1

Programul Terra, Rezumat

Autor: Bogdan Aaron
Data: 17.01.2006
PROGRAMUL TERRA
UN ATENTAT EXTRATERESTRU ASUPRA OMENIRII
DR. TONI VICTOR MOLDOVAN
Motto:
Tot ce este fundamental diferit deranjeaz ordinea stabilita.
!ean"#ierre #etit$
%imeni sa nu se amageasca. &aca i se 'are cui(a) *ntre (oi) ca este *ntele't *n
(eacul acesta) sa se faca nebun) ca sa fie *ntele't.
+orinteni ,"1-$
./01MAT
Toate afirmatiile de mai jos *si gasesc o argumentare 'uternica *n te2tele (ec3i
analizate *n carte) *n informatii te3nice la zi) *n do(ezi istorice) ar3eologice) etc.
Biblia) +oranul) B3aga(ad"gita) +artea lui /no3) 1'anisadele) tablitele de lut
sumeriene) asiro 4 babiloniene) feniciene) 3ittite) +artea egi'teana a mortilor)
+artea tibetana a mortilor) /numa /lis) #o'ol"5u3 si alte scrieri 6sacre6 ale
omenirii au fost daruite de zei fiinte e2traterestre e(oluate$ *ntr"o modalitate
'articulara si anume) 'rin te3nica im'lantului de informatie sub 3i'noza.
7m'lantate cu un sco' ascuns '8na astazi) ele descriu acelasi 'rogram numit
de mine #.9:.AM1; T/..A) care nu este al nostru) ci al ;9.) adica al unor
fiinte e2traterestre inteligente. ;ogica acestor lucrari nu este sofisticata) ci
necesita doar 'ers'icacitate elementara) 'asiune *n conectarea informatilor)
alaturi de cunostinte te3nice *n multe domenii. &e ,0"<0 ani de c8nd (orbim de
legi ale fizicii) de A.&.%.) de genetica) de astrofizica) de fizica atomica) de
ta3ioni) de energia (iului si de alte stiinte e2acte) decodarea lucrarilor de mai
sus este 'osibila. #asii modesti) dar
im'ortanti facuti de lumea occidentala *n redesco'erirea fiintei energetice 9M)
*ntregesc un tablou al #.9:.AM1;17 T/..A ce a fost stirbit '8na astazi.
=iinta umana este ce(a mai mult dec8t 'are la 'rima (edere) dec8t ne *n(ata
medicina occidentala. +u c8t a'rofundam mai mult fiziologia) cu c8t medicina
energetica se do(edeste a fi o cale eficienta de tratament) cu c8t neurofiziologia
demonstreaza ca memoria) 'ersonalitatea) eul nu"si au un sediu *n creier) ci
acest organ are rolul doar de interfata a com'uterului com'le2 numit 9M) cu c8t
3i'noza regresi(a desco'era memorii structurate *n afara fiintei somatice) etc.)
cu at8t mai mult astazi redesco'erim ceea ce anticii stiau de mult: 9M1; />T/
T.1# >7 &1?) +A.%/ >7 >#7.7T) MAT/.7/ >7 /%/.:7/ sau altfel s'us)
1
2
MAT/.7/ #907T75A >7 MAT/.7/ %/:AT75A. Modelul 3olografic al fiintei
somatice fizice$) conform caruia fiecare unitate de structura " celula contine
informatia *ntregului) res'ecti( informatia A.&.%.) se e2tinde asu'ra fiintei de
materie"energie totala 9M. Materia negati(a din noi contine unitati de structura
ce detin informatie A.&.%. organizata energetic. Acea
sta informatie este identica 'entru aceeasi fiinta) cu informatia A.&.%.M.#.
A.&.%. *n materie 'oziti(a$ a cor'ului fizic. Altfel s'us) cor'ul s'iritual detine
informatie A.&.%. *n materie negati(a A.&.%.M.%.$. +onform definitilor enuntate
de scrierile (ec3i) 6moartea cea dint8i6 re'rezinta moartea cor'ului somatic)
res'ecti( im'osibilitatea energiilor (itale de a relationa informatia A.&.%.M.%. cu
cea A.&.%.M.#. @n urma acestei morti) care este de fa't moartea des're care
(orbim *n mod curent) cor'ul s'iritual cu marAerul A.&.%.M.%. al res'ecti(ului
om) *si *nce'e (oiajul astral. >crierile (ec3i descriu si 6moartea ce"a de"a doua6
" moartea cor'ului s'iritual) ce sur(ine *n anumite conditii) de e2em'lu) 'rin
su'unerea cor'ului s'iritual radiatiei nucleare.
+a *ntr"un joc de 'uzzle) fiecare dintre scrierile enuntate mai sus ne ofera
elemente ale 'rogramului) ce *ntregesc imaginea de ansamblu. Mai multe
scrieri (ec3i indiene " mai ales +3andogBia"1'anisad) asiro"babiloniene "
/'o'eea creatiei lumii " /numa /lis) etc.$ descriu e(olutia filogenetica a (iului *n
:ala2ie '8na *n momentul a'aritiei 'rimelor fiinte inteligente) ca'abile sa
'ractice tera'iile genetice. &in acest (eritabil nod filogenetic al (iului) se 'oate
(orbi des're e(olutia filogenetica a ... creatiei) adica de o e(olutie artificiala a
fiintelor umanoide galactice) condusa 'rin te3nici de tera'ie genetica. =iinte
e2traterestre umanoide) care 'ractica din (remuri 'ierdute *n negura tim'ului
tera'iile genetice) au renuntat la *nmultirea se2uata.
Modalitatea de re'roducere) de fa't) de fabricare de noi semeni ai s'eciei)
consta *n racordul unui cor' somatic obtinut 'rin clonarea celulelor somatice
rezultate 'rin 'roiectarea lantului A.&.%.M.#.) cu un cor' s'iritual com'atibil
genetic) obtinut *n urma unor 'rograme de inginerie genetica standardizate)
a'licate unor 'o'ulatii 6'rimiti(e6) ce locuiesc 'e 'lanete ti' Terra. #rogramele
de inginerie genetica ;/ ofera 'e l8nga cea mai ieftina modalitate de
re'roducere) o e(olutie genetica ra'ida) din trea'ta *n trea'ta) marca A.&.%. a
su'erci(ilizatiei e(olu8nd *n 'aralel cu marca genetica a 'rogramelor de
inginerie genetica. &intr"un nod filogenetic comun) s"au des'rins ramuri *ntregi
de fiinte inteligente nascute fiecare din 'rograme de inginerie genetica distincte.
=iintele astfel obtinute) numite *n Biblie *ngeri) beneficiaza de tera'ie genetica
*nca din 'rocesul de fabricatie) astfel *nc8t reusesc sa traiasca a'ro2imati(
1000 de ani 'am8ntesti. >u'erci(ilizatile
din :ala2ie au renuntat de asemenea) la locuirea unor 'lanete. @ntreaga lor
acti(itate se desfasoara *ntr"o tem'oralitate) 'entru noi) aberanta) *n statii
s'atiale enorme ce le ofera multi'le a(antaje. >crierile de mai sus descriu doua
astfel de statii realizate te3nic asemanator) discutate *n cartea mea.
@ntre a(antajele oferite de 6traiul galactic6 se numara 'osibilitatea sta'8nirii
factorului tim'. !ocul distorsiunilor tem'orale face ca un 'rogram de inginerie
genetica initiat 'e o 'laneta ti' Terra sa dureze din 'unctul lor de (edere
ma2imum sute de ani) *n tim' ce 'entru obser(atorul tim'ului linear terestru)
2
3
acelasi 'rogram dureaza *ntre <000 si 6000 de ani. Terra este) se 'are)
'ro'rietatea unor su'erci(ilizatii ce 'ractica cicluri economice de 'roductie de
cor'uri s'irituale com'atibile genetic cu ele. Actualul 'rogram) *n a carui coada
ne aflam este) se 'are) al cincilea. Biblia 'rezinta magistral actualul 'rogram ce
se desfasoara *ntre #oto' si A'ocali'sa si *l *ncadreaza *ntre alte doua
'rograme (ag descrise. Alte scrieri (ec3i sau mituri amintesc mai clar cele 'atru
'rograme trecute.
#rogresul *nregistrat *n genetica ne ajuta sa *ntelegem astazi actiunile trecute
ale fiintelor e2traterestre 'e Terra. &aca *n anii
4-0 "4C0 se estima ca genomul uman contine a'ro2imati( 100.000 de gene)
astazi) cu ajutorul decisi( al informaticii) 'utem sa estimam cu mai multa
e2actitate acest numarD 'utem sa analizam destul de fidel 3arta genetica a unui
indi(id.
#roiectul :enomul 1man aflat *n desfasurare *si 'ro'une sa analizeze *ntreaga
sec(enta a genelor umane. #8na *n anul 1CCC erau mai multe estimari asu'ra
numarului de gene) situate *n 'laja de la E0.000 la 200.000 de gene. @n
decembrie 1CCC) du'a ce la +entrul >anger s"a determinat sec(enta
cromozomului 22) s"a facut 'rima estimare mai a'roa'e de realitate 'ri(ind
numarul total de gene " *ntre ,0.000 si <0.000. @n 'rinci'al) doua centre de
cercetari *si dis'uta cursa cartografierii 3artii genetice a omului: +elera
:enomics din MarBland si 7nternational ?uman :enome >eFuencing
+onsortium.
@n februarie 2001 ambele centre de studii estimau numarul de gene umane la
,2.000) 'lus sau minus c8te(a mii 2-.000 " ,E.000$. #8na la 1E iulie 2001 se
reusise determinarea com'leta a sec(entelor cromozomilor 21) 1E si 1C si a
unor 'rocente (ariabile din ceilalti cromozomi <7)1G din totalul genomului$. +u
c8t *naintam) estimarea (a fi mai e2acta) iar noi mai nedumeriti sub anumite
as'ecte. >e astea'ta ca sec(enta sa fie com'leta *n cursul anului 200,.
+ea mai mare sur'riza a geneticii umane de '8na acum consta *n gasirea unui
numar de gene cu mult mai mic dec8t cel estimat initial.
9rganisme sim'le cum ar fi cel al bacteriei ?aemo'3illus influenzae 17<0 de
gene$) al musculitei de otet " &roso'3ila Melanogaster 1,.061 de gene$)) al
(iermelui +aenor3abditis elegans 1C.0CC gene$ sau al A. t3aliana 2E.000 de
gene$) detin un numar a'ro'iat de gene de cel al omului. 9 buna 'arte dintre
acestea sunt c3iar comune) *n sensul ca codifica sinteza acelorasi ti'uri de
'roteine. #rima *ntrebare care"i (ine *n minte oricui este: 4@n ce consta
su'erioritatea omului44 5a 'rezint unul dintre ras'unsuri.
/(olutia naturala 'roduce indi(izi cu caractere genetice 3ibride amestecate$.
/2'rimarea fenoti'ica as'ectul fizic$ nu este dec8t un rezultat al legilor
segregarii caracterelor genetice) care fac sa se e2'rime doar o 'arte dintre
caracterele *nscrise *n genom 3arta genetica$. ;a analiza genomulul A.&.%.$)
ies la i(eala si alte caractere genetice nee2'rimate fenoti'ic) care a'artin
indi(idului ca o mostenire de la ascendenta genetica 'arinti) bunici) strabunici)
etc.$ +u c8t ascendenta genetica este mai (ariata rasial sau 'ro(enind din zone
mai *nde'artate) cu at8t indi(idul detine un numar mai mare de gene. +u c8t un
indi(id are o ascendenta genetica unirasiala) din indi(izi a'artin8nd aceluiasi
3
4
areal sau c3iar unei singure familii e2tinse la un numar mare de indi(izi) cu at8t
numarul genelor *nscrise in genom este mai mic. Trebuie s'us) ca du'a
determinarea 3artii genetice) (isul oricarui inginer genetician ar fi sa sim'lifice
formula A.&.%.) astfel *nc8t sa co
ntroleze un numar redus de gene. Teoretic) genele concurentiale 'entru acelasi
caracter genetic ar trebui *nde'artate. /ste mult mai usor sa controlezi ,0.000
de gene dec8t 100.000. &ar ce ati s'une de numai 10.000 de gene sau c3iar de
mai 'utine4 >'re e2em'lu) 'entru culoarea oc3ilor) am *nde'arta din genom
genele ce determina oc3ii (erzi ai bunicii) albastri ai strabunicului) negri ai
mamei) etc. si am 'astra strict genele ce determina oc3ii ca'rui ai tatalui. +u
tim'ul am obtine serii de oameni cu oc3ii ca'rui. 5a dati seama) c8te gene
'utem sa *nde'artam din genom si asta numai 'entru un singur caracter
genetic. 5a dati seama) ca detinem de fa't *n genom toate aceste culori care
a'artin ascendentei noastre genetice) dar care nu se manifesta fenoti'ic)
deoarece nu se transmit toate dominant4 >i totusi) ce multitudine de culori au
a(ut oc3ii 'rimilor oameni4 %u (om sti niciodata...
Trebuie sa stiti ca si zeii au g8ndit la fel. &e fa't) nu si"au s'us zei dec8t du'a
momentul 'racticarii tera'iilor genetice. >i atunci) *n fata marii sur'rize a celor
numai ,0.000 de gene *n locul a 'este 100.000 nu ne ram8ne dec8t sa ne
*ntrebam:
1nde ne sunt genele4 >au altfel s'us) +7%/ ne"a sim'lificat A.&.%."ul4
Aceasta carte) tocmai asta *ncearca sa (a e2'lice... si anume fa'tul ca detinem
o formula A.&.%. sim'lificata ... de catre 1%77 +A./ >T71 >A >/ !9A+/ +1
:/%/;/.
=iintele e2traterestre sunt 3omozigote au 'uritate genetica crescuta$. &etin un
A.&.%. usor) sim'lu) ce ofera o situatie genetica ideala: genoti'ul este identic
sau a'roa'e identic cu fenoti'ul. +aracterele lor somatice nu sunt rezultatul
unei e2'rimari fenoti'ice concurentiale *ntre caracterele genetice *nscrise *n
lantul A.&.%.) conform legilor segregarii caracterelor genetice. =ormula lor
A.&.%. e2trem de sim'la nu detine caractere genetice ale ascendentei genetice)
ci *n s'atele fiecarui caracter e2'rimat fenoti'ic se afla doar genele
ras'unzatoare de acel caracter. Aceasta sim'litate ofera o mani'ulare genetica
facila si un racord cor' s'iritual"cor' somatic eficient si usor controlabil at8t tim'
c8t genetica cor'ului s'iritual este de asemenea sim'la si com'atibila genetic
cu marca A.&.%. a su'erci(ilizatiei. Tre'tele de e(olutie genetica artificiala sunt
numeroase si fac ca nici macar zeii sa nu"si mai cunoasca *ntreaga
*ngrengatura genetica. /ste demn de reti
nut fa'tul ca toata aceasta e(olutie are ca 'rim obiecti( sim'litatea genomului)
sim'lificarea formulei A.&.%. >tadiul e(oluti( al fiintelor e2traterestre im'licate *n
#.9:.AM1; T/..A) este destul de a'ro'iat. 7n esenta) stadiul te3nic
cores'ondent tre'tei ;9. de e(olutie genetica ;/ 'ermite sa analizeze com'let
lantul A.&.%. *n materie 'oziti(a si c3iar sa"l 'roiecteze *n laborator) din
elementele c3imice constituente 6din tar8na6$. #ot de asemenea sa faca
analiza genetica 6grosiera6 a unui cor' s'iritual) sa 'roduca *n laborator
com'onente energetice ale A.&.%.M.%. si c3iar sa faca o 6c3irurgie6 a acestor
structuri *nlocuind unele fragmente nedorite cu altele *n sco'ul obtinerii unui
4
5
'rodus com'atibil genetic cu structura A.&.%.M.#. 'roiectata. &ar) asa cum noi
*n actualul stadiu de dez(oltare a geneticii nu 'utem sa 'roducem
macromolecula A.&.%. din elementele constituente) nici /i nu 'ot sa 'roduca un
cor' s'iritual A.&.%.M.%.$ &e aceea) au ne(oie de 'rograme de ti' #.
9:.AM1; T/..A) 'rin care com'atibilizeaza structuri energetice A.&.%.M.%.
cor'uri s'irituale recoltate$ cu marca genetica standard 'rodusa la un moment
dat *n laborator.
Modalitatea de com'atibilizare a 'o'ulatilor (ec3i ale #am8ntului cu marca
;9. A.&.%. este descrisa cel mai bine *n Biblie) fiecare eta'a a 'rogramului de
inginerie genetica fiind 'rezentata *n amanuntime) cu toate subtilitatile ei.
&e fa't) a2ul central al cartii de fata *l re'rezinta disecarea 'rogramului de
inginerie genetica descris de Biblie. /ste (orba des're un 'rogram de
com'atibilizare *n tre'te a unor 'o'ulatii (ec3i) cu marca A.&.%. a
su'erci(ilizatiei lui &umnezeu.
#rogramul actual este bine *ncadrat tem'oral *n istoria Terrei. Aflam din
6=acerea6 ca &umnezeu a creat lumea *n sase zile) du'a care s"a odi3nit o zi.
&e fa't) aceste 6zile6 " 'erioade) ec3i(alente cu a'ro2imati( 6E0 de milioane de
ani cores'und 'rin descrierea biblica cu ceea ce stiinta moderna ne *n(ata.
#ractic) inter(entia e2traterestra a'are doar la sf8rsitul zilei a cincea) 'rin
'lasarea omului 'e Terra. A(em deja do(ezi ale e2istentei fiintei umane acum
6E0 " 700 milioane de ani...
7storia mai amanuntit descrisa de Biblie *nce'e acum circa 10.000 de ani. +iclul
de dez(oltare umana de dinaintea 'oto'ului este relati( bine descris de Biblie.
&umnezeu *l 'roiecteaza 'e Adam 7 6du'a c3i'ul si asemanarea sa6) a'oi *l
racordeaza la un cor' s'iritual com'atibil genetic) luat din banca de cor'uri
s'irituale) denumita 6'omul (ietii6. Asfel) Adam de(ine (iu. #roiectia /(ei 7 este
mult mai usoara. &in Adam 7 este 'rele(at A.&.%. " 6coasta6) iar acesta este
'relucrat genetic. Biblia afirma ca Adam 7 si /(a 7 erau doar (ii) nu a(eau 6du3
dadator de (iata (esnica6. /rau 'roiectati diferit de genetica fiintelor
e2traterestre ale su'erci(ilizatiei &umnezeului biblic. .olul lor a fost acela de a
initia un 're'rogram de a'ro'iere a caracterelor genetice ale 'am8ntenilor ce
'ro(eneau din 'rogramul anterior cu marca genetica (iitoare a *ngerilor. &in
Adam 7 si /(a 7 se (or naste +ain " agricultorul si Abel " 'astorul. +ain *l ucide
'e Abel si astfell se realizeaza
re(olutia agricola. @n aceasta 'erioada cei inclusi *n 'rogram *si sc3imba
obiceiurile alimentare) fiintele e2traterestre aduc8nd o multitudine de 'lante
agricole) inginerate genetic) menite sa asigure reusita 'rogramului de inginerie
genetica. 61rmasii6 lui +ain detin 'ractic acelasi material genetic cu al lui +ain)
deoarece sunt obtinuti 'rin fecundatie artificiala din factori ereditari ce 'ro(in din
Adam 7 si /(a 7. >arcina lor este aceea de a s'ori numarul celor inclusi *n
'rogram si de a ridica standardul genetic al generatiilor succesi(e 'rin
*nsam8ntarea succesi(a a mamei " fiicei " ne'oatei " strane'oatei " etc. Acest
fa't era 'osibil datorita 'roiiectiei genetice de laborator a cu'lului Adam " /(a 7)
care 'ermitea atingerea unei (8rste de a'ro2imati( C00 " 1000 de ani. &u'a
a'ro2imati( 1E00 de ani) atunci c8nd 'o'ulatia nou creata ajunge la un anumit
standard genetic) inginerul genetician sef " &omnul ia decizia 'roiectarii unui
5
6
nou cuu'lu) de data aceasta) 6cu du3
dadator de (iata4 " Adam 77 si /(a 77. /i au de aceasta data marca genetica
deziderat a (iitorilor *ngeri ai &omnului. 6+o'ilul6 lor) >et) ca'ul de serie al
'rogramului anterior detine caractere genetice ti' Adam 77 " /(a 77. Biblia c3iar
subliniaza ca numai din acel moment *nce'e neamul oamenilor. 7nteresant este
fa'tul ca si 6urmasii6 lui >et reusesc sa traiasca *n jur de C00 de ani 'am8ntesti.
Asta se datoreaza fa'tului ca toti acesti 6urmasi6 sunt obtinuti 'rin fecundatie
artificiala din factori ereditari ti' Adam 77 " /(a 77) 'rin urmare) detin material
genetic asemanator. =iecare dintre ei realizeaza un areal *n care) 'rin
*nsam8ntarea succesi(a a mamelor " fiicelor " ne'oatelor " strane'oatelor" etc.)
reusesc cu fiecare generatie sa a'ro'ie caracterele genetice ale celor mai tineri
descendenti de caracterele genetice ale marcii genetice standard a (iitorilor
*ngeri. /ste 'erioada *n care Biblia subliniaza fa'tul ca fiicele oamenilor nasc
numai fiice. @n aceasta fa
za baietii nu au nici un rost. Atunci c8nd caracterele genetice ale celor mai
tinere descendente s"au a'ro'iat suficient de caracterele genetice ale marcii
genetice standard a su'erci(ilizatiei) inginerii geneticieni au controlat nasterile
*n sens in(ers) nasc8ndu"se 'rioritar baieti. A urmat 'erioada de recolta a
acestor baietei) al caror cor' s'iritual) du'a o 'relucrare genetica laborioasa a
fost racordat la c8te un cor' fizic obtinut *n laborator. 6#roductia6 a continuat
at8t tim' c8t s"au 'utut 'astra nealterate seriile 'ure din 'unct de (edere
genetic) descendente din >et) /nos) +ainan) Maleleil) 7ared) /no3 si
Matusalem. Acesti ca'i de serii genetice) cu caractere genetice usor diferite) au
fost 6tatii6 celor 6sa'te feluri de rod6 ai 'rogramului anterior. ;ame3 era deja un
3ibrid) nereusind sa traiasca dec8t 7E, de ani.
@n momentul *n care seriile genetice cu 'uritate crescuta s"au amestecat)
6'rodusii6 fiind 3ibrizi) recoltele au *ncetat si zeii au imaginat imediat urmatoarea
marca genetica a su'erci(ilizatiei) e(ident mai sim'la) cu un numar mai mic de
gene. Trebuie subliniat tot tim'ul fa'tul ca Terra este 6'ro'rietatea6 unui
com'le2 de su'erci(ilizatii care 'ractica 'rograme de inginerie genetica
simultane *n areale diferite. Toate 'rogramele au un debut si un final simultanD
au 'robabil si cam aceeasi 'erioada de recolta. 0eii coo'ereaza *n momentele
6a'ocali'tice6. &eseori a'ar *nsa si ne*ntelegeri *ntre zei) concurenta *n
'rogramele de inginerie genetica reflect8ndu"se mai t8rziu *n 'osibilitatea de a
controla demografic si te3nic un anumit teritoriu din s'atiul cosmic. >a nu
credeti ca 'rogramele zeilor sunt 'erfecte. Te2tele (ec3i mentioneaza dese
erori de comanda) de *nde'liniri de ordine) de 'rograme abandonate ... si toate
acestea ) 'entru ca *ntre ei si noi e2ista o ...
com'atibilitate genetica.
%e *ntoarcem *n s'atiul 'rogramului dumnezeului biblic) unde lumea 6se
stricase6) seriile genetice se amestecasera. @n aceste conditii) 'e fondul deciziei
zeilor de a 'une ca'at 'rogramului anterior) se naste %oe) marca genetica a
(iitorului 'rogram de inginerie genetica. +artea lui /no3 are meritul de a ne
lamuri *n 'ri(inta acestui as'ect. %oe era ce(a cu totul nou. %u semana nici
cu 4mama6) nici cu 6tatal6) nici macar cu *ngerii din ceruri. 5enit 'e calea
'roiectiei *n laborator si a im'lantului uterin) %oe era 'rogramat sa
6
7
su'ra(ietuiasca 'oto'ului si sa fie nascator de 'o'oare. #oto'ul este descris de
toate mitologiile (ec3i. /numa /lis " e'o'eea sumeriana a creatiei) descrie
'oto'ul ca 'e o actiune com'le2a a zeilor) *n care s"a folosit toata gama
armelor de nimicire *n masa. .e(arsarea a'elor nu a fost dec8t ultimul act al
actiunii de distrugere a (ec3ii omeniri. 0eii si"au reluat a'oi 'rogramele cu
ca'etele de serie de ti' %oe) sal(ate c3iar de ei de la 'ieire
. /(ident) alaturi de acesti indi(izi 'rotejati au su'ra(ietuit si destui 3ibrizi) care
au trecut 'ragul *ntre cele doua 'rograme. %oe) (eritabila marca genetica (a
reusi sa traiasca CE0 de ani. =iii sai) >em) ?am si 7afet) 'roiectati genetic diferit)
au ser(it unor sco'uri diferite. #e linia lui >em a(ea sa se dez(olte arborele
genealogic din care se (a dez(olta mai t8rziu 'o'orul e(reu. ?am si 7afet au
fost 'roiectati 'entru crearea 'atului genetic al 'o'orului e(reu. +u trecerea
tim'ului) caracterele genetice mostenite de la %oe a(eau sa se 'iarda *n marea
masa) astfel *nc8t) descendentii au trait din ce *n ce mai 'utin. @n aceasta
'erioada de circa 12,0 de ani) *ncadrata tem'oral *ntre 'oto' si nasterea lui
7aco( 7srael$) au loc doua actiuni majore: una de 'regatire si 'relucrare a
'atului genetic 'e care urma sa se im'lanteze (iitorul 'o'or e(reu si una de
crestere continua a com'atibilitatii caracterelor genetice ale arborelui 'recursor
al 'o'orului e(reu. /ste usor d
emonstrabil a acest arbore este 'resarat la tot 'asul cu 6noduri genetice6
im'ortante) rezultate ale im'lanturilor uterine cu material genetic controlat.
A(ram) 7saac) 7aco( sunt astfel de 6noduri genetice6. /le au *nde'linit dubla
functieD at8t functie *n arborele genealogic central) c8t si functie de 'at genetic)
'rin *nsam8ntarea unui mare numar de 6tiitoare6. Atunci c8nd 'atul genetic a
fost 'regatit) inginerul genetician sef a demarat crearea celor douas'rezece
serii genetice cu 'uritate crescuta ale 'o'orului e(reu. &in 6nodul genetic6 7aco(
se nasc a'arent cei 12 co'ii " ca'i de serie. /ste usor demonstrabil si la (edere
'entru un oc3i te3nic fa'tul ca toti cei 12 sunt rezultate ale im'lanturilor uterine
cu material genetic controlat. #o(estea acestor co'ii este interesanta. 7osif
ajunge nu *nt8m'lator *n /gi't) unde se desfasura un 'rogram diferit) sub
bag3eta altor zei) usor diferiti genetic. >ub 'rete2tul foametei din +anaan) cei
11 frati ajung du'a un tim' la 7os
if) *n /gi'tul *mbelsugat. Biblia) construita magistral) ne lasa sa (erificam cu
usurinta fa'tul ca tr8mbitata foamete din +anaan este o gogorita. +ei 11 frati
ajung *n /gi't nu du'a doi ani de foamete) ci du'a circa -0 de ani de la
*ntoarcerea familiei lui 7aco( *n +anaan. &iferentele genetice e(idente) rasiale
dintre (ec3ii egi'teni si e(rei faceau ca cele doua 'o'ulatii sa nu se amestece.
Acest fa't este bine subliniat de Biblie. &ez(oltarea numerica fara risc de
3ibridare amestecare de 'o'ulatii$ este argumentul major) de ordin genetic)
'entru care inginerul genetician sef *si transfera 'rodusul *n /gi't. &aca acest
gru' 'o'ulational restr8ns ar fi ramas *n +anaan) ar fi a(ut un mare risc de
3ibridare cu 'atul A.&.%. ce a(ea caractere genetice mult asemanatoare.
+oncomitent cu dez(oltarea numerica a e(reilor) continua *n +anaan
'relucrarea genetica a 'atului A.&.%. 'e care a(ea sa fie instalat mai t8rziu
'o'orul e(reu. &u'a a'ro2imati( ,E0 de ani &omnul *si scoate cu
mare tam"tam 'o'orul din /gi't) ocazie cu care *si etaleaza forta te3nologica 'e
7
8
care numai astazi o 'utem *ntelege. >'re e2em'lu) ultimul argument al
inginerului genetician sef *n fata faraonului este atacul cu arma bacteriologica
inteligenta) selecti(a$ asu'ra egi'tenilor) moment care nu este comemorat) ci
sarbatorit de lumea crestina ca sarbatoare a #asteluiH
&e de'arte) cea mai interesanta 'erioada a istoriei biblice a e(reilor este cea
'etrecuta *n desert. @n acest inter(al de <0 de ani) 'o'orul este des'artit de alte
neamuri) cu care ar fi a(ut un risc de 3ibridare si este asezat *n cele 12 serii
genetice. Acest lucru se datoreaza nu numai condicilor 'reotesti) ci *n s'ecial
dotarii comunitatii e(reiesti cu a'aratul denumit c3i(ot) instalat *n 6cortul
adunarii6. Am demonstrat *n carte) fara nici o *ndoiala ca acest a'arat era un
scanner ca'abil sa analizeze A.&.%.M.%. structura A.&.%. a cor'ului s'iritual$
si sa *ncadreze membrii comunitatii *n una din cele 12 serii genetice sau sa
do(edeasca o structura genetica 3ibrida. Tot *n aceasta 'erioada 'o'orul e(reu
'rimeste un 'ac3et consistent de legi) bine g8ndite) s're reusita mentinerii si
dez(oltarii seriilor genetice cu 'uritate crescuta. &intre ele se detaseaza 'rin
im'ortanta legea non"3ibridarii a interzicerii amestecului cu alte 'o'oare$)
continuta *n legile lui
Moise. @n desert au loc si 'rimele recolte de e(rei) mascate sub 'ede'se 'rimite
de la &omnul 'entru moti(e 'uerile. /ste folosita intensi( toata gama de
'rocedee menite sa asigure 'uritatea genetica a seriilor) cresterea
com'atibilitatii genetice cu marca A.&.%. standard a su'erci(ilizatiei si obtinerea
unei bune recolte de baietei.
A'oi) cronologic) &omnul cucereste +anaanul 'entru 'o'orul e(reu cu ajutorul
armelor moderne. +oncomitent) *m'utineaza 'o'ulatiile nedorite) *ntr"o maniera
selecti(a) las8nd *n (iata acele 'o'oare mai a'ro'iate genetic de e(rei. =iecare
serie este dis'usa *ntr"un areal distinct) *ngradit de bariere geografice.
Mentinerea seriilor genetice cu 'uritate genetica crescuta a 'ermis recoltele
'eriodice de e(rei si a fost realizata *n 'rinci'al 'rin actiunea com'le2ului:
c3i(ot " legea non"3ibridarii. +ontrolul genetic aal actiunii legii a fost realizat
te3nic de a'aratul numit c3i(ot. Tim' de a'roa'e 1E00 de ani) '8na la 7isus)
*ngerii au a(ut o 'rezenta discontinua) dictata de semnalizarile c3i(otului. 7ata
cum functiona tandemul c3i(ot " legea non"3ibridarii. ;egea interzicea
amestecul cu alte 'o'oare) dar) culmeaH) c3iar &omnul 6*i dadea 'e e(rei *n
m8na 'o'oarelor din jur6 'entru 'erioade de 20"<0 de ani. @n acest tim' o 'arte
dintre e(rei *ncalcau legea) dar erau *nr
egistrati de c3i(ot dre't 3ibrizi. +onform legilor lasate de inginerul genetician)
fiecare e(reu de se2 masculin trebuia scanat de trei ori 'e an de c3i(ot. =iind un
a'arat cu functie de monitorizare a unui 'rogram) atunci c8nd *nregistra 1G
3ibrizi) c3i(otul dadea alarma si *ngerii soseau de urgenta 'entru e'urarea
genetica a 'o'orului. @n fata comunitatii erau ucisii cei care 6'entru '8ntece6
*ncalcasera legea) *m'reuna cu descendentii lor. +ondicile 'reotilor si c3i(otul
asigurau acuratetea o'eratiunii. 7mediat erau declansate razboaiele de e'urare
genetica *m'otri(a acelor 'o'oare cu care se amestecase 'o'orul e(reu.
#urtate cu arme moderne de nimicire in masa) aceste razboaie a(eau dublu
sco': *m'utinarea si *nde'artarea 'o'oarelor (ecine 'e de"o 'arte si ca'turarea
de tinere (irgine din s8nul acestor 'o'oare *nrudite genetic. +aracterele
8
9
genetice asemanatoare faceau din aceste tinere nascatoare ideale de .... e(rei
obtinuti 'rin metoda im'lantului uterin cu mater
ial genetic controlat. Astfel) recoltele *ngerilor 'ro(eneau din doua surse: 6fii ai
fagaduintei6 " obtinuti 'rin im'lant uterin si co'ii 6dre'ti6) rezultati 'rin actiunea
legii non"3ibridarii. Toata 'erioada este caracterizata de 6'ede'se6 ale
&omnului) ade(arate masacre asu'ra 'ro'riului 'o'or si de *n(rajbiri *ntre
semintii care duc la recoltarea masi(a a uneia sau a alteia) e(ident) du'a
ne(oile ... &omnului.
&es're marcare) recoltare) culegere) triere) 'relucrare a cor'urilor s'irituale
recoltate si modalitatea de fabricare a fiintelor e2traterestre se 'oate citi 'e larg
*n carte. #relucrarea " com'atibilizarea genetica finala a cor'ullui s'iritual
recoltat are loc *n interiorul com'le2ului (iu &umnezeu su'erfiinta *n materie
eterica) negati(a) com'usa din c8te un cor' s'iritual din fiecare serie genetica
standard$ " Miel su'ercom'uter detinator al marcilor A.&.%. standard$$ " r8ul
(ietii flu2 energetic *n care circuula cor'uri s'irituale$ " 'omul (ietii container *n
care sunt de'ozitate cor'uri s'irituale$) e2istent *n statiile fiecarei su'erci(ilizatii
care are o astfel de modalitate de *nmultire. =iziologia com'le2ului (iu de mai
sus si modalitatea de control si modelare a unui cor' s'iritual com'atibil recoltat
sunt descrise magistral mai ales *n +artea Tibetana a Mortilor si *n #o(estea
1nui Amar8t) din scrierile asiro " babiloniene si sunt 'rezentate 'e larg)
*n lucrarea mea.
Terra functiona 'entru toate su'erci(iliuzatiile im'licate *n #rogramul Terra ca o
fabrica de 6'roduse finite6) fiecare cor' s'iritual recoltat fiind 'relucrat genetic
com'let) a't sa fie racordat la o soma tru'$ de *nger. Acest lucru a fost 'osibil
'rin co'ierea sistemelor (ii de ti' &umnezeu " Miel " r8ul (ietii " 'omul (ietii)
e2istente *n statiile su'errci(ilizatiilor din :ala2ie) *n bazele din interiorul
#am8ntului. &u'a #oto') su'erci(ilizatia lui &umnezeu a dumnezeului e(reilor$
a sc3imbat marca A.&.%. si a dez(oltat *n (ec3ea #alestina un nou 'rogram *n
douas'rezece serii genetice) mai 'erformant *n 3omozigotare 'uritate genetica
$ dec8t 'rogramul anterior. >c3imbarea marcii genetice nu este un lucru at8t de
sim'lu. 9 'arte a su'erci(ilizatiei ce detinea s'atiul geografic cu'rins *n
9rientul A'ro'iat si Mijlociu nu a 'utut urma noul standard de 3omozigotare.
>cindarea de ordin genetic a acestei su'erci(ilizatii) s"a tradus *ntr"o scindare
geografica) milit
ara) 'olitica. +ele doua fractiuni: a dumnezeului Biblic) mai 'erformanta ca
3omozigotare si a lui >atana) care a continuat un 'rogram *n sa'te serii
genetice cu 'uritate crescuta) s"au sabotat si s"au razboit 'ermanent 'e cerul
Terrei. >u'erci(ilizatia &umnezeului Biblic a ramas detinatoarea marei baze
cosmice cubice 6%oul cer) noul 'am8nt) noul 7erusalim6) descrisa magistral *n
Biblie) *n tim' ce >atana si ai lui *ngeri au controlat baza din interiorul
#am8ntului) ;una si 'robabil o 'arte dintre celelalte baze din sistemul solar.
#rogramul e(reu a fost e2'loatat economic tim' de a'ro2imati( 1E00 de ani
*ntre 1E00 *.e.n. " anul 1$. +onflictul 'olitic si militar *ntre cele doua
su'erci(ilizatii scindate genetic) obiecti(at *n razboaiele s'atiale si terestre *ntre
*ngeri) a'are descris *n +artea lui /no3 si *n Biblie. #rezenta 'e Terra a *ngerilor
su'erci(ilizatiei lui &umnezeu a de(enit din ce *n ce mai dificila cu c8t ne
9
10
a'ro'iem 'e a2a lineara a tim'ului de anul 1. >'re e2em'lu) de'ortarea e(reilor
*n Babilon) *n anul E-7 *.e.n. nu are loc dec8t ca urmare a unei 'rezente militare
insuficiente a *ngerilor dumnezeului biblic *n s'atiul (ec3iului +anaan.
>ubstratul acestor e(enimente *l aflam mai ales din +artea lui /no3. .obia
e(reilor re'rezinta de fa't o infuzie de sim'litate genetica *ntr"un 'rogram mai
'utin 'erformant *n ceea ce 'ri(este 3omozigotarea. #rogramul dumnezeului
Biblic este reabilitat du'a 70 de ani. Acesta a fost tim'ul terestru linear necesar
unei e2'editii militare tele'ort
ate sa ajunga 'e Terra de la baza cosmica. +oranul ne ofera scala de tim' a
unei distorsiuni tem'orale datorata tele'ortarii: 6sura tre'telor 'e care suie
*ngerii *ntr"o zi a carei masura 'entru (oi este de cincizeci de mii de ani6D adica)
" un minut de tele'ortare I ,E de ani. ;a urmatoarea misiune a *ngerilor
dumnezeului biblic) care are loc *n 'erioada Macabeilor) lu'ta cu *ngerii
'rogramelor *n(ecinate de(ine mai intensa si are loc c3iar deasu'ra
7erusalimului) fa't mentionat de Biblie. #rogramul de(ine e2trem de greu de
mentinut si de controlat. @n aceasta situatie) su'erci(ilizatia lui &umnezeu a
*ncercat sa distruga toate 'rogramele de inginerie genetica de 'e Terra)
conform dictonului 6sa moara si ca'ra (ecinului6. Acesta este moti(ul a'aritiei
lui 7isus) cel care aduce 6legea cea noua6) menita sa aduca 6m8ntuirea
'acatelor6. >ingurul 'acat biblic era acela de *ncalcare a legii non"3ibridarii
im'usa de Moise. 7isus omite constient din legea noua legea non"3ibrid
arii si lasa loc liberei 3ibridari a seriilor amestecului seriilor$) '8na atunci) 'ure
din 'unct de (edere genetic. Mai mult dec8t at8t) *ncearca 'ro'agarea noii legi
la 6toate neamurile6 *ncerc8nd distrugerea 'rogramelor celorlalti zei) (iz8nd
astfel limitarea *nmultirii concurentilor galactici. >u'erci(ilizatia lui &umnezeu a
dis'arut din 'reajma Terrei acum 2000 de ani du'a o 'erioada *n care este
'rinci'alul masurator al tim'ului nostru linear. @nainte de aceasta dis'aritie a
realizat trei distorsiuni tem'orale im'ortante ancorate *n (iitorul nostru) care
(erifica distrugerea actualului 'rogram si ne ofera informatii des're istoria
sf8rsitului ci(ilizatiei noastre.
Am subliniat mai de(reme fa'tul ca 'rogramul desfasurat de *ngerii
dumnezeului biblic nu este singurul. .asele umane actuale si subti'urile rasiale
e2istente nu sunt dec8t urmarea 'rogramelor de inginerie genetica dez(oltate
de di(erse su'erci(ilizatii e2traterestre) 6du'a c3i'ul si asemanarea
dumnezeului lor6) adica du'a o marca genetica standard. +artea contine
analiza te2telor (ec3i care descriu si alte 'rograme din: 9rientului Mijlociu si
A'ro'iat " =enicia) Asiria) Babilonia) >umeria) " din :recia) din /gi't) din &acia)
din 7ndia si din America +entrala. >'re e2em'lu) *n 7ndia) zeitati numite 6+ei
'atru mari Manu6 desfasurau un 'rogram *n 'atru serii genetice 'ure numite
caste. @n America +entrala 'rogramele s"au desfasurat *n sa'te serii genetice
cu 'uritate crescuta) ultimele recolte a(8nd loc *n 'reajma sosirii euro'enilor *n
6;umea %oua4. Am scris 'e larg des're recoltele umane 'racticate *n
antic3itate) des're modul *n care zeii) 'rin intermediul im'lantu
rilor cerebrale si de informatie montate 'ersonalitatilor lumii antice) au reusit sa
mani'uleze istoria *n sco' 'ro'riu) au reusit sa determine 'ersonalitati) sa
'ro(oace razboaie 'arado2ale) cu finalitate cunoscuta) necesare recoltelor
10
11
umane de anumite ti'uri. +itind aceasta carte (eti 'ri(i cu alti oc3i nasterile si
'rabusirile Babilonului) Asiriei sau cam'ania militara a lui Ale2andru Macedon.
&u'a regizarea actului 7isus) 6noua lege6 a fost greu de sta(ilit. #o'oarele cu
'uritate genetica mare) cum ar fi s're e2em'lu dacii " 6cei mai dre'ti dintre
traci6 ?erodot$) au renuntat la religia 'ro'rie care continea o forma a legii non"
3ibridarii si au ado'tat crestinismul. +um acesta nu mai contine o lege a non"
3ibridarii) cu tim'ul) aceste 'o'oare nu au mai fost interesante nici c3iar 'entru
'ro'rii zei. >ingurul 'o'or din zona care nu a acce'tat crestinismul este ....
'o'orul e(reu) care) nesesiz8nd subtilitatea noii legi) a continuat sa res'ecte
c8t de c8t legea (ec3e) c3iar daca si"a cam 'ierdut semintiile. @n aceste conditii)
c3iar cu o 'uritate genetica mai mica) e(reii au de(enit interesanti 'entru zeii
altor 'rograme care s"au desfasurat cu marci genetice mai 'utin 'ure. #e acest
fond a'ar cruciadele) soldate cu un numar mare de (ictime *n r8ndul e(reilor.
#rigonirea si decimarea acestui 'o'or de"a lungul secolelor re'rezinta de
asemenea recolte de cor'
uri s'irituale cu 'uritate genetica mare.
#ractic) ultimii 2000 de ani ai istoriei noastre s"au aflat sub controlul zeilor ce
detin bazelor intraterestre) numiti de mine *n aceasta carte " ;umea
7ntraterestra. Aceasta lume ascunsa) res'onsabila 'rioritar de fenomenul 9.0.%.
detine cam aceeasi te3nica cu su'erci(ilizatia lui &umnezeu si se afla la baza
'rogresului te3nic uman) 6*m'ins6 *n stadiul actual 'rin te3nica im'lantului de
informatie sub 3i'noza. Tot ea) cu ajutorul te3nicii im'lantului de informatie si a
su'unerii (ointei omului) a 'utut mani'ula istoria contem'orana folosindu"se de
cei mai buni 'rimitori de im'lant de informatie " e(reii. &aca *n antic3itate zeii
mani'ulau istoria folosindu"se de razboaie) de 'arado2uri militare) *n sco'ul
recoltarii unor cor'uri s'irituale com'atibile) trebuie sa aflati ca nimic din istoria
contem'orana nu este *nt8m'lator. >'re e2em'lu) Al &oilea .azboi Mondial a
a(ut doua obiecti(e: o recolta im'ortanta de e(rei si crearea statului 7srael.
7nteresant este fa'tul
ca ?itler " actorul numarul unu al acestei 'iese de calitate mizerabila) a 'us
umarul la realizarea ambelor obiecti(e. ?olocaustul celor sase milioane de e(rei
a constituit o (eritabila 6marfa6 'entru ;umea 7ntraterestra care a oferit *n
sc3imb te3nologie de (8rf 'entru na(e cu 'ro'ulsie de ti' 9.0.%. @n acelasi
tim') ?itler a finantat si a colaborat cu gru'area ultraradicala >tern ce a(ea
dre't obiecti( eliberarea #alestineiH +rearea statului 7srael este o afacere
interesanta a secolului nostru) zeii oferind *n contra'artida aliatilor te3nologia
necesara e2'erimentului 6#3iladel'3ia6. &e ce toate acestea4 #rogramul este
*n ultimele sec(ente. 60eii6 se asigura de ultimele recolte. @ntotdeauna
recoltarea cor'urilor s'irituale com'atibile s"a facut *n urma unei cercetari
genetice de stabilire a com'atibilitatii si de marcare cu un marAer unitate de
structura genetica$. MarAerul a facut 'osibila migrarea cor'ului s'iritual s're un
ca'tator. +ercetarea genetica 'rea'ocali'tica
este o munca migaloasa. /a a fost mult usurata de crearea statului e(reu ce a
facut 'osibila adunarea (8rfului de com'atibilitate genetica cu *ngerii *ntr"un loc
restr8ns.
&u'a #oto') su'erci(ilizatia lui &umnezeu a montat un satelit sofisticat de
11
12
su'ra(eg3ere a 'rogramului 'ro'riu de inginerie genetica) res'ecti( al (ec3ii
#alestine. >atelitul) identificat astazi de 'uterile s'atiale ale Terrei) are 'rintre
altele misiunea de a obser(a stadiul te3nic al omenirii si... gradul de *ntelegere
a Bibliei. @n fiecare ca'itol al acestei carti su'erci(ilizatia lui &umnezeu
a(ertizeaza omenirea ca sf8rsitul ci(ilizatiei noastre (a fi 'ro(ocat de /7 'rintr"
un atac nuclear. Momentul a'ocali'tic ofera ca'tatoarelor de cor'uri s'irituale
montate 'rioritar de cele doua lumi e2traterestre aflate *n conflict) cor'uri
s'irituale transformate genetic sub actiunea radiatiei nucleare. 6!udecata de
a'oi6 este un (eritabil triaj genetic ce are loc du'a criterii 'recise *n fiecare
dintre tabere. &e asemenea) fiecare dintre tabere este dotata cu 'ro'riul 6iad6 "
6iezer de foc6 " loc de distrugere a cor'urilor s'irituale incom'atibile cu marca
genetica standard
.
Traditia (ec3e ebraica sustine ca te2tele sacre (or 'utea fi decodate *n sa'te
modalitati te3nice care con(erg) bine*nteles s're acelasi rezultat. &u'a cum
obser(ati) decodarea Bibliei 'resu'une cunostinte de genetica si de fizica.
Atunci c8nd omul are acces la 6'omul (ietii6 " genomul uman) la te3nicile de
tera'ie genetica) atunci c8nd ajunge *n era nucleara) este ca'abil sa *nteleaga
tainele scrierilor (ec3i si obser(a ca 'rinci'alul inamic al omului este c3iar
creatorul " modelatorul sau. 7n(ersarea afectiunii omului fata de &umnezeu este
sesizata de satelit) care semnalizeaza statiei su'erci(ilizatiei lui &umnezeu. /a
inter(ine cu un atac nuclear a'ocali'sa$) *nainte ca omul sa de(ina suficient de
dez(oltat te3nic) militar) *nainte ca el sa 'ractice eficient tera'iile genetice)
e(entual sa sc3imbe marca A.&.%. Astfel) 'ractic Biblia) 'rin decodarea ei)
asigura *nc3eierea unui ciclu de e(olutie umana 'e Terra. 1nul dintre (ersete
c3iar s'une ca 6%oul Testament e
ste sa'at *n litere s're moarte6. #articularitatea 'rogramului *n curs consta *n
fa'tul ca satelitul nu semnalizeaza de aceasta data statiei centrale sc3imbarea
afectului omului fata de &umnezeu ci) ra'orteaza un alt e(eniment din 'unct de
(edere te3nic) oarecum ec3i(alent: atacul nuclear iraAian asu'ra 7erusalimului.
Acest e(eniment situat *n (iitorul nostru a'ro'iat a fost detectat 'rintr"o
distorsiune tem'orala si im'lantat ca informatie lui 7ezec3iel. 7mediat du'a
detectarea lui ne'recizata *nsa tem'oral) su'erci(ilizatia lui &umnezeu a
'racticat o a doua distorsiune tem'orala majora 'ri(ind sf8rsitul (eacurilor)
informatia rezultata fiindu"i im'lantata lui &aniel. Acesta descrie *n cele
6sa'tezeci de sa'tam8ni de ani6) care 'entru noi *nseamna zeci de ani) conform
jocului distorsiunilor tem'orale) istoria sf8rsitului nostru) marcata de Al Treilea
.azboi Mondial. Tem'oralitatea aberanta a su'erci(ilizatiei lui &umnezeu este
cu'lata la tem'oralitatea noastra lineara numai
segmentar) 'e 'erioade de istorie comuna. 1ltima sa'tam8na de ani descrisa
de &aniel este disecata *ntr"o alta distorsiune tem'orala oferita ca informatie lui
7oan Teologul) *n anul C6 e.n. /a este caracterizata 'rintr"o 'rezenta continua a
su'erci(ilizatiei lui &umnezeu *n 'reajma Terrei si dureaza sa'te ani) tim' *n
care *ngerii lui &umnezeu (or 'ractica ultima cercetare genetica *n sco'ul
realizarii unei ultime recolte de doar 1<< 000 de 6alesi6.
Biblia si alte scrieri (ec3i analizate *n lucrarea de fata) au fost decodate)
12
13
'robabil *ntr"un mod asemanator celui de fata) de institute s'ecializate ce
a'artin 'rioritar marii finante. #e de alta 'arte) institute si 'ersoane 'articulare
se afla *ntr"o cursa contra cronometru 'entru decri'tarea com'uterizata a
Bibliei. ;ucrarile 6+racAing T3e Bible +ode6 de !effreB >antino(er) M.&. si 4T3e
Bible +ode4 scrisa de Mic3ael &rosnin sunt graitoare *n acest sens. Aceste
lucrari demonstreaza ca Biblia a fost *ncri'tata cu ajutorul unor su'ercom'utere
cuantice care ofera 'osibilitatea *ncri'tarii mai multor date) simultan) *n
modalitati diferite) 'e un numar restr8ns de litere. 7nter'retarea 'rimara a
te2telor oferita de stiintele moderne genetica) fizica) etc.$ *n modalitatea
abordata de mine) ofera tabloul general al #rogramului Terra) fara 'rea multe
informatii *n ceea ce 'ri(este *ncadrarile tem'orale ale e(enimentelor (iitoare.
&e la acest ni(el *nsa) munca este 'rel
uata de su'ercom'utere) care stiind ce trebuie sa caute un e(eniment
detectabil 'rin metoda 'rimara$) 'ot sa identifice situarea tem'orala a acelui
e(eniment. +oncret) din descrierile lui 7ezec3iel) se 'oate afirma cu certitudine
fa'tul ca 7erusalimul (a fi distrus 'rintr"un atac nuclear lansat de 7raA. 7nformatia
introdusa in com'uter este analizata 'rin metoda literelor s'atiate si rezultatul
este edificator. /(enimentul) nu numai ca este descris la r8ndul lui si 'rin
aceasta metoda) dar a'are si *ncadrat tem'oral. &oar doi ani a'ar gru'ati *n
te2t alaturi de acest e(eniment: E760 anul 2000$ si anul E766 anul 2006$) cu
'robabilitate statistico 4 matematica 'entru cel din urma. >ituatia este
asemanatoare celei din tim'ul razboiului din :olf) c8nd %.>.A. Agentia
%ationala de >ecuritate a >.1.A.$ dis'unea de trei date 'robabile referitoare la
atacul iraAian cu rac3ete >cud asu'ra 7erusalimului. Anul E760 a trecut.
/(enimentul (a a(ea loc cu siguranta *n E766) adica) mai e
2act *ntre octombrie 200E si octombrie 2006...si absolut nimic nu"l 'oate o'ri.
#arerea mea este ca su'ercom'uterele de la %.>.A. au aflat cu e2actitate data
e(enimentului. #rezenta bratului *narmat al marii finante e(reiesti *n :olful
#ersic) embargoul 'olitic si militar la care este su'us statul 7raA) *ntreaga
nebunie 'olitico 4 militara din zona) demonstreaza ca si altii astea'ta 6cu
sufletul la gura6 acest moment crucial. 7nterdictia aeriana im'usa 7raAului *ntre
'aralelele de ,, si ,6 de grade latitudine nordica este fara sens si a'roa'e
sigur nu (a 'utea fi mentinuta *n (iitorul a'ro'iat. >istemele antirac3eta
imaginate 'entru a 're*nt8m'ina e(enimentul ... nu (or functiona. 7storia
(iitorului este 'uternic ancorata de atacul nuclear iraAian asu'ra 7erusalimului)
de momentul c8nd 6sabia fulgeratoare a regelui Babilonului6 (a transforma *n
zgura 7erusalimul. 4+urcubeul4 4 satelitul montat de >u'erci(ilizatia
dumnezeului biblic) (a semnaliza 'ro'rietarilor lui ca omenir
ea este *n era te3nologiilor a(ansate. +onform jocului distorsiunilor tem'orale)
ec3i'ajele tele'ortate 'e Terra) (or ajunge aici cu distorsiune tem'orala)
cores'unzatoare unui tim' linear de a'ro2imati( E0 de ani. +onform +artii lui
/no3) din acel moment *ngerii lui &umnezeu (or a(ea ne(oie de E- de ani)
'entru ca) *n generatii succesi(e) sa 'oata 'relucra materialul genetic
cores'unzator urmatoarei marci A.&.%. a su'erci(ilizatiei. ;a ca'atul celor E-
de ani se *nc3eie a'ocali'sa) distrugerea controlata) *n eta'e) a ci(ilizatiei
noastre. &ecri'tarea com'uterizata a acestui e(eniment) *l situeaza tem'oral *n
13
14
anul 211,. #8na atunci omenirea (a asista la c8te(a e(enimente im'ortante.
@ntre acestea) Al Treilea .azboi Mondial descris de Biblie si de %ostradamus) (a
deturna atentia oamenilor de la e(enimentele cu ade(arat im'ortante)
'regatitoare 'entru 6sf8rsitul (eacurilor6.
+8nd *nce'e rzboiul4 A @%+/#1T &/!AH
#ractic) caderea Jorld Trade +enter J.T.+.$ din %eK LorA marc3eaza intrarea
*n ultimul razboi mondial. A judeca global si la rece acest lucru nu este o
'roblemaD este c3iar foarte sim'lu. #rogramul ;9. dureaza a'ro2imati( E-7E
de ani) de la nasterea lui %oe) '8na la sf8rsitul A'ocali'sei. Are eta'e foarte
clare) 'e care le"am 'arcurs *m'reuna *n aceasta carte) cum ar fi: 'roducerea
marcii genetice) selectarea 'o'ulatiilor care intra *n 'rogramele de inginerie
genetica) crearea seriilor genetice cu 'uritate crescuta) 'erioada de recolta)
inter(alul liber si ... 'erioada de distrugere a 'rogramului) 'erioada ce se
su'ra'une aceleia de selectare si 'roducere a noii marci genetice de ti' %oe)
necesara urmatorului 'rogram. Trebuie *nteles ca /7 au tim') ca tim'ul lor este
diferit si ca istoria noastra este 'lanificata la scala tim'ului ;9.. &e aceea) cei
110 ani destinati stergerii de 'e fata 'am8ntului a actualului 'rogram nu sunt
nici 'rea multi) nici 'rea 'utin) ci '
robabil) numai bine ada'tati. &aca 'ri(im *na'oi) obser(am ca descrierea
distrugerii 'rogramului anterior (ariaza) doar o'eratiunea numita 'oto' fiind
'rezenta *n toate miturile. =iind ultimul act al) unui cataclism mult mai com'le2
si cu desfasurare mai e2tinsa tem'oral) a fost mai bine retinut de resturile
'o'ulatiilor care i"au su'ra(ietuit. +osmogonia sumeriana /numa /lis3
aminteste *nsa si de celelalte arme si artificii te3nice folosite de zei) care au
'recedat 'oto'ul si care au contribuit esential la stergerea urmelor 'rogramului
anterior. /ste clar 'entru mine) ca demolarea celui mai te3nic dintre toate
aceste 'rograme nu se 'oate face *ntr"o zi. Asta ar *nsemna sa ucida 'lanetaD
ori lucrul acesta nu se (a *nt8m'la. &istrugerea (a fi 'rogresi(a si (a afecta *n
'rimul r8nd factorul uman. #rogresi( (a fi distrusa infrastructura) iar 'o'ulatia
(a fi nimicita. 9 buna 'arte din aceasta 4munca4 o (om face c3iar noi) cu
'ro'riile stocuri de arme) inclusi( cele de distruger
e *n masa. 0eii au 3otar8t numai momentul initierii lantului de actiuni distructi(e
si sunt dirijorii din umbra ai acestei o'eratiuni.
:lobalizare) mondializare ... gu(ern mondial ... sunt cu(inte care ca'ata
greutate. #osesia informatiei) finantelor) mass"media) confera 'utere. :u(ernul
mondial are ne(oie *nsa si de arme si 'entru ca se s'rijina 'e cea mai bogata
natiune) asa cum este normal) >.1.A. este cea care (a 'roduce armele
necesare dominarii) subjugarii) distrugerii. 9 cursa a *narmarii 'e care gu(ernul
mondial o 'oarta ... singur este menita sa controleze lumea urmatorilor E0 de
ani. #8na *n a'ro2imati( 20EE gu(ernul mondial (a distruge baza te3nico
materiala a omenirii) infrastructura Terrei at8t c8t se (a 'utea) fara ca
'am8nteanului sa i se 'ara ca ar fi im'licata (reo forta e2traterestra.
&istrugerile datorate fortelor 'am8ntene (or fi mai 4bl8nde4) dar mai e2tinse
tem'oral si continue. /uro'a) %ordul Africii) 9rientul Mijlociu si A'ro'iat si
14
15
'osibil alte zone din Asia (or suferi distrugeri sistematice) continue) cu diminuari
im'ortante ale 'o'ulatiilor. Africa neagra (a fi decimata
de >.7.&.A.) /bola si alti (irusi creati *n acest sco'. America de >ud) s'ecializata
*n lo(ituri de stat) razboaie ci(ile) razboaie s8ngeroase interstatale rezultate a
diferendelor de granite) *si (a diminua si ea 'o'ulatia semnificati(. &iscre'anta
*ntre structurile te3nice s'ecializate ale gu(ernului mondial si restul lumii se (a
accentua. 1nde sa ne refugiem4 Taigaua siberiana) teritoriile de nord
canadiene) #atagonia) sel(a braziliana) &esertul %amib) Australia centrala)
#odisul Tibet) si alte zone continentale de'o'ulate natural) neindustrializate) *n
care m8na omului te3nic nu se (ede) (a astea'taH &in 'acate) *mi (eti ignora
a(ertismentul. A'roa'e toti sunteti angrenati *ntr"un mecanism socio"economic
care (a asigura ziua de m8ine) ce 'are mai im'ortanta deocamdata fata de anii
ce (in... #utini se (or 'utea des'rinde. 9ricum) nu descendentii lor (or fi baza
'e care se (or cladi (iitoarele 'rograme de inginerie genetica) 'entru ca ei (or fi
generatori de 3ibrizi *n ace
le s'atii. &oar 'o'ulatiile naturale ale acelor teritorii (or fi interesante 'entru
inginerii geneticieni e2traterestri.
&u'a 20EE) nimic nu (a mai conta. 7storia se (a agra(a. ;umea 7ntraterestra
care asigura s'rijin logistic si informatie stiintifica gu(ernului mondial marioneta)
(a trebui sa faca fata confruntarii teribile cu ci(ilizatia dumnezeului biblic.
Te3nologiile s'atiale 'entru asta sunt conce'ute. Biblia ne s'ulbera *nsa) orice
iluzie *n 'ri(inta eficientei acestor te3nologii. &u'a 'arerea mea) e(enimentele
descrise *n A'ocali'sa au loc *ntre anii 20EE si 211,) adica du'a re(enirea
*ngerilor dumnezeului biblic *n s'atiul terestru. &istrugerile descrise *n
A'ocali'sa le sunt datorate.
@n toata 'erioada celor 110 ani de distrugeri un loc a'arte *l ocu'a constructia
oraselor subterane *n >.1.A. si *n alte s'atii. >tudiile genetice 'e material uman
si animal su'us radioacti(itatii *ndelungate) cunoscute o'iniei 'ublice sub
denumirea de 6mutilari de animale6) studii 'racticate de 6zei6) *n colaborare cu
ser(iciile marii finante ser(esc 'unerii la ada'ost a materialului genetic uman)
necesar demararii (iitorului 'rogram de inginerie genetica) la fel cum %oe si altii
au fost sal(ati de furiile 'oto'ului indus de 6zei6. Totul este ciclic. &e fa't)
fenomenul 9.0.%.) *n (izibila e2'ansiune astazi) este urmarea unei cercetari
genetice *n masa 'racticata de *ngerii lumii intraterestre) fa't ce demonstreaza
ca momentul a'ocali'tic este a'roa'e.
+ei care conduc lumea) conform intereselor lumii intraterestre) cei care ne ofera
istoria oficiala) se afla *n contact 'ermanent cu aceasta lume ascunsa. >istemul
financiar mondial) sistemul de datorii statale asigura finantarea 'rogramelor ce
limiteaza atacul nuclear din s'atiul cosmic. 9rganizatiile secrete su'rastatale)
marea finanta e(reiasca) Biserica ne ascund constient ade(arul des're noi) *n
sco'ul functionarii acestui sistem financiar.
>e 'are ca toti zeii 6beneficiari6 din :ala2ie sunt interesati *n *nlocuirea
actualului ciclu de dez(oltare umana 'e Terra cu un altul) deoarece 'o'ulatiile
Terrei sunt *n 'arte 3ibride si mult 'rea dez(oltate din 'unct de (edere te3nic.
&u'a acest 'rogram marca A.&.%. a (iitoarelor 'o'ulatii (a fi sc3imbata cu o
alta mai sim'la) 'entru ca e(olutia genetica a zeilor este s're sim'litate
15
16
genetica.
Aceasta carte) alaturi de altele care se scriu 'oate c3iar *n momentul de fata) (a
face 'osibila cunoasterea unei bune 'arti a ade(arului des're noi. >egmentul
de istorie 'e care *l 'arcurgem face 'osibila decodarea scrierilor (ec3i aici " *n
.om8nia sau *n alta 'arte. &in 'unctul ;9. de (edere acest 'rogram este
*nc3eiat) deoarece sf8rsitul sau a 'utut fi (izualizat. .am8ne doar sa 'arcurgem
*m'reuna istoria (iitorului.
Aste'tam (iitorul mai mult sau mai 'utin 'regatiti. A(em dre'tul sa cunoastem
macar o 'arte din ade(ar4 @n mod sigur) 'arerile sunt *m'artite c3iar si *ntre
dumnea(oastra) cei ce cititi aceste r8nduri. &aca r8ndurile de mai sus (i se 'ar
o nebunie) nu cititi aceasta carte. ;uati"o ca 'e o 'o(este fantastica) un cosmar
ru't de 6realitatea6 *n care traim. 9ricum ar fi) trebuie sa stiti ca se (a *nt8m'la
ceea ce deja s"a *nt8m'latH
16
17

Toni Vitor Mol!o"an
Programul Terra
Istoria ascuns a omului
Programul Terra

+ultura dacilor este fr *ndoial una dintre cele mai im'ortante
culturi ale antic3itMii) c3iar dac des're ea (orbin Ni cunoNtem 'uMin.
Teritoriul fostei &acii abund *n relic(e ale neoliticului diseminate 'e tot
teritoriul) mai ales *n &obrogea. +e a fost oare *nainte de acest neolitic4
TbliMele de lut de la Trtria desco'erite *n 1C61 *n com'le2ul cultural
5inca"TurdaN din Transil(ania sunt considerate ca 'ro(enind din 'aleolitic)
a(8nd o (ec3ime de 6"7000 de ani. Astfel) 6minunea de la Trtria6
'recede scrierea sumerian) considerat '8n nu demult cea mai (ec3e
scriere de 'e glob. TbliMele demonstreaz continuitatea culturii umane 'e
meleagurile rom8neNti. +e s"a *nt8m'lat *n cursul 'rogramului de dinainte
de 'oto' este greu de imaginat.
> fie >fin2ul din Masi(ul Bucegi o ec3i(alenM a statuilor din
Masi(ul Marca3uasc3i4 Au trecut uriaNii 'e teritoriul fostei &acii sau mai
degrab zeii au lsat urme de neNters4 &u' 'rima ediMie a acestei lucrri
am constatat un interes crescut al cititorilor 'entru informaMii 'ri(ind
trecutul nostru) al rom8nilor. &in acest moti() adaug c8te(a idei) care *n
mod normal) de'Nesc cadrul tematic al crMii.
#rinci'ala zeitate a strmoNilor noNtri) a 6celor mai (iteji Ni mai
dre'Mi dintre traci6) conform afirmaMiilor lui ?erodot) a fost 0almo2e
0almo2is$ " zeul ad8ncurilor 'm8ntului) al (egetaMiei) al rodniciei) al
#lugarilor Ni #$%torilor. ?erodot a cunoscut 'ersonal (itejia Ni dre'tatea
dacilor sau a 'reluat aceste *nsuNiri ale strmoNilor rom8nilor de astzi de
la *naintaNii si4 > fie oare 6dre'tatea6 dacilor o referire la 'uritatea lor
genetic4 > fie oare acelaNi ti' de dre'tate ca Ni a 6dre'Milor6 e(rei4 > fi
fost oare dacii nucleul de com'atibilitate cu *ngerii ;.l. *ntr"o zon *ntins)
locuit de o mulMime de triburi de traci cu com'atibilitate din ce *n ce mai
17
18
sczut cu c8t ne *nde'rtm de >armisegetuza4 #osibil. ;uaMi"o ca 'e o
i'otez) zic eu) interesantH Oi totuNi) dincolo de i'oteze) studii a(ansate
de genetic realizate de s'ecialiNti rom8ni rezidenMi *n +alifornia
demonstreaz astzi o omogenitate su'erioar a materialului genetic al
'o'orului rom8n com'arati( cu alte 'o'oare ale ?uro'ei) *n ciuda trecerii
at8tor st'8niri 'e aceste 'laiuri. /lemente deja cunoscute ale istoriei Ni
culturii (ec3ii &acii) coroborate cu elemente ce au a'arMinut cu siguranM
unor societMi asemntoare) ne 'ot ajuta s construim o imagine mai
e2act Ni 'oate mai corect a societMii dacice. +onsider c) *n mare) zeii
Ni"au dez(oltat 'rogramele asemntor.
&in 'cate) iz(oarele istorice nu au conser(at 'rea bine urmele
culturii dacice dincolo de secolele 75"5 *.e.n. >ub acest as'ect) deNi
a'arent) diferenMa *ntre cultura dac Ni cea a e(reilor) s're e2em'lu) este
mare) lucrurile nu stau c3iar aNa. &ac ne referim la urmele materiale) (eMi
(edea c nu e2ist edificii mai (ec3i de ,000 de ani care s 'oat fi
atribuite 'o'orului lui 7srael. Marea majoritate a do(ezilor ar3eologice
'strate 'ro(in din aceeaNi 'erioad cu do(ezile dacice. &iferenMa este
e(ident doar atunci c8nd lum *n calcul iz(oarele scrise. /(reii)
sumerienii) indienii) grecii) maiaNii) c3inezii egi'tenii Ni alMii fie au 'rimit
scrierea *n dar de la zei) fie au dez(oltat singuri mai 'uMin 'robabil$ un
mod de a"Ni *nsemna istoria. Alte 'o'oare Ni"au transmis gloria 'e cale
oral) din generaMie *n generaMie. *n lucrarea de sintez 6&acii6) ?adrian
&aico(iciu demonstreaz c dacii Ntiau s scrie. >armisegetuza a 'strat
do(ezi scrise cu caractere greceNti Ni latine. 6&ecebalus 'er >corilo6 se
s'une c este scris *n limba dac) cu caractere latine. 7storicul Dio
&a%%iu% afirm c &omiMian a trimis senatului roman du' rzboiul cu
dacii) o scrisoare de la &ecebal. &in 'cate) dacii nu Ni"au scris istoria
detaliat) aNa cum au fcut alte 'o'oare. 5estigiile cetMilor dacice de la
&o%te'ti) (li!aru) Piatra Ro'ie) &$#)lna) etc) marele sanctuar rotund Ni
soarele de andezit de la Sarmi%egetuza) sunt numai c8te(a dintre
relic(ele unei culturi a'use Ni uitate de istorici Ni c3iar de 'o'orul rom8n.
+el 'uMin *n secolele 75 Ni 777 *.e.n.) triburile geto"dace sau 'oate ...
6seminMiile6 'o'orului dac) au constituit o forM ca'abil s reziste 'erNilor
Ni c3iar s *n(ing armatele macedonene ale lui ;isima3) *n cam'aniile
militare din anii ,00 Ni 2C2 *.e.n. Mai t8rziu) (ure*i%ta -2 " << *.e.n.$)
regele dac care a unit triburile geto"dace) a(ea s deMin sub control
/uro'a central: >'re a'us " '8n *n cursul mijlociu al &unrii) s're nord "
'8n *n +ar'aMii #duroNi) s're est " '8n la %istru Ni s're sud " '8n *n
Balcani. Armata sa 'utea ajunge la 200.000 de oameni. +a Ni alte
'o'oare) dacii nu au a'rut singuri *n istorie) ci au fost *nsoMiMi) *ndrumaMi)
6ocrotiMi6 de zeii lor. /2'ansiunea militar a lui Burebista s're centrul
/uro'ei Ni li'sa 'rezenMei dacilor *n teritoriul controlat de satelitul numit
+urcubeu m face s consider c) totuNi) &acia a fost nucleul unui alt
'rogram atins teritorial *n /uro'a +entral. 7nterferenMa teritorial Ni
genetic a 'rogramelor de inginerie genetic ale di(erNilor zei a fost greu
18
19
de e(itat. %e 'utem imagina mai multe 'rograme circumscrise teritorial
care nu sunt *n nici un caz tangente) ci care interfer la 'eriferie.
+ultul 'entru zeitatea su'rem ocu'a un rol esenMial *n societatea
dacic. Astfel) *n tim'ul lui Burebista) marele 'reot Deeneu deMinea a
doua funcMie ca im'ortanM. &u' moartea marelui rege) &eceneu a
condus statul dac. 1rmaNul su) +omosicus a deMinut ambele autoritMi:
laic Ni religioas. Mai t8rziu) *n tim'ul domniei lui &ecebal -6"106 e.n.$)
numrul doi *n statul dac a fost marele 'reot 5ezina. 9bser(m c
aceast regul se e2tinde 'e a2a tim'ului) fr a"i 'utea 'reciza
*nce'uturile. +a Ni la alte 'o'oare dotate cu zei) marele 'reot dac fcea la
r8ndul lui 'arte dintr"o clas de 'reoMi numiMi de istoricul >trabo sAistai)
adic) 6cei care se abMin de la 'lcerile lumeNti6. #o'orul *i denumea
6cltori 'rin nori6 'robabil fie datorit 'reocu'rilor) legturilor
astrologice) fie datorit acestei categorii 'reoMeNti cu *ngerii. @n afara
acestei clase) teoretic) ar fi trebuit s aflm c8te ce(a des're celelalte
6feluri de rod6. A fost oare *m'rMit societatea dacilor *ntr"un fel de caste)
asemntoare castelor indiene) conMin8nd 'e l8ng clasa 'reoMeasc)
clasa nobiliar " tarabostes 6cei luminoNi6 " bostes *nseamn strlucit)
luminos$$ Ni clasa sracilor "comaMi4 :reu de s'us. Oi mai greu mi se 'are
s sistematizez religia Ni zeii geto " dacilor. >oarele de andezit din
sanctuarul sacru de la >armisegetuza indic dez(oltarea societMii dacice
sub semnul 6>oarelui6) asemenea altor #.7.:. #entru daci) st'8nul
cerurilor) res'onsabilul cu tunetele Ni trsnetele) era zeul :ebeleizis.
Aceast zeitate *Ni dis'uta 6umbrele morMilor6 cu 0almo2e. .e'rezentri ce
Min de cei doi zei a'ar *n multe zone ale culturii dace. Alturi de cei doi zei
'rinci'ali) se im'une zeiMa ;unii) care la daci se numeNte Bendis.
>e 'are c *n conNtiinMa religioas a dacilor s"a *nt8m'lat ce(a *ntr"
un moment situat cu doar c8te(a secole *nainte de cucerirea roman.
&u' ?adrian &aico(iciu) mai (ec3iul 0almo2e a fost *nlocuit cu
:ebeleizis) iar ritualul de *nmorm8ntarea fost Ni el sc3imbatD *n locul
*n3umrii) dacii au 'referat incinerarea. &u' mine) logic ar fi ca dacii s
aib mituri asemntoare cu cele ale altor 'o'oare Ni 0almo2e " zeul
sub'm8ntean) s"i urmeze lui :ebeleizis.
>oarele de andezit ar 'utea 'ro(eni dinainte de 'oto'. #e de alt
'arte) unele iz(oare scrise ne s'un c c3iar geto"dacii a(eau *ndoieli
asu'ra destinaMiei sufletului lor. ?erodot scrie: 6 *nainte de a sosi la 7stru)
'rimul 'o'or 'e care *l su'use &arius au fost geMii care cred c sunt
nemuritori. /i cred c nu mor) ci c cel ce"Ni d sf8rNitul se duce la zeul
0almo2isD unii dintre d8nNii cred c acesta este :ebeleizis6. Aceast
situaMie) oarecum 'arado2al) mai este *nt8lnit la 'o'oarele Americii
+entrale la care *ncrengtura Ni interesele zeilor sunt la fel de greu de
stabilit. Ar3eologul +onstantin &aico(iciu din +luj a desco'erit alturi de
marele sanctuar de la >armisegetuza) din munMii 9rNtieiD urmele unei
19
20
scri ce ducea 'robabil *ntr"un loc de cult subteran) *nc3inat lui 0almo2e.
.zboinicii daci erau (iteji Ni ne'stori *n faMa morMii. /i Ntiau c"Ni
*ncredinMeaz sufletul lui 0almo2e. &intre 'o'oarele euro'ene (ec3i) doar
dacii a(eau sacrificii umane. ;a fiecare cinci ani) un t8nr dac era
sacrificat 'rin aruncare *n suliMe. /l era solul 'o'orului ctre 0almo2e Ni
trebuia s"i comunice zeului adorat starea Ni doleanMele dacilor. Asemenea
'o'oarelor din America +entral) dacii sacrificau 'e altarul jertfei
'rizonierii de rzboi. /ste 'osibil s fi recurs Ni la alte ti'uri de sacrificii
umane) *nc3inate zeilor. ?erodot 'recizeaz c geto"dacii aduceau jertfe
umane 60eului6 sub cerul senin. Am moti(e s 'resu'un c o bun 'arte a
brbaMilor daci) 'oate a co'iilor de se2 masculin) era recoltat de *ngeri.
ANa *mi e2'lic 'oligamia dacilor) dis'ro'orMia e(ident *ntre se2e. .edau
un te2t 'reluat dintr"o lucrare magistral 'e care o recomand tuturor
rom8nilor Ni nu numai$: 6Traco"geto"dacii "%aMiunea matc din s'aMiul
+ar'ato"&anubiano"Balcanic6) scris de conf. uni(. dr. :.&. 7scru) a'rut
la +asa de /ditur Ni ;ibrrie 6%icolae Blcescu6) BucureNti) 1CC-.
"Aa suntem noi, tracii, toi, i mai ales geii m m!n"resc c
m trag "in neamul acestora "in urm# nu suntem "in cale a$ar "e
cum%tai. Nici uni "intre noi nu ia o singur $emeie, ci &ece, uns%re&ece
sau "ous%re&ece i unii c'iar i mai multe. C!n" se (nt!m%l s moar
cine)a care n*a a)ut "ec!t %atru sau cinci ne)este, oamenii "in %artea
locului s%un# +ietul "e el, n*a $ost (nsurat,n*a cunoscut iu+irea " Menandru
" 'reluat din 67z(oarele istoriei .om8niei) (oi. 7) '.E07$
#robabil c daco"geMii au fost 'o'orul cel mai intens recoltat dintre
traci) fiind un (eritabil nucleu de #.7.:. al cePor a'ro2imati( 100 de triburi
trace. #rin aceast 'rism g8ndul m duce la amazoane) acele
re'rezentante ale unui 'o'or li'sit de suficienMi brbaMi Ni 'rin analogie m
face s consider amazoanele din oricare teritoriu ca a'arMin8nd nucleelor
#.7.:. &oriMi s cutm ;.%.?. la daco"geMi4 9 gsim) 'oate nu enunMat
e2'licit) ci doar sugerat de obiceiurile acestui 'o'or. &in lucrarea sus"
amintit re'roduc o od ce a'arMine lui ?oraMiu: "Acolo la geMi$, $emeia nu
se $ace )ino)at $a "e co%iii )itregi, ci %oart "e gri, celor li%sii "e
mame, iar soia cu &estre nu a,unge st%!na +r+atului i nici nu se
(ncre"e (ntr*un amant c'i%e. -estrea cea mai "e seam este cinstea
%rinilor i )irtutea $emeii %entru care legm!ntul cstoriei rm!ne
trainic. .a se teme "e un alt +r+at /catul este un sacrilegiu %e care*l
%ltete cu moartea."
+a Ni la alte 'o'oare cu zei Ni zeiMe) recoltele se2ului frumos sunt
'rezente Ni la daci) e(ident) *ntr"o 'ro'orMie sczut. +8nd moare un dac)
cea mai iubit soMie este sacrificat Ni *nmorm8ntat *m'reun cu soMul ei.
&r. %a'oleon >(escu " medic rom8n stabilit *n >.1.A.) a elaborat studii
e2trem de interesante 'ri(ind istoria (ec3e a rom8nilor. 7deile) acestuia
sunt susMinute de o logic greu de combtut. @n lucrrile sale aminteNte
des're *nsemnrile unor 'ersonalitMi ale istoriei care"l considerau) 'e
0almo2e) zeul dacilor) un zeu al *m'rMiei sub'm8ntene. Alturi de
20
21
?erodot se afl *n aceeaNi unitate de idei ?ellanicos din Mitilene)
A'ulleius) #laton) ;ucian din >amosata) #or'3Brius) &iodor din >icilia)
/nea din :aza) >trabon) ?esBc3ios din Ale2andria) 7ulian A'ostolatul Ni
alMii.
#ornind de la ideea c *ntemeietorul .omei antice a fost tracul
/nea fugit cu o m8n de oameni din asediul Troiei) lucrrile medicului
%a'oleon >(escu c Ni e2'unerea magistral a conf. uni(. dr.
7scruQsusMin c limba latin este de fa't o limb tracic) mai e2act) zic eu)
de la 'eriferia Traciei) al crei nucleu de im'ortanM genetic major
'entru #.7.:. era &acia. Acest fa't e2'lic aNa"zisa li's de cu(inte de
origine dac din limba rom8nD altfel s'us) fondul 'rinci'al de cu(inte din
limba rom8n are origine dacic deoarece) 'e de o 'arte limba
administraMiei romane era o limb trac) iar 'e de alt 'arte elementul
roman *n genetica 'o'orului rom8n li'seNte cu des(8rNire. &acii au fost
cei mai 6dre'Mi6 " cei mai 'uri din 'unct de (edere genetic dintre traci
tocmai 'entru c au res'ectat ;.%.?. im'us de zei. 7n mod sigur)
asemenea e(reilor) du' cucerirea roman dacii au continuat s res'ecte
legea Ni s"Ni foloseasc limba. @n aceast ordine de idei) dac &acia a
fost nucleul unui #.7.:.) 'atul A.&.%. fiind constituit din triburile trace) din
costoboci Ni alte 'o'ulaMii *nrudite cu dacii) atunci 'uritatea limbii 6latine6)
originea ei) a fost limba dac (orbit *n MunMii #raNtiei) la >armisegeMuza.
+u alte cu(inte) romanii (orbeau un dialect al limbii dace. Bine*nMeles c
acest fa't) at8t de logic) cu greu ar 'utea fi acce'tat de istorici Ni cu at8t
mai 'uMin de 'o'oarele 6latine6) care) *nMelegeMi) sunt dacice. 7storia
(iitoare nu (a consemna) cu siguranM) un nici congres al dacofoniei.
.es'ectarea ;.%.?. du' rzboaiele daco"romane este sugerat de
legenda 'o'ular a Anei &oc3iana) fiica lui &ecebal) care refuz8nd s se
cstoreasc cu Traian 5oinicul 'referata se 'refac *n stan de 'iatr la
fel ca surorile ei) care 'refer moartea *n locul cstoriei cu un roman.
#o'ulaMia &aciei ocu'ate a fost a'reciat de unii istorici la
minimum E00.000 de locuitori. +red c nu am greNi 'rea mult dac am
*nmulMi aceast cifr cu zece. &ac argumentul numrului o'tim de indi(izi
menMinuMi de zei *n nucleul unui #.7.:.) nu ( satisface) beneficiem Ni de
alte indicii. &u' 7oannes ;Bdus) romanii au fcut E0.000 de 'rizonieri
daci. #o'ulaMia &aciei nu a rost *n nici un caz e2terminat de romani.
&iferite iz(oare) cum ar fi di'lomele militare gsite *n tot cu'rinsul
7m'eriului .oman) atest formarea a minimum 1E cor'uri au2iliare de
armat formate din daci) in 'erioada de administraMie roman a &aciei.
Amintesc c8te(a: +9?9.> 1 1;#7A &A+9.1M Ni A;A 7 1;#7A
&A+9.1M) formate *n tim'ul lui Traian) +9?9.> 7 A/;7A &A+9.1M)
recrutat de ?adrian) +9?9.> 75 %95A +1M7&A5/%>71M
A;/RA%&.7%A) format de >e(erus Ale2ander la *nce'utul secolului al
treilea. #ractic) 'e toat 'erioada administraMiei romane) recrutarea
soldaMilor daci a continuat. 1n alt argument al continuitMii e2istenMei
dacilor 'e aceste meleaguri const *n 'strarea denumirilor geografice
21
22
dacice *n toat aceast 'erioad #entru administraMia roman) limba dac
nu a fost un im'ediment) cele dou limbi fiind mult asemntoare.
@n concluzie) susMin cu trie teoria cu 'ri(ire la descendenMa
rom8nilot eminamente din daci) 'artici'area genetic Ni ling(istic a altor
'o'oare) in s'ecial a romanilor) fiind minim *n zestrea 'o'orului rom8n.
Atunci) trebuie s reconsiderm oare ideea tot mai mult scris *n aceNti
ani) c rom8nii s"au nscut creNtini4 +a o *nc3eiere a ideilor referitoare la
s'aMiul mioritic) cred c astzi 'utem str8nge suficiente do(ezi ale
'rezenMei continue *n Mara noastr a ci(ilizaMiilor e2traSintraterestre
*nce'8nd cu >fin2ul din Bucegi) continu8nd cu mitologia dacilor) cu
'o(eNtile 'o'ulare Ni termin8nd cu realitatea fenomenului 9.0.%.) bine
re'rezentat *n .om8nia de astzi. =enomenele din MunMii .etezat) de la
5lenii de Munte) din #durea ?oia " Baciu de l8ng +luj 'ot fi masca
unei 'orMi s're ;.7. acti( astzi) ca Ni *n tim'urile trecute.
22
23
23