Slaid 4-Tales afirma ca temeiul ultim al lumii este apa.

Acest lucru probabil ca nu l-a multumit pe

Anaximandru, caci atunci - concludea acesta - ar putea sa fie considerate ca principii ultime ale lumii si
alte elemente decit apa. O concluzie foarte justa in urma careia acest milezian sprinten la minte ajunge
la ideea ca temeiul ultim al lumii, ce asigura unitatea acesteia, trebuie sa fie cu totul de alta natura decit
un dat senzorial. Din acest motiv, Anaximandru este silit sa caute temeiul unic si ultim al lumii inapoia
fenomenelor senzoriale. Caci - zice el - "arhe" nu mai poate avea, ca celelalte materii senzoriale, un
inceput empiric in timp, ci el trebuie sa fie neprodus, netrecator, nemarginit si in trecut si in viitor.
Principiul originar al lucrurilor trebuie sa fie "ceva" nemarginit. Asa apare, pentru prima data in istoria
gindirii omenesti, ideea "Nemarginitului". Principiul trebuie sa fie o natura nemarginita sau principiul
este natura Nemarginitului. Si, din pricina ca nici un element material nu indeplineste aceste conditii,
atunci, in determinarea principiului originar al lucrurilor, trebuie sa se faca abstractie de toate calitatile
senzoriale, asa ca principiul originar trebuie sa fie nedeterminat. De aceea, Anaximandru numeste acest
principiu "apeiron" sau "Nedeterminatul", vrind sa arate prin acest nume ca acest principiu este in
acelasi timp nemarginit si de nimic ingradit. In felul acesta filozoful se ridica, pentru prima data in istoria
filozofiei, prin abstractie, de la ceea ce este senzorial, constatat cu simturile, la ceea ce este notional :
"arhe" este "apeiron", Nedeterminatul. Asa ne-a ramas exprimata ideea anaximandrica la Aristotel:
temeiul ultim al lumii trebuie sa fie marginit, pentru ca devenirea sa nu inceteze niciodata, ci sa se
produca mereu in eternitate. Daca n-ar sta asa lucrurile, viata din univers ar inceta sa mai existe.
Slaid 5-Aceasta conceptie despre "arhe" este formulata de catre Anaximandru numai pe temeiul
gindirii rationale si de aceea ea este o cunoastere rationala. Aici intilnim, deci, pentru prim adata, faptul
ca gindirea se ridica de la cunoasterea senzoriala la cunoasterea pur notionala, asa cum se va intimpla
mai tirziu la filozofii eleati si la toti filozofii rationalisti. In acest caz, "Aperion"-ul lui Anaximandru poate
fi considerat identic cu "existenta pura" a eleatilor si cu "substanta" lui Spinoza, desi la Anaximandru nu
poate fi vorba inca despre un concept abstract al substantei, din pricina ca - cum am mai amintit -
Anaximandru concepe existenta ca fiind ceva material.
Cosmogonia lui Anaximandru poate fi perceput ca avnd un character propedeutic pentru cercetrile
sale.
Slaid 6-La naterea acestui cosmos un smbure de cald i rece s-a difereniat de substana etern i
la periferia acesteia s-a format o sfer de foc care nconjoar atmosfera din jurul Pmntului, ntocmai
scoarei ce cuprinde copacul. Dup ce aceasta s-a rupt n buci i focul a fost prins n anumite inele, s-
au format soarele, luna i stelele
Cosmogonia este conceput pe baza analogiei dintre concepiiletimpurii privitoare la apariia vieii
(spre exemplu: dezvoltareaembrionului). Iniial termenul de smbure ( n greac gnimon ) era
unadjectiv ce se traducea prin generator fertil sau capabil s deanatere.Sfera de foc este similar
oului din cosmogonia orfic i dinunele cosmogonii primitive.

Marea este o rmi a primei umiditi, cea mai mare parte aacesteia fiind secat de foc (aciunea
cldurii asupra umezelii vaproduce ulterior viaa animal).

n cosmologie, Anaximandru aduce o contribuie inedit gndiriianterioare: pmntul nu are nevoie de
un suport (el este asemntorunei coloane de piatr), iar atrii se rotesc n cercuri complete pedeasupra
i pe dedesubtul lui, fiind condensri ale aerului n form decerc, plini de foc, care pe o anumit parte a
lor exhal flcri prin niteorificii sunt purtai pe cercurile i sferele pe care s-au desfurat
fiecare; luna are lumin proprie, iar cerul este format din amestecul caldului cu recele.
Slaid 8-Dup ordonarea lumii prin separarea elementelor contrare n strilelor caracteristice,
urmtoarea etap este apariia vieii animale.
Anaximandru ofer o soluie evoluionist prin explicarea interdicieide mnca pete (prezent i la
pitagorici): omul care n copilria sa arenevoie de mai mult ngrijire nu ar fi supravieuit dac ar fi fost
laorigine ceea ce este acum (nscut, ca toate celelalte animale, dinelementul umed, el a fost, la nceput,
asemntor unui pete; oamenii au nceput prin a se nate n interiorul anumitor peti, unde au fost
hrnii ca micii rechini squalia- ). Plutarh este cel care ne informeaz despre aceast teorie a lui
Anaximandru, realiznd analogia cu credinadescendenilor Elenei care venerau petele.
Acest pete poate fi considerat animalul acvatic vivipar numit galeus sau cine de mare. Conform lui
Aristotel, descrierea formrii i dezvoltrii embrionului acestui animal este similar evoluiei
embrionului uman.
S -a sugerat ca aceast relatare evoluionist s fie perceput ca o transpunere a vechilor credine
totemice. Modul n care Anaximandru justific interdicia poate fi asociat cu observaiile paleontologice
ale lui Xenofan, care a scos la iveal n latomiile, carierele de piatr , dinSiracuza la Paros, n Malta, urme
de plante i animale fosile.
Slaid 9-n domeniul astronomiei, Anaximandru a fost preocupat de distanele, mrimea i traiectoriile
atrilor. El a realizat primul ceas solar i un glob ceresc (cu pmntul n centrul universului) destinat
navigatorilor. Anaximandru era considerat de Eratostene ntemeietorul geografiei tiinifice. Cea mai
important contribuie a lui Anaximandru la teoria cosmologic a fost, fr ndoial, eliberarea sa de
ideea c pmntul are nevoie de un suport. Surse post-aristotelice susin c Anaximandru credea n
existena unui infinit numr de lumi i ceruri.
Grecii antici se pare c au fost primii care au lsat posteritii primele hri propriu-zise. Lui
Anaximandru din Milet (611-546 .e.n.) i s-a atribuit prima reprezentare a Pmntului, primul planisfer.
Din pcate, opera lui Anaximandru este pierdut aproape n ntregime. Mrturii despre aceasta provin
pe ci indirecte prin: Herodot, Aristotel, Eratostene, Strabon, Diogene etc. Anaximandru a realizat prima
viziune nadiral asupra Pmntului. Eratostene, Strabon i Diogene i-au atribuit lui Anaximandru prima
utilizare a gnomonului, principiu care a stat la baza edificrii obeliscului, care, aflat ntr-o poziie
particular, fcea posibil determinarea solstiiilor, a echinociilor, calculul meridianului, etc.
Cunotinele lui Anaximandru au stat la baza dezvoltrii metodelor de msurare a spaiului i timpului.
Harta construit de Anaximandru era perfect rotund, Pmntul circular fiind nconjurat de ape
(Okeanos), avea Delfi n centrul su.
Teoria sa despre apariia vietilor i a omului, i-a determinat pe unii istorici s-l considere pe
Anaximandru ca unul dintre precursorii evoluionismului, dei ideea enunat de Anaximadru nsui este
diferit. Astfel, el a afirmat c animalele au aprut din ap sau din mare (reiterare a principiului
thalesian al umiditii), dar omul "s-a nscut ntru nceput din vieuitoare de alt specie", deoarece
"progeniturile altor animale, curnd dup ce s-au nscut se hrnesc singure, n timp ce numai omul
pretinde o ngrijire ndelungat"
Opiniile lui Anaximandru despre fenomenele meteorologice ne ofer un exemplu suplimentar al
principiului su de consecven, anume c evenimentele din aceast lume trebuie atribuite aciunii
permanente a acelorai fore i procese care i-au determinat formarea la nceput.