P. 1
Mc 001 4 Metodologie Calcul Performanta Energetica

Mc 001 4 Metodologie Calcul Performanta Energetica

|Views: 6,023|Likes:
Published by DianaRitan

More info:

Published by: DianaRitan on Dec 22, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2013

pdf

text

original

Anexa nr.

l

la Ordinul .

(Anexa nr. 41a OMTCT nr. 157/2007)

METODOLOGIE DE CALCUL AL PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRILOR

,

PARTEA a IV-a - BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANTEI ENERGETICE A

~ ,

CLADIRILOR §I APARTAMENTELOR

Indieativ Me 001 I 4 - 2009

BORDEROU

INTRODUCERE .

5

1. Domeniul de aplieare

2. Utilizatori

3. Neeesitate ~i seop

4. Armonizare eu normele europene

I. CLASIFICAREA CLADIRILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL APLICARII

METODOLOGIEI Mc001................ 7

II. SCHEME GENERALE DE APLICARE A METODOLOGIEI DE CALCUL AL

PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRILOR 8

III. SCHEME GENERALE PENTRU DETERMINAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRILOR $1 A APARTAMENTELOR iN FUNCTIE DE TIPUL INSTALATIILOR: iNCALZIRE, VENTILARE/ CLIMATIZARE, APA CALDA DE

CONSUM, ILUMINAT ........ 14

111.1. INSTALATII DE INCALZIRE 13

III.1.1. Consumul de energie pentru indilzirea cUidiriior-formula generala

111.1.2. Procedura generala de calcul pentru incilzire; scheme generale

III.1.3. Procedura de calcul simplificati, pe sezonul de incilzire, pentru clldiri reziden~iale, apartamente ,i cladiri te~iare alimentate de la surse urbane

111.1.3.1. Caracteristiei geometriee

111.1.3.2. Caracteristici termiee

111.1.3.3. Parametrii climatiei (ael IJ); perioada de indllzire prellmlnara 111.1.3.4. Temperaturi de ealeul (ail aUI aiad)

111.1.3.5. Determinarea programului de functlonare

111.1.3.6. Calculul pierderilor de ealdura ale cladirii (QL)

111.1.3.7. Caleulul aporturilor de ealdura (Qg)

111.1.3.8. Determinarea factorului de utilizare (11)

111.1.3.9. Perioada de inealzire a eladirii

111.1.3.10. Necesarul de ealdura pentru incalzlre (Qh)

1

111.1.3.11. Pierderile de d~ldura prin transmisie la nivelul corpurilor de incalzire (Qem) 111.1.3.12. Pierderi de caldura prin sistemul de distrlbutie (Qd)

III.1.3.13. Pierderile de caldura ale sistemului de incalzire (Qth)

111.1.3.14. Caldura recuperate de la sistemul de incalzire (Qrhh)

111.1.3.15. Caldura recuperate de la sistemul de apa calda de consum (Qrhw)

111.1.3.16. Consumul total de energie pentru incalzire in cazul cladirilor alimentate din surse urbane (Qfh)

III. 1.4. Procedura de calcul simplificati, pe sezonul de inciilzire, pentru cladiri reziden~iale, apartamente Ii cladiri tel1iare alimentate de la surse proprii

III. 1.4. 1. Caraeteristici geometrice

111.1.4.2. Caraeteristici term ice

111.1.4.3. Determinarea parametrilor climatici (8e, Ij) 111.1.4.4. Temperaturi de calcul (8" au, 8iad)

111.1.4.5. Determinarea programului de functlonare 111.1.4.6. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii (<1>L) 111.1.4.7. Calculul aporturilor de caldura (<1>g)

111.1.4.8. Determinarea faetorului de utilizare (TJ) 111.1.4.9. Determinarea perioadei de incalzlre

111.1.4.10. Calculul pierderilor de energie termlca ale cladirii (QL) 111.1.4.11. Calculul aporturilor de dlldura (Qg)

111.1.4.12. Necesarul de caldura pentru incalzire (Qh)

111.1.4.13. Pierderile de caldura prin transmisie la nivelul corpurlior de incalzire(Qem) 111.1.4.14. Pierderile de caldura prin sistemul de dlstnbutle (Qd)

111.1.4.15. Consumul auxiliar de energie (Wde)

III.1.4.16. Pierderile de caldura la nivelul sursei de caldura (QG) 111.1.4.17. Pierderile de caldura ale sistemului de incalzlre (Qth) 111.1.4.18. Caldura recuperate de la sistemul de incalzire (Qrhh)

111.1.4.19. Caldura recuperate de la sistemul de apa calda de consum (Qrwh)

IIl.l.4.20. Consumul total de caldura pentru incalzire in cazul cladirilor alimentate din surse proprii (Qfh)

III.2. INSTALAJII DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE 31

111.2.1. Con~inut general

111.2.2. Evaluarea consumului de energie pentru instala~ii de climatizare (racire), considerand numai sarcina de ciildura sensibilai scheme generale

111.2.2.1. Calculul necesarului de energie pentru radrea cladtnlor/apartamentelor, metoda lunara, numai caldura sensibila

111.2.2.2. Necesarul de energie anual pentru raclre

111.2.2.3. Energia consurnata de sistemele de climatizare (radre)

111.2.3. Calculul consumurilor de energie pentru instala~iile de ventilare mecanicii 111.2.3.1 Continut general ~i domeniu de aplicare

111.2.3.2. Calculul puterilor termice necesare tratarll aerului 111.2.3.3. Energia consumata de sistemele de ventilare

2

III.2.4. Calculul consumurilor de energie pentru instala~iile de climatizare considerand sarcina termicii sensibila §i latenta

111.2.4.1 Continut ~i domeniu de aplicare

111.2.4.2. Principalele date de intrare ~i leslre ale metodei de calcul 111.2.4.3. Necesarul de energie pentru radre ~i dezumidificare

111.2.4.4. Consumurile de energie electrica ale aparatele auxiliare, Qaux 111.2.4.5. Consumul de energie pentru umidificarea aerului

111.2.4.6. Consumul de energie al lnstalapel frigorifice

111.2.4.7. Consumul total de energie al sistemului de climatizare III.2.S. Durata anualii a sezonului de racire

111.3. INSTALATII DE APA CALDA DE CONSUM 61

111.3.1. Consumul de energie pentru apa calda de consum - formula generala

III.3.2. Procedura generala de calcul pentru apa calda de consum; scheme generale

III.3.3. Procedura de calcul pentru cladiri alimentate de la surse urbane 111.3.3.1. Caraeteristici geometrice

111.3.3.2. Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utila neta, Qhw)

111.3.3.3. Necesarul de energie pentru pierderile de apa calda la punetele de consum (Qac,c) 111.3.3.4. Pierderile de caldura prin sistemul de distrlbutle (Qac,d)

111.3.3.5. Consumul de energie auxlllara (Wac,e)

111.3.3.6. Consumul total de energie pentru lnstalatia de preparare apa calda de consum (Qacc)

111.3.4. Procedura de calcul pentru cladiri alimentate de la surse proprii 111.3.4.1. Caraeteristici geometrice

111.3.4.2. Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utila neta, Qac)

111.3.4.3. Necesarul de energie pentru pierderile de apa calda la punetele de consum (Qac,c) 111.3.4.4. Pierderile de caldura prin sistemul de distributie (Qac,d)

111.3.4.5. Consumul de energie auxiliara (Wac,e)

111.3.4.6. Consumul de energie pentru stocare (Qac,s)

111.3.4.7 Pierderile de caldura aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum (Qac,g)

111.3.4.8. Consumul total de energie pentru instalatla de preparare apa calda de consum (Qacc)

111.4.INSTALATII DE ILUMINAT 72

III.S. CALCULUL ENERGIEI PRIMARE 73

111.6. CALCULUL EMISIILOR DE CO2.............................................................. 73

3

IV. SCHEME GENERALE DE APLICARE A METODOLOGIEI MeOOl iN VEDEREA ELABORARII CERTIFICATULUI DE PERFORMANTA ENERGETICA PENTRU CLiDIRILE NOI $1 EXISTENTEi AUDITAREA ENERGETICA A CLiDIRILOR

EXISTENTE 74

IV.l. CERTIFICATUL ENERGETIC AL CLADIRILORI APARTAMENTELOR ...... 74

IV.2. AUDITUL ENERGETIC AL CLADIRILOR EXISTENTE $1 ANALIZA ECONOMICA

A SOLUPILOR PROPUSE 76

V. CONCLUZII 80

VI. EXEMPLU DE CALCUL PRIVIND APLICAREA BREVIARULUI DE CALCUL PENTRU STABILIREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE UNUI BLOC DE

LOCUINTE 81

VII. EXEMPLU DE CALCUL PRIVIND APLICAREA BREVIARULUI DE CALCUL PENTRU STABILIREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE UNUI APARTAMENT

DE LOCUIT 128

4

INTRODUCERE

" Breviar de calcul al performantei energetice a cliidirilor ,i apartamentelor"

1. Domeniul de aplicare

Prevederile acestui breviar se refera la sistematizarea modului de aplicare a Metodologiei de calcul privind performanta energetica a cladirilor McOOl-2006.

Domeniul de aplicare este cel privind:

• calculul indicatorilor de performanta energetica a cladirilor;

• calculul consumurilor de energie aferente tipurilor de lnstalatll interioare care asigura confortul sau conditiile interioare de munca:

• intocmirea certificatului energetic al cladlrilor:

• auditul energetic ~i analiza eflcientel economice a solutlllor de crestere a perforrnantel energetice a cladirilor existente ~i instalatiilor aferente.

Breviarul de calcul se apllca atat cladirilor ~i apartamentelor existente care se certlflca sau se audlteaza energetic cat ~i dadlrllor ~i apartamentelor noi care neceslta certificat energetic.

2. Utilizatori

Prezenta lucrare se adreseaza in mod direct urmatonlor factori:

- auditorilor energetici pentru cladiri care intocmesc certificate ~i reallzeaza auditurile energetice ale cladlrllor:

- inginerilor ~i specialistllor implicati in activitatea de evaluare a consumurilor de energie rezultate din exploatarea dadlrilor ~i a lnstalatlilor aferente;

- expertllor tehnici ~i verificatorilor de proiecte;

- persoanelor ~i institutiilor insardnate cu prognoza !]i intocmirea programelor de economisire a

energiei la nivel local sau national;

- Ministerului Dezvoltarii Regionale !]i Locuintel, Ministerului Adminlstratiei ~i Internelor, Ministerului Economiei, Ministerului Mediului etc.

- admintstratlllor publice locale, Primarii !]i Consilii Locale, responsabile cu aplicarea programelor de reabilitare energetica a dadirilor;

- lnstltutii cu atrlbutil de control in domeniul constructillor (Inspectoratul de Stat in Constructil) !]i mediului (Garda Nationala de Mediu etc.).

3. Necesitate ,i scop

Metodologia de calcul privind perforrnanta energetica a dadlrilor McOOl-2006 a fost elaborate pe baza standardelor europene !]i contlne un volum foarte mare de lnformatii, Metodologia acopera toate tipurile de cli:idiri echipate cu sisteme diverse de instalatii, ceea ce a necesitat introducerea

5

unor detalieri ~i explkatll suplimentare. Utilizarea directs a lucrarii este anevoloasa, fiind necesara precizarea unor proceduri clare de calcul.

Breviarul de calcul al performantei energetice a cladirilor are ca obiectiv prezentarea unui material concis ~i sistematizat, bazat pe scheme generale care ajuta utilizatorii in aplicarea Metodologiei McOOl-2006 atat pentru cladirile noi cat ~i pentru cele existente.

Breviarul preia din Metodologia McOOl 0 serie de relatii de calcul necesare pentru a intelege schemele generale ~i etapele care trebuie parcurse. Pentru valorile parametrilor de calcul se fac trimiteri la Metodologia de calcul McOOl ~i la anexele cuprinse in aceasta lucrare.

4. Armonizare cu normele europene

Acest breviar s-a elaborat in concordanta cu normele ~i standardele europene care au stat la baza intocmirii Metodologiei de calcul McOOl-2006.

6

I. CLASIFICAREA CLADIRILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL APLICARII METODOLOGIEI MeOOl

Pentru aplicarea co recta a Metodologiei de calcul al pertormsntei energetice a cladirilor Mc001- 2006 (denurnlta In continuare Metodologia MeOOl) este necesara incadrarea cladirii analizate (constructie+lnstalatllle aferente) intr-una din urmatoarele sltuatll de calcul:

• Cladire existents sau cladlre noua (in faza de proiectare sau avand mai putln de 2 ani de functlonare, In qarantle):

• Cladire rezidentiala (individuala sau colecdva) sau cladire din domeniul tertiar (scolt, spitale,

sali de spectacol, spatil comerciale, birouri, band sau alte tipuri);

• Cladire rnonozona sau multlzona:

• Apartament in cladire exlstenta sau cladlre noua:

• Cladire cu ocupare continua sau discontinua (instelatllle au functionare continua sau lntermltenta):

• Cladire de categoria 1 (cladirile cu "ocupare continua" ~i cladirile cu "ocupare dlscontinua" de class de inertie terrnlca mare) sau cladlre de categoria II (dadirile cu "ocupare discontinua" ~i dasa de inertie medie sau mica);

• Cladire prevazuta cu instalatii de

• Incalzire+iluminat+a.c.c.

• lncalzlre+Ilumlnat+a.c.o+ventllare mecanlca

• Incalzire+iluminat+a.c.c.+climatizare

• alte cornbinatii de instalatii.

Aplicarea Metodologiei McDDl se face In functle de tipul §i complexitatea instalatiilor (incalztre, iluminat, a.c.c., raclre/cllmatlzare, ventilare), utlllzand ecuatlile particulare de calcul al performantei energetice a cladirii analizate. Spre exemplu:

alimentarea cu caldura se poate realiza dintr-o sursa de caldura exterioara cladirii ("Incalzire urbana") sau dlntr-o sursa de caldura inglobata In cladlre ("Incalzire proprle"); sursa de energie poate fi daslca (consum de combustibil fosil) sau reqenerabtla (btornasa, pompe de caldura, lnstalatli solare pasive sau active, centrale de co- sau tri-generare, celule fotovoltaice, lnstalatli eoliene etc.);

ventilarea poate fi naturale (orqanlzata), mecanlca sau mixta;

radrea se poate realiza cu aparate de tip split, cu aer tratat in centrale de tratare a aerului, cu ventilo-convectoare etc.;

apa calda de consum se poate obttne In instalatii exterioare sau interioare dadirli, consurnand combustibil fosil, energie solara sau doar energie electrlca,

Definitiile marimllor fizice utilizate In BREVlARUL DE CALCUL AL PERFORMAJEI ENERGETICE A CLADIRILOR (denumit In continuare Breviar de caleul) precum §i notatille acestora sunt indicate In Metodologia McDD1, capitolul 1.4 "Terminologie §i notatn".

7

II. SCHEME GENERALE DE APLlCARE A METODOLOGIEI DE CALCUL AL PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRILOR

Modul general de abordare pentru determinarea performantel energetice a cladlrllor, pentru certificarea enerqetlca ~i pentru propunerea rnasunlor de reabilitare energetica este descris de schemele generale din FIgura I1.1-cazul audltarii energetice a dadlnlor existente, FIgura II.2-cazul certlflcarf energetice a dadirilor existente sau noi, cu vechimea mai mica de 2 ani ~i FIgura 11.3- cazul certiflcarii de performanta energetica a cladirilor noi aflate in faza de proiectare. Se precizeaza logic pa~ii care trebuie Tacuti de la culegerea de date ~i pana la prezentarea concluzlllor finale ale auditorului energetic.

Din schema prezentata in FIgura 11.1 rezulta ca etapele generale aferente unui audit energetic (doar pentru cazul cladirilor existente) sunt urmatoarele:

1. analiza energetica a cladirii ~i instalatiilor aferente acesteia;

II. auditul energetic propriu-zls cu identificarea rnasurllor de reabilltare energetica ~i analiza econornlca a solutiilor propuse.

Din schemele prezentate in figurile II.2 ~i II.3 rezulta ca etapele generale aferente certlflcarf performantei energetice sunt urmatoarele:

I. analiza energetica a dadirll ~i lnstalatlilor aferente acesteia;

II. intocmirea certificatului de pertormanta energetica (CPE) ~i completarea anexelor care insotesc certificatul de perforrnanta enerqetlca,

Analiza enerqetlca presupune ca pe baza lnformaptlor privind:

• zona dlrnatlca in care este amplasata dadlrea, inclusiv vecinatatile,

• tipul cladirii conform clasificarii din capitolul I al Breviarului de calcul,

• caracteristicile termo-tehnice ale elementelor de constructle care alcatulesc anvelopa cladirii, starea ~i contlquratla acestora,

• tipurile lnstelattllor interioare existente ~i starea acestora, caracteristicile tehnice ~i

regimul lor de functlonare, precum ~i starea acestora,

sa se calculeze estimativ ~i in conditii normale de functlonare, toate consumurile energetice anuale globale (MWh/an) ~i specifice (kWh/m2,an) ale sistemelor de lnstalatll cu care dadirea este echtpata, Toate lntorrnatlile necesare calculelor de consumuri energetice vor fi culese atat direct pe teren cat ~i din docurnentatta tehnlca existents (Cartea Tehnica a Constructiei), Formulele aplicabile flecarul caz in parte sunt prezentate detallat in Metodologia Mc001, par1i1e P I ~i P II.

Certificarea enerqetlca presupune ca pe baza datelor obtlnute prin a plica rea formulelor de calcul din Metodologia Mc001-PI ~i PII, sa se incadreze dadlrea intr-una din clasele de performanta enerqetlca (A ... G), sa se acorde 0 nota energetica cladlrll (20 ... 100) ~i sa se compare cladlrea reala cu 0 cladlre vlrtuala, denurnlta "cladire de referinta". Se estlmeaza de asemenea consurnurile de energie prirnara ~i emisiile de CO2 astfel ca datele obtinute pe baza aplicarii Metodologiei McOOl sa fie utilizate ulterior la intocmirea Documentetiei Tehnice de Avizare a lucrarilor de reabilitare.

8

Toate lnformatille obtinute in urma analizei energetice a cladirii ~i lnstalatnlor aferente se vor prezenta detaliat in CONCLUZIILE ASUPRA EVALUARII CLADIRII.

Pentru cladirile existente se intocmeste auditul energetic, se propun solutiile ~i pachetele de solutii de reabilitare energetica ~i se analizeaza efectele tehnice ~i economice ale aplicarii rnasurllor de reabilitare propuse de auditorul energetic (analiza economlca). Tot acum, pe baza aplicarll formulelor de calcul din Metodologia McDD1-PIII, se obtin rezultate numerice care permit auditorului sa concluzioneze care dintre rnasurlle de reabilitare propuse sunt cele mai fiabile din punct de vedere tehnico-economic.

9

ffi

e

iii

z w ..

15

::;, .. W Q

..J

~ e ~

~

c

~ "~

._

o

~

c Q)

E

~

1'0 a. 1'0

"u;_

._

.Q :5 "'0 )1'0

U 1'0 )1'0 U

~ ~

Q)

c Q)

1'0

~ ~ :a

::J 1'0

::J ._

... c Q) a. )1'0

~

Q) c Q)

0'1

1'0

E Q) ..c u V')

.-4 .....;

1-4

~

::J 0'1 iI:

Y:>U3E>H3N3 YJ.NYMlO::lH3d 30 ImnLY:>I::lllH3:> Y3HIW:>OJ.NI

T

1

1

~

Z W II::

W II.. c(

~

W Z -e

iii o i= w C) II::

W Z W ....I

5

ii:

~

w o

ImnWIOI::13N3B 3.1'cflN3Z3}ld 31N3wnooc

ii2 2i

:s

o

ii2 c( :::l ....I

~

W

~

a. :::l

~ j;j

:::l ....I (.) Z o o

t

f

t 1-

i

t

T

t

t

1

......

'ii ~ II

.... ~

~i! i fI 3

- II II

~ i :

~-8~

II ~ ., .,0- ,,- ..

~ f ~

II :I 0 ..

"c I'IJ

N Q) "t:I )I'IJ u

"E

"ro E

I'IJ Q)

E

.s::::. u

~

:::J U

"0 C

:::J I'IJ I/)

~

C

~ "~

L..

o

~

c Q)

E

~

I'IJ c.. I'IJ

"v;,

L..

o "C :0

)I'IJ

U I'IJ )I'IJ U

~ ~

Q) C Q)

I'IJ

~

I'IJ U It::

:e ~

:::J L.. ....

C Q)

c.. )I'IJ

~

Q) C Q)

Cl I'IJ

E

Q)

.s::::.

~

N

-

-

~

:::J Cl iI:

.. ~

§

r-------,;

":)u.3D~3N3 "1NVMlO:l~3d 30 Inlru"OI:lI.L~30 ~IINOO.1NI

O1.L3D~3N3 Imn~0.110n" 3111Znl0NOO

I _J

1

t

t

1

1

1

t J_

:::I Z ~_

, .

I

W
II::
~
W
(5
II::
A.
W !
II::
r
~
I
I
I
_'" .. .. u

'N§

.2~

c co &o-

S ~

- .. u c ::; ..

~ ..

.. '0 ..... u 0

"'... ..

'" I!! U :I

..

t

,--

c( (J j::

W

~

W Z W

W

~

~

W Q

~

o

~

'-.-

In1nll'cflOI:l3N3B 3.1 V.1N3Z3l1d 3.1N3Wn:lOO

Q)
~
ij
Q)
·0
~
c..
Q)
"'C
1'0
N
~
C
c-
~
1'0
I;::
1'0
·0
C
~
0
·c
=a
)1'0
u
1'0
Q)
U
:;:;
Q)
Cl
~
Q)
C
Q)
S N
c
1'0 ~
E
~
.g
Q)
c..
1'0
~
1'0
::J
1'0
>
Q)
::J
~
.j..oI
C
Q)
c..
)1'0
1'0
~
Q)
C
Q)
Cl
1'0
E
Q)
~
U
tJ')
M
1-4
1-4
1'0
~
::J
Cl
u::: III. SCHEME GENERALE PENTRU DETERMINAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRILOR $1 APARTAMENTELOR iN FUNCJIE DE TIPUL INSTALATIILOR: iNCALZIRE, VENTILARE/ CLIMATIZARE, APA CALDA DE CONSUM, ILUMINAT

In BREVIARUL DE CALCUL descrierea procedurilor de calcul a consumului de energie pentru lncalztrea, respectiv ventilareajclimatizarea unei dadiri sau apartament se limiteaza la metodele simplificate lunare-cazul venttlarii/dlrnatizarll, respectiv sezoniere-cazul incalzirii. Decizia de limitare a numarului de proceduri prezentate in cazul incalzirii se bazeaza pe rezultatele obtinute prin aplicarea metodei lunare ~i sezoniere asupra aceleasl cladiri rezldentlale arnplasata in aceeasl zona dlrnatlca. Rezultatele au evidennat dferente nesemnificative intre valorile calculate ale energiilor consumate aplicand metoda lunara ~i cea sezoruera.

111.1. INSTALATII DE iNCALZIRE

Capitolul 111.1. al Breviarului de calcul descrie succint metoda de determinare a consumului de energie terrnica pentru incalzirea unei cladiri ~i a eficientei energetice a lnstalatiei de incalzire pana la bransamentul cladirii. ~a cum se speclflca in Metodologia McDD1, PIl.l, perforrnanta enerqetlca a sursei de caldura se ia in calcul numai in cazul dadirilor cu sursa termlca proprie.

Aplicarea metodei de calcul conform Metodologiei McDDl depinde de modul de alimentare cu caldura a instalatiilor interioare de incalzire:

• Cladiri rezidentlale sau tertlare alimentate de la surse de caldura urbane;

• Cladiri rezldentlale sau tertiare alimentate de la surse de caldura proprii.

111.1.1. Consumul de energie pentru inciilzirea clAdiriior-formula generalA

Pentru calculul sezonier consumul de energie pentru incalzlrea cladlrllor, Qf,h, se calculeaza cu relapa urmatoare:

Qf,h = (Qh - Qrhh - Qrwh) + Qtb [kWh] (111.1.1)

in care:

Qh - necesarul de energie pentru ind31zirea cladirii, in kWh;

Qrhh - caldura recuperate de la tnstalatla de incalzire (componente termice sau electrice), in

kWh; aceasta components repreztnta 0 parte a lui Qth;

Qrwh - caldura recuperate de la instalatla de preparare a a.c.c. (componente termice sau

electrice) ~i utilizata pentru lncalztrea cladlrll, in kWh;

Qth - pierderile totale de caldura ale instalatiei de incalzire, in kWh; aceste pierderi includ

componenta Qrhh.

Pentru functionarea lnstalatlel se lnreqistreaza ~i un consum de energie auxlliara, de obicei sub forma energiei electrice, aceasta fiind utlllzata pentru actionarea pompelor de clrculatle, arzatoarelor, servomotoarelor ~i dispozitivelor automate de reglare, masurare ~i control. Consumul de energie auxillara poate fi disponibil ca valoare pentru fiecare sistem (transmisie, dlstribupe,

13

stocare sau generare) sau ca valoare globala (Wde). 0 parte din energia auxiliara poate fi recuperate sub forma de caldura, Qrhh pentru instalatla de Incalzire sau Qrwh aferenta lnstalatlel de apa calda de consum (acc).

111.1.2. Procedura generala de calcul sezonier pentru incalzire; scheme genera Ie

Metoda de calcul pentru stabilirea necesarului anual de caldura pentru Incalzire al unei cladiri are la baza Intocmirea unui bllant energetic care include urmatorf termeni (se ia In considerare numai caldura sensiblla):

• pierderile de caldura prin transmisie ~i ventilare de la spatiul incalzit catre mediul exterior;

• pierderile de caldura prin transmisie ~i ventilare intre zonele Invecinate;

• degajarile interne de caldura;

• aporturile solare;

• pierderile de d~ldura aferente producerii, dlstributlei, cedarii de caldura ~i aferente reglajului tnstalatlel de incalzlre:

• energiile introduse In instalatia de Indilzire, inclusiv energia recuperate.

in funqie de tipul instalatiei de Incalzire, In bilant se va introduce daca este cazul ~i aportul surselor alternative, fiind lndusa energia obtinuta din diverse surse regenerabile (panouri solare, pompe de caldura etc.).

Procedura generala de calcul este sintetizata dupa cum urmeaza:

1) se stabilesc In functte de localitate: zona climatica, temperaturile exterioare medii lunare, viteza conventlonala a vantulul de calcul ~i valorile medii lunare ale lntensltatilor radtatlel solare conform Metodologia Mc001;

2) se definesc limitele spatiului Incalzit ~i ale spetltlor neincalzlte: daca este cazul se Imparte cladirea In zone diferite, reallzandu-se zonare acesteia (cazul dadlnlor multizonale) asa cum se speclflca in Metodologie ~i se stabilesc caraeteristicile geometrice AanVT Aine, Vine;

3) In cazul Ind~lzirii cu lnterrnltenta, se definesc intervalele de timp care sunt caraeterizate de programe diferite de incalzfre (de exemplu zi, noapte, sfar~it de saptamana);

4) In cazul cladirilor monozonale se catculeaza caraeteristicile termice ale elementelor de constructie, coefldentil de pierderi prin transmisie ~i ventilare ai spatiulul Incalzit; In cazul cladlrtlor multizonale, se determlna coeftclentn de pierderi de caldura pentru fiecare zona In parte;

5) se stabileste temperatura lnterloara a zonelor Incalzite, 91;

6) se stablleste preliminar perioada de incalzlre, conform SR 4839;

7) se calculeaza temperatura exterloara medie a perioadei de Incalzire preliminare ~i intensitatile radiatiei solare medii pe perioada de incalzlre In functte de orientare;

8) se calculeaza pierderile de caldura ale cladirii pe perioada prellmlnara:

9) se calculeaza aporturile de caldura ale dadlrll pe perioada prenmlnaraunterne ~i solare);

10) se calculeaza factorul de utilizare al aporturilor, llJ;

11) se recalculeaza temperatura de echilibru ~i perioada reala de Incalzire;

12) se calculeaza temperatura exterloara medie a perioadei de Incalzire reale ~i lntensitatlle radiatiei solare medii pe perioada de Incalzire In functle de orientare;

13) se cakuleaza pierderile de caldura ale cladlrll, Ql;

14

14) se calculeaza degajarile interne de caldura, QI;

15) se calculeaza aporturile solare, Qs;

16) se calculeaza factorul de utilizare al aporturilor de caldura pentru cladirea reala, 11;

17) se calculeaza necesarul anual de energie pentru incalzire al cladirii, Qh;

18) se calculeaza pierderile de caldura ale subsistemelor care compun lnstalatta de incalzire (transmisie la nivelul corpului de Incalzlre, dlstrlbutiei, qenerarl' ~i energiei auxiliare);

19) se calculeaza energia recuperate de la lnstalatla de incalzire ~i de la instalatia de apa calda de consum;

20) se calculeaza necesarul total de energie pentru incalzire, Qf,h;

21) se calculeaza energia pnrnara corespunzatoare consumurilor de energie ~i combustibililor utilizati;

22) se calculeaza emisiile de CO2 corespunzatoere consumurilor de energie ~i combustibililor utilizatl;

in figurile 1I1.1.2-a ~i b sunt prezentate schemele generale pentru determinarea consumurilor globale de energie pentru incalzire in cazurile:

• cladiri rezidenttale ~i apartamente sau cladiri tertiare racordate la surse de caldura urbane (procedura de calcul detallata in paragraf III.1.3);

• cladiri rezldentlale ~i apartamente sau cladiri tertiare cu sursa de caldura proprie (procedura de calcul detallata in paragraf 111.1.4).

15

CARACTERISTICI 1 I I cARACTERIsTIcI

GEOMETRICE J TERMICE

(Aanv' Ai•c, Vine) (R')

111.1.3.1. 111.1.3.2.

~t ~ l __ t ~.. '1-1/-.-.1

1 TEMPERATURI 1

: DE CALCUL ~V..---------r

: (e .. ei,d) :

1 111.1.3.4. 1

1- ..!

PARAMETRII CLIMATlCI, (t, e., Ij)

1ll.1.3.3.

l

r- -

PIERDERI DE CALDURA ALE CLADIRII CALCUL PRELIMINAR 1ll.1.3.6

- - - - - - J - -~ - - -t."i

: FACTOR DE 1

: UTILIZARE (1]10 1]) :

1 II1.1.3.8. 1

L ~

-PROGRAM DE] FUNCTIONARE

l III.I.3.S.

.1 _y

I CARACTERISTICI - AUTOMA TlZARE

INST ALATIE DE INCALZIRE

l

L

1 1

PIERDERI DE CALDURA ALE CLADIRII

(Qd

111.1.3.6.

t. •

PIERDERI DE CAL DuRA PRIN TRANSMISIE LA CORP URI DE INCALZIRE (Qem)

ttt. 1.3. 11

NECESARDE CALDURA PENTRU INCALZIRE (Qh) 111.1.3.10

APORTURI DE CALDURA CALCUL PRELIMINAR /11.1.3.7

r--J---~-C-~

1 PERIOADA DE r

: INCALZIRE :

r 111.1.3.9. 1

1 1

---------J--~

..

APORTURI DE CALDURA (Qg)

III. 1.3.7.

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE INSTALATIEI DE INCALZIRE (L, d)

1

PIERDERI DE CALDURA PRIN SISTEMUL INTERIOR DE DISTRIBUTIE (Qd) 111.1.3.12

CONSUM TOTAL DE EA PENTRU INsrALATIA DE ~bLZ~ (Q,,) 1lI.l.3.16

:t_ ~ NECESARUL DE CALDURA ANUAL NORMAL PENTRU iNCALZIRE I Figura III.1.2-a Schema bloc de calcul al consumului de energie

pentru incalzirea cladirilor rezldentlale, apartarnentelor/tertlare alimentate de la surse urbane

(*indicatiile din casete se referi la paragrafele din breviar)

16

CARACTERISTICI TERMICE

m(~?2L I

-'-1 ~--- __j

IU U - - Ju Y u _, I 1 TEMPERA TURI 1

: DECALCUL 1

: (a" ai,d)

1 III. 1.4.4.

1- _

CARACTERISTICI GEOMETRICE

PIERDERI DE cALDuRA ALE CLADIRII CALCUL PRELl MINAR

III. 1.4.6.

j------ --------.

1 FACTOR DE 1

1 1

1 UTILIZARE (11 .. 11) 1

1 II1.1.4.S. 1

L ~

APORTURI DE CALDURA CALCUL PRELl MINAR 111.1.4.7.

IPROGRAMDE FUNCTIONARE

PIERDERI DE cALDuRA ALE CLADIRII

(Qd

III. 1.4. 1 o.

CARACTERISTICI CENTRALA TERMICA (11g,net)

CONSUMDE ENERGIE AUXILIARA. (Wde) lll.1.4.IS.

PIERDERI DE CALDURA LASURSA (Qg)

III. 1.4. 16.

PERrOADA D"{ - ..

INCALZIRE

III. 1.4.9.

1

.. _-----------_.1

I CARACTERISTICI AUTOMATIZARE INST ALA TIE DE INCALZIRE

NECESARDE ENERGIE PENTRU iNCALZIRE (Qh)

lll.1.4.12.

APORTURI DE CAL DuRA. (Qg)

IIl.1.4.II.

PIERDERI DE cAL DuRA PRIN SISTEMUL DE TRANSMISIE (Qem)

lll.1.4.13.

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE

~~l~~J1~~~~

PIERDERI DE cALDuRA PRIN SISTEMUL DE DISTRIBUTIE

(Qd)

III. 1.4.14.

CONSUM TOTAL DE ENERGIE PENTRU INSTALATIA DE INCALZIRE (Qfb)

Ill. 1.4. IS.

(*indicatiile din casete se refera la paragrafele din breviar)

17

L.. .. _ .. -., _ .. _ .. - .1 NECESARUL DE CALDURA ANUAL NORMAL PENTRU INCALZIRE Figura III.1.2-b Schema bloc de calcul al consumului de energie

pentru indilzirea dadirtlor rezldenttale.apartamentelor/terpare alimentate de la surse proprii

III.i.3. Procedura de calcul simplificati, pe sezonul de inciilzire, pentru clidiri reziden~iale, apartamente, cladiri te~iare alimentate de la surse urbane

Regimul de ocupare pentru astfel de cladlrl este fie continuu (cu furnizare continua de energie pentru incalzlre), fie intermitent (cu furnizare interrnltenta de energie pentru incalzire). Modelul de calcul este simplificat in regim permanent, metoda de calcul apllcandu-se pe intreaga perioada de incalzire.

111.1.3.1. Caracteristici geometrice

in cadrul caracteristicilor geometrice se disting lungimi ~i inaltimi ale elementelor ce compun anvelopa, inaltimi de nivel, volumul cladirii conform Mc001/2006. Toate aceste arii ~i volume se determlna fie din planurile de arhltectura (daca acestea exlsta) fie din masurari efectuate in situ, respectand conventille stabilite in Mc001-PI.

111.1.3.2. Caracteristici termice

Parametrii de performanta caracteristici elementelor de anvelopa, necesari pentru evaluarea perforrnantel energetice a cladlrllor sunt :

rezlstente term ice unidlrectionale (R) in [m2K/W], respectiv transrnltante termice unidirectlonele (U) in [WI m2K];

rezlstente termice corectate (R' in [m2K/W], respectiv transrnitante termice corectate (U' in [WI m2K] cu efectul puntilor termlce; raportul dintre rezlstenta termlca corectata ~i reztstenta termtca unldirectlonala (,,;

rezlstente termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de constructle perimetral, pe ansamblul cladirii (R~)in [m2K/W];

rezlstenta terrnlca corectata, medie, a anvelopei dadlrll (RN); respectiv transmltanta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (U~/adire) in [WI m2K].

Valorile rnarlrnllor rnentlonate mai sus se determine conform partii 1 a Metodologiei McOO1.

111.1.3.3. Parametrii climatici (e~l)' perioada de incalzire preliminara

Pentru cladiri rezldentiale/tertlare valorlle de calcul ale temperaturii exterioare ~i tntensttatll radiatiei solare se obtln prin medierea proportional a cu numarul de zile a valorilor lunare, pentru intreaga perioada de incalzire. Perioada de incalzlre incalzire prellrnlnara se stabtleste conform SR 4839 considerand temperatura de echilibru de 12°C (vezi anexa - exemplu de calcul).

111.1.3.4. Temperaturi de calcul (ei~

• Temperaturile interioare ale fncaperilor fncalzite {OJ

Se consldera conform reqlernentarllor tehnice in vigoare (Mc001/2006, SR 1907/2).

Daca intr-o dadlre incapertle au temperaturi de calcul diferite (in limita a ±4°C), dar exlsta 0 temperatura predornlnanta, in calcule se consldera aceasta temperatura. Pentru dadirile de locuit se consldera OJ = +200C, ca temperatura predomlnanta conform MC001-PI(1.9.1.1.1).

Daca adiacent volumului incalzit (apartamente), sunt spatH a carer temperatura lndlcata de norme sau rezultata dintr-un calcul de bllan; termic (casa scarllor), este mai mica cu cel mult 4°C decat a

18

volumului ind3lzit, calculul se considera monozonal iar temperatura interioara de calcul se poate considera temperatura medie ponderata a tuturor zonelor incalzite:

(), = L;:'~:j [0C] (m.1.2)

in care:

Aj este aria zonei jin m2, avand temperatura lnterloara Bij in [0C] .

• Temperatura interioara corectets Bjad (in cazu/ c1adiri/or tertisre cu energie furnizata intermitent) pe perioada de inca/zire

Acest parametru are 0 valoare constanta care conduce la aceleasi pierderi term ice ca ~i in cazul incalzirii cu lntermltenta pe perioada conslderata, Pentru fiecare perloada de incalzire redusa temperatura mtertoara corectata se calculeaza utlllzand procedura definita in Mc001/2006.

• Temperatura interioara a spa/ii/or neinca/zite Bu se ca/cu/eaza conform Mc 001 - PL

111.1.3.5. Determinarea programului de fungionare

In cazul utilizarii incalzirii cu intermitenta, programul de functionare se imparte in intervale de lncalzire norrnala alternand cu intervale de incalzlre redusa (de exemplu noptl, sfa~ituri de saptamana ~i vacante),

Pentru intervalele de incalzfre normals se stabileste temperatura tnterloara conventlonala de calcul constants.

Pentru perioadele de Incalzlre redusa pot fi programe de functionare diferite. In acest caz consumurile de energie se vor calcula pentru fiecare tip de pertoada de incalzire, conform Mc001- PII.l

111.1.3.6. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii (Ou

Pierderile de caldura, Qlt ale unei dadirl rnonozona, incalzita la 0 temperatura lnterloara Bj conslderata constants, pentru 0 perioada de calcul data, sunt :

QL = H· (0; - Be) t = <l> L . t [kWh] (111.1.3)

in care

81 este temperatura lnterloara de calcul, conform indlcatiilor de la paragraful 111.1.3.4 in [0C];

8e - temperatura extertoara medie pe perioada de calcul conform lndlcaptlor de la paragraful

111.1.3.3 in [0C];

t - nurnar de ore din perioada de calcul in [h];

H - coeficientul de pierderi termice al cladirii in [W/K];

Cl>L= H(91- ge) - f1uxul termic pierdut de cladire, in [W].

Coeficientul de pierderi term ice H, se calculeaza cu relatta:

H = HT + H, [kW/K]

(111.1.4)

Coeficientul de pierderi term ice prin transmisie Hi-

HT = L+ L, + H, [kW/K]

(111.1.5)

19

unde:

L este coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa exterlora cladirii, definit prin relatla

L= IU~; + Ilf/Jk + IX;, ln [W/K] unde UJ este transrnltanta termlca e elementului de constructle j In [W/m2K], Aj este aria elementului de constructle j In [m2], \jIk este transmltanta puntilor termice liniare k, Ik este lungimea puntii termiee liniare k in [m] iar XJ este eoeficientul puntilor term ice punctuale ale elementului de constructle j (conform McDD1-PI);

Ls este coeficientul de cuplaj termic prin sol, (conform McDD1-PI, ,n [W/K];

Hu este coeficientul de pierderi termice prin spatii neincalzlte (conform McDD1-PI,), ,n [W/K];

Hv este coeficientul de pierderi termice aferente debitului de aer patruns In dadlre, In [W/K].

Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei dadirii (conform McDD1-PI,) sunt exprimate cu relatia:

[kW/K]

(111.1.6)

,n care:

Pa . Ca - capacitatea termlca volumlca: Pa . Ca = 12DD J/(m3K) sau Pa . Ca = D,34 Wh/(m3K);

J& - debitul mediu volumic de aer proaspat, In [m3/s] sau [m3/h].

Sau cu relana:

H, = PacanaV

[kW/K]

(111.1.7)

in care:

na este numarul mediu de schimburi de aer pe ora, in [h-1];

V - volumul incalzlt, in rrr',

Pentru cladirile de locuit ~i asimilate acestora, nurnarul mediu de schimburi de aer pe ora datorate permeabilitatii la aer a cladirii, poate fi evaluat In functle de:

• categoria de clad ire;

• clasa de adapostire a cladirii;

• clasa de permeabilitate la aer a dadlril,

utilizand datele din tabelul 9.7.1 din Metodologia MeDD1-PI.

in cazul in care se apllca ,mpartirea ,n perioade de ,ncalzire diferite, pierderile termice, Ow ale unei cladiri mono-zona incalzita la 0 temperatura unltorma ~i pentru 0 perioada de calcul data, se calculeaza cu relatia:

N

QL = 'LNjH/B;ad,j -Be)tj

j=l

[kWh]

(111.1.8)

In care

Nj - nurnarul de perioade de incalzire de fiecare tip (de exemplu 3: pentru normal, noapte ~i

sfar~it de saptamana), pe durata perioadei de calcul;

8iadJ - temperatura interioara corectata a perioadei de inealzire j, in [0C];

t; - nurnar de ore din perioada de ,ncalzire j, corespunzatoare regimului de incalztre, ,n [h];

11; - coeficientul de pierderi termice ale cladirii in perioada j, in [W/K].

0e - temperatura exterloara medie a perioadei de incalzire ,n [0C];

2D

N

LN/j reprezlnta durata perioadei de calcul. j=)

111.1.3.7. Calculul aporturilor de caldura (Og}

Aporturile totale de caldura ale unei cladiri sau zone, Qg, reprezlnta suma deqajarilor interioare de caldura ~i aporturilor radiatiei solare:

Q = Q. + Q = <1> • t [kWh] (111.1.9)

g I S g

<l>g = <l>i + <l>s - fiind fluxul termic al aporturilor totale de caldura, exprimat In [kW].

Aporturile interioare de caldura, Q, cuprind toata cantitatea de caldura qenerata Tn spatlul Tncalzit de sursele interioare, altele decat lnstalatla de Tncalzire, ca de exemplu :

- degajari metabolice care provin de la ocupanti:

- degajari de caldura de la aparate ~i lnstalatla de iluminat.

Pentru calculul deqajarilor de caldura la cladirile rezldentiale se utllizeaza fluxurile termice medii lunare sau pe sezonul de incalzlre, In functle de perioada de calcul stablllta, in acest caz, aporturile de caldura interioare se consldera 4W 1m2 pentru dadiri de locuit, iar energia termlca corespunzatoare se calculeeza cu relatia urmatoare:

Q = 4* AINC *t [kWh] (111.1.10)

<l>i = 4*A1nc [kW]

Pentru cladirile tertlare, aporturile de la sursele interioare se determine tinand cont de nurnarul de surse interioare ~i puterea lor, de aporturile de la iluminat dar ~i de aporturile de la ocupann Tn functle de numarul de ore de ocupare.

Qi = [<l>j,h + (l - b) <1>j.u ] * t = <1» * t [kWh] (111.1.11)

unde:

<I> i,h - sunt aporturi de la sursele interioare, Tn [kW]

<I> I,u - sunt aporturi interioare incaperilor nelncalzite alaturate, ln [kW]

b - coeficient de reducere ce tine seama ca spatlul neincalzlt este la 0 temperatura diferita de cea exterloara (se consults Mc001-PI);

Pentru calculul aporturilor de caldura datorate radlatiel solare, supratetele care se iau Tn considerare pentru iarna sunt vitrajele, peretii ~i planseele interioare ale serelor ~i verandelor, peretii situati Tn spatele unei placari transparente sau a izolatiei transparente. Aporturile solare depind de radlatla sclera totals corespunzatoare localitatii, de orientarea supraretelor receptoare, de umbrirea permanents ~i caracteristicile de transmisie ~i absorbtie solara ale suprefetelor receptoare.

Pentru 0 perloada de calcul data, t, aporturile solare prin suprefete vitrate se calculeaza cu relatla urmatoare :

Qs =(~[IsjLAsl!i]+(1-b)L[Isj~Asl!i",]J*t = <l>s *t [kWh]

J" J J

(111.1.12)

21

unde:

- Isj este radlatta solara totala medie pe perioada de calcul pe 0 suprafata de 1 m2 avand

orienta rea j, in [W/m2];

- Asnj - aria receptoare echlvalenta a suprefetei n avand orientarea jin [m2];

- Asnj U - aria receptoare echlvalenta a suprsfetel n avand orientarea j pentru spatule neincalzlte

adiacente spatiului incalzit in [m2];

Prima suma se efectueaza pentru toate orientarile j, iar a doua pentru toate supraretele n care cepteaza radlatla solara,

Aria receptoare echivalenta A.~ a unui element de anvelopa vitrat (de exemplu 0 fereastra) este:

As = A· Fs . FF . g [m2] (111.1.13)

unde:

A este aria totala a elementului vitrat n (de exemplu, aria ferestrei) in [m2];

Fs - factorul de umbrire al suprafetei n;

FF - factorul de reducere pentru ramele vitrajelor, egal cu raportul dintre aria suprafetel

transparente ~i aria totala a elementului vitrat (conform Mc001-PI);

9 - transmltanta totala la energia solara a suprefetel n.

Pentru definirea factorului de umbrire ~i a transrnltantel la energia solara a vitrajului, se iau in considerare numai elementele de umbrire ~i de protectle solara permanente, conform indicatiilor din Metodologia Mc001-PI (anexa A12).

Transrnltanta 9 se calculeaza in functie de g.L aplicand un factor de corectle astfel:

g = F, . g_j_ (111.1.14)

Documentul recomandat pentru calculul valorilor 9 ~i a unor valori tipice pentru factorii de transmisie solara este Mc001/2006 - PI, anexa A12.

Factorul de umbrire, Fs , varlaza intre 0 ~i 1, reprezlnta reducerea radiatlei solare incidente cauzata de umbriri permanente ale suprafetel considerate datorlta unuia din urmatorf factori:

- alte cladiri;

- elemente topografice (coline, arbori etc.);

- proernlnente;

- alte elemente ale aceletasl cladiri ;

- pozitia elementului vitrat fata de suprarata exterioara a peretelui exterior.

Factorul de umbrire este definit astfel :

F = Is,ps

s Is

(111.1.15)

unde:

I s,ps este radlatta solara totals prlrnlta de suprefata receptoare cu umbriri permanente pe durata sezonului de incalzire in [W/m2];

Is - radlatta solara totala pe care ar primi-o suprafata receptoare in absente umbririi in

[W/m2].

22

111.1.3.8. Determinarea factorului de utilizare en)

Calculul factorului de utilizare al aporturilor de dildura se face tinand seama de coeficientul adimensional y care reprezinta raportul dintre aporturi ~i pierderi de caldura:

Qg <I> g

r = - = - (111.1.16)

QL <I> L

Factorul de utilizare, 11, are rolul de a compensa pierderile term ice suplimentare care apar atunci cand aporturile de caldura depasesc pierderile termice calculate ~i se cakuleaza astfel:

l_ya 1] = 1- ya+l

daca

r*l

(111.1.17)

daca r= 1

a 1]=~

a+l

(111.1.18)

unde a este un parametru numeric care depinde de constanta de timp 1, deflnlta prin relatia:

(111.1.19)

Valorile pentru ao ~i 'to sunt indicate in tabelul 11.1.2 din Metodologia Mc001-PI1.1 pentru cladirile alimentate continuu respectiv intermitent cu energie termlca

Constanta de timp, r , caracterizeaza inertia termlca lnterloara a spatlulul incalzit ~i se determina cu relatla:

C

T = - [h] (111.1.20)

H

C este capacitatea termlca lnterloara a cladlrll in [Wh/K];

H - coeficientul de pierderi termice al cladirii in [W/K].

Figura 11.1.5 din Medologia Mc001-PII.1 prezlnta factorii de utilizare pentru perioadele de calcul lunar ~i pentru diverse constante de timp, pentru cladlrl din categoria I (incalzlte continuu) ~i II (incalzite numai pe timpul zilei).

Capacitatea termica lnterloara a cladirii, C; se calculeazs prin insumarea capacltanlor term ice ale tuturor elementelor de constructle in contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate:

C= ~)(;AJ= ~}.iPijciJdiJAJ [Wh/K] (111.1.21)

unde:

Xi - este capacitatea terrnlca lnterioara raportata la arie a elementului de constructle j, AJ - aria elementului j, in [m2];

piJ - densitatea materialului stratului i din elementul j, in [kg/m3];

CiJ - caldura specifica rnasica a materialului stratului i, din elementul j, in [J/kgK]; diJ - grosimea stratului i din elementul j, in [m].

23

Suma se efectueaza pentru toate straturile fiecarui element de constructe, pornind de la suprefata lnterloara pana fie la primul strat termoizolant, grosimea maxima fiind indlcata In tabelul II.1.1 din Metodologia Mc001-PII.l, fie In mijlocul elementului de constructie, la dlstanta cea mai mica.

III. 1.3.9. Perioada de Tncalzire a cladirii

Perioada de incalzire reala se stabileste In functie de temperatura de echilibru a cladirii conform McOOl-2006 (11.1.5.11.2).

III. 1.3. 10. Necesarul de caldura pentru Tncalzire (00.

Se determine pentru fiecare perioada de calcul/sezon cu relatia:

QII=QL - "Qg [kWh] (III. 1.22)

unde pierderile term ice, Q., ~i aporturile de caldura, Qg, se calculeaza de asemenea pentru fiecare perloada de calcul/sezon,

III. 1.3. 11. Pierderile de caldura prin transmisie la nivelul corpurilor de Tncalzire (Chml Pierderile la transmisia caldurii catre volumul incalzit se calculeaza astfel:

Qem = Qem,str + Qem,emb + Qem,c [kWh] (III. 1.23)

Tn care:

Qem,str sunt pierderile de caldura cauzate de dlstrlbutta neuniforma a temperaturii, Tn [kWh]; Qem,emb - pierderile de caldura cauzate de pozitla suprafetelor incalzttoare montate Tn elementele de constructie - cazul pardoselii, plafonului sau pereplor radianti, In [kWh];

Qem,c - pierderile de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare, Tn

[kWh].

Pierderi/e de ca/dura datorate distributiei neuniforme a temperaturii interioare se calculeaza folosind valori experimentale stabilite pentru eflclenta sistemelor de transmisie a caldurll Tlem cu relatia:

Q 1- TJem Q

em.str = . h

n;

[kWh]

(III. 1.24)

Anexa II.1.B din Metodologia Mc001-PII.l contine exemple de valori pentru eflclenta sistemelor de transmisie a caldurii Tlem ca urmare a dlstrtbutlel neuniforme a temperaturii interioare.

Pierderile de caldura Qem,emb se calculeaza atunci cand elementul de constructle Tncalzitor conttne 0 supratata orlentata catre exteriorul spatlulul Tncalzit, catre sol, catre alte cladiri sau catre alte spatli neincalzlte,

In situatia in care caracteristicile suprafetelor emrsive (exemplu: grosimea sau tipul izolatiei termice) sunt diferite Tn cadrul acelelasl cladirl, este necesara separarea calculelor pentru fiecare zona ornoqena din punct de vedere al instalatiei de Tncalzire prin radiatie, Relatiile de calcul pentru aceste pierderi se gasesc Tn Metodologia Mc001-PII.1.

Pierderile de caldura ale instalatiilor de Tncalzire Qem,c se refera doar la sistemul de reglare al consumatorului (sistemul de ernlsle), neluand Tn calcul lnfluenteie pe care reglarea centrale sau

24

locala Ie poate ave a asupra eficientei sursei de caldura sau asupra pierderilor de caldura din reteaua de distrtbutie,

Daca se cunoaste efldenta sistemului de reglare 11c, pierderile de caldura pe care Ie implica utilizarea unui sistem real de reglare sunt date de:

_ l-1]c

Qem.c - --. Qh [kW~] (111.1.25)

1]c

in care valori ale eflclentei sistemului de reglare 'lc se pot lua din Anexa 1I.1.C din Metodologia McDDI-PII.1.

111.1.3.12. Pierderi de caldura prin sistemul de distributie interior cladirii (Rtt} Energia terrnica plerduta pe reteaua de dlstributie in perioada de calcul t, este:

Qd = LUi . (8m -8a•i)·Li ·tH [kWh]

(111.1.26)

unde:

U valoarea coeficientului de transfer de caldura, in [W/mK);

8m temperatura medie a agentului termic, in (q;

8a temperatura aerului exterior (arnblanta), in (q;

L lungimea conductei, in [m);

t nurnarul de ore in perioada de calcul [h);

i indicele corespunzetor conductelor cu aceleasl conditii la limita

coeficientul de transfer de caldura U pentru conductele izolate, montate in exterior este dat de relatia:

U= 7r

(_l_.In Da + 1 )

2·,-lD o, aa·Da

in care:

Di, Da - diametrele conductei fara lzolatie, respectiv diametrul exterior al conductei in [m);

Ua - coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei (W/m2K) ;

AD - coeficientul de conducpe a izolatiel [W/mK).

[W/mK)

(111.1.27)

Coeficientul de transfer U pentru conducte pozate subteran se calculeaza cu relatla:

[W/mK)

(111.1.28)

unde:

z este adandmea de pozare, in [m];

AE - coeficientul de conductivitate al solului [W/mK).

La calculul pierderilor de caldura ale conductelor se vor lua in considerare ~i pierderile aferente elementelor conexe (robinete, armaturl, suporturi neizolate, etc.) sub forma unor lungimi echivalente '-e. In cazul pierderilor prin corpul robinetelor, inclusiv flansele de imbinare, lungimea

25

echivalenta conslderata depinde de exlstenta izolatiei asa cum arata tabelul II.1.3 din Metodologia Mc001-PII.1 Lungimea echivalenta se va insuma cu lungimea conductelor.

in mod similar, se calculeeza pierderile de caldura nerecuperabile prin conductele orizontale ~i verticale (coloane), daca acestea sunt pozate in spatil neincalzlte,

in cazul in care conductele orizontale sau verticale se afla in spatii incalzite, aceste pierderi se consldera recuperabile, valoarea lor fiind mtrodusa in bilantul de caldura sub forma Qrhh.

Pentru apartamente, se vor calcula pierderile de caldura nerecuperabile ale retetelor de dlstnbutle aferente cladirii ~i se vor repartiza proportional cu suprafata incalzita a apartamentului.

111.1.3.13. Pierderile de caldura ale instalatiei de incalzire (Otnl

Pierderile de caldura ale lnstalatlel de incalzire tin cont de pierderile sistemului de transmisie al caldurll la nivelul corpurilor de incalzlre Qem ~i de pierderile sistemului de distributle al caldurtl Qd. Qth = Qem + Qd [kWh] (111.1.29)

111.1.3.14. Caldura recuperata de la instalatia de incalzire (Qrhhl

Caldura recuperate de la lnstalatla de Incalzire este 0 parte a termenului Qth ~i se determlna cu relatla:

Q rhh = Q d.recuperat

[kWh]

(III. 1.30)

unde:

Qd,recuperat este caldura recuperate din pierderile sistemului de dlstnbutte a agentului termic, calculate conform paragrafului 111.1.3.11 pentru tronsoanele de conducte aflate in spatll incalzite, In [kWh];

111.1.3.15. Caldura recuperata de la instalatia de apa calda de consum (Qrhwl

Caldura recuperate de la lnstalatia de apa calda de consum se determine cu relatle:

Qrhw = Qd,recuperat,a.c.c [kWh]

unde:

Qd,recuperat a.c.c. este caldura recuperata din pierderile sistemului de dlstrlbutie a apei calde de consum, calculata conform paragrafului 111.3.3.4 pentru tronsoanele de conducte aflate In spatii lncalzlte, In [kWh];

(111.1.31)

111.1.3.16. Consumul total de energie pentru Incalzire In cazul cladirilor alimentate din surse urbane (Qfh)

Consumul total de energie pentru incalzlre se obtlne din Insumarea termenilor prezentati In paragrafele anterioare, respectiv:

Qr,b = (Qb - Qrhh - Qrbw) + Qtb = Qb + Qem + Qd - (Qrbw + Qrbb + Qrbw) [kWh/an] (111.1.32)

26

111.1.4. Procedura de calcul pentru clcldiri reziden~iale, apartamente ,i clcldiri te~iare alimentate de la surse proprii

Regimul de ocupare pentru astfel de dadlrl este fie continuu (cu furnizare continua de energie pentru incalzire), fie intermitent (cu furnizare lntermltenta de energie pentru incalzlre). Modelul de calcul este simplificat, in regim permanent, metoda de calcul aplicandu-se pe intreaga perioada de lncalzlre,

111.1.4.1. Caracteristici geometrice A se vedea subcapitolul 111.1.3.1.

111.1.4.2. Caracteristici termice

A se vedea subcapitolul 111.1.3.2.

111.1.4.3. Determinarea parametrilor climatici (8gJj, perioda de incalzire preliminara) A se vedea subcapitolul 111.1.3.3.

111.1.4.4. Temperaturi de calcul (81, 8~~ A se vedea subcapitolul 111.1.3.4.

111.1.4.5. Determinarea programului de fungionare A se vedea subcapitolul 111.1.3.5.

111.1.4.6. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii (cI>,)

A se vedea subcapitolul 111.1.3.6. in care <l> L = H . (B; - Be)' exprimat in kW.

111.1.4.7. Calculul aporturilor de caldura (cI>g)

A se vedea subcapitolul 111.1.3.7. in care cI>g=cI>,+cI>5' exprimat in kW.

111.1.4.8. Determinarea factorului de utilizare (u) <l>g A se vedea paragraful 111.1.3.8. in care r = ~ L

111.1.4.9. Determinarea perioadei de indilzire

Perioada de incalzlre cuprinde toate zilele pentru care aporturile de caldura calculate cu fa ctoruI de utilizare 11, nu cornpenseaza pierderlle term ice. Calculul perioadei de Incalzlre se face conform MCOOl-2006-PII.

111.1.4.10. Calculul pierderilor de energie termica ale cladirii (QJ

Pierderile de caldura, QL! ale unei cladiri mono-zona, incalzita la a temperatura lnterloara unlforma, pentru a perioada de calcul data, sunt :

QL = H(B; -Be)·t [kWh] (111.1.33)

in care t reprezinta durata perioadei de calcul, in are.

111.1.4.11. Calculul aporturilor de caldura (Qg)

27

Dad~ aporturile de d~ldura sunt exprimate ca fluxuri de caldura, f/Jg, energia corespunzatoare acestora se determine astfel :

Qg = <1> g -t [kWh] (111.1.34)

111.1.4.12. Necesarul de caldura gentru incalzire (Ool A se vedea paragraful lI1.1.3.1D.

lI1.1.4.l3. Pierderile de caldura grin transmisie la nivelul corgurilor de incalzire (Qgm} A se vedea paragraful lI1.1.3.11.

lI1.1A.14. Pierderile de caldura grin sistemul de distributie (Qg} A se vedea paragraful lI1.1.3.12.

11I.1.4.1S. Consumul auxiliar de energie (WgJ

Consumul anual auxiliar de energie electnca, Wde, pentru pompele din instalatiile de incalzire se stabileste simplificat pe baza unei metode tabelare in funqie de aria pardoselilor incalzite din zona de calcul, tipul sursei ~i modul de reglare al pompei. In anexa 1I.1.F din Metodologia McDDl se gasesc valorile orientative privind consumul auxiliar anual de energie electrtca pentru lnstalatli de incalzire cu drculatie prin pompare.

In timpul funqionarii pompelor de drculatie, 0 parte din energia electnca este transformata in energie termlca care se transfers apei. 0 alta parte din energia termica este transrerata (transrnisa) mediului ambiant.

Energia recuperate din apa este:

Qd,r,w = kWd,e = 0,25· Wd,e

[kWh/an]

(111.1.35)

111.1.4.16. Pierderile de caldura la nivelul sursei de caldura (QG1

Pierderea de caldura totals la nivelul generatorului se calculeaza in functle de randamentul sezonier net T]Gnet CU relatla urmatoare:

Q Q 1-17G.nel

G - G.oIII

17G.nel

[kWh]

(lI1.1.36)

QG,out se calculeaza in functle de tipul de cazan:

o gentru cazane de incalzire:

QG,out = Qh + Qem + Qd - kW d,e [kWh]

Pentru termenul kWd,e a se vedea paragraful 1I1.1A.1S.

(111.1.37)

o gentru cazane de incalzire ~i gregarare aga calda de consum:

QG,out = Qh + Qem + Qd - kWd,e + Qacc [kWh] (111.1.38) Pentru termenul Qacc ( energia consurnata de instalatia de apa calda de consum in [kWh]) a se vedea capitolul 111.3.

28

o pentru instalatiile de ind:ilzire care utilizeaza combinat surse clasice Si neconventionale sau

regenerabile de energie:

[kWh]

(III. 1.39)

unde

Qrg este energia furnlzata de sursele regenerabile in perioada de calcul, in [kWh];

Qacc - energia consurnata de instalatla de preparare apa calda de consum, In [kWh].

Randamentul sezonier net Y)Gnet se calculeaza In functle de tipul de cazan, de tipul de combustibil ~i de modul de functlonare. Pentru ca rezultatele sa acopere solicitarea cazanului In sarcina vartabtla se consldera randamentul la incarcare maxima ~i randamentul la sarcina minima de 30%.

in tabelul II.1.7 din Metodologia Mc001-PII.l se indica valoarea maxima acceptata de norme pentru randamentul sezonier net, IlG,net, in functle de tipul cazanului.

Pentru calculul randamentului brut se utilizeaza factorii de conversie f din tabelul II.1.B in ecuatla urmatoare:

Y)G,net=IlG,net / f

(III. 1.40)

Randamentele cazanelor se calculeaza conform capitolului II.1.B.3.1. din Metodologia Mc001-PII.1.

III.1.4.17. Pierderile de caldura ale instalatiei de Incalzire (Qtn1

Pierderile de caldura ale instalatlei de incalzire tin cont de pierderile sistemului de transmisie al caldurii Qem, de pierderile sistemului de distrlbutle al caldurii Qd de pierderile sistemului de generare al caldurf QG ~i de energia auxlllara consurnata de pompe Wd,e'

Qth = Ql!m +Qd +QG [kWh] (III. 1.41)

III.1.4.1B. Caldura recuperata de la instalatia de incalzire (Qrbhl

Caldura recuperate de la tnstalatla de Incalzlre (componente termice sau electrice) este 0 parte a termenului Qth ~i se determine cu relatla:

Q rhh = Q d,rl!cupl!rllt [kWh] (III. 1.42)

unde:

Qd,recuperat se calculeaza conform paragrafului III.1.3.14, In [kWh];

III.1.4.19. Caldura recuperata de la instalatia de apa calda de consum (Ckml

Caldura recuperate de la lnstalatta de apa calda de consum (componente termice sau electrice) se determine cu relatia:

Q = Q +Q

rhw d,recuperat,a.c.c d,r,w,a.c.c.

[kWh]

(III. 1.43)

unde:

Qd,recuperat a.c.c. este caldura recuperate din pierderile sistemului de dlstributie a apei calde de consum, calculata conform paragrafului III.3.3.4 pentru tronsoanele de conducte aflate In spatii incalzite, In [kWh];;

Qd,r,w,a.c.c. = 0,25 Wac,e

Wac,e se determina conform capitol III.3.3.5

29

111.1.4.20. Consum total de energie pentru Indilzire In cazul cladirilor alimentate din surse proprii (Qfh)

Consumul total de energie pentru Incalzire se obttne din Insumarea termenilor prezentati In paragrafele anterioare, respectiv:

Qf,h = (Qh - Qrhh - Qrhw) + Qth = Qh + Qem + Qd + Wde + QG - (Qrhb + Qrhw )[kWh/an](III.1.44)

Pentru apartamentele dintr-o cladire ahmentata cu energie termica de la surse proprii pierderile de caldura pe distributie, consumul de energie electnca ~i pierderile de caldura la nivelul sursei se vor repartiza proportional cu suprafata Incalzita a apartamentului.

30

111.2. INSTALAJII DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE

Acest capitol cuprinde metodele de calcul pentru evaluarea consumului de energie al lnstalatlllor de ventilare ~i climatizare, pentru urmatoarele situatii:

• instalath de climatizare (racire) pentru cladiri ~i apartamente, constderand numai sarcina de caldura sensibila:

• instalatii de ventilare rnecanlca:

• instalatii de climatizare conslderand sarcina de caldura senslblla ~i latenta,

Metodele detallaza necesarul de energie la nivelul cladirii/apartamentului ~i consumul de energie al sistemelor.

111.2.1. Con,inut general

In forma cea mai qenerala, consumul de energie al lnstalatlllor de climatizare se determine pe baza de bilant care cuprinde urmatoarele componente:

• necesarul de energie pentru raclre/dtmatlzare (Ia nivelul cladirii/apartamentului);

• consumul de energie al instaletlel de ventilare rnecanlca (daca exlsta):

• consumul de energie al componentelor auxiliare ale sistemului de ventilare/climatizare: pompe,

ventilatoare, recuperatoare etc.;

• consumul de energie al sistemului de generare a frigului;

• pierderile termice pe circuitele de apa ~i de aer ale sistemului;

• recuperarile de energie din sistem.

Componentele rnentlonate se evalueaza ~i se lnsumeaza diferit la nivelul sistemelor, in functie de tipul ~i de complexitatea acestora.

111.2.2. Evaluarea consumului de energie pentru instala~ii de climatizare (racire), considerand numai sarcina de caldura sensibilaj scheme generale

Metoda se aplica la cladiri rezidentiale/apartamente sau cladiri tertlare climatizate cu sarcini reduse de caldura latenta, Sistemul de climatizare poate fi "numai aer" sau "aer - apa",

Pentru determinarea necesarului de energie pentru racirea cladirilor, metodologia de calcul a performantei energetice a dadlrllor Mc001-PI! detallaza:

• metoda de calcul lunata,

• metoda orara slmpllflcata,

In Breviar se detallaza metoda lunara; metoda orara neceslta un calcul automat.

Consumul de energie din sistemul de climatizare se poate calcula:

- printr-o metoda simplificata care introduce randamentul global al sistemului;

- pe baza puterilor calculate in conditll nominale de calcul ~i considerand un timp echivalent de

functionare a sistemului.

31

Astfel, consumul de energie din sistemul de climatizare, In cazul in care se ia In considerare numai caldura senslbila, se determlna cupland metodele de calcul ale necesarului de energie pentru racirea cladirii, cu metodele de calcul al consumului de energie din sistem.

Procedura pentru diferitele situatii, se poate urmari In schemele logice dupa cum urmeaza:

• necesarul de energie al lncaperf (sarcina senslblla) dupa metoda lunata ~i evaluarea consumului de energie al sistemului prin metoda simplificata, FIgura IIL2.l;

• necesarul de energie al Incaperll (sarcina senslblla) ~i evaluarea consumului de energie al sistemului pe baza puterilor stabilite In condltll nominale de calcul, FIgura IIL2.2.

Pentru sistemele care iau In considerare numai caldura sensibila se recornanda ca fluxurile de energie sa fie urmartte In diagrama din figura 2.4 din Mc001-PII.

CARACTERISTICI 1 I CARACTERISTICI -

GEOMETRICE ZONA ]-- __ ---' TERMOTEHNICE

.. _ J (U,H,L)

III:J ~L1.3·1

....... _-.--: -_ ~ TE~PERATIJ -; r.-~ ----F-A ..... ~lroR DE __ ~

: IN~~~g:~i~E l : UT~~:~~ :

: proiect I: IIL2.2.t.

I Normativ IS: : : T .... -'-......J

" I __ ~ ---~---- ~-"", +

p,!!!!!S~U~R~SE~DE!!CA~L~DU!!!!!JRA!!I!!!!P!!EN~TR!!U~CLA~DI!!!!R~E~ (SOLARE+ INTERIOARE)

(Qs + Qint)

APORTURI/ PIERDERI DE CALDURA ALE CLADIRII (TRANSMISIE+VENTILARE) (Qr + Qv)

IIL2.2.1 ~i IIL2.

PERIOADA DE RACIRE ID.2.5

PARAMETRII CUMAna (Normativ IS, SR 4839) (9., Is)

PROGRAM DE FUNCTIONARE (t)

proiect

1ll.2.2,]

L

NECESAR DE ENERGIE PENTRU RACIRE (QSist,CTA)

IIL2.2 ...

IIL2.2.

CONSUM DE ENERGIE ELECTRICA PENTRU INSTALATIA DE CLIMATIZARE

(Qel. tot)

Fig. IIL2.1. Schema de calcul pentru necesarul de energie al cladiriijapartament (sarcina sensiblla), metoda lunara ~i evaluarea consumului de energie al sistemului prin metoda slrnpllticata

32

------------,
1 TEMPERA TURI DE 1 : FACTOR DE 1 PROGRAM DE
1 1
1 CALCUL 1 1 UTILIZARE (TlTr.R) 1 FUNCTIONARE
1 1 1 1 (t)
1 (9i) 1 1 III. 2. 2.J: proiect
1 proiect 1 1
1 1 1 1
1_- ----------, 1 1
------ CARACTERISTICI GEOMETRICE ZONA

ALE CLADIRII (TRANSMISIE+VENTILARE) (Qr+ Qv)

IIl.2.2. J sau //1.2.3

CARACTERISTICI CENTRALA DE TRA TARE AER **

CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

(U,H,L)

SURSE DE cALDuRA PENTRU CLADIRE (SOLARE+INTERIOARE) (Qs + Qint)

III. 2.2.

PERIOADA DE RACIRE PARAMETRII CLIMATICI (Nonnativ 15, SR 4839) (9., x., Is)

10.2.5

(Qsist.CTA) •• III. 2. 3. 33.2.,/JI.3.2 III

APORTURIIPIERDERI DE CALDURA IN CONDUCTE DE AER

CARACTERISTICI ALE SISTEMULUI DE

AER SI APA RACITA (L,d,9)

COEFICIENT DE

PERFORMANTA AL SURSEI DE FRIG

SISTEMULUI DE PRODUCERE,.....r----- ....... 1 PIERDERI TERM ICE IN SISTEMUL DE DISTRIBUTIE

A FRIGULUI (COP) APA RACITA

(QR. sist.F)

AUXILIARA (Q.ux)

IlI.2.2. 111.3.4.

PENTRU GENERAREA FRIGULUI

ELECTRIC A

LA SURSA DE FRIG

Ill. 2.2.

111.2.2. II1.3.4.

INST ALATIA DE CLIMA TIZARE (Qd.tot)

II1.2.2.3 (sau Ill. 2. 3.3

Fig. 111.2.2. Necesarul de energie al cladirii/apartament (sarcina sensiblla) ~i evaluarea consumului de energie al sistemului pe baza puterilor stabilite in conditii de calcul.

** Numai pentru sistemele de ventilare care realizeaza tratarea aerului, utilizate ~i pentru racire!incalzire

33

Procedura generala de calcul

Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor sunt:

• caracteristicile elementelor de envelops ~i ale sistemului de ventilare;

• sursele interioare de caldura,

• date referitoare la climatul exterior;

• date privind sistemul de climatizare (radre): • partitlonarea cladlrll in zone de calcul; • tipul de sistem pe fiecare zona, elemente componente ~i efidenta acestora; • pierderi de energie la sursele de racire ~i pe distributia agentului termic; • sisteme de recuperarea energiei ~i care utillzeaza surse regenerabile; • debitele de aer • modul de cornanda ~i control pentru rnentlnerea parametrilor la valorile prescrise;

• date referitoare la sistemul de ventilare: tipul sistemului (naturals sau mecanlca, cu sau

fara tratarea aerului), elemente componente.

Principalele rezultate ale calculelor sunt:

• durata sezonului de ractre:

• necesarul de energie lunar ~i anual pentru raclrea cladlrilor ;

• consumul de energie lunar ~i anual pentru raclrea dadirilor ;

• consumul de energie auxiliar pentru radre ~i ventilare;

• consumul total de energie pentru climatizare.

in metoda lunare, bllantul de energie se scrie pentru 0 perloda de timp de 0 luna. Parametrii climatici sunt valori medii pentru luna de calcul.

Cladirea poate avea mai multe zone termice, cu temperaturi interioare prescrise diferite ~i cu scenarii de functlonare diferite. In cele ce urmeaza se prezlnta calculul pentru 0 cladlre rnonozona: in cazul mai multor zone, calculul se repeta similar pentru fiecare zona ~i rezultatele se insumeaza dupa caz, la nivelul zonelor ~i a sistemelor, cu sau fara a lua in considerare lnteractiunea dintre zone.

Sistemul de radre poate avea 0 functionare continua sau lntermltenta.

Calculul se realizeaza urmarind etapele descrise in cele ce urmeaza.

1) Se deflneste conturul zonei condltlonate (raclte), cu toate caracteristicile termofizice ale anvelopei.

2) Se stabileste durata sezonului de radre,

3) Se calculeaza pentru fiecare luna, pe baza de bilant, necesarul de energie pentru racirea cladirii, QR.

Bllantul de energie la nivelul cladlrll include urmatorf termeni (numai caldura sensibila)

- transferul de caldura prin transmisie, dintre spatiul climatizat ~i mediul exterior, datorat diferentelor de temperatura,

34

- transferuI de d31dura pentru Incalzlrea/raclrea aerului de ventilare introdus mecanic sau natural, datorat diferentelor de temperatura dintre spatiul climatizat ~i aerul introdus,

- caldura proven ita de la sursele interioare de caldura,

- caldura datorata aporturilor solare.

4) Se calculeaza energia consumata la nivelul sistemului, pe baza bilantului de energie al sistemului de racire care include dupa caz, urmatorii factori:

necesarul de energie pentru racirea dadirll:

• energia furnizata de sistemele ce utillzeaza energie reqenerabila:

• pierderile de energie care au loc la generare, stocare, distrlbutle ~i emisie in sistemele de radre;

• energia lntrodusa in sistemele de ractre:

• ca un caz particular, energia primara produsa de aceste sisteme de racire (de exemplu energie electrlca ce rezulta dintr-un sistem de co sau trigenerare).

Bllantul de energie al flecaru' sistem cuprinde de asemenea ~i energia recuperate in sistem de la diverse surse ~i la diferite niveluri.

111.2.2.1. Calculul necesarului de energie pentru racirea cladirilor/apartamentelor. metoda lunara. numai caldura sensibila.

Necesarul de energie pentru fiecare luna de calcul QR [MJ], se calculeaza conform relatiet:

QR = Qsurse,R ± llR Qrr,R (111.2.1)

in care: - Qrr,R [MJ];

- Qsurse,R

- llR

- energia totala transferata intre cladlre ~i mediul exterior, in sltuatla racirii cladlrtlor,

- energia furnizata cladirii de sursele de caldura, in situatla racirii, [MJ],

- factorul de utilizare a pierderilor de caldura, in sltuatia racirii.

Semnul plus sea minus din relatia IIL2.1 are semnificaJja ca In medoda lunara, QTr,R poate apare ca aport sea pierdere de caldura.

Caldura transferata intre cladire ~i mediul adiacent neclimatizat, Qrr se calculeaza cu relatla:

Qrr = Qr + Qv (111.2.2)

in care:

Qr - caldura transferata prin transmisie, [MJ];

Qv - caldura transferata prin aerul de ventilare, [MJ].

Caldura totala de la sursele interioare, Qsurse :

Qsurse = Qint + Qs

(111.2.3)

cu:

Qint - caldura degajata de sursele interioare , [MJ]; Qs - caldura provenlta de la soare , [MJ].

Pentru calcul se detallaza in continuare marlmile din relatiile 111.2.2 ~i 111.2.3.

Qr = Lk { HT,k' (Si - Se,kn·t

(111.2.4)

35

in care:

HT,k - coeficientul de transfer termic al elementului k, catre spatiul sau zona de temperatura 8e,k, [W/K];

81 - temperatura lnterloara a dadlrli, prevazuta in proiect pentru a realiza confortul termic

interior in sltuatla climatlzarll:

8e,k - temperatura exterioara medie lunara sau a zonei adiacente elementului k; t - durata de calcul (pentru fiecare luna); [Ms].

Pentru fiecare element exterior, transrnltanta HT, se calculeaza cu relatla:

HT = L + ls + Hu (111.2.5)

unde: L - coeficientul de cuplaj termic pentru anvelopa cladirii, [W/K]; t, - coeficientul de cuplaj termic pentru sol, [W/K]; Hu - coeficientul de transfer termic catre spatii neclimate, [W/K].

L= LUj~ + L\jJklk + LXj [W/K] (111.2.6)

unde: Uj - transmltanta termlca a elementului "j" de envelops a cladirii, [W/(m2K)]; Aj - aria elementului "j", [m2]; \jJk - transrnltanta termlca liniara a puntli termice llniare "k", [W/(mK)]; Ik - lungimea puntii termice liniare "k", [m]; Xj - transmltanta termtca punctuala a puntil termice punctuale j, [W/K].

Pentru semnlficatia fizica ~i detalierea calculelor privind caracteristicile term ice ale elementelor de constructie - document recomandat: McDD1/2DD6.

in calculul transferului de caldura catre zone/dadiri adiacente zonei climatizate, temperatura Be•k repreztnta temperatura zonei/cladirii adiacente, avand valori care corespund structurii ~i

utlllzarll acesteia; efectul radiatlel solare asupra temperaturii Be.k asupra spatiilor foarte vitrate adiacente zonei climatizate, trebuie tratat prin modele detaliate; la calculul transferului de caldura catre sol temperatura Be•k este egala cu temperatura mediului exterior.

Efectul radiattel nocturne trebuie luat in considerare mai ales in cazul ferestrelor protejate prin dispozitive exterioare (obloane sau jaluzele). Pentru tratarea acestor situatii ca ~i pentru alte cazuri speciale (peretl solari vennlatl, alte elemente ventilate ale anvelopei, surse interioare de joasa temperatura), se recornanda Metodologia McDDl ~i studii specializate.

Energia disipata de cladire prin ventilare, Qv [MJ]se calculeaza in fiecare conform relatlet:

Qv = ~k{Hvi91 - 9Intr,k}.t (111.2.7)

in care: HV,k - coeficientul de transfer prin ventilare datorat aerului introdus in zona de calcul, prin elementul k, [W/K]; 8Intr,k, - temperatura de introducere (refulare), [K]; 91 - temperatura lnterloara a cladirii, prescrlsa pentru a realize confortul termic interior in sltuatla dlmatlzarll, [K]; t -durata de calcul, pentru luna respectlva, [Ms] .

.

Pentru un debit de aer volumic V V,k cunoscut, coeficientul de transfer de caldura prin ventilare

Hv,kt pentru fiecare luna de calcul, se calculeaza conform relatlel:

(111.2.8)

36

·

in care: V V,k - debitul volumic aferent elementului aeraulic k, [m3/s]; PaCa - capacitatea

calorica a aerului refulat ce poate fi considerate 1200 J/m3K.

Valoarea temperaturii de introducere 8lntr,k a acestui debit, se stablleste pentru una din

urmatoarele sltuatil:

- ventilare naturals inclusiv lnfiltratii de aer din exterior - Sintr,k este egala cu temperatura aerului exterior Se;

- ventilare naturala ce include infiltratii de aer din incaperlle adiacente necondltionate sau din poduri, mansarde sau alte spatii inchise insorite (sere), Slntr,k este egala cu temperatura echivalenta a spatnlor adiacente;

- ventilare proven ita de la un sistem de ventilare rnecaruca - Slntr,k este egala cu temperatura de introducere a aerului ce intra prin acest tip de sistem.

Precizari pentru situtii particulare

in cazul in care aerul de ventilare este tratat (racit, incalzit), se poate ca Sintr = Slntr,k, caz in care energia dlsipata de cladlre prin ventilare, Qv = O. In acest caz, in calculul consumului de energie al zonei se va include consumul de energie pentru ventilare (§ 111.2.3).

Cazul utilizarii recuperatoarelor de caldura

Recuperarea clildurii din aerul evaeuat se ia in considerare fie prin introducerea in caleul a unui debit de aer mai mie decii eel real, reducerea fiind propOl1ionala eu efieien~ recuperatorului, fie inloeuind temperatura exterioara eu temperatura aerului introdus, ob~inutii ca funqie de temperatura zonei ,i de efieien~ recuperatorului. Alte detalii sunt furnizate in Me001-PII (§ 11.2.4.8.2).

In cazul ventilarii nocturne, se considera un debit volumie mediu suplimentar ~ V

V,k

[m3/s], caleulat prin introducerea unor factori de eoreqie ee ~in eont de diferen~ de temperatura, de efectele dinamiee ,i de efieien~ sistemului. Detalii suplimentare sunt furnizate in Me001-PII (§ 11.2.4.8.2).

Oegajari de caldura de la surse interioare

in funqie de procesul din inclipere, sursele de clildura pot fi: ocupantll, aparate electrice, iluminatul, clildura degajatii sau absorbitii datoritii instala~iilor ce strabat incliperea, inclusiv cele de canalizare; clildura disipatii sau absorbitii de instala~iile de ventilare, inclilzire sau raeire, altele decit eele pentru elimatizarea spa~iului respectiv, clildura din procesele tehnologiee desfa,urate in inclipere.

Energia totala furnlzata de sursele interioare de caldura, in sltuatla racirii cladirii, Qsurse [MJ] se calculeaza cu relatia:

QSllrse = L QSllrse,k + L (1 - hi ) * QSllrse,nc'/

k I

(111.2.9)

unde:

Q =<P t

surse.k surse ,med ,k

QSllrse,nc,l = <I> surse.medncJ t

37

in care: Qsurse,k - energia furnlzata de sursa kin spatiul climatizat, in timpul lunii considerate, [MJ]; Qsurse,nc,1 - energia furnizata de sursa tnterioara I dintr-un spatlu adiacent neclimatizat, in timpul sezonului sau lunii considerate, [MJ]; bl - factor de reducere al efectului sursei din spatiul adiacent neclimatizat, <l> surse.med.k - fJuxul de caldura mediu degajat de sursa lnterloara k, <l> mrse,med,l1c,l- fJuxul

de caldura mediu degajat de sursa lntertoara, afJata in spatlul adiacent neclimatizat, t - durata perioadei de calcul (luna), [Ms];

Pentru calcularea deqajarilor de caldura de la sursele interioare, se fac urmatoarele predzari:

- 0 parte din caldura degajata de sursele interioare, poate fi recuperata fie in elementele perimetrale ale cladiri, fie in sistemul care se calculeaza, fie in alt sistem; in cele ce urmeaza se consldera numai caldura recuperate in dadire;

- pentru simplificare, cantltattle mici de caldura disipate in sistem ~i recuperate in cladlre pot fi ignorate in calculul necesarului de energie pentru raclre, putand fi evaluate in cadrul calculului performantel energetice globale a sistemului, prin introducerea unor factori de corectle:

- 0 sursa rece, ce contribuie la eliminarea unei cantitati de caldura din zona de calcul trebuie trateta ca 0 sursa obi~nuita, dar de semn opus (neqativa):

Cu aceste observatii, fJuxul total de caldura datorat surselor interioare <l> surse [W], se scrie:

<I> surse = <I> oc + <I> ap,e + <I> if + <I> acm+c + <I> i,r,V + <I> proc

(111.2.10)

in care: <l> oc - fJuxul de caldura cedat de ocupanti, [W]; <l> ap,e - fJuxul de caldura cedat de aparatura electrica,[W]; <l> «: fJuxul de caldura de la iluminat, [W]; <l> acm+c - fJuxul de caldura de la lnstalatltle de apa calda rnenejera ~i canalizare, [W]; <l> I,R'v - fJuxul de caldura cedat de lnstalatille de incalzire, racire ~i ventilare,[W]; <l> proc - fJuxul de caldura din procese tehnologice ~i prepararea hranei,[W].

Caldura degajata de ocupeati ~i caldura de la aparatura etectrics

Valorile orare ~i saptamanale ale fJuxului de caldura cedat de ocupanti ~i de aparatura electrlca afJata in lncapere trebuie determinate in functte de tipul ~i gradul de ocupare al dadlrii, de modul de utilizare a dadirii, ~i de scopul calculului. In acest caz, dificultatea calculului este de a utiliza valori medii lunare, care sa ia in considerare scenarii de functlonare, factori de simultaneitate etc.

in absen~ altor date, pot fi utilizate valorile din Mc001-PII.

Caldura degajata de la iluminatul artificial

Valoarea fJuxului de caldura degajat de la iluminat <l>i/ este suma dintre:

- fJuxul de caldura cedat de corpurile de iluminat ~i

- fJuxul de caldura degajat de alte aparate de iluminat prezente in incapere ~i care nu fac parte din

prima categorie : corpuri de iluminat decorative, iluminat de siguranta, lampi speciale, ingropate etc. Pentru toate aceste dispozitive, trebuie utilizate valorile existente in docurnentatla de specialitate, in functle de utilizarea dadiril ~i scopul calculului.

ObservaJie : Fluxul de caldura nu include caldura evacuate direct prin sistemul de ventilare utilizat pentru evacuarea caldurii de la corpurile de iluminat (daca este utilizat un astfel de sistem).

38

Ca/dura degajata de /a insta/atii/e de apa ca/da, apa rece §i cana/izare

Fluxul de d31dura cedatjprimit de instalatiile de apa rece, apa calda de consum ~i canalizare catre/de la incaperea dimatizata, se scrie conform relatlei:

<l> acm+c = <l> aem + <l> ar+e

(111.2.11)

in care:

<l> aem = rpaem • Laem

unde: <l> aem+e - f1uxul de d31dura cedat/prlrnlt de instalatille de apa rece, apa calda de consum ~i canalizare, [W] ; <l> acm - flux de caldura datorat conductelor de apa calda, [W]; <l> ar+e - f1uxul de caldura datorat apei reci ~i canalizarii interioare, [W]; rpaem - f1uxul de caldura unitar cedat de mstalatla de apa calda de consum, [W/m] ; Laem - lungimea conductelor din sistemul de apa calda rnenajera din zona de dadire considerata, [m].

Pentru detaliere, document de referinta McDD1-PII.

Daca se apreciaza ca fiind neimportante in raport cu alte f1uxuri de caldura, ele pot fi neglijate.

Ca/dura cedata/absorbita de /a sisteme/e de inca/zire, racire §i venti/are, <l> I.RY :

(111.2.12)

in care:

<l> 1- flux de caldura de la sistemul de incalzire din spatiul cJimatizat, [W];

<l> R - flux de caldura de la sistemul de raclre din spatlul climatizat, [W]; <l>v - flux de caldura de la sistemul de ventilare din spatiul cJimatizat, [W];

Valoarea f1uxului de caldura de la sistemul de lncalzlre <l> I' poate proveni de la surse de energie auxlliara (pompe, ventilatoare ~i componente electronice), precum ~i la caldura disipata in procesele de emisie, clrculatle, distributie ~i inmagazinare a caldurii din sistemul de incalzire, in zona conslderata, Aceste date trebuie considerate, fie ca medii lunare.

Valoarea f1uxului de caldura provenit de la sistemul de radre <l> R se refera la sursele de energie auxiliara (pompe, ventilatoare ~i componente electronice) din zona considerate precum ~i la caldura dlslpata in procesele de emisie, clrculatle, dlstributle ~i stocare din sistemul de raclre, Pentru aceasta metoda, aceste date trebuie obtlnute ca valori medii lunare.

Valoarea f1uxului de caldura transferat de la sistemul de ventilare, <l>v se refera la caldura dlsipata in zona de calcul de alt sistem de ventilare. Caldura care provine de la sistemul de ventilare care introduce aer in zona respective, trebuie luata in considerare printr-o crestere a temperaturii de introducere (relatla 111.2.34) ~i de aceea nu trebuie conslderata ca 0 sursa lnterloara in sine.

Ca/dura degajata de /a procese tehnotoake §i prepararea hranei

39

Fluxul de dildura transferat catre sau de la incapere ce rezulta din procese tehnologice sau de preparare a hranei - <I> proe - depinde de tipul de utilizare a cladirii §i poate fi determinat pe baza

docurnentatlel de specialitate. Pentru valori prin lipsa se recornanda McDD1-PII.

Fluxurile de caldura se inmultesc cu durata de emisie pentru a obpne energia lntrodusa in incapere, pe perioada de calcul

Aporturi de caldura solare

Aporturile de caldura solare sunt functie de radiatla solara la nivelul localitatii in care se afla cladlrea, de orienta rea suprafetelor receptoare, de coeflcientil lor de transmitere, absorbtie §i reflexle a radiatlei solare, precum §i de caracteristicile de transfer ale acestor suprefete,

Energia totala patrunsa in interior, intr-o zona a cladirii, datonta radiatiei solare (aportul solar) Qs [MJ], se calculeaza cu relatia:

Qs = o: + L [(1- bj Xls,ne,j]

(III. 2. 13)

j

in care:

k

Q ,="'(1,F.A ,)

s.nc.) L.J s.] SII.} S.} "e

j

unde:

Qs,c - energia solara patrunsa in zona de calcul, prin elementele perimetrale exterioare ale dadlrii, pentru luna conslderata, [MJ];

Qs,nc,j - energia sclera patrunsa in zona de calcul pentru luna conslderata, datorata aporturilor solare din zona adiacenta ''j'; neclimatizata), [MJ];

bj - factor de reducere a aporturilor de la spatlul neclimatizat j,

Fsu,k - factor de reducere a aporturilor solare datorlta umbririi prin elemente exterioare, a ariel de captare efectiva corespunzatoare suprafetel k,

As,k - aria de captare efectlva a suprafete! k, pentru 0 orientare §i un unghi de inclinare dat, in zona conslderata

As,j - idem As,kt pentru aporturi solare catre spatlul adiacent j neclimatizat, [m2];

!s,k - redlatla solara totals, integrata pe perioada de calcul, egala cu energia solara captata de 1 m2

al suprafetei k, pentru 0 orientare §i inclinare data a acesteia;

Is,j - idem Is,k, pentru aporturi solare catre spatiul adiacentjneclimatizat, [m2];

Fsu - factor subunitar denumit factor de reducere al aporturilor solare datorat umbririi exterioare. Pentru detalii §i valori, document recomandat McDD1-PII.

Arii de captare efective a radiatiei so/are

Ariile de captare a radiatiei solare se determlna pentru toate tipurile de elemente perimetrale ale unei dadirl, care capteaza radlatta solara (suprafete vitrate exterioare, elemente opace exterioare, peretl §i plansee interioare din spatii tip sera, precum §i pereti aflati in spatele unor elemente de acoperire sau izolatii transparente. Caracteristicile de captare ale acestor suprafete depind de

40

climatul local ~i de factori dependentl de perioada de calcul, cum ar fi pozitla soarelui sau raportul dintre radiatla dlrecta ~i difuza; in conseclnta, trebuie alese valori medii adecvate scopului urmarit (raclre sau verificarea confortului termic de vara),

Aria de captare efectiva a unui element de anvelopa vitrat se calculeaza cu relatla:

AS.F = F",(l-F,)AF (111.2.14)

in care:

AF - aria totala a elementului vitrat, inclusiv rama, [m2];

Ft - factor de tamplarie, egal cu raportul dintre aria ramei ~i aria totala a geamului;

Fu - factor de umbrire al fereastrei datorat dispozitivelor de umbrire mobile, cu care aceasta este prevazuta;

t: - factor de transmisie (transrnltanta) a energiei solare prin elementul vitrat. Ca valoare prin lipsa, se poate utiliza 0 pondere a ramei Ft = 0,2.

Transrnitanta t: a elementului vitrat reprezmta media raportului dintre energia solara transmlsa prin elementul vitrat neumbrit ~i energia solara incidenta. Me 001 stabileste metodele de calcul pentru determinarea transrnltantei totale a suprafetelor vitrate echipate cu dispozitive de protectie solara,

Reducerea aporturilor solare prin utilizarea elementelor de umbrire mobile, se ia in considerare prin fa ctoruI de reducere a aporturilor, care se calculeaza cu relatia:

F" = l(l- I.,}r + I., 'II J/, (111.2.15)

in care:

Fu- Factorul de reducere a aporturilor solare datorat elementelor de umbrire mobile

t: - transmltanta totala a ferestrei, in situatia in care nu sunt utilizate elemente de umbrire mobile

'II - transrnltanta totala a ferestrei, in sltuatla utilizarii elementelor de umbrire mobile; fu - factor de corectie in functie de durata de utilizare a elementelor de umbrire mobile.

Fa ctoruI fu se determine pe baza metodei detaliate in Anexa 1I.2.D din Mc001-PII.

Umbrirea elementelor vitrate trebuie luata in calcul atunci cand radiatia solara incidenta pe suprafata elementului la ora de calcul, depaseste 300 W/m2 ~i neglijata daca radlatla este lnterloara acestei valori.

Aria de captare efectiva a radiajiei so/are pentru e/emente opace

Aria de captare efectiva a unui element opac de anvelopa (perete, teresa) As;p (rrr) se calculeaza cu formula:

(111.2.16)

in care:

Fcer - factor de corectie ce tine cont de schimbul de caldura prin radiatle al peretelui catre bolta cereasca, [m2K/W];

a p - coeficient de absorbtle a radiatiel solare de catre elementul opac considerat;

41

Ap - aria totala a peretelui considerat de calcul, [m2];

Rp,se - rezlstenta terrnlca a elementului opac, determinata conform Mc001-PI, [m2K/W]; Up =transrnltanta termlca a peretelui, determinata conform Me001-PI, [W/m2K]; Factorul de corectle Fcer se calculeaza cu relatla :

(III.2.l7)

in care:

epeer - fluxul de caldura unitar datorat transferului de caldura prin radiatle catre bolta cereasca, [W/m2] ;

Is,r radiatia solara totala integrata (energia solara) la nivelul elementului opac, [MJ/m2 ] ; t- perioada de calcul, [Ms] ;

Fluxul de dildura unitar transferat prin radia~ie ditre bolta cereasdi se srie:

«; = Ffhr./1Be-eer (III.2.l8)

in care:

Fr - factor de forma dintre elementul opac ~i bolta cereasca (1 pentru teresa onzontata deschlsa, 0,5 pentru un perete exterior nemascat) ;

hr,e - coeficient de transfer de caldura prin radiape la exterior, [W/m2K] ;

I1Be_eer - diferenta medie de temperatura dintre aerul exterior ,i temperatura aparenm

a bol~ii cere$ti, [Oe].

Pentru calculul coeficientului de transfer hr,et se recomanda Mc001-PII.

Ca valoare prin lipsa hr,e = 5 W/m2K, valoare ce corespunde la 0 temperatura medie a suprafe~ei exterioare de 10 °C. Atunci cind temperatura boltii cere$ti nu este disponibila in bazele de date climatice, diferen~ medie de temperatura I1Be-eer = 11K.

Calculul factorului de utilizare a pierderilor de caldura

Efectele dinamice ale transferului de caldura sunt luate in considerare prin introducerea factor de utilizare a aporturilor/pierderilor de caldura in sltuatia raclrll, fJTr,R.

Efectul inertiei termiee a cladirii in cazul racirii intermitente sau opririi furnlzarll frigului este luat in considerare prin introducerea unei ajustari (corectii) a temperaturii interioare prescrise sau a unei corectil aplicate necesarului de energie pentru racire.

Factorul de utilizare a pierderilor de caldura este functie de raportul dintre pierderile ~i aporturile de caldura ~i de inertia termlca a dadlrli, conform urmatoarelor relatil:

Notand cu AR raportul dintre pierderile ~i aporturile de caldura in situatia radrll, l-A_QR

- daca AR>O ~i AR =1= 1 atunci Ilr-;« = 1- A_Q~+l ; R

(III. 2. 19)

- daca AR =1 atunei

42

- daca IIR < 0 atunci 1]Tr,R = 1

in care, pentru fiecare luna ~i pentru fiecare zona conslderata: 'lTr,R - factorul de utilizare a pierderilor de caldura in sltuatla racirii;

IIR- raportul dintre aporturile ~i pierderile de caldura ale zonei in perioada de raclre:

1 _ Qsurse,R /l,R -

QTr,R

Qsurse,R - aporturile de caldura totale pentru raclre, determinate anterior, [MJ];

Qrr,R - energia totala transterata intre cladire ~i mediul exterior, in sttuatla racirii dadirilor,

OR - parametru numeric adimensional ce depinde de constanta de timp a cladirii pentru racire TR, care se calculeaza cu relatla:

(111.2.20)

(111.2.21)

unde: aOR - parametru numeric de referinta; t: R - constanta de timp pentru raclre, in ore;

TOR - constanta de timp de referinta pentru radre,

Valorile recomandate pentru aOR ~i TOR ca ~i graficul vanatlel factorului de utilizare 'ltR pentru 0 perloada de calcul lunara ~i pentru diverse constante de timp, sunt date in Mc001-PI!.

Constanta de timp a c/adirii pentru racire, T R [ore] se cakuleaza cu relatla :

(III.2.22)

unde:

Cm- capacitatea termlca a cladirii, [kJ/K];

HT - coeficient de transmisie a caldurii prin elementele cladirii [W/K].

Valori conventlonale ale constantei de timp pentru diverse tipuri de dadlri pot fi calculate pentru tipuri de dadirl reprezentative construite. Valori curente sunt date in Mc 001.

Capacitatea terrnlca lnterna a cladirii sau a unei zone, Cm se obtlne prin insumarea capacltatllor termice ale tuturor elementelor de constructil aflate in contact cu aerul interior al zonei luate in considerare (document recomandat MC001-PII).

Coregii pentru regimul de fungionare al instalatiilor

Cazul funqionarii In regim continu

Pentru raclrea continua a cladirii pe toata perioada sezonului de raclre, calculul energiei pentru raclre se face d. relatlel 111.2.1 utlllzand ca temperatura lnterloera, temperatura prescrlsa pentru climatizare Bi.

Cazul racirii In regim intermitent

Energia necesara pentru raclre in cazul racirii intermitente QR,interm se calculeaza cu relatla:

43

QR,interm = aR,intermQR + (1- aR,interm.k?R,lol,interm

(111.2.23)

unde:

QR - energia necesara pentru ractre, calculate conform relatiei 111.2.1 presupunand ca pentru toate zilele lunii, controlul ~i setarea termostatului de ambianta corespunde unei sltuatll de ractre in regim continu, [MJ];

QR,tot,interm - energia necesara pentru raore, calculata conform relatiel III.2.1, presupunand ca pentru toate zilele lunii, controlul ~i setarea termostatului de ambient corespund perioadei de lnterrnltenta, [MJ];

aR,interm - factor adimensional de corectie pentru radrea lntermltenta, determinat cu relatla:

aR,intenn = 1-bR,interJ'oR/' R)(l/ AR)(l- IR.N) avand ca valoare minima: aR,interm = IR,N ; se stabileste din fig. 111.2.3.

in care:

IR,N - raportul dintre nurnarul de zile din saptamana cu raclre normals ~i numarul de zile dintr-o

saptamana (ex. 5/7) ;

(111.2.24)

bR,interm - factor de corelatle empiric cu valoare constanta bR,interm=3 ; 'R - constanta de timp pentru raclre, ct. relatiei 111.2.22 [ore];

'OR- constanta de timp de referinta pentru raclre [ore];

AR - raportul dintre aporturile ~i pierderile de caldura ale dadlrll (zonei) in modul de raclre, 1

E 1
~ 0.9
. E
g 0.8
0.7
0.6 .......

....... ,.... . ..

.......... :.. .

................ :v .. :.." ~ .. ": ~ ": : ~ ~ ..

.. . .. .. .. .. .. .. " ~ :".",-- .. ~- - .. : .

: \!._: : :

-.------.~------ .~---.-----~-----.--.-~---------

. .. . ..

I I .. •

0.5 +----;..----f----; . ....._--r------f

o

1

A

5

raportul AR

Figura II1.2.3 - Nomograma de alegere a factorului de corectie aR,interm pentru radrea

lnterrnltenta: 1 - dadlrl cu inertie mare; 2 - cladiri cu lnertie mica

Cazul racirii cu perioade mari de fntrerupere a funqionarii

In anumite dadlrl cum ar f scollle, perioadele de vacanta in timpul sezonului de racire conduc la 0 reducere tmportanta a necesarului de frig.

Necesarul de frig in perioada de intrerupere se calculeaza astfel:

- pentru luna ce include 0 perloada de intrerupere, calculul se face diferentlat: a) pentru perioada de racire norrnala: ~i b) pentru perioada de intrerupere;

- se interpoleaza liniar rezultatele obtlnute, tinand cont de raportul dintre perioada de intrerupere ~i perioada de timp norrnala, utilizand urmatoarea relatle:

QR,vac = IR,NQR + (1- IR,N .k?R,lol,vac (111.2.25)

unde:

44

QR,vac - necesarul de energie pentru radre ce tine cont de perioadele de vacanta, [MJ];

QR - necesarul de energie pentru racire calculat conform relatiel 111.2.1, presupunand ca pentru toate zilele lunii, setartle ~i controlul termostatului de ambianta sunt cele corespunzatoare perioadei normale, [MJ];

QR.tot.vac - necesarul de energie pentru radre calculat conform 111.2.1, presupunand ca pentru toate

zilele lunii, setarile ~i controlul termostatului de ambianta sunt cele corespunzatoare perioadei de intrerupere, [MJ];

f RN - factor reprezentand numarul de zile din luna cu radre normals, raportate la nurnarul total de

zile al perioadei (ex. 10/31) .

111.2.2.2. Necesarul de energie anual pentru racire

Necesarul anual de energie pentru raclre, pentru 0 zona de cladtre data, se calculeaza lnsurnand necesarul de energie pe perioadele (Iunile) distincte din an in care este necesera racirea, tinand cont de durata acestor perioade de-a lungul unui an calendaristic:

(111.2.26)

j

in care:

QR,an - necesarul anual de racire pentru zona considerata, [MJ]; QR,j - necesarul de racire al zonei considerate pentru luna j, [MJ];

111.2.2.3. Energia consumata de sistemele de climatizare (racire)

1) Eva/area energiei consumate pe baza randamentu/ui global a/ sistemu/ui de C/imatizare. Energia consurnata se determine cu relatia:

QR.SistF =~ 'lsist,R

(111.2.27)

unde:

QR,SistF - energia consumata in sistemul de racire, care include pierderile de energie ale sistemului, [MJ];

QR - energia necesara pentru raclre a cladirii sau zonei, [MJ],

'lsist,R - eflclenta globala a sistemului de racire, care include pierderile de energie la generarea,

transportul, acumularea, dlstributia ~i emisia de agent termic (aer ~i epa) din sistem.

Aceasta eficienta nu tine cont de:

- energia electrlca auxiliara lntrodusa in sistemul de climatizare, Q aux,

- de coeficientul de performanta al sursei frigorifice.

De aceea, energia electridi totali consumati in sistemul de climatizare (raclre),

Qet.tot, [MJ] va fi:

Q _ QR,sistF + Q

el.tot - COP aux

(111.2.28)

in care:

COP- coeficientul mediu de perforrnanta al ma~inii frigorifice, indicat de producator.

45

Qaux - energia electnca auxiliara utilizata de pompe, ventilatoare, servomotoare etc; calculul va fi detaliat in continuare, la pct.2.

Deoarece exista foarte putine date fiabile referitoare la eflclenta globala a sistemelor ~i tinand seama de diversitatea solutfllor tehnice, este recomandat ca pierderile ~i recuperarile de energie sa fie evaluate pe componente, conform procedurii care urmeaza,

2) Evalarea energiei consumate pe baza puterilor calculate in condiJii de calcul5i coasidedna un timp de tuncttonsre echivalent al sistemului.

in acest caz se evalueaza separat:

- pierderile de energie din sistem, Qpierd,

- consumul de energie electrlca pentru transportul aerului in lnstalatltle de

ventilarejclimatizare, Qta,

- consumul de energie electrlca pentru transportul agentului primar (apa calda sau apa racita) ce allrnenteaza componentele mstalatiel de climatizare (Centrala de Tratare a Aerului ~i aparatele locale de tratare a aerului), Qtapa,

- energia electridi auxiliara utilizata de pompe, ventilatoare, servomotoare etc, Qaux,

- energia recuperate in sistem, Qrec,

- consumul de energie electrlca pentru producerea frigului, la nivelul sursei de frig.

Atunci, energia consurnata in sistemul de racire QR,sistF se calculeaza pe baza de bilant:

(111.2.29)

unde: QR - energia necesara pentru radre a cladirii sau zonei (cf. 111.2.1).

in cele ce urmeaza sunt date relatii de calcul pentru evaluarea consumurilor ~i recuperarllor de caldura. Daca relatiile exprlrna puteri termice, calculate in conditll nominale, energia corespunzatoare se caiculeaza prin multiplicare cu timpul echivalent de functionare la sarcina nornmala a sistemelor (Anexa II.2.K din Mc 00l-PII).

Dupa evaluarea energiei pierdute sau recuperate in sistem, se calculeaza energia electrici totala consumati in sistemul de climatizare (raclre), Qel. tot (cf. 111.2.28).

a) Pierderi/aporturi de caldura prin suprafata conductelor de transport al aerului

Pierderile sau aporturile de caldura prin suprafata conductelor (canalelor) situate in incaperea/zona dlmatlzata.

Aceste pierderi trebuie luate in considerare doar atunci cand diferenta dintre temperatura aerului transportat ~i temperatura incaperll sau zonei climatizate este semnificativa. Ele pot fi neglijate in cazul cand sistemul nu asigura incalzirea sau raclrea aerului, ci doar ventilarea simpla.

Pierderile sau aporturile de caldura prin suprafata conductelor situate in afara incaperii/zonei climatizate

46

Temperatura ~i umiditatea aerului la ieslre din conducts se calculeaza cu relatiile: 82 = 81 + LH eta

(111.2.30)

(111.2.31)

unde:

81, Xl - temperatura ~i continutul de umiditate al aerului la intrare in conducts, [DC, respectiv gvapOri/kg aer uscat],

82, X2 - temperatura ~i continutul de umiditate al aerului la iesre din conducts, [DC, respectiv gvapon/kg aer uscat],

Heta - aportul/plerderea de caldura a aerului prin peretii conductei, catre mediul ambiant,

[W],

qv,eta - debitul de aer din conducts [m3/h],

5 - suprafata laterals a conductelor de aer, prin care se cedeaza caldura [m2].

[W]

(111.2.32)

cu U coeficientul de transfer de caldura in [W/mK];

Bm temperatura medie a agentului termic in ["q;

Ba temperatura aerului exterior (amblanta) in ["q;

L lungimea conductei in [m];

i indicele corespunzator conductelor de acelasl tip, in aceleasi conditii

coeficientul de transfer de caldura U pentru conductele izolate, montate in inca peri, este dat de relana:

U= 7r

(_I_.In Da + I )

2·A_ D. «.»

D I a a

[W/mK]

(111.2.33)

in care:

Di, D a - diametrele conductei fara izolatie, respectiv diametrul exterior al conductei

izolate, [m];

a.a - coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei 0N/m2K) (a.a=1/0,33);

AD - coeficientul de conducpe a izolatiei [W/mK].

Relatiile 111.2.31 ~i 111.2.32 se rezolva prin iteratie.

b) Pierderi/aporturi de aer din conductele de transport ale aerului

Aerul infiltratjexfiltrat in/din conductele de transport de aer se calculeaza conform §2.6.7 din Mc001-PII. Daca aerul este exfiltrat din conducts, nu exista 0 modificare a parametrilor aerului transportat; daca insa se lnrlltreaza aer in conducts, acestl parametri se rnodlflca in functle de parametrii aerului infiltrat, care se arnesteca cu cel transportat. De la caz la caz, in functle de clasa de etanseitate la aer a canalelor de transport, pentru a putea estima pierderile de energie pe

47

traseu trebuie calculat un debit de aer infiltrat in conducts ~i efectuat un bilant termic pe toata lungimea conductei unde se reallzeaza lnflltratllle de aero

c) Pierdere Irecuperare de caldura de la ventilatoare

Cresterea de temperatura a aerului la trecere prin ventilator, ~Tvent conduce la 0 pierdere /recuperare de caldura (in perioada de racirejincalzire). ~Tvent se calculeaza cu relatia :

P R

I1T = abs,vellt rc

vent

PaerC p,aerq v,vent

(111.2.34)

unde:

- l1T"elll - dlferenta de temperatura cu care se incalze~te aerul in ventilator, [0C],

- Paer (kg/m3) - densitatea aerului,

- cp,aer (J/kgK) - caldura speclflca rnaslca a aerului.

- qv,vent (m3/h) - debitul volumic la ventilator;

- Pabs_vent (W) - puterea absorbita la ventilator;

- Rrc - rata de transformare a energiei electrice in caldura, absorbita de aer- (0,9 pentru

motor plasat in curentul de aer; 0,6 pentru motor plasat in afara curentului de aer). Cresterea de temperatura a aerului conduce la un debit de caldura in sistem:

<l> = Paer C p,aer qv,velll I1Tvent [W]

(111.2.35)

Pentru ventilarea rnecenica cu debit de aer constant sau variabil (sistem YAY) fara aer recirculat puterea medie consurnata este cea pentru un debit de aer continuu Ccontqv (m3/h).

Pentru sistemele VAV cu recirculare, Ccont depinde de actlunea asupra clapetei de reglare pe aerul exterior in timp ce puterea absorblta de ventilator, Pabs,vent (W) depinde de raportul dintre debitul mediu ~i debitul maxim refulat. In orice sltuatie, regia rea ventilatorului trebuie luata in calcul (document de referinta McOOl-PII.

d) Consumul de energie electrica pentru transportul aerului

Se calculeaza pornind de la puterea absorblta de ventilator, Pabs,vent (kW), ~i randamentul motorului electric de antrenare, 17moto,.:

P = ~bs.vellt (kW)

elmotor

TJlIlotor

(111.2.36)

in care:

- ~bs,vent = qvtlp este puterea absorblta de ventilator, q, (m3/s) debitul volumic de aer transportat

n.:

de ventilator (egal cu debitul lnstalatlel de climatizare), I1p (Pa) presiunea ventilatorului; 17vent randamentul ventilatorului, furnizat de producator,

- Pel,motor (kW) este puterea electrlca consumata de motorul de antrenare.

e) Consumul de energie electrica pentru transportul agentului termic primar de racirelincalzire

Se consldera debitele de agent termic primar (apa calda, apa racita), necesare proceselor de tratare a aerului in CTA sau in aparatele locale de racirejincalzire. Puterea electnca consurnata de motorul pompei, Pe~motor (kW), se va scrie:

48

p

p - abs.pompa [kW]

el .motor -

1Jmotor

(111.2.37)

in care:

- ~bs.pompa = qJ1P este puterea absorbita de pornpa, q, (m3js) debitul volumic de apa

1] pompa

transportat de pompa, Sp (Pa) inaltimea de pompare a pompei, iar 1] pampa randamentul pompei, furnizat de producator,

III.2.3. Calculul consumurilor de energie pentru instala~iile de ventilare mecanidi

Metoda se aplica la cladiri rezldentlale sau tertiare prevazute cu instalatii de ventilare rnecanlca, Metoda poate fi aplicata ~i cladlrtlor climatizate cu sisteme "numai aer" care au rol de ventilare ~i de incazirejracire, umidificare.

111.2.3.1 Continut general

Metoda se bazeaza pe calculul puterilor necesare echipamentelor de tratare ~i de vehiculare a aerului din sisteme. Se vor lua in calcul acele puteri care corespund procesului de tratare in conditil de calcul (de baza) prevazut in proiect pentru sistemul respectiv (cu sau fara amestec dintre aerul proaspat ~i recirculat, cu sau fara incalzlre, raclre, umidificare etc).

Pentru a obtine energia necesara flecarui echipament in procesul de tratare a aerului, se foloseste un timp echivalent de functionare la sarcina nornlnala a sistemelor (Anexa 1I.2.K din Mc001-PII).

Scopul final al calculului este sa se determine energia totala consurnata in sistem, care rezulta din insumarea energiei necesare echipamentelor cu energia consurnata de echipamentele auxiliare (pompe, ventilatoare ~i servomotoare) ~i cu energia consumata de instalatia de producere a frigului.

111.2.3.2. Calculul puterilor termice necesare tratarii aerului In acest paragraf, se vor detalia metodele de calcul pentru: - recuperatoarele de caldura,

- bateriile de incalzire ~i radre,

- camera de amestec,

- umidificatorul cu abur.

Procedura va calcula:

temperaturile si umiditatile aerului introdus (refulat) in incaperi;

puterile term ice necesare pentru a realiza tratarea aerului, pe baza debitelor de aer cunoscute din proiect sau masurate,

1) Recuperatoare de caldura sensibila marimi de intrare :

8ev,1 ; Xev,l - temperatura si continutul de umiditate al aerului evacuat din incaperi, la intrarea in recuperator rOC, respectiv gvaporJkg aer uscat];

49

8ref,1 ; Xref,l - temperatura si continutul de umiditate al aerului exterior la intra rea in recuperator, [DC, respectiv gvapOri/kg aer uscat];

qv,ref ; qv,ev - debitele volumice, refulat ~i evacuat in/din inca peri, ce tree prin recuperator, [m3/s];

Erecup - eflcienta recuperatorului pentru debite refulatjevacuat aproximativ egale; !:1()recIIP - cresterea de temperatura a aerului in recuperator.

re/a/ii de ca/cu/:

IlBrecup,rel = e recu/ Bev,! - Brei,!) Bref,2 = Bref,! + IlBrecup,ref IlBrecup,ev = -IlBrecup,ref

Bev,2 = Bev,! + IlBrecup,ev

(HI.2.38)

Xref,2 = Xref,!

marimi de ie§ire :

8ev,2 ; Xev,2 - temperatura ~i continutul de umiditate al aerului evacuat la ie~irea din recuperator;

8ref,2 ; Xref,2 - temperatura ~i continutul de umiditate al aerului exterior la ie~irea din recuperator.

Observa/ii: in metodologia Mc001-PH sunt date detalii referitoare la:

a) recuperatoarele de caldura, in sltuatla folosirii ventllarii in regim de evolutle libera "freecooling",

b) situatla utilizarii recuperatoarelor de caldura senslblla ~i latenta (entalpice) cand trebuie tratate distinct probleme legate de inghet.

2) Camere de amestec marimi de intrare

- 8ref,1 ; Xref,l - temperatura si conpnutul de umiditate al aerului exterior [DC, respectiv gvapOri/kg aer uscat];

- qrec (echivalent ca notane cu qev,l) - debitul masic de aer recirculat [kg/s];

- qext (echivalent ca notatie cu qref,l) - debitul masic de aer exterior (proaspat)

- Rrec = q rec - raportul de recirculare in camera de amestec, (raport dintre debitul masic de «;

aer recirculat qrec si debitul masic de aer exterior qext)

marimi de ie§ire:

- 8ref,2 ; Xref,2 - temperatura si conpnutul de umiditate al aerului exterior la leslrea din camera de amestec [DC, respectiv gvapOri/kg aer uscat], calculate pe baza relatlilor de bllant masic si de umiditate la nivelul camerei de amestec:

50

(III.2.39)

unde:

- qref,2=qext(1 + Rree) - debitul masic la ieslrea din camera de amestec [kg/s];

- Qev,2=Qext - debitul masic de aer evacuat in exterior, [kg/s].

3) Baterii de incalzire a aerului

Calculul se refera la bateriile de preincalzlre ~i de reincalzlre a aerului, din centrala de tratare a aerului (CTA). Se considers ca in urma incalzirii, aerul are 0 temperatura impusa 8;nc-

marimi de intrare:

- 81 , Xl - temperatura si conttnutul de umiditate al aerului la intrarea in baterie de incalzire (aer exterior sau leslt dintr-o camera de amestec pe circuitul de refulare), [DC, respectiv gvapori/kg aer uscat];

- qne - debitul masic de aer ce trece prin bateria de incalzire (aer exterior sau leslt dlntr-o camera de amestec pe circuitul de refulare), in kg/s;

Calculul puterii termice utile pentru fncalzire : <l> util.inc = q in) 0inc - OJ (kW)

(III. 2.40)

marimi de ie5ire:

- 82= 81ne - temperatura aerului la ie~irea din bateria de incalzlre, [0C];

- X2=Xl - contmutul de umiditate la ieslrea aerului din bateria de lncalztre, egal cu cel de la

intrarea in baterie (nu exista schimb de energie latent), [gvapori/kg aer uscat];

- Gap:! - debitul de agent primar (apa), pentru 0 diferenta de temperatura intre intrarea ~i

leslrea din baterie (Bapa.lllr - 0apa.relllr ):

<l> "/"

Gapa = III •• mc (kg/s)

TJ BIC p,apa (Oapa.lllr - Oapa.reillr)

(III.2.41)

- puterea termlca utilizata (necesara) pentru incalzire pe partea agentului termic primar se

scrie:

<l> "/"

<l> " = III •• mc (kW) (III. 2.42)

nee.lIle

TJ BI

in care TJBI - randamentul termic al bateriei de incalzire a aerului furnizat de producator,

4) Baterii de racire a aerului

Calculul se refera la bateriile de racire a aerului, din centrala de tratare a aerului (CTA). Se consldera ca aerul exterior este raclt pana la 0 temperatura Brae trnpusa,

marimi de intrare:

- 81 , Xl - temperatura si conttnutul de umiditate al aerului la intrarea in baterie de radre (aer exterior sau ie~it dintr-o camera de amestec pe circuitul de refulare) [DC, respectiv gvapori/kg aer uscat];

51

- qv,rac - debitul volumic de aer ce trece prin bateria de radre, [m3/s];

- 8BR - temperatura medie a bateriei de racire, [0C].

re/atii de ca/cu/:

- varlatia temperaturii aerului in procesul de racire !J.0rae :

!J.0rae = °1 - Brae - 82 - temperatura aerului la leslrea din bateria de radre:

°2 = 01 - !J.0rae (111.2.44)

(111.2.43)

- efldenta procesului de racire Grae : ° -0

G = rae BR (III.2.45)

rae (), _ °

I BR

- contlnutul de umiditate al aerului la suprafata extertoara a bateriei de racire XBR :

XBR = EXP(18.8161- 411 0.34 I (OBR + 235)) (111.2.46)

- varlatia continutulul de umiditate al aerului in urma racirii !J.xrae :

!J.xrae = min(O;(xBR -xIXl- GraJ)

(III.2.47)

- continutul de umiditate al aerului la iesirea din bateria de radre X2 :

X2 = XI - !J.xrae

(111.2.48)

- puterea utila pentru a asigura procesul de radre <l>utll,rac (kW) : <l>IIIi1,rae = qv.raJO.83(x2 - xJ+ 0.34(°2 - °1)]

(III.2.49)

marimi de ie~ire: - 82 , X2 , <l>nec,rac

- Gapa - debitul de apa pentru agent primar apa racita, cu diferenta de temperatura intre

intrarea ~i leslrea din baterie (Oapa.relllr - 0apa.IIII')' :

<l> ./

G apa = III. ,rae (kg/s)

17 BRC p,apa (Oapa.relllr - 0apa,lur )

(III.2.50)

- puterea termlca utilizata (necesara) pentru raclre pe partea agentului termic primar se

scrie:

<l> u

<l> = 1111 ,rae (kW)

nee.rue

17BR

in care 17BR - randamentul termic al bateriei de radre a aerului furnizat de producator,

(111.2.51)

Daca agentul primar este un agent frigorific, atunci debitul de agent frigorific, Gag.mg. se va

scrie:

<l> v

G . = 1111 ,rae (kg/s)

ag.frig . ,

rag.frig.

(111.2.52)

in care - ragJrig. [kJ/kg] - caldura latenta de vaporizare a agentului frigorific.

5) Umidificarea izoterma a aerului Marimi de intrare:

52

- 81 , Xl - temperatura si contlnutul de umiditate al aerului la intra rea In camera de umidificare (aer exterior sau lesit dintr-o camera de amestec), rc. respectiv gvapordkgaer uscat];

- qv,umidlf - debitul volumic de aer In procesul de umidificare, [m3/s];

- Xumidif - valoare setata a contlnutului de umiditate al aerului dupa umidificare [gvapon/kgaer

uscat].

Re/atii de ca/cu/:

82 = 81 = 81z (temperatura la leslrea din umidificator este egala cu cea la intrare, In condltnle rnentlonate) , [0C];

X2 = Xumldlf - contlnutul de umiditate al aerului la ie~irea din umidificator, [gvapOri/kg aer uscat];

C1.>lltil,UllIidif = Paer * qv,lImidif * (1,85 * BiZ + 2500) * (XUllIidif - Xl) (kW) (111.2.53)

este puterea terrntca utila urnidlticarli izoterme a debitului de aer volumic qv,umidif(m3/s).

Marimi de ie§ire

82 , X2 , <l>nec,umldlf

Puterea necesara urnldlflcant izoterme a aerului va tine cont de randamentul sistemului de dlstributie a aburului de la generatorul pana la duzele de injeqie, TJ Distrib.abur * TJ Duze t (fara a tine cont

~i de randamentul propriu al generatorului),

C1.> C1.> util,ullIidif (kW)

nec.umidif = *

TJ Distrib.abur TJ Duze

(111.2.54)

Consumul de energie electnca pentru umidificarea lzoterma, tinand cont de randamentul propriu de functionare al generatorului de abur, TJGell,abur:

C1.> 'dif

P = nee,lIIll1 I (kW)

el, Gen. abur

TJGen,abuT

(111.2.55)

111.2.3.3. Energia consumata de sistemele de ventilare

Energia totala consumata intr-un sistem rezulta din insumarea energiei necesare echipamentelor cu energia consurnata de echipamentele auxiliare (pompe, ventilatoare ~i servomotoare) ~i cu energia consumata de lnstalatla de producere a frigului.

Energia necesara flecarul echipament se determine folosind puterile calculate corespunzator procesului de tratare a aerului, multiplicate cu timpul echivalent de functionare la sarcina nommala (cf. Anexa 1I.2.K din McDD1-PII).

Calculul energiei consumate In sistem se face dupa procedurile descrise la § 111.2.2.3.

111.2.4. Calculul consumurilor de energie pentru instalatiile de climatizare considerand sarcina termica sensibila ,i latenta.

111.2.4.1 Continut ~i domeniu de aplicare

53

Prin calcul se determine:

- necesarul de energie pentru radre ~i dezumidificare al unei incaperl, zone sau cladiri

climatizate,

- consumurile de energie electrica ale aparatelelor auxiliare,

- consumul de energie pentru umidificarea aerului,

- consumul de energie al instalatiei frigorifice,

- consumul total de energie al sistemului de climatizare.

Sunt luati ln considerare factori specifici, corespunzatori domeniului de aplicare ~i anume: consumurile de energie datorate sarcinilor de caldura iatenta,

sarcinina de raclre datorata debitului de aer proaspat,

utilizarea Tn cadrul sistemelor de climatizare a recuperatoarelor de caldura (senstblla sau senslblla ~i latenta),

inertia termlca a elementelor de constructle,

varietatea mare de tipuri de lnstalatf de climatizare ~i a surselor de frig utilizate (sisteme centralizate .nurnat aer", sisteme cu aparate terminale de tip"aer-apa", chillere cu compresie rnecanlca, chillere cu absorbtie, chillere reversibile - pompe de caldura, etc.).

Metoda de calcul se utllizeaza pentru incaperlle climatizate care au sarcini semnificative de caldura latenta, datorate condensarf vaporilor de apa din aerul interior. Climatizarea se poate realiza cu sau fara controlul umiditatii interioare, folosind unul din urmatoarele tipuri de sisteme de climatizare:

- sisteme de climatizare de tip "numai aer",

- sisteme de climatizare de tip "aer-apa" cu aparate terminale - ventiloconvectoare.

Calculul se aplica la cladlrl rezidentiale sau tertlare sau parti ale acestora.

Metoda poate fi dezvoltata ~i pentru estimarea consumurilor energetice Tn cazul altor tipuri de sisteme de climatizare.

111.2.4.2. Principalele date de intrare ~i ie~ire ale metodei de calcul Date/e de intrare necesare in calcu/ sunt:

• caracteristicile elementelor de envelops pentru incaperea dlmatizata:

• scenariul de ocupare al incaperf climatizate;

• sursele interne de caldura ~i umiditate;

• climatul exterior;

• date privind sistemul de climatizare:

• debitul de aer; debitul de aer proaspat,

• valorile prescrise pentru parametrii de confort (temperatura, umiditate),

• temperatura ~i umiditatea aerului introdus Tn Tncapere,

• coeficientul de perforrnanta al lnstalatlel frigorifice,

• plerderea de sarcina din sistem,

• randamentul ventilatorului,

54

• modul de functtonare al ventilatorului (1 treapta de turatle, 2 trepte de turatle, varlatie continua a turatlel),

• eficacitatea recuperatorului de caldura (daca exlsta).

Datele de ie~ire sunt:

• necesarul de energie lunar ~i anual pentru climatizarea cladlrtlor,

• consumul de energie electrlca al instalatlei frigorifice,

• consumul total de energie al sistemului de climatizare.

111.2.4.3. Necesarul de energie pentru racire ~i dezumidificare

Metoda de calcul pentru necesarul de energie pentru racire ~i dezumidificare este de tip "grade-zile".

Nurnarul de "grade-zile", NGZ, pentru raclre se stabileste pentru fiecare luna cu relatla:

NGZ = N x (Oaem - °b) (111.2.56)

1- e-kx(BQem-Bb)

unde:

N - nurnar de zile (pentru luna de calcul conslderata) [zile];

8aem - temperatura medie lunara a aerului exterior (pentru luna de calcul conslderata) [OC]; 8b - temperatura de baza calculata conform metodologiei de mai jos, in funcpe de tipul

sistemului de climatizare [0C];

K - constants, valoare recornandata, K = 0,71.

Temperatura de baza, 8b din relatla (111.2.74), se calculeaza in functle de tipul sistemului de climatizare dupa cum urmeaza:

a) sisteme de c1imatizare "numai aer" Temperatura de baza utllizata depinde de:

• temperatura de confort a aerului interior (valoarea setata) din inca perea climatizata,

• sarcina senslblla pentru raclrea aerului proaspat

• incalzlrea aerului in ventilatorul de introducere (termenul al doilea din ecuatia de mai jos),

• deqajarlle de caldura senslbila de la surse interioare din incaperea cllrnetlzata ~i aporturile de caldura datorate radiatiei solare (termenul al treilea din ecuatla de mai jos)

• aporturile de caldura prin transmisie pentru incaperea climatizata (termenul al patrulea din ecuatla de mai jos)

• degajarile de caldura latenta de la surse interioare din inca perea dimatlzata ~i sarcina de racire latenta datorata aerului proaspat (ultimul termen din ecuatla de mai jos)

.

e e V LlP o; ir (e e) (OC)

= .---- ---- -. -2400Llx

b a I 11k: 11k: 11k: aem al

p1'/v p p

(111.2.57)

unde:

8ai - temperatura prescrisa a aerului interior din incaperea dlrnatlzata (OC);

V - debitul volumic de aer vehiculat in sistemul de climatizare (m3/s);

,&- debitul masic de aer vehiculat in sistemul de climatizare (kg/s);

cp - caldura specltlca a aerului, egala cu aproximativ 1 kJ/kg K;

~P - presiunea ventilatorului (Pa);

llv - randamentul ventilatorului;

55

QSI - degajari de caldura sensiblla de la surse interioare: ocupanti, iluminat, echipamente - ~i aporturi de caldura de la radiatla solara - (kW); pe baza valorilor calculate se determlna valoarea medie lunara (pentru luna de calcul conslderata) (kW);

U' = AU (kW/K), A - supratata elementului de constructle prin care au loc aporturi de caldura prin transmisie (m2); U - coeficient global de transfer termic al elementului de constructle prin care au loc aporturi de caldura prin transmisie (kW/m2oC);

Saem - temperatura medie a aerului exterior pe perioada de ocupare a Incaperll climatizate (pentru luna de calcul considerate) (oC);

Sal - temperatura aerului interior a lncaperli climatizate, (0C);

tJ:x = x, - xs, dlferenta medie lunara de contmut de umiditate (pentru luna de calcul conslderata), (kg/kg), x, - connnutul de umiditate al aerului exterior (kg/kg) ~i x, - continutul de umiditate la lesirea din bateria de raclre (kg/kg); dlferenta medie de contlnut de umiditate se determine utlllzand relatia:

(Xe - xs) = Xe -ts ) (kg/kg)

1- «: x.-Xs

(111.2.58)

cu xe - contlnutul de umiditate mediu lunar al aerului exterior (pentru luna de calcul conslderata) (kg/kg) ~i k - parametru calculat pe baza expresiei:

k = 2,5 (111.2.59)

O"x - devlatla standard pentru contlnutul de umiditate lunar al aerului exterior; valoarea depinde de amplasarea geografica a cladirii climatizate.

Alte situatii

1) Pentru luarea in considerare a lnertiel termice, expresia de calcul a temperaturii de baza se rnodltlca astfel:

.

8 =8. - V M _ QSi -__!:!_{8 -8.)-2400Lix+ Qc (oC)

b QI 11k: 11k: 11k: aem 0' 11k:

pqv p p p

(1II.2.60)

unde:

C1!..8. (k )

Qc = 24x 3~OO W

Qc - rata medie zilnica de stocare termlca a elementelor de constructle (kW);

C = p cpm V (kJ/°C), capacitatea termlca a elementelor de constructe ale incaperii

climatizate;

p - densitatea materialelor elementelor de constructie (kg/m3);

cpm - caldura specifica a materialelor elementelor de constructie (kJ/kg°C); V - volumul elementelor de constructle (rrr'):

t

!J.Bi = e --;,- (Bai - BaeJ (0C)

(1II.2.61)

~8i - rata de raclre a elementelor de constructle (dlferenta de temperatura intre temperatura elementelor de constructle ~i temperatura aerului interior) (0C);

t - perioada de neocupare a incaperii climatizate (h);

T - constanta de timp a elementelor de constructie stablltta la § III.1.3.8, (h);

56

aaen - temperatura medie a aerului exterior noaptea (pentru luna de calcul conslderata)

2) in cazul in care exlsta in cadrul sistemului de climatizare recuperatoare de caldura (numai sensibila sau senslblla ~i Iatenta) nurnarul de grade-zile se calculeaza cu relatla:

(111.2.62)

unde:

E - eficacitatea recuperatorului de caldura; in absente unei valori, se poate determina conform relatiei:

r&

&=1- AP

r&+r&

q R

(111.2.63)

unde:

r&q - debitul de aer proaspat (kg/s; m3/s); r& - debitul de aer recirculat (kgjs; m3js).

R

* Notajiile din aceasta ecustte sunt identice cu cele utilizate anterior, cu menjiunea ca in expresia temperaturii de baza se modifica calculul diferenjei medii de continue de umiditate dupa cum urmeaza:

(111.2.64)

x, - connnutul de umiditate din aerul recirculat (considerat egal cu continutul de umiditate din lncaperea cumatlzata) (kg/kg)

b) sisteme de C/imatizare de tip "aer-apa" cu aparate terminale - ventiloconvectoare Exista doua sltuatll de calcul, in functie de contlquratia sistemului de climatizare:

- cazul in care ventiloconvectoarele din incaperi preiau sarcinile latente; in aceasta sltuatle metoda de calcul este similara metodologiei descrtsa mai sus pentru determinarea temperaturii de baza, conslderand toate ventiloconvectoarele prin intermediul unui ventiloconvector echivalent ~i utlllzand sarcini medii la nivelul intregii cladlrl

- cazul in care ventiloconvectoarele aslqura doar partea senslbila, bateria de radre a centralei de tratare pentru aerul proaspat aslqurand sarcina latenta: in aceasta sltuatie expresia de calcul a temperaturii de baza pentru calculul nurnarulul de grade-zile se scrie:

(111.2.65)

in care:

as - temperatura aerului la ieslrea din bateria de racire a ventiloconvectorului (0C); 9r - temperatura aerului din inca perea dlrnatlzata (0C).

57

Necesarul anual de energie pentru raclre ~i dezumidificare, Qr se calculeaza in functie de nurnarul de grade zile obtlnut pentru toata perioada de radre, NGZR = L NGZ, folosind relapa:

.

Qr =24·mcpNGZR [kWh]

(111.2.66)

unde:

.

m - debitul masic de aer vehiculat in sistemul de climatizare (kg/s);

cp - caldura speclflca a aerului (kJ/kg°C).

111.2.4.4. Consumurile de energie eleetrica ale aparatele auxiliare, Qaux

Calculul pentru echipamentele auxiliare (pompe, ventilatoare) se face identic cu cel descris in §III.2.2.3.

111.2.4.5. Consumul de energie pentru umidificarea aerului Consumul energetic se determlna in functle de urmatorll parametri:

• valoarea minima a umiditatii aerului din incapere

• sursele de umiditate din incapere

• umiditatea aerului exterior

• debitul de aer proaspat al incaperii

In cadrul metodologiei de calcul se considers valori medii zilnice pentru aceste marlrnl,

Metoda de calcul tine seama ~i de eventuala prezenta a unui recuperator de caldura latenta in cadrul sistemului de climatizare.

Umiditatea transferata aerului din lnstalatla de climatizare prin intermediul echipamentelor specifice se calculeaza conform relatiei:

=, = Xj min - (Xg J (gvaporlm3aer)

, m'

e

(III. 2.67)

unde:

Xz - umiditatea adaugata aerului tratat de sistemul de climatizare, (gvaporlm3aer); XI, min - valoarea minima a umiditatii din aerul interior, (gvapon/m3aer);

Xg - deqajarile medii de umiditate de la surse interne, gvapon/h m2 (valori recomandate conform Anexei 11.2.1 din Mc001-PII );

rn', - debitul de aer proaspat raportat la unitatea de suprarata, m3/h,m2;

Cantitatea totala anuala de apa utilizata pentru umidificare se determma pe baza debitului de aer tratat ~i a diferentei zilnice intre valoarea contmutulul de umiditate al aerului refulat in incapere ~i valoarea continutulul de umiditate al aerului exterior:

W = 24h L {m'e (xz - xe)) = 24h L [(m'e (Xj,min - xe ))- Xg] (gapJan) (111.2.68)

Relatla de mai sus este utlllzata numai pentru momentele de timp pentru care este satisfacuta inegalitatea:

58

(Xz -Xe)= Xi,min -Xe - X~ > 0 me

(111.2.69)

Dad~ sistemul de climatizare este prevazut cu un recuperator de caldura latenta, umidificarea aerului exterior pe baza schimbului de masa din recuperator se deterrnina astfel:

.ix = 1] recuperator (Xi.min - xe)

(111.2.70)

unde:

llrecuperator - efldenta schimbului de caldura latent la nivelul recuperatorului In acest caz, cantitatea de apa necesara pentru umidificare este:

W = 24h I [(m'e (xi,min - ~e Xl-1]recIIPeralor ))- Xg] (gapalan)

(111.2.71)

Calculul pe baza relatiei anterioare se efectueaza pentru momentele de timp pentru care:

(Xi,min - Xe Xl-1]recIIPeralor)- x~ > 0 me

(111.2.72)

Energia consumata pentru umidificare se determina pe baza consumului de apa necesar pentru umidificare estimat cu relatiile de mai sus, in functie de conflquratia sistemului de climatizare:

Qh = c, W (Wh/an) (111.2.73)

unde:

Ch - coeficient de consum specific de energie electrlca pentru umidificare, in functle de tipul procesului de umidificare folosit (umidificare cu abur sau umidificare cu apa) (Wh/g). Valorile recomandate sunt date in Anexa 11.2,] din McDDl-PII.

- consumul de energie al instalatiel frigorifice,

- consumul total de energie al sistemului de climatizare.

111.2.4.6. Consumului de energie al instalatiei frigorifice se determma pe baza necesarului de energie anual pentru raclre ~i dezumidificare (relatla 111.2.66) ~i a valorii medii a coeficientului de performanta al lnstalatiel frigorifice, COP. Astfel:

QenlF = c~p (kWh) (111.2.74)

111.2.4.7. Consumul total de energie al sistemului de climatizare

Consumul total de energie, Qtt din sistem se calculeaza prin insumarea consumurilor evaluate anterior:

- consumurile de energie electrlca ale aparatelelor auxiliare (pompe, ventilatoare),

- consumul de energie pentru umidificarea aerului,

- consumul de energie al instalatiel frigorifice.

(111.2.75)

111.2.S. Durata anuala a sezonului de racire

Durata sezonului de incalzire !ji de racire (nurnar de zile sau ore) se determina conslderand momentul de inceput ~i de sfa~it al perioadei de incalzire/racire atunci cand necesarul de caldura sau frig depaseste 1 W/m2. Aceasta durata va fi luata in considerare ~i pentru calculul energiei auziliare consumata in sisteme.

59

Pentru metoda lunara de calcul, durata sezonului de racire se determine prin numararea zilelor pentru care energia necesara pentru radre este mai mare ca zero.

o solutle strnpla este de a reprezinta grafic variatla temperaturii medii lunare (pe ordonata), pentru diferite luni ale perioadei calde ~i de tranzltle (pe absdsa) - fig. 111.2.3. Se calculeaza "temperatura de echilibru" Bemz care reprezlnta valoarea temperaturii exterioare la care aporturile de caldura de la sursele interioare ~i exterioare (soare) sunt egale cu pierderile prin transfer (prin transmisie Qr ~i aer de ventilare Qv), calculate pentru temperatura lnterloara de calcul pentru climatizare.

Apr Mai lun luI Aug

Fig 111.2.3: Stabilirea grafica a perioadei anuale de racire

Se calculeaza temperatura extertoara medie zilnica gemz care satisface relatla: o = o. _ 1]1 QSlIrse.z

emz! Ht

T z

(111.2.76)

in care : 9j - temperatura interloara de calcul pentru climatizare, Qsurse,z - energia de la soare ~i surse interioare, calculata pentru 0 zi medie din luna respective (de inceput sau sfar~it de sezon de racire), HT - coeficientul total de pierderi/aporturi de caldura al incaperlt, TIl - factor de utilizare a pierderilor de caldura calculat pentru A. = 1 (v.relatla 111.2.24), tz - durata unei zile (86400 scunde).

Coeficientul total rezulta din suma coeflcientllor de pterderl/aporturl prin transmisie a peretilor exteriori ~i prin aerul de ventilare (v. relatiile 111.2.5 ~i 111.2.8). Energia provenlta de la sursele interioare se va stabili, conform § 111.2.2.1. Procedura de determinare a duratei sezonului de raclre, cu ajutorul figurii 111.2.3, este urmatoaree:

Grafic, se mtersecteaza curba temperaturii exterioare cu dreapta gemz = const ~i se determine perioada de radre care corespunde unei temperaturi ge > gemz. Reprezentarea se face la scars, conslderand ca temperatura medie a flecarei luni corespunde datei de 15 a lunii, pentru a citi pe absclsa nurnarul de zile din lunile in care se incepe ~i se termlna raclrea.

Durata sezonului de racire poate fi redusa prin aplicarea unor tehnici care conduc la economii de energie pentru radre (de exemplu, prin utilizarea ventilarii nocturne); in aceste situatii este necesara evaluarea perioadelor de functlonare a eventualelor sisteme auxiliare, pastrand pentru calculul consumului de energie, doar perioada de timp in care functloneaza sistemul de racire de baza.

60

111.3. INSTALAJII DE APA CALDA DE CONSUM

Energia consurnata de lnstalatlile de alimentare cu apa calda de consum (furnizare, distributle, stocare ~i generare) reprezmta consumul total de energie pentru furnizarea necesarului de apa (energia utila neta) ~i acoperirea pierderilor din sistem.

Energia necesara acoperirii pierderilor cuprinde, pe de 0 parte, pierderile de cal dura aferente sistemelor, cat ~i energiile auxiliare (electrice) necesare allrnentari' agregatelor de pompare ~ijsau servomecanismelor, Wa~& care se calculeaza separat (7n cazul in care se epredaza ca este necesara estimarea lor).

Pe perioada sezonului de incalzire sau in lunile in care necesarul de caldura pentru incalzirea spatlulul este semnificativ ca valoare, 0 parte din pierderile de dildura aferente lnstalatlei de alimentare cu apa calda de consum ~i 0 parte din energia auxillara pentru fiecare din sistemele componente devin energii recuperabile, Qrhw.

111.3.1. Consumul de energie pentru apa caldi - formula generali

Pentru 0 perioada determinata (an, luna, saptamana) consumul de energie pentru apa calda Qacc, se calculeaza cu relatla urmatoare:

Qacc = (Qac + Qac,c + Qac,d + Qac,s + Qac,g) [kWh] (111.3.1)

in care:

Qac consumul de energie datorat furnizariijutilizarii la consumator a apei calde [kWh];

Qa~c pierderea de caldura datorata furnizariijutilizarii la consumator a apei calde la temperatura diferita de temperatura nornlnala de calcul [kWh]

Qa~d pierderea de caldura pe conductele de dlstributle [kWh;

Qa~5 pierderea de caldura corespunzatoare sistemelor de acumulare a apei calde de consum [kWh];

Qa~g pierderea de caldura aterenta echipamentului de preparare a apei calde de consum cat ~i pe circuitul de agent termic primar, atat pe perioada de functlonare a acestuia cat ~i pe perioada de nefunctionare [kWh].

Relatia 111.3.1 se adapteaza in functle de sistemul de preparare ~i furnizare a apei calde de consum. Spre exemplu:

• in cazul prepararll locale a apei calde de consum cu centrale term ice de apartament, valoarea

Qa~d poate fi nesemnificativa ~i poate fi neglijata;

• pentru evaluarea instalatiilor cu sisteme de recirculare, Qa~d trebuie determinat distinct pe

zone din tnstalatle cu ~i Tara recirculare;

• in cazul prezentel sistemelor locale de incalzire ~i preparare a apei calde de consum (centrale murale), este dificila separarea cantitatllor de energie necesare producerii ace Qa~g ~i stocarf acc Qa~5' astfel ca in final cei doi termeni Qa~5 ~i Qa~g trebuie sa fie exprirnatl cumulat.

61

Datele necesare stabilirii consumului anual de energie pentru instalatiile de alimentare cu apa calda de consum se obun in doua moduri, dupa cum urmeaza:

utllizand date inregistrate pe durata functlonarlt anuale a lnstalatiel, date care permit determinarea unor valori medii globale (cazul dadirilor existente pentru care exista date privind consumurile facturate de apa calda de consum);

impartind anul intr-un nurnar de perioade de calcul (ex: luni, saptamani), ~i deterrnlnand consumul total estimat prin calcul teoretic, lnsurnand energiile corespunzatoare pentru fiecare perloada (metoda utilizabila pentru dadlri noi ~i pentru cele exlstente),

111.3.2. Procedura generala de calcul pentru a.c.c.; scheme generale

Procedura qenerala de calcul este slntetlzata dupa cum urmeaza:

1) se stabileste nurnarul de persoane sau consumatori;

2) in cazul ocuparil cladlrll cu lntermltenta, se definesc pentru perioada de calcul, intervalele de timp care sunt caracterizate de programul de furnizare apa calda (de exemplu zi, noapte, sfar~it de saptamana);

3) se cakuleaza consumul de energie pentru cantitatea de apa calda consumata, Qac

4) se calcu'eaza consumul de energie pentru cantitatea de apa calda plerduta , Qacc

5) se calculeaza necesarul de energie pentru apa calda tinand cont de pierderi pe reteaua de dlstributle, la stocare sau producerea apei calde.

In cele ce urmeaza sunt prezentate sche"!1ele generale ~i relattlle de calcul pentru dadlrl sau apartamente racordate la surse centralizate (paragraf 111.3.3 - FIgura III.3.1.a), respectiv dadlri sau apartamente cu preparare locals a acc (paragraf 111.3.4 - FIgura 1I1.3.1.b).

62

CONSUMDE CALDURApENTRU APACONSUMATA (Qac)

IlL 3.3.2.

CARACTERISTICI GEOMETRICE (SINe, Su) 111.3.3.1. *

PIERDERI DE CALDURA PRIN SISTEMUL DE DISTRIBUTIE

(Qd)

111.3.3.4.

EITF~~Hq~]Tn

1···l···Nu+~T~~El·+·i r··i···i··!lM~t(jt:.i20tl6J"·1···1"~

(·i:t:·.i:·.:C.T~:r::U::·~·;·: I::l:::i':!

I I I

CONSUM DE CALDURA PENTRU AP A PIERDUT A (Qacc)

111.3.3.3.

J

CONSUM DE ENERGIE AUXILIARA (Wde)

111.3.3.5.

CONSUM DE CALDURA PENTRU INSTALATIA DE ACC (Qacc)

111.3.3.6.

~ CONSUMUL ANUAL NORMAL DE CALDURA PENTRU PREP ARAREA ACC

Figura III.3.1.a Schema de calcul a consumului de energie pentru apa calda pentru cladirijapartamente alimentate de la surse centralizate

(*indicatiile din casete se referi la paragrafe din lucrare)

63

PENTRU APA PIERDUTA Qacc

CARACTERISTICI GEOMETRICE (SINe, Su) 111.3.4.1. *

PIERDERIDE CALDURA PRIN SISTEMULDE DISTRIBUTIE (Qd) 111.3.4.4.

DE CALDURApENTRU AP A CONSUMATA

(Qac] JII.3.4.2.

111.3.4.5.

111.3.4.3.

LASTOCARE (Qac.s)

111.3.4.6.

111.3.4.7.

LASURSA (Qac,g)

111.3.4.7.

CONSUMUL ANUAL NORMAL DE CALDURA PENTRU PREPARAREA ..... _ ..

ACC

Figura III.3.1.b Schema de calcul a consumului de energie pentru apa calda pentru cladiri/apartamente cu preparare locala

(*indicatiile din casete se refera la paragrafe din lucrare)

64

III.3.3. Procedura de calcul a consumului de energie pentru apa calda pentru cladiri alimentate de la surse centralizate

111.3.3.1. Caracteristici geometrice

• Aria inca/zita: suma ariilor tuturor spatiilor 7ndjlzite direct si indirect sau in contact cu spatii 7ndjlzite (holuri, camere de depozitare, spatii de drculatie comuns):

• Aria uti/a Su: suma ariilor tuturor camerelor de zi, dormitoare, hoi uri, bucatarte, baie etc. (nu se considers supratata balcoanelor ~i teraselor);

• Suprafaja /ocuibi/a SLOe: suma ariilor spetlilor locuite (dormitoare, livinguri, holuri locuite)

111.3.3.2. Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utila neta) Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum corespunde energiei necesare 7ncalzirii apei calde ceruta de consumator, la temperatura dorlta.

Necesarul de apa calda de consum se determine 7n functle de numarul ~i de tipul consumatorilor, indiferent daca 7n cladire/apartament exlsta sau nu un sistem de contorizare al volumului de apa calda de consum.

Formula qenerala de calcul al necesarului de caldura pentru prepararea apei calde de consum, Qac, este data de relatia:

n

Qac = L P *C * Vac* (8ac- 8ar) ,[kWh] ;=1

(111.3.2)

7n care:

p densitatea apei calde de consumlkq/rrr'] (tabel 11.3.3 din Metodologia Mc001-PII.3);

c caldura specltlca a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 11.3.3 din Metodologia Mc001-

PII.3);

Vac volumul necesar de apa calda de consum pe perioada considerate [m3];

Bac temperatura de preparare a apei cal de, [Bac=60 °C];

Bar temperatura apei reci care intra 7n sistemul de preparare a apei calde de consum [0C]; 1, n reprezlnta indice de calcul pentru categoriile de consumatori.

Relatla de calcul (111.3.2) poate fi apllcata diferitelor perioade de timp reprezentative pentru consum. De exemplu, acolo unde volumul de apa Vac reprezmta volumul anual de apa, atunci necesarul de caldura pentru prepararea apei calde are valoarea anuala,

Temperatura de preparare a apei calde de consum se diferentiaza fata de temperatura de utilizare a apei calde; pentru preparare, se adopts temperaturi de 45-60 "C, iar pentru uti liza re, temperaturile se 7ncadreaza In intervalul 35 ~i 60°C, dupa cum urmeaza:

pentru igiena corporala, 35-40°C; pentru spalat / degresat, 50-60°C.

65

Volumul de apa calda de consum se determine cu urmatoarea relatle de calcul:

Vac = a Nu / 1000 [ m3 ] (111.3.3)

in care:

a necesarul specific de apa calda de consum, la 60°C [m3], pentru unitatea de

utlllzare/folostnta, pe perioada considerate:

Nu nurnarul unitatilor de utilizare j folosinta a apei calde de consum (persoana)

Valorile pentru a ~i Nu depind de: - tipul ~i destinatla cladirii;

- tipul activitatii desfasurate in cladlre;

- tipul activitatilor, pe zone ale cladirii, atunci cand in dadlre exista mai multe activitati care

diferentlaza volumele de apa calda consumate in cladire;

- standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu nurnarul de stele pentru hotel uri sau categoria restaurantelor.

Valorile lui a sunt prezentate in anexa 1I.3.A din Metodologia Mc001-PII.3.

Numarul de persoane Nu aferent cladirilor de locuit se deterrnlna ca valoare medie, in functle de indicele mediu de ocupare a suprafetel locuibile a cladlrllor, utllizand urmatoarea procedure de calcul:

- se determina suprafata locuibila SLOe [m2];

- se apreclaza indicele mediu de locuire, iLOC, in functie de tipul cladlrll (Indivlduala, in~iruita sau

bloc) ~i de amplasarea acesteia (judet ~i mediu - urban sau rural), Mc001-PII, Anexa 1I.3.C;

- se determlna nurnarul mediu normat de persoane aferent cladirii, utlllzand urmatoarea relatie de calcul;

Nil = S LOC X i Loc

[persoane]

(111.3.4)

Pentru alte tipuri de dadirl valorile consumului de apa calda sunt prezentate in anexa 1I.3.A din Metodologia Mc001-PII.3.

Nurnarul de persoane Nu aferent cladirilor teaiare se consldera ca valoare obtinuta de la administratorul cladirii.

Temperatura de preparare a apei calde menajere este cuprlnsa in intervalul 45-60°C, in functle de pozltia echipamentului de preparare in raport cu punctele de consum. In scopul definirii unor date comparabile de calcul, se va folosi ca temperatura nominala de preparare a apei calde de consum, temperatura de 60°C.

Temperatura apei reci se poate considera conventional egala cu 10°C.

Pentru a tine seama de diferitele zone geografice se pot lua in considerare varlatll locale in functle de categoria sursei, conform datelor din tabelul 11.3.4 din Metodologia Mc001-PII.3.

66

111.3.3.3. Necesarul de energie pentru pierderile de apa calda de consum

Pentru cladiri noi volumul de apa calda corespunzator pierderilor ~i risipei de apa calda de consum pe perioada considerata se consldera zero.

Qac,c reprezinta pierderea de caldura datorata fumlzartl/utllizarii la consumator a apei calde la temperatura diferita de temperatura nornlnala de calcul ~i se determlna cu relatla:

n

Qac,c = L P * c * Vac,c * (8ac,c - 8ar) , [kWh]

;=1

(111.3.5)

in care:

Vac,c volumul corespunzator pierderilor ~i risipei de apa calda de consum pe perioada conslderata [m3];

Bac,c temperatura de furnizarejutilizare a apei calde la punctul de consum [0C).

Pentru cladiri existente la evaluarea termenului Vac,c se tine seama de urrnatoarele aspecte:

• starea tehnlca a echipamentelor de consum;

• prezenta retelel de recirculare a apei calde de consum.

Daca exista posibilitatea vizitarii subsolului aflat in stare uscata, pierderile de apa se estirneaza dupa starea tehnlca a armatunlor din imobilul vizat, dupa cum urmeaza:

• in cazul armatunlor intr-o stare tehnlca buna in proportie de 30%, atunci se estimeaza pierderi de maxim 5 I/om,zi x (naJ24), unde nac reprezlnta nurnarul zilnic de ore de livrare a apei calde de consum (valoare medie enuala);

• in cazul armaturllor intr-o stare tehnica precara (armaturl defecte) ~i in cazul in care se constata ca subsolul bloculul/scaril expertizate este umed, atunci se consldera pierderi de maxim 30 I/om,zi x (naJ24).

Aceste valori corespund unor coettclentl de pierderi ~i rlsipa de apa de 10-25% din volumul de apa normat.

Daca nu exista posibilitatea vlzltarii subsolului acesta fiind inundat, pierderile de apa calda de consum se pot estima ~i cu ajutorul unor coeflclenti de calcul, astfel incat volumul real de apa calda necesara consumului este determinat de valoarea teoretlca a volumului de apa calda emendata de coeflcientl supraunitari, care rnajoreaza valoarea teoretlca, in functie de timpul de asteptare pentru furnizarea, la punctele de consum (datorita lipsei sistemelor de recirculare a apei calde ~i datorlta starli tehnice a armaturllor):

~c + ~c,c = ~c xi; x h [m3] (111.3.6)

Se pot adopta urmatoarele valori pentru coeflclentli f:

- f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara recirculare

- f1 = 1, 20 pentru obiective alimentate in sistem local centralizat

- f1 = 1, 10 pentru obiective alimentate in sistem local

- f2 = 1, 10 pentru instalatil echipate cu baterii clasice

- f2 = 1, 05 pentru instalatii echipate cu baterii rnonocornanda

67

in care:

fl depinde de tipul lnstalapel la care este racordat punctul de consum,

f2 depinde de starea tehnlca a armaturilor la care are loc consumul de apa calda,

111.3.3.4. Pierderile de caldura grin sistemul de distributie Se calculeaza cu relatta:

Qd = Iu; . (Om -Oa,;)·L; ·tH [kWh]

(111.3.7)

cu U valoarea coeficientului de transfer de caldura in W/mK

Om temperatura medie a agentului termic in °c

Oa temperatura aerului exteriortarnblanta) in °c

L lungimea conductei

i indicele corespunzator conductelor cu aceleasl conditii la limita

4i numarul de ore in pasul de timp (h/pasul de timp)

Valoarea coeficientului U de transfer de caldura pentru conductele izolate, care ia in considerare atat transferul de caldura prin radiatle cat ~i prin convectle este dat de relatla:

u= 7r

(_1_ -In d a + 1 )

2'AD d; «, ·da

in care:

di, d a -diametrele conductei fara lzolatle, respectiv diametrul exterior al conductei (rn) c, - coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei CW/m2K)

AD -coeficientul de conductle a lzolatiei CW/mK)

(111.3.8)

Pentru conductele pozate subteran coeficientul de transfer U se calculeaza cu relatla:

7r

Uem = lID 1 4· z

-(-·In-+-·In-)

2 AD d AE D

unde z - adandrnea de pozare

AE - coeficientul de conductle al solului (W/mK).

(111.3.9)

Pierderile de caldura ale unui sistem de conducte trebuie sa ia in considerare nu numai pierderile aferente conductelor dar ~i pe cele ale elementelor conexe (robinete, armaturi, suporturi neizolate, etc.).

Luand in considerare lungimea conductelor din spatiile nelncalzite se pot calcula pierderile de caldura nerecuperabile.

In cazul in care conductele se afla in spatii incalzite, aceste pierderi se considera recuperabile (Qd,recuperat,acc)intrand in calculla bilantul necesarului de caldura.

Pierderile de caldura prin conductele de recirculare pot fi evaluate in functle de diametrul conductelor ~i de materialul din care sunt realizate acestea, cu ajutorul datelor precalculate, oferite

68

tabelar sau grafic. Pentru calcule orientative/informative, se poate aproxima 0 pierdere de d~ldura pe conductele de recirculare de 40 W/m.

Daca sistemul de recirculare a apei calde de consum nu functloneaza continuu, atunci se vor inregistra pierderi de caldura suplimentare de la traseele de distributle ~i drculatle catre mediul exterior, in perioadele de nefunctionare a pompelor.

Pierderile de caldura corespunzatoare se pot aprecia cu urmatoarea relatle de calcul:

Qac,d,fara_c = L <; X Vac,d X P x (Bm,ac,d - Bamb)X Nn [kWh] (III.3.10)

in care:

VaC,d volumul de apa calda de consum continut in conductele de dlstributle ~i circulatie [m3]; Nn perioada de nefunctlonare a instalatiel de recirculare a apei calde, in ore.

Aceste pierderi de caldura suplimentare, aferente perioadei de nefunctionare a sistemului de drculatie se adauga pierderilor de caldura totale pe dlstributie.

Pentru apartamente, pierderile de caldura nerecuperabile de pe retelele de dlstrlbutie a apei calde de consum se repartlzeaza proportional cu suprafata incalzita.

III.3.3.S. Consumul de energie auxiliara (W~

Consumul de energie electnca al pompelor poate fi determinat cu relatla:

Wac,e = L no x Ppompa

(III.3.11)

in care

Wac,e - energia electrlca necesara aqionarii pompei (de la hidrofor, de drculatle etc)

[kWh/an] [ore/an]

- nurnarul de ore de functlonare / an

- puterea pompei

[kW]

Pentru apartamente, consumul de energie auxlllara se repartizeaza proportional cu suprafata incalzita.

III.3.3.6. Consumul total de energie pentru instalatia de preparare apa calda (Qatd

Consumul total de energie pentru apa calda se obtlne din insumarea termenilor prezentati in paragrafele anterioare, respectiv:

Qacc = (Qac + Qac,c + Qac,d ) + Wac,e

[kWh]

(III.3.12)

III.3.4. Procedura de calcul a consumului de energie pentru apa calda pentru cladiri cu preparare locala

III.3.4.1. Caracteristici geometrice A se vedea paragraf III.3.3.1.

69

111.3.4.2. Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utila neta) A se vedea paragraf lII.3.3.2.

111.3.4.3. Necesarul de energie pentru pierderile de apa calda de consum A se vedea paragraf 111.3.3.3.

111.3.4.4. Pierderile de caldura prin sistemul de distributie A se vedea paragraf 111.3.3.4.

111.3.4.5. Consumul de energie auxiliara (W~ A se vedea paragraf 111.3.3.5.

111.3.4.6. Consumul de energie pentru stocare (Qaul

Pierderile de caldura ale unui recipient de preparare ~i acumulare a apei calde de consum sunt reprezentate in principal de pierderile de caldura prin mantaua recipientului. Aceste pierderi pot fi cuantificate pe perioada unui an.

Cantitatea anuala de caldura dtslpata prin mantaua boilerului amplasat in subsolul unei dadiri existente (intr-un spatlu rece) se determlna cu relatla:

k a: = L

[kWh/an]

(111.3.13)

in care:

SLat - suprafata laterala a acumulatorului

8m - grosimea peretelui acumulatorului (metal) Am - conductivitatea termlca a peretelui

[m2] [m] [W/mK]

8;z - grosimea medie a izolatlel [m]

A;z - conductivitatea terrnlca a lzolatiei, in functle de starea acesteia [W/mK]

nhk - nurnarul mediu de ore de livrare a apei corespunzatoare pentru fiecare luna k din sezonul de

incazire [h/luna]

Baeb - temperatura medie a apei in acumulatorul de apa calda de consum, determinata cu relatia:

Baeb = 0,70x Baeo ,

(111.3.14)

unde Baeo reprezinta temperatura de preparare a apei calde de consum, in secdunea de leslre din echipamentul de stocare; se considers Baeo = 55 - 60° C .

Pentru apartamente, pierderile de caldura aferente stocarli apei calde de consum se repartizeaza proportional cu suprafata incalzita.

70

111.3.4.7. Pierderile de d31dura aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum (~ Necesarul de apa calda de consum este asigurat cu ajutorul unei surse de caldura, prin intermediul unui echipament generator de caldura. Acesta poate fi un cazan alimentat de un combustibil (solid, lichid, gaz~s), un echipament folosind energia electrlca sau, ca variants supllrnentara, utillzand energia provenind de la 0 sursa neconventionala de energie (energie solara, de exemplu).

in cazul cladirilor cu mai multe instalatll de preparare a apei calde de consum, perforrnanta energetica corespunzatoare se calculeeza tinand seama de toate tipurile de instalatii de preparare a apei calde existente in cladire (exemplu: cazul cladirilor de locuit cu apartamente cu preparare individuala de apa calda: cladiri cu mai multe functiuni: de ex. apartamente + magazine la parter, magazine + birouri etc).

Daca apa calda de consum este preparata de mai multe echipamente, racordate fiecare la un alt tip de energie, atunci trebuie evaluate ponderea, in preparare, a fiecarui sistem. Contrlbutla flecarul sistem pleaca de la premiza ca apa calda de consum poate fi furnizata de maxim trei tipuri de echipamente interconectate intre ele; de exemplu, prelncalztrea apei calde de consum poate fi realizata cu ajutorul energiei solare, cea de a doua treapta de preparare este asigurata de un alt tip de echipament ~i in final, un al treilea echipament de preparare a apei calde in perioada varfurilor de consum. Suma acestor ponderi nu trebuie sa depaseasca valoarea 1.

Daca intr-o instalatie se utilizeaza mai multe echipamente pentru genera rea cantitatii de caldura aferente necesarului pentru apa calda de consum, se calculeaza contributia proportlonala a flecarui echipament, arac,g; in final, energia termica necesara totala se calculeaza cu formula:

i

Qg = LaraC,g,i * Q 1

(111.3.15)

Pentru situatille in care apa calda de consum este direct preparata de cazane, se utllizeaza relatiile de calcul prezentate la paragraful III.1.4.16 al Breviarului de calcul.

Pentru apartamente, pierderile de caldura aferente qenerarii apei calde de consum se reparttzeaza proportional cu supratata incalzita.

111.3.4.8. Consumul de energie pentru instalatia de preparare a apei calde de consum (CkJ

Consumul total de energie al lnstalatlel de apa calda de consum se obtlne din insumarea termenilor prezentati in paragrafele anterioare, respectiv:

Qacc = (Qac + Qac,c + Qac,d + Qac,s + Qac,g ) + Wac,e [kWh] (111.3.16)

71

III.4. INSTALATII DE ILUMINAT

Pentru cladirile de locuit, se va opta pentru stabilirea unui consum mediu de energie electrlca, in functie de tipul apartamentului, conform tabel 4 din anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4.

Metoda de determinare a consumului de energie electrlca pentru cladiri tertiare presupune calcule estimative §i consta in aplicarea urmatoarelor relattl de calcul:

t"P W, = 6A + II L.J n

./IIm 1000

unde:

til =(tD ·FD .Fo)+(tN ·Fo)

[kWh/ an]

(111.4.1.)

(111.4.2.)

iar

p" - puterea lnstalata

tD - timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de zi in funqie de tipul cladirii (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)

tN - timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de seara/noapte (cand nu este utlllzata

lumina naturals) (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)

FD - fa ctoruI de dependents de lumina de zi (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4) care

depinde de sistemul de control al iluminatului din cladlre §i de tipul de cladire,

Fo - factorul de dependents de durata de utilizare (anexa I1.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)

A - aria totala a pardoselii folosite din cladire [m2].

Nurnarul 6 din relatta de calcul reprezlnta lkWh/ m2 / an (consumul de energie estimat pentru lncarcarea bateriilor corpurilor de iluminat de siguranta) la care se adauga 5kWh / m2 / an (consumul de energie electrlca pentru sistemul de control al iluminatului). Acest termen nu se aplica pentru dadirlle de locuit §i pentru cladiri unde nu exlsta un control al iluminatului.

In cazul in care nu se cunoaste puterea instalata se pot folosi valorile din anexa 1I.4.B1 din Metodologia Mc001-PII.4.

72

III.s. CALCULUL ENERGIEI PRIMARE

Pentru 0 perioada determlnata de timp (an, luna, saptamana), energia consurnata de 0 cladlre/apartarnent prin utilizarea unei anumite energii de tip Qft;, este data de relatia urmatoare:

Qf.i = Qthi + Qfvi + Qfci + Qfwi + QfLi [kWh/an] (111.5.1)

unde termenii reprezmta energia consurnata pentru incalzire Qfhl, ventilare Qfvi' radre QfCI, preparare apa calda de consum Qfwl ~i iluminat QfLj, calculata conform prezentei metodologii.

Energia prlrnara se calculeeza, pe acelasi consumata, astfel:

Ep = ~ (Qf,1 f p,1 + rwh fp,l) - ~(Qex,i f pex,l)

interval de timp, pornind de la valoarea energiei

[kWh/an]

(111.5.2)

in care:

Qf,i consumul de energie utilizand energia i, (kWh/an);

Wh consumul auxiliar de energie pentru pentru asigurarea utilitatilor, (kWh/an);

fp,1 factorul de conversie in energie prtrnara, avand valori tabelate pentru fiecare tip de energie utlllzata (termlca, electrlca, etc), conform tabel 1.1.12 din Metodologia Mc001-PI.1;

Qex,1 pierderile de energie la nivelul sursei aferente energiei term ice exportate, (kWh/an);

fpex, I factorul de conversie in energie prtrnara, care poate avea valori identice cu fp,i'

Consumul de energie prlrnara poate fi mai mic sau mai mare decat consumul final de energie dupa cum sunt sau nu utilizate surse regenerabile de energie.

111.6. CALCULUL EMISIILOR DE CO2

Emisia de CO2 se calculeeza similar cu energia prlrnara utlllzand un factor de transformare corespunzator:

[kg/an]

(111.6.1)

unde fC02' reprezlnta fa ctoruI de emisie stabilit conform tabelelor 1.1.13 ~i 1.1.14 din Metodologia Mc001-PI.1.

73

in acest capitol se descriu succint, pe baza unor scheme intocmite in conformitate cu partea a IlIa a Metodologiei Mc001, etapele care urmeaza dupa efectuarea analizei energetice a cladirii/apartamentului ~i lnstalatillor aferente.

IV.t. CERTIFICATUL ENERGETIC AL CLADIRILORIAPARTAMENTELOR

Elaborarea certificatului de performanta energetica al unei cladiri/apartament presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Determinarea consumurilor anuale specifice ale cladirii/apartamentului certificate reale, Q(C) pentru fiecare tip de instalatie in parte (q~C) q(C) q(':) q(C)si q(C») unde qJ~C) =-j_

~ me' ace' c lim s vm Ii'

«:

[kWh/m2,an] (j=inc, ace, clim, vm sau il)

2. Definirea dadirii de referinta asodata dadlrll reale ~i evaluarea performantei energetice a Q~R)

acesteia (q~R) q(R) q(~) q(R)si q~R») unde q(.R) =_J_ [kWh/m2 an]

me' ace' c lim ? vm II I J S. I

inC

3. in cazul apartamentelor nu se deflneste dadlrea de referinta:

4. incadrarea in clasele de performanta ~i de mediu folosind reterentialele energetice adecvate categoriei de dadire (Iocuinta lndlviduala, bloc de apartamente, dadire de birouri, spital, centru comercial, hotel, cladtre de invatamant etc.);

5. Notarea energetica a dadirilor reala ~i de referinta folosind formula 111.4.1 din Mc001, adica

{eXP(-Bt -qT -Po +B2), pentru (qT -pJ>qTm kWhlm2an

N- .

- 100, pentru (qT -pJ$qTm kWhlm2an'

6. Completarea certificatului de performanta energetica al cladirii (CPE);

7. Completarea anexelor la certificatul de pertorrnanta energetica al cladirii (anexa la CPE s.a.),

Aceste etape sunt descrise de catre schema de certificare enerqetlca din figura IV.l. Notele de calcul privind consumurile anuale ~i specifice de energie impreuna cu calculul notelor energetice pentru cladlrea reala ~i cea de referinta se inscriu in Raportul de Analiza ~i Certificare Energetica a dadirll,

Nota: La momentul finalizarii Breviarului de calcul nu existau referentlale energetice (grile de efkienta) decat pentru cladiri rezidentiale (bloc de locuinte sau case individuale) . Pana la aparitla celorlalte tipuri de grile energetice pentru toate categoriile de dadlrl aflate sub inddenta legii 372/2005, se vor utiliza referentialele energetice existente.

74

)10
U
:p
QJ
Cl
1-
QJ
c
QJ
)10
.....
C
10
E
1-
~
QJ
C.
QJ
"'0
"5
:::J
"'""'
10
U
i.i=
:e V)
~ r---
10
QJ
1-
"E
u
0
"'""'
c
c-
QJ
"'0
10
OJ E
-.:I N
.2 cc QJ
.+:: c: ·Vi ..c
c -s U
OJ ~ OJ If)
·u '" iii
Ii: ~
OJ ~ T"-l
0 '"
u c u >
OJ OJ OJ
s 0. 0. ~
VI
iii ~ ~
> :::J
Cl
u::: IV
"iii III
~
w C
a. ~
u .!
IV
III IV
... ..
IV 0
~ Qi
III
a. )(
E -:¥
0 IV
U ~ '" ·Vi ... :i:
... OJ ~ '6
.~ u .OJ -5!
... :;:: .;::
-5! ~ ~ ... 0. ...
~ OJ 0 <: .Qj
~ E Qj c: .;::
<: OJ 0 > cu o cu
OJ c ...
c: .Qj 2 -.:I ~ 01-
~ .;:: 1>0 '" cu 0
c: :E .!! OJ ~ ..... cu
~ o ._ iii o ...
01 ... =c ·u 0 ...
cu .'!l't-
... '" .+:: OJ cu .'!l
u VI u ...
I 0 o ... .;:: .§ cu 0
cu ... '" OJ 01 ,..
... cu ~ ~ ...
cu ti t:i OJ cu
01 ·c e ... '<t "0
~ ,.. ;;:: 0
'<t ... OJ '"
~ 0 u
0 III
U cu
" ..
cu iii
I!.D cu
cu ..
c ";:
cu ;:;
III III
"!:! il
iii III
C
< IV. 2. AUDITUL ENERGETIC AL CLADIRILOR EXISTENTE $1 ANALIZA ECONOMICA A SOLUPILOR PROPUSE

In cadrul etapei de audit energetic propriu-zis se urmareste identificarea solutiilor ~i pachetelor de solutli cele mai potrivite din punct de vedere tehnic ~i economic pentru reabilitarea ~i modernizarea enerqetlca a dadlrll ~i lnstalatlllor aferente acesteia. Solutiile de reabilitare care vor fi propuse de catre auditorii energetici au la baza caracteristicile termotehnice ~i energetice ale constructiei ~i instalathlor aferente, obtlnute prin analiza energetidi realizata in conformitate cu partile I ~i II ale Metodologiei McDDl.

Audit energetic pentru stabilirea solutlilor de reabilitare ale unui obiectiv se face prin parcurgerea urmatoarelor etape, descrise in detaliu in partea a III-a (capitolul II1.2) a Metodologiei McDDl:

1. analiza enerqetlca pentru determinarea nivelului de protectle termlca a cladirii ~i a eflcientei energetice a lnstalatlilor ~i pentru depistarea starii actuale a acestora, comparativ cu solutla de proiect;

2. enuntarea concluziilor asupra evaluarii energetice prin sintetizarea intormatiilor obtinute, interpretarea acestora ~i indicarea defldentelor privind pe de 0 parte protectia terrnlca a constructlel iar pe de alta parte gradul de utilizare a energiei la nivelul tnstalatltlor analizate;

3. enuntarea solutillor ~i pachetelor de solutn tehnice pentru cresterea performantel energetice a constructlei ~i lnstalattllor aferente, inclusiv analiza tehnica prin determinarea influentelor lnterventillor asupra perforrnantel energetice a cladirii prin recalcularea (conform partilor I ~i a II-a ale Metodologiei McDD1) noilor consumuri energetice anuale specifice ~i globale pentru fiecare tip de lnstalatle in parte;

4. analiza economics a solutiilor ~i pachetelor tehnice de reabilitare enerqetlca prin calcularea indicatorilor de eficienta econornlca;

5. elaborarea raportului de audit energetic, inclusiv ierarhizarea solutillor/pachetelor de solutll de reabilitare din punct de vedere tehnic ~i economic precum ~i recornandarile expertului auditor.

Schema qenerala asoclata etapei de audit energetic proprlu-zis este prezentata in figura IV.2. Definitiile marirnilor care intervin in schema sunt cuprinse in capitolul II1.2.1 iar sernnlficatla notattllor este data in tabelele 1.1 ~i 1.2 ale aceluiasi capitol din Metodologia McDDI-PIII.

Analiza economica a rnasurllor de reabllltare/modernlzare enerqetlca a unei cladiri existente se reallzeaza prin evaluarea urmatonlor indicatorilor economici ai lnvestltiel:

• valoarea neta actuellzata eferenta investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de reabllltare/rnodernlzare energetica ~i economiei de energie rezultata prin aplicarea proiectului rnentlonat, L\VNA", [Euro];

• durata de recuperare a lnvestitlel suplimentare pentru aplicarea unui proiect de reabilitare/modernizare energetica, NR [ani], reprezentand timpul scurs din momentul realizarll lnvestltiel in modernizarea energetica a unei cladiri ~i momentul in care valoarea acesteia este egalata de valoarea economiilor realizate prin implementarea rnasurllor de modernizare enerqetlca, adusa la momentul initial al investltiei:

76

• costul unitatii de energie econornlslta, e [Euro/kWh], reprezentand raportul dintre valoarea lnvestltlel suplimentare pentru apllcarea rnasurll/pachetulul de rnasuri de reabilitare energetica ~i economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investitlei:

• rata lunara de rambursare a creditului, re [Euro/luna], indicator utilizat in sltuatla creditarii intr-o proportie l-ae a lnvestitiei in reabilitarea energetica (ae fiind avansul procentual din suma totala C(m) necesara pentru realizarea reabllltarll energetice).

Eficienla energelica a

instalatiilor. I

consumuri de energle ,_ .glo~ a_nuale_~l

-----1

Nivelul actual de protectie

termica a cladirii (R. G)

• ~ ~ .:J

I--Analiza lehnica: delermmarea noilO"rl consumun de energie pentru fiecare I solutiefpachet de sotutii de reabllitare [p I , __ . __ sill,dinMcOO1}. __ J

jCOStUll Investrt,e. costun anuai;j de exptoatare Ca.. cr. I. k. NS.l Nc. ac

.... ' _,_._- -- -~- ~ ....

Figura IV.2 Schema qenerala de audit energetic

In functle de valorile indicatorilor economici mentlonatl mai sus, auditorul energetic va seleeta acele rnasurt de reabilitare caraeterizate prin:

• valoare neta actuallzata, t:NNA(m), cu valori negative pentru durata de viata estimata pentru rnasura/pachetul de rnasurl de modernizare enerqetlca analizate;

• durata de recuperare a investitiei, NRt cat mai mica ~i nu mai mare decat 0 perloada de referinta, impusa din considerente economico-financiare de catre creditor/investitor sau tehnice (durata de viata estimate Ns a solutlei de modernizare enerqetlca):

• costul unitatii de energie econornlsita, e, cat mai mic ~i nu mai mare decat prolectia la momentul lnvestltlel a costului aetualizat al unitatii de energie Ck [Euro/kWh];

77

• rata lunara rc de rambursare a creditului necesar pentru punerea in opera a rnasuril/pachetului de rnasurl de reabilitare analizate, mai mica decat cca. 33% din veniturile medii lunare (VML) ale beneficiarului creditat.

In figura IV.3 este detallata procedura de determinare a indicatorilor economici ~i de selectare a masurilor ~i pachetelor de masuri de reabilitare eficiente din punct de vedere economic. Schema logica se va aplica pentru fiecare masura sau pachet de rnasurl de reabilitare in parte.

Nota: Coeficientul m subunitar reprezinta gradul admisibil de indatorare a beneficiarului sau frontiera de admisibilitate a pachetului de rnasuri de modernizare enerqetlca; depinde de capacitatea de rambursare in termenul stabilit a creditului bancar angajat de beneficiarul lucrarilor de reabilitare.

Ierarhizarea din punct de vedere tehnic a rnasurllor/pachetelor de masurl de reabilitare energetica se va face in ordinea crescatoare a consumurilor anuale globale de energie, respectiv in ordine descrescatoare a duratei de viata esttmata Ns). Cele mai bune solutii/pachete vor fi cele caracterizate de valori minime ale consumurilor, respectiv valori maxime ale duratei estimate de viata.

Din punct de vedere economic, cele mai bune solutll sau pachete de solutii analizate vor fi acelea pentru care t!J.vN~m), NR, e ~i eventual rc prezinta valorile cele mai mici.

78

. Eniintarea solutiilor si __ i pachetelor de solutil de J

_ reabititare

Analiza tehnicai determlnarea noilor" consumun de enerqre pentru fiecare solutie/pachet de soluff de reabilitare

~ (PI sill_din Mc001) ~

Masuralpachet lneflclent economic

r _- -- - •

, Costuri investitie C'~J' cost un . anuale de exploatare Ce, Sl

L _~, ~~, Ns,_Nc, ac _ _j

Costuri anuale de exploatane (energii consumate) pentru cladinea neabilijata (cazul fiecanei solutii sau pachet de solutii de reabilitare)

NU Masuralpachet

Ineficlent economic

NU

NU

Calcularea dVNA pentru fiecare masura/pachet de masuri de reabilHane

NU

Figura IV.3 Procedura de determinare a indicatorilor economici ~i de selectare a rnasurllor/pachetelor de rnasurl de reabilitare eficiente economic

Masuralpachet Ineficlent economic

NU

DA

DA

SOLUTlElPACHET EFICIENT ECONOMIC

79

v. CONCLUZII

Acesta reglementare stablleste 0 procedure simplificata de aplicare a Metodologiei de calcul McDD1, indiferent de tipul dadirii ~i instalatiilor aferente: cladiri existente sau noi, cladiri reztdentlale (dadirl de locuit individuale, apartamente, case unifamiliale, cuplate sau In~iruite, tip duplex, blocuri de locuit cu mai multe apartamente) sau nerezldentlale (birouri, crese, gradinite, camine, internate, cladiri de Invatamant, spitale, policlinici, hoteluri ~i restaurante, sali de sport, cladiri pentru servicii de comert, cladiri industriale cu regim normal de exploatare s.a.).

in BREVIARUL DE CALCUL se prezinta succi nt, sub forma unor scheme graduale, etapele de determinare simplificata a consumurilor energetice ale unui obiectiv tinand cont de pierderile de energie la nivelul consumatorilor, la nivelul distributle', a echipamentelor de stocare (daca exlsta) ~i la nivelul echipamentelor de generare a energiei.

Schemele generale concepute pentru fiecare sltuatie de calcul detallata In Metodologia McDDl pot fi utilizate atat la etapa de analiza energetica a cladirii ~i instalatnlor aferente, cat ~i pentru certificarea energetica, respectiv etapa de propuneri de rnasun de reabilitare pentru cazul cladlrllor existente.

80

VI. EXEMPLU DE CALCUL

PRIVIND APLICAREA BREVIARULUI DE CALCUL PENTRU STABILIREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE UNUI BLOC DE LOCUINTE

81

Cuprins

1. Oblectul lucrarf 84

2. Analiza energetica a cladirii 84

2.1. Caracteristici geometrice si de alcatulre a cladirii 84

2.1.1. Descrierea arhltecturala a cladirii 84

2.1.2. Descrierea alcatuirii elementelor de constructie si structurii de rezistenta 85

2.1.3. Descrierea tipurilor de mstalatll interioare ~i alcatulrea acestora (incalztre,

ventilare/climatizare, apa calda menajera, iluminat) 85

2.1.4. Regimul de ocupare al dadiril 86

2.1.5. Anvelopa cladirii ~i volumul incalzlt al cladirii.. 86

2.2. Caracteristici termice 86

2.2.1. Calculul rezlstentelor termice unldlrectlonele 86

2.2.2. Calculul rezistentelor termice corectate 89

2.3. Parametrii climatici 90

2.3.1. Temperatura conventionala exterioara de calcul 90

2.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare 90

2.4. Temperaturi de calcul ale spatillor interioare 91

2.4.1. Temparatura mterloara predorrunanta a incaperilor incalzite 91

2 4 2 T peratura I terlo v till A vl't 91

• •• I em era ura tn n ara a spa~1I or nemca Zl e ..

2.4.3. Temperatura lnterloara de calcul 91

2.5. Calculul coeficlenplor de pierderi de caldura HT ~i Hv 92

2.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 94

2.6.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 8eo=12°C). 95

2.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, I'll 97

2.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cladirii 99

2.7. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic 100

2.B. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 100

2.9. Calculul aporturilor de caldura ale cladirii 100

2.10. Necesarul de caldura pentru lncalzirea cladirii, Qh 102

2.11. Consumul de energie pentru incalzire , Qfh 103

2.12. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum , Qacm 105

2.13. Consumul de energie pentru iluminat.. 107

2.14. Energia primara si emisiile de CO2 107

82

2.14.1. Energia primara 107

2.14.2. Emisia de C02 107

3. Certificarea energetica a blocului de locuinte 109

3.1. Consumul anual specific de energie pentru lncalzirea spatlllor 109

3.2. Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum 109

3.3. Consumul anual specific de energie pentru iluminat.. 109

3.4. Consumul total anual specific de energie 110

3.5. Penalizari acordate cladirii certificate 110

3.6. Nota energetica 111

3.7. Definirea cladirii de referinta 111

4. Descrierea solutiilor de reabilitare/modernizare termica 115

5. Concluzii 119

Bibliografie 121

83

1. Obiectul lucrarii

Exemplul de calcul privind evaluarea termo-energetica pentru 0 cladlre din Bucuresti de tip bloc de locuinte, avand S+P+3 niveluri, este efectuat pe baza datelor ~i observatiilor obtinute in urma analizei in situ a cladirii ~i lnstalatiilor de lncalzlre, preparare a apei calde de consum ~i iluminat. Evaluarea s-a realizat de asemenea pe baza documentatiei tehnice.

Etapele de calcul urmeaza structura indicata in Breviarul de calcul.

Rezultatele obtinute pe baza evaluarii energetice a cladirii ~i instalatiilor de incalzire, preparare a apei calde de consum ~i iluminat aferente acesteia servesc la Certificarea energetica a cladirii, precum ~i la intocmirea Raportului de audit energetic care cuprinde solutltle tehnice de reabilitarejmodernizare a elementelor de constructle si a lnstalatlilor aferente.

2. Analiza energetica a cladirii

2.1. Caracteristici geometrice si de aldituire a cladirii 2.1.1. Descrierea arhitecturali a clidirii

Cladirea evaluate este de tip bloc de loculnte fiind sltuata in Bucuresti ~i adminlstrata de Asodatla de Proprietari.

Constructla a fost executata in anul 1985 ~i a fost prolectata de Institutul de Proiectare, Bucuresti.

Cladirea, de forma paralellplpedlca, se compune din 2 tronsoane, fiecare avand regim de inaltime S+P+3. Dimensiunile in plan ale cladirii sunt 34.90 m x 13.00 m cu 0 suprafata totala construita de 1814.88 m2•

Blocul are 24 apartamente, cate 3 apartamente pe fiecare etaj, respectiv cate 12 apartamente pe fiecare scars,

Fiecare tronson de cladire are 0 scara lnterioara com una, cu 0 sinqura rampa ~i podest de nivel ~i nu este prevazuta cu ascensor.

Solutia arhitecturala existents pentru 0 scara grupeaza urmatoarele functlunl pe nivel:

• subsol: subsol tehnic

• parter: apartamente si uscatorie

• etaj 1...3: apartamente de 2 si 3 camere

Inaltimile de nivel sunt:

• subsol: 2.65 m

• parter: 2. 65 m

• etajele 1..3: 2.65 m

84

Cladirea este alcatuita din doua tipuri de tronsoane, numite In proiect scara A ~i B, fiecare din ele reqasindu-se In pozttia de tronson de capat,

Accesul principal In c1adire are loc pe fatada SE, fatada NE fiind prevazuta cu 0 cale de acces secundara,

Accesulln subsol se face printr-o rarnpa amplasata In casa scarii. Subsolul este destinat boxelor si adapostirii conductelor de distributie a apei reci, apei calde de consum si a agentului termic pentru incalzire. Planseul peste subsol este alcatuit dintr-o placa de beton neizolata, avand un strat de sapa de egalizare si un finisaj interior de tip pardoseala calda sau rece.

Terasa dadlrll prezinta degradari si neetanseitati.

2.1.2. Descrierea alclituirii elementelor de construqie si structurii de rezisten~

Peretii exteriori care alcatuiesc anvelopa c1adirii sunt alcatuiti astfel:

• tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior;

• zidarie din blocuri de B.C.A. avand grosimea de 35 cm;

• tencuieli de cca. 2 cm grosime la exterior;

Peretii interiori sunt din zidarie de blocuri din B.C.A., iar cei in contact direct cu casa scarii sunt din beton armat.

Tarnplarla exterioara a apartamentelor din cladire este partial cu rama din lemn de ra~inoase, de tip cuplata, cu 2 foi de geam simplu, prezentand elemente de degradare ~i partial din tamplarie cu rama din PVC cu geamuri termoizolante duble montata de catre locatari in ultimii ani.

Usa de intrare in cladire si usa de serviciu sunt metalice, neetanse, prezentand rosturi mario Usa de intrare in c1adire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere.

Structura de rezistenta a blocului deasupra cotei 0,00 este alcatuita astfel:

• elemente verticale din beton armat monolit - stalpi de rezlstenta:

• elemente orizontale - plansee prefabricate din beton armat ~i grinzi realizate atat prefabricat cat ~i monolit; scarile sunt prefabricate.

Infrastructura este reallzata dupa cum urrneaza:

• pereti structurali din beton armat atat pe Iinia elementelor structurale ale suprastructurii cat ~i suplimentari fata de acestia:

• planseu peste subsol realizat din beton armat turnat monolit;

• fundatl' continue de tip talpa ~i cuzinet din beton armat.

2.1.3. Descrierea tipurilor de instala~ii interioare §i alclituirea acestora (inclilzire, ventilare/climatizare, apa calda menajera, iluminat)

Incalzirea blocului analizat este aslqurata prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic Invecinat. Conductele subtraverseaza carosabilul ~i 0 zona verde pana la PT, printr-un canal termic care se deschide In subsolul c1adirii expertizate. Ca urmare a uzurii avansate a conductelor de

85

indilzire ~i apa calda ~i a armaturilor cu care acestea sunt echipate, se constata pierderi mari de caldura ~i umiditate atat pe canalul termic cat ~i in subsolul blocului.

Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele lnltiale din fonta.

Casa scarii nu este incalzita in mod direct.

Distrlbutia agentului termic se reallzeaza prin sistem bitubular cu dlstributle lnferioara ~i coloane verticale care strabat planseele, Coloanele sunt aparente ~i sunt racordate la partea superloara a cladirii la vasul de aerisire. In subsolul tehnic al dadlrli conductele forrneaza 0 retea de dlstributle ramltlcata.

Instalatia de alimentare cu apa calda de consum urmeaza acelasl traseu la subsol, ca ~i instalatla de alimentare cu caldura ~i se rarnlflca pe verticals in coloane care allrnenteaza bucatariile ~i baile din apartamente. Se constata degradarea ~i lipsa pe arii extinse a termoizolatlel aferente conductelor de alimentare cu apa calda de consum.

Cladirea este allrnentata cu apa rece de la reteaua oraseneasca, In blocul de locuinte sunt montate 112 puncte de consum apa rece ~i 80 de puncte de consum apa calda.

Condltiile conventlonale de calcul sunt fixate de valorile: ~=80°C, 8R=60°C, 81=20°C, 8e=-15°C.

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atat in apartamente cat ~i in spatule comune.

2.1.4. Regimul de ocupare al cladirii

Regimul de ocupare al cladlrll este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu caldura se considers in regim continuu. Cladirea nu este echtpata cu sisteme de ventilare rnecanlca, racire sau conditionarea aerului.

2.1.5. Anvelopa cladirii Ii volumul incalzit al cladirii

Anvelopa cladirii reprezlnta totalitatea elementelor de constructle care inchid volumul incalzlt, direct sau indirect.

2.2. Caracteristici termice

2.2.1. Calculul rezisten~elor termice unidireqionale

Nr.crt

Material

A

a

A'

R

[-]

[-]

[m]

[W/mK]

[-]

[W/mK]

1

Tencuiala din mortar de var

0,02

0.7

1.05

0.74

0.03

86

2 Zidarie din blocuri B.C.A. 0,35 0.22 1.15 0.25 1.38
3 Tencuiala din mortar var - ciment 0,02 0.87 1.15 1.00 0.02
TOTAL 1.43
Ro=1/al+R+1/ae 1.60 coeficient de transfer termic superficial interior 8 [Wjm2K:

coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/m2K:

coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, d. tab. 5.3.2, McDD1 - conductivitatea termlca de calcul

conductivitatea termlca corectata de calcul

Nr.crt Material ~ A a A' R
[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [m2K/W
1 Tencuiala din mortar de var 0,02 0.7 1.05 0.74 0.03
2 Beton armat 0,15 2.03 1.05 2.13 0.07
3 Tencuiala din mortar var - ciment 0,02 0.87 1.05 0.91 0.02
TOTAL 0.12
Ro=1/al+R+1/ae 0.33 coeficient de transfer termic superficial interior 8 [W/m2K:

coeficient de transfer termic superficial exterior 12 [W/m2K:

coeficient de majorare a conductlvltattl term ice in functie de starea si vechimea materialelor, d. tab. 5.3.2, McDD1 - conductivitatea termica de calcul

conductivitatea termica corectata de calcul

87

- " , . ~ ,_ ,I ..
- - --
Material R
[-] [m2K/W]
Tamplarie termoizolanta 0.55
Tamplarie din lemn cuplata 0.39
Tamplarie din metal simpla 0.17 Nr.crt Material a A a A' R
[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [m2K/W:
1 Beton armat 0,15 2.03 1.15 2.33 0.06
2 Izolatie termica 0,02 0.042 1.15 0.05 0.41
3 Sapa autonivelanta 0,025 0.46 1.05 0.48 0.05
4 Gresie si cuartite 0,015 2.03 1.05 2.13 0.01
TOTAL 0.54
Ro=1/al+R+1/ae 0.79
coeficient de transfer termic superficial interior 6 [W/m2KJ
: coeficient de transfer termic superficial exterior 12 [W/m2KJ coeficient de majorare a conductivitatii term ice in functie de starea si vechimea materialelor, d. tab. 5.3.2,Mc001 - conductivitatea termica de calcul

conductivitatea termica corectata de calcul

Nr.crt Material a A a A' R
[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [m2K/W
1 Beton armat 0,15 2.03 1.15 2.33 0.06
2 Izolatie termica 0,02 0.04 1.15 0.05 0.41
3 Sapa autonivelanta 0,025 0.46 1.05 0.48 0.05
4 Covor PVC cu suport textil 0,015 0.29 1.05 0.30 0.05
TOTAL 0.58
Ro=1/al+R+1/ae 0.83 coeficient de transfer termic superficial interior 6 [W/m2K:

coeficient de transfer termic superficial exterior 12 [W/m2K:

coeficient de majorare a conductivitatii term ice in functie de starea si vechimea materialelor, d. tab. 5.3.2, Mc001 - conductivitatea termica de calcul

conductivitatea termica corectata de calcul

88

[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK]
1 Tencuiala din mortar de var 0,02 0.7 1.05 0.74
2 Beton armat 0,15 2.03 1.05 2.13
3 Beton de panta 0,15 0.93 1.05 0.98
4 BCA 0,20 0.22 1.05 0.23
5 Mortar de ciment 0,0125 0.87 1.15 1.00
6 Hidroizolatie bitum 0,015 0.17 1.15 0.20
7 Nisip 0,02 0.70 1.05 0.74
8 Dale din beton 0,02 1.62 1.05 1.70
TOTAL
Ro=1/al+R+1/ae 0.03

0.07

0.15

0.87

0.01

0.08

0.05

0.01

1.27

1.44

coeficient de transfer termic superficial interior 8

coeficient de transfer termic superficial exterior 24

::oeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, d. tab. 5.3.2, :onductivitatea termica de calcul

A.': conductivitatea termica corectata de calcul

[W/m2K [W/m2K McDDl -

2.2.2. Calculul rezistentelor term ice corectate R' = r R = R 1 + _R=[L=---(\}'_l ._l)_+-=L=--X--=] [ m~K ]

A

,. - :~, ~-=- ~'- -:._ - =- ~,,_: -=- - :~" - ._ - ~- ~.J' ~':'~_;: __ :_~ _-.: ~_:_-:_: ...._,::-~-:~-_-'s_-·~_:~-_-~:_ .I_:__'-'~
Elementul de Detaliu Tabel ... I ... xl
constructie C107/3 [W/mK] 1m] [W/K]
1.Intersectie pereti cu stalpisor 1 0.1 763.2 76.32
2.Intersectie pereti fara stalpisor 1 -0.04 318 -12.72
3.Colt pereti cu stalpisor 3 0.16 360.4 57.66
4.Colt pereti fara stalpisor 3 0.09 127.2 11.45
5. Grinda B.A. (con sola sus) 1 24 0.14 559.36 78.31
Perete exterior 6. Grinda B.A. (consola sus) 2 24 0.04 559.36 22.37
7. Soclu subsol 42 0.05 139.84 6.99
8. Tamplarie cuplata (fara urechi) 61 0.12 316 37.92
9. Buiandrug tamplarie cuplata 62 0.12 198.6 23.83
10.Solbanc tamplarie cuplata 53 0.12 198.6 23.83
Total 325.97
Placa peste 11. Perete interior pe placa peste subsol 46 0.09 173.00 15.57
subsol 12. Soclu subsol 42 0.30 139.84 41.95
Total 57.52
Placa peste 13. Atic terasa 1 31 0.32 139.84 44.75
13. Atic terasa 2 31 0.22 139.84 30.76
ultimul etaj Total 75.51 • '!jJ = transmitanta termica liniara a puntll termice liniare;

• I = lungimea puntllor term ice liniare de acelasl fel;

89

[m2] [m2K/W] [W/K] [W/m2K] [W/m2K] [m2K/W] [-]
Perete exterior 1362.51 1.60 325.97 0.24 0.87 1.16 0.72
Plan$eu peste subsol 453.72 0.83 57.52 0.13 1.34 0.75 0.91
Plan$eu peste ultimul etaj 453.72 1.42 75.51 0.17 0.87 1.15 0.81 • A = aria elementelor anvelopei;

• R = rezlstenta termlca specltlca unldirectlonala aferenta ariei A (Conform C107/1);

• R~ = rezistenta termlca corectata:

• r = coeficient de corectte pentru puntile termice

2.3. Parametrii climatici

2.3.1. Temperatura conven~ionala exterioara de calcul

Pentru iarna, temperatura conventionala de calcul a aerului exterior se consldera in functie de zona cllrnatlca in care se afla localitatea Bucuresti (zona II), conform STAS 1907/1, astfel:

e, = -tS"C

2.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare

Intensitaple medii lunare ~i temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea Bucuresti.

f _" , .. ' ~ ~ - . . _
- _
Luna Intensitatea radiatiei sol are [W 1m2]
NY SE SV NE
lanuarie 14.90 59.3 59.3 14.9
Februarie 28 87.3 87.3 28
Martie 38.9 91.4 91.4 38.9
Aprilie 52.8 91.6 91.6 52.8
Mai 70.4 86 86 70.4
lunie 78.2 92.8 92.8 78.2
lulie 71.1 89.9 89.9 71.1
August 75.8 123.8 123.8 75.8
Septembrie 60.1 119.1 119.1 60.1
Octombrie 36.3 104.1 104.1 36.3
Noiembrie 16.5 57.4 57.4 16.5
Decembrie 12.3 53 53 12.3 90

Luna Temperatura medie
[0C]
lanuarie -2.4
Februarie -0.1
Martie 4.8
Aprilie 11.3
Mai 16.7
lunie 20.2
lulie 22
August 21.2
Septembrie 16.9
Octombrie 10.8
Noiembrie 5.2
Decembrie 0.2 2.4. Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare

2.4.1. Temparatura interioara predominanta a inciiperilor inciilzite

Conform Metodologiei Me001- PI (1.9.1.1.1), temperatura predominanta pentru eU~diri de loeuit este:

e, = 20°C

2.4.2. Temperatura interioara a spatiilor neinciilzite

Conform Metodologiei Me001- PI (1.9.1.1.1), temperatura tnterloara a spatlllor neincalzlte de tip subsol ~i easa scartlor, se ealculeaza pe baza de bilant termic.

• Temperatura subsolului tara lnstalatie de ind~lzire, este: 8s = 8.73 [ac] pentru temperatura extertoara de calcul

• Temperatura casei scarll fara instalatie de incalzire, este:

Oues = 17.13[OC] pentru temperatura exterloara de caleul

2.4.3. Temperatura interioara de calcul

Conform Metodologiei MeOOl - 2006/PII, daca dlterenta de temperatura intre volumul incalzit ~i casa scarilor este mai mica de 4°C, intregii cladiri se aplica calculul monozonal. In acest caz, temperatura tntertoara de calcul a cladirii, este:

L8.*A.

8. = y } [OC] relatia corecta este cu volume! Nu intotdeauna inaltimea libera este aceeasi in tot

I LA)

spatiul considerat

• At = aria zonei j [m~] ;

• Bij = temperatura interioara a zonei j [ClC] 0i = 19.67[ClC]

91

2.S. Calculul coeflcrentllor de pierderi de dildura HT §i Hv

a. Calculul coeficientului de pierderi de dildura al cladirii, H

H= Hv+Hr [~]

b. Calculul coeficientului de pierderi de caldura al cladirii, prin ventilare, Hv

[~J

P * * *V H - a Ca na

v - 36

,

[kg]

• Po. = 1,2 ma - densitatea aerului (Mc001-P 11-1, pag. 14);

• Co. = 1,005 [~K] - caldura speclflca a aerului;

• nO. = 0,6 [11-1] - nurnarul mediu de schimburi de aer (conform Mc001-PI);

Cladiri individuale

Clidiri cu rnai dubla

rnulte apartarnente,

carnine, simpla

internate etc.

• V = 4252,19 [mal - volumul lncalztt,

n; = 854.69 [;]

c. Calculul coeficientului de pierderi de caldura al cladirii, prin transimise, HT HT = L+ Hu [;:)

o L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterloara a cladirii[~];

L= LU1j*Aj [~]

• U'j = transrnltanta termlca corectata a partii j din anvelopa cladirii

[:'KL

• Aj = aria pentru care se calculeaza U' j[m~] .

92

Elementul de constructie R'j U'j = l/R'j Aj U'j x Aj
[m1K/W] [W/m1K] [ml] [W/K]
Perete Exterior 1.16 0.87 1362.51 1179.00
Planseu Terasa 1.16 0.86 453.72 390.80
Tamplarie Lemn 0.39 2.56 75.01 192.33
Termozolant 0.55 1.82 171.67 312.13
Usa Metal 0.17 5.88 10.08 59.29
Usa Metal 0.17 5.88 10.08 59.29 L = 2192.85 [:1

o H u - coeficient de pierderi termice prin anvelopa cladirii spre spatii neincalzlte, (conform SR EN ISO 13789) [~

[W] K

• Htu - coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la

spatiile neincalzite [~];

H iu = Lr,iu + H V,iu [~

• LT,iu = 604,60 - coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol

[~].

• H V,£u - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la spatiile neincalzite [;) .

P * * *V [W]

H - a Ca na = 854,69 K gresit!, n nu este tot 0.6

V,ill - 36

,

• na = 0,6 h" - numarul de schimburi de aer al cladirii cu exteriorul [h-l1.

n.; = 1459.29 [;]

• HUB - coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la mediul exterior [~] .

Hue = Lr,ue + H V,ue [;.)

• LT,ue = 133,11 - coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie ale spatiului neincalzit in contact cu mediul exterior [;].

• Hv,ue - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile

neincalzite la mediul exterior [~] .

93

p *c *n *V [W]

Hv = a a a u = 136,8 - gresit! n nu este 0.6!, V este al spatiului

,ue 3,6 K

neincalzit, deci i se pune indice u

• na = 0,6 h-1 - numarul de schimburi de aer al cladirii [1,-1].

Hue = 269.90 [;) b = 0.23[-]

n; = 331.15 [;)

Hr = 2524.00 [;)

Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:

H = Hv + Hr = 3378.69 [:1

2.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de incalzire prellrnlnara, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventlonala de echilibru este 8eo=12°C.

Luna Oeo t Oe Oem
rei [zile] [0C] [0C]
12 0
Octombrie 12 31 10,8
Decembrie 12 31 3,725
Februarie 12 28
12 4
lunie 12 0 Tempertura exterloara medie pe sezonul de indllzire se calculeaza ca 0 medie ponderata a temperaturilor medii lunare cu nurnarul de zile cu incalzire ale flecarei luni.

94

.<1'<
ro ""
....
ro
0
.>: 1"'-
<1J
.....
X
Q) ."., Variatia temperaturii exterioare medii lunare

rc

Lunile anului

2.6.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 8eo=12°C)

QL = H * (Bi - Be) * t [kWh]

• H = 3378.69 ~ - coeficient de pierderi de caldura al cladirii [i];

• B1 = 19.67DC - temperatura interioara de calcul [DC];

• Be = 3,725DC - temperatura exterioara medie pe perioada de incalzire [DC];

• Dz = 192 zile- durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic [zile];

• t = 192 X 24 = 4608 h - numar de ore perioada de incalzire.

QL = 248215,03

[kWh/an]

Calculul aporturilor de dildura ale dadirll Qg (calcul preliminar, pentru 8eo=12°C)

[kWh/an]

• Qf = degajari de caldura interne [kWh];

Qt = [tlJi,h + (1- b) * 4>i,U] * t [kWh]

o <Pi,,, = f1uxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite[W] ; <Pi," = <Pi * Atnc = 6418.4 [W]

• <Pi = 4 W/m2 f1uxul termic mediu al degajarilor interne, ct. Mc001 - PIl, [W];

• Atnc = 1604,60 - aria totala a spatiului incalzit, [m:] ;

o <Pi,u = 0 - f1uxul termic mediu al degajarilor interne in spatule nelncalzlte [w]·

,

o Dz = 192 zile- durata perioadei de incalzlre prellmlnara determinata grafic [zile] ;

o t = 192 X 24 = 4608 h - numar de ore perioada de lncalzlre,

Qt = 29575.98 [kWh]

• Qs = aporturi solare prin elementele vitrate ,

[kWh] .

,

95

[kWh]

o 1 gj = radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe 0 suprafata de

[:~];

1m2 avand orientarea j

o Ami = aria receptoare echivalenta a suprafetei n avand orienta rea j Uml~] Agnj = A,. Fs" Fp" 9 [m::]

• A = aria totala a elementului vitrat n [[mj:];

• t, = factorul de umbrire a suprafetei n;

• F,. = factorul partial de coreetie datorita orizontului;

• Fo = factorul partial de corectie pentru proeminente;

• Ff = factorul partial de corectie pentru aripioare.

• Fp = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

g=Fwg1

• B = transmitanta totala la energie solara a suprafetei n;

• Fw = factor de transmisie solara;

• g, = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj;

Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g1 se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.

SE

Intensitatea radiatiei

87.3

91.6

92.8

26,17

Decembrie

31

12.3

53

77.03

87.3

91.6

92.8

123.8

53

77,03

26,17

12.3

Intensitatea radiatiel solare medii pe sezonul de incalzlre se calculeaza ca 0 medie ponderata a intensltatilor medii lunare, cu nurnarul de zile ale flecarel luni.

96

Tip Nr. ferestre

3

2

Fl 1

1

Analog, determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetelor vitrate se face pentru fiecare fereastra, in functle de orientare, pentru scara B a blocului, rezultand:

NY

sv

6.14

77.03

473.33

TOTAL

4578.37

o Dz = 192 zile- durata perioadei de incalzlre prehmlnara determinata grafic [zile] .

,

o t = 192 X 24 = 4608 h - nurnar de ore perioada de lncalzire, a, = 21097.13 [kWh]

Qg = 50673.12 [kWh]

Fluxul aporturilor de caldura se cakuleaza astfel:

Q

"'9 = t = 10996.77 [W]

2.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, ''It

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, V, care reprezinta raportuI dintre aporturi, Qg si pierderi, Ql, astfel:

o Qg = 50673,12 - aporturi totale de caldura [kWh];

o QL = 248215,03 - pierderile de caldura ale cladirii [kWh];

97

y = 0,20

Deoarece coeficient adimensional V:f:.1, atunci:

1- ra

171 = 1 a+1

-r

C

T=-

H

o Y = 0,20 - coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;

o a = parametru numeric care depinde de constanta de timp T ;

• ao = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);

• To = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

• "r = constanta de timp care caraeterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;

• C = capacitatea termica interioara a cladirii

P- . * c. . * d •. * A. [1]

l} I} oj J K

constructie

Pereti interiori

Pereti interiori 2

Pereti exterior

Pardoseala calda

Pardoseala rece

Terasa

Tavan

• P = densitatea materialului;

• c = capacitatea calorica masica a materialului;

• d = grosimea stratului;

• A = aria elementului;

98

C = 1478,53 [i]

• H = 3378.69(~] - coeficient de transfer de caldura [;]; T = 437605.14 s = 121.56 [h]

a = 4.85

"11 = 0.9996

2.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cladirii

.,.,* CPa

8ed. = 8id. - H

• 8t?d = temperatura de echilibru;

• (Jfd =19.67 DC - temperatura interioara de calcul;

• 1] = 0,9996 factorul de utilizare al aporturilor;

• CPa =10996,77 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire [W];

• H = 3378.69 ~ - coeficientul de pierderi term ice ale cladirii [~];

Temperatura de echilibru a cladirii este: 8ed = 16.41 DC

Luna

5,7301

Durata sezonului de incalzire reala este de 239 de zile, adica 5736 ore. Temperatura exterloara medie pe sezonul de incalzire se calculeaza ca 0 medie ponderata a temperaturilor medii lunare cu nurnarul de zile ale fiecarei luni.

99

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->