DREPTUL FEUDAL SCRIS

1. Pravilele bisericesti
Datorita organizarii sale ierarhice si a rolului de principal factor ideologic in
societatea feudala, Biserica ortodoxa a fost in masura sa elaboreze reguli de
conduita care sa fie aplicate pe intreg cuprinsul tarii, prin extinderea autoritatii
sale spirituale si cu sprijinul statului feudal.
In vedrea consolidarii statului feudal si centralizarea puterii, domnii erau
interesati sa introduca noi reguli juridice. Trebuie sa intelegem ca pravilele
bisericesti au un caracter oficial, pentru ca au fost intocmite din ordinul domnului
sau al mitropolitului si pe cheltuiala acestora. Pe de alta parte, dispozitiile din
pravile erau obligatorii atat prin clerici, cat si pentru mireni (laici, atat in domeniul
religios propriu ! zis, cat si in domeniul juridic.
De altfel, potrivit autorilor de pravile, dispozitiile de drept civil, de drept
penal si de drept procesual tineau tot de domeniul religios. Intrucat Biserica
ortodoxa romana se afla sub autoritatea spirituala a Patriarhiei de la
"onstantinopol, domnii si mitropolitii romani au respectat intru totul regula de
mult consacrata, conform careia pravilele bisericesti ortodoxe se intocmesc
numai dupa izvoarele canonice bizantine.
Intrucat procesul crestinizarii daco!romane, apoi a romanilor a inceput
inca din epoca domniatiei romane si a continuat si dupa retragerea aureliana, un
numar mare de cuvinte latine au patruns in limbajul religios fundamental#
,,biserica$(,,basilica%, ,,cruce% (crux.
Patrunderea slavilor in masa si asezarea lor la sud de Dunare, a dus la
ruperea de romanitatea orientala in &# 'ordul Dunarii si (udul Dunarii. Influenta
bizantina a fost receptata pe filiera slava, astfel incat, slavona devine limba
cancelariei domnesti si limba cultului religios. Insa slavona era cunoscuta de un
numar infim de persoana (cativa calugari dincalcelaria domneasca. )area masa
a populatiei nu cunoastea limba. Datorita acestui fapt, din sec *+ pravilele
bisericesti incep sa fie redactate si in limba romana.
Pravilele bisericesti, cele in slavona si romana au fost la inceput
multiplicate ca manuscrise, iar din sec. *,, apar pravilele tiparite.
A. "ele mai importante pravile in slavona sunt#
1. ,,Pravila de la Targoviste", elaborata de catre gramaticul Dragomir,
din porunca domnului -ladislav al Tarii .omanesti in anul */0&.
2. ,,Pravila de la Putna", bilingva din anul *01*.
3. ,,Pravila de la manastirea Bistrita" ()oldova, in anul *+*1.
4. ,,Pravila de la manastirea Bistrita" (2ltenia, elaborata la *+3+.
Izvoarele acestor pravile au fost textele din legislatia imparatilor
bizantini,nomocanoanele parintilor bisericii si o lucrare din *430 de la (alonic
denumita 5sintagma alafabetica6 a lui )atei -lastares.
B. "ele mai importante pravile in romana sunt#
1. ,,Pravila Sfantilor Apostoli", elaborata de Diaconul Coresi la Brasov
intre *0+7 si *017. 8n exemplu este ,,Pravila de la Ieud, numita dupa numele
unui locuitor din )aramures, unde a fost descoperita in *4&*, fiind singurul
exemplar ce s!a pastrat.
2. ,,Pravila Aleasa", elaborata de logofatul Eustache, in )oldova, in
*+3&.
3. ,,Pravila de la ovora" (,,Pravila cea )ica%, tiparita in Tara
.omaneasca, in *+/7, in & editii identice# una pentru Tara .omaneasca,
prefatata de mitropolitul Theofil si una pentru Transilvania, prefatata de
mitropolitul Ghenadie al Transilvaniei.
"ontinutul pravilelor bisericesti este omogen, foarte variat, pentru ca
alaturi de textele cu caracter juridic propriu ! zis exista si altele texte din diverse
alte domenii#
a. extrase din lucrarile religioase
b. date istorice despre sinoadele bisericesti si cele ale parintilor Bisericii,
autori de pravile
c. cronici
d. tabele de calculare a timpului.
e. diferite alte formulare pentru intomirea actelor.
9a randul lor, textele juridice nu sunt sistematizate pe ramuri si institutii de
drept, in sensul ca dispozitiile juridice pe care le cuprind sunt amestecate# norme
de drept civil, intercalate cu cele penale si procesuale. Prin continutul lor mistic si
prin discriminarile sociale pe care le!au consacrat, pravilele bisericesti au
contribuit la consolidarea relatiilor de productie de tip feudal.
Pe de alta parte, avand in vedere izvoarele utilizate la elaborarea lor,
pravilele bisericesti au marcat inceputul procesului de receptare a ideilor si
institutiilor juridice romane, astfel cum au fost ele adoptate la realitatile feudale
ale Bizantului.
Pravilele bisericesti au un continut asemanator, mergand pana la
identitate in toate tarile romane, ce inseamna o continuare a unitatii de
reglementare asigurata de legea tarii. Pravilele biseriesti nu au fost doar
monumente de drept cu valoare pur teoretica, ci destinate sa se aplice in mod
nemijlocit in practica instantelor de judecata, existand foarte putine documemte
care sa ateste ca hotararile au fost date pe baza pravilelor bisericesti.
Insa acest fenomen are o explicatie# faptul ca hotararile, de exemplu, date
in materie penala si unele date in materie civila (hotarari in dreptul familiei,
imbracau forma orala, iar daca erau date in forma scrisa, nu aratau capul de
pravila pe care se sprijina, pentru ca partile nu erau interesate sa pastreze
asmenea documente. Dimpotriva, hotararile ce se dadeau in litigiile privind
proprietatea, imbracau mereu forma scrisa si mentionau mereu in cuprinsul lor
capul de pravila pe care se sprijineau, pentru ca aceste hotarari erau mereu
pastrate de partile litigante.
2 asemenea hotarare celebra este continuta intr!un hrisov emis in timpu
lui :lexandru Ilias, hotarare pronuntata in litigiul dintre ;lorica (fiica legitima si
)aria (fiica naturala, fiicele lui )ihai -iteazul,. "astig de cauza a avut ;lorica, iar
in "uprinsul hotararii se mentioneaza capul de pravila pe care se sprijina acea
hotarare.
2. !risoavele legislative
<risoavele domnesti contineau, de obicei, acte cu caracter individual, acte
prin care dispozitiile legii tarii erau aplicate de domn la cazuri particulare. 9a
sfarsitul sec. *+ si inceput de sec. *,, apar hrisoavele legislative, care contineau
dispozitii cu caracter general.
Primul si cel mai important hrisov dat de Mihai Viteazul este cel dat in anul
*040, ce prevede, cu referire la taranii dependenti, ca ,,fiecare pe unde va fi, sa
fie ruman pe veci%. In legatura cu acest hrisov, unii autori au afirmat ca taranilor
dependenti erau legati de glie. 2pinia nu poate fi impartita, pentru ca in *040 se
afla in plina desfasurare riposta militara otomana in Tara .omaneasca fata de
atitudinea antiotomana a lui )ihai -iteazul. Poporul din stanga 2ltului s!a
refugiat pe mosiile din dreapta 2ltului, ce apartineau lui )ihai -iteazul si partidei
boieresti ce!l sprijineau.
Dand acest hrisov, cu privire la taranii dependenti, )ihai -iteazul nu i!a
legat de glie, ci pentru a!i favoriza pe boierii olteni, a modificat dispozitiile legii
tarii, ce anterior anului *040 prevedeau legarea de glie a taranilor dependenti.
Daca s!ar fi aplicat dispozitiile legii tarii, boierii din dreapta 2ltului ar fi trebuit sa!i
retrimita pe taranii dependenti din stanga 2ltului, refugiati pe mosiile lor,
stapanilor acestora, ori prin asezamant )ihai -iteazul ii elibera pe boierii din
dreapta 2ltului de aceasta obligatie legala. )ihai -iteazul creeaza o noua
categorie de tarani dependenti, ,,rumanii de legatura", fiind tarani liberi.
<risoavele domnesti au continut asemanator, au fost adoptate si in
)oldova de catre domnii (tefan Tomsa si )iron Barnovs=i. Iar din sec. *+, pe
masura centralizarii statului feudal si intaririi puterii domnesti, numarul
hrisoavelor legislative a crescut in mod semnificativ.
3. Pravilele laice
Pravilele laice au fost adoptate la mijlocul sec. *,, aproape simultan si cu
un continut similar in Tara .omaneasca si in )oldova, ca o necesitate pentru
puterea de stat centralizata, de a interveni rapid cu reglementari in diverse
domenii. In acelasi timp, parviele laice au reprezentat pentru boieri si instrumente
de limitare a puterii domnului, caci, cum zice >rigore 8reche, ,,acolo unde nu
sunt pravile, din voia domnilor, multe strambatati se fac".
In )oldova, din porunca domnului -asile 9upu, logofatul ?ustrache a
elaborat in *+/+ ,,"artea romaneasca de invatatura%, aceasta reprezentand
prima codificare legislativa cu caracter laic din istoria statului si dreptului
romanesc. 9ucrarile straine care au stat la baza elaborarii pravilei au fost
codificate intr!o viziune proprie, astfel incat aceasta lucrare nu este o copie sau o
compilatie a lucrarii respective, ci o opera de sinteza cu trasaturi originale. In al
II!lea rand, cuvantul ,,invatatura% nu are un sens didactic, ci unul juridic de
dispozitie obligatorie, de porunca domneasca, dar care atrage sanctiunea
domnului asupra celor ce nu asculta de asemenea ,,invatatura%.
Izvoarele acestei pravile sunt#
1 . ,,'omos ghiorghicos% (legiuirea agrara bizantina
2. 9ucrarile penalistului italian rospero !alinaci, latinizat ;alinacius,
intitulate ,,Pracsis et teoriae criminalis%
In Tara .omaneasca, in *+0&, din porunca domnului )atei Basarab,
Daniil anoneanul, un calugar ajuns ulterior mitropolit al Transilvaniei, a elaborat
lucrarea ,,"ndreptarea legii" sau ,,Pravila cea mare", tiparita la Targoviste si
care contine o predoslovie scrisa de mitropolitul (tefan al Tarii .omanesti. Titlul
sau este semnificativ sugerand influentarea comportamentului uman prin
dispozitii legale noi. "uprinsul este mai amplu decat cel al ,,#artii romanesti de
invatatura", pentru ca cuprinde, alaturi de versiunea muntenizata a pravilei
moldovene si ,,$omocanonul" lui Mihail Mala"us.
Totodata, in partea finala a pravilei sunt expuse o serie de probleme de
interes general din domenii nejuridice (medicina, gramatica, filosofie, dar si
chestiuni de interes canonic. "ontinutul juridic al celor & pravile este asemanator
si se refera la reglementarea relatiilor din agricultura si sanctionarea faptelor cu
caracter penal, iar dispozitiile de drept civil si drept procesual sunt putin
numeroase. Prevederile celor & pravile sunt structurate in pricini, glave si zaciale,
adica sectiuni, capitole si articole.
Dispozitiile juridice din pravile sunt sistematizate in & parti#
A. Prima parte contine#
". prevederi ce reglementeaza relatii feudale din agricultura si care
consacra#
1. legarea de pamant a taranilor dependenti
2. drepturile stapanilor feuali de a!i urmari pe taranii dependenti fugiti de
pe mosii si de a!i aduce inapoi.
3. interdictia celorlalti boieri de a!i primi pe mosiile lor pe taranii fugari si
obligatia de a!i remite stapanilor lor.
4. obligatiile de renta feudala ale taranilor aserviti fata de boieri si
drepturile acestora din urma de a!i pedepsi pe taranii ce nu!si executa obligatiile.
"". reglementari care vizeaza# paza hotarelor, paza recoltelor, paza
bunurilor agricole, cresterea vitelor, impartirea recoltelor, schimburile de terenuri.
B. A doua parte contine institutii de drept civil, de drept penal si de drept
procesual.
In materia persoanelor, persoanele fizice (obraze se impart in# slobo%i
(erau pe o parte taranii liberi si pe alta parte erau boierii, clerul si robi
)ajoratul este fixat la &0 de ani, insa raspunderea pentru faptele proprii
intervine de la *1 ani.
Institutia familiei, a casatoriei, a rudeniei sunt reglementate pe baza
acelorasi principii ca si in pravilele bisericesti. "asatoria este precedata de
logodna, consacrata ca institutie juridica dupa modelul bizantin si confera sotului
puterea maritala asupra sotiei si dreptul de a!i administra zestrea.
In materia bunurilor este protejata proprietatea asupra imobilelor.
(uccesiunea poate fi deferita prin testament in forma scrisa (zapis sau in
forma orala (cu limba de moarte sau ,,ab intestat% (potrivit legii. ?xista anumite
incapacitati de a testa, spre exemplu# cei condamnati pentru infratiuni contra
moralei, precum si incapacitati de a mosteni (asasinul nu vine la succesiunea
celui asasinat.
In materia obligatiilor, reglementarea are la baza raspunderea individuala
si sunt considerate izvoare de obligatii# tocmelile (contractele si delictele.
)ateria dreptului penal cunoaste o ampla reglementare.Infractiunile
continua sa fie clasificate dupa gradul lor de periculozitate sociala (exemplu# vini
mari, vini mici. ?ste reglementata acum pentru prima data la nivel general
infractiunea flagranta. Pentru prima data, la calificarea infractiunii se aveau in
vedere pozitia subiectiva a faptuitorului, gandul faptasului, precum si momentul
si locul faptei. (unt introduse unele categorii juridice noi# tentativa, concursul de
infractiuni, complicitatea si recidiva. De asemenea, sunt prevazute pentru prima
data cauze ce inlatura raspunderea penala (nebunia, legitima aparare, varsta
sub , ani, ordinul superiorului, cauze ce atenueaza raspunderea penala (mania,
starea de ebrietate, varsta sub *7 ani si cauze ce agraveaza raspunderea
penala (calitatea de boier in cazul infractiunii de hiclenie. In ceea ce priveste
sistemul sanctionator el este in linii generale acelasi si se introduc pe langa
pedepsele principale si pedeapsa complementara a confiscarii averii in cazul
infractiunilor grave cum este hiclenia. Pravilele precizeaza ca pedepsele fizice
urmau sa se aplice memebrilor categoriilor sociale inferioare.
In materia dreptului procesual, pravilele prevad existenta a & categorii de
instante# laice si bisericesti. 'u functioneaza principiul specializarii instantelor,
astfel incat instantele laice judecau si pricinile civile si cele penale. In materia
penala, actiunea penala putea fi intentata si de alte persoane si de victima#
parintele (pentru copil, stapanul (pentru sluga, sotul (pentru sotie. )ijloacele de
proba erau martorii, juramintele, inscrisurile, expertiza si prezumtiile (in pravile
sunt numite,,presupusuri% sau ,,semne% sau ,,intelesuri%. In materie penala era
admisa si tortura, pentru a smulge marturisirea invinuitului. 'u era insa cunoscut
conceptul de ,,cale de atac%, insa pravilele permiteau celor nemultumiti de
hotararea pronuntata sa se adreseze numai judecatorilor superiori. De
asemenea, nu era cunoscut conceptul de,,autoritate de lucru judecat%, insa erau
prevazute anumite termene de prescriptie ale dreptului material la actiune.
ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL IN TRANSILVANIA
IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE AUSTRIA
Dupa esecul imperiului otoman la asediul -ienei (*+13, in *1+,, armata
austriaca ocupa Transilvania, care in *+11 este declarata vasala :ustriei, situatie
acceptata de Dieta de la ;agaras, care stabilea totodata ca si pe viitor alegerea
principelui Transilvaniei se va face potrivit vechilor reguli. Diploma 9eopoldina din
*+4* data de imparatul :ustriei consfinteste vasalitatea Transilvaniei fata de
:ustria care este recunoscuta si pe plan international prin Pacea de la @arloAitz
din *+44. In *+44 principele )ihai :ppafB al II!lea renunta la drepturile sale
princiare in favoarea imparatului :ustriei, realizandu!se astfel o uniune personala
intre Transilvania si :ustria.
A. ORGANIZAREA DE STAT A TRANSILVANIEI
Transilvania era condusa de un guvernator denumit presedinte al
deputatiei tarii care coordona administratia civila a principatului si de un general
comandant al armatei austriece din Transilvania care coordona administratia
militara a principatului. 8neori cele & functii se reuneau asupra aceleiasi
persoane care purta titulatura de Presedinte al >uvernului. Tot la nivel central
functiona uvernul provincial( guberniul a carui activitate era controlata de
#ancelaria aulica de la &iena in cadrul careia functiona "amera aulica
transilvana creata in *+40. :lte institutii care functionau la nivel central erau
#omisariatul tarii care controla aprovizionarea armatei din Transilvania si
Te%auratul care administra finantele Transilvaniei.
ORGANIZAREA BISERICII
2 parte a episcopilor ortodocsi din Transilvania, episcopul Teofil si
:tanasie :nghel, reuniti in sinodul de la :lba Iulia in *+4,, au hotarat, in
principiu, unirea cu .oma, confirmata printr!o Diploma 9eopoldina, prin care
preotii uniti erau scutiti de obligatiile feudale, scutire extinsa si asupra taranilor
uniti, printr!o noua Diploma 9eopoldina data in *,7*, insa aceasta diploma nu s!a
aplicat in Transilvania, fiind respinsa de Dieta Transilvaniei. Dand curs solicitarilor
poporului roman, Imparateasa )aria Teresa a dat in *,// un rescript imperial
prin care romanii erau recunoscuti ca natiune distincta a Transilvaniei. Insa
rescriptul imperial nu s!a aplicat niciodata fiind respins de Dieta Transilvaniei,
care a considerat ca recunoasterea era valabila numai pentru clerici si nobili si
nu ca a patra natiune a Transilvaniei, ci ca lipituri la cele trei natiuni privilegiate.
B. DREPTUL IN TRANSILVANIA
AFLATA SUB DOMINATIE HABSBURGICA
Din articolul * al Diplomei 9eopoldine din *+4* :ustria recunoaste
aplicarea in continuare a tuturor legiuirilor feudale adoptate in Transilvania#
,,8nion Trium 'atiorum%, ,,Tripartitul lui -erboczi%, ,,aprobatae et compilatae
constitutiones%. In *+43, prin rezolutia alvitiana, se organizeaza in cadrul
cancelariei aulice de la -iena, o camera aulica transilvaneana. Dieta
Transilvaniei din *,*/ fixeaza numarul zilelor de claca pe saptamana, / zile
pentru taranii iobagi, 3 zile pentru taranii jeleri. :ceasta hotarare a Dietei a fost
amendata de Imparateasa )aria Teresa in *,/, printr!un rescript imperial ce
fixeaza numarul zilelor de claca pe saptamana la / zile pentru taranii care nu
aveau vite si 3 zile pentru taranii cu vite. Printr!un rescript imperial dat in *,+4 si
intitulat ,,punctele regulative%, )aria Teresa stabileste ca nobilii sunt invitati sa nu
mai faca abuzuri in privinta taranilor. Insa ambele rescripte au fost respinse de
Dieta Transilvaniei.
ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURILE
IN EPOCA REGIMULUI TURCO - FANARIOT
.egimul turco!fanariot instaurat in Tara .omaneasca dupa "onstantin
Brancoveanu si in )oldova dupa Dimitrie "antemir, a durat pana la revolutia lui
Tudor -ladimirescu din *1&* si a cunoscut & faze#
". Prima faza a debutat cu instaurarea acestui regim si s!a sfarsit in *,,/,
cu pacea si tratatul de la @uciu@!@ainardji. :sistam la apogeul dominatiei
otomane asupra tarilor romane# domnii fanarioti sunt asimilati pasilor, sunt numiti
direct de sultan, fiind integrati ierarhic in administratia otomana. Durata domniilor
este foarte scurta (in medie este de & ani, iar fanariotii se comporta ca niste
arendasi ai tarilor romane, fiind preocupati de indeplinirea obligatiilor fata de
Poarta (din ce in ce mai numeroase si de spolierea fiscala a tarilor romane.
Tronurile principatelor erau scoase la mezat si se practica totodata sistemul
mutarii domnilor, dintr!o tara in alta, sistem ce a avut si efecte pozitive# unificarea
legislativa a celor doua tari.
"". : doua faza a insemnat eliberarea tarilor romane de sub monopolul
otoman al comertului exterior, principatele fiind atrase in circuitul economic
european, ceea ce a insemnat cresterea productiei si a schimbului de marfuri,
aparitia si dezvoltarea relatiilor de productie de tip capitalist.
I. DREPTUL IN PRIMA FAZA A REGIMULUI TURCO - FANARIOT
Prima faza se caracterizeaza printr!o slaba dezvoltare de elaborare a
dreptului, pentru ca domninatia otomana era la apogeu, iar autonomia
principatelor fusese mult stirbita. (i in aceasta epoca se adopta pravile. ?ste
vorba despre#
1. ,,'omocanonul% lui >heorghe din Trapezunt, intocmit in Tara
.omaneasca in *,37, din porunca lui 'icolae )avrocordat. ?ste o lucrare
scrisa in limba greaca, ce cuprinde dreptul canonic.
2. ,,)anualul de legi% al lui )ihai ;otino, elaborat din ordinul domnului
(tefan .acovita, structurat in 3 volume, cuprinzand dreptul canonic si dreptul
laic, dispozitiile sale fiind structurate pe ramuri de drept. "a element de noutate,
aceasta pravila este prima care contine dispozitii de drept comercial.
:ctivitatea de elaborare a dreptului in aceasta perioada a fost influentata
si de puterea protectoare (.usia, in sensul traducerii din limba rusa a legiuirii
Imparatesei ?caterina a II!a. "el mai important element al evolutiei dreptului in
prima faza a regimului turco!fanariot il reprezinta reformele lui "onstatin
)avrocordat. ?ste cel mai important reprezentant al acestei perioade. : avut *7
domnii (+ in Tara .omaneasca si / in )oldova, insumand &3 de ani de domnie
(performanta neegalata.
.eformele pe care el le!a abordat, vizau modernizarea intregii vieti sociale
si de stat. .eformele pe care "onstantin )avrocordat le!a infaptuit pana in *,/7,
au fost sistematizate intr!un asezamant dat in acelasi an si publicat in revista
,,)ercure de ;rance% in *,/&. :ceastea sunt#
Art 1'4( clerul este scutit de plata darilor, insa dreptul sau de judecata
este limitat si se infiinteaza episcopii manastiresti pentru administrarea averilor
manastirilor.
Art )( se adopta un nou statut al boierilor, calitatea de boier fiind legata de
indeplinirea unei functii in aparatul de stat si nu de stapanirea unei mosii. ?i sunt
impartiti in & categorii# &eliti (membrii ai divanului domnesc si urmasii acestora,
ce se numesc ,,neamuri% si care sunt scutiti de plata tuturor darilor si *a%ili
(care erau scutiti doar de plata unora dintre dari.
Art +',( reforma administrativa consta in introducerea ispravnicilor la
conducerea judetelor si tinuturilor (& pentru ficare judet si & pentru fiecare tinut si
salarizarea tuturor dregatoriilor (se facea dintr!un fond special, numit ,,casa
rasurilor$$.
Art -, 1., 12, 13. reforma fiscala consta in suprimarea unor dari si unirea
tuturor celorlalte dari intr!un impozit uni numit ,,sama obsteasca%, platibila in /
sferturi, insa cuantumul impozitelor au crescut, ajungand la *& sferturi.
! reformele intreprinse pe plan social pana la *,/7 nu au fost la fel de
pregresiste ca celelalte, astfel incat "onstantin )avrocordat stabileste
interzicerea stramutarilor taranilor aserviti de pe mosii si obligatiia lor de a lucra
pentru boieri fara a preciza numarul de zile, ceea ce a generat abuzuri din partea
boierilor. :buzurile au generat la randul lor un fenomen de bejenie (fuga de pe
mosie, (*,/*, *,/+ ducand la injumatatirea numarului de platitori de impozite,
ceea ce insemna punerea in pericol a veniturilor statului. Pentru acest motiv,
"onstantin )avrocordat a intreprins o reforma sociala radicala. Printr!un hrisov
domnesc dat la * martie *,/+, s!a stabilit in Tara .omaneasca iertarea de
rumanie a celor ce se intorceau in tara pe baza unor certificate eliberate de
Divanul domnesc, hrisov ce prevede ca taranii fugiti se puteau aseza pe orice
mosie, iar fostii stapani nu ii mai puteau urmari. ?i aveau obligatia de a munci un
numar de zile pe an si de a plati dijma la recolta obtinuta. Insa acest hrisov
contine o omisiune esentiala, pentru ca nu precizeaza data pana la care sa se
intoarca pentru a beneficia de prevederile acestui hrisov. :stfel, hrisovul a
avut un efect contrar celui scontat, pentru ca a amplificat fenomenul de bejenie.
"hiar si ceilalti ramasi in tara fugeau pentru a se intoarce si a beneficia de
prevederile hrisovului. 9a 0 august *,/+, "onstantin )avrocordat a dat un nou
hrisov, in care a prevazut eliberarea tuturor rumanilor, stapanii fiind invitati% sa!i
elibereze fara plata, in caz contrar, ei isi puteau rascumpara libertatea de *7
talere. 2 reforma asemanatoare a realizat si in )oldova, printr!un hrisov cu un
continut asemanator, dat la * iunie *,/4. ?ste insa o singura deosebireC
eliberarea din starea de dependenta a vecinilor a fost gratuita si neconditionata.
"onsecintele reformei sociale au fost# dreptul de folosinta pe care taranii deveniti
clacasi il aveau asupra pamanatului nu mai avea temei legal, ci un temei
contractual. (ituatia taranilor s!a imbunatatit, pentru ca ei nu mai erau legati de
glie, nu se mai aflau in stare de dependenta fata de boieri si de manastiri, insa,
asistam la o inrautatire a taranilor deveniti clacasi, pentru ca acele invoieli se
realizau in conditii contractuale foarte dezavantajoase pentru tarani, ei fiind
nevoiti sa accepte toate clauzele impuse de boier.
Domnii fanarioti. incepand cu "onstantin )avrocordat, au dat o serie
de ,,urbari%, prin care au fixat anumite limite cadrului contractual al invoielilor
dintre boieri si taranii clacasi. Trebuie precizat ca reforma lui "onstantin
)avrocordat nu a desfintat total starea de dependenta, pentru ca nu i!a vizat pe
scutelnici (indeplinesc la curtea boierilor munci ce necesita o anumita calificare
si poslusnici (sunt cei ce exercita la curtea boierilor servicii ce nu necesita o
anumita calificare. ?i aveau obligatii fiscale numai fata de boieri, nu si fata de
stat.
II. EVOLUTIA DREPTULUI IN A II-A FAZA A REGIMULUI TURCO -
FANARIOT
(i legiuirile adoptate in aceasta a doua faza sunt in esenta lor feudale insa
prezinta anumite particularitati. :stfel, izvoarele bizantine pierd ponderea avuta
odinioara in favoarea principiilor de drept si institutiilr juridice extrase din codurile
burgheze europene. In al doilea rand asistam la o codificare la 9egii Tarii si
sistematizarea acesteia pe institutii juridice. In al treila rand se remarca
importante progrese pe planul sistematizarii precum si pe planul tehnicii de
reglementare juridica. In al patrulea rand aceste pravile sunt de regula bilingve
fiind redactate in lb romana si in lb neogreaca. In sfarsit, pravilelele acorda o
atentie deosebita aspectelor de drept procesual, in special Pravilniceasca
"ondica, fapt explicabil prin aceea ca dupa pacea de la @uciu=!@ainardji, tarile
romane fiind atrase in circulatia economica ?uropeana, asistam la multiplicarea
raporturilor juridice de natura civila si mai ales comerciala intre resortisantii tarilor
romane si cei din tarile europene iar dispozitiile de natura procedurala erau
imperios necesare pt a evita imunitatea de jurisdictie aplicabila resortisantior
tarilor europene in Imp 2toman cu motivatia ca instantele otomane erau islamice
si nu laice iar procedura era invechita. Prin aceste dispozitii procedurale se dorea
sublinierea ideii ca tarile romane sunt tari crestine si nu islamice, ca ele nu fac
parte intergranta din Imp 2toman iar normele de natura procedurala sunt
suficient de evoulate pt a putea fi aplicate in cadrul unor eventuale litigii dintre
resortisantii autohtoni si cei straini.
Pravilele adoptate in a & faza a regimului turco!fanariot se impart in &
categorii#
1. nomocanoanele si legiuirile laice bi%antine#
a. nomocanoanele lui :ntim Ivireanul, ,,capetele de porunci$, retiparit in
*,10, prima editie#*,*/.
b. traducerea din greaca a hexabiblului lui "onstantin :rmenopulos,
efectuata de marele paharnic Toma "arra
2. legiuirile noi ce se impart in & categorii#
a. ce nu au fost promulgate oficial, ramanand la stadiul de lucrare cu
caracter privat#
". ,,Pandectele lui Toma #arra" este o lucrare elaborata de marele
paharnic in *17+ din ordinul lui :lexandru )oruzi. :ceasta lucrare este
conceputa in 3 parti# despre persoane, despre lucruri, despre actiuni. 'u s!a
reusit decat elaborarea primei parti.
"". ,,*anualul /uridic al lui Andronac0e 1onici" elaborat la *1*/
reprezentand primul cod civil roman complet. 'u a fost promulgat oficial pentru
ca :ndronache Donici era un membru marcant al miscarii carvunarilor ce milita
pentru modernizarea statului pe principii progresive si care era dezavuata de
domnul )oldovei, $carlat Calimachi. :ndronache Donici se afla in rivalitate cu
alti & pravilisti ai epocii.
b. cele ce au fost promulgate oficial. %ntra cele & mari monumente ale
dreptului acelei perioade#
". ,,Praviliceasca condica". Denumirea oficiala este in greaca,
,,sintagmation nomicon% si in romana ,,mica randuiala juridica%. ?ste elaborata
deci in & editii, din ordinul lui :lexandru Ipsilanti la *,,0, dar datorita opozitiei
Imperiului otoman a intrat in vigoare abia in *,17. Izvoarele pravilelor sunt#
obiceiul pamantului, bazilicalele, jurisprudenta (povetele, doctrina juridica
moderna(9ucrarile lui Beccaria si )ontesDuieu. :utorul prezumtiv este ?nachita
-acarescu. (!a aplicat in Tara .omaneasca pana la *1*1 cand a fost adoptata
9egiuirea "aragea si in drept pana la *1+0.
"". #odul #alima0 se mai numeste si ,,#ondica tivila" a )oldovei. In
vederea elaborarii acestei pravile domnul (carlat "alimah a alcatuit, la *1*3, &
comisii de juristi ce au procedat la elaborarea proiectului de pravila in & versiuni#
in lb. greaca promulgata in *1*, si in lb. romana promulgata mai tarziu, *133.
:utorii versiunii in lb romana sunt# "ristian ;lechtenmacher, Petrache
:sachi, Damaschin BojincaC iar autorii versiunii in lb. greaca sunt# "ristian
;lechtenmacher, :nania "uzanos. &73& de articole structurate intr!o parte
introductiva cu &/ de articole si alte 3 parti# despre dritul persoanei, despre dritul
lucrurilor, in marginirile ce privesc dritul persoanei dimpreuna cu al lucrurilor. In
partea introductiva este o precizare foarte importanta# ,,9egea Tarii reprezinta
dreptul comun in toate materiile%. "odul contine & anexe cu regulile aplicabile
concursului creditorilor si licitatiei. Izvoarele pravilelor sunt# 9egea Tarii, dreptul
bizantin, codul civil francez de la *17/ ("odul 'apoleon, codul civil austriac de
la *1**.
""". 2egiuirea #aragea este intrata in vigoare in *1*4. :utorii sunt#
:tanasie <ristopol, 9ogofatul 'estor (mare logofat al dreptatii si primul roman
profesor de drept la scoala domneasca. Proiectul ei a fost revizuit dupa
adoptarea sa de catre stolnicii "onstantin si Ionita Balaceanu. ?ste structurata in
3 parti# 1. despre obraze (materia persoanelorC 2. despre lucruri (materia
bunurilorC 3. despre tocmeli (contracteC 4. despre daruri si mosteniri (acestea /
apartinand codului civilC ). despre vini (cod penalC 3. despre ale judecatilor (cod
de procedura.
In afara lor au fost elaborate pravile noi ce au caracterul unor legiuiri
speciale#
1. sobornicescul 0risov este adoptat in *,10 din initiativa domnului
:lexandru )avrocordat prin care se reglementau relatiile dintre mosieri si
clacasi, numarul zilelor de claca si nartul (cantitatea de munca ce trebuie
prestata intr!o zi de claca.
2. ,,Pontul boierescului", dat de domnul :lexandru )oruzi in *170.
CONTINUTUL PRAVILELOR ADOPTATE IN A 2 FAZA A REGIMULUI
TURCO - FANARIOT
Proprietatea
Dreptul de proprietate evolueazE Fn aceastE epocE in direcGia degajErii
proprietEGii feudale de strEvechiul drept de folosinGE al GEranilor, proces care a
Fnceput odatE cu reforma lui "onstantin )avrocordat marcHnd trecerea de la
proprietatea divizatE de tip feudal la proprietatea absolutE. 9egiuirile prevEd cE
atribuGiile proprietEGii pot fi FmpErtiGe Fntre & persoane, una avHnd dritul fiinGei
lucrului Ii cealaltE dreptul folosului lucrului, dar cele 3 atribute ale proprietEGii pot
fi reunite Ii asupra aceleiaIi persoane Ii atunci dreptul de proprietate este
desEvHrIit sau absolut. :ceastE tendinGE se degajE Ii din textele care prevEd cE
raporturile dintre boieri Ii clEcaIi au o bazE contractualE J potrivit legii "aragea
FIi au izvoarele Fn contractul de emfiteozE. :ceasta FnseamnE recunoaIterea
indirectE a dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra moIiilor lor. Potrivit
acestui sistem transmiterea cEtre GEranii clEcaIi prin contractele de emfiteozE
Fncheiate cu aceItia, nu aduce atingere cu nimic dreptului absolut de proprietate
pe care Fl au boierii.
Prin 5:IezEmHntul pentru pEduri Ii dumbrEvi6 a lui :lexandru )oruzi,
dreptul absolut de proprietate al boierilor s!a extins Ii asupra pEdurilor. Pe cale
de consecinGE, GEranii trebuie sE plEteascE boierilor zeciuiala, ceea ce FnseamnE
recunoaIterea indirectE a dreptului de proprietate al boierilor asupra
padurilor.Prin interpretarea tendenGioasE a unor instituGii juridice, domnii fanarioGi
Ii!au propus pentru satisfacerea clientelei lor politice sE desfiinGeze dreptul
strEvechi de proprietate atHt al tEranilor cHt Ii al boierilor. (pre pildE, cu ocazia
discutErii Ii adoptErii "odului "alimah Fn (fatul de obIte al GErii, domnul fanariot
(carlat "alimah a pretins cE la origine toate pEmHnturile au aparGinut domnului,
aIadar nu poate exista proprietate privatE asupra pEmHnturilor fErE hrisov de
danie domneascE. Kn consecinGE, terenurile stEpHnite fErE hrisov de danie trebuie
sE treacE Fn stEpHnirea domnului, Fn virtutea calitEGii sale de titular a lui dominium
eminens, FnsE (fatul de obIte al )oldovei a respins categoric pretenGiile
domnului fanariot arEtHnd cE o asemenea interpretare este vinovatE cEci potrivit
legii GErii sunt domneIti numai terenurile pustii Ii pustiite. 8n alt argument a fost
acela cE Ii dacE am admite cE toate terenurile au fost la origine domneIti Ii au
intrat Fn stEpHnirea tEranilor Ii boierilor, fErE hrisov de danie, aceste terenuri au
devenit oricum proprietatea celor Fn cauzE prin efectul uzucapiunii de /7 de ani
care potrivit bazilicalelor se aplica Ii imobilelor domneIti.
Persoanele
"lasificarea pesoanelor se face ,,dupa noroc% Fn slobozi, robi Ii sloboziGi.
LEranii care munceau pe moIiile boierilor se numeau GErani clEcaIi. 9egislaGia
din materia persoanelor dE expresie interesului boierilor de a creIte producGia
agricolE pe cEi extensive, printre care Ii sporirea numErului zilelor de clacE.
Pravilniceasca "ondicE prevede minim +, maxim *&. 9egiurea "aragea mEreIte
numErul minim la *& Ii prevede totodatE un nart sporit. :sistam Fn aceastE epocE
la creIterea impresionantE a numErului scutelnicilor Ii postslujnicilor. Kn *1*/ s!a
stabilit Fn T..om. cE Fn niciun judeG nr scutelnicilor Ii al postslujnicilor nu putea fi
mai mare decHt nr. birnicilor.Kn ceea ce priveIte robii, potrivit statutului lor juridic,
ei erau asimilaGi lucrurilor FnsE o capacitate juridicE limitatE, dar numai Fn mEsura
Fn care aceasta era necesarE pentru protejarea intereselor proprietEGii. .obii pot
fi reprezentanGi ai stEpHnilor lor Fn raport cu alte persoane. :par pentru prima
datE Fn istoria dreptului romHn, reglementEri relative la persoane juridice.
(ocietEGiile comerciale erau denumite tovErEIii Fn Pravilniceasca "ondicE Ii Fn 9.
"aragea Ii persoane moraliceIti Fn "odul "alimah. ?xista norme referitoare la
constituirea capitalului social, la administrarea socialE, rEspunderea asociaGiei
FmpErGirea cHItigului obGinut Ii stingerea tovErEsiei.
"nstitu4ia familiei, rudeniei 5i c6s6toriei
.eglementarea acestei instituGii Fn pravile este inspiratE Fn mare mEsurE
de dreptul bizantin. (e stabilise cE rudenia poate fi duhovniceascE !prin botez
sau de sHnge. Potrivit "."alimah, rudenia de sHnge era de 3 feluri# suitoare,
dreaptE linie (ascendent, coborHtoare, dreaptE linie (descendent, lEturalnicE
linie (colateralE. Potrivit 9."aragea, rudenia de sHnge era tot de 3 feluri# rudenie
de sus, rudenie de jos, rudenie de alEturi. Toate legiuirile interzic cEsEtoria Fntre
creItini Ii necreItini precum Ii cele dintre slobozi Ii robi. Potrivit "."alimah, copiii
din relaGia unei persoane libere cu un rob erau slobozi. 9."aragea admite
separaGia de corp a soGilor (despErGirea Fn fapt.
"u privire la zestre, se prevede regula preGuirii bunurilor miIcEtoare
cu excepGia animalelor Ii robilor cu efectul cE Fn cazul Fnapoierii zestrei soGul
rEspunde Fn limita valorii stabilite prin preGuirea fEcutE. :vem o excepGie Jcazul
robilor de zestre# Fn cazul robilor de zestre, soGul trebuie sE restituie soGiei tot
atHtea suflete cHt a primit Fn foaia de zestre. :dulterul soGiei ducea la pierderea
zestrei care intra Fn proprietatea soGului , iar soGia adulterinE era FnchisE la
mEnEstire. ?xista o reglementare diferitE Fn "."alimah, dacE din cEsEtorie nu au
rezultat copii, Fntreaga zestre revine soGului, iar dacE acesta nu!Ii ia soGia de la
mEnEstire pe o perioadE de & ani, ea rEmHne FnchisE pentru toatE viaGa.
9."aragea restrHnge dreptul soGului pentru jumEtate din zestre, soGia nu mai
poate fi FnchisE la mEnEstire Ii aplicE aceeaIi obligaGie soGului.Potrivit "."alimah,
obligaGia de Fnzestrare revine, Fn ordine, pErinGilor Ii bunicilor. Potrivit
Pravilniceascai "ondici Ii 9."aragea, obligaGia de Fnzestrare revine fraGilor ca o
consescinGE a privilegiului masculinitEGii.
(unt reglementate pentru prima datE o serie de instituGii preluate din cele
mai noi instituGii europene# tutela (epitropie , curatela (curatoria !pentru
administrarea bunurilor copiilor minori, respectiv orfani. (carlat "alimah
FnfiinGeazE judecEtorii epitropiceIti la episcopia din .oman si <uIi, precum Ii o
comisie epitropiceascE pe lHngE mitropolia de la IaIi. "odurile reglementeazE Ii
instiuGia adopGiei (Fnfiala.Tot pe principii moderne este aIezatE Ii rEspunderea
civilE Ii penalE la baza cEreia se afla criteriul rEspunderii persoanei. Kn acest
sens, Prav."ondica prevede cE soGia nu rEspunde pentru datoria Ii activitatea
comercialE a soGului sEu Ii nici pentru faptele penale ale acestuia. PErinGii nu
rEspund pentru activitatea comercialE Ii infracGiunile copiilor lor care nu mai sunt
nevHrstnici Ii deci nu se mai aflE Fn grija lor.