!itatea$ &uia$ tu*ulenta$ eotismul$
!iolenta si (e un (lan mai geneal$ toate &enomenele "u e/(esie emotionala si motoie a unei
stai de neada(tae ga!a si a"tuala si "ae de(ind in a"elasi tim( de o stu"tua
(si)o(atologi"a (ati"ulaa si de "onditii de mediu ne&a!oa*ile +Postel,. Staea de agitatie
su!ine in unele su&einte (si)i"e +(e-entand unele (ati"ulaitati,$ "um a &i5 staile de
agitatie din5 an/ietate$ "on&u-ie mintala$ tul*uaile (si)o(ati"e$ s")i-o&eni"e$ e(ile(ti"e$
istei"e$ al"ooli"e$ mania"ale$ melan"oli"e.
Hi(o:ine-ia # diminuaea a"ti!itatii motoii. Se mani&esta (in lentoaea mis"ailo
+*adi:ine-ie,$ se aso"ia-a &e"!ent "u )i(omimia si *adilalia +e(ile(sia$ Pa:inson$ (si)o-e
)alu"inato deliante "oni"e$ en"e&alo(atii taumati"e$ meningoen"e&alite,.
A:ine-ia # a*oliea a"ti!itatii motoii. Se mani&esta (in *aa7 moto$ +o(iea *us"a a oi"aei
mis"ai si a a"tului !o*iii,$ &ading moto +diminuaea te(tata (ana la dis(aitia oi"aui gest
sau a"t,$ stu(oaea +imo*ilitate "om(leta sau a(oa(e "om(leta$ in "ae su*ie"tul (ae a(oa(e
total inte(enit$ li(sit de ea"tie si a*sent &ata de antua7$ "u o mimi"a "e e/(ima uimiea sau
indi&eenta,. Stu(oaea adesea$ se aso"ia-a "u e&u-ul de a man"a si "u negati!ismul$ &iind
intalnita in de(esii$ s")i-o&enii$ "on&u-ie mentala$ e(ile(sii.
Catale(sia # tul*uae (si)omotoie a tonusului si a initiati!ei moti"e$ Com(onenta a
"atatoniei$ &iind "on&undata "u a"easta. 0e&initia nu este tansanta$ (in "atale(sie$ Leni":e
intelege &le/i*ilitatea "eoasa +e-istenta (lasti"a a mus")ilo la mo*ili-aea (asi!a$ "u
(astaea atitudinilo,. Alti autoi o des"iu "a )i(etonie igida de statuie$ e-istenta la
mo*ili-ae$ sau su* &oma sus(endaii initiati!ei moti"e$ "u (asi!itate a*soluta si "u
in"a(a"itatea de a se mis"a s(ontan. Catale(siile sunt (e-ente in sindoamele "atatoni"e$ in
a&e"tiunile nu"leilo stiati$ in isteii$ et".
Cata(le/ia # disolutia *us"a a tonusului (ostuii +a mus")ilo s")eleti"i$ agonisti si
antagonisti,$ &aa (iedee de "onstiinta. Se (oate aso"ia "u na"ole(sia.
Catatonia # stae (atologi"a a (si)omoti"itatii "aa"tei-ata (int#o (iedee a s(ontaneitatii
si initiati!ei motoii$ (in inetie si negati!ism. A"easta tul*uae ae o etiologi" di&eita si se
mani&esta (in5 negati!ism (asi! sau a"ti! +inetie a a"telo motoii,$ (ese!eae +"ontinuaea
e(etata a unei a"tiuni,$ "atale(sie$ et". Catatonia (oate su!eni &ie (e &ondul unei in)i*itii
(si)omotoii#stu(oae sau (e &ondul unei stai de agitatie (si)omotoie. Se intalneste in
S")i-o&enii$ demente$ *oli in&e"tioase$ et".
=1
<Titlu> 1.B.1. Ti"uile
Ti"uile # mis"ai "u "aa"te intem(esti! i$ e(etiti! si a(id "a e-ultat al "onta"tiei uno
gu(e mus"ulae$ de o*i"ei a"eleasi$ s"a(ate de su* "ontolul !olitional$ da "onstienti-ate. Se
mani&esta (in mis"ai s(asmoti"e$ (aa-itae$ intentionale$ et". S#au des"is oni"o&agia
+tendinta de a#si oade ung)iile,$ ti"otilomania +asu"iea$ u(eea sau smulgeea uno
smo"ui de (a de (e (ielea "a(ului,$ mis"ai *uste de latealitate a "a(ului$ "li(itul
a"om(aniat de gimase$ et". Ti"uile sunt (e-ente in ne!o-ele mi/te$ in (si)astenii.
<Titlu> 1.B.H. A(a/iile
A(a/iile # (iedeea (osi*ilitatii de e/(imae gestuala si de e&e"tuae ale alto a"te motoii.
A(a/iile (ot &i ideatoii +im(osi*ilitatea e/e"utaii a"telo mai "om(le/e$ desi "ele sim(le se
(ot e&e"tua, si ideomotoii +im(osi*ilitatea e/e"utaii a"telo sim(le si a "elo "om(li"ate,.
A(a/iile a(a in staile dementiale +*oala Al-)eime, si in unele a&e"tiuni neuologi"e.
<Titlu> 1.?.T.L2.RARILE CO3STII3TEI
In (si)iatie temenul de "onstiinta ae a""e(tiuni di&eite in &un"tie de oientaile do"tinae.
Pentu C. 0ela9 "onstiinta se identi&i"a "u &un"tia (si)i"a$ "u !igilenta "e im(li"a o seie de
gade iea)i-ate.
>. Cas(es de&ineste "onstiinta "a '!iata (si)i"a la un moment dat'$ in tim( "e H. E9 a&ima
Ca 'a &i "onstient inseamna a tai (ati"ulaitatea (o(iei e/(eiente$ tans(unand#o in
uni!esalitatea "onstiintei sale '.
Constiinta insului se eali-ea-a (in (osi*ilitatea in"o(oaii unui model al lumii in "ae se
dis(un (o(iile sale e/(eiente. Constiinta se "onstuieste (in ogani-aea e/(eientei
sensi*ile a"tuale +"am(ul "onstiintei,$ "ae integea-a (e-enta in lume$ e(e-entaea a"tuala
si "onstu"tia (e-entului +G. Iones"u#1A?A,.
Tul*uaea "onstiintei e(e-inta doa un e(isod in "ae se modi&i"a inteaga a"ti!itate
"onstienta. Remisiunea lui$ insa$ eadu"e in s"ena e/istentei a"eeasi "on"e(tie des(e lume si
!iata$ "ae de&ineste de &a(t$ !aloaea si (o-itia indi!idului in "ole"ti!itatea umana
+%.Pedes"u#1A?A,.
=H
>. Cas(es "i"ums"ie tul*uaile de "onstiinta (e *a-a uno "iteii5 #de-oientaea$
in"oeenta ideati!a si a a"ti!itatii$ tul*uai mne-i"e +amne-ia e(isodului in di&eite gade,.
Su* as(e"t neuo(si)ologi" tul*uaile de "onstiinta (ot &i a(e"iate in Coelatie "u gadul de
!igilitate +modi&i"ai "antitati!e, si "u as(e"tele (si)ologi"e deteminate de gadul de
ade"!ae a insului la ealitate +tul*uai "alitati!e,.
<Titlu> 1.?.1. Tul*uaile "antitati!e
Staea de !eg)e +GCones"u#1A?A, se "aa"tei-ea-a (in &a(tul "a &un"tiile (si)i"e se
des&asoaa "u "laitate +a"tele ideomotoii sunt distin"te si int#o "oe"ta oientae,$ lu"iditate
+ilustata (int#o ade"!ata oientae in ealitate, si su* "ontolul atiunii +"ae im(une
es(e"taea uno nome si !aloi in "onsens "u "on!enientele so"iale,.
Staea de o*tu-ie # se mani&esta (in im(e"i-ie$ di&i"ultati diso"iati!e$ (iedeea su(letii si
mo*ilitatii ideati!e.
Staea de )e*etudine #se "aa"tei-ea-a (in (e(le/itate$ detasae si uneoi indi&eenta &ata de
situatia in "ae se a&la.
Staea de to(oae #se tadu"e "lini" (in de-oientae usoaa mani&estata (in )i(o:ine-ie$
s"adeea tonusului a&e"ti!o#!olitional$ edu"eea initiati!ei$ indi&eentism si a(atie. Este
"om(aa*ila "u staea de somnolenta.
Staea de o*nu*ilae #se distinge (in oientae in"om(leta si di&i"ila in s(atiul imediat$
*adi(si)ie si *adi:ine-ie$ in&omatii !agi des(e (o(ia (esoana.
Staea de stu(oae #se "aa"tei-ea-a ast&el5 a"ti!itatea (si)omotoie (ae sus(endata$
*olna!ul as(un-and la e/"itantii din mediu numai atun"i "and a"estia sunt &oate (uteni"i.
Staea de so(o#in a"easta &a-a ea"tiile oganismului la stimulii (si)osen-oiali sunt e/tem
de eduse$ &iind (e-enta o stae de somnolenta A""entuata.
Staea "omatoasa # e(e-inta o (iedee "om(leta a "onstiintei "e se eali-ea-a (in disolutie
*us"a$ sau (ogesi!a a &un"tiilo de elatie$ "u "onse!aea uneoi elati!a a &un"tiilo
!egetati!e. Staile "omatoase se (e-inta su* &oma uno intensitati di&eite$ in "oma !igila
(esista un gad de (e-enta in mediu si o anumita a"ti!itate (si)i"a (o&und "on&u-a. Coma
"anis "onstituie gadul "el mai ga! al destu"tuaii "onstiintei "u (etu*aea &un"tiilo
a&e"ti!e si a e"e(ti!itatii +stadiul teminal al "elo mai ga!e a&e"tiuni medi"ale,.
==
<Titlu> 1.?.8.Tul*uaile "alitati!e
Se mani&esta (in tul*uai de (e"e(tie$ mai ales su* &oma de )alu"inatii !i-uale$ &agmente
de idei (olimo&e si de o*i"ei a*sude1 de-oientae tem(oo#s(atiala$ tul*uai mnesti"e.
Ideile deliante "e a(a$ sunt intotdeauna insotite de tul*uai de oientae si in"oeenta$ &a(t "e
le deose*este de ideile deliante (o(iu#-ise "ae a(a (e un &ond de "laitate a "onstiintei.
A"este tul*uai se des"iu in *olile in&e"tioase$ into/i"atii$ taumatisme "anio#"ee*ale$ et".
Staea oneioida # este des"isa "a o in&iltae a "onstu"tiilo !isului in gandiea !igila
aso"iata "u eminis"ente )alu"inatoii ale uno imagini anteio taite +H.E9#1AB?,.
Staea amenti!a # se tadu"e (int#o sim(tomatologie (olimo&a in "ae de-oientaea este
totala$ in"oeenta gandiii este ma/ima$ !o*iea neinteligi*ila$ (e &ond de agitatie
de-odonata si de o*i"ei in limitele (atului.
Staea "e(us"ulaa # se mani&esta (int#un ta*lou "lini" dominat de )alu"inatii !i-uale
tei&iante sau im(eati!e$ idei deliante in "ae automatismele motoii au un as(e"t "oodonat
si "oeent. Tul*uaile de memoie su* &oma amne-iilo de &i/ae si de e!o"ae sunt
intotdeauna (e-ente. Staile "e(us"ulae se intalnes" in "adul ea"tiilo a"ute de so"$ a
e(ile(siilo$ du(a taumatisme "anio#"ee*ale se!ee$ isteiile ga!e$ et".
Tul*uaile de "onstiinta (ot &i de(istate "lini" in uma e/aminaii$ in s(e"ial e&eindu#ne la.
oientaea auto si allo (si)i"a$ la "on&untaea uno date (esonale$ et".
Po*lema '"entului "ee*al al "onstiintei' este dis"uta*ila. E/(eientele neuo")iugi"ale au
e!identiat olul "ote/ului "ee*al in inegistaea si (astaea e/(eientei taite$ in
inte(etaea situatiei (e-ente$ "om(aaea e/(eientei anteioae$ et". in (etu*aea
lu"iditatii "onstiintei sunt in"iminate sistemul "enten"e&ali"$ "ae a a!ea un ol in
mentineea "onstiintei. 0e asemenea$ in eali-aea staii de "onstiinta inte!in si alte
&omatiuni ne!oase "um a &i &omatiunea eti"ulata.
<Titlu> 1.A. T.L2.RARILE PERSO3ALITATII
Su* as(e"t nomal si (atologi"$ (esonalitatea a &ost anali-ata din (un"t de !edee al
de-!oltaii +nede-!oltaea$ inta-iee$ egesiune,$ dinami"ii$ deteminantei si des"ieii +G
lones"u#1A?A,.
Sunt *ine "unos"ute in"e"aile de sistemati-ae a ti(uilo de (esonalitate si in s(e"ial al
tem(eamentului.
=B
0inte ti(ologiile tem(eamentale in a"ti!itatea (si)iati"a$ "ele mai "unos"ute sunt "ele
des"ise de E. >ets")me.
E. >ets")me des"ie ti(ul (i"ni" sau "i"lotim "aa"tei-at (in (edominenta diametelo
tans!esale. Psi)o(atologi"$ a"est ti( este (edis(us Ia o (si)o-a mania"o#de(esi!a. Ti(ul
le(to-om$ de*il$ deli"at sau s")i-otim se "aa"tei-ea-a (in (edominenta diametelo
!eti"ale si a &i (edis(us la s")i-o&enie. Ti(ul atleti"$ !as"os se distinge (in de-!oltaea
(edominanta a sistemului osteo#mus"ula$ (in tasatui (si)ologi"e la "ae (edomina
!as"o-itatea si e/(lo-i!itatea si a &a!oi-a a(aitia e(ile(siei genuine +esentiale,. Ti(ul
dis(lasti" sau dismo&i" este mai (utin "ontuat su* as(e"t (si)ologi" si a (edis(une de
asemenea$ la e(ile(sie.
In "adul tul*uailo "alitati!e de (esonalitate se des"iu staile de de(esonali-ae si de
deeali-ae$ stai intalnite in s(e"ial in (si)o-ele )alu"inato deliante "oni"e$ in s")i-o&enii$
in (si)o-ele istei"e. A"este tul*uai sunt intoduse de unii autoi in "adul tul*uailo de
"onstiinta.
Staea de deeali-ae se mani&esta (in sentimentul de instainae$ de inde(atae de ealitate$
am*ianta a(aand modi&i"ata si inautenti"a. in a"eeasi situatie se a&la si (esoanele din 7u "ae
sunt e"e(tate "a s")im*ate$ tans&omate$ et".
Staea de de(esonali-ae e(e-inta o stae (si)oa&e"ti!a (ati"ulaa$ in "ae su*ie"tul isi
(iede sentimentul (o(iei ealitati sau isi simte "o(ul "a ieal. Pa"ientul se simte di&eit de
"el "ae ea (ana atun"i.
C. Postel aata "a o anali-a (si)o(atologi"a a de(esonali-aii (emite distingeea a tei
ni!elui. .n ni!el (im in "ae tul*uaea "onstiintei amane su(e&i"iala si in "ae tul*uaea
nu se e&ea la identitate$ asa "um se intam(la in isteie. .n al doilea ni!el in "ae (etu*aea
este mai (o&unda "u (iedeea sentimentului s(ontaneitatii si ")ia al autonomiei asa "um
a(ae in automatismul mental si in sindomul /eno(ati" +sindomul de a"tiune e/teioaa,$ in
ni!elul al teilea este a&e"tata unitatea "o(oala "u sentimentul de "o( dislo"at sau modi&i"at
asa "um este taita in unele sindoame deliante (aanoide si in (si)o-ele s")i-o&ene.
0eeali-aea atun"i "and este taita in mod (edominant (e (lan somati" mai (oata
denumiea si de 'desomati-ae' sau 'de(esonali-ae somati"a'.
Tul*uaile de nede-!oltae ale (esonalitatii "onstituie o*ie"tul de studiu al &enologiei.
Tul*uaile egesi!e ale (esonalitatii$ "ae su!in int#un "onte/t etiologi" e/tem de di!es$
sunt studiate atat in "adul mi"ii si maii (si)iatii si in s(e"ial$ &ii "el al geonto(si)iatiei
+demente$ et",.
=?
<Titlu> 1.1@ T.L2.RARILE ACTI%ITATII I3STI3CTI%E
<Titlu> 1.1@.1. Tul*uaile instin"tului alimenta
Se (ot mani&esta (int#o e/ageae$ diminuae sau (e!etie.
E/ageae
Hi(e&agia # su(a"onsum alimenta in tim(ul meselo$ &aa a a!ea un "aa"te in"oe"i*il si
ne"ontola*il. Te*uie di&eentiata de "iugulit$ "e "onstituie un "onsum e(etat a uno "antitati
mi"i de )ana in a&aa meselo$ a uno anumite (oduse alimentae +dul"iui$ saatele$ aa)ide$
et",.
So"olatomania +Ma/#1A?A, # se intalneste$ in s(e"ial la &emei si se a"om(ania-a de un
sindom de se!a7.
Poli&agia # ingugitae e/"esi!a de alimente intalnit la (si)oti"i de ti( s")i-o&en$ dementi$
oligo&eni$ sindoame "ee*ale ogani"e +&ontale$ )i(otalami"e,.
2ulimia # se "aa"tei-ea-a (in a""ese in"oe"i*ile de &oame e/"esi!a "u a*so*tie masi!a si
neinteu(ta de mai "antitati de )ana$ umate de !asatui (o!o"ate sau de adomie.
Polidi(sia # "onsum e/"esi! de li")ide +dia*et insi(id$ dia*et -a)aat$ ne!o-e$ (si)o(atii$
s")i-o&enii,.
In)i*itia sau diminuaea instin"tului alimenta
Anoe/ia sim(la # (iedeea (o&tei de man"ae +de(esii$ ne!o-e$ stai ea"ti!e$ et".,.
Anoe/ia mentala # tul*uaea "onduitei alimentae "aa"tei-ata (int#un e&u-$ mai mult sau
mai (utin sistemati-at de a se alimenta$ a(aand "a mod de as(uns la "on&li"te (si)i"e.
Siteo&o*ia # e&u-ul alimenta$ a(ae in unele (si)o-e +deli a"ut$ su*a"ut$ in (si)o-ele
de(esi!e$ endogene si de in!olutie$ in unele sindoame )alu"inato deliante,.
Pe!etiea instin"tului alimenta
Se e&ea la "onsumul uno su*stante ne"omesti*ile$ ingeaea de "eta$ nisi($ et". Poata
denumiea de (i"a. A"este tul*uai se intalnes" la ga!ide$ in s")i-o&enii$ demente$
oligo&enii.
<Titlu> l.1.@.8. Tul*uaea instin"tului de a(aae
Instin"tul de a(aae (oate &i e/ageat si se (oate mani&esta (in teama e/"esi!a &ata de *oala
sau moate +ne!o-e$ )i(o"ondii,$ sau (in agesi!itate +(si)o(atii$ to/i"omanii$ (si)o-e
"oni"e$ e(ile(sii,.
=A
0iminuaea instin"tului de a(aae se mani&esta (in ne(asae si indi&eenta &ata de (ei"ole$
e&u- alimenta$ autodenuntui$ automutilai si ")ia sinu"idei +G.Ge"u,. A"este stai se
intalnes" in sindoamele "on&u-i!e$ in melan"olii$ s")i-o&enii.
A*oliea instin"tului de a(aae este (e-enta in etadul mental ga!$ in staile "omatoase$ in
dementele (o&unde.
<Titlu> 1.1@.3. Tul*uai ale instin"tului se/ual
0is&un"tiile se/uale se (ot sistemati-a in tul*uai ale dointei se/uale$ tul*uai ale e/"itatiei
se/uale$ tul*uai ale ogasmului$ tul*uai se/uale dueoase si (aa&ilii.
Paa&iliile # sunt tul*uai "aa"tei-ate (in im(ulsui$ &ante-ii sau (a"ti"i se/uale "ae sunt
neo*isnuite$ de!iante sau *i-ae.
Paa&ilii elati!e e&eito la &un"tiile de e/"etie # "o(o&ilia +e&eito la de&e"ae, sau uo&ilia
+e&eito la mi"tiune,. Constau in a de&e"a sau mi"tiona asu(a unui (atene sau !i"e!esa.
E/)i*itionismul# e/(uneea oganelo genitale in (u*li".
Eetisism # e/"itatie se/uala (in "ontem(laea uno o*ie"te neinsu&letite ale se/ului o(us.
Eoteism # o*tineea e/"itatiei si a ogasmului (in atingeea oganelo Se/uale de o (esoana
de se/ o(us.
Pedo&ilia # e/e"itaea a"ti!itatii se/uale "u "o(ii mai mi"i de 13 ani.
Maso")ism se/ual # o*tineea (la"eii se/uale (in maltataea de "ate ##(atene.
Sadismul se/ual # eali-aea e/"itatiei se/uale (in (o!o"aea unei K;su&einte (si)i"e sau
&i-i"e unei alte (esoane.
Tans!estismul # (utaea !estimentatiei se/ului o(us.
%o9eismul # o*tineea e/"itatiei se/uale (in (i!iea a"telo se/uale (a"ti"ate de alte
(esoane.
4oo&ilia # intetineea a(otuilo se/uale "u animale.
3e"o&ilia # (a"ti"aea a(otuilo se/uale "u "ada!e.
Pigmalionismul # e&e"tuaea elatiilo se/uale "u statui sau o*ie"te neinsu&letite.
<Titlu> l.11. T.L2.RARILE 0E SOM3
S#au des"is tul*uai la adomie si in mentineea somnului$ somnolenta e/"esi!a$ tul*uai
ale itmului !eg)e#somn si tul*uai aso"iate stadiilo somnului.
B@
Tul*uai la adomie si in mentineea somnului +TAMS,
Insomnia # (oate &i totala$ (atiala la adomie sau la te-ie. A(ae in ma7oitatea *olilo
(si)i"e.
Somnolenta e/"esi!a +SE,
3a"ole(sia # se "aa"tei-ea-a (in somnolenta diuna e/"esi!a$ "ata(le/ie$ (aali-ie a
somnului$ )alu"inatii )i(nagogi"e.
A(neea in somn +"entala$ o*stu"ti!a si mi/ta, # in tim(ul somnului a(a (eioade de
inteu(ee a es(iatiei.
Sindomul >leine#Le!in # se "aa"tei-ea-a (in )i(esomnolenta (eiodi"a$ )i(e&agie$
)i(ese/ualitate$ ostilitate$ amne-ia a""eselo.
Hi(esomnia ideo(ati"a a sistemului ne!os "ental # se "aa"tei-ea-a (in (eioade lungi de
somn s(ontan "u o duata de la 18#8@ oe.
Tul*uai aso"iate stadiului somnului
Somnam*ulismul # automatism am*ulato in tim(ul somnului
Pa!ono"tun # s(aime$ an/ietati intense a"om(aniate de mis"ai in tim(ul somnului. Se
intalnes" in s(e"ial la "o(ii.
Enuesis # (iedeea "ontolului asu(a mi"tiunii in tim(ul somnului.
2u/ismul# se mani&esta (in 's"asniea' dintilo in tim(ul stadiiilo I si II ale somnului.
Ci-ele e(ile(ti"e mo&ei"e # a(a de asemenea in (imele 8 oe si in ultimele 8 oe ale
somnului.
B1
<Titlu> 1.18. 2i*lioga&ie sele"ti!a
1. Ades C. +1AA1, # A"ti!ite MSu*!o"ale' et Hallu"inations Auditi!es5 Les Indi"ations dKun
Taitment Com(otementalJ$ Ps9negie5 =#B.
8. Amado#2o""aa L$ 0onnet 0.$ Olie C.P. +1AA3, # La 3otion dKHumeu en Ps9")ologie$
LKEn")e()ale 8511B#188.
3. 2eau&ils 2. +1AA1, # %oi/ Inteieues et Ps9")iatie Ean"aise$ Ps9negie5 8#H.
1. 2eios 2.E. +1AA@, # Musi"al Hallu"inations$ An Histoi"al and Clini"al Stud9$ 2it. C. o&
Ps9")iat9$ 1H=5 1??#1A1.
H. 2an-ei P. $Sa*u A. +1A?1, #Psi)iatie$ Ed. 0ida"ti"a si Pedagogi"a$ 2u"uesti.
=. C)a(out)ie G. +1AAB, #A((ot de lKEtude de la Memoie Animale a la Com(e)ension de
la Memoie Humaine$ LKEn"e()ale# IIIII5 38B#331.
B. C)ale S.$ 3i"olas A. +1AA1, #La Ea"e Ca")ee des %oi/$ As(e"t Tans"ultuel des
Hallu"inations Auditi!es$ Ps9negie5 8?#38.
?. 0eal*eto M.C. +1AA8, # Les Tou*les du Sommeil en Ps9")iatie$
As(e"ts E(idemiologi<ues$ LKEn"e()ale I%III5 331#31@.
A. 0ela9 C.$Pi")ot P. +1A=A, #A*ege de Ps9")ologie$ Ed. Masson$ Pais.
1@. E9 H. +1A=?, #La Cons"ien"e$ Ed. P.E$ Pais.
11. E9 H. +1AB3, #Taite des Hallu"inations l#ll$ Ed. Masson$ Pais.
18. Gaillad C.M. +1AA8, #Les Tou*les du Sommeil en Ps9")iatie$ 0onnees Clini<ues
et Pol9ga()i<ues$ LKEn"e()ale I%III5 311#31=.
13. Gelde M.$ Gat) 0.$ Ma9ou R. +1AA1, #Tatat de Psi)iatie O/&od$ Ed. APLR
si GIP$ 2u"uesti.
11. Ge"u G. +1AB=,#Semiologie$ in Csi:9 >. # Cus de (si)iatie$ .ME Tg. Mues.
1H. Geen M.E.$ >ins*oume M. +1AA@, #Su*!o"al A"ti!it9 and Audito9
Hallu"ination5Clues &o 2e)a!ioal Teatments$ S")i-o()enia 2ull. 1=$15 =1B#=8H.
1=. Huet C.0. +1AA1, #Halu"ination et Imageie Eon"tionelle Cae*ale$
Ps9negie5 83#8H.
1B. Iones"u G. +1AB3, # Intodu"ee in (si)ologia medi"ala$ Ed. Stiinti&i"a$ 2u"uesti.
1?. La(iee O.$ Mont(laisi C. +1AA8, # Les Paasomnies$ LKEn"e()ale I%III5 3H3#
3=@.
1A. La-ot)es G. +1AA=, #Les Hallu"inations$ Ed. Masson$ Pais.
8@. Poot A. +1A?1, #Manuel Al()a*eti<ue de la Ps9")iatie$ Ed. P.E$ Pais.
81. Postei C. +1AA?, #Laousse 0i"tiona de Psi)iatie$ Ed. .ni!es En"i"lo(edi"$
2u"uesti.
88.Pedes"u %.$ lones"u G. +1A?A, #Semiologie$ in Pedes"u %. # Psi)iatie
%ol. I$ Ed. Medi"ala$ 2u"uesti.
83. Romila A. +1AAB, # Psi)iatie$ Ed. APLR$ 2u"uesti.
81. Sado: 2.C. +8@@@, # Sign and S9m(toms in Ps9")iat9 # Com(e)ensi!e
Te/t*oo: o& Ps9")iat9$ %ol. 1$ Ed. Li((in"ott Lilliams P Lil:ins$ P)iladel()ia$ .SA$ P.=BB#
=?A.
8H. S")neide >. +1A=B, #>linis")e Ps9")o(at)ologie$ Geog T)ieme$
%elag$ Stuttgat.
8=. Stan"iu M. +1AA=, #3euo(e(tide im(li"ate in me"anismele memoiei$ Ed.
Eundatiei Romania de Maine$ 2u"uesti. 8B.Tillet M. +1AA8, #3euo*iologie de la Memoie$
LKEn"e()ale#I%III5 8AH#3@3.