Ctina alb

Fructele de Ctin alb snt drupe false, cu un singur smbure. Ele au forma unor bobie mici(0,30-
0,55g), sferice, galbene sau portocalii, acide i astringente nainte de coacere; dup aceea pierd mult
din aciditate i taninozitate.

Perioada de recoltare a Ctinei albe dureaz de la mijlocul lunii august pn spre sfritul lunii
septembrie.

Ele conin ap(71-82%), zahr reductor(fructoz i glucoz), foarte puin zaharoz(0,06-0,94%),
acizi(1,5-4,1%), pectin(0,14-0,50%), tanin(1,8%), celuloz(0,92%), proteine(1,2%), sruri
minerale(snt foarte bogate n fosfor i calciu), carotinoide, ca betacarotina(provitamina A) i
xanthofila, precum i flavone. Ctina alb este, alturi de Mce, specia pomicol cu cel mai ridicat
coninut n vitamin C (405-860mh/100g, n fructele galbene i 452-1332mg/100g n fructele
portocalii). Fructele de Ctin alb snt bogate i n alte vitamine, cum snt cele din complexul
B(B1,B2,B6, acidul folic, inozitolul, vitamina PP); vitaminele E, F, K i P, fiind considerate veritabile
polivitamine naturale .

Cura de fructe i suc de Ctin alb. Prin coninutul ridicat al fructelor de Ctin alb n provitamin A,
este influenat favorabil vederea. Ele snt un tonifiant general, cu efect benefice n avitaminoze i
anemii, n convalescen.

Fiind srace n zaharoz i bogate n vitamin E fructele snt indicate n diabetul zaharat.

Decoctul din fructe de Ctin alb 5%, ndulcit cu miere, d rezultate bune n tratarea diareei, a
aterosclerozei, artritei i trombangeitei obliterante, precum i a anemiei. Se beau dou cni pe zi.

Infuzia din fructe de Ctin alb se folosete n cazuri de anemie, diaree, hepatit epidermic,
hepatit cronic, ciroz hepatic i urticarie. Aceast infuzie se prepar din dou linguri de fructe
zdrobite la 0,5 litri ap clocotit; se las vasul acoperit 30 min.; se bea fracionat, n cursul unei zile,
fcndu-se o cur ndelungat; d rezultate foarte bune i contra alcoolismului(se bea pn la
dezintoxicare).

O butur rcoritoare din Ctin alb, cu gust plcut, se obine din 750g fructe, care se fierb n 6 litri i
1 kg zahr. Dup rcire, se toarn n sticle i se pstreaz la loc rcoros.

Uleiul de Ctin alb este bogat n vitamin E, care aa cum s-a artat este un antioxidant natural
al lipidelor i inhib formarea peroxizilor acizilor grai, care snt implicai n apariia cancerului. Acest
ulei conine peste 200mg vitamin E la 100g. El se folosete pentru tratarea unor boli dermatologice i
arsuri; are totodat proprietatea de a proteja pielea i mucoasele contra unor radiaii.

n urma administrrii extractelor de Ctin alb, sub form de pulbere, ulei, etc., s-au constatat
ameliorri i vindecri ale unor boli oculare, cardiovasculare, reumatism, ulcer gastric, conjunctivite
acute, hipertensiune arterial, nevroze, dermatoze, stri inflamatorii, etc.

Ceaiul din fructe uscate de Ctin alb, amelioreaz starea de oboseal intelectual, fiind un remediu
natural al insomniei.

Cercetri mai recente arat c extractul de coaj de Ctin alb ar anihila dezvoltarea unor tumori
experimentale.

Sucul din boabe de ctin alb este tonic cardiac, aceasta este concluzia unui studiu realizat de o
echip de cercettori din India i publicat n Journal of the Science of Food and Agriculture. Ctina alb
este o plant recunoscut a avea proprieti de scdere a colesterolului, fapt care previne ngroarea
arterelor. Planta este utilizat n Tibet, Mongolia, China i Rusia la prepararea unor buturi
medicinale. Totui, pan acum, sucul produs prin metodele de extracie tradiional era de proast
calitate, din cauza dimensiunii mici a boabelor. O echip de cercettori a reuit s rezolve problema
prin dezvoltarea unei tehnici de extracie care utilizeaz metoda centrifugrii continue la vitez mare,
pentru a separa sucul de pulpa fructului. Fructele de ctin alb conin o cantitate semnificativ de
substane antioxidante care protejeaz cordul.


Ceaiul de catina: se prepara din 1-2 lingurite de fructe de catina, zdrobite oparite cu 250 ml de
apa clocotita, lasandu-se la infuzat timp de 30 minute. SE beau 2-3 cani pe zi.Este un ceai
vitaminizant de exceptie.
Premii obtinute: In anul 1999, la al 12-lea Salon international de inventii, tehnici si produse noi,
Geneva, domnul Moraru Ionut, de la Asociatia Stiinta si viata obtine medalia de bronz pentru
mai multe preparate medicinale, printre care Vita-Gins capsule continand radacini de ginseng
rosu, de Hippophae rhamnoides si de maces cu o actiune vitaminizanta, antioxidanta, stimulanta
si tonica SNC, cresterea capacitatii de efort fizic si intelectual al organismului.
Doamna Nicole-Livia Atudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a Universitatii
Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de Ingineria Produselor Alimentare au
creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc pe baza de catina alba, imbogatit
cu extracte de plante aromate si medicinale. Acest suc este un biostimulator, fiind bogat in
vitaminele A, C, E, F, bioflavonoide, licopine (coloranti naturali), cu o actiune marcant
antioxidanta, acizi organici, minerale, intre care salutara este prezenta seleniului din catina (unul
dintre cei mai puternici antioxidanti). Pentru aceasta creatie, autoarea a primit Medalia de argint
la Salonul international de inventii, produse si tehnologii noi EUREKA Bruxelles, 2000 si
Medalia de argint la Salonul international de inventii, Geneva, 2002.(www.calivitavelcu.ro)
Stiu si eu o poveste adevaratan cu catina. Acum muuulti ani, pe vremea cand lucram la Centrul
de Librarii Bucuresti ca revizor de gestiune,aveam o colega care facuse zona zoster pe fata! Pe
obraz, dar ii cuprinsese si un ochi si urechea. Avea fata aia niste dureri atat de ingrozitoare incat
ne marturisea ca nu o data s-a gandit la sinucidere! Luni de zile s-a chinuit pe la dermatologi, dar
n-a reusit nici macar sa-si amelioreze durerea, iar la fata arata ingrozitor, era complet
desfigurata! Cineva i-a recomandat ulei de catina si daca mai traieste in ziua de azi, catinei i se
datoreaza. S-a vindecat, s-a curatat, in doar cateva zile, cam doua saptamani. Tin minte perfect
toata povestea pentru ca noi toate colegele ei am fost afectate de suferinta ei. Nu mai tin minte
cum o chema pe colega mea, dar tin foarte bine minte ca s-a vindecat de o forma foarte grea de
zona zoster cu ulei de catina, pregatita intr-o farmacie oarecare.

La solicitarea d-voastra,incerc sa va dau cateva informatii despre catina si cultura ei, cu
scuzele de rigoare daca sunteti mai informati decat mine, astfel:
1. Infiintarea unei plantatii de catina este relativ usoara, fiind una dintre cele mai putin costisitoare in
domeniul agricol.
Se practica mai multe tipuri de plantatie dar cea clasica este plantarea la 3 metri intre randuri si 2 metri pe
rand, rezultand un numar de circa 1.700 de bucati puieti la hectar. Se mai poate planta si la 4 metri intre randuri si 1
metru pe rand, situatie in care este vorba de plantatia de tip gard fructifer, rezultand 2.500 de puieti la hectar,caz in
care productivitatea la hectar este mai mare decat la cea clasica.
Puietii de catina pot fi folositi si la infiintarea de garduri vii , situatie in care plantarea se face, de regula, la
distanta de 0,50 metri, inaltimea fiind limitata, dupa preferinte, la 1.50 = 2,00 metri sau chiar mai mult.
In ceea ce priveste solul adecvat infiintarii unei plantatii de catina, acest aspect nu consituie o problema
deosebita intrucat catina fiind un arbust foarte rezistent este adaptabila la aproape orice fel de terenl, de la malul
marii si pana la altitudini de 2-3000 de metri.
Dupa infiintarea plantatiei, pana ce se intra pe rod/productie lucrarile de intretinere sunt ieftine si putine.
Astfel, in primi trei ani este necesar doar ca vara sa se intretina locul curatat prin 1-2 coase iar iarna, daca este cazul,
pomilor sa li se formeze coroana, la fel ca la pomii fructiferi.
De asemenea, este foarte important ca, dupa plantare, daca nu ploua timp de 3-5 saptamani se impune o
udare cu 3-5 litri de apa la fiecare puiet, procedand astfel marim considerabil procentul de prindere si inradacinare a
puietilor.
Un mare avantaj este acela ca arbustul de catina nu are boli si daunatori deosebiti asa ca nu necesita bani
si timp pentru stropiri cu insecticide si fungicide. .
In ceea ce priveste suprafata infiintata, normal ca cu cat aceasta este mai mare si castigurile vor fi pe masur.
Daca ai 1-2 hectare e simplu, e un fel de hoby, te poti descurca cu intretinerea in zilele de sfarsit de saptamana dar
daca ai peste 5 hectare deja activitatea devine afacere si in fiecare toamna, o luna-doua, o sa ai de lucru cu
recoltarea, depozitarea, livrarea si toate celelalte.
Privitor la productia la hectar, acesta variaz de la 8-10 tone si pn la 30 tone la hectar, n funcie de
calitatea terenului si a ntreinerii plantaiei.Catina intra pe rod in anul III de la plantare.
Durata de via a unei plantaii de catin depete 25 de ani iar unul dintre avantaje este acela c aceasta
poate fi ntinerit pe parcurs iar plantele uscate pot fi nlocuite imediat cu drajoni recoltai direct din livad.
Un alt avantaj este acela c brumele din primavar nu afecteaz florile ctinei, aceasta fructificnd n fiecare
an.
Din experien proprie pot sa precizez c nu este absolut necesar ca plantaia de catin sa fie protejat cu
garduri/imprejmuiri impotriva iepurilor, caprioarelor si altor rozatoare intrucat acestea produc pagube minime,
nesemnificative. Ceva probleme se ridica dac n vecintate se afla cirezi de vite sau turme de oi care pot
compromite cultura dac aceasta nu este imprejmuit.
. 2.Valorificarea catinei se poate realiza in mai multe moduri:
a) vinzi catina proaspata, cu crengute de 1o-2o cm, daca nu dispui de instalatii de preprocesare(tunel de
congelare rapid, usctor, camera de frig etc)
b) vinzi catina boabe proaspete sau congelate daca dispui de instalatii de preprocesare si pastrare.
c) duci fructele de catina la o firma care are instalatii de obtinerea uleiului, ti le prelucreaza contra cost sau uium,
la fel ca la moara, si iti da produsul finit , ULEIUL DE CATINA, pe care l valorifici personal.
d) alte posibiliti
.Fructele de catina se vand in prezent cu circa 4-6 lei/kg in tara si 3-5 euro in Germania.In cantitati mai mici,
zeci sau sute de kg., catina se poate vinde in piete cu circa 15-30 de lei/kg.
Pretul la ulei este variabil, in functie de calitatile pe care le are, oricum este rentabil.
O problema deosebita, pe care ii preocupa pe toti cei interesati este aceea a valorificarii/vinderii materiei
prime/fructelor de catina.
Deocamdata, in Romania exista putine plantatii pe rod iar cererea de fructe de catina este mare, atat la noi,
cat mai ales in Occident.
Din cate cunosc, in prezent sunt solicitari de catina, in vederea prelucrarii, la firma CHIMICA din Bistrita,
HOFIGAL Bucuresti si firme mai mici din Iasi, Bucuresti, Pitesti, Satu Mare, Cluj Napoca, Craiova etc.
Sunt convins ca odata afacerea pusa pe picioare in Romania, o sa existe suficienti oameni cu bani care sa
se implice in acest domeniu de perspectiva si suficient de rentabil.

3. OFERTA PUIETI CATINA SI INFIINTARE DE PLANTATII
A. Pretul la puietii de catina
a. Puieti de tip DRAJONI 1,50 lei/bucata
b. Puieti de tip BUTASI 2,50 lei/bucata. La cantitati mai mari de 1.700 buc, pretul este
negociabil.
B. Pretul la infiintarea de plantatii de catina
a. Infiintarea de plantatii de catina de tip clasic, la 3 metri intre randuri si 2 metri pe rand,
rezultand un numar de 1.700 de puieti la hectar
- plantarea cu DRAJONI, pret 4.500 lei/hectar
- plantarea cu BUTASI, pret 5.500 lei/hectar
b. Infiintarea de plantatii de catina de tip ,, gard fructifer,, la 4 metri intre randuri si un metru pe
rand, rezultand un numar de 2.500 de puieti la hectar
- plantarea cu DRAJONI, pret 6.000 lei/hectar
- plantarea cu BUTASI, pret 7.000 lei/hectar
MENTIUNI
- In cazul infiintarii de catre noi a plantatiei, conditia este ca terenul de plantat sa
fie arat si discuit in prealabil/
- In pretul infiintarii plantatiei intra si puietii necesari/
- Activitatile de plantare constau in pichetarea terenului, efectuarea gropilor de
plantat, mocirlitul puietilor, repartizarea puietilor la gropi si plantatul propriu-zis.
De menionat c drajonii sunt obtinuti din plantatia-mama ce o deinem iar butaii, n pepinier, dup 1,5 ani de
ngrijire.
In acest an dispunem de soiurile ERBNETI 4, PITESTI 1 i SERPENI 11.
Plantarea puietilor se poate face toamna si primavara. Este mai recomandat toamna, din mai multe motive
:
- perioada de plantare este mai lunga;
- temperaturile sunt mai blande;
- precipitatiile se acumuleaza in sol ceea ce permite ca radacinile fasonate sa se cicatrizeze, si sa realizeze
un contact intre ele si particulele de sol. In acest caz, procentul de prindere se apropie de 100%;
-puietii plantati din toamna pornesc primavara normal in vegetatie, cu cresteri viguroase, iar lemnul se
matureaza inainte de venirea inghetului. Imediat dupa plecarea in vegetatie se mai efectueaza o lucrare de taiere in
verde, cu scopul de a stimula formarea coroanei, dar si cu scop de fasonare a acesteia, dupa preferinte, in functie de
tipul de conducerepreconizat.
Si primavara se poate planta, cam pana prin 20-25 aprilie, cu conditia ca terenul de plantat sa aiba o
umiditate corespunzatoare iar peste vara, in caz de seceta prelungita, sa se ude fiecare pom cu 2-3 litri de apa, de
cate ori este nevoie.
4. In cazul in care doriti sa ncheiai un contract cu noi, va sugerm sa ne contactati in timp util, astfel
ca noi sa pregatim materalul saditor/puietii de catina iar dv sa aveti posibilitatea s efectuai plantarea in perioada
optima.
La incheierea si semnarea contractului, se achit un avans de 20% din valoarea total, urmnd ca restul
sumei s fie achitat n momentul predrii-primirii materialului sditor sau finalizarea efectuarii plantatiei.
Puieii de ctin se ridic de la noi, la data i la ora ce vor fi stabilite de comun acord. In cazul unor
cantiti mai mici, de pn la 1.000 de buci, materialul saditor pote fi expediat i prin curieratul rapid, n
maxim 48 ore.
5. Puietii de catina, drajoni sau butasi, ii putem vinde ca de la pers. fizica la pers. fizica, la pretul mentionat
mai sus sau intre persoane juridice/firme/persoane fizice, caz in care se percepe in plus TVA-ul de 24%.
6. CATINA creste de la malul marii si pana la altitudini de 2000 metri, aceasta pt ca este f rezistenta la
seceta si inghet

P.S. Pentru cei interesai, la cerere, punem la dispoziie materialele documentare pe care le deinem.
De asemenea, acceptam sa ne vizitati plantatia noastra, pe 6 hectare, si pepiniera situate in
loc. Lechinta, jud. Bistrita-Nasaud, precum si pt a discuta la fata locului aspectele de interes in domeniu.

TELEFON CONTACT
0744995788
Cu stim,

SIMION PASCA