Drept roman - curs 1, 25.02.2014 SUCCESIUNI Dreptul succesoral roman cuprinde ansamblul normelor uridice care re!

lementea"a transmiterea patrimoniului de la de#unct catre mostenitorii sai in cadrul celor $ sisteme succesorale create de catre romani% 1& succesiunea ab intestat sau le!ala 2& succesiunea testamentara $& succesiunea de#erita contra testamentului 'otusi, in epoca #oarte (ec)e, transmiterea patrimoniului de la de#unct catre mostenitorii sai nu implica ideea de succesiune, deoarece, se stie, in conceptia (ec)ilor romani, drepturile patrimoniale nu puteau #i transmise nici intre (ii, nici mortis causa* acest lucru se datorea"a #aptului ca drepturile patrimoniale dau e+presie ideii de putere, iar puterea nu se transmite, ci se creea"a. Er!o, la ori!ine se considera ca mostenitorul nu dobandeste acelasi drept,al de#unctului&, ci un drept nou prin luarea in stapanire a bunurilor succesorale. -ceasta conceptie cu pri(ire la succesiune se re#lecta si in plan terminolo!ic% cel mai (ec)i mostenitor roman este denumit .)eres., care isi are sor!intea in .)erus.,stapan&. Cu timpul, insa, pornind de la ideea continuitatii persoanei de#unctului, romanii au admis ca drepturile patrimoniale pot #i transmise catre mostenitor, aparand in (ocabularul uridic roman termenii de .succesor. si .succesiune.. Dreptul succesoral roman a e(oluat sub in#luenta a doua tendinte% 1& decaderea #ormalismului* 2& ocrotirea rudeniei de san!e /e#eritor la prima tendinta, este de mentionat ca in epoca #oarte (ec)e, actele succesorale presupuneau respectarea unor conditii de #orma #oarte complicate. E+empli !ratia cel mai (ec)i testament roman imbraca #orma unei le!i (otate de catre popor. Cu timpul, insa, #ormele (ec)i si-au pierdut importanta,...&. In le!atura cu a doua conditie, este de amintit ca a!natiunea a #ost unicul #undament al succesiunii,(reme de apro+imati( 5 secole&, iar rudele de san!e care nu erau si rude ci(ile nu a(eau (ocatie succesorala. E+empli !ratia mama si copiii re"ultati din casatoria #ara manus nu (eneau la succesiune, deoarece nu erau rude ci(ile. 0iul emancipat nu (enea la mostenire in #amilia de ori!ine, deoarece nu mai era ruda ci(ila cu membrii acesteia. De aceea, pretorul a initiat o serie de re#orme, ocrotind rudenia de san!e in materie succesorala. -cestea au #ost de"(oltate prin re#orme imperiale, iar in (remea lui

1ustinian, prin rasturnarea stra(ec)iului principiu, rudenia de san!e a de(enit unicul #undament al succesiunii. Cel mai (ec)i sistem succesoral al romanilor a #ost succesiunea ab intestat sau succesiunea le!ala, care se desc)idea atunci cand nu e+ista un testament sau testamentul nu era intocmit in mod (alabil. Ea se mai numeste succesiune le!ala, deoarece era de#erita in con#ormitate cu dispo"itiile codului decem(iral, potri(it carora e+ista $ cate!orii de mostenitori denumiti mostenitori le!ali% 1& )eredes sui* 2& ad!natus pro+imus* $& !entiles Din prima cate!orie, )eredes sui, #ac parte toti aceia care, in momentul mortii lui pater #amilias de(eneau persoane sui iuris, adica #iii, #iicele, #emeia casatorita cu manus,in calitate de #iica&, adoptatul si adro!atul. 0iul de #amilie emancipat nu #ace parte din aceasta cate!orie, deoarece, la moartea lui pater #amilias, el nu este sub puterea acestuia. Nepotii din #ii #ac parte din aceasta cate!orie de mostenitori doar daca tatal lor a predecedat bunicului. -cesti nepoti din #ii (in la succesiune prin repre"entare, in sensul ca ei urca in ran!ul succesoral al tatalui lor si dobandesc partea din succesiune care s-ar #i cu(enit tatalui daca ar #i trait. Spre pilda, daca (in la succesiune 2 #ii si 2 nepoti din #ii, succesiunea se imparte la $, caci #iii primesc #iecare cate o treime din mostenire, iar nepotii primesc impreuna o treime, deoarece atat s-ar #i cu(enit tatalui in (iata. In lipsa mostenitorilor din prima cate!orie, (in la succesiune mostenitorii din cate!oria a doua. Din aceasta #ac parte cei mai apropiati a!nati cu sensul de colaterali,ad!natus pro+imus&, adica% #ratii, (erii primari etc. -ceasta cate!orie nu este #i+a, ci mobila, deoarece, in lipsa unor a!nati mai apropiati, sunt ad!natus pro+imus a!natii #oarte indepartati. E+empli !ratia daca e+ista #rati, ei sunt ad!natus pro+imus. In lipsa lor, sunt ad!natus pro+imus (erii primari etc. 2otri(it codului decem(iral, colateralii nu pot (eni la succesiune prin repre"entare, ast#el incat daca cel mai apropiat a!nat repudia"a succesiunea, ea nu (a trece la a!natul urmator, ci (a de(eni (acanta. Daca lipsesc si colateralii si mostenitorii din cate!oria intai, atunci (or (eni la succesiune !entiles,membrii !intii& care impart succesiunea in parti e!ale, ca o rememorare a epocii in care membrii !intii e+ercitau proprietatea colecti(a asupra pamantului. -ceste dispo"itii cu pri(ire la succesiune s-au do(edit anacronice catre s#arsitul republicii, odata cu trans#ormarile sur(enite in or!ani"area #amiliei romane, odata cu !enerali"area casatoriei #ara manus si odata cu emanciparea #iilor de #amilie. In noua situatie, intrucat mama si copiii re"ultati din casatoria #ara manus nu se puteau

mosteni reciproc, iar #iul de #amilie emancipat nu (enea la succesiune in #amilia ori!inara, pretorul a reali"at o serie de re#orme prin care a creat un nou sistem succesoral denumit mostenire pretoriana sau bonorum possessio. 2otri(it acestor re#orme, e+ista 4 cate!orii de mostenitori pretorieni sau 4 cate!orii de bonorum possessio% 1& bonorum possessio unde liberi ,in calitate de #ii&* 2& bonorum possessio unde le!itimi ,in calitate de rude ci(ile&* $& bonorum possessio unde co!nati ,in calitate de rude de san!e&* 4& bonorum possessiounde (ir et u+or ,in calitate de barbat si sotie& Din prima cate!orie #ac parte toti #iii de #amilie, inclusi( #iul emancipat care (enea si el la succesiune in calitate de #iu, cu conditia sa #ac raportul bunurilor, adica sa adau!e la masa succesorala toate bunurile dobandite in calitate de persoana sui iuris. Din a doua cate!orie #ac parte a!natii si !entilii, ast#el incat, in aparenta, pretorul nu a creat o noua cate!orie de mostenitori, ci a reprodus dispo"itiile 3e!ii celor 4II 'able. In realitate, insa, si de aceasta data, pretorul a introdus o ino(atie, deoarece, in sistemul pretorian, daca cel mai apropiat a!nat repudia"a succesiunea, ea nu mai de(ine (acanta,asa cum era pre(a"ut in codul decem(iral&, ci trece la urmatoarea cate!orie de mostenitori pretorieni,adica la co!nati&. Din a treia cate!orie de mostenitori pretorieni #aceau parte co!natii sau acele rude de san!e care nu erau si rude ci(ile, ast#el incat, potri(it sistemului pretorian, mama si copiii re"ultati din casatoria #ara manus se puteau mosteni reciproc in calitate de co!nati. Din a patra cate!orie #aceau parte barbatul si #emeia casatoriti #ara manus care se puteau mosteni reciproc, doar daca nu e+istau mostenitori din a treia cate!orie. -ceste re#orme au #ost de"(oltate ulterior prin re#orme imperiale. Intre re#ormele imperiale mentionam senatusconsultul tertulian dat in (remea imparatului 5adrian si senatusconsultul or#itian dat in (remea imparatului 6arc -ureliu. 2otri(it senatusconsultului tertulian, mama era c)emata la succesiunea copiilor re"ultati din casatoria #ara manus in calitate de ruda le!itima, adica in cadrul celei de-a doua cate!orii de mostenitori pretorieni, ceea ce inseamna ca, practic, ea a #ost ridicata din cate!oria a treia,co!nati& la cate!oria a doua ,unde le!itimi&. In con#ormitate cu senatusconsultul or#itian , copiii re"ultati din casatoria #ara manus au #ost c)emati la succesiunea mamei lor, in prima cate!orie de mostenitori pretorieni, ceea ce inseamna ca au #ost ridicati din a treia cate!orie in prima cate!orie de mostenitori pretorieni. Imparatul 1ustinian, in spiritul uni#icator al le!islatiei sale, a dat o re#orma in (irtutea

careia co!natiunea era sin!urul temei succesoral. 2otri(it acestei re#orme, e+ista 4 cate!orii de mostenitori% 1& descendentii care ii e+clud pe restul* 2& ascendentii,parinti, bunici&, #ratii si surorile si copiii acestora* $& #ratii si surorile consan!(ini si uterini si copiii acestora,se numesc consan!(ini cei care pro(in din acelasi tata, dar nu au aceeasi mama si se numesc uterini cei care pro(in din aceeasi mama, dar nu au acelasi tata&* 4& colateralii mai indepartati, cum ar #i (erii si copiii acestora. 2e lan!a mostenirea le!ala, romanii au creat mai tar"iusi mostenirea testamentara care este de#erita pe ba"a unui testament* acesta este actul solemn prin care o persoana denumita testator instituie unul sau mai multi mostenitori pentru ca acestia sa-i e+ecute ultima (ointa. -ceasta de#initie corespunde spiritului dreptului roman, dar di#era de de#initiile urisconsultilor romani. -cestia, in #runte cu Ulpian, ori de cate ori de#inesc testamentul, se re#era doar la caracterul lui solemn si de ultima (ointa. 2rin urmare, nu se re#era si la instituirea de mostenitori, desi aceasta este trasatura de#initorie a oricarui testament. -cest lucru nu desemnea"a, insa, ca urisconsultii nu s-au re#erit in te+tele lor la instituirea de mostenitori* distinctia consta in #aptul ca nu au #acut-o atunci cand au de#init testamentul. Initial, puteau #i instituiti mostenitori doar sui )eredesi, adica cei le!ali din prima cate!orie. 6ai tar"iu, s-a admis sa #ie instituiti si colateralii sau c)iar persoane straine de #amilie. Cel instituit mostenitor era un e+ecutor testamentar si trebuia sa e+ecute toate dispo"itiile testamentare, adica sa distribuie bunurile succesorale con#orm cu ultima (ointa a testatorului. 'otusi, testamentul roman a indeplinit si alte #unctii. E.!. prin testament putea #i #a(ori"at unul dintre mostenitorii le!ali, spre deosebire de mostenirea le!ala, care nu permitea #a(ori"area unor mostenitori. De asemenea, mostenitorul instituit putea #i !re(at cu sarcina de a transmite anumite bunuri succesorale unor persoane straine de #amilie care erau numite le!atari* dupa cum tot prin testament se putea de"robi un scla( sau se putea numi un tutore. In epoca (ec)e, romanii au cunoscut $ #orme solemne de testament% 1& testamentul callatis comitiis 2& testamentul in pro $& testamentul per es et libram 'estamentul callatis comitiis este cel mai (ec)i testament si a(ea #orma unei le!i (otate de comitia curiata, denumita si comitia callata. Daca, initial, poporul roman a indeplinit rolul de (eridic le!iuitor, ulterior, el s-a trasn#ormat in martor colecti(, intrucat este cert ca 3e!ea celor 4II 'able a consacrat principiul libertatii de a testa.-ceasta semni#ica #aptul ca, din acel moment,adica al adoptarii codului decem(iral&, poporul roman a de(enit

martor colecti(. -cest testament pre"inta doua carente% era accesibil doar patricienilor si comitia curiata nu se con(oca in #iecare "i, ci doar de doua ori pe an,probabil la 24 martie si 24 mai&. De aceea, s-a creat un nou testament denumit in procinctu,7&, adica in #ata armatei !ata de lupta. 2resupunea o declaratie a le!ionarului,a soldatului roman& in #ata centuriei din care #acea parte. Centuria, ca si comitia curiata, indeplinea rolul de martor colecti(. -cest testament era accesibil tuturor cetatenilor romani, dar acelora care #aceau parte din le!iunile romane de uniori,cu (arsta cuprinsa intre 18 si 49 de ani&, pe cand cei mai in (arsta,desi a(eau cel mai mult ne(oie&, care #aceau parte din le!iunile de seniori,necombatante&, desi a(eau cel mai mult ne(oie, nu puteau intocmai acest tip de testament. Din aceasta ratiune, a #ost creat testamentul per es et libram, adica testamentul prin arama si balanta, care a e(oluat in $ #a"e% 1& mancipatio #amiliae* 2& testamentul per es et libram public $& testamentul per es et libram secret 6ancipatio #amiliae este o aplicatie a mancipatiunii #iduciare. In acest sistem, testatorul ii transmite bunurile succesorale prin mancipatiune cu titlu de proprietate unui e+ecutor testamentar denumit ,7& #amliae sau cumparator al bunurilor succesorale. -poi, intre testator si ,7& #amiliae se inc)eie anumite con(entii de buna-credinta denumite pacte #iduciare, prin care testatorul ii arata celui din urma cum sa distribuie bunurile succesorale. -sa cum se obser(a, e+ecutarea testamentului depinde de buna-credinta lui ,7& #amiliae, deoarece acesta de(enea proprietar al bunurilor succesorale. Daca nu e+ecuta ultima (ointa a testatorului, mostenitorii instituiti nu a(eau actiune impotri(a lui, neputandu-l constran!e pe cale udiciara sa e+ecute ultima (ointa, adica sa imparta bunurile succesorale. De aceea, s-a trecut la #a"a a doua, testamentul es et libram public. 'estatorul nu mai transmite lui emptor #amiliae bunurile cu titlu de proprietate, ci doar cu titlu de detentiune* ast#el, acesta de(ine un simplu detentor. Daca nu e+ecuta ultima (ointa a testatorului, mostenitorii instituiti pot intenta actiune impotri(a lui si il pot constran!e prin proces sa e+ecute, adica sa imparta bunurile succesorale potri(it intele!erii inc)eiate cu testatorul. Insa si aceasta #orma pre"inta incon(enientul ca pactele #iduciare erau inc)eiate in #orma (erbala, de #ata cu martori, ceea ce inseamna ca numele mostenitorilor erau cunoscute inca din momentul intocmirii testamentului. Unii mostenitori puteau #i interesati sa !rabeasca moartea testatorului. -st#el, s-a trecut la testamentul per es et libram secret, in care pactele #iduciare nu se mai inc)eiau in #orma (erbala, ci scrisa, urmand ca inscrisul sa #ie des#acut doar dupa moartea testatorului* cu aceasta oca"ie, se a#lau numele mostenitorilor. In dreptul clasic au aparut si #orme nesolemne de testament. -st#el, testamentul nuncupati( se intocmea (erbal in pre"enta unor martori,de re!ula, in numar de sapte&. 'estamentul pretorian se intocmea in #orma scrisa si purta si!iliile martorilor, iar

testamentul militar nu presupunea respectarea unor conditii de #orma, ci doar e+primarea clara a ultimei (ointe. In unele te+te este mentionat ca testamentul militar se putea #ace cu san!e pe ta(a,777& sau cu sabia pe nisip.