Accesibilitate geografca

In invatamantul prescolar
Modul de distributie a unitatilor corespunzatoare nivelului prescolar de
educatie acopera cererea populatiei. In mediul urban distantele intre domiciliu
si gradinita find reduse. Daca parintii prefera alta unitate, responsabilitatea
deplasarii revine acestora.
In mediu rural, indeosebi in zonele de munte, deal, cele din Delta Dunarii,
distanta intre domiciliul copilului si aceste unitati este mare, transportul scolar
nu e asigurat, iar in consecinta o mare parte a populatiei de varsta respectiva
nu frecventeaza invatamantul prescolar.
In invatamantul general obligatoriu
Este stabilita in functie de distributia populatiei scolare in plan teritorial.
Unitati scolare corespunzatoare cel putin invatamantului primar, exista , in
general, in fecare localitate, chiar si in cele rurale si cu o populatie scolara
foarte redusa. In acele localitati, in astfel de situatii, functioneaza unitati
scolare cu efective reduse care cuprind 4! elevi pe clasa. In clasele cu efective
reduse, predarea se face simultan pentru elevi de v"rste si clase diferite.
Unitatile respective solicita anual aprobarea de functionare din partea
Ministerului Educatiei #ationale .
$roblema% distanta mare, uneori de peste & 'm. #u e asigurat
transportul, nu toate unitatile au internate de unde rezulta multudinea de
cazuri de abandon scolar, nescolarizare sau frecventa redusa la scoala.
In invatamantul secundar superior
(eteaua unitatilor invatamantului secundar superior este stabilita de
catre Ministerul Educatiei #ationale la propunerea Inspectoratelor scolare si
considerand ceilalti factori implicati. )a stabilirea acesteia se urmareste, in
principiu , cererea nationala si locala de educatie si un anumit specifc
economic zonal. (eteaua este amplasata, cu prioritate in mediul urban. #u este
asigurat transportul scolar.
In invatamantul superior
*tudentii pot opta pentru orice institutie situat+ in orice parte a tarii. ,data cu
dezvoltarea alternativei particulare la nivelul invatamantului superior, numarul
centrelor universitare a crescut considerabil, amelioranduse, implicit,
accesibilitatea geografc+ .
Concluzie personala: Realizarea unei cai de acces mai facile a
locuitorilor din zone urbane. Pe masura ce se inainteaza in varsta, trecandu-se
de la o etapa la alta, accesul devine din ce in ce mai putin facil pentru locuitorii
zonelor rurale .
Accesibilitate economica
In sistemul de invatamant public, manualele furnizate gratuit. $rimesc
manuale gratis si cei din invatamantul secundar superior, cand provin din
familii cu un venit pe membru de familie mai mic sau egal cu salariu minim,
asistenta medicala si psihologica oferite gratuit in invatamantul prescolar,
primar sau secundar si studentilor.
Dreptul la reduceri de pret pentru trsnsprot, activitati culturale.
Invatamant superiortaxe.
Concluzie personala-acordarea de ajutoare strict calculat pe salariu
minim poate duce la crearea unor situatii inegale in ceea ce priveste familiile al
caror venit se invarte in jurul salariului minim dar este usor crescut.
Neacordarea de ajutoare in cazul persoanelor care fac naveta afecteaza
accesul, egal la educatie.
Concluzie personala: nu afecteaza egalitatea, intrucat exista optiunea
invatamantului de stat.
DIMENSIUNEA EUROEAN! IN EDUCA"IE
Participarea Romaniei la programele Comunitatii Europene in domeniul
educatiei constituie o componenta semnicativa in procesul de integrare in !E.
"n acelasi timp ,activitatile din cadrul acestui program asigura :
- armonizarea sistemului educativ romanesc cu cele europene la nivelul
obiectivelor , continuturilor si metodelor de invatamant
- crearea unui sistem de evaluare in concordanta cu standardele europene .
- crearea unei baze de date privind educatia din statele membre ale !E,
necesar# elaborarii unor studii si cercetari comparative
Reorganizarea invatamantului
)a fnal de -./-, Uniunea European+ se confrunt+ cu urm+toarea
situa0ie% 1$n r%ndul tinerilor, rata &omajului este de aproape '() *n *ntreaga
!niune European#, de&i exist# peste ' milioane de locuri de munc# vacante
care nu pot ocupate.2 3n acest context, ce ridic+ semne de 4ntrebare fa0+ de
relevan0a sistemului educa0ional raportat la cerin0ele de pe pia0a muncii,
5omisia European+ lanseaz+ o nou+ strategie numit+ 1(eorganizarea
4nv+0+m"ntului2.
Repere n reorganizarea nvmntului
*trategia propune 1o schimbare radical+ a sistemelor educative2 6i este
orientat+ c+tre 1rezultatele 4nv+0+rii2% cuno6tin0e, competen0e, aptitudini, astfel
4nc"t s+ determine reorganizarea modului 4n care sistemele de 4nv+0+m"nt 6i
formare contribuie la dezvoltarea competen0elor necesare pe pia0a muncii.
$rincipalele direc0ii de ac0iune vizeaz+%
Dezvoltarea competen7elor transversale 8i a celor elementare la toate
nivelurile, cu accent pe cele antreprenoriale 8i "+
5re6terea nivelului de cunoa6tere a limbilor strine
#evoia de investi7ii pentru a crea sisteme de nvmnt i formare
vocaional de nivel mondial
mbuntirea modalitilor de recunoatere a califc+rilor 8i a
competen7elor, inclusiv a celor dob"ndite 4n afara sistemului ofcial de educa7ie
8i formare 9educa0ie nonformal+ 6i informal+:
;ccent pe rolul pe care tehnologia 4l poate avea 4n 4mbun+t+0irea
accesului la educa0ie
#evoia de profesori bine pregtii, motivai i ntreprinztori
(eg"ndirea modalit+0ilor de !nanare a educaiei 6i adoptarea unei
abord+ri bazate pe parteneriate 9la nivel public < privat, dar 6i 4ntre mediul
academic 8i sectorul 4ntreprinderilor:
nvmnt, formare "i piaa muncii # statistici despre Romnia
3n cadrul strategiei, 5omisia a publicat 6i o analiz+ a sistemelor de
4nv+0+m"nt, pe 0+ri, 4n care sunt prezenta0i indicatorii cheie ce re=ect+ nivelul
competen0elor 4n raport cu media european+. De6i studiul semnaleaz+
existen0a unor progrese minore 6i a unor reforme menite s+ stimuleze
4nv+0area 6i investi0ia 4n educa0ie 9un exemplu find #oua )ege a Educa0iei din
-.//:, (om"nia se a=+ 4n limita inferioar+ a clasamentelor.
Din categoria 1statistici 4ngri>or+toare2, (om"nia are printre cele mai
sc#zute ni$eluri ale competen%elor &e baz#% 14n r"ndul elevilor de /! ani,
peste - din ! nu ating nivelul de baz+ la citit, matematic+ 6i 6tiin0e2. $rocente
ridicate exist+ 6i 4n ceea ce prive6te rata abandonului ,colar timpuriu 6i rata de
participare la 4nv+0+m"ntul postliceal, a6a cum se observ+ 4n grafcul de mai
sus.
,dat+ ie6ite din sistemul formal de 4nv+0+m"nt, persoanele peste -! de
ani nu sunt predispuse s+ continue investi0ia 4n propria educa0ie < astfel, n
$%&&, &oar '()* &in popula%ia a&ult# a participat la acti$it#%i &e
+n$#%are pe tot parcursul $ie%ii, la mare distan0+ de media european+ de
?,@A. Este foarte departe 6i de obiectivul UE pentru -.-. 9/!A din popula0ia
adult+:.
Din p+cate, meseria de dasc+l devine din ce 4n ce mai pu0in atractiv+ pentru
tineri. 3n -./., din totalul absolven0ilor de 4nv+0+m"nt ter0iar &oar '(,* au
pro$enit &in &omeniul +n$#%#rii -i .orm#rii, 4n contrast puternic cu
domeniul 16tiin0e sociale, afaceriadministratie 6i drept2, unde propor0ia este de
&.A 96i aproape de dou+ ori mai mare ca media european+:.
*tudiul aten0ioneaz+ 6i asupra dezechilibrului semnifcativ existent 4ntre
oferta educa0ional+ a universit+0ilor 6i nevoile anga>atorilor, care se re=ect+ 4n
rata ridicat+ a 6oma>ului 4n r"ndul tinerilor absolven0i. De6i prognozele arat+ o
cre6tere a nivelului de competen0e, at"t 4n r"ndul cererii c"t 6i al ofertei, se
prevede c+ dezechilibrul va persista dac+ nu vor f luate 4n calcul 6i
competen0ele 6i aptitudinile dob"ndite 4n afara sistemului formal.
Reforma invatamantului
#u mai este de mult un secret c+ sistemul de 4nv+0+m"nt constituie un
subiect sensibil. *pre deosebire de toate celelalte domenii, 6coala are o
implica0ie social+ mult mai mare. #u fecare om este nevoit s+ cunoasc+ hibele
sistemului de >usti0ie 6i nici de problemele sistemului de s+n+tate nu se love6te
chiar 4n fecare zi.
3n schimb, 4n 4nv+0+m"nt este implicat direct un num+r mult mai mare de
oameni, fe 4n calitate de elevi, profesori sau p+rin0i. 3n plus, 6coala este de
multe ori f+cut+ responsabil+ pentru starea actual+ 6i viitoare a societ+0ii% dac+
sistemul de 4nv+0+m"nt func0ioneaz+ cum trebuie, societatea va progresa.
;stfel, 4nv+0+m"ntul devine un centru de la care pornesc, ca 4ntro re0ea, toate
celelalte sisteme.
#u este un secret nici faptul c+ 4n (om"nia societatea nu 4nregistreaz+
progrese, cel pu0in unele vizibile 6i cu impact puternic. Inv+0+m"ntul este cel
care trebuie BvindecatB urgent. 3n fecare an prime6te tratamente din ce 4n ce
mai BspectaculoaseB. *tructura examenelor na0ionale a fost schimbat+ de at"t
de multe ori, 4nc"t elevii au a>uns, chiar 4n prea>ma lor, s+ tr+iasc+ cu spaima
reformei. $rograma 6colar+ se schimb+ de la an la an, se scot materii, se
introduc materii.
*chimb+rile sunt at"t de frecvente 6i de bru6te, 4nc"t, cu to0ii, elevi,
profesori 6i p+rin0i, par arunca0i 4ntrun haos total din care nu pot discerne
dec"t bine4n0elesC aerul p+gubos al experimentului. 3n situa0ia actual+ din
4nv+0+m"nt nimeni nu pare s+ mai 4n0eleag+ nimic. #ici m+car ministrul,
indiferent care a fost sau este acela.
3n ultimii ani, 4nv+0+m"ntul a devenit o re0ea a defectelor. Manualele nu
sunt bune, B4ndobitocescB elevii. $rofesorii nu sunt destul de bine preg+ti0i.
Elevii au prea multe ore, prea multe materii, ghiozdane prea grele. Dasc+lii dau
note care nu re=ect+ realitatea. Elevii rom"ni nu au cultur+ general+. 3n 6coal+
nu se cultiv+ creativitatea. Di vocea poporului ar mai avea, 4nc+, multe de zis.
De ce consider c+ schimbarea este dac+ nu imposibil+, cel pu0in greu de
conceputE $entru c+ problema nu este, neap+rat, una de structur+, ci mai mult
una de mentalitate, a tuturor celor implica0i 4n sistem, de la elevi, la profesori 6i
mai apoi la p+rin0i. De exemplu, a devenit de>a o obi6nuin0+ ca elevii s+
primeasc+ note mai mari dec"t merit+, care nu re=ect+ realitatea cuno6tin0elor,
pentru c+ au nevoie de ele pentru admiterea la liceu sau la facultate. 3n plus,
reprezint+ o m"ndrie pentru p+rin0i. Ma>oritatea profesorilor se conformeaz+.
5omportamentul celor care no fac 0ine de>a de sfera imoralului. 3n consecin0+,
4n 6colile rom"ne6ti se practic+, cu mult+ vigoare, cinism 6i bine4n0elesC
succes, nedreptatea.
, alt+ problem+ o reprezint+ incompeten0a dasc+lilor. 5a 4n orice
domeniu, 6i 4n 4nv+0+m"nt exist+ profesori competen0i 6i profesori
incompeten0i. #u 6tiu care primeaz+, pentru c+ ar f fost imposibil s+ cunosc
to0i profesorii din (om"nia. Dar am cunoscut profesori din ambele categorii.
Elevul are, 4n opinia mea, dreptul s+6i doreasc+ 6i s+ cear+ profesori
competen0i. 3ns+, 4n cele mai multe situa0ii, acest drept nu ar putea f
respectat, din simpla lips+ de personal bine califcat. Este binecunoscut faptul
c+ meseria de dasc+l nu mai este 4mbr+0i6at+ dec"t foarte rar din pasiune 6i
doar ca ultim+ solu0ie, 4n lips+ de altceva. De aceea 4nv+0+m"ntul rom"nesc
sufer+ de probleme care trec dincolo de o simpl+ modifcare prin restructurarea
programei, orarului sau a examenelor na0ionale.
'ntriga invatamantului privat
$rimii studen0i pe bani au terminat prin -.... $rimii lor elevi au terminat
liceul prin -..4. Dupa implementarea programului Fologna, studen0ii au
terminat 4n trei ani 4n loc de patru sau cinci, cu lucr+ri de licen0+ de 6aizeci de
pagini, nu de o sut+ sau doua sute. )ucr+rile scurte pot f cump+rate sau
desc+rcate contra cost de pe Internet, de pe siteuri specializate 9o sut+ de lei
bucata:.
)iceenii intr+ pe bani la Universitate, f+r+ admitere, termin+ 4n trei ani,
devin profesori suplinitori, iar elevii lor sunt prost preg+ti0i, mai prost preg+ti0i
dec"t preceden0ii. $aradoxal, se face mai mult+ 6coal+ la liceu dec"t la
Universitate% la liceu, profesorii pot 4nc+ s+ lase repeten0i elevii care nu 4nva0+,
findc+ liceul e gratuit, iar profesorii nu sunt pl+ti0i dup+ num+rul de elevi.
*tuden0ii sunt mai prost preg+ti0i dec"t elevii de liceu. )eam cerut celor 6aizeci
de studen0i ai mei referate. Din 6aizeci, miau dat referate vreo -.. Din ele,
zece erau transcrise 9control paste: de pe un site internet, GGG.referate.ro.
, vin+ pentru situa0ie o are a6anumitul 4nv+0+m"nt axat pe competen0e.
3n noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dob"ndesc
competen0e. Mare este confuzia din capetele pedagogilor de 6coal+ nou+C
Exist+ materii axate pe competen0e 9a 4nv+0a engleza, franceza ori muzica
4nseamn+ s+ 6tii vorbi engleza, franceza, respectiv s+ c"n0i, s+ =uieri sau s+
fredonezi melodii:. Exist+ materii bazate pe cuno6tin0e 9istoria, geografa,
anatomia 6i zoologia, de pild+:. Exist+ materii intermediare, ca biologia 6i
chimia, 4n care competen0ele 6i cuno6tin0ele sunt complementare. 5ultura
general+ e alc+tuit+ doar din cuno6tin0e. Educa0ia axat+ pe competen0e na6te
mon6tri, findc+ a 6ti cine a pictat Hioconda e o cuno6tin0+, nu o competen0+.
Este imperativ necesar, e indispensabil, s+ se revin+ la Universitatea
gratuit+ cu concurs de admitere 6i cu num+r limitat de locuri. E sufcient c+ sa
4nchis un cerc vicios, c+ absolven0ii de universit+0i fastfood au virusat
4nv+0+m"ntul gimnazial 6i liceal, 6i trimit universit+0ilor liceeni care nu 6tiu
nimic. 5onform cu siteul I*, IuaJuarelli *Kmonds, Israelul, 0ar+ mic+, cu
suprafa0a Moldovei, are trei universit+0i pe locurile /.-, //4 si /L- din lume.
5arolina din $raga e pe locul -L. 4n lume. Universitatea Eotvos )orand din
Fudapesta e pe locul 4... Universitatea Fucure6ti e pe locul !.., l"ng+
Universitatea din *zeged, 9popula0ie /&&.... locuitori: universitatea MGazulu
din ;frica de *ud, din Fangladesh, Mazahstan 6i *ri )an'a.
Universitatea FabesFolKai este dupa locul &.., l"ng+ ni6te universit+0i
saudite, srilan'eze 6i 'azahe 9nisip, >ungl+, nisip:.
3nv+0+m"ntul rom"nesc e pr+bu6it cu totul. $redau profesori care fac
gre6eli de clasa a 6asea. ;bsolv+ cu diplom+ studen0i care acum cincisprezece
ani ar f c+zut la admitere. 5onduc doctorate oameni total necalifca0i. 5omisia
central+ de acreditare a titlurilor universitare face conduc+tori de doctorat 4n
glum+.
#u se mai mira nimeni ca navem universit+0i remarcabile cu cercet+tori
remarcabili, c"nd 4n6i6i conduc+torii de doctorat se fac din carton lipit cu
aracet.