SIDNEY SHELDON PRINTESA DE GHEATA Traducere: VIRGINIA BOJA Editura LIDER - Bucur

esti Toate drepturile asupra editiei n limba romna sunt rezervate Editurii LIDER B
ucures ti 1 Jurnalul lui Leslie Stewart ncepea astfel: Astazi de dimineata l-am ntl
nit pe cel cu care ma voi casatori. O afirmatie simpla, optimista, ce nu contine
a nici un indiciu asupra dramaticulu i sir de evenimente care aveau sa urmeze. E
ra una din acele zile rare si neasteptate n care nimic nu merge rau sau n-ar ndra
zni sa mearga rau. Pe Leslie Stewart n-o interesa astrologia, dar n dimineata ace
ea, rasfoind ziarul The Lexington Herald-Leader, horoscopul din rubrica lui Zol
t aire i atrase atentia: LEU (23 IULIE 22 AUGUST). LUNA NOUA TI LUMINEAZA VIATA SE
NTIMENTALA. ESTI N PLIN CICLU LUNAR SI TREBUIE SA ACORZI ATENTIE UNUI EVENIMENT I
MPORTANT CE VA INTERVEN I N VIATA TA. ZODIA COMPATIBILA ESTE FECIOARA. ZIUA DE AS
TAZI VA FI O ZI MEMORABI LA PREGATESTE-TE PENTRU EA. Sa ma pregatesc pentru ce?
se gndi Leslie cu amaraciune. Ziua de azi va fi una ca oricare alta. Astrologia e
un nonsens, o amagire pentru cei saraci cu duhul. Leslie Stewart era director e
xecutiv la departamentul de relatii cu publicul si publicitate al firmei Bailey
& Tomkins, n Lexington, statul Kentucky. Avea trei ntl niri programate pentru dupa-
amiaza, prima cu Kentucky Fertilizer Company, ai car or directori erau foarte mu
ltumiti.de noua campanie la care lucra ea. Le placea mai ales nceputul: Daca vret
i sa mirositi trandafirii.. .."A doua ntlnire era cu Bre eders Stud Farm, iar a tr
eia cu Lexington Coal Company. Zi memorabila? Spre treizeci de ani, cu o silueta
subtire si provocatoare, Leslie Stewart arata bine si era deosebita: ochi cenus
ii-violeti. pometi nalti, par de culoarea miere i, pe care l purta lung si pieptan
at simplu. O prietena i spusese odata lui Leslie : Daca esti frumoasa si posezi u
n creier si un vagin, lumea e a ta". Leslie Stewart era frumoasa, coeficientul d
e inteligenta 170, iar n ce priveste r estul, natura fusese generoasa cu ea. Numa
i ea gasea ca frumusetea este un dezav antaj. Barbatii o curtau ntruna, nsa prea p
utini se deranjau sa o cunoasca cu adev arat. n afara de cele doua secretare de l
a Bailey & Tomkins, Leslie era singura femeie din firma, pe linga cei cincisprez
ece barbati angajati. I-a trebuit o saptamna ca sa-si dea seama ca este mai intel
igenta dect oricare dintre ei. A decis sa tina pentru ea o asemenea descoperire.
La nceput, ambii parteneri, Jim Bailey, supraponderal la cei patruzeci de ani ai
sai, si Al Tomkins, anorexie si hiperactiv, cu zece ani mai tnar ca Bailey, au nce
rcat fiecare sa o convinga pe Leslie sa se culce cu ei. I-a potolit usor. Daca
insistati, mi dau demisia. Asta a fost tot. Leslie era un angajat prea valoros si
nu merita riscul sa-l pie rzi. n prima saptamna de serviciu, ntr-o pauza de cafea,
Leslie le-a spus colegilor o gl uma: ,, Trei barbati s-au ntlnit cu zna cea buna c
are le-a promis ca le va ndeplini cte o d orinta. Primul a spus: Vreau sa fiu mai
destept cu douazeci si cinci la suta. Zna a clipit, iar omul a e xclamat: Ma simt
deja mai inteligent. Al doilea a spus: Vreau sa fiu cu cincizeci la suta mai de
stept. Zna a clipit, iar barbatul a spus: Extraordinar! Stiu lucruri pe care nu l
e-am stiut niciodata. Al treilea spuse: Vreau sa fiu de doua ori mai destept. Si
zna cea buna a clipit a treia oara, iar barbatul s-a transformat ntr-o femeie." L
eslie a asteptat reactia celor din jur. Se uitau toti lung la ea. fara sa rda. P
unct cstigat. Ziua memorabila promisa de astrolog a nceput la ora unsprezece dimin
eata. Jim Bai ley intra n biroul mic si nghesuit al lui Leslie. Avem un client nou
, o anunta. Vreau sa te ocupi de el. Avea mai multa treaba dect oricine din firma
, dar nu protesta. Bine, spuse ea. Despre ce este vorba? Nu despre ce, ci despre
cine. Ai auzit cu siguranta de Oliver Russell. .Toata lumea auzise de Oliver Ru
ssell. Era un avocat din localitate care candida pentru functia de guvernator. A
fisele lui electorale inundasera tot statul Kent ucky. Facuse o cariera straluci
ta si, la treizeci si cinci de ani, avea cele mai multe sanse dintre candidatii
burlaci. Participa htalkshow-uri la cele mai impo rtante posturi de televiziune
si radio. Extrem de atragator, cu parul negru n dez ordine, ochi ntunecati, cu o c
onstitutie atletica si un zmbet cald, se spunea desp re el ca se culcase cu major
itatea femeilor din Lexington. Am auzit. Ce trebuie sa facem pentru el? Trebuie
sa-l ajutam sa devina guvernatorul statului Kentucky. E n drum spre noi. Oliver R
ussell ajunse n cteva minute. Era si mai atragator dect n fotografii. Cnd i fusese pre
zentat lui Leslie, i zmbise cu caldura. Am auzit multe despre tine. Ma bucur ca te
vei ocupa de campania mea. Era foarte departe de ceea ce si imaginase Leslie. Om
ul era de o sinceritate deza rmanta. Pentru o clipa, Leslie nu-si gasi cuvintele
. Eu... multumesc. Ia loc, te rog. Oliver Russell se aseza. Sa ncepem cu nceputul,
sugera Leslie. De ce candidezi? E foarte simplu. Kentucky este un stat minunat.
Noi stim asta pentru ca traim ai ci si putem sa-i apreciem vraja, dar mare part
e a tarii ne vede ca pe o turma de ciobani. Vreau sa schimb aceasta imagine. Ken
tucky are mai mult de oferit dect o duzina de alte state la un loc. Istoria tarii
a nceput aici. Avem unul dintre ce le mai vechi capitolii din America si am dat
tarii doi presedinti. De aici se tr ag Daniel Boone* si Kit Carson**, precum si
judecatorul Roy Bean. Avem cel mai f rumos peisaj din lume-pesteri interesante,
ruri si pajisti albastre***. Vreau sa arat toate acestea lumii ntregi. Vorbea cu o
convingere att de adnca, nct Leslie se simti atrasa. Spusele zodiacului i reveneau n
minte: Luna noua ti lumineaza viata sentimentala. Ziua de astazi va fi o zi memor
abila. Pregateste-te pentru ea. " *Pionier al Americii 1734 1820. **Christopher
Kit Carson, 1809 1868, vnator si colonist american . ***Bluegrass n engl. iarba al
bastra, ierburi din soiul Poa. Cu tulpina verde-alba struie; Bluegrass State, po
recla data statului Kentucky. Oliver Russell tocmai spunea: Campania va reusi nu
mai daca si tu crezi n ceea ce cred eu. Cred, spuse repede Leslie. Prea repede? A
bia astept. Ezita un moment. Pot sa te n treb ceva? Desigur. In ce zodie te-ai na
scut? Fecioara. Dupa plecarea lui Oliver Russell, Leslie s-a dus n biroul lui Jim
Bailey. mi place, spuse ea. E sincer si e cu adevarat implicat. Ar Fi un guverna
tor bun. Jim o privi gnditor. N-o sa fie usor. Se uita la el uluita. Da? De ce? B
ailey ridica din umeri. Nu prea stiu. Ceva se petrece. L-ai vazut pe Russell pe
afise si la televizor? Da. Ei bine, s-a terminat. Nu nteleg. De ce? Nimeni nu sti
e exact, dar circula zvonuri ciudate. Un asemenea zvon ar fi ca cin eva l-a sust
inut pe Russell cu banii pentru campanie, iar apoi, pentru un anume motiv, l-a l
asat balta. n mijlocul unei campanii pe care tocmai o cstiga? Nu e logic, Jim. Sti
u.
De ce a apelat la noi? Vrea sa cstige, cred ca e foarte ambitios. Si crede ca poa
te trece peste handicap . Vrea de la noi o campanie care sa nu-l coste prea mult
. Nu-si mai poate permit e sa apara la televiziune. Tot ce putem face pentru el
este sa-i aranjam intervi uri, articole n ziare, lucruri de genul asta. Clatina d
in cap. Guvernatorul Addis on cheltuieste o avere pe campanie, n ultimele doua sa
ptamni, Russell a pierdut mu lt n sondaje. Pacat. E un avocat bun. Si face multa t
reaba pro bono. Cred ca ar f i un bun guvernator. n noaptea aceea, Leslie a nceput
jurnalul: Astazi de dimineata l-am ntlnitpe cel cu care ma voi casatori. Leslie S
tewart avusese o copilarie idilica. Era un copil de o inteligenta extrao rdinara
. Tatal ei era profesor de engleza la Lexington Community Centre, iar mam a casn
ica. Tatal era un barbat atragator, aristocrat si intelectual. Era si grij uliu,
familia si petrecea vacantele laolalta si calatoreau mpreuna, si adora copilu l. F
etita tatei", i spunea el. i mai spunea ct de frumoasa e, ca e mndru de notele de la
scoala, de comportarea si de prietenii ei. n ochii lui, Leslie nu putea gresi .
La a noua aniversare a lui Leslie, el i-a cumparat o rochie frumoasa de catife a
maro, cu mansete de dantela. A pus-o sa mbrace rochia si s-a mndrit cu ea n fata p
rietenilor veniti la cina. Nu-i asa ca e o frumusete? Leslie l venera. Peste un a
n, ntr-o dimineata, ntr-o fractiune de secunda, fericirea lui Leslie a l uat sfrsit
. Mama, cu fata brazdata de lacrimi, i-a spus: Draga mea, tata... ne-a parasit.
La nceput Leslie n-a nteles. Cnd se ntoarce? Nu se mai ntoarce. Si fiecare cuvnt era c
a un cutit ascutit. Mama l-a alungat, s-a gndit Leslie. i parea rau pentru maica-s
a, fiindca avea sa u rmeze un divort si o lupta pentru custodia ei. Tata nu va r
enunta niciodata la e a. Va veni dupa mine, si spunea Leslie. Dar saptamnile trece
au si tata n-a sunat niciodata. Nu-i da voie sa vina sa ma va da, gndea Leslie cu
convingere. Mama l pedepseste. Matusa cea vrstnica a fost cea care i-a explicat l
ui Leslie ca nu va fi nici o lu pta pentru custodie. Tata se ndragostise de o vad
uva, profesoara la universitate, si s-a mutat n casa ei de pe strada Limestone. I
ntr-o zi, cnd mergeau la cumparaturi, mama i-a aratat casa: Aici locuiesc ei, a s
pus cu amaraciune. Leslie s-a decis sa-si viziteze tatal. Cnd o sa ma vada, gndea
ea, va veni acasa. Intr-o vineri, dupa scoala, Leslie s-a dus la casa de pe stra
da Limestone si a s unat la usa. O fetita de vrsta ei a deschis usa. Purta o roch
ita de catifea maro, cu mansete de dantela. Leslie a ramas cu ochii la ea. Fetit
a o privea plina de curiozitate. Cine esti tu? Leslie a fugit. n anul urmator, Le
slie a vazut-o pe mama sa nchizndu-se n sine. Cum si pierdea orice interes pentru vi
ata. Pna atunci Leslie crezuse ca a ti se frnge inima" erau vorbe goale, acum nsa p
rivea neajutorata cum mama se stinge ncet, iar cnd a fost ntrebata de ce a murit, a
raspuns: de inima zdrobita". Atunci a decis ca nici un barbat nu-i va face ei a
sa ceva. Dupa moartea mamei sale, Leslie s-a mutat la matusa ei. A absolvit lice
ul, apoi Universitatea din Kentucky summa cum laude. n ultimul an de facultate a
fost alea sa regina frumusetii si a respins numeroase oferte ale agentiilor de f
otomodele. Leslie a avut doua legaturi, una cu o vedeta a fotbalului din colegiu
, alta cu p rofesorul de economie. Amndoi au plictisit-o repede era mai inteligen
ta dect amndoi . Putin nainte de absolvire, matusa a murit. Leslie a terminat scoal
a si a ncercat s a se angajeze la agentia de publicitate Bailey & Tomkins. Firma s
i avea birourile pe strada Vine, ntr-o cladire n forma de U, cu acoperis de cupru
si fntna n curte. Jim Bailey, partenerul mai n vrsta, i-a cititcurriculum vitae si a
clatinat din ca p. Impresionant. Ai noroc, avem nevoie de o secretara.
Secretara? Speram... A? Nimic. Leslie a nceput ca secretara. Lund notite la sedint
e, mintea ei cauta modalitati d e mbunatatire a campaniilor publicitare despre ca
re se discuta. ntr-o dimineata, u nul dintre directori spunea: M-am gndit la recla
ma pentru Rancho Beef Chili. Pe eticheta conservei vom pune un cow-boy prinznd cu
lasoul o vaca. Sugeram astfel prospetimea carnii si... Ce idee tmpita, gndi Lesli
e. Toata lumea se zgia la ea, iar Leslie si dadu seama cu groaza ca vorbise tare.
Ce-ai zice de o explicatie, domnisoara? Eu... Ar fi vrut sa fie-n alta parte. Or
iunde. Toata lumea astepta. Leslie respira adnc. Cnd consuma carne, oamenii nu vor
sa li se aminteasca faptul ca mannca animale moa rte. Se lasa o tacere grea. Jim
Bailey si drese glasul. Poate ca ar trebui sa reflectam putin asupra acestui luc
ru. Saptamna urmatoare, ntr-o sedinta asupra campaniei publicitare pentru un nou s
apun , unul dintre directori spusese: Vom folosi cstigatoare ale concursurilor de
frumusete. Ma scuzati, spuse Leslie timid, dar asa ceva s-a mai facut. De ce n-
am folosi st ewardese frumoase de pe curse internationale, pentru a sugera ca sa
punul se adre seaza tuturor? ncepnd cu sedinta aceea, barbatii au nceput sa-i ceara
parerea. Un an mai trziu, a fost promovata copywriter*, iar peste doi ani a ajun
s director . Oliver Russell a fost prima ei ncercare adevarata de cnd lucra la age
ntie. La doua saptamni dupa aparitia lui, Bailey i-a sugerat sa se opreasca, pent
ru ca Russell nu-si putea permite sa plateasca nici macar taxa cuvenita agentiei
. Leslie l-a convins sa nu renunte. O facem pro bono, a ncercat ea. Bailey o stud
ie un moment. Bine. Leslie si Oliver Russell stateau pe o banca n parcul Triangle
. Era o zi rece de t oamna, cu un vnt usor dinspre lac. Urasc politica, spuse Oli
ver Russell. Leslie l privi surprinsa. Atunci de ce...? Pentru ca vreau sa schimb
sistemul, Leslie. Cei care *Redactor de reclame, anunturi publicitare. conduc s
unt lobby*-urile si corporatiile care aduc la putere oameni nepotriviti, pe care
apoi i controleaza. Sunt o gramada de lucruri pe care as vrea sa le fac. Vorbea
cu pasiune. Cei care conduc tara fac ce vor. Nu le pasa de interesele oamenilor,
ci doar de ale lor. Nu e cinstit, iar eu am de gnd sa ndrept lucrurile. Ascultndu-
l pe Oliver," mintea lui Leslie lucra. Poate s-ofaca, O atragea ca o vr aja. Tot
ceea ce l privea o interesa. Nu simtise niciodata asa ceva pentru un bar bat, ia
r ceea ce simtea o facea fericita. Nu putea sti ce simte el pentru ea. E un adev
arat gentleman. Fir-ar sa fie. I se parea ca n curnd oamenii au sa vina la banca l
or pentru a-i strnge mna lui Oliver si pentru a-i ura succes. Femeile i arun cau lu
i Leslie priviri ucigatoare. Probabil ca toate astea au iesit cu el, se gnd ea Le
slie. Probabil ca toate astea s-au culcat cu el. Oricum, nu-i treaba mea. Auzise
ca pna de curnd se vedea cu fata unui senator. Se ntreba ce se ntmplase. Nici asta n
u-i treaba mea. Nu puteai sa nu admiti ca, de fapt, campania nu mergea prea bine
. Fara bani pent ru a-si plati o echipa, fara televiziune, radio si ziare, era i
mposibil sa concu rezi cu guvernatorul Cary Addison, a carui imagine parea sa fi
e pretutindeni. Le slie a aranjat ca Oliver sa fie prezent la picnicurile compan
iilor, n fabrici, la o multime de alte evenimente sociale; stia nsa ca *Lobby n eng
l. amer. persoana sau grup de persoane care influenteaza membrii Cong resului n f
avoarea unui proiect de lege.
aceste aparitii nu nseamna mare lucru si se simtea frustrata. Ai vazut ultimele s
ondaje? a ntrebat-o Jim Bailey. Baiatul tau se prabuseste. Nu si daca l ajut eu, si
spuse Leslie. Leslie si Oliver luau cina la Chez-nous. Nu merge, nu-i asa? o ntr
eba Oliver. Mai e timp suficient, l asigura Leslie. Cnd alegatorii vor ajunge sa t
e cunoasca.. . Oliver clatina din cap. Am vazut sondajele. Vreau sa stii ct de mu
lt apreciez tot ce ai facut pentru mine . Ai fost extraordinara. l privi lung pes
te masa, gndindu-se intens. E cel mai minunat om pe care l-am ntlnit vreodata, iar
eu nu-l pot ajuta cu nimic. Ar fi vrut sa-l ia n brate si sa-l con soleze. Sa-l c
onsolez pe el? Pe cine vreau sa pacalesc? Pe cnd se pregateau sa plece, un barbat
, o femeie si doua fetite s-au apropiat de masa. Oliver! Ce mai faci? Cel ce vor
bea avea cam patruzeci de ani, un barbat atragator, cu un petic negru pe unul di
n ochi care-l facea sa semene cu un pirat cumsecade. Oliver se ridica si-i strnse
mna. Buna ziua, Peter. Ti-o prezint pe Leslie Stewart. Peter Tager, Leslie. Buna
ziua, Leslie. Tager arata spre familia sa. Sotia mea, Betsy, fetele mele, E liz
abeth si Rebecca. n vocea lui se simtea o imensa mndrie. Peter Tager se ntoarse spr
e Oliver. mi pare extrem de ru pentru ce's-a ntmplat. E mare pacat. N-am avut nsa ncot
ro. nteleg. Peter. Daca e ceva ce as fi putut sa mai fac... Nu mai conteaza. Totu
l e bine. ti doresc mult noroc. Pe drumul spre casa. leslie l ntreba: Despre ce era
vorba? Oliver dadu sa-i raspunda, dar se opri. Nimic important. Leslie locuia nt
r-un apartament cochet din cartierul Brandywine din Lexington. Pe cnd se apropiau
de cladire, Oliver i spuse ezitnd: Leslie, stiu ca agentia voastra se ocupa de mi
ne aproape pe nimic. Sincer, cred ca ti pierzi vremea. Ar fi mai bine sa renunt a
cum. Nu, spuse ea cu o hotarre n voce care o surprinse. Nu poti renunta. O sa gasi
m o s olutie. Oliver o privi cu atentie. -Tie chiar ti pasa? Oare sa nteleg si alt
ceva din ntrebarea asta? Da, zise ea ncet. mi pasa cu adevarat. In fata apartamentu
lui, Leslie respira adnc. Vrei sa intri? O privi ndelung. Da. N-a stiut niciodata
cine a nceput. Tinea minte doar ca s-au dezbracat unul pe alt ul, s-a trezit n bra
tele lui si au facut dragoste salbatic, apoi domol, continuu si extatic. A fost
mai frumos ca niciodata. Au ramas mpreuna toata noaptea si a fost magic. Oliver e
ra insatiabil, dadea si c erea n acelasi timp, nu se putea opri. Ca un animal. Du
mnezeule, si eu la fel, gnd ea Leslie. Dimineata, dupa un mic dejun alcatuit din
suc de portocale, oua si sandvisuri cu sunca, Leslie spuse: O sa aiba loc un pic
nic la Green River Lake vineri. Va veni multa lume. Aranjez sa tii un discurs. O
sa anuntam n presa ca sa stie lumea ca vei fi acolo. Apoi... Leslie, protesta el
, n-am bani pentru asta. Nu-ti face probleme, spuse ea repede. Agentia va suport
a cheltuielile. Stia ca nu exista nici cea mai mica sansa sa se ntmple asa ceva. A
vea de gnd sa pun a ea banii. i va spune lui Jim Bailey ca banii au fost donati de
un suporter al l ui Russell. Si era adevarat. As face orice pe lume sa-l ajut,
se gndi ea. La picnicul de la Green River Lake se strnsesera vreo doua sute de oam
eni, iar di
scursul lui Oliver a fost stralucit. Jumatate din electorat nu voteaza, a spus e
l. Avem cea mai mica participare la vo t dintre toate tarile industrializate din
lume-mai putin de cincizeci la suta. D aca vrei ca lucrurile sa se schimbe, atu
nci asuma-ti responsabilitatea. E mai mu lt dect responsabilitate, este un privil
egiu. Alegerile bat la usa. Voteaza pentr u mine sau pentru contracandidatul meu
, dar voteaza. Implica-te". A fost aplaudat cu caldura. Leslie a aranjat ca Oliv
er sa ia parte la toate actiunile publice din oras. A pr ezidat inaugurarea unei
clinici pentru copii, s-a ntlnit cu organizatii de femei, grupuri de muncitori, s
-a implicat n actiuni de binefacere si a vizitat aziluri d e batrni. Cu toate aces
tea, continua sa coboare n sondajele de opinie. Cnd nu erau n campanie, Oliver si L
eslie gaseau timp sa fie mpreuna. S-au plimbat cu trasura p rin Triangle Park, au
petrecut o dupa-amiaza de smbata la magazinul de antichitat i si au cinat la la
Lucie. Oliver i-a daruit flori de Groundhog Day* si de anive rsarea bataliei de
la Bull Run, i-a lasat mesaje de dragoste pe robot: Iubito, un de esti? Mi-e dor
de tine, dor, dor". M-am ndragostit de robotul tau. Ai idee ce sexy suna?" Nu cr
ed ca e legal sa fii att de fericit. Te iubesc." Pentru Leslie nu conta unde se d
uceau. Nu-si dorea dect sa fie mpreuna. Unul dintre cele mai interesante lucruri s
-a petrecut ntr-o duminica, cnd au porni t cu pluta pe riul Russell Fork. Excursia
a decurs linistit pna cnd rul a nceput sa coboare vertiginos *2 februarie, sarbatoa
re traditionala care, daca ziua este nsorita, indica faptul ca mai sunt nca sase s
aptamni de iarna, iar daca este noroasa, indica o primavara timpurie. spre poalel
e muntelui, ntr-o bucla gigantica, formnd caderi de apa asurzitoare si n spaimntatoa
re, din ce n ce mai nalte, numai la o lungime de pluta departare. Total a durat tr
ei ore si jumatate, iar cnd au ajuns la mal erau uzi pna la piele si fer iciti ca
au ramas n viata. Nu se puteau desprinde unul de altul, iar o data ajuns i n masin
a au facut dragoste. ntr-o seara de toamna timpurie, n casa lui ncntatoare din Versa
illes, un orasel lnga Lexington, Oliver prepara cina: antricot la gratar cu sos d
e soia si usturoi, as ezonat cu mirodenii, cu garnitura de cartofi, salata si un
vin rosu bun. Gatesti minunat, aprecie Leslie. Se strnse lnga el. De fapt, tot ce
faci e minunat, iubitule. Multumesc, dragostea mea. Si deodata si aminti: Am o m
ica surpriza pentru tine. A s vrea sa ncerci ceva. Disparu n dormitor si se ntoarse
aducnd o sticluta plina cu un lichid transparent. Poftim. Ce-i asta? Ai auzit vr
eodata de Ecstasy? Daca am auzit? Sunt n plin extaz*. Vreau sa spun drogul Ecstas
y. Extaz lichid. Se spune ca este un afrodisiac puter nic. Leslie fremata usor.
Dragule, tu nu ai nevoie de asa ceva. Noi nu avem nevoie. Ar putea fi periculos.
Ezita putin. l folosesti des? Oliver izbucni n rs. De fapt, nu l-am folosit niciod
ata. Nu te mai uita asa la mine. Mi l-a dat un pr ieten si mi-a spus sa-l ncerc.
Acum ar fi pentru prima oara. *In lh. engleza, ecstasy = extaz. Hai sa nu existe
o prima oara, zise Leslie. Mai bine arunca-l. Ai dreptate. Binenteles ca am sa-l
arunc. Se duse n baie de unde, cteva clipe mai trziu, Leslie auzi zgomotul apei. O
liver reveni. S-a dus. i zmbi. Cine are nevoie de extaz la sticluta? l am ntr-un amb
alaj mult mai potrivit.
O cuprinse tandru n brate. Pna acum, Leslie citise povesti de dragoste, ascultase
cntece de dragoste, dar nim ic din toate acestea nu o pregatise pentru inimaginab
ila realitate. Crezuse ntotd eauna ca versurile romantice sunt simple sentimental
isme ieftine, doar vise nempl inite. n sfrsit, acum ntelegea. Dintr-o data, lumea pa
rea mai luminoasa, mai frumoa sa. De parca totul ar fi fost atins de o bagheta m
agica, iar magicianul era Oliv er Russell. ntr-o dimineata de smbata, Oliver si Le
slie se plimbau prin Breaks Interstate Park , savurnd peisajul spectaculos care-i
nconjura. N-am mai fost niciodata pe cararuia asta, spuse Leslie. Cred ca o sa-t
i placa. Se apropiau de locul unde poteca facea o curba strnsa. Cum au dat coltul
, Leslie s-a oprit nmarmurita. Chiar n mijlocul drumului era o placu ta de lemn pe
care scria de mna: LESLIE, VREI SA TE MARITI CU MINE? Lui Leslie ncepu sa-i bata
inima cu putere. Se ntoarse ncet spre Oliver, fara o vor ba. El o mbratisa. Accepti
? Cum de sunt asa de norocoasa? se ntreba ea. l cuprinse strns n brate si i sopti: Da
, iubitule. Sigur ca vreau. Mi-e teama ca nu pot sa-ti promit ca te vei casatori
cu un guvernator, dar sunt un foarte bun avocat. Ea se lipi de el si-i spuse nce
t: O sa fie bine. Cteva seri mai trziu, n timp ce Leslie se mbraca pentru cina, Oliv
er suna. Draga mea, mi pare foarte rau, dar am vesti proaste. Trebuie sa merg la
o ntrunire n seara asta, asa ca nu ne mai putem ntlni. Poti sa ma ierti? Esti deja i
ertat, spuse Lesli zmbind cu caldura. A doua zi, Leslie citea State Journal. Pe pr
ima pagina, scria cu litere de-o sch ioapa: CORPUL NENSUFLETIT AL UNEI FEMEI A FO
ST GASIT N RUL KENTUCKY. Si n continuare : Astazi de dimineata devreme, trupul gol
al unei femei n vrsta de aproximativ douaz eci de ani a fost gasit de politie n rul
Kentucky, la zece mile est de Lexington. Pentru a determina cauzele mortii se va
efectua o autopsie.." Leslie se nfiora la citirea stirii. Sa mori asa de tnar! Oa
re o fi avut un iubit? Sau poate un sot? Trebuie sa fiu recunoscatoare ca traies
c, ca sunt iubita si att de fericita. Toata lumea din Lexington nu vorbea dect des
pre apropiata nunta. Lexington era un oras mic, iar Oliver Russell o figura foar
te populara. Tinerii formau un cuplu extrem de> prezentabil: Oliver brunet si at
ragator, iar Leslie blonda, subtire s i cu o figura fermecatoare. Vestea s-a ras
pndit cu repeziciune. Sper ca-si da seama ce noroc a dat peste el, spuse Jim Bail
ey. Amndoi suntem la fel de norocosi, i zmbi Leslie. Va fi o nunta intima, n cadru r
estrns? Nu. Oliver vrea o nunta fastuoasa, n toata regula. Ceremonia va avea loc l
a Calva ry Chapel. Si cnd va avea loc fericitul eveniment? Peste sase saptamni. Cte
va zile mai trziu, pe prima pagina a ziarului State Journal se putea citi: Autop
sia a aratat ca femeia gasita n rul Kentucky, identificata ca fiind Lisa Burnette,
secretara, a murit din cauza unei supradoze dintr-un drog periculos, cunoscut s
ub numele de Ecstasy..." Extaz lichid. Leslie si aminti de seara petrecuta cu Ol
iver si se gndi din nou ct d e bine a facut sa arunce sticluta. Urmatoarele saptamn
i au fost ocupate cu pregatiri frenetice pentru nunta. Erau att ea de facut! Au f
ost invitate doua sute de persoane. Leslie si-a ales o domnisoa ra de onoare, si
-a comandat tinuta la Fayette Mall pe Nicholasville Road o rochi e lunga, cu tre
na, pantofi si manusi lungi. Oliver si-a ales o haina neagra si pantaloni n dungi
, vesta gri, camasa alba cu g uler drept si lavaliera asortata. Cavalerul de ono
are era un avocat de la firma lui. Totul este pus la punct, i spuse Oliver lui Le
slie. Am organizat cele necesare pe
ntru receptia de dupa ceremonie. Vor veni aproape toti cei invitati. Leslie se nf
iora de placere. Ard de nerabdare, iubitule. n saptamna de dinaintea nuntii, n noap
tea de joi, Oliver i facu lui Leslie o vizita n apartamentul ei. Leslie, ma tem ca
a intervenit ceva. Un client de-al meu are necazuri. Trebuie s a plec la Paris,
sa pun lucrurile n ordine. La Paris? Si ct ai sa lipsesti? N-ar trebui sa dureze
mai mult de doua, trei zile, maxim patru. O sa ma-ntorc la timp, fii fara grija.
Spune-i pilotului sa te duca cu bine. Promit. Dupa plecarea lui Oliver, Leslie
lua ziarul de pe masa. l rasfoi alene pna la rubr ica horoscopului. Citi: LEU (23
IULIE 22 AUGUST). NU ESTE O ZI FASTA PENTRU O SCHIMBARE DE PLANURI. RISC ATI SA
AVETI PROBLEME SERIOASE. Tulburata, Leslie mai citi o data horoscopul. Aproape c
a-i venea sa-i telefoneze lui Oliver si sa-i spuna sa nu mai plece. Sunt de-a dr
eptul ridicola, se gndi ea . E doar o superstitie stupida. Pna luni, Leslie n-a av
ut nici o veste de la Oliver. I-a telefonat la birou, dar nimeni nu stia nimic d
espre el. Nu luase legatura cu el de marti. ncepu s-o cupri nda panica. Miercuri
dimineata, la ora patru, a trezit-o soneria insistenta a te lefonului. S-a salta
t n sezut gndindu-se: E Oliver, slava Domnului. Stia ca ar tre bui sa fie furioasa
ca n-a sunat-o mai devreme, dar acum nu mai avea nici o impo rtanta. Ridica rec
eptorul. * Oliver... Sunteti Leslie Stewart? ntreba o voce de barbat. O strabatu
un fior de gheata. Cine... e acolo? Al Towers, de la Associated Press. Ne-a sosi
t o stire la redactie, domnisoara St ewart, si am vrea sa aflam parerea dumneavo
astra. Probabil se ntmplase ceva ngrozitor. Oliver murise. Domnisoara Stewart? Da,
raspunse cu o voce stinsa. Vrem o declaratie de la dumneavoastra. O declaratie?
Despre casatoria de la Paris a lui Oliver Russell cu fiica senatorului Todd Davi
s. Totul ncepu sa se nvrta n jurul ei. Dumneavoastra si domnul Russell erati logodi
ti, nu-i asa? Aveti ceva de declarat ? Ramasese acolo, nghetata. Domnisoara Stewa
rt? si recapata vocea. Da. Eu... eu le doresc tot binele din lume. Puse receptoru
l n furca cu un gest mecanic. Era ca ntr-un cosmar. Se va trezi n ctev a minute si si
va da seama ca totul nu a fost dect un vis. Dar nu, nu era vis. nca o data n viata
fusese abandonata. Tatal tau nu se mai ntoar ce. Se duse n baie si privi lung chi
pul palid din oglinda. Ne-a sosit o stire la redactie. Oliver s-a casatorit cu o
alta femeie. De ce? Cu ce-am gresit? Cum de l-am pierdut? Dar n adncul sufletului
ei stia ca Oliver este cel care a pierdut. S -a dus pentru totdeauna. Cum va nfr
unta viitorul? n dimineata zilei urmatoare, cnd Leslie a ajuns la agentie, a obser
vat ca priviril e celorlalti o evitau. Intra n biroul lui Jim Bailey. i remarca pa
loarea si-i spuse: Nu trebuia sa vii astazi, Leslie. De ce nu te duci mai bine a
casa si... Ea inspira adnc. Nu e nevoie, multumesc. Totul e-n regula. Posturile d
e radio si televiziune, ziarele de dupa-amiaza erau pline cu detalii despre nunt
a pariziana. Senatorul Todd Davis era, fara ndoiala, cel mai influent cetatean di
n statul Kentucky, iar povestea casatoriei dintre fiica sa si fostul logodnic al
parasitei Leslie era o stire de senzatie.
Telefonul din biroul lui Leslie suna ntruna. Sunt de la Couher Journal, domnisoar
a Stewart. Puteti face un comentariu referit or la nunta? Da. Singurul lucru car
e ma intereseaza este fericirea lui Oliver Russell. ' Da, nsa dumneavoastra urma
sa va casatoriti cu... Casatoria noastra ar fi fost o greseala ngrozitoare. Fiica
senatorului Davis a in trat n viata lui naintea mea. Evident, a iubit-o ntotdeauna
. Le doresc sa fie feric iti. Sunt de la State Journal din Frankfort... Si tot a
sa. Lui Leslie i se parea ca jumatate din Lexington i plnge de mila, iar cealalta
juma tate exulta la auzul celor ntmplate. Oriunde se ducea, auzea soapte, iar conv
ersat iile se ntrerupeau brusc. Era nsa hotarta sa-si ascunda adevaratele sentiment
e. Cum ai putut sa-l lasi sa-ti faca una ca asta... Cnd iubesti pe cineva cu adev
arat, riposta Leslie ferm, nu-i doresti dect sa fie f ericit. Oliver Russell este
omul cel mai bun pe care l-am cunoscut vreodata. Le doresc numai bine. A trimis
tuturor invitatilor la nunta scuze si le-a returnat cadourile. Leslie era sfisi
ata ntre speranta de a primi un telefon de la Oliver si repulsia fata de ideea de
a mai vorbi vreodata cu el. Cu toate acestea, apelul lui o surp rinse complet n
epregatita. La auzul vocii familiare, un fior i strabatu ntreg trup ul. Leslie...
nu stiu ce-as putea sa spun. Asadar, totul e adevarat, nu-i asa? Da. Atunci nu m
ai e nimic de spus. Voiam doar sa-ti explic cum s-a petrecut totul. nainte sa te
cunosc pe tine, Jan si cu mine eram aproape logoditi. Cnd am revazut-o, mi-am dat
seama ca nca o mai i ubesc. nteleg, Oliver. La revedere. Cinci minute mai trziu o
suna secretara. Aveti o convorbire pe linia unu, domnisoara Stewart. Nu mai vrea
u sa vorbesc cu... E senatorul Davis. Tatal miresei. Ce-o fi vrnd de la mine? se n
treba Leslie. Ridica receptorul. O voce profunda, cu accent puternic din sud, sp
use: Domnisoara Stewart? La telefon. Numele meu este Todd Davis. Cred ca noi doi
ar trebui sa avem o mica discutie. Dupa o scurta ezitare, ea raspunse: Domnule
senator, nu vad ce-am putea sa... Vin sa va iau ntr-o ora. Convorbirea se termina
se. Exact dupa o ora, n fata cladirii unde lucra Leslie opri o limuzina de lux. S
ofer ul deschise usa pentru Leslie. Senatorul Davis statea pe bancheta din spate
. Era un barbat distins cu parul alb si cu o mustata ngrijita. Parea un patriarh.
Desi era toamna, purta un costum alb scump si o palarie alba cu panglica lata.
Avea o figura clasica, venita parca din alt veac, un batrn domn sudist, de moda v
eche. Dupa ce Leslie se urca n masina, senatorul Davis spuse: Sunteti o femeie fo
arte frumoasa. Multumesc, raspunse ea sec. Limuzina porni. Nu ma refer numai la
aspectul fizic, domnisoara Stewart. Am auzit cum v-ati desc urcat n povestea asta
sordida. Trebuie sa fie foarte neplacut pentru dumneavoastr a. Nu-mi venea sa c
red cnd am aflat. Vocea lui se umplu de mnie. Ce s-a ntmplat oare cu demodata idee d
e moralitate? Sincer sa fiu, sunt dezgustat de felul n care Oliver s-a purtat cu
dumneavoastra. Iar pe Ian sunt de-a dreptul furios ca a acceptat sa se casatorea
sca cu el. Ma simt vinovat ntr-un fel. dat fi ind ca e fiica mea. Dar se merita u
nul pe altul. Vocea i se gtui de emotie. O vreme tacura amndoi. n cele din urma, Le
slie vorbi: l cunosc pe Oliver. Sunt sigura ca n-a vrut sa ma raneasca. Ce s-a ntmp
lat... s-a ntm plat. Vreau doar sa-i fie bine. O merita din plin si n-as face nimi
c sa-i stau n
cale. Foarte frumos din partea dumneavoastra. O studie cteva momente. Sunteti ntr-
adevar o tnara deosebita. Limuzina oprise la un semafor. Leslie se uita pe geam.
Ajunsesera n Paris Pike, l a Kentucky Horse Center. Existau mai mult de o suta de
grajduri n Lexington si n mp rejurimi, iar cel mai mare dintre ele era proprietate
a senatorului Davis. Ct vede ai cu ochii, garduri albe nconjurau padocurile despar
tite de panouri vopsite n ros u si pasuni cu iarba albastra de Kentucky. Leslie s
i senatorul Davis coborra din masina si se ndreptara catre gardul ce margi nea pis
ta de alergari. Ramasera pe loc cteva clipe, uitndu-se la cai. Senatorul se ntoarse
spre Leslie. Sunt un om simplu, spuse el ncet. mi nchipui cum ti suna asta, dar est
e purul adevar . M-am nascut aici si as putea sa-mi petrec n acest loc toata viat
a. Nicaieri n lu me nu exista ceva asemanator. Priveste n jur, domnisoara Stewart.
Nicaieri nu est i mai aproape de paradis dect aici. Poate cineva sa ma acuze ca
nu vreau sa paras esc toate acestea? Mark Twain a spus ca, atunci cnd va veni sfrs
itul lumii, el ar vrea sa fie n Kentucky. pentru ca este ntotdeauna cu douazeci de
ani n urma. Jumata te din viata sunt nevoit sa traiesc la Washington si detest a
cest lucru. Atunci de ce o faceti? Dintr-un simt al datoriei. Oamenii de aici mi
-au acordat votul lor pentru Senat, si atta timp ct voi fi ales, voi fi la datorie
, ncercnd sa fac totul pentru ei. Sch imba brusc subiectul. Vreau sa stiti ct de mu
lt va admir sentimentele si felul n c are v-ati purtat. Daca n-ati fi fost att de n
telegatoare, ati fi putut sa creati u n adevarat scandal. De aceea as vrea sa va
arat ct de mult va apreciez. Leslie l privi. M-am gndit ca poate doriti sa va luat
i o mica vacanta, poate sa plecati n strainat ate, sa calatoriti o vreme. Binentel
es, as avea eu grija... Va rog sa nu faceti asta. Ma gndeam doar... Stiu. N-am cu
noscut-o pe fiica dumneavoastra, domnule senator, dar, daca Oliver o iubeste, tr
ebuie sa fie o fiinta cu totul deosebita. Sper ca vor fi fericiti. El continua s
tnjenit. Cred ca s-ar cuveni sa aflati ca se vor ntoarce aici pentru ceremonia rel
igioasa. La Paris a avut loc doar casatoria civila, dar Jan si doreste o nunta la
biseric a, aici. Simti un cutit n inima. nteleg. Din partea mea, n-au de ce sa-si
faca griji. Multumesc. * Nunta a avut loc doua saptamni mai trziu, chiar n palvary
Chapel, acolo unde urmau sa se casatoreasca Oliver si Leslie. Biserica era plin
a de invitati. Oliver Russell. Jan si senatorul Todd Davis stateau inaintea alta
rului, n fata pr eotului. Jan Davis era o bruneta atragatoare, cu o figura impuna
toare si un aer aristocratic. Ceremonia era aproape de sfrsit. Dumnezeu a facut b
arbatul si femeia sa fie uniti prin harul sfnt al casatoriei, si de acum nainte ve
ti pasi mpreuna n v iata..." Deodata, usa bisericii se deschise si Leslie Stewart s
i facu aparitia. Ramase n sp ate cteva clipe, ascultnd, apoi se aseza pe o banca. P
reotul spunea: daca cineva cunoaste vreun motiv pentru care acesti tineri nu po
t fi uniti prin taina sacra a casatoriei, s-o spuna acum..." Ridica privirea si
o vazu pe Leslie. ...sauniciodata". Aproape involuntar, capetele ncepura sa se nto
arca n directia lui Leslie. Multimea fu strabatuta de un murmur, fiecare simtea c
a era pe cale sa asiste la o scena d ramatica, iar atmosfera era foarte tensiona
ta. Preotul astepta putin, apoi si drese vocea, nervos. Prin puterea cu care am f
ost nv estit, va declar acum sot si sotie", n glasul lui se simtea usurarea. Poti
saruta mireasa". Cnd preotul mai privi o data, Leslie plecase. Ultima nsemnare din
Jurnalul lui Leslie: Scumpul meu jurnal, a fost o nunta frumo asa. Aleasa lui O
liver este foarte draguta. Purta o rochie frumoasa de dantela s i satin, cu un b
olero si o cuafura cu voal. Oliver arata mai bine ca niciodata.
Parea foarte fericit. Ma bucur, pentru ca, nainte sa termin cu el, l voi face sa-s
i doreasca sa nu se fi nascut. 2 Chiar senatorul Todd Davis pusese la cale reco
ncilierea dintre Oliver Russell si fiica sa. Todd Davis era vaduv. Multimiliarda
r, el avea n proprietate plantatii de tutun, m ine de carbuni, cmpuri petrolifere n
Oklahoma si Alaska, precum si un grajd de cai de curse de prima mna. Ca lider al
partidului majoritar din Senat, aflat acum la cel de-al cincilea mandat, era un
ul dintre cei mai puternici oameni din Washing ton. Avea o filozofie simpla: Nu
uita niciodata o favoare, nu ierta niciodata o ofensa. Era mndru ca stia ntotdeaun
a sa-si aleaga nvingatorii, att pe pista de alerg ari, ct si n politica, si el fuses
e acela care, mai de mult, vazuse n Oliver Russel l o speranta. Iar faptul ca Oli
ver s-ar fi putut casatori cu fiica sa ar fi fost un argument n plus, dar, din pa
cate, Jan stricase totul prosteste. Cnd senatorul auzise despre neasteptata nunta
dintre Oliver Russell si fiica sa, fusese tulbur at. Chiar foarte tulburat. Sen
atorul Davis l cunoscuse pe Oliver cnd acesta se ocupase de unele afaceri de-al e
sale. Fusese foarte impresionat. Oliver era inteligent, prezentabil, cu un far m
ec juvenil ca"re-i atragea pe oameni. Senatorul aranjase sa ia cina mpreuna regu
lat, iar Oliver habar n-avea ct de atent fusese evaluat. La o luna dupa ce-l ntlnis
e pe Oliver, senatorul Davis a trimis dupa Peter Tager. C red ca l-am gasit pe u
rmatorul nostru guvernator/' Tager era un om serios, crescut ntr-o familie foarte
credincioasa. Tatal lui era profesor de istorie, iar mama casnica, si amndoi mer
geau regulat la biserica. Atu nci cnd Peter Tager avea unsprezece ani, n cursul un
ei calatorii cu masina mpreuna cu toti ai sai mama, tata si fratele cel mic frna s
e blocase. Fusese un accident n grozitor. Nu supravietuise dect Peter, cu pretul p
ierderii unui ochi. Peter avea certitudinea ca Dumnezeu l crutase doar pentru a p
ropavadui cuvntului D omnului. Peter Tager ntelegea dinamica politicii mai bine de
ct oricare alt om pe care-l cun oscuse senatorul Davis. Stia unde se gaseau votur
ile si cum puteau fi obtinute. Avea o capacitate iesita din comun de a simti ce
vor oamenii sa auda si care sun t cele de care s-au saturat pna peste cap. Dar ce
l mai important pentru senatorul Davis era faptul ca putea avea ncredere n Peter T
ager. Era un om integru, iar oam enii l iubeau. Peticul negru pe care-l purta pe
ochiul pierdut i dadea un aer dist ins. Pentru Tager, cel mai mult conta familia.
Senatorul nu cunoscuse niciodata un barbat att de mndru de sotia si de copiii sai
. Cnd senatorul Davis l ntlnise prima oara, Peter Tager avea de gnd sa se faca preot.
Att de multi oameni au nevoie de ajutor, domnule senator. Vreau sa fac tot ce-mi
sta n putinta. Dar senatorul l determinase sa-si schimbe planurile, Gndeste-te pe
cti i poti ajuta lucrnd pentru mine n Senatul Statelor Unite. Fusese o alegere feric
ita. Tager stia sa organizeze lucrurile. Omul la care ma gndesc pentru postul de
guvernator este Oliver Russell. Avocatul? Da. E facut pentru asta. Simt ca daca-
l sustinem nu are cum sa dea gres. Pare interesant, domnule senator. Cei doi au
discutat ndelung. Senatorul Davis i-a vorbit si lui Jan despre Oliver Russell. Ba
iatul are un viitor stralucit, scumpa mea. Nici trecutul lui nu e mai prejos. E
cel mai mare crai din oras. Ei si tu! Nu trebuie sa pleci urechea la toate brfele
. L-am invitat la noi la cin a pentru vineri. Cina de vineri seara a decurs bine
. Oliver era plin de farmec, iar Jan, n ciuda v ointei ei, s-a trezit ca se poart
a cu multa caldura. Senatorul i privea din scaunul sau, punnd din cnd n cnd cte o ntreb
are e accentua calitatile lui Oliver. La plecare, Jan l-a invitat pe Oliver la o
petrecere pentru smbata urmatoare. As fi ncntat. De atunci au nceput sa se ntlneasca
doar ei doi.
Se vor casatori n curnd, i-a spus senatorul lui Peter Tager. E timpul sa demaram c
ampania electorala pentru Oliver. Oliver a fost convocat la o ntlnire n biroul sen
atorului Davis. Vreau sa-ti pun o ntrebare, a nceput senatorul. Ce-ai zice dac-ai
fi guvernatorul statului Kentucky? Oliver l-a privit surprins. Nu... nu m-am gndi
t niciodata la asa ceva. Ei bine, Peter Tager si cu mine ne-am gndit. Anul viitor
vor fi alegeri. Asta nsea mna ca avem destul timp pentru a te forma si pentru a
le da timp oamenilor sa te cunoasca. Daca te sustinem noi, n-ai cum sa pierzi. I
ar Oliver stia ca asta este adevarul. Senatorul Davis era un om puternic, care c
ontrola o ntreaga masinarie politica bine unsa, o masinarie care putea sa creeze
mituri sau sa distruga pe oricine i-ar fi stat n cale. Trebuie sa te implici tota
l, l-a avertizat senatorul. Ma voi implica. Pot sa-ti spun chiar mai mult dect att
, fiule. n ceea ce ma priveste, acesta este d oar primul pas. Vei activa un manda
t sau doua ca guvernator, iar apoi ti promit c a te voi muta la Casa Alba. Oliver
ramase cu gura cascata. Aa... vorbiti serios? Eu nu glumesc cu astfel de lucrur
i. Cred ca nu mai trebuie sa-ti amintesc ca tra im ntr-o epoca a televiziunii. Tu
ai ceva ce nu se poate cumpara carisma. Oamenii sunt atrasi catre tine. Iar tu i
iubesti cu adevarat, si asta se simte. Jack Ken nedy a avut si el talentul asta
. Nu... nu stiu ce sa spun, Todd. Nu trebuie sa spui nimic. Acum sunt nevoit sa
plec la Washington, dar cnd ma voi n toarce vom trece la treaba. Cteva saptamni mai
trziu a nceput campania pentru ocuparea postului de guvernator. n tot statul Kentuc
ky vedeai la tot pasul panouri publicitare cu chipul lui Oliver . Aparea la tele
vizor, la mitinguri si la seminarii pe teme politice. Peter Tage r avea propriil
e sondaje de opinie care aratau ca popularitatea lui Oliver crest ea n fiecare sa
ptamna. A mai crescut cu cinci procente, i-a spus el senatorului. Este doar cu ze
ce proc ente n urma guvernatorului si ne-a mai ramas nca destul timp. n urmatoarele
saptamni ar trebui sa fie la egalitate. Senatorul Davis dadu din cap. Oliver va
cstiga. N-am nici o ndoiala. Todd Davis si Jan erau la micul dejun. Baiatul nostru
nu ti-a facut nca nici o propunere? Jan zmbi. Pna acum nu mi-a spus nimic deschis,
dar mi face tot felul de aluzii. Bine, dar nu-l lasa sa se mai chinuie mult timp
. As vrea sa va casatoriti nainte ca el sa devina guvernator. Lucrurile vor decur
ge mai bine daca guvernatorul e ns urat. Jan l mbratisa pe tatal ei. Sunt att de buc
uroasa ca l-ai adus n viata mea. Sunt nebuna dupa el! Senatorul zmbi radios. Atta t
imp ct te face fericita, si eu sunt fericit. In seara zilei urmatoare, cnd senator
ul Davis a ajuns acasa, a gasit-o pe Jan n ca mera ei, mpachetnd, cu fata scaldata n
lacrimi. El o privi ngrijorat. Ce-i cu tine, fetito? Plec din orasul asta. Nu vr
eau sa-l mai vad pe Oliver cte zile oi avea! Aha! Ia-o usurel. Despre ce vorbesti
tu aici? Fata se ntoarse catre el. Vorbesc despre Oliver. Glasul ei era plin de
amaraciune. Si-a petrecut noaptea nt r-un motel cu cea mai buna prietena a mea. E
a ardea de nerabdare sa ma sune si s a-mi spuna ce amant minunat este. Senatorul
ramase nmarmurit. Poate ca ea voia doar... Nu. L-am sunat pe Oliver. N-a... n-a
putut sa nege. Am hotart sa plec. Ma duc la
Paris. Esti sigura ca... Foarte sigura. Si a doua zi de dimineata Jan a plecat.
Senatorul trimise dupa Oliver. M-ai dezamagit, fiule. Oliver trase aer adnc n piep
t. mi pare rau de ce s-a ntmplat, Todd. A fost... stii si tu cum e. Bausem, iar fem
eia aia a venit la mine - ei bine, era greu sa spun nu. Asta nteleg, spuse senato
rul ngaduitor. Doar esti barbat. Oliver zmbi usurat. Da. N-o sa se mai ntmple, te as
igur... Totusi, situatia e prea grava. Ai fi fost un guvernator Oliver pali. Ce.
.. ce vrei sa spui, Todd? Oliver, ntelegi ca n-ar fi deloc corect daca te-as sust
ine n continuare, nu-i asa? Adica, daca ma gndesc prin ce trece Jan... Ce legatura
are postul de guvernator cu Jan? Le-am spus tuturor ca e foarte probabil ca nou
l guvernator sa devina ginerele me u. Dar cum tu nu vei mai fi ginerele meu, nsea
mna ca trebuie sa-mi fac alte planu ri, nu-i asa? Fii rational, Todd. Nu poti...
Zmbetul disparu de pe fata senatorului Davis. Sa nu-mi spui mie ce pot sa fac si
ce nu, Oliver. Pot sa te sustin si pot sa te distrug! Zmbi din nou. Dar sa nu ma
ntelegi gresit. Fara resentimente. ti doresc nu mai bine. Oliver ramase cteva clip
e fara sa scoata un cuvnt. nteleg. Se ridica n picioare. mi pare rau ca s-a ntmplat as
a. Si mie, Oliver. Cu adevarat. Dupa plecarea lui Oliver, senatorul l-a chemat p
e Peter Tager. Oprim campania. O oprim? De ce? Avem toate atuurile. Ultimele son
daje... Te rog sa faci asa cum spun eu. Anuleaza toate aparitiile publice ale lu
i Oliver . n ceea ce ne priveste, a iesit din cursa. Doua saptamni mai trziu, sonda
jele de opinie au nceput sa arate o scadere a popular itatii lui Oliver. Panouril
e publicitare dispareau treptat, iar reclamele de la radio si televiziune fusese
ra anulate. Sondajele de opinie arata o crestere a popularitatii guvernatorului
Addison. Dac a vrem sa gasim un nou candidat, ar fi bine sa ne grabim, spuse Pet
er Tager. Senatorul spuse gnditor: . Avem destul timp. * Cteva zile mai trziu, Oliv
er Russell s-a dus la agentia Bailey & Tomkins pentru a le cere sa se ocupe de c
ampania sa electorala. Jim Bailey i-a facut cunostinta c u Leslie, iar Oliver s-
a ndragostit pe loc de ea. Nu era numai frumoasa, ci si in teligenta, cu o mare c
apacitate de ntelegere si credea n el. Fata de Jan simtise u neori o oarecare indi
ferenta, dar o trecuse cu vederea. Cu Leslie lucrurile stat eau cu totul altfel.
Era calda si sensibila, si parea foarte natural sa te ndrago stesti de ea. Din cn
d n cnd, Oliver se gndea la tot ce pierduse. ...asta este doar u n prim pas. Vei fi
un mandat sau doua guvernator, iar apoi iti promit ca vei aju nge la Casa Alba
". Duca-se. Pot fi fericit si fara asta, ncerca sa se consoleze Oliver. Dar uneor
i n u se putea mpiedica sa se gndeasca la ct de multe ar fi putut realiza. Cnd si-a
dat seama ca nunta lui Oliver cu Leslie este iminenta, senatorul Davis a trimis
dupa Tager. Peter, avem o problema. Nu-i putem permite lui Oliver Russell sa-si
duca de rpa c ariera de dragul unei necunoscute. Peter Tager se ncrunta. Nu stiu c
e-ati mai putea face acum, domnule senator. Nunta este aranjata. Senatorul Davis
Se gndi cteva clipe. Cursa nu s-a terminat nca, nu-i asa? i telefona fiicei sale la
Paris. Jan, am niste vesti formidabile pentru tine. Oliver se nsoara.
Urma o lunga tacere. Am... am auzit. Partea trista e ca n-o iubeste pe femeia as
ta. Mi-a marturisit ca se nsoara cu ea doar ca sa se razbune pe tine ca l-ai para
sit. El tot pe tine te iubeste. Ti-a spus Oliver asta? Binenteles. Vrea sa se chi
nuie, si si-o face cu mna lui. Si, ntr-un fel, tu esti ce a care-l fortezi sa faca
asta. Cnd l-ai parasit, a fost distrus de-a binelea. Tata, eu... n-am stiut. N-a
m ntlnit un om mai nefericit. Nu stiu ce sa spun. l mai iubesti? l voi iubi toata vi
ata. A fost o greseala ngrozitoare. Ei bine, poate ca nca nu e prea trziu. Dar se ns
oara. Scumpo, sa stam linistiti si sa vedem ce se mai ntmpla. Poate i vine mintea l
a cap. Dupa ce senatorul puse receptorul n furca, Peter Tager spuse: Ce puneti la
cale, domnule senator? Cine, eu? raspunse acesta cu un aer inocent. Nimic. Vrea
u doar sa adun laolalta, acolo unde le e locul, cteva fragmente mprastiate. Cred c
a o sa am o mica discuti e cu Oliver. Chiar n dupa-amiaza aceea, Oliver era n biro
ul senatorului. Ma bucur ca te vad, Oliver. Multumesc ca ai trecut pe la mine. A
rati foarte bine . Multumesc, Todd. Si tu la fel. mbatrnesc, dar fac si eu ce pot.
Ai vrut sa ma vezi? Da, Oliver. Stai jos. Oliver se aseza pe un scaun. Vreau sa
ma ajuti ntr-o problema juridica. Una dintre companiile mele de la Paris are nec
azuri. n curnd va fi o adunare a actionarilor. As vrea sa participi si tu. Cu plac
ere. Cnd are loc ntlnirea? O sa-mi analizez programul si... Mi-e teama ca va trebui
sa pleci chiar n dupa-amiaza asta. Oliver l privi uimit. Astazi dupa-amiaza? Nici
mie nu-mi face placere sa te iau asa din scurt, dar abia am aflat si eu. Av ion
ul meu este pregatit pe aeroport. Crezi ca se poate rezolva? E foarte importa nt
pentru mine. Oliver se gndi putin. Voi ncerca sa gasesc o solutie. ti sunt recunos
cator. Stiam ca pot conta pe tine. Se apleca usor spre Oliver. mi p are foarte ra
u pentru ceea ce ti se ntmpla. Ai vazut ultimele sondaje? Ofta. Mi-e teama ca esti
n declin. Stiu. Nu mi-ar fi pasat prea tare, dar... Dar... Ai fi fost un guverna
tor bun. De fapt, ai fi putut avea un viitor si mai bun. Ai fi avut si bani, si
putere... Da-mi voie sa-ti spun ceva despre bani si putere, Oliver. Nu conteaza
cine are bani. O haimana poate sa cstige la loterie, un netot i poate mosteni, un
oarecare i poate obtine spargnd o banca. Dar puterea asta e cu totul altceva. A av
ea putere nseamna sa stapnesti lumea. Daca ai fi aju ns guvernator al acestui stat
. ai fi putut influenta viata oricarui om care trai este aici. Ai fi putut sa pr
opui legi care sa-i ajute pe oameni si ai fi avut pu terea de a respinge legile
proaste. Ti-am promis odata ca ntr-o zi vei ajunge pre sedintele Statelor Unite.
Vorbeam serios, iar tu ai fi fost capabil. Si gndeste-t e, Oliver, ce putere ai f
i avut - sa fii cel mai important om din lume, conducnd cea mai puternica tara di
n lume! Merita sa visezi la asta, nu-i asa? Gndeste-te. Repeta n soapta: Cel mai p
uternic om din lume. Oliver l asculta, ntrebndu-se unde vrea sa ajunga. Parca ghici
nd ntrebarea nerostita a lui Oliver, senatorul zise: Si lasi sa-ti scape toate as
tea printre degete pentru o femeiusca? Te credeam ma i destept, fiule. Oliver nu
spuse nimic. Astepta.
Am vorbit cu Jan azi-dimineata. E la Paris, la hotelul Ritz. Cnd i-am spus ca te n
sori, ei bine, a fost distrusa si a plns n hohote. mi pare rau, Todd. Foarte rau.
Senatorul ofta. E pacat ca voi doi n-ati reusit sa va mpacati Todd, ma nsor saptamn
a viitoare. Stiu. Si nici nu vreau sa ma amestec pentru nimic n lume. Poate ca su
nt doar un b atrn sentimental, dar pentru mine casatoria este sfnta. Ai binecuvntar
ea mea, Olive r. ti sunt recunoscator. Da, stiu. Senatorul se uita la ceas. Proba
bil ca vrei sa te duci acasa sa-ti fac i bagajele. Toate informatiile privind ntr
unirea ti vor fi trimise prin fax la Par is. Oliver se ridica. In regula. Si nu-t
i face probleme. Ma voi ocupa de tot. Sunt sigur de asta. Apropo, ti-am rezervat
o camera la Ritz. Aflat n luxosul avion Challenger al senatorului Davis, n drum s
pre Paris, Oliver s e gndea la discutia cu el. Ai fi fost un guvernator bun. De f
apt, ai fi putut avea un viitor si mai bun... Da-mi voie sa-ti spun ceva despre
bani si putere, Olive r... A avea putere nseamna sa stapnesti lumea. Daca ai fi aj
uns guvernator al aces tui stat, ai fi putut influenta viata oricarui om care tr
aieste aici. Ai fi putu t sa propui legi care sa-i ajute pe oameni si ai fi avut
puterea de a respinge l egi proaste." Dar n-am nevoie de puterea asta, ncerca sa
se convinga pe sine Oliver. Nu. Ma nsor cu o femeie minunata. Ne vom face ferici
ti unul pe altul. Foarte fericiti. Cnd Oliver a ajuns la TransAir ExecuJet de pe
aeroportul Le Bourget din Paris, l a stepta o limuzina. Unde mergem, domnule Russ
ell? ntreba soferul. Apropo, ti-am rezervat o camera la R itz". Jan era la Ritz.
Ar fi mai ntelept din partea mea, se gndi Oliver, daca as sta la un alt hotel Plaz
a-Athne sau Meurice. Soferul l privea, asteptnd un raspuns. La Ritz, spuse Oliver.
Ultimul lucru pe care-l mai putea face pentru Jan era sasi ceara scuze. Ii telef
ona din holul hotelului. Sunt Oliver. Ma aflu la Paris. Stiu, spuse Jan. M-a sun
at tata. Sunt jos. As vrea sa te salut daca tu... Vino sus. Cnd ajunse n apartamen
tul lui Jan, nu stia nca prea bine ce o sa-i spuna. Jan l astepta n usa. Ramasese n
prag, zmbitoare, apoi l ncolaci cu bratele, tinndu-l s rns. Tata mi-a spus ca ai sa v
ii aici. Sunt att de fericita! Oliver o privea ncurcat. T rebuia sa-i marturiseasc
a despre Leslie, dar mai nti era necesar sa-si aleaga cuvi ntele potrivite. mi pare
rau pentru ce s-a ntmplat cu noi... N-am vrut niciodata sa te ranesc... M-am ndrag
ostit de altcineva... dar eu ntotdeauna... " Aa... trebuie sa-ti spun ceva, zise
el stngaci. Realitatea este ca... Si, n timp c e se uita la Jan, si aminti cuvintel
e tatalui ei. ,, Ti-am promis odata ca ntr-o z i vei ajunge presedintele Statelor
Unite. Vorbeam serios... Si gndeste-te, Oliver, ce putere ai fi avut sa fii cel
mai important om din lume, conducnd cea m ai puternica tara din lume. Merita sa v
isezi la asta, nu-i asa?" Da, dragul meu. Si cuvintele tsnira singure, de parca n
-ar fi fost ale lui. Am facut o greseala ngrozitoare, Jan. Am fost nebun de legat
. Te iubesc. Vreau sa ma nsor cu tine. Oliver! Te mariti cu mine? Ea raspunse far
a sa ezite. Da. Oh, da, dragostea mea! El o lua n brate, o purta spre dormitor, s
i cteva clipe mai trziu erau ntinsi n pat, iar Jan spunea: Nici nu stii ct de mult mi
-ai lipsit, iubitule.
Cred ca mi-am pierdut mintile... Jan se lipi mai tare de trupul lui gol si suspi
na. Oh! E att de minunat. Suntem facuti unul pentru altul. Oliver se ridica. Sa-i
spunem tatalui tau veste a. Ea l privi surprinsa. Acum? Da. Si trebuie sa-i spun
si lui Leslie. Cincisprezece minute mai trziu, Jan vorbea cu tatal ei. Oliver si
cu mine ne casatorim. E o veste grozava, Jan. Nici nu mi-ai fi putut face o sur
priza mai placuta. Apro po, primarul Parisului e un vechi prieten de-al meu. Ast
eapta un telefon de la v oi. Va oficia el casatoria acolo. O sa verific daca tot
ul e-n regula. Dar... Da-mi-l pe Oliver. O clipa, tata. Jan i trecu receptorul lu
i Oliver. Vrea sa vorbeasca cu tine. Oliver raspunse. Todd? Ei bine, baiatule, m
-ai facut foarte fericit. Ai facut ceea ce trebuia sa faci. Multumesc. Asa simt
si eu. Am aranjat sa va casatoriti la Paris. Iar cnd veti veni acasa, vom face o
nunta m are la biserica. La Calvary Chapel. Oliver se posomori. Calvary Chapel?N
u... nu cred ca e o idee buna, Todd. Acolo voiam... Leslie si cu mine... De ce n
u... Vocea senatorului Davis era ca de gheata. Ai suparat-o pe fata mea, Oliver,
si sunt convins ca vrei s-o mpaci. N-am dreptat e? Urma o pauza lunga. Da, Todd.
Binenteles. Multumesc. De-abia astept sa va revad. Avem o multime de discutat de
spre... post ul de guvernator... Nunta de la Paris a fost doar o scurta ceremoni
e n biroul primarului. La sfrsit, J an l-a privit pe Oliver si a spus: Tata vrea s
a ne organizeze nunta la Calvary Chapel. Oliver avu o ezitare, gndindu -se la Les
lie si la ce ar nsemna asta pentru ea. Dar mersese prea departe si acum nu mai pu
tea da napoi. Vom face asa cum doreste. Oliver nu si-o putea scoate pe Leslie din
minte. Nu merita ceea ce-i facuse el. Am s-o sun si am sa-i explic. Dar de fiec
are data cnd ridica receptorul, se gndea: Cum as putea sa-i explic'/ Si nu gasea n
ici o solutie. n cele din urma si-a luat inima n dinti, dar presa ajunsese naintea
lui si n-a mai avut curaj. A doua zi dupa ntoarcerea lui Jan si Oliver la Lexing-
ton, campania electorala a pornit din nou la turatie maxima. Peter Tager pusese
toate rotitele n miscare, ia r Oliver deveni din nou omniprezent la televiziune,
la radio si n presa. A vorbit unei multimi uriase n Kentucky Kingdom Thrill Park s
i a deschis un raliu la Toyo ta Motor Plant n Georgetown, a vorbit n piata de doua
mii de metri patrati din Lan caster. Si asta era doar nceputul. Peter Tager a or
ganizat o campanie cu autobuzul pentru a-l duce pe Oliver prin t ot statul. A fa
cut un tur de la Georgetown la Stanford si s-a oprit la Frankfort ... Versailles
... Winchester... Louisville. Oliver a tinut un discurs la Kentuck y Fairground
si la Exposition Center. n onoarea lui s-a servit burgoo*, mncarea tr aditionala d
in Kentucky facuta din carne de pui, vaca, vitel, miel, porc si legu me proaspet
e fierte ntr-o oala mare, la foc de lemne. Pasat din faina de ovaz. Popularitatea
lui Oliver era n crestere. Campania a fost ntrerupta doar cu ocazia nuntii. O vaz
use pe Leslie n biserica si nu se simtise prea bine. A vorbit despre asta cu Pete
r Tager. Nu crezi ca Leslie va ncerca sa faca orice ca sa ma raneasca? Nu, sigur
ca nu. Si chiar dac-ar vrea, ce-ar putea sa faca? Mai bine uit-o.
Oliver stia ca Peter are dreptate. Lucrurile decurgeau att de bine! N-avea nici u
n motiv de ngrijorare. Nimic nu-l mai putea opri acum. Nimic. n noaptea alegerilo
r, Leslie era singura n apartamentul ei, seznd n fata televizorul ui, n asteptarea r
ezultatelor. n toate circumscriptiile, una dupa alta, Oliver pre lua conducerea.
In final, cu cinci minute nainte de miezul noptii, a aparut guver natorul Addison
pentru a-si citi discursul de nfrngere. Leslie nchise televizorul. Se ridica n pici
oare si respira adnc. Nu mai plnge, doamna mea, Astazi nu mai plnge! Mai bine cnta-m
i ceva Despre batrnul Kentucky. Oh, e-att de departe Batrnul Kentucky. Venise clipa
cea mare. 3 Senatorul Todd Davis avea o dimineata ocupata. In timpul zilei facu
se un zbor di n capitala pna n Lou-isville pentru a lua parte la o vnzare de cai pu
rsnge. Trebuie sa pastrezi puritatea rasei, i spuse el lui Peter Tager n timp ce pr
iveau splendidele animale purtate prin arena. Asta conteaza n primul rnd, Peter. O
iapa superba era adusa n centrul arenei. Asta e Sail Away, zise senatorul Davis.
Vreau s-o cumpar. Pretul nu se stia nca, dar, zece minute mai trziu, cnd totul se
terminase, Sail Awa y i apartinea senatorului. Atunci suna telefonul celular. Ras
punse Peter Tager. Da? Asculta un moment, apoi i spuse senatorului: Vreti sa vorb
iti cu Leslie Stewa rt? Senatorul se ncrunta. Avu o mica ezitare, apoi lua aparat
ul de la Tager. Domnisoara Stewart? mi pare rau ca va deranjez, domnule senator,
dar voiam sa stiu daca mi puteti acor da o ntlnire. Vreau sa va cer o favoare. Da,
eu ma ntorc napoi la Washington n seara asta. asa ca... As putea veni eu la dumneav
oastra. E foarte important. Senatorul se gndi putin. Daca e att de important, sigu
r ca va pot primi, domnisoara. Voi pleca spre ferma mea n cteva minute. Vreti sa n
e ntlnim acolo? Da, e foarte bine. Atunci ne vedem peste o ora. Multumesc. Davis nc
hise telefonul si i spuse lui Tager: M-am nselat n privinta ei. O credeam mai deste
apta. Ar fi trebuit sa-mi ceara bani nainte ca Jan si Oliver sa se casatoreasca.
Ramase pe gnduri cteva clipe, apoi pe fata i aparu un mic zmbet. Sa fiu al naibii! C
e s-a ntmplat, domnule senator? Acum mi-am dat seama ce-i cu toata graba asta. Dom
nisoara Stewart a aflat ca e ns arcinata cu copilul lui Oliver si are nevoie de u
n mic ajutor financiar. E un tr uc arhicunoscut, vechi de cnd lumea. O ora mai trz
iu, Leslie era la volanul masinii ei, n drum spre Dutch Hill, ferma s enatorului.
Un paznic astepta n fata casei. Domnisoara Stewart? Da. Senatorul Davis va astea
pta. Urmati-ma, va rog. O conduse pe Leslie nauntru, de-a lungul unui coridor lat
care ducea ntr-o bibliot eca enorma, lambrisata, ticsita cu carti. Senatorul Dav
is era la birou, rasfoind un volum. Cnd o vazu pe Leslie intrnd, se ridica n picioa
re. mi pare bine ca te vad, draga mea. Ia loc te rog. Leslie se aseza. Senatorul i
arata cartea. E fascinanta. Sunt listate numele tuturor cstigatorilor derbiului
Kentucky, de la primul pna la ultimul. Stii cine a cstigat primul derby? Nu.
Aristides, n 1875. Dar cred ca n-ai venit aici sa discutam despre cai. Puse carte
a deoparte. Spuneai ca vrei sa-ti fac o favoare. Se ntreba cum avea ea de gnd sa
i -o spuna. Am aflat de curnd ca o sa am un copil de la Oliver si nu stiu ce sa f
ac ... Nu vreau sa provoc un scandal, dar... Vreau sa cresc eu copilul, dar nu a
m d estui bani... l cunoasteti pe Henry Chambers? ntreba Leslie. Senatorul Davis c
lipi de cteva ori, luat complet pe nepregatite. Daca... Henry? Da, l cunosc. De ce
? V-as ramne ndatorata daca m-ati putea pune n I legatura cu el. Senatorul o privi,
ncercnd sa-si reorganizeze repede gndurile. Asta e favoarea pe care voiai sa mi-o
ceri? Vrei sa-l I cunosti pe Henry Chamber s? Da. Mi-e teama ca nu mai sta aici,
domnisoara Stewart. Locuieste n Phoenix, Arizona. Stiu. Eu plec spre Phoenix mine
dimineata. M-am gndit ca ar fi placut sa cunosc pe cineva acolo. Senatorul o exa
mina cu atentie cteva clipe. Instinctul i spunea ca se petrecea cev a ce el nu ntel
egea. si formula prudent urmatoarea ntrebare: Stii ceva despre Henry Chambers? Nu.
Doar ca e din Kentucky. El statea acolo, gndindu-se ce sa faca. E o femeie frumo
asa. Henry o sa-mi ramna d ator. O sa telefonez. Cinci minute mai trziu vorbea cu
Henry Chambers. Henry. aici Todd. Cred ca o sa-ti para rau cnd o sa auzi ca am cu
mparat-o pe Sail Away azi-dimineata. Stiu ca erai cu ochii pe ea. Asculta putin,
apoi izbucni n rs. Pot sa pariez ca asa ai facut. Am auzit ca iar ai divortat. Pa
cat. mi placea Jess ica. Leslie asculta conversatia care mai continua cteva minute
. Apoi senatorul spuse: Henry, am sa-ti fac un serviciu. O prietena de-a mea vin
e mine la Phoenix si nu c unoaste pe nimeni acolo. Ti-as fi recunoscator daca te-
ai ocupa putin de ea... C um arata? Se uita spre Leslie si zmbi. Nu arata prea ra
u. Dar sa nu-ti vina vreo idee. Mai asculta putin, apoi se ntoarse catre Leslie:
La ce ora ajunge avionul t au? La 2:50. Zborul Delta 159. Senatorul repeta infor
matia la telefon. Numele ei este Leslie Stewart. O sa-mi multumesti pentru asta.
Sa fii atent. Tin em legatura, mai adauga si nchise. Multumesc, zise Leslie. Pot
sa mai fac ceva pentru tine? Nu. Asta era tot. De ce? Ce naiba vrea Leslie Stew
art de la Henry Chambers? Esecul public al casatoriei ei cu Oliver fusese un rau
de o suta de ori mai mare dect orice si-ar fi putut imagina Leslie. Era un cosma
r fara sfrsit. Oriunde se d ucea, Leslie auzea soapte: Ea e. Practic, a parasit-o
n fata altarului...". Pastrez invitatia la nunta ca pe un suvenir." Ma ntreb ce m
ai face cu rochia de mireasa." Brfele continue i sporeau durerea lui Leslie, iar u
milinta era de nesuportat. Nici odata n-o sa mai aiba ncredere ntr-un barbat. Nici
odata. Singura ei consolare era gndul ca ntr-o zi l va face pe Oliver sa plateasca
pentru fapta lui de neiertat. Nu stia cum va proceda. Cu sprijinul senatorului D
avis, Oliver va avea bani si put ere. Atunci trebuie sa gasesc si eu o cale de a
avea mai multi bani si mai multa putere, se gndi Leslie. Dar cum? Cum? Inaugurar
ea a avut loc n gradina capitoliului de stat din Frankfort, lnga minunatu l ceas f
loral cu diametrul de un metru. Jan statea alaturi de Oliver, privindu-si cu mndr
ie frumosul barbat care era nvest it n functia de guvernator al statului Kentucky.
Tatal ei o asigurase ca daca Oliver se va purta cum trebuie, urmatoarea oprire
v a fi la Casa Alba. Iar Jan avea de gnd sa faca tot ce-i statea n putinta ca nimi
c sa nu mearga prost. Nimic. Dupa ceremonie, Oliver si socrul sau au stat de vor
ba n impunatoarea biblioteca d
in Palatul Guvernului, o cladire frumoasa, construita dupa modelul Micului Trian
on, vila Mariei Antoaneta de lnga palatul de la Versailles. Senatorul si roti pri
virea prin ncaperea luxoasa si dadu din cap satisfacut. O sa fie bine aici, fiule
. Foarte bine. Tie ti datorez totul, spuse Oliver cu caldura. Nu voi uita. Senato
rul respinse ideea cu un gest scurt. Nu te gndi la asta, Oliver. Esti aici pentru
ca meriti. A, poate ca am ajutat un piculet ca lucrurile sa intre pe fagasul lo
r. Dar asta doar la nceput. Sunt n politica de mult, fiule, si am nvatat cte ceva. P
rivi spre Oliver, asteptnd, iar acesta raspunse supus: As vrea sa le aud, Todd. V
ezi tu, oamenii au o idee gresita despre asta. Nu conteaza pe cine cunosti. Sen
atorul se explica: Ci ceea ce stii despre cei pe care-i cunosti. Fiecare are un
mic secret ngropat pe undeva. Nu trebuie dect sa sapi si vei fi surprins sa vezi ct
de fericiti sunt toti sa te ajute. De exemplu, stiu ca exista un membru al Cong
resului la Washington care a petrecut ctva timp ntr-un spital de nebuni. Un repre
z entant din Nord a stat o vreme ntr-o scoala de corectie pentru furt. ti dai seam
a ce-ar nsemna pentru cariera lor daca s-ar afla. Iar noi, ne putem folosi de ei.
Senatorul deschise o servieta scumpa de piele, scoase un teanc de hrtii si i le
d adu lui Oliver. Acestia sunt oamenii cu care vei avea de-a face aici, in Kentu
cky. Sunt femei si barbati puternici, dar fiecare are un calci al lui Ahile. Pe f
ata i aparu un rnjet. Primarul e cel mai vulnerabil. E transsexual. Oliver parcurg
ea hrtiile cu ochii h olbati. Sa le tii ncuiate, ai auzit? Sunt aur curat. Nu te t
eme, Todd. Voi fi atent. Si, fiule... sa nu-i presezi prea tare pe oameni cnd vre
i ceva de la ei. Nu-i dis truge. Doar supune-i. l examina putin pe Oliver. Tie si
lui Jan cum va merge? Grozav, zise Oliver repede. ntr-un fel era adevarat. Pentr
u Oliver era o casatorie din interes si avea grija sa nu faca ceva care s-o duca
de rpa. N-o sa uite niciodata ct era sa-l coste trec uta lipsa de discretie. E bi
ne. Fericirea lui Jan este foarte importanta pentru mine. Suna ca un avertisment
. Si pentru mine la fel. Apropo, cum ti se pare Peter Tager? Oliver raspunse ent
uziasmat: mi place foarte mult. Mi-a fost de mare ajutor. Senatorul Davis aproba.
Ma bucur sa aud asta. N-o sa gasesti altul mai bun. O sa ti-l mprumut. Poate net
e zi o multime de poteci pentru tine. Oliver zmbi. Perfect. ti sunt recunoscator.
Senatorul Davis se ridica. Trebuie sa ma ntorc la Washington. Anunta-ma daca ai n
evoie de ceva. Multumesc, Todd. Asa voi face. Dupa ntlnirea cu senatorul Davis, du
minica, Oliver a ncercat sa-l gaseasca pe Peter Tager. E la biserica, domnule guv
ernator. Asa e, uitasem. Atunci o sa-l vad mine. Peter Tager se ducea la biserica
n fiecare duminica, cu toata familia, si partici pa si la o slujba de rugaciune
de doua ore. de trei ori pe saptamna. ntr-un fel, O liver l invidia. Probabil ca e
singurul om cu adevarat fericit pe care l-am cunos cut, gndi el. Luni dimineata T
ager intra n biroul lui Oliver. Voiai sa ma vezi, Oliver? Vreau sa-mi faci o favo
are. E ceva personal. Peter aproba. Daca-mi sta n putere... Am nevoie de un apart
ament. Tager roti privirea prin imensa ncapere, cu falsa nencredere.
Locul acesta este prea mic pentru dumneavoastra, domnule guvernator? Nu. Oliver l
privi fix pe Tager. Uneori am ntlniri particulare, noaptea. Trebuie sa ; discrete
. ntelegi ce vreau sa spun? Urma o pauza stnjenitoare. Da. Vreau un loc departe de
centrul orasului. Poti sa rezolvi asta pentru mine? Cred ca da. Ramne doar ntre n
oi. Peter Tager ncuviinta cu un aer nefericit. O ora mai trziu, Tag er l suna pe se
natorul Davis la Washington. Oliver m-a rugat sa-i nchiriez un apartament, domnul
e senator. Ceva discret. Chiar asa? Ei, vad ca nvata, Peter. nvata. Fa-o. Numai sa
te asiguri ca Jan n-o sa afle niciodata. Senatorul ramase pe gnduri cteva clipe.
Gaseste-i un apartament n Indian Hills. Cu intrare separata. Dar nu e drept ca sa
... Peter... fa ce spun. 4 Leslie gasise solutia problemei ei citind doua artico
le disparate n Lexington Her ald-Leader. Primul era un editorial amplu, magulitor
, care l lauda pe Oliver Russ ell. Ultima fraza spunea: Nimeni de aici, din Kentu
cky, dintre cei care l cunosc p e Oliver Russell, nu va fi surprins daca acesta v
a ajunge ntr-o buna zi presedint ele Statelor Unite". n articolul din pagina urmat
oare scria: Henry Chambers, un fost locuitor al orasul ui Lexington, al carui ca
l Light-tfing a cstigat Derbiul Kentucky n urma cu cinci ani, si Jessica, cea de-a
treia sotie a sa, au divortat. Chambers, care traieste acum n Phoenix, este prop
rietarul si editorul ziarului Phoenix Star." Puterea presei. Asta era adevarata
putere. Katharine Graham si ziarul ei, Washin gton Post, distrusesera un Presedi
nte. Asa prinsese contur planul ei. Leslie a petrecut urmatoarele doua zile facnd
cercetari asupra lui Henry Chambers . Pe Internet a gasit cteva informatii inter
esante despre el. Chambers era un fil antrop n vrsta de cincizeci si cinci de ani
care mostenise un imperiu al tutunului si care-si dedicase cea mai mare parte a
vietii facnd donatii. Dar pe Leslie nu banii lui o interesau. Ci faptul ca era pr
oprietarul unui ziar si divortase de c urnd. La o jumatate de ora dupa ntlnirea cu
senatorul Davis, Leslie s-a dus n biroul lui Jim Bailey. Plec, Jim. El o privi pl
in de ntelegere. Sigur ca da. Ai nevoie de o vacanta. Cnd te ntorci, am putea sa...
Nu ma mai ntorc. Ce? Nu... nu vreau sa pleci, Leslie. Fuga nu rezolva nimic... N
u fug. Esti hotarta? Da. O sa-ti simtim lipsa. Cnd vrei sa pleci? Sunt ca si pleca
ta. Leslie Stewart se gndise mult la diferitele posibilitati de a-l cunoaste pe H
enry Chambers. Existau multe variante, dar le nlaturase rnd pe rnd. Planul trebuia
cons truit cu mare atentie. Si apoi i venise n minte senatorul Davis. Davis si Cha
mbers veneau din acelasi mediu, se nvrtisera prin aceleasi cercuri. Era foarte pro
babil ca cei doi sa se cunoasca. Atunci Leslie luase hotarrea de a-l suna pe sena
tor. Cnd a ajuns pe aeroportul Sky Ilarbor din Phoenix, Leslie s-a dus la standul
de z iare, parca mnata de un impuls interior. A cumparat un exemplar din Phoenix
Star si l-a rasfoit. Nimic. A mai luat siArizona Republic, iar apoi Phoenix Gaz
ette, si aici a gasit, n sfrsit, rubrica de astrologie de Zoltaire. Nu ca as crede
n prev iziuni. Sunt prea inteligenta pentru asa ceva. Dar...
LEU (23 IULIE 22 AUGUST). JUPITER VA CALAUZESTE. PLANURILE ROMANTICE PUSE ACUM L
A CALE SE VOR MPLINI. O PERSPECTIVA EXCELENTA ASUPRA VIITORULUI. ACTIONATI CU PR
U DENTA. Afara o astepta o limuzina. Soferul era pe trotuar. Domnisoara Stewart?
Da. Domnul Chambers va transmite salutarile sale. M-a rugat sa va conduc la hot
el. Foarte frumos din partea lui. Leslie era dezamagita. Sperase ca va veni s-o n
tmpine personal. Domnul Chambers ar vrea sa stie daca puteti lua cina cu el n sear
a asta. Asta suna mai bine. Mult mai bine. Te rog sa-i transmiti ca as fi ncntata.
Seara, la ora opt, Leslie lua cina cu Henry Chambers. Era un barbat placut, cu
o figura aristocratica, cu parul castaniu putin grizonant, plin de un entuziasm
c are te facea sa-l ndragesti. O examina pe Leslie cu admiratie. Todd vorbea seri
os cnd spunea ca mi face o favoare! Leslie zmbi. Multumesc. Si ce te-a facut sa vii
la Phoenix, Leslie? Nu cred ca vrei sa stii cu adevarat. Am auzit multe despre
orasul asta si m-am gndit ca s-ar putea sa-mi placa sa trai esc aici. E un loc gr
ozav. O sa-ti placa. n Arizona ntlnesti de toate: Marele Canion, desert, munti. Gas
esti tot ce vrei aici. Am si gasit, se gndi Leslie. Vei avea nevoie de o locuinta
. Cred ca pot sa te ajut sa te instalezi undeva. Leslie stia ca banii pe care-i
avea i ajung maximum trei luni. Dar dupa cum parea u sa mearga lucrurile, planul
ei nu va avea nevoie de mai mult de doua luni. Librariile erau pline de carti cu
tot felul de sfaturi pentru femei spre a cucer i un barbat. Diferitele psiholog
ii populare ncepeau cu Joaca tare ca sa-l obtii" s i ajungeau la Ademeneste-l n pa
t". Leslie nu urma nici unul din sfaturi. Ea avea o metoda mai buna. l incita. Nu
fizic, intelectual. Henry nu mai cunoscus e pna acum pe cineva ca ea. El facea p
arte din vechea scoala, adepta a ideii ca d aca o blonda e frumoasa, atunci e pr
oasta. Fusese ntotdeauna atras de femeile foa rte frumoase, dar, fireste, nu prea
inteligente. Leslie era o adevarata revelati e pentru el. Era desteapta, deschi
sa si stia uimitor de multe lucruri. Discutau filozofie, religie, istorie, iar H
enry i se destainuia unui prieten: Cre d ca citeste mult ca sa tina pasul cu min
e". Lui Henry Chambers i facea o enorma placere prezenta lui Leslie. O prezenta t
utur or prietenilor si o purta ca pe un trofeu. A dus-o la Carefree Wine, la fes
tival ul Fine Art si la Actors Theater. Au urmarit piesa Phoenix Suns, jucata la
Ameri ca West Arena. Au vizitat Lyon Gallery n Scottsdale, Symphony Hali, si s-a
u dus n oraselul Chandler c sa vada parada Doo-dah. ntr-o seara, au fost la un meci
de hoc hei cu Phoenix Roadrunners. Dupa terminarea meciului, Henry i-a spus: mi
placi foarte mult, Leslie. Cred ca ne-am simti grozav mpreuna. As vrea sa fac d r
agoste cu tine. Ea i lua mna ntr-a ei si spuse cu caldura: Si tu mie, Henry, dar ra
spunsul e nu. A doua zi stabilisera sa ia prnzul mpreuna. Henry i telefona lui Lesl
ie. Ce-ar fi sa vii sa ma iei de la Star? As vrea sa vezi locul. As fi ncntata, zi
se Leslie. Asta astepta de mult. Mai erau alte doua ziare n Phoeni x, Arizona Rep
ublic si Phoenix Gazette. Dar singurul care pierdea bani era al lu i Henry, Star
. Birourile si sectia de productie de la Phoenix Star erau mai mici dect si imagin
as e Leslie. Henry i arata tot, iar Leslie se gndea privind n jur: Asta nu va putea
da rma un guvernator sau un presedinte. Dar era o treapta. si facuse un plan. Les
lie era interesata de tot ce vedea. i punea ntruna ntrebari lui Henry, care i le pu
nea lui Lyle Bannister, redactorul-sef. Leslie era uimita de ct de putin parea sa
stie Henry despre aceasta afacere si ct de putin l interesa. Un motiv mai mult sa
nvete ct mai multe. S-a ntmplat la Borgata, un restaurant ce semana cu un vechi cas
tel dintr-o asezare
italieneasca. Cina fusese superba. Supa de homari, friptura de vaca n sos bearne
z, vinegreta de sparanghel alb si sufleu Grand Marnier. Henry Chambers era ferme
cator, era placut sa fii cu el, si seara fusese minunata. ndragesc Phoenix-ul, s
punea Henry. E greu de crezut ca n urma cu cincizeci de ani avea doar o populatie
de saizeci si cinci de mii de locuitori. Acum are peste un milion. Leslie avea
o curiozitate. De ce te-ai hotart sa parasesti Kentucky si sa te muti aici, Henry
? El ridica din umeri. N-a fost chiar decizia mea. E din cauza afurisitilor de p
lamni. Doctorii nu stiu ct mai am de trait. Mi-au spus ca n Arizona ar fi cea mai b
una clima pentru mine. Asa ca am hotart sa-mi petrec restul vietii - orice ar nsem
na asta traind intens. Ii zmbi. Si iata-ne aici, zise lundu-i mna. Cnd mi-au spus ct
de bine mi va face, nici nu stiau ce nseamna, ti se pare ca sunt prea batrn pentru
tine? ntreba nelinistit. Leslie surse. Prea tnar. Mult prea tnar. Henry o privi ndelu
ng. Vorbesc serios. Vrei sa te mariti cu mine? Leslie nchise ochii pentru cteva cl
ipe. Revazu panoul de pe aleea din Interstate Park si textul scris cu mna: LESLIE
, TE MARITI CU MINE?.....Mi-e teama ca nu-ti pot promite ca Te vei marita cu un
guve rnator, dar sunt un avocat destul de bun. " Leslie deschise ochii si l privi
. Da. Vreau sa ma marit cu tine. Mai mult dect orice pe lume. Doua saptamni mai trz
iu erau casatoriti. Cnd a vazut anuntul casatoriei n Lexington Herald-Leader, sena
torul Davis l-a exam inat ndelung. mi pare rau ca va deranjez, domnule senator, da
r voiam sa stiu daca mi puteti acorda o ntlnire. Vreau sa va cer o favoare... l cuno
asteti pe Henry Chambe rs?... V-as fi recunoscatoare daca mi l-ati prezenta. " D
aca asta-i tot ce vrea, nu e nici o problema. Daca asta-i tot. Leslie si Henry s
i-au petrecut luna de miere la Paris unde Leslie se pomenea ntre bndu-se, oriunde
mergeau, daca Oliver si Jan au vizitat aceleasi locuri, s-au pli mbat pe aceleas
i strazi, au luat masa acolo, si-au facut cumparaturile acolo. Si -i imagina pe
amndoi facnd dragoste, pe Oliver soptindu-i la ureche lui Jan acelea si minciuni p
e care i le spusese si ei. Minciuni pentru care va plati scump. Henry o iubea cu
adevarat si nu dorea dect sa o faca fericita. In alte mprejurari s-ar fi ndragosti
t de el, nsa ceva n adncul sufletului ei murise. Niciodata nu voi m ai avea ncredere
ntr-un barbat. Cteva zile dupa ce s-au ntors la Phoenix, Leslie l-a surprins pe so
tul ei zacnd: Henry, as vrea sa lucrez la ziar. De ce? rse el. Cred ca ar fi inter
esant. Am fost director la o agentie de publicitate si cred c a as fi de folos n
aceasta privinta. Henry a protestat, dar pna la urma a fost de acord. Henry obser
va ca Leslie citea zilnic Lexington Her-ald-Leader. Te tii la curent cu orasul n
atal? o tachina el. Intr-un fel, zmbi Leslie. Citea cu aviditate fiecare cuvintel
scris despre Oliver . Voia sa-l stie fericit si plin de succes. Cu ct cazi mai d
e sus... Cnd Leslie i-a aratat ca Star merge n pierdere, Henry a rs. Draga mea, e u
n strop din ocean. Nici nu stii din cte surse scot bani. Nu conteaz a. nsa pentru
Leslie conta. Si nca foarte mult. Pe masura ce se implica n conducerea z iarului,
i se parea evident ca motivul principal pentru care pierdeau bani erau sindicate
le. Utilajele tipografiei Phoenix Star erau depasite, dar sindicatele s e opunea
u modernizarii echipamentelor pentru ca se temeau ca o parte dintre memb rii sin
dicatului si vor pierde slujbele. In momentul de fata negociau un nou cont ract c
u Star. Cnd Leslie a discutat problema cu Henry, el i-a raspuns: De ce te obosest
i sa te ocupi cu o asemenea problema? Mai bine distreaza-te. Ma distrez, l asigur
a Leslie. Leslie s-a ntlnit cu Craig McAllister, avocatul lui Star. Cum merg negoc
ierile?
As vrea sa am vesti mai bune, doamna Chambers, dar ma tem ca lucrurile nu stau p
rea bine. Suntem nca n negocieri, nu-i asa? Da, dar Joe Riley, seful sindicatului
tipografilor, este ncapatnat ca un ca... est e un om ncapatnat. Nu lasa nimic de la
el. Contractul tipografilor expira n zece zi le, iar Riley spune ca ne lasa balt
a daca pna atunci noul contract nu va fi ncheia t. l crezi? Da. Nu-mi place sa pier
d n fata sindicatelor, dar adevarul este ca ziarul moare f ara ei. Ne pot da lovi
tura de gratie. Nu putine publicatii au fost nchise pentru ca s-au pus cu sindica
tele. Ce vor? Ca de obicei. Program de lucru redus, salarii mai mari. asigurari m
potriva automa tizarii... Ne forteaza mna, Craig. Nu-mi place. Nu e vorba ca-ti p
lace sau nu. E o chestiune practica. Atunci sfatul tau e sa cedam? Nu cred ca av
em de ales. Am sa vorbesc cu Joe Riley. ntlnirea a fost fixata pentru ora doua, ia
r Leslie a ntrziat venind de la masa. n cam era de primire, Riley astepta flecarind
cu Amy, secretara lui Leslie, o bruneta tnara si frumoasa. Joe Riley era un irla
ndez cu nfatisare aspra, de vreo patruzeci si cinci de ani. Era tipograf de cinci
sprezece ani. n urma cu trei ani fusese ales lider al sindic atului si avea reput
atia de a fi cel mai dur negociator din bransa. Leslie astep ta un moment, privi
ndu-l cum flirteaza cu Amy. Riley tocmai spunea: ... iar barbatul s-a ntors spre
ea si i-a zis: Ti-e usor sa spui asta, dar eu cum ma mai ntorc?" Amy izbucni n rs:
De unde stii toate astea? Ies n lume, scumpo. Iei cina cu mine n seara asta? Cu pl
acere. Riley ridica privirea si o vazu pe Leslie. Buna ziua, doamna Chambers. Bu
na ziua, domnule Riley. Intrati, va rog. Cei doi s-au instalat n sala de conferin
te a ziarului. Doriti o cafea? l ntreba Leslie. Nu, multumesc. O tarie? Riley zmbi.
Stiti ca e mpotriva regulamentului sa bei n orele de program, doamna Chambers. Le
slie inspira adnc. Am vrut sa discutam noi doi fiindca am auzit ca sunteti un om
foarte corect. Ma straduiesc, raspunse Riley. As vrea sa stiti ca eu sunt de par
tea sindicatului. Cred ca oamenilor li se cuvi n anumite facilitati, dar ceea ce
cereti dumneavoastra nu e rezonabil. Unele din obiceiurile lor ne costa pe noi
milioane de dolari anual. Ati putea sa-mi spuneti la ce anume va referiti? As fi
bucuroasa. Lucreaza ct mai putine ore n schimburi normale si gasesc modalita ti d
e a lucra n turele platite special. Unii dintre ei lucreaza cte trei schimburi la
rnd n week-end. Cred ca ei numesc asta tur de forta". Nu ne mai putem permite a sa
ceva. Pierdem bani pentru ca utilajele sunt depasite. Daca am putea instala p r
ese cold-type... Nici vorba. Noile echipamente pe care le vreti dumneavoastra o
sa-mi lase oameni i fara slujba si nici nu-mi trece prin cap sa las masinile sa-
i arunce n strada. Afurisitelor astea de masini nu le trebuie de mncare, oamenilor
mei da. Riley se ridica. Contractul expira saptamna viitoare. Ori obtinem ce vre
m, ori plecam. Cnd Leslie i-a povestit despre ntlnirea cu Riley, Henry i-a spus: De
ce te amesteci n asa ceva? Sindicatele sunt un rau necesar. Lasa-ma sa-ti dau un
sfat, draga mea. Esti nou-venita n bransa si esti femeie. Lasa-i pe barbati sa
descurce lucrurile. Sa nu... Se oprise cu rasuflarea taiata. Ti-e rau? ncuviinta.
Am fost astazi la doctorul meu cel tmpit care crede ca trebuie sa-mi procur un t
u b de oxigen. Ma ocup eu de asta, spuse Leslie. Si am sa angajez o sora sa aiba
grija de tine cnd eu nu sunt acasa. Nu. Nu vreau o sora. Sunt... sunt doar putin
obosit. Haide, Henry. Sa mergem la culcare. Trei zile mai trziu, cnd Leslie a con
vocat o sedinta urgenta a comitetului directo r, Henry i-a spus: Du-te singura,
draga mea. Eu ramn acasa. Tubul de oxigen fusese de ajutor, dar se simtea nca slab
it. Leslie i-a telefonat doctorului. A slabit mult si are dureri. Trebuie sa fac
eti ceva. Doamna Chambers, facem tot ce putem. Aveti grija sa se odihneasca si s
a-si ia me dicamentele. Leslie statea cu ochii la Henry, care zacea pe pat tusin
d. mi pare rau pentru sedinta, i spuse Henry. Tu trebuie sa conduci ntrunirea. Oric
um nu se poate face nimic. Ea i zmbi. Membrii comitetului director erau asezati n j
urul mesei din sala de conferinte, s orbind cafele si mncnd gogosi lasate si brnza,
n asteptarea lui Leslie. Va rog sa ma scuzati pentru ntrziere, domnilor. Henry va
transmite salutari. De la prima ntrunire la care participase ea, lucrurile se sch
imbasera simtitor. A tunci au ignorat-o si au tratat-o ca pe un intrus. Cu timpu
l nsa, cum Leslie ncepu se sa nvete si sa dea sugestii bune, le-a cstigat ncrederea.
Acum, cnd sedinta era p e cale sa nceapa, Leslie se ntoarse spre Amy, care servea c
afea. Amy, as vrea sa fii de fata. Amy o privi surprinsa. Ma tem ca nu prea stiu
sa stenografiez, doamna Chambers. Cynthia se descurca mai bine ca mine. Nu tin
sa notezi tot ce se discuta. Trebuie doar sa nregistrezi rezolutiile final e. Bin
e. doamna. Amy si lua un carnet si un stilou si se aseza pe un scaun lnga perete.
Leslie se ntoarse spre comitet. Avem o problema. Contractul cu sindicatul tipogra
filor aproape a expirat. Negoci em de trei luni si nu am reusit sa ajungem la o n
telegere. Trebuie sa luam o deci zie, si asta repede. Ati studiat cu totii rapoa
rtele pe care vi le-am trimis. As vrea acum sa va aud opiniile. Se uita la Gene
Osborne, asociat al unei firme de avocatura din localitate. Parerea mea, Leslie,
este ca au deja al dracului de mult. Daca le dam acum ce vo r, mine vor cere mai
mult. Leslie ncuviinta si se uita spre Aaron Drexel, proprietarul unui magazin.
Aaron? Subscriu. Avem deja mai multi lucratori dect avem nevoie. nteleg ca, daca l
e dam c eva, trebuie sa primim si noi ceva n schimb. Dupa mine, noi ne putem perm
ite o gr eva, ei nu. Celelalte opinii au fost asemanatoare. Trebuie sa va contra
zic pe toti, domnilor, spuse Leslie. O privira surprinsi. Parerea mea e ca trebu
ie sa le satisfacem toate revendicarile. E o nebunie. Vor sfrsi prin a cumpara zi
arul. Nu-i va opri nimeni. Nu putem ceda n fata lor. Leslie i lasa sa vorbeasca. Cn
d terminara, lua cuvntul: Joe Riley e un om cinstit. Stie foarte bine ce cere. Sp
rijinita de perete, Amy u rmarea uluita discutia. Una dintre femei se ridica. Ma
surprinde faptul ca ai trecut de partea lui, Leslie.
Nu sunt de partea nimanui. Cred doar ca trebuie sa ncercam sa fim rezonabili. Ori
cum, nu eu iau decizii aici. Sa votam. Se ntoarse spre Amy. Noteaza acum. Da, do
amna. Leslie se ntoarse spre ceilalti. Sa ridice mna cei care se opun cererilor si
ndicatului. Unsprezece mini se ridicara . Noteaza ca eu am votat pentru, iar rest
ul comitetului mpotriva cererilor sindicat ului. Amy scria n carnet, cu o expresie
gnditoare ntiparita pe fata. Atunci, asta e tot, spuse Leslie si se ridica. Daca
nu aveti nimic altceva... Se ridicara cu totii. Va multumesc pentru participare.
i privi iesind, apoi se ntoarse spre Amy: Vrei sa bati la masina ce ai scris, te
rog? Imediat, doamna Chambers. Leslie se ndrepta spre biroul ei. Telefonul a suna
t ceva mai trziu. Va cauta domnul Riley, spuse Amy. Leslie ridica receptorul. Alo
? Joe Riley la telefon. Vreau doar sa va multumesc pentru ce ati ncercat sa facet
i. Nu nteleg, raspunse Leslie. Intlnirea comitetului. Am auzit ce s-a ntmplat. Sunt
surprinsa, domnule Riley, spuse Leslie. A fost o ntrunire privata. Joe Riley chic
oti. Sa zicem ca am prieteni acolo unde trebuie. Oricum, e frumos ce ati ncercat
sa fa ceti. Pacat ca n-a mers. Se lasa o tacere scurta, apoi Leslie zise ncet: Si
daca as putea sa fac n asa fel nct sa mearga... domnule Riley? Ce vreti sa spuneti
? Am o idee. Dar n-as vrea sa vorbesc la telefon despre asta. Ne-am putea ntlni un
de va, ntr-un loc discret? Urma o pauza. Binenteles. Unde doriti? ntr-un loc unde s
a nu putem fi recunoscuti. Ce spuneti de Golden Cup? Bine. Voi fi acolo ntr-o ora
. Ne vedem atunci. Golden Cup era o cafenea rau famata n cartierul sarac al Phoen
ix-ului, lnga calea ferata, loc unde politia i sfatuia pe turisti sa nu puna picio
rul. Joe Riley sede a ntr-un separeu din colt cnd Leslie si facu aparitia. Se ridic
a sa o ntmpine. Va multumesc ca ati venit, spuse Leslie. Se asezara. Am venit pent
ru ca mi-ati spus ca s-ar putea gasi o cale pentru a nnoi contractul . Exista. Cr
ed ca cei din comitet sunt depasiti. Am ncercat sa vorbesc cu ei, dar n u m-au as
cultat. El ncuviinta. Stiu. I-ati sfatuit sa aprobe toate revendicarile noastre.
Exact. Nu-si dau seama ct de importanti sunt tipografii pentru ziarul nostru. O p
rivea uluit. Dar daca au votat mpotriva, cum am putea noi... Singurul motiv pentr
u care n-au fost de acord cu mine este faptul ca nu iau n ser ios sindicatul vost
ru. Daca vreti sa evitati o greva de lunga durata, sau poate chiar moartea ziaru
lui, trebuie sa le aratati ca stiti ce vreti. Adica? Leslie i raspunse iritata: C
eea ce va spun acum trebuie sa ramna ntre noi si este singura cale de a obtine ce
ea ce doriti. Problema este simpla. Ei cred ca au de-a face cu o cacealma, ca nu
va veti tine de cuvnt. Trebuie sa le dovediti contrariul. Contractul expira vine
ri la miezul noptii. Da...
Se asteapta ca muncitorii sa paraseasca halele in ordine. Se nclina spre el. Ei b
ine, nu! El astepta ncordat. Aratati-le ca nu pot scoate ziarul fara voi. Nu ple
cati nainte de a provoca ceva pagube. O privea cu ochii mariti. Nu cine stie ce,
adauga Leslie repede. Destul nsa pentru a le dovedi ca nu glumit i. Taiati cteva c
abluri, stricati o presa sau doua. Aratati-le ca au nevoie de vo i pentru a le m
anevra. Totul se poate repara ntr-o zi, doua, dar ntre timp le-a in trat frica-n o
ase. Vor sti atunci cu cine au de-a face. Joe Riley ramase tacut mult timp, stud
iind-o pe Leslie. Sunteti o femeie deosebita. Nu tocmai. M-am gndit mult si am al
es solutia cea mai simpla. Puteti provoca mici stricaciuni care se vor corecta u
sor pentru a forta comitetul sa discute cu voi , sau puteti sa va resemnati si s
a intrati ntr-o lunga greva dupa care ziarul s-a r putea sa nu-si mai revina. Nu
vreau dect sa-mi protejez ziarul. Un zmbet lumina fata lui Riley. Permiteti-mi sa
va ofer o cafea, doamna Chambers. Intram n greva. In noaptea de vineri, la un min
ut dupa miezul noptii, sub conducerea lui Joe Ril ey, tipografii au actionat. Au
smuls bucati din masini, au rasturnat mese cu uti laje si au dat foc la doua pr
ese. Un paznic care a ncercat sa-i opreasca a fost b atut. Tipografii, care la nce
put n-au vrut dect sa strice cteva prese, au fost luat i de valul distrugerii si n
u s-au mai putut opri. Sa le aratam ticalosilor cu cine au de-a face! striga unu
l dintre ei. Nu se poate scoate un ziar fara noi! Noi suntem Star. S-au auzit ap
lauze, iar oamenii au continuat si mai n forta. Tot atelierul era o ruina. In toi
ul vacarmului, s-au aprins brusc reflectoare n toate cele patru colturi ale halei
. Oamenii s-au Oprit uimiti. De lnga usi, camere de televiziune nregistrau s cenel
e distrugerii. Alaturi, reporteri de la Arizona Republic, Phoenix Gazette s i de
la alte cteva posturi de stiri transmiteau dezastrul. Mai erau de fata si ce l p
utin o duzina de politisti si pompieri. Joe Riley privea socat toata scena. Cum
dracu' au ajuns aici att de repede? Dar cn d politistii au nceput sa se apropie si
pompierii sa-si puna n functiune furtunuri le, raspunsul i-a venit brusc si l-a r
esimtit ca pe un pumn n plex. Leslie Chambe rs i ntinsese o cursa! Cnd imaginile vor
ajunge pe posturi, sindicatul nu va mai av ea parte de nici un strop de simpati
e. Opinia publica va fi mpotriva lui. Cateaua a planuit totul... Televiziunea a t
ransmis imaginile peste o ora, iar posturile de radio au aliment at cu detalii d
espre teribila distrugere. Canale de stiri din toata lumea au pre luat stirea de
spre muncitorii nerecunoscatori care au muscat mna ce-i hranea. A f ost un mare t
riumf pentru Phoenix Star, n ceea ce priveste relatiile cu publicul. Leslie si pre
gatise bine lectia. Trimisese anterior, n secret, ctiva directori exec utivi n Kans
as, ca sa nvete cum se manipuleaza presele gigantice, pentru a-i putea nvata pe an
gajatii nenscrisi n sindicat sa lucreze cu noua tehnologie cold-type. I mediat dup
a sabotaj, alte doua sindicate n greva, postasii si fotogravorii, au aj uns la o n
telegere cu Star. Cu sindicatele nvinse si o data deschisa calea spre modernizare
a utilajelor, Star a nceput sa aiba profit. Peste noapte, productivitatea a cresc
ut cu douazeci de procente. Dimineata, dupa greva, Amy a fost concediata. ntr-o d
upa-amiaza de vineri, la doi ani dupa nunta, Henry a facut o mica indigest ie. Pn
a smbata dimineata au aparut si dureri n piept, iar Leslie a chemat salvarea si l-
a dus la spital. Duminica, Henry Chambers a murit. I-a lasat lui Leslie toata av
erea. Luni, dupa funeralii, Craig McAllister a cerut sa o vada pe Leslie. As vre
a sa discutam cteva chestiuni legale, dar daca e prea devreme... Nu, spuse Leslie
. E-n regula.
Moartea lui Henry o afectase mai mult dect se astepta. Fusese un om bun, generos,
iar ea l folosise pentru a se putea razbuna pe Oliver. Si cumva, n mintea ei, moa
rtea lui Henry devenea un motiv n plus pentru a-l distruge. Ce vrei sa faci cu z
iarul? ntreba McAllister. Nu cred ca vrei sa-ti pierzi timpul cu el. Exact asta a
m de gnd sa fac. Si ne vom extinde. Leslie trimise dupa un exemplar din Managing
Editor, revista care continea lista tuturor brokerilor din lumea presei american
e. I-a selectat pe Dirks, Van Essen and Associates din Santa Fe, New Mexico. La
telefon doamna Henry Chambers. As vrea sa cumpar nca un ziar si nu stiu care e st
e de vnzare... I s-a propus ziarul Sun din Hammond, Oregon. As vrea sa te duci ac
olo si sa faci o evaluare, i spuse Leslie lui McAllister. Doua zile mai trziu, McA
llister o informa la telefon: Eu zic s-o lasam balta cu Sun, doamna Chambers. De
ce? Pentru ca n Hammond sunt numai doua ziare. Tirajul lui Sun este de cincispre
zece mii de exemplare. Celalalt, Hammond Chronicle, are un tiraj aproape dublu,
douaz eci si opt de mii. Iar proprietarul lui Sun cere cinci milioane de dolari.
Nu e nici o afacere. Leslie se gndi un moment. Asteapta-ma, spuse, vin acolo. Le
slie si petrecu urmatoarele doua zile examinnd ziarul si registrele contabile. E i
mposibil ca Sun sa-l ajunga pe Chronicle, o asigura McAllister. Chronicle e n cre
stere, iar tirajul lui Sun e n continua scadere de cinci ani ncoace. Stiu, replica
Leslie. Am sa-l cumpar. O privi surprins. Ce-ai sa faci? Am sa-l cumpar. n trei
zile, trgul s-a ncheiat. Proprietarul lui Sun era ncntat ca a scapat de el. Am pacal
it-o pe cucoana, exulta el. Mi-a platit cinci milioane. Walt Meriwether, proprie
tarul lui Hammond Chronicle, veni sa o vada pe Leslie. nteleg ca sunteti noul meu
rival, spuse el binevoitor. Leslie ncuviinta. Asa e. Daca lucrurile n-au sa mear
ga bine aici, la Sun, va astept sa mi-l vindeti mie. Iar daca lucrurile merg bin
e, poate ca va veti gndi sa-mi vindeti mie Chronicle, zmbi Leslie. Meriwether izbu
cni n rs. Desigur. Mult noroc, doamna Chambers. Cnd Meriwether s-a ntors la redactia
lui Chronicle, a declarat ncrezator: n sase luni Sun va fi al nostru. Leslie s-a n
tors la Phoenix si i-a spus redactorului sef de la Star, Lyle Bannist er: Vii cu
mine la Hammond, n Oregon. Ai sa pui pe picioare ziarul de acolo. Am discutat cu
domnul McAllister, spuse Bannister. Zice ca ziarul nu poate fi pu s pe picioare
si ca ne asteapta mai degraba un dezastru. l studie cteva momente. Ma faci sa rd. n
Oregon, Leslie a convocat o sedinta de redactie a echipei de la Sun. Politica n
oastra se schimba ncepnd din momentul de fata, i informa ea. Hammond este un oras c
u doua ziare si vor fi amndoua ale noastre. Derek Zornes, redactorul sef al lui S
un, interveni: Va rog sa ma scuzati, doamna Chambers, dar nu sunt sigur ca ati nt
eles cum stau l ucrurile. Tirajul nostru este mult sub al lui Chronicle si scade
cu fiecare luna . Nu-i putem ajunge nicidecum. Nu numai ca-i vom ajunge, dar Ch
ronicle va ajunge sa falimenteze. Barbatii din ncapere se privira, parnd sa aiba t
oti acelasi gnd: femeile si amatori i sa nu se amestece n afaceri de presa. Si cum
v-ati gndit sa procedati? o ntreba Zornes politicos. Ati privit vreodata o lupta
de tauri? replica Leslie. Omul clipi.
O lupta de tauri? Nu... Ei bine, cnd taurul navaleste n arena, matadorul nu-l omoa
ra imediat. l raneste si taurul sngereaza pna cnd este complet slabit, apoi l ucide.
Zornes se straduia sa nu izbucneasca n rs. Si aveti de gnd sa-l faceti pe Chronicle
sa sngereze? Exact. Cum anume? ncepnd de luni, vom reduce pretul lui Sun de la tre
izeci si cinci de centi la doua zeci. Micsoram taxele pentru publicitate cu trei
zeci de procente. De saptamna vii toare vom introduce un concurs pentru cititori
la care premiile vor fi calatorii gratuite n toata lumea. Publicitatea pentru con
curs o vom ncepe imediat. Cnd redactia s-a ntrunit mai trziu pentru a discuta proble
ma, au cazut toti de acor d ca gazeta a ncaput pe minile unei nebune. Lupta s-a la
sat cu pierdere de snge, dar Sun a fost cel ranit. McAllister o ntreba pe leslie:
Ai idee cti bani a- pierdut Sun? Stiu exact ct a pierdut, spuse Leslie. Ct ai de gnd
sa continui astfel? Pna cnd cstigam. raspunse Leslie. Nu-ti face griji, vom cstiga.
Dar Leslie si facea griji. Pierderile cresteau n fiecare saptamna. Tirajul continu
a sa scada, iar agentiile de publicitate reactionau cu precautie la reducerea de
taxe. Teoria ta nu functioneaza, spuse McAllister. Trebuie sa oprim pierderile.
Presup un ca nca mai poti pompa bani, dar care-i rostul? n saptamna urmatoare, tir
ajul a stagnat. A fost nevoie de opt saptamni pentru ca tirajul sa nceapa sa creas
ca. Reducerea pretului si a taxelor pentru publicitate erau atractive, dar ceea
ce a contribuit la cresterea audientei a fost concursul gratuit. Dura douaspreze
ce s aptamni, iar participantii se ntreceau n fiecare saptamna. Premiile erau croazi
ere n Marile Sudului, excursii la Londra, Paris si Rio. Pe masura ce primele conc
ursur i s-au ncheiat si fotografiile cstigatorilor au aparut pe prima pagina, tira
jul lu i Sun a explodat. Ai riscat al dracului de mult, admise McAllister nciudat
, dar ai reusit. N-am riscat, spuse Leslie. Oamenii nu rezista tentatiei de a ob
tine ceva pe dege aba. Cnd Walt Meriwether a aliat ultimele cifre cu privire la s
ituatia ziarelor, s-a nf uriat. Pentru prima oara n ultimii ani, Sun era mai citit
dect Chronicle. n regula, spuse Meriwether sumbru. Putem si noi sa jucam jocul as
ta stupid. Micso rati taxele de publicitate si porniti si voi un concurs. Era nsa
prea trziu. La unsprezece luni dupa ce cumparase Sun, Leslie a primit vizi ta lu
i Meriwether. Vnd, i spuse el scurt. Vrei sa cumperi Chronicle? Da. n ziua n care co
ntractul pentru cumpararea lui Chronicle a fost semnat, Leslie sia convocat echi
pa. ncepnd de luni, spuse ea, marim pretul lui Sun, dublam taxele de publicitate s
i op rim concursul. O luna mai trziu, Leslie i spunea lui Craig McAllister: Evenin
g Standard din Detroit e de vnzare. Ziarul are si un post de televiziune. C red c
a merita sa ncheiem afacerea. Mc Allister protesta. Doamna Chambers, noi nu stim
nimic despre televiziune si... Atunci va trebui sa nvatam, nu-i asa? Imperiul de
care Leslie avea nevoie ncepea s a prinda contur. 6 Ziua fusese plina pentru Oliv
er si savurase fiecare clipa. Avusese ntruniri la ni vel politic, sedinte pentru
proiecte de legi si alocatii bugetare, mitinguri, di scursuri si conferinte de p
resa. Ziarele State Journal din Frankfort, Herald-Lea der din Lexington si Couri
er-Journal din Louisville i-au consacrat articole supe
rlative. Cstigase reputatia unui guvernator caruia i place sa faca ceva. Se lasase
acaparat de viata sociala a celor nstariti si stia ca aceasta se datora n mare pa
rte faptului ca se casatorise cu fata senatorului Todd Davis. i placea sa traias
ca n Frankfort, care era un oras ncntator, cu istorie bogata, cuib arit ntr-o vale s
uperba nconjurata de dealuri acoperite cu fabuloasele pasuni alba stre din Kentuc
ky. Se ntreba cum ar fi sa locuiasca la Washington, D.C. Zilele pline s-au facut
saptamni, apoi luni, iar Oliver a ajuns n ultimul an al ma ndatului sau. l alesese
ca secretar de presa pe Peter Tager. Era alegerea perfecta. Tager era nt otdeauna
cinstit cu presa si, datorita valorilor morale decente si de moda veche pe care
le apara, dadea partidei lui Oliver substanta si demnitate. Peter Tager si peti
cul negru de pe ochi se confundau aproape cu Oliver. Todd Davis obisnuia sa zboa
re la Frankfort macar o data pe luna. .#, i spunea lui Peter Tager: Cnd pariezi pe
un cal pursnge, trebuie sa stai cu ochii pe el, sa fii sigur ca ramne n forma". ntr
-o seara rece de octombrie, Oliver si senatorul Davis se aflau n biroul lui Oli v
er. mpreuna cu Jan, cei doi luasera cina la restaurantul Gabriel's, iar acum, pe
ntru ca aveau de discutat, Jan i lasase singuri. Jan pare sa fie foarte fericita,
Oliver. Sunt multumit. Ma straduiesc sa o fac fericita, Todd. Senatorul Davis l
privi lung si se ntreba ct de des foloseste apartamentul. Te iubeste mult, fiule.
Si eu o iubesc, replica Oliver, si parea sincer. Senatorul zmbi. Ma bucur sa aud
asta. Jan se gndeste deja la cum sa redecoreze Casa Alba. Inima lui Oliver nceta s
a bata pentru o clipa. Poftim? A, nu ti-am spus? A venit momentul. Numele tau se
pomeneste din ce n ce mai des l a Washington. Vom porni campania nca de la nceputu
l anului viitor. Oliver ntreba cu teama: Crezi cu adevarat ca am o sansa, Todd? C
uvntul sansa implica ideea de joc de noroc, iar eu nu joc, fiule. Eu nu ma impli
c n ceva fara sa stiu cu siguranta ca voi cstiga. Oliver respira adnc. Poti sa fii
cel mai puternic om din lume. As vrea sa stii ct de mult apreciez tot ce-ai facut
pentru mine, Todd. Senatorul l batu pe brat. Oricine e dator sa-si ajute ginerel
e, nu-i asa? Lui Oliver nu-i scapa accentul de pe cuvntul ginerele". Apropo, Oliv
er, am fost foarte dezamagit ca ai lasat sa treaca legea asupra majo rarii taxel
or pe tutun, i spuse senatorul pe un ton neglijent. Acesti bani vor acoperi o par
te din deficitul bugetar si... Si binenteles ca ai sa te folosesti de dreptul de
veto. Dreptul de veto? Senatorul i zmbi. Oliver, vreau sa stii ca nu la mine ma gnd
esc. Insa am o multime de prieteni care si-au investit banii cstigati cu greu n pl
antatii de tutun si n-as vrea sa-i vad suferind datorita noilor impozite. Se las
ase o tacere grea. Nu-i asa, Oliver? Asa e, spuse Oliver n cele din urma. Nu cred
ca ar fi corect. Sa stii ca apreciez gestul tau. Sincer. Am crezut ca tu ti-ai
vndut plantatiile de tutun. Todd, replica Oliver. De ce-as fi facut una ca asta?
raspunse senatorul, privindu-l surprins. Pai, companiile de tabac au nceput sa pi
arda procese, vnzarile au scazut si... Vorbesti despre situatia din Statele Unite
, fiule. Dar lumea e mare. Asteapta sa ncepem campaniile publicitare n China, Afri
ca si India. Se uita la ceas si se rid ica. Trebuie sa ma ntorc la Washington. Am
o ntrunire. Calatorie buna. Senatorul Davis i zmbi. O sa fie, fiule, acum o sa fie
. Oliver era suparat. Ce dracu' am sa fac, Peter? Taxa pe tabac este de departe
cea mai populara masur a pe care a luat-o legislativul anul acesta. Sub ce prete
xt ma pot folosi de dre ptul de veto?
Peter Tager scoase cteva hrtii din buzunar. Ai aici toate raspunsurile, Oliver. Am
discutat cu senatorul si nu cred sa se iv easca vreo problema. Am convocat o co
nferinta de presa pentru ora patru. Oliver studie hrtiile. In cele din urma, ncuvi
inta. E bine. Stii ca te poti bizui pe mine. Mai ai nevoie de ceva? Nu, multumes
c. Ne vedem la ora patru. Peter Tager se pregati sa plece. Peter. Tager se ntoars
e. Da. As vrea sa te ntreb ceva. Crezi ca am cu adevarat vreo sansa de a ajunge p
resedin te? Senatorul Davis ce parere are? El spune ca am. Tager se ntoarse la bi
rou. l cunosc pe senator de multi ani, Oliver. In tot acest timp, nu s-a nselat ni
ci ma car o data. Niciodata. Are instincte incredibile. Daca Todd Davis spune ca
ai sa fii urmatorul presedinte al Statelor Unite, poti sa pariezi pe orice ca a
sa va fi. Se auzi o bataie la usa. Intra. Usa se deschise si o secretara atragat
oare intra aducnd cteva faxuri. Avea putin p este douazeci de ani, era inteligenta
si entuziasta. Va rog sa ma scuzati, domnule guvernator, dar nu stiam ca suntet
i ntr-o... E-n regula, Miriam. Tager zmbi. Buna, Miriam. Buna ziua, domnule Tager.
Nu stiu ce m-as face fara Miriam, spuse Oliver, mi rezolva toate treburile. Miri
am rosi. Daca nu mai aveti nimic... Lasa faxurile pe birou, se ntoarse si se gra
bi sa iasa . Frumoasa femeie, remarca Tager, privindu-l pe Oliver. Da. Oliver, e
sti atent, nu-i asa? Binenteles. Doar te-am pus pe tine sa-mi faci rost de micul
apartament. Vreau sa zic, foarte atent! Stii ce e n joc? Data viitoare cnd vei fi
tentat, gndes te-te o clipa daca pentru o Miriam. o Alice sau o Karen merita sa r
isti Biroul O val. nteleg, Peter, si apreciez, nsa nu trebuie sa-ti faci griji din
cauza asta. Bine. Tager se uita la ceas. Trebuie sa plec. Iau cina cu Betsy si
copiii. Zmbi. Ti-am spus ce-a facut Rebecca azi-dimineata? Cea de cinci ani. Voia
sa se uite l a un show pentru copii la opt dimineata. Betsy i-a spus: Draga mea
, am sa ti-l pu n la video dupa prnz". Rebecca a replicat: Mamico, vreau prnzul ac
um". Isteata, nui asa? Oliver fu nevoit sa zmbeasca pentru a nu dezamagi mndria ce
se simtea n vocea lui T ager. La ora zece n aceeasi seara, Oliver intra n micul ca
binet unde Jan citea si spuse: Iubito, sunt nevoit sa plec. Trebuie sa particip
la o conferinta. Jan ridica ochii din carte. Asa de trziu? Ma tem ca da. Mine dimi
neata am o sedinta de buget si trebuie sa ma informez n pre alabil. Muncesti prea
mult. ncearca sa te ntorci ct mai devreme. Nu prea stai pe-acasa n ult ima vreme, a
dauga ea ezitnd. Oliver se ntreba daca trebuie sa o ia drept avertisment. Se duse
spre ea. se aple ca si o saruta. Nu-ti face griji, draga mea. Ma ntorc ct pot de r
epede. n fata casei, Oliver i spuse soferului: Nu am nevoie de tine n seara asta. A
m sa iau masina cea mica. Bine, domnule guvernator. Ai ntrziat, dragule. Miriam er
a goala. El i zmbi si se ndrepta spre ea.
mi pare rau. Ma bucur ca n-ai nceput fara mine. Ia-ma n brate, i sopti ea zmbind. O mb
ratisa strns si corpul ei cald se lipi de al lui. Dezbraca-te. Repede! Ti-ar plac
ea sa te muti la Washington, D.C.? o ntreba el dupa aceea. Miriam se ridica n capu
l oaselor. Vorbesti serios? Foarte. S-ar putea sa ajung acolo si as vrea sa te a
m lnga mine. Daca sotia ta afla despre noi... N-o sa afle. De ce la Washington? N
u ma ntreba acum. Tot ce pot sa-ti spun e ca va fi extrem de interesant. Merg ori
unde vrei sa ma duci, atta vreme ct ma iubesti. Stii ca te iubesc. Vorbele-i curge
au cu usurinta, ca de attea ori pna acum. Iubeste-ma din nou. O secunda, am ceva p
entru tine. Se ridica si se ndrepta spre haina care atrna pe spatarul unui scaun.
Scoase din b uzunar o sticluta si-i turna continutul ntr-un pahar. Lichidul era t
ransparent. Bea. Ce e? ntreba Miriam. O sa-ti placa, crede-ma. Ridica paharul si
bau jumatate. Miriam lua o nghititura, apoi sorbi si restul. Nu e rau, spuse ea zm
bind. Ai sa te simti foarte excitata. Sunt deja foarte excitata. Vino n pat. Face
au dragoste cnd ncepu sa se sufoce. Nu... nu ma simt bine, ngaima ea si ncepu sa gfie.
Nu pot sa respir. Ochii i se nchid eau. Miriam! Nici un raspuns. Cazuse pe spate
, zacnd pe pat inconstienta. Catea! Sa nu-mi faci mie una ca asta! Se ridica si nc
epu sa se plimbe nervos. Daduse lichidul la cel putin o duzina de femei si numai
uneia i se facuse rau. Trebuia sa fie atent. Daca nu reusea sa ia sa cu bine di
n ncurcatura, totul se va termina. Toate visele, munca de o viata. N u putea lasa
sa se ntmple asa ceva. Se aseza pe marginea patului si o privi. i lua pulsul. Slav
a Domnului, respira. Dar nu trebuia sa fie descoperita n apartamentul lui. Trebui
a sa o lase undeva, unde putea fi gasita si ngrijita. Avea ncredere n e a, nu-l va
trada. I-a trebuit o jumatate de ora ca s-o mbrace si sa stearga toate urmele pre
zentei ei n apartament. Crapa usa sa se asigure ca nu e nimeni pe culoar, o ridic
a pe um eri si o duse n masina. Era aproape miezul noptii si strazile erau pustii
. ncepuse sa ploua. Conduse pna n Juriiper Hill Park si, dupa ce se asigura ca nu-l
vede ni meni, o scoase din masina si o puse usor pe o banca din parc. Nu voia s
a o lase acolo, dar nu avea de ales. Era n joc viitorul lui. Vazu un telefon publ
ic la ctiva pasi distanta. Se grabi spre el si forma 911. Cnd Oliver se ntoarse aca
sa, Jan l astepta. E trecut de miezul noptii, spuse ea. De ce...? mi pare rau, dra
ga mea. Ne-am luat cu o discutie lunga si plictisitoare despre bu get si fiecare
avea alta parere. Esti palid, trebuie sa fii extenuat. Sunt putin obosit, admis
e el. Sa mergem la culcare, i sugera ea zmbind. O saruta pe frunte. Am mare nevoie
de somn, scumpa mea. Sedinta asta m-a distrus. Pe prima pagina a ziarului State
Journal, in dimineata urmatoare, scria: SECRETARA GUVERNATORULUI A FOST GASITA N
STARE DE INCONSTIENTA N PARC La ora doua dimineata, politia a gasit-o pe Miriam
Friedland zacnd inconstienta pe o banca n p loaie si a chemat imediat ambulanta. A
fost dusa la Memorial Hospital, unde se a fla n stare critica. Oliver citea stir
ea cnd Peter navali n birou cu un exemplar al ziarului n mna. Ai vazut asta? Da. E..
e ngrozitor. Ziaristii au sunat toata dimineata. Ce crezi ca s-a ntmplat? ntreba Ta
ger. Oliver clatina din cap.
Nu stiu. Adineauri am telefonat la spital si mi-au spus ca e n coma. ncearca sa af
le cauza. Ma vor anunta de cum vor sti mai mult. Tager l privi cu luare-aminte.
Sper sa se faca bine. Leslie Chambers nu a citit despre incident. Se afla n Brazi
lia, unde cumpara un p ost de televiziune. Telefonul asteptat de la spital suna
a doua zi. Domnule guvernator, am terminat testele de laborator. Coma a fost pro
vocata de o substanta numita metilendioxi-metamfetamina, cunoscuta mai ales sub
numele de E cstasy. A luat-o sub forma lichida si este mai periculoasa asa, apro
ape mortala. n ce stare e? Ma tem ca starea este critica. E n coma. Se poate trezi
sau... Ezita. Sau nu. Va rog sa ma tineti la curent. Binenteles. Sunteti probabi
l foarte ngrijorat. Fireste. Oliver Russell se afla n toiul unei conferinte cnd sun
a telefonul. Va rog sa ma scuzati, domnule guvernator, dar sunteti cautat la tel
efon. Ti-am spus ca nu vreau sa fiu deranjat, Heather. Senatorul Davis se afla p
e linia trei. Ah. Oliver se ntoarse catre cei din ncapere. Continuam mai trziu, dom
nilor. Va rog sa ma scuzati, i urmari cu privirea pna cnd pa rasira camera si, o da
ta nchisa usa n urma lor, ridica receptorul. Todd? Oliver, ce-i cu povestea asta d
espre secretara ta gasita drogata pe o banca n par c? Da, spuse Oliver, e o poves
te tragica. Todd, eu... Ct de tragica? insista senatorul Davis. Ce vrei sa spui?
Stii al dracului de bine ce vreau sa spun! Todd, doar nu crezi ca eu... ti jur ca
nu am nimic de-a face cu cele ntmplate. Sper. Senatorul vorbea cu asprime. Oliver
, stii ct de repede circula brfele la Was hington. E cel mai mic oras din America.
Nu putem ngadui ca numele tau sa fie aso ciat cu nimic reprobabil. Suntem gata s
a pornim campania si as fi foarte, foarte suparat daca ai facut o prostie. N-am
nici un amestec, ti-o jur. Asigura-te ca lucrurile vor sta asa si pe viitor. Bin
enteles... Convorbirea se ntrerupse. Oliver ramase pe gnduri. Va trebui sa fiu mai
atent. Nu pot permite sa ma opreasc a ceva acum. Se uita la ceas si ntinse mna dup
a telecomanda. La televizor erau sti ri. Pe ecran se vedea o strada asediata de
tragatori ascunsi dupa cladiri, care trageau focuri de arma la ntmplare. Se auzea
zgomotul gloantelor ce se nfigeau n mor tar. O tnara atragatoare, mbracata n uniforma
de lupta, spunea la microfon: Noul acord de pace va intra n vigoare astazi, la m
iezul noptii, dar, chiar daca va fi respectat, satele linistite ale acestei tari
rascolite de razboi nu vor mai exista, iar victimele inocente ale acestui regim
al terorii nu vor putea fi nviat e". Reportajul continua cu Dana Evans, tnara si
pasionata, n prim-plan: Oamenii de aici sunt nfometati si extenuati. Vor nsa un sin
gur lucru: pace. Va fi pace? Numai tim pul o poate spune. Dana Evans a transmis
de la Sarajevo pentru WTE, Washington T ribune Enterprises." Imaginea fu ntrerupt
a de o reclama. Dana Evans era corespondent la Sarajevo pentru Washington Tribun
e Enterprises Br oadcasting System. Transmitea zilnic, iar Oliver ncerca sa nu-i
piarda emisiunile . Era unul dintre cei mai buni reporteri. Arata minunat. Nu er
a pentru prima oara cnd Oliver se gndea la ea. Ce o poate face pe o femeie att de tn
ara si de atragatoare sa-si doreasca sa se afle n plin razboi ?
7 Dana Evans era un copil al armatei, fiica unui colonel ce calatorea din baza n
ba za ca instructor de armament. Pna la vrsta de unsprezece ani traise deja n cinci
or ase americane si patru tari straine. Se mutase cu tatal si mama ei la Aberde
en P roving Ground n Maryland, la Fort Benning n Georgia, Fort Hood n Texas, Fort L
eaven worth n Kansas si Fort Monmouth n New Jersey. A urmat scoli pentru copii de
ofiter i la Camp Zna n Japonia, la Chiemsee n Germania, la Camp Darby n Italia si la
Fort B uchanan n Puerto Rico. Dana era singura la parinti, iar prietenii ei erau
personalul armatei si familii le lor stationate n diverse posturi. Era un copil
precoce, prietenos si vesel, da r pe mama ei o ngrijora faptul ca Dana nu are o c
opilarie normala. Stiu ca e ngrozitor pentru tine sa ne mutam la fiecare sase lun
i, scumpa mea, spu nea maica-sa. De ce? o ntreba Dana iritata. Ori de cte ori tata
l ei era trimis n alta parte, Dana jubila: Ne vom muta din nou! Din pacate, desi
Danei i placeau mutarile dese, mama ei le ura. La treisprezece ani, maica-sa i-a
spus: . Nu mai pot trai ca o tiganca. Divortez . Dana a fost ngrozita de veste. N
u att divortul o nspaimnta, ct faptul ca nu va mai pu tea calatori n toata lumea cu t
atal ei. Unde vrei sa ne stabilim? a ntrebat-o pe maica-sa. n Claremont, Californi
a, acolo unde am copilarit eu. E un orasel ncntator. O sa-ti placa. Mama avusese d
reptate afirmnd ca Claremont este un orasel ncntator. Gresise nsa apre ciind ca Dane
i are sa-i placa. Claremont era situat la baza Muntilor San Gabriel , n districtu
l Los Angeles, si avea o populatie de treizeci si trei de mii de loc uitori. Str
azile erau marginite de copaci impecabil aliniati, iar localitatea av ea aerul d
emodat al unui oras universitar. Dana l detesta. Fosta calatoare n jurul lumii, ac
um locuitoare a unui trg de provincie, Dana a suferit un puternic soc c ultural.
Vom trai aici mereu? a ntrebat Dana cu o voce sumbra. De ce ntrebi, scumpa mea? Pe
ntru ca e prea mic pentru mine. Am nevoie de un oras mai mare. Dupa prima zi de
scoala, Dana a suferit o depresie. Ce s-a ntmplat? Nu-ti place scoala? Dana a ridi
cat din umeri. Ba da, dar e plina de copii. Mama a izbucnit n rs. Ai sa te obisnui
esti cu asta, si ei cu tine. Dana a urmat cursurile liceului din Claremont si a
fost reporter la Wolfpacket, revista scolii. A descoperit ca i place munca la zia
r, nsa i lipseau enorm calatori ile. Cnd am sa fiu mare, spunea ea, am sa calatores
c iarasi n toata lumea. La optsprezece ani s-a nscris la Colegiul McKenna din Clar
emont, la Facultatea de Jurnalism si a devenit reporter la ziarul colegiului, Fo
rum. Un an mai trziu era redactor-sef. Studentii apelau mereu la serviciile ei. O
rganizatia noastra de femei organizeaza o petrecere, saptamna viitoare. Fii drag
uta si insereaza un anunt... Clubul de dezbateri are o ntrunire marti... Vrei sa
publici o cronica la piesa la care repetam... Vrem sa adunam fonduri pentru bibl
ioteca cea noua... Si tot asa, la nesfrsit, nsa ei i placea enorm. Putea si i facea
placere sa ajute. n ultimul an era hotarta sa fa ca o cariera ca ziarista. Am sa i
au interviuri oamenilor celebri din toata lumea, i spunea mamei sale. E ca si cum
ai face istoria. Cnd era mai mica, privea trista imaginea din oglinda. Era prea
scunda, prea slaba si fara forme. Toate celelalte fete i pareau minunat de frumoa
se. Sa fii frumoas a era lege n California. Sini ratusca cea urta ratacita pe tarmu
l lebedelor, se gnde a cu amaraciune. S-a decis sa nu se mai priveasca n oglinda.
Daca s-ar fi. uitat, ar fi aflat ca la paisprezece ani" trupul ei ncepuse sa nflor
easca. La saisprezec
e era cu adevarat atragatoare. La saptesprezece, baietii o asaltau. Vioiciunea e
i, ovalul fetei sale ca o inimioara, ochii mari si parca mereu iscoditori, rsul
u sor ragusit o faceau adorabila. La vrsta de doisprezece ani planificase cum si v
a pierde fecioria. Va fi o noapte cu luna plina pe o insula tropicala ndepartata,
pe tarmul scaldat de valuri blnde. n surdina se va auzi o muzica. Un strain frumo
s si sofisticat se va apropia de e a, o va privi adnc n ochi, apoi n suflet, o va p
urta pe brate pna sub cel mai apropi at palmier. Se vor dezbraca si vor face drag
oste pna cnd muzica din fundal i va adu ce n pragul extazului. Si-a pierdut virginit
atea pe bancheta din spate a unui Chevrolet vechi, dupa o p etrecere cu dans ce
a avut loc la scoala, n bratele unui roscat slabanog de optsp rezece ani, Richard
Dobbins, cu care lucra la Forum. I-a daruit Danei inelul lui si, dupa o luna, s
-a mutat n Milwakee cu parintii. N-a mai auzit niciodata de el . Cu o luna nainte
de absolvirea facultatii, Dana s-a dus la ziarul din localitate, Claremont Exqmi
ner, pentru a ncerca sa se angajeze reporter. Un barbat de la biroul de personal
s-a uitat pe curricu-lum vitae. Asadar, ai fost redactor-sef la Forum? Dana zmbi
cu modestie. Da. Bine. Ai noroc. Cam ducem lipsa de oameni acum. Te angajam de p
roba. Dana era n culmea bucuriei si si facea deja lista locurilor unde are sa se d
uca: R usia, China, Africa... Stiu ca pentru nceput nu pot fi corespondent n strai
natate, se grabi Dana. dar de cum!.. Sigur. Vei fi om la toate. Sa ai grija ca r
edactorii sa aiba cafea de dimineata. Ai grija, le place cafeaua tare. Ai sa ale
rgi cu materialele la tipografie. Dana l privi uluita. Eu nu pot... Barbatul se a
pleca spre ea, ncruntndu-se. Ce nu poti? Nu pot sa va spun ct sunt de fericita ca a
m primit slujba. Redactorilor le placea cafeaua facuta de ea si a fost cel mai b
un curier pe care l-a avut ziarul vreodata. Venea la serviciu dimineata devreme
si se mprietenise cu toata lumea. Ajuta pe oricine. Stia ca este singura cale pen
tru a promova. Pr oblema era ca, dupa sase luni, era nca om la toate. S-a dus la
Bill Crowell, reda ctorul-sef. Cred ca sunt pregatita pentru reportaj. Daca ati
putea sa-mi dati... Nici macar n-a ridicat capul. Nu e nici un post liber si caf
eaua mea e rece. Nu e drept, si spuse Dana. n sinea ei. Nici macar nu vor sa ma la
se sa ncerc. Dana avea un principiu: Daca e ceva ce te poate opri, las-o balta".
Ei bine, nimic nu ma poate opri, reflecta ea. Nimic. Dar cum sa ncep? ntr-o dimine
ata, cnd Dana trecea prin camera telexului, aducnd cesti de cafea fierb inte, tocm
ai sosea o informatie de la politie. Curioasa, arunca o privire: ASSOCIATED PRES
S CLAREMONT, CALIFORNIA. N DIMINEATA ACEASTA, N CLAREMONT, A AVUT L OC O TENTATIVA
DE RAPIRE. UN BAIETEL DE SASE ANI A FOST LUAT DE CATRE UN NECUNOS CUT SI.. Dana
a devorat si restul povestirii, a inspirat adnc, a rupt hrtia cu stirea si a baga
t-o n buzunar. N-a mai vazut-o nimeni. Navali cu rasuflarea taiata n biroul lui Bi
ll Crowell. Domnule Crowell, astazi de dimineata, n Claremont, cineva a ncercat sa
rapeasca un baietel. S-a oferit sa-l plimbe pe un ponei. Baiatul a vrut mai nti b
omboane, asa ca rapitorul l-a dus la bacanie, unde bacanul l-a recunoscut pe bai
at. Bacanul a anuntat politia si rapitorul a fugit. Bill Crowell deveni interesa
t. Stirea n-a fost comunicata prin telex. De unde stii? Eram n magazin si lumea v
orbea si... Trimit un reporter chiar acum. Mai bine lasati-ma pe mine, spuse Dan
a repede. Bacanul ma cunoaste si o sa accep te sa vorbeasca cu mine.
O privi un moment si spuse cu jumatate de gura: Bine. Dana i-a luat bacanului in
terviul, iar reportajul ei, care a aparut a doua zi pe prima pagina a ziarului,
a fost bine primit. N-ai facut o treaba rea, i-a spus Bill Crowell. Nu e rea del
oc. Va multumesc. A trecut o saptamna pna cnd Dana a fost iar singura n camera telex
ului. Era o alta s tire de la Associated Press: POMONA, CALIFORNIA. O INSTRUCTOA
RE DE JUDO CAPTUREAZA UN INDIVID CARE A NCERCAT S A O VIOLEZE. Perfect, si zise Da
na. Rupse hrtia. o cocolosi si o baga n buzunar, apoi se grabi s pre biroul lui Bi
ll Crowell. M-a sunat fosta mea colega de camera, i spuse Dana. Se uita pe geam s
i a vazut o femeie atacndu-l pe un individ care ncercase sa o violeze. Pot sa ma o
cup de poves tea asta? Du-te, admise Crowell dupa un moment de gndire. Dana s-a u
rcat n masina si s-a dus la Pomona, a intervievat-o pe instructoarea de judo, iar
reportajul ei a ajuns din nou pe prima pagina. Bill Crowell a chemat-o la el n b
irou. Ce-ai zice de o rubrica permanenta? Dana era n al noualea cer. Ar fi grozav
! A venit momentul, si spuse. Cariera mea a nceput, n sfrsit! A doua zi, ziarul Clar
emont Examiner a fost cumparat de Washington Tribune din W ashington, D.C. La af
larea vestilor despre vnzarea ziarului, cei mai multi angajati au fost const erna
ti. Era foarte posibil sa se faca reduceri de personal, astfel ca unii dintr e e
i urmau sa-si piarda slujba. Dana nu gndea nsa asa. nseamna ca acum lucrez pentr u
Washington Tribune, gndea ea, iar urmatorul pas logic era: De ce sa nu lucrez l a
cartierul general? Intra n biroul lui Bill Crowell. As vrea un concediu de zece
zile. O privi plin de curiozitate. Dana, cei mai multi dintre colegii tai nu se
duc nici macar pna la toaleta de tea ma ca la ntoarcere nu-si vor mai gasi birouri
le. Nu ti-e frica? De ce sa-mi fe frica? Sunt cel mai bun reporter pe care-l avet
i, raspunse ea plin a de ncredere. Si am sa obtin o slujba la Washington Tribune.
Vorbesti serios? replica el, dar i vazu expresia fetei si adauga: vorbesti serio
s . Bine. ncearca sa vorbesti cu Matt Baker. El conduce Washington Tribune Enterp
ri ses ziar, posturi de televiziune, radio, totul. Matt Baker. Am retinut. 8 Was
hington, D.C. era un oras mult mai mare dect si imaginase Dana. Era polul puter ii
pe pamnt, iar Dana putea simti electricitatea n aer. Aici locul meu, se gndea ea f
ericita. Primul lucru a fost sa-si retina o camera la hotelul Stoffer Renaissanc
e. A caut at adresa ziarului Washington Tribune si s-a ndreptat ntr-acolo. Se afla
pe strada 6 si ocupa un cvartal ntreg. Sediul era constituit din patru cladiri s
eparate ca re pareau sa se nalte pna la infinit. A gasit holul central si s-a ndrep
tat hotarta spre paznicul n uniforma aflat n spatele unui birou. Va pot ajuta cu ce
va, domnisoara? Lucrez aici. De fapt, lucrez pentru Tribune si am venit sa-l vad
pe Matt Baker. Aveti audienta? Nu nca, dar... se blbi Dana. Atunci veniti cnd va ve
ti fixa una. Si se ntoarse spre alte persoane care se aprop iau de receptie. Avem
ntlnire cu directorul departamentului circulatie, spunea unul dintre ei. Un momen
t, va rog, zise paznicul si forma un numar la telefon. n spate, unul dintre ascen
soare tocmai ajunsese jos. Dana se ndrepta cu pas firesc spre el si pasi nauntru d
upa ce ceilalti coborsera. Se ruga sa nceapa sa urce naint e ca paznicul sa o obser
ve. O femeie intra n lift, apasa pe un buton si pornira. Ma scuzati, va rog, la c
e etaj l gasesc pe Matt Baker?
La trei. O privi pe Dana mai atent. Nu purtati ecuson. L-am pierdut, replica Dan
a. La etajul al treilea, Dana iesi din lift. Ramase nmarmurita cnd vazu proportiil
e l ocului. Era o mare de mici separeuri. Pareau sa fie sute, ocupate de mii de
oame ni. Fiecare separeu avea o alta inscriptie: EDITORIAL, ARTE, METRO, SPORT,
CALEN DAR... Dana l opri pe un barbat foarte grabit. Va rog sa ma scuzati. Puteti
sa-mi spuneti unde este biroul domnului Baker? Matt Baker? i arata cu mna: La cap
atul culoarului, ultima usa pe dreapta. Multumesc. ntorcndu-se, Dana se ciocni de
un individ sifonat si neras, cu bratele pline de hrt ii. Hrtiile se mprastiara pe j
os. O, mi pare foarte rau, am fost... De ce dracu' nu te uiti pe unde mergi, racn
i omul si se apleca sa adune hrtiile. A fost un accident. Uitati, am sa va ajut.
Eu...Dana se apleca si se apuca sa st rnga hrtiile, mpinse nsa unele din '.ele sub u
n birou. Omul se opri si se holba la ea. Fa-mi un serviciu. Nu ma mai ajuta. Cum
doresti. i replica Dana rece. Sper doar ca oamenii din Washington sa nu fie a tt
de grosolani ca tine. Dana se ridica cu un aer arogant si se ndrepta spre biroul
domnului Baker. Pe fer eastra scria doar MATT BAKER. Biroul era gol. Dana intra
si se aseza. Urmarea cu privirea prin fereastra activitatea frenetica de dincolo
de usa. Nu seamana deloc cu Claremont Examiner, se gndea ea. Aici lucrau mii de
oameni. P e coridor se vedea apropiindu-se barbatul cel sifonat si tfnos. Nu! si z
ise Dana. Nu va intra aici, se duce-n alta parte... Omul intra pe usa si la vede
rea ei miji ochii. Ce dracu' faci aici? Dana nghiti n sec. Sunteti domnul Baker pr
obabil. Eu sunt Dana Evans. Te-am ntrebat ce faci aici. Sunt reporter la Claremon
t Examiner. Asa, si? Ziarul pe care dumneavoastra tocmai l-ati cumparat. Eu? Eu.
.. vreau sa spun, ziarul dumneavoastra. Ziarul a cumparat ziarul. Dana simti ca
ceva nu merge bine. Oricum, am venit pentru o slujba. Binenteles ca am deja o slu
jba aici. Ar fi mai mult un transfer, nu-i asa? Continua sa se holbeze la ea. Po
t sa ncep chiar acum, bolborosi Dana. Nu e nici o problema. Matt Baker se ndrepta
spre birou. Cine dracu' te-a lasat sa intri? V-am spus. Sunt reporter la Claremo
nt Examiner si... Intoarce-te la Claremont, se rasti el. ncearca sa nu dai peste
cineva n drum. Dana se ridica si raspunse batos: Va multumesc foarte mult, domnul
e Baker. Ati fost foarte politicos. Se napusti spre usa. Matt Baker privi ndelung
n urma ei, clatinnd din cap. Lumea era plina de nebuni. Dana pasi pe propriile ur
me pna n marea sala unde duzini de reporteri si scriau rep ortajele la computere. A
ici am sa lucrez si eu, si spuse Dana ferm. Intoarce-te l a Claremont. " Cum ndraz
neste! Ridicnd privirea, l zari pe Matt Baker n departare, ndreptndu-se spre ea. Tica
losul e ra peste tot! Dana se ascunse dupa un separeu n asa fel nct sa nu o vada. B
aker trecu pe lnga ea si se duse la un reporter asezat la un birou. Sam, ai obtin
ut interviul? Ghinion! M-am dus la Georgetown Medical Center si mi-au spus ca n-
au nici un pac ient cu acest nume. Nevasta lui Tripp Taylor nu e acolo. Stiu bin
e ca acolo e. Ascund ceva, la dracu'? Vreau sa stiu de ce e n spital. Daca este nt
r-adevar acolo, e imposibil sa ajungi la ea. Ai ncercat chestia aia de rutina, cu
florile? Sigur, si n-a mers.
Dana ramasese pe loc, privindu-i pe cei doi care se ndepartau. Ce fel de reporter
mai e si asta, se mira Dana, care nu e n stare sa ia un interviu? O jumatate de
ora mai trziu, Dana patrundea n Georgetown Medical Center. Se duse m ai nti la flora
rie. Cu ce va pot ajuta? o ntreba vnzatorul. As dori... ezita o clipa, flori de ci
ncizeci de dolari. Aproape ca se neca spunnd c incizeci". Cnd vnzatorul i-a nmnat flor
ile, l-a ntrebat: Exista vreun magazin n incinta spitalului de unde as putea sa-mi
cumpar o sapca, indiferent de care? E un magazin cu suveniruri chiar dupa colt.
Multumesc. Magazinul cu suveniruri era un fel de corn al abundentei, plin cu ni
micuri, feli citari, jucarioare ieftine, baloane si stegulete, semipreparate si
articole de mb racaminte n culori tipatoare. Pe un raft se gaseau si sepcute. Dana
si cumpara una si si-o puse. Mai lua si o felicitare pe care mzgali ceva n graba.
Apoi se opri l a biroul de informatii din holul spitalului. Am adus un buchet de
flori pentru doamna Tripp Taylor. Functionara dadu din cap. Nu e nregistrata nic
i o doamna Tripp Taylor la noi. Dana ofta adnc. Pacat. Sunt din partea vicepresed
intelui Statelor Unite. Deschise felicitarea si i-o arata. Era scris nsanatoseste
-te ct mai repede". Era semnata Arthur Can-non". Dana spuse: nseamna ca trebuie sa
duc toate astea napoi, si se ntoarse sa plece. Functionara de la receptie se uita
dupa ea, nestiind ce sa faca. O clipa! Dana se opri. Da? As putea sa-i dau eu f
lorile. mi pare rau, spuse Dana, vicepresedintele Cannon a cerut sa i se transmit
a person al. O privi pe receptionera. Numele dumneavoastra, va rog? Domnul Canno
n va dori sa stie de ce florile n-au a juns la destinatie. Panica. Of, bine! E-n
regula. Nu vreau sa creez probleme. Du-le la camera 615. Le lasi s i pleci imed
iat. Sigur, spuse Dana. La nici cinci minute dupa aceea, statea de vorba cu soti
a vedetei rock Tripp Tay lor. Stacy Taylor parea sa aiba n jur de douazeci si cin
ci de ani. Nu puteai sa spui d aca era frumoasa sau nu pentru ca acum era batuta
zdravan si avea fata umflata. Cnd Dana pasi nauntru, tocmai ncerca sa ajunga la un
pahar de apa de pe masa de lnga pat. Flori pentru... Dana se opri socata la vede
rea femeii. De la cine sunt? iar vorbele ei abia se auzira. Dana ascunse felicit
area. De la... de la un admirator. Femeia o privi suspicioasa. Vrei sa-mi dai pu
tina apa? Sigur. Dana lasa florile si i dadu paharul cu apa. Mai aveti nevoie de
ceva? Da, sopti ea printre buzele umflate. Vreau sa plec din locul asta mputit. S
otul m eu mi interzice sa primesc vizitatori si m-am saturat de attia doctori si a
sistent e. Dana se aseza pe un scaun de lnga pat. Ce vi s-a ntmplat? Nu stii? se en
erva ea. Am avut un accident de masina. Asa? Da. ngrozitor, replica Dana sceptica
si nervoasa, pentru ca era evident ca femeia fus ese batuta. Dupa trei sferturi
de ora, Dana era la curent cu adevarata poveste. La ntoarcerea n holul lui Washin
gton Tribune, un alt paznic era de serviciu. Cu ce va pot...?
Nu e vina mea, spuse Dana cu sufletul la gura. Crede-ma e un trafic imposibil. S
pune-i domnului Baker ca ajung imediat. O sa fie foarte suparat ca am ntrziat. Se
grabi spre ascensor si apasa pe buton. Paznicul o privi nesigur, apoi ncepu sa f
ormeze un numar de telefon. Alo? Spuneti-i domnului Baker ca e o tnara care... As
censorul sosise, iar Dana in tra si apasa pe butonul cu numarul trei. La etajul
trei, desi parea imposibil, v acarmul era si mai mare. Gazetarii se grabeau sa-s
i termine la timp reportajele. Dana ramase pe loc, uitndu-se cu nesat ncoace si-nc
olo. Pna la urma gasi ceea ce d orea: un separeu pe care scria cu verde GRADINARI
T, si unde se afla un birou lib er. Se grabi ntr-acolo si se aseza. ncepu sa bata
la computerul de pe masa. Era as a de cufundata n povestea pe care o scria, nct pie
rduse notiunea timpului. Cnd a fos t gata, a scos-o la imprimanta. Aranja foile cn
d simti o umbra pe umarul ei drept . Ce dracu' faci aici? o ntreba Matt Baker. Ca
ut o slujba, domnule Baker. Am scris un reportaj si m-am gndit... Te-ai gndit pros
t, exploda Baker. Ai intrat aici si te-ai asezat la biroul altcui va! Asa ceva n
u se face. Pleaca pna cnd nu chem paznicii sa te aresteze. Dar... Afara! Dana se r
idica. Cu toata demnitatea de care era n stare, i ncredinta hrtiile lui Mat t Baker
si dadu coltul spre ascensor. Matt Baker clatina din cap, nevenindu-i sa creada.
Dumnezeule, unde o sa ajungem '.? Sub masa se afla un cos de gunoi. Aplecndu-se
sa arunce hrtiile, ochii i se oprira pe prima propozitie: Stacy Taylor, cu fata u
mflata si plina de vnatai, declara ca a ajuns n spital pentru ca sotul ei, vedeta
rock Tripp Taylor, a batut-o. Ma-bate de fiecare data cnd afla ca sunt nsarcinata.
Nu vrea sa avem copii." mpietrit, Matt continua sa citeasca. Ridica privirea, nsa
Dana plecase. Strngnd foile n mna, alerga nspre ascensor, spernd sa o gaseasca nainte
sa dispara def nitiv. Cnd sa dea coltul, se lovi de ea. Astepta acolo, rezemata d
e perete. De unde stii toate astea? o ntreba el poruncitor. V-am mai spus, sunt r
eporter, replica ea simplu. Barbatul inspira adnc. Hai la mine n birou. Se aflau d
in nou mpreuna n biroul lui Matt Baker. Ai facut treaba buna, fu nevoit sa admita.
Multumesc! N-am cuvinte sa spun ct de fericita sunt. Continua surescitata: Am sa
fiu cel mai bun reporter pe care l-ati avut vreodata. O sa vedeti. Visul meu e
s a fiu corespondent n strainatate, dar sunt dispusa sa muncesc din greu pentru a
st a. fie si un an de zile. Vaznd expresia de pe fata lui, adauga: Chiar doi. Tri
bune na are posturi libere si exista o lunga lista de pretendenti. l privi socata
. Dar am crezut ca... Ajunge. Un reporter nu crede, domnisoara Evns. Ai nteles? Da
, domnule. Baker ramase pe gnduri, apoi lua o decizie: Te uiti la televizor la WT
E? Adica pe postul Tribune Enterprises Television? Nu, domnule. Nu prea... Ei, b
ine, de-acum ncolo ai sa te uiti. Ai noroc. E un post liber acolo. Unul dint re a
sistentii de emisie si-a dat demisia si poti sa-i iei locul. Si sa fac ce? se in
teresa Dana, nu tocmai convinsa. Sa scrii titrajele. Pali. Titraje? Nu stiu nimi
c despre... E simplu. Editorul stirilor ti da materia prima-textele neprelucrate
sosite la re dactie din toate sursele. Le traduci n engleza, le aranjezi si le da
i drumul n emi sie ca sa sustii imaginile. Dana ramase tacuta. Ce e? Nimic, numai
ca eu... eu sunt reporter. Avem cinci sute de reporteri si toti au muncit din g
reu pentru a ajunge aici. Du -te n cladirea patru si ntreaba de domnul Hawkins. Sa
ncepi n televiziune nu e cel m
ai rau lucru. Matt Baker ntinse mna spre telefon. Am sa-l sun pe Hawkins. Dana rid
ica din umeri. Bine. Va multumesc, domnule Baker. Daca vreodata nsa aveti nevoie.
.. Afara! Postul de televiziune WTE ocupa ntregul etaj sase din cladirea patru. T
om Hawkins , editorul stirilor de noapte, o conduse pe Dana n biroul lui. Ai mai
lucrat n televiziune? Nu, domnule. Am lucrat la ziar. Dinozaurii Reprezinta trecu
tul. Prezentul suntem noi. Dumnezeu stie ce ne rezerv a viitorul. Hai sa te prez
int colegilor. Cteva zeci de oameni lucrau la birouri sau la monitoare. Pe comput
ere apareau tot timpul informatii de la o jumatate de duzina de servicii de stir
i. Aici ajung stirile si reportajele din toata lumea, i explica Hawkins. Eu sunt
cel care decide care e importanta si care nu. Trimitem echipe de reportaj sa se
ocu pe de cele alese. Reporterii nostri de teren transmit informatiile pe calea
unde lor. Pe lnga informatiile pe care le primim prin telegraf, mai avem o suta s
aizec i de surse din politie si reporteri echipati cu telefoane celulare, scaner
e si m onitoare. Fiecare reportaj este planificat la secunda. Vei colabora cu ed
itorii pentru a-ti planifica timpul cu exactitate. Un reportaj dureaza ntre un mi
nut si jumatate si un minut si patruzeci si cinci de secunde. Cti asistenti de em
isie lucreaza aici? ntreba Dana. Sase. Mai exista un coordonator video, editori d
e stiri, producatori, directori, reporteri, prezentatori... Se opri. Un barbat s
i o femeie se apropiau de ei. Ap ropo de prezentatori, ti-i prezint pe Julia Bri
nkman si Michael Tate. Julia Brinkman era de o frumusete izbitoare. Avea parul c
astaniu, purta lentile de contact ce-i faceau ochii de un verde cald, iar zmbetul
profesional avea o pur itate dezarmanta. Michael Tate era un barbat atletic si
curtenitor, cu un zmbet n atural si prietenos. V-o prezint pe Donna Evanston, nou
a asistenta de emisie. Dana Evans. Cum spui tu. Sa trecem la treaba. O conduse na
poi n biroul lui. i indica panoul cu titluri de pe perete. Acestea sunt stirile di
n care eu voi alege cteva. Noi le numim fise. Intram n emis ie de doua ori pe zi.
Stirile de prnz, ntre douasprezece si unu, si stirile de sea ra, ntre zece si unspr
ezece. Cnd am sa-ti spun ce reportaje am ales, le vei pune l aolalta si vei face
ca totul sa arate att de interesant nct telespectatorii sa nu p oata schimba canalu
l. Cei de la montaj ti vor furniza videoclipuri, tu le vei ada uga textele si vei
indica momentul n care intra fiecare clip. Am nteles. Uneori se iveste un reporta
j trasnet si atunci programul normal este ntrerupt cu o emisiune n direct. Suna in
teresant, spuse Dana. Nu avea de unde sa stie ca o asemenea emisiune i va salva v
iata ntr-o buna zi. Prima emisiune de seara a fost un dezastru. Dana a programat
stirile pe scurt n m ijlocul emisiunii, si nu la nceput, iar Julia Brinkman s-a po
menit citind textele lui Michael Tate, n timp ce Michael le citea pe ale ei. La s
frsitul emisiunii, directorul de emisie i-a spus: Te cheama domnul Hawkins la el n
birou. Acum. Hawkins sedea la birou ncruntat. Stiu, recunoscu Dana, emisiunea a
fost proasta, si asta numai din vina mea. Hawkins continua sa taca si o privea a
muzat. Dana mai facu o ncercare: Dar e bine, Tom, ca de-acum ncolo lucrurile nu po
t dect sa se ndrepte, nu-i asa? Continua sa se uite la ea. Si nu se va mai ntmpla un
a ca asta,pentru ca analiza expresia ce se ivise pe fata lui sunt concediata. Nu
, i raspunse Hawkins scurt. Ar nsemna sa scapi prea usor. Ai sa faci asta n conti n
uare, pna are sa-ti iasa cum trebuie. Vorbesc de emisiunea de mine de la prnz. E c
lar? Foarte. Perfect. Vreau sa fii aici la opt dimineata.
Bine, Tom. Si, daca tot lucram mpreuna, poti sa-mi spui domnule awkins. Editia de
prnz de-a doua zi s-a desfasurat normal. Tom Hawkins are dreptate, recu noscu Da
na. Se punea problema sa prinzi ritmul. Primesti titlurile, scrii textul , lucre
zi cu montajul, potrivesti teleprompterul pentru prezentatori. Totul e rutina. R
utina a luat sfrsit dupa opt luni de munca la WTE. Tocmai terminase de pus editi
a de seara pe teleprompter; era zece fara un sfert si se pregatea sa plece. n stu
dioul de emisie, unde a intrat ca sa spuna la revedere, era haos. Toti vorbeau n
acelasi timp. Directorul, Rob Cline, urla: Unde dracu' e? Nu stiu. N-a vazut-o
nimeni? Nu. I-ati telefonat acasa? Raspunde robotul. Minunat. Se uita la ceas. n
douasprezece minute intram n emisie. Poate ca Julia a avut un accident, spuse Mic
hael Tate. Poate a murit. Asta nu e o scuza. Trebuia sa ne sune. Va rog sa ma sc
uzati... ndrazni Dana. Directorul se ntoarse spre ea nerabdator. Ce e? Daca Julia
nu vine, as putea sa prezint eu stirile. Las-o balta. Se ntoarse spre ceilalti. S
unati la poarta si vedeti daca a intrat n cladire. Asistentul ridica receptorul s
i forma numarul. A intrat cumva Julia...? Bine, daca vine, spune-i sa urce imedi
at. Spune-i sa retina liftul pentru ea. Intram n emisie, se uita iar la ceas, n sa
pte minute. Dana ramasese n picioare, contemplnd vacarmul. Pot sa citesc si partea
ei, ncerca Michael Tate. Nu! se rasti directorul. Avem nevoie de doi oameni. si p
rivi iarasi ceasul. Trei minute. La dracu'! Cum a putut sa ne faca una ca ast a?
Intram n emisie n... Dana vorbi din nou. Stiu toate textele. Eu le-am scris, i aru
nca o cautatura rapida. Nu esti machiata si esti prost mbracata. Din cabina ingin
erului de sunet se auzi o voce: Doua minute. Ocupati-va locurile, va rog. Michae
l Tate ridica din umeri si si ocu pa locul pe platforma din fata camerelor. La lo
curi, va rog. Dana i zmbi directorului. Noapte buna, domnule Cline. Si se ndrepta s
pre usa. Asteapta! si freca fruntea cu mna. Esti sigura ca . poti s-o faci? Aveti n
credere n mine! raspunse Dana. Nu prea am de ales, nu-i asa? se plnse el: Bine, ur
ca-te acolo. Dumnezeule! De ce n-am ascultat-o pe mama cnd ma sfatuia sa ma fac d
octor? Dana alerga spre platforma si se aseza pe locul de lnga Michael Tate. Trei
zeci de secunde... douazeci... zece... cinci... Directorul facu semn cu mna si lu
mina rosie a camerei de luat vederi se aprinse. Buna seara, ncepu Dana, bine ati
venit la stirile WTE de la ora zece. ncepem cu un reportaj din Olanda. Astazi dup
a-amiaza, o bomba a explodat ntr-o scoala din Ams terdam si... Totul a mers bine.
n dimineata urmatoare, Rob Cline a intrat n biroul Danei. Vesti proaste. Aseara,
Julia a avut un accident de masina. Fata ei... ezita un m oment, a fost desfigur
ata. mi pare rau, raspunse Dana ngrijorata. Ct e de grav'.' Destul de grav. n ziua d
e azi, chirurgia plastica face... El clatina din cap. Nu si n cazul ei. Nu se mai
ntoarce. As vrea s-o vad. Unde e?
O vor duce napoi, n Oregon, la familia ei. mi pare foarte rau. Unii pierd, altii cst
iga. O privi cu atentie. Te-ai descurcat bine aseara. Vei co ntinua pna cnd vom ga
si pe cineva permanent. Dana s-a dus sa-l vada pe Matt Baker. Te-ai uitat aseara
la stiri? l ntreba ea. Da, mri el. Pentru numele lui Dumnezeu, ncearca sa te fardezi
si mbraca-te mai adecv at. Am nteles, raspunse ea dezumflata. Se ntorcea sa plece
cnd i auzi vocea aspra: N-a fost rau. Nu se putea astepta la un compliment mai fru
mos din partea lui. Dupa a cincia editie de seara, directorul i-a spus: Apropo,
cel de sus a hotart sa te pastram. Ea se ntreba daca cel de sus nu era cumva Matt
Baker. n sase luni, Dana a devenit vedeta n Washington. Era tnara si atragatoare si
se ved ea de la o posta ca e inteligenta. La sfrsitul anului, i-au marit salariu
l si a nc eput sa aiba emisiunea ei. Unul din show-urile ei, Aici si acum, n care
lua inter viuri celebritatilor, a urcat n topul audientei. ntrebarile erau sensibi
le si pers onale si vedete care altadata ezitau sa apara n public cereau sa fie i
nvitate n em isiunea ei. Dadea ea nsasi interviuri revistelor si ziarelor. Si ea e
ra o celebri tate. Cu toate acestea, privind noaptea emisiunile de stiri externe
, i invidia pe cores pondentii din strainatate. Ceea ce faceau ei era istorie, in
formau oamenii despr e evenimentele importante ce se petreceau n toata lumea. Se
simtea frustrata. Contractul de doi ani cu WTE se apropia de sfrsit. Philip Cole,
seful coresponde ntilor, o chema la el. Te descurci extraordinar, Dana. Suntem
mndri de tine Multumesc, Philip. E timpul sa discutam despre noul tau contract. na
inte de toate... mi dau demisia. Poftim? Mai stau pna cnd mi expira contractul. Nu-i
venea sa-si creada urechilor. De ce vrei sa pleci? Nu-ti place aici? mi place mu
lt, replica Dana. Vreau sa lucrez pentru WTE, nsa vreau sa fiu corespon dent n str
ainatate. E o viata mizerabila, pufni el. Pentru numele lui Dumnezeu, de ce vrei
sa faci u na ca asta? Pentru ca m-am saturat sa aud ce-au gatit vedetele la cin
a si cum l-au cunoscut pe cel de-al cincilea sot. Pe lumea asta sunt razboaie, i
ar oamenii sufera si mo r. Nimanui nu-i pasa. Vreau sa-i fac pe oameni sa le pes
e. Inspira adnc. mi pare r au, nu mai pot continua. Se ridica si se ndrepta spre us
a. Asteapta putin. Esti sigura ca asta e ceea ce vrei sa faci? ntotdeauna am visa
t sa fac asta, raspunse ea ncet. Tacu cteva clipe, gnditor. Unde ai vrea sa mergi?
I-a trebuit un moment sa nteleaga sensul cuvintelor lui. Cnd si-a regasit vocea, a
raspuns: La Sarajevo. 9 Functia de guvernator era pentru Oliver chiar mai inter
esanta dect se asteptase. Puterea era o amanta seducatoare, iar Oliver era fascin
at de ea. Hotarrile lui in fluentau viata a sute de mii de oameni. A devenit adep
tul cominatiei legislatur ii de stat, iar influenta si reputatia lui cresteau co
ntinuu. E, ntr-adevar, cu t otul altceva, se gndea Oliver fericit. si amintea cuvin
tele senatorului Davis: E do ar prima treapta, Oliver. Paseste cu atentie ". Si
era foarte atent. Avusese multe legaturi, aranjate nsa ntotdeauna cu cea mai ma re
discretie. Stia ca asta era foarte important. Din cnd n cnd, Oliver se interesa la
spital de starea lui Miriam.
E nca n coma, domnule guvernator. Tineti-ma la curent. Una dintre ndatoririle lui O
liver era aceea de a gazdui dineuri oficiale. Oaspeti i de onoare erau suporteri
, sportivi, artisti, oameni cu influenta politica si d emnitari straini. Jan era
o gazda fermecatoare, iar Oliver era ncntat de felul n ca re o priveau ceilalti. nt
r-o zi, Jan veni la Oliver si-i spuse: Am vorbit mai adineauri cu tata. O sa dea
o petrecere la el n week-end-ul viitor. A invitat cteva persoane pe care vrea sa
le cunosti. n smbata cu pricina, la somptuoasa resedinta din Georgetown a senatoru
lui Davis, O liver dadea mna cu ctiva dintre cei mai importanti oameni de afaceri
din Washingto n. Era o petrecere minunata, iar el se simtea foarte bine. Te dist
rezi, Oliver? Da. E o petrecere grozava. Nu-ti poti dori ceva mai frumos. Peter
Tager spuse: Apropo de dorinte, asta-mi aminteste ceva. Alaltaieri, Elizabeth, f
etita mea de sase ani, era cam tfnoasa si nu voia sa se mbrace. Betsy era disperat
a. Elizabeth a privit-o si a spus: Mama, la ce te gndesti?" Betsy i-a raspuns: Iu
bito, ma gndeam ce bine ar fi daca ai fi mai bine dispusa si te-ai mbraca si ai lu
a micul dejun c a o fetita cuminte". Iar Elizabeth: Mama, dorinta nu ti se va mpl
ini!" Nu e grozav ? Copiii astia snt fantastici. Ne vedem mai trziu, domnule guver
nator. n clipa aceea intra pe usa un cuplu, iar senatorul Davis se duse sa-i ntmpin
e. Ambasadorul italian, Atilio Picone, era un barbat impunator la cei saizeci de
an i ai sai, cu trasaturi siciliene si o gura ntunecata. Sotia lui, Sylva, era u
na d intre cele mai frumoase femei pe care Oliver le vazuse vreodata. nainte de a
se c asatori fusese actrita, iar n Italia mai era nca o figura populara. Oliver nt
elegea si de ce. Avea niste ochi caprui mari si umezi, niste trasaturi de Madona
si tr upul voluptuos ca a unui nud de Rubens. Era cu douazeci si cinci de ani m
ai tnar a dect sotul ei. Senatorul Davis i-a condus pe cei doi spre Oliver si a fa
cut prezentarile. ncntat de cunostinta, spuse Oliver. Nu-si putea dezlipi priviril
e de la ea. Femeia zmbi. Am auzit vorbindu-se mult despre dumneavoastra. Nimic ra
u, sper. Eu... Sotul ei o ntrerupse. Senatorul Davis vorbeste foarte frumos despr
e dumneavoastra. Oliver se uita la Sylva si spuse: Sunt flatat. Senatorul Davis
se ndeparta mpreuna cu cei doi. Cnd reveni lnga Oliver, zise: Intrarea interzisa* do
mnule guvernator! Fructul oprit. Daca iei o singura muscat ura, poti sa spui adi
o viitorului. care merita sa-si investeasca banii. Se apleca usor nspre Oliver. N
u te subestima , Oliver. n raportul de acum cteva luni apareai pe locul trei din t
ara ca eficient a. Ei bine, tu ai ceva ce nu au ceilalti doi. Ti-am mai spus ast
a si nainte -cari sma. Asta e un lucru pe care banii nu-l pot cumpara. Oamenii te
iubesc si te vor vota. Oliver era din ce n ce mai emotionat. Cnd ncepem? Am nceput
deja, replica Davis. Vom forma o echipa foarte puternica pentru campani a electo
rala si vom trimite delegati n toata tara. Ce sanse reale am? n primul tur de scru
tin o sa-i spulberi pe toti, replica Tager. n ceea ce priveste alegerile generale
, presedintele Norton ar fi fost greu de nvins daca ar fi treb uit sa candidezi mp
otriva lui. Binenteles, fiind la al doilea mandat, din fericire nu mai poate cand
ida, iar vicepresedintele Cannon e palida lui umbra. O mica ra za de soare l va f
ace sa dispara. ntlnirea a durat patru ore. La sfrsit, senatorul Davis i-a spus lui
Tager:
Peter, as vrea sa ne lasi singuri un moment. Desigur, domnule senator. L-au urma
rit cu privirea pna cnd a iesit pe usa. Am vorbit cu Jan astazi de dimineata, spus
e senatorul. Da? murmura Oliver strabatut de un fior de alarma. Senatorul l prive
a zmbind. E foarte fericita. Ma bucur, raspunse Oliver cu un suspin de usurare. S
i eu. fiule, si eu. Vreau doar sa tii aprins focul caminului. ntelegi ce vreau s
a spun. Nu-ti face griji pentru asta, Todd. Eu... Zmbetul disparu de pe buzele se
natorulu i. Ba mi fac griji, Oliver. Nu te acuz ca mai sari prleazul, dar n-as vre
a sa te las sa sari peste cal. Plimbndu-se pe coridorul Capitoliului, senatorul D
avis i spunea lui Peter Tager: Trebuie sa alcatuiesti o echipa. Nu te uita la ban
i. Pentru nceput, vreau sa orga nizezi birouri de campanie n New York, Washington,
Chicago si San Francisco. Prel iminariile ncep peste un an, iar conventia va ave
a loc peste optsprezece luni. Du pa aceea nu vom mai avea probleme. Ajunsera la
masina. Vino cu mine la aeroport, Peter. Va fi un presedinte minunat. Senatorul n
cuviinta. Si-am sa-l am la mna. Va fi marioneta mea. Eu voi cnta, iar pr esedintel
e Statelor Unite va juca. Senatorul scoase o tabachera de aur din buzunar. O tig
ara? Preliminariile au nceput bine. Senatorul Davis avusese dreptate n privinta lu
i Pet er Tager. Era unul dintre cei mai buni manageri politici din lume si reusi
se sa organizeze o campanie minunata. Fiind un om de familie si un credincios fe
rvent, a atras partida religioasa. Pentru ca stia cum functioneaza mecanismele p
olitic e, a reusit sa-i convinga si pe liberali sa lase deoparte diferendele si
sa cola boreze. S-a dovedit un conducator de campanie extraordinar, iar peticul
negru de pe ochi a devenit un nsemn familiar pe toate posturile de televiziune. T
ager stia ca, pentru ca Oliver sa aiba sanse de izbnda, trebuia sa intre n conven
tie cu minimum doua sute de voturi ale delegatilor. Va avea deci grija sa le obt
ina. Programul gndit de Tager includea mai multe vizite n fiecare stat american.
La vederea programului, Oliver si-a exprimat ndoiala: Este... este imposibil, Pet
er! Nu si daca facem asa cum m-am gndit eu, l asigura Tager. N-am lasat nimic la ntm
plar e. Senatorul ti mprumuta avionul lui, Challenger. In fiecare etapa vei fi ncon
jurat de oameni care vor sti ce ai de facut, iar eu voi fi lnga tine. Senatorul D
avis i l-a prezentat lui Oliver pe Sime Lombardo. Un individ urias, na lt si soli
d, cu o expresie sumbra pe o figura sumbra. Vorbea foarte putin. El ce rol are?
se interesa Oliver cnd ramasera singuri. Sime este cel ce va rezolva problemele,
raspunse senatorul. Uneori e nevoie de p ersuasiune pentru a-i determina pe oame
ni sa faca ceea ce trebuie. Sime este foa rte convingator. n plina campanie elect
orala, Peter Tager l-a nvatat pe Oliver ce sa spuna, cnd sa s puna si cum sa spuna
. A avut grija ca Oliver sa apara n toate statele cu pondere electorala. Oriunde
a mers, a spus ceea ce oamenii voiau sa auda. n Pennsylvania: Manufactura este sng
ele acestei tari. Nu trebuie sa uitam acest lucru. Vom redesc hide fabricile, ia
r America va intra din nou n competitie. Aplauze. n California: * Industria aerona
utica este una dintre cele mai mari bogatii ale Americii. Nu ave m de ce sa nchid
em nici una dintre uzinele voastre. Cele nchise vor fi redeschise. Aplauze, n Detr
oit: Noi am inventat automobilul si i-am lasat pe japonezi sa ne fure tehnologia
. Vom ajunge iarasi acolo unde ne e locul, n frunte. Detroit va fi centrul mondia
l al
automobilului. Urale. n campusurile universitare a promis mprumuturi federale pent
ru studenti. n discursurile tinute la bazele militare din toata tara s-a pronunta
t n favoarea p aradelor militare. De unde la nceput Oliver era relativ necunoscut
si nu parea sa aiba mari sanse, n plina campanie a nceput sa urce n sondaje. n prima
saptamna din iulie s-au adunat la conventia de la Cleveland mai mult de pa tru s
ute de delegati sradjuncti. Orasul a fost ntors cu susu-n jos din cauza para delo
r si spectacolelor. Erau prezente televiziuni din toata lumea. Peter Tager s i S
ime Lombardo au avut grija ca guvernatorul Oliver Russell sa fie mereu n primplan
. Desi n partidul lui Oliver erau cel putin jumatate de duzina de posibili candid
at i, senatorul Todd Davis a reusit sa-i elimine unul cte unul. Fara scrupule, a
fac ut apel la oamenii influenti care i datorau favoruri, unele vechi de douazeci
de ani. Toby, Todd la telefon. Ce mai fac Emma si Suzy? Perfect. Vreau sa vorbi
m despre baiatul tau, Andrew. Ma ngrijoreaza, Toby. Dupa mine, e prea liberal, sa
stii. Nu va fi niciodata acceptat n Sud. Uite ce-ti propun... Alfred, sunt Todd.
Ce mai face Roy?... Nu trebuie sa-mi multumesti. Ma bucur ca am putut sa-l ajut
. As vrea sa discutam despre Jerry, candidatul tau. Dupa mine, e cam de dreapta.
Daca-l sprijinim, pierdem Nordul. Am alta propunere... Kenneth, aici e Todd. Te
-am sunat sa-ti spun ct ma bucur ca ti-au reusit afaceril e imobiliare. Noi toti
ne-am descurcat bine. Apropo, as vrea sa vorbim putin des pre Slater. E slab. E
un ratat. Nu ne putem permite sa sprijinim un ratat, nu-i asa? Si asa mai depart
e, pna cnd singura candidatura viabila a partidului a ramas cea a guvernatorului O
liver Russell. Nominalizarea a decurs usor. n primul tur, Oliver Russell a obtinu
t sapte sute de voturi: peste doua sute din partea statelor industriale din nord
-est. o suta ci ncizeci de la sase state din New England, patruzeci de la patru
state din Sud. nc a o suta optzeci de la doua state agricole, iar n trei state de
la Pacific a iesi t la egalitate. Peter Tager muncea cu frenezie pentru a-i asig
ura publicitatea. La numaratoarea finala, Oliver Tager a iesit primul. n atmosfer
a entuziasta de circ creata si men tinuta cu grija, Oliver Russell a fost nomina
lizat cu aclamatii. Urmatorul pas a fost alegerea unui vicepresedinte. Melvin Wi
cks a fost alegerea perfecta. Era un californian de o onestitate politica recuno
scuta, un antrepreno r nstarit si, n plus, un congresman cu personalitate. Se vor
completa reciproc, a spus Tager. Abia acum ncepe adevarata campanie. Avem nevoie
de numarul magic, doua sute saptezeci. Adica numarul de voturi necesare p entru
a ajunge presedinte. Tager i spunea lui Oliver: Oamenii vor un presedinte tnar...
Sa arate bine, sa aiba umor si viziune politica ... Vor ca tu sa le spui ct sunt
ei de grozavi, n asa fel nct sa te creada... Lasa-i sa vada ca esti inteligent, dar
nu foarte... Daca-ti ataci contracandidatul, fa -o impersonal... sa nu te uiti
niciodata de sus la un reporter. Trateaza-i ca pe niste prieteni, si-ti vor fi p
rieteni. Nu fi modest. Tine minte, esti om de sta t. Campania a mers non-stop. A
vionul senatorului Davis l-a purtat pe Oliver n Texas, pentru trei zile, o zi n Ca
lifornia, o jumatate de zi n Michigan, sase ore n Massa chussets. Fiecare minut er
a contabilizat. Au fost zile n care Oliver a vizitat ze ce orase n care a tinut ze
ce discursuri. Dormea n alt hotel n fiecare noapte, Drake n Chicago, St. Regis n Det
roit, Carlyle n New York City, Place d'Armes n New Orlean s, iar pna la urma nu le-
a mai putut distinge. Oriunde mergea, masinile politiei deschideau drumul printr
e multimile de simpatizanti. De cele mai multe ori era ntovarasit de Jan, si a tr
ebuit sa admita ca prezenta e i a nsemnat un mare cstig. Era frumoasa si inteligen
ta, iar reporterii o adorau. D in cnd n cnd, Oliver citea n ziare despre noile achiz
itii ale lui Leslie: un ziar n M adrid, un post de televiziune n Mexico, unul de r
adio n Kansas. l bucura succesul e
i. Se simtea mai putin vinovat pentru ceea ce i facuse. A fost fotografiat, inter
vievat si citat n toate calatoriile. Peste o suta de rep orteri, unii din cele ma
i ndepartate colturi ale pamntului, se ocupau de campania lui. La apogeul acesteia
, sondajele l desemnau pe Oliver drept favorit. Pe neaste ptate, vicepresedintele
Cannon a nceput sa cstige teren. Peter Tager ncepuse sa se ngrijoreze. Cannon urca n
sondaje. Trebuie sa-l oprim. Au fost programate doua dezbateri televizate ntre c
ei doi contracandidati. Cannon va insista asupra economiei, l informa Tager pe Ol
iver, si va face treaba buna. Trebuie sa-i dejucam planurile. Uite ce propun... n
seara primei dezbateri, n fata camerelor de luat vederi, vicepresedintele Cannon
a vorbit despre economie: America nu a avut niciodata o economie att de puternic
a. Afacerile sunt prospere. n urmatoarele zece minute a dezvoltat subiectul, aducn
d ca argumente cifre si exem ple concrete. Venind la rndul sau n fata microfonului
, Oliver Russell a spus: Foarte impresionant. Cu siguranta ca toti suntem ferici
ti ca marile afaceri merg att de bine si ca profiturile marilor companii sunt mai
mari ca niciodata. Se nto arse spre contracandidatul sau. Dar ati uitat sa menti
onati ca unul din factorii care au dus la o situatie att de nfloritoare a marilor
companii este reducerea pe rsonalului. Altfel spus, muncitorii sunt concediati p
entru a face loc masinilor. Niciodata n-am avut mai multi someri. As vrea sa ana
lizam putin si latura umana a problemei. Din pacate, nu mpartasesc opinia dumneav
oastra ca succesul firmelor este mai important dect oamenii... La toate afirmatii
le vicepresedintelui Cannon despre -economie, Oliver Russell a replicat insistnd
pe o abordare umanitara si sentimentala. La sfrsitul discutiei, Russell a reusit
sa-i creeze lui Cannon imaginea unui politician dur, caruia pu tin i pasa de popo
rul american. n dimineata de dupa dezbatere, sondajele l situau pe Oliver Russell n
frunte, cu tr ei puncte n fata vicepresedintelui. Urma sa mai aiba loc o ultima
dezbatere telev izata. Arthur Cannon si nvatase acum lectia. n dezbaterea finala, a
firma n fata camerelor: n tara noastra toti oamenii trebuie sa aiba sanse egale. A
merica a fost binecuvnta ta cu libertate, dar numai att nu e suficient. Americanii
trebuie sa aiba liberta tea de a munci, de a cstiga un trai decent... Preluase i
deea lui Oliver Russell si ncepuse sa dezvolte planuri frumoase pentru bunastarea
poporului. Numai ca Peter Tager anticipase miscarea. Cnd Cannon a term inat, Oli
ver s-a apropiat de microfon. Miscator discurs. Am fost cu totii impresionati de
ceea ce ati spus despre probl ema locurilor de munca, despre cei pe care i-ati
numit oamenii uitati". Ma deranj eaza nsa faptul ca ati omis sa mentionati mijloa
cele cu care veti veni n sprijinul acestor oameni. Si asa mai departe, la afirmat
iile sentimentale ale vicepresedintelui, replica l ui Oliver se referea la planu
ri economice concrete, lasndu-l pe Cannon fara repli ca. Oliver, Jan si Davis lua
u masa la resedinta senatorului din Georgetown. Acesta i zmbi lui Jan: Am vazut ul
timele sondaje. Cred ca poti sa ncepi sa redecorezi Casa Alba. Fata ei se lumina:
Crezi cu adevarat ca vom cstiga, tata? M-am nselat n multe privinte, draga mea, da
r niciodata n politica. O am n snge. n noi mbrie vom avea un nou presedinte, iar ace
sta sta acum lnga tine la masa. 10 Va rugam sa va puneti centurile de siguranta.-
Am pornit! si spuse Dana ncntata. Se uita spre Benn Albertson si Wally Newman. Benn
Albertson, producatorul, era un b arbos energic de vreo patruzeci de ani. Produ
sese cteva emisiuni de stiri de mare audienta si era foarte bine cotat. Wally New
mai, cameramanul, abia depasise cinc izeci de ani. Talentat si plin de entuziasm,
astepta cu nerabdare sa ajunga la n oul lui post.
Dana se gndea la aventura spre care pornisera. Vor ateriza la Paris, de unde vor
zbura spre Zagreb, n Croatia, apoi, n sfrsit, spre Sarajevo. n ultima saptamna petrec
uta la Washington, Shelley McGuire, editorul pentru stiri externe, i-a facut o s
curta instruire. La Sarajevo vei avea nevoie de un car de reportaj pentru a pute
a transmite prin satelit. Nu avem nici unul acolo, asa ca vei nchiria unul si vei
cumpara timp de emisie de la compania iugoslava care detine satelitul. Daca luc
rurile merg bine, vei avea propriul tau car de reportaj. Vei transmite n doua fel
uri. Vei avea rep ortaje n direct, dar cele mai multe vor fi nregistrate. Benn Alb
ertson ti va spune ce doreste si tu vei nregistra pe teren, iar sunetul l vei mixa n
tr-un studio local . Ti-am dat cel mai bun producator si cel mai bun camera-man
pe care i avem. N-ar trebui sa ai probleme. Mai trziu, Dana avea sa-si aminteasca
aceste cuvinte optimiste. Cu o zi nainte de plecare, Matt Baker o chema la pieton
. Te astept la mine n birou, i spusese el cu o voce aspra. Am sa vin. Dana a nchis
si a nceput sa se gndeasca la motive. S-a razgndit n privinta transferul ui meu si n
u mai vrea sa ma lase sa plec. Nu-mi poate face una ca asta. Ei bine. n-am de gnd
sa cedez, si spuse ea hotarta. Zece minute mai trziu, Dana intra n biroul lui Matt
Baker. Stiu ce vrei sa-mi spui, ncepu ea, dar n-are nici un rost. Eu plec! E visu
l meu d in copilarie. Cred ca pot sa fac treaba buna si trebuie sa ma lasi sa nce
rc! Insp ira adnc si adauga n defensiva: Bine. Ce voiai sa-mi spui? Matt Baker o p
rivi si-i spuse cu blndete: Bon voyage.. Poftim? Bon voyage. nseamna drum bun". St
iu ce nseamna. Dar nu m-ai chemat ca sa... Te-am chemat pentru ca am vorbit cu cti
va corespondenti externi. Ti-au transmis p rin mine cteva sfaturi. Acest om ursuz
si pierduse vremea cu niste corespondenti ca sa o ajute! Eu... nu stiu cum sa-ti
... Atunci nu-mi multumi, se ncrunta el. Te vei afla n mijlocul unui razboi adevar
at. Nu te poti proteja suta la suta pentru ca gloantele nu-si aleg victimele. Da
r, a i grija, cnd te afli n bataia gloantelor, adrenalina ncepe sa creasca. Devii i
mpuls iv si faci prostii pe care nu le-ai face n situatii normale. Stapneste-te si
fii p rudenta. Nu rataci singura pe strazi. Nici o stire de senzatie nu pretuie
ste ct v iata ta. nca ceva... Instructia durase aproape o ora. n final, i-a spus: A
sta-i tot. Ai grija de tine. nnebunesc daca ti se ntmpla ceva. Dana s-a aplecat si
l-a sarutat pe obraz. Sa nu mai faci asta niciodata! se rasti el si se ridica. N
-o sa-ti fie usor acol o, Dana. Daca te razgndesti si vrei sa te ntorci acasa, anu
nta-ma. Ma ocup eu de a sta. N-am sa ma razgndesc, a replicat ea ncrezatoare. Asa
cum s-a dovedit mai trziu, se n sela. Zborul pna la Paris a decurs fara incidente.
Au aterizat pe aeroportul Charles de Gaulle si au luat microbuzul aeroportului p
entru a ajunge la liniile aeriene cr oate. Avionul avea o ntrziere de trei ore. n a
ceeasi seara, la ora zece, avionul a aterizat pe aeroportul Butmirdin Sarajevo .
Pasagerii au fost condusi ntr-o cladire de securitate unde garzi n uniforma le-a
u verificat pasapoartele. ndreptndu-se spre iesire, Dana observa ca un barbat nepl
acut la nfatisare, n haine civile, i bloca drumul. Pasaportul. L-am aratat... Sunt
colonelul Gordan Divjak. Pasaportul. Dana i-a nmnat pasaportul mpreuna cu acre dit
arile de presa. Individul le-a rasfoit. Ziarista? De partea cui esti? o ntreba cu
asprime. Nu sunt de partea nimanui, raspunse Dana. Ai grija! o avertiza colonel
ul. Nu ne purtam prea frumos cu spionii.
Bine ati venit la Sarajevo! Un Land Rover blindat i astepta la aeroport. Soferul
era un barbat brunet, putin trecut de treizeci de ani. Iovan Tolj, la dispozitia
dumneavoastra. Iov an conducea repede, lua curbe strnse si gonea pe strazile pus
tii ca si cnd ar fi fost urmariti. Iarta-ma, te rog, spuse Dana nervoasa, de ce t
e grabesti? Pentru ca presupun ca vreti sa ajungeti n viata la hotel. Dar... n dep
artare, Dana auzea tunete ce pareau ca se apropie. Numai ca ceea ce auzea nu era
u tunete. n ntunericul de afara, reusi sa vada case cu fatade distruse, apartament
e fara tav ane, magazine fara ferestre. n fata se vedea Holiday Inn, hotelul n car
e urma sa s tea. Fatada era gaurita de gloante, iar n aleea din fata era o groapa
adnca. Masin a lor trecu mai departe n viteza. Asteapta! Am ajuns la hotel! tipa
Dana. Unde te duci? Intrarea din fata este foarte periculoasa, replica Iovan. Da
du coltul si intra p e o alta alee. Toata lumea foloseste intrarea din spate. Da
na simti ca i se usuca gura. n holul hotelului, o multime de oameni se agitau si
flecareau. Un francez simpati c se apropie de Dana. Va asteptam. Dana Evans, nu-
i asa? Da. Ma numesc Jean-Paul Hupert, de la M6, Metropole Television. ncntata de
cunostinta. Vi-i prezint pe Benn Albertson si Wally Newman. Barbatii si strnsera mi
nile. Bine-ati venit n ce a mai ramas din orasul nostru. De grupul lor ncepusera s
a se a propie si altii. S-au prezentat pe rnd: Steffan Mueller, Kabel Network. Ro
derick Munn, BBC 2. Marco Benelli, Italia I. Akihiro Ishihara, TV Tokyo. Juan Sa
ntos, Channel 6, Guadalajara. Chun Qian, Shanghai Television. Dana rmase cu impre
sia ca erau acolo jurnalisti din toate tarile pamntului. Prezen tarile nu se mai
terminau. Ultimul a fost un rus puternic, cu un zmbet luminat de un incisiv de au
r. Nikolai Petrovici. Gorizont 22. Cti reporteri sunt aici? l ntreba Dana pe Jean-P
aul. Peste doua sute cincizeci. Nu gasesti in fiecare zi asa un razboi. Esti la
primu l? Vorbea de parca se referea la un meci de tenis. Da. Sa-mi spui daca te
pot ajuta cu ceva, se oferi el. Multumesc, spuse ea si continua dupa o mica ezit
are: Cine este colonelul Gordan Divjak? Fereste-te de el. Noi banuim ca face par
te dintr-un serviciu srbesc echivalent cu Gestapo, dar nu suntem siguri. Te sfatu
iesc sa-l ocolesti. Am sa tin minte. Mai trziu, cnd Dana era n pat, s-a auzit o exp
lozie foarte aproape, peste drum, apo i o alta, iar peretii au nceput sa se zgudu
ie. Era nspaimntator si, n acelasi timp, t i inducea o stare de veselie isterica. Pa
rea ireal, ca la cinematograf. Dana na nchis ochii toata noaptea, a ascultat zgom
otele teribilelor masini ucigase si a privit fulgerele luminoase ce se reflectau
n ferestrele ntunecate ale hotelului. De dimineata s-a mbracat blugi, bocanci, ves
ta anti-glont. Era constienta de peri col: Fiiprudenta. Nici o stire nu pretuies
te ct viata ta". Dana, Bonn si Wally se aflau n holul restaurantului, discutnd desp
re familiile ram ase acasa. Am uitat sa-ti dau vestea cea buna, spuse Wally, lun
a viitoare o sa am un nepote l.
Minunat! exclama Dana si se ntreba n gnd: Oare voi avea vreodata un copil si un nep
ot? Que sera sera. Am o idee, spuse Benn. Sa facem mai nti o prezentare generala
asupra situatiei, ce se ntmpla aici si ct de afectata e viata oamenilor. Wally si c
u mine ne ducem sa c autam cadrul potrivit pentru reportaj, iar tu, Dana, ocupa-
te de transmisia prin satelit. Bine. Iovan Tolj era pe alee, n Land Rover. Dobro
jutro. Buna dimineata. Buna dimineata, Iovan. Vreau sa cumpar timp de transmisie
prin satelit. Du-ma la firma care se ocupa cu asta. Din masina n mers, Dana a re
usit pentru prima oara sa-si faca o imagine despre Sa rajevo. Parea ca nici o cl
adiri n-a scapat neatinsa. Zgomotul proiectilelor era continuu. Nu se opresc nic
iodata? ntreba Dana. Se vor opri cnd vor ramne fara munitie, replica Iovan cu amara
ciune. Si asta nu se va ntmpla. Strazile erau pustii, numai ctiva pietoni, iar cafe
nelele toate nchise. Asfaltul e ra gaurit de gloante si de schije. Trecura pe lnga
cladirea ziarului Oslobodjenje . Ziarul nostru, i spuse Iovan cu mndrie. Srbii ncea
rca de mult sa-l distruga, dar n-a u reusit. n cteva minute au ajuns la sediul fir
mei. Va astept aici, spuse Iovan. n spatele unui birou din hol era un receptioner
ce parea sa aiba vreo optzeci de a ni. Vorbiti englezeste? ntreba Dana. O privi s
ever. Vorbesc noua limbi, doamna. Ce doriti? Sunt de la WTE. As vrea sa cumpar t
imp de emisie si sa aranjez... La etajul trei. Pe placuta de pe usa scria: DIVIZ
IA SATELIT IUGOSLAVIA. Sala de asteptare era pl ina de oameni asezati pe banci d
e lemn aliniate de-a lungul peretilor. Dana se prezenta n fata tinerei femei de l
a receptie: Sunt Dana Evans, de la WTE. As vrea sa cumpar timp de emisie. Luati
loc, va rog, si asteptati sa va vina rndul. Dana privi n jurul ei. Toti acesti oam
eni vor acelasi lucru? Femeia ridica privirea: Binenteles. Dupa aproape doua ore
de asteptare, Dana a fost condusa n biroul managerului, un individ scund si ndesat
, cu o tigara n coltul gurii; aducea cu vechiul prototip al producatorului hollyw
oodian. Cu ce va pot ajuta? ntreba el cu un accent foarte puternic. Sunt Dana Eva
ns, de la WTE. Vreau sa nchiriez un car de transmisie si jumatate de ora de emisi
e prin satelit. Ora sase, ora Washingtonului, ar fi perfect. n fieca re zi, la ac
eeasi ora, nu stiu cte zile. E vreo problema? ntreba ea dupa ce-i sesi za expresia
ntiparita pe fata. Una nu mai avem care de transmisie. Toate sunt nchiriate. Va a
nunt daca vreunul s e elibereaza. Dana l privi nencrezatoare. , -Nu mai aveti? Bin
e, atunci pentru satelit as vrea.. . Toata lumea vrea asta. Mai putin cei care a
u carele lor, binenteles. La iesire, sala de asteptare era plina. Trebuie sa fac
ceva, se gndi ea. La plecare, Dana i spuse lui Iovan: Vreau sa vad orasul. Se ntoar
se sa o priveasca, apoi ridica din umeri. Cum doriti. Porni masina si ncepu sa go
neasca pe strazi. Mai ncet, te rog, vreau sa simt pulsul acestui oras. Sarajevo e
ra un oras asediat . Nu avea apa curenta si electricitate si la fiecare ora alte
case cadeau sub bo mbardament. Alarma aeriana se auzea att de des, nct oamenii sfrs
isera prin a o ignor a. Umbra fatalitatii se ntindea asupra orasului. Daca un glo
nt ti era destinat, nu aveai unde sa te ascunzi.
La fiecare colt de strada, barbati, femei si copii ncercau sa vnda cele cteva lucru
ri pe care le mai aveau. Sunt refugiati din Bosnia si Croatia, explica Iovan, nc
earca sa faca rost de bani pentru mncare. Peste tot erau incendii, dar nu se vede
a nici un pompier. Nu exista serviciu de pompieri? ntreba Dana. Iovan ridica din
umeri. Ba da, dar nu ndraznesc sa vina. Si ei sunt o tinta buna pentru lunetistii
srbi. nca la nceput, Dana nu prea ntelegea logica acestui razboi din Bosnia-Hertego
vina. I-a trebuit o saptamna n Sarajevo ca sa nu mai vada nici urma de logica. Nim
eni nu -l putea explica. Cineva i-a pomenit de un profesor de la universitate, u
n istor ic bine cunoscut. Fusese ranit si acum era practic imobilizat n casa. Dan
a s-a ho trit sa ia legatura cu el. Iovan a condus-o la locuinta profesorului, ntr
-un cartier vechi al orasului. Prof esorul Mladie Staka era un barbat maruntel,
carunt, o aparitie aproape eterica. Un glont i zdrobise coloana vertebrala si l pa
ralizase. Va multumesc pentru vizita, i spuse el, nu prea mai am musafiri n ultimu
l timp. At i spus ca vreti sa vorbiti cu mine. Da. Fac reportaje despre acest ra
zboi, se plnse Dana, dar, sincera sa fiu, e un r azboi pe care nu-l nteleg si nu s
tiu de ce. Motivul e foarte simplu, draga mea. Razboiul din Bosnia-Hertegovina n
u poate fi n teles. Decenii ntregi, sub Tito, srbii, croatii, bosniacii si musulman
ii au trait n pace. Erau prieteni si vecini buni. Au crescut mpreuna, au muncit mpr
euna, au fre cventat aceleasi scoli, s-au casatorit ntre ei. Si acum? Astazi, ace
iasi prieteni se tortureaza si se ucid ntre ei. Ura i-a nvatat lucruri att de dezgu
statoare nct nici macar nu pot vorbi despre ele. Am auzit niste povesti, raspunse
Dana. Povestile pe care le auzise erau de necre zut: fntni umplute cu testicule um
ane nsngerate, copii violati si macelariti, sateni nevinovati ncuiati n biserici car
ora li se dadea foc. Cine a nceput? ntreba Dana. Profesorul clatina din cap. Depin
de pe cine ntrebi. n cel de-al doilea razboi mondial, sute de mii de srbi, car e er
au de partea Aliatilor, au fost omorti de croati, aliati ai nazistilor. Acum srbii
si iau revansa. Toata tara e n minile lor si nu au mila. Numai n Sarajevo au ca zut
mai mult de doua sute de mii de proiectile. Cel putin zece mii de oameni au fos
t ucisi si mai mult de saizeci de mii au fost raniti. Bosniacii si musulmanii po
arta si ei responsabilitatea pentru partea lor de crime si torturi. Cei ce nu vo
r razboi sunt obligati sa ia parte la el. Nimeni nu are ncredere n nimeni. Nu l e-
a mai ramas dect ura. Avem de-a face cu o conflagratie care se autonutreste, fo c
ul fiind alimentat cu cadavrele inocentilor. La ntoarcerea la hotel n aceeasi dupa
-amiaza, Bcnn Albertson o astepta sa-i comuni ce ca au primit un mesaj prin care
li se confirma ca a doua zi la ora 18 vor ave a la dispozitie un car de reporta
j si timp de emisie prin satelit. Am gasit un loc ideal pentru filmare, i-a spus
Wally Nevvman, ntr-un scuar cu o b iserica catolica, o moschee, o biserica prote
stanta si o sinagoga, toate foarte aproape una de alta. Toate au fost bombardate
. Poti sa faci un reportaj despre u ra reciproca, despre ce li s-a ntmplat oamenil
or care locuiesc acolo, care nu vor sa aiba de-a face cu razboiul, dar sunt obli
gati sa ia parte. Dana ncuviinta ncntata. Grozav. Ne vedem la cina. Ma duc sa lucre
z. Se ndrepta spre camera ei. Seara urmatoare, la ora sase, Dana, Wally si Benn s
e aflau cu totii n scuarul cu bisericile si sinagoga bombardate. Camera lui Wally
era asezata pe un trepied, i ar Benn astepta sa i se confirme de la Washington
ca semnalul de satelit e bun. Se puteau auzi focuri de arma n imediata vecinatate
. Dana se bucura ca si luase ve sta anti-glont. N-are de ce sa-mi fie frica. Nu t
rag n noi. Se mpusca ntre ei si au nevoie de noi pentru ca lumea sa stie ce se ntmpla
. La semnalul lui Wally, Dana trase aer n piept, privi spre obiectiv si ncepu: Lac
asurile de cult bombardate pe care le vedeti n spatele meu simbolizeaza ceea c e
se petrece n aceasta tara. Nu mai exista ziduri n spatele carora sa te poti ascu n
de, nu mai exista nici un loc sigur. Cndva, aici erau altare. Acum nsa, trecutul,
prezentul si viitorul s-au amestecat si...
Chiar n secunda aceea auzi un proiectil apropiindu-se suiernd, ridica privirea si
vazu cum capul lui Wally a explodat ca un pepene. E o iluzie optica, a fost prim
ul ei gnd. Vazu apoi trupul lui Wally aruncat pe caldarm. Dana ramase ncremenita, n
g hetata, nevenindu-i sa creada. Oamenii din jurul ei tipau. Zgomotul tragerilor
se auzea din ce n ce mai aproape, iar Dana ncepu sa tremure fa ra a se putea cont
rola. Mini straine o apucau si o mpingeau pe strada. Ea ncerca sa le opuna rezisten
ta, n dorinta de a se elibera. Nu! Trebuie sa ne ntoarcem. Nu am consumat cele zec
e minute. Sa nu risipesti, sa nu doresti... era o greseala sa risipesti lucruril
e. Termina-ti supa, draga mea. Copiii din China mor de foame. " Crezi ca exista
vreun Dumnezeu acolo sus, asez at pe un nor alburiu? Ei bine, da-mi voie sa-ti s
pun ceva. E o escrocherie. Un D umnezeu adevarat n-ar permite niciodata, dar nic
iodata ca lui Wally sa-ifie zbur at capul. Wally astepta primul nepot. Ma ascult
i? Ma asculti? Ma asculti? Era socata si nici nu-si dadea seama ca era purtata p
e o straduta dosnica spre m asina. Cnd Dana deschise ochii, se afla n patul ei. Be
nn Albertson si Jean-Paul Hubert st ateau n fata ei. Dana le privi fetele. Chiar
s-a ntmplat, nu-i asa? Tinea ochii nchisi. mi pare att de rau, spuse Jean-Paul. E ngro
zitor sa vezi asa ceva. Ai avut mare nor oc ca ai scapat cu viata. Telefonul tri s
trident n linistea camerei. Benn ridica receptorul. Alo! Astepta cteva momente. Da
. Numai putin. Se ntoarse catre Dana. E Matt Baker. Esti n stare sa vorbesti cu el
? Da. Dana se salta n capul oaselor. Apoi, cu greu, se ridica si se ndrepta spre t
el efon. Alo! Avea gtul uscat si abia putea sa vorbeasca. Vocea lui Matt se auzi
ca o bubuitura la capatul firului: Vreau sa vii acasa. Dana. Raspunsul ei fu ca
o soapta: Da. Vreau sa vin acasa. Voi aranja sa pleci cu primul avion de acolo.
Multumesc, nchise telefonul. Jean-Paul si Benn o ajutara sa se ntoarca n pat. mi par
e rau, repeta Jean-Paul. Nici nu stiu ce s-ar mai putea spune. Lacrimile i curgea
u de-a lungul obrajilor. De ce l-au ucis? N-a facut niciodata nici un rau nimanu
i. Ce se ntmpla aici? Oamen ii sunt omorti ca animalele si nimanui nu-i pasa. Nu in
tereseaza pe nimeni! Benn ncerca s-o linisteasca: Dana, nu putem face nimic ... D
ar trebuie! Vocea Danei era plina de furie. Trebuie sa-i facem sa le pese. n raz
boiul asta nu e vorba de bombardarea bisericilor, a cladirilor ori a strazilor.
E vorba de oameni oameni inocenti carora le sunt taiate capetele. Astea sunt pov
estile pe care ar trebui sa le scriem. Este singurul mod n care putem face ca to
a ta lumea sa nteleaga ca acest razboi este real. Se ntoarse catre Benn si respira
a dnc. Ramn. Benn. N-am de gnd sa-i las sa ma sperie si sa ma alunge de aici. El o
privea ngrijorat. Da, esti sigura ca... Sunt sigura. Acum stiu ce am de facut. V
rei sa-l suni pe Matt si sa-i spui? Daca esti sigura ca asta vrei... raspunse el
sovaind nca. Dana ncuviinta dnd din cap. Da, vreau, replica ea, privindu-l cum ies
e din camera. Ei bine, cred ca e mom entul sa te las spuse Jean- Paul. Nu. Timp
de o secunda, n mintea ei se derula imaginea capului lui Wally explodnd si a trupu
lui lipsit de viata prabusindu-se. Nu, repeta ea ridicnd privirea spre Jean-Paul.
Te rog sa rami. Am nevoie de tine. Jean-Paul se aseza pe pat, iar Dana l prinse n
brate, strngndu-l cu putere. A doua zi de dimineata, Dana i spuse lui Benn Albertso
n: Poti sa gasesti un operator? Jean-Paul mi-a spus ca un orfelinat n Kosovo de c
urnd a fost bombardat. As vrea sa mergem acolo si sa facem un reportaj. Gasesc eu
pe cineva. Multumesc, Benn. Am s-o iau nainte. Ne ntlnim acolo. Fii cu bagare de s
eama.
Nu-ti face griji. Iovan o astepta pe alee. Mergem la Kosovo, i spuse Dana. Acum I
ovan o privi cu atentie: E foarte periculos, doamna. Singura cale de acces trece
printr-o padure si... Ne-am luat deja portia de ghinion, Iovan. N-o sa patim ni
mic. Cum doriti. Au strabatut orasul n viteza si dupa un sfert de ora se aflau ntr
-o zona mpadurita. Mai e mult? ntreba Dana. Suntem aproape. Ajungem n... Chiar atun
ci, Land Rover-ul calca pe o mina. 11 Pe masura ce ziua alegerilor se apropia, c
andidatii din cursa prezidentiala pare au sa fie la egalitate. Trebuie sa cstigam
n Ohio, spunea Peter Tager. Asta ar nsemna douazeci si unu de vo turi electorale.
Stam bine n Alabama adica noua voturi si n Florida, cu douazeci s i cinci. Arata
pe harta. Douazeci si doua de voturi n Illinois, treizeci si trei n New York si pa
truzeci si patru n California. Nu putem sti nca cine cstiga. Toti erau ngrijorati, c
u exceptia senatorului Davis. Flerul mi spune ca miroase a victorie, afirma el. nt
r-un spital din Frankfort, Miriam Friedland era nca n coma. n ziua alegerilor, prim
a marti din noiembrie, Leslie ramase acasa si urmari rezul tatele oficiale la te
levizor. Oliver Russell a cstigat cu o majoritate de doua milioane de voturi popu
lare si c u o imensa majoritate de voturi electorale, era presedinte acum, cea m
ai importa nta tinta din lume a unei razbunari. Nimeni nu a urmarit campania ele
ctorala cu o mai mare atentie dect Leslie Stevvar t Chambers. si extindea cu srguin
ta imperiul care detinea acum un lant de ziare si posturi de radio si televiziun
e n Statele Unite, dar si n Anglia, Australia si Br azilia. Cnd vei considera ca e
momentul sa te opresti? a ntrebat-o redactorul-sef, Darin S olana. Curnd, a raspun
s Leslie. Curnd. Un singur lucru mai avea de facut, si acest lucru a nceput sa se
contureze la un dineu n Scottsdale. Am aflat din surse confidentiale ca Margaret
Portman divorteaza, a informat-o un invitat. Margaret Portman era proprietarul l
ui Washington Tribune. Leslie nu a comentat, dar a doua zi de dimineata, foarte
devreme, vorbea la tele fon cu Chad Morton, unul dintre avocatii ei. Vreau sa af
li daca Washington Tribune e de vnzare. A aflat raspunsul cteva ore mai trziu. Nu s
tiu de unde ati aflat, doamna Chambers, dar se pare ca aveti dreptate. Doamn a P
ortman si sotul ei se afla n divort si sunt pe cale sa-si mparta averea. Cred c a
Washington Tribune Enterprises va fi scoasa la vnzare. Vreau sa cumpar. E vorba d
e o tranzactie uriasa. Washington Tribune Enterprises detine un lant de ziare, u
n post de televiziune si... O vreau. n aceeasi dupa-amiaza, Leslie si Chad Morton
au plecat spre Washington, D.C. Leslie a sunat-o pe Margaret Portman, pe care o
cunoscuse ntmplator n urma cu ctiva ani. Sunt n Washington, i-a spus Leslie si vreau
... Stiu ce vrei. Repede mai circula zvonurile, se gndi Leslie. Am auzit ca vrei
sa vinzi Tribune Enterprises. Se poate. Te-as ruga sa ma ajuti sa arunc o privir
e la ziar. Vrei sa cumperi, Leslie? Cred ca da. Margaret Portman l-a chemat pe M
att Baker.
Stii cine e Leslie Chambers? Sigur. Printesa de Gheata. n cteva minute va fi aici.
Vreau s-o nsotesti ntr-un tur prin companie. Tot personalul de la Tribune era la
curent cu vnzarea. Ar fi o greseala sa vindeti Tribune lui Leslie Chambers, a spu
s Matt Baker abatu t. n primul rnd, ma ndoiesc ca are cea mai mica idee despre pres
a. Stiti ce a facut cu toate celelalte ziare pe care le-a cumparat? A transforma
t niste ziare respe ctabile n ziare de scandal. l va distruge si pe al nostru. E o
... Ridica privirea si o vazu pe Leslie Chambers n usa, ascultnd. Margaret Portman
exclama: Leslie! Ce bine-mi pare ca te vad! Ti-l prezint pe Matt Baker, redacto
rul-sef de la Tribune Enterprises. Cei trei schimbara cteva amabilitati de conven
ienta. Matt o sa te conduca sa vezi cum stau lucrurile. Ma bucur. Matt Baker tra
se aer n piept. Bine. Sa ncepem. Barbatul ncepu pe un ton condescendent: Structura
este urmatoarea: redactorul-sef... Adica dumneavoastra, domnule Baker. Exact. Ia
r apoi redactia, pe sectiuni. Interne, externe, sport, afaceri, social, moda, ca
lendar, afaceri imobiliare, carte, calatorii... Mi-au scapat probabil ct eva. Uim
itor. Cti angajati are Washington Tribune Enterprises, domnule Baker? Peste cinci
mii. Trecura prin fata unui birou. Aici se face paginatia. Redactorul de aici e
cel care decide unde sa se puna fot ografiile si pe ce-pagina sa apara fiecare
reportaj. Scrie titlurile, revizuiest e textele, iar apoi le asambleaza n camera
de montaj. Fascinant. Vreti sa vedeti si tipografia? Da, sigur. Vreau sa* vad to
t. Baker mormai ceva n barba. Poftim? Am zis ca e-n regula. Au cobort cu liftul si
au intrat n alta cladire. Tipografia ocupa patru etaje, fie care de marimea unui
teren de fotbal. Toate masinile erau automatizate. Treizeci de carucioare-robot
transportau enormele rulouri de hrtie prin toata cladirea. Baker continua sa exp
lice: Fiecare rulou de hrtie cntareste peste o tona. Desfasurat, masoara aproape t
reispr ezece kilometri. Hrtia trece prin presa cu o viteza de peste treizeci si t
rei de kilometri pe ora. Cele mai mari dintre carucioare pot transporta pna la sa
ispreze ce rulouri odata. n ncapere erau sase prese, cte trei pe fiecare parte. Les
lie si Matt Baker priveau cum ziarele erau asamblate, taiate si pliate, stivuite
n baloturi si transportate automat. Pe vremuri era nevoie de treizeci de oameni
pentru munca pe care astazi o face u n singur om, spunea el. Era tehnologica. Er
a reducerii locurilor de munca, replica Leslie privindu-l.' Nu cred ca va intere
seaza partea de statistica, spuse Matt Baker acru. Mai bine trimiteti un avocat
sau un contabil... Ma intereseaza foarte mult, domnule Baker. Aveti un buget de
cincisprezece milio ane de dolari. Tirajul este opt sute saisprezece mii patru s
ute saptezeci si pat ru de exemplare zilnic, iar duminica creste la un milion o
suta patruzeci de mii patru sute nouazeci si opt. Publicitatea se ridica la saiz
eci si opt virgula do i. Matt o privea nevenindu-i sa creada. Cu toate publicati
ile pe care le detineti, ajungeti la un tiraj de peste doua mi lioane zilnic, pl
us nca doua milioane duminica. Si, binenteles, nu e cel mai mare ziar din lume, nu
-i asa, domnule Baker? Cele mai mari apar la Londra. Sun este p rimul, cu un tir
aj de patru milioane pe zi. Daily Mirror vinde si el peste trei milioane.
Matt trase aer n piept. mi cer scuze. Nu mi-am dat seama... In Japonia ies peste d
oua sute de cotidiene, printre care Asahi Shimbun, Mainchi Shimbun si Yomiuri Sh
iinbun. Ma urmariti? Da. mi cer scuze pentru tonul pe care l-am folosit. Scuzele
se accepta, domnule Baker. Sa ne ntoarcem n biroul doamnei Portman. n dimineata urm
atoare, Leslie se afla n sala de sedinte de la Washington Tribune, m preuna cu doa
mna Portman si jumatate de duzina de avocati. Sa discutam despre pret, spuse Les
lie. Discutia a durat patru ore, la sfrsitul carora Leslie Stewart Chambers a dev
enit proprietar al Washington Tribune Enterprises. Tranzactia a costat mai mult
dect se asteptase, dar nu conta. Exista ceva mult mai important. n ziua ncheierii t
ranzactiei, Leslie a trimis dupa Matt Baker. Ce aveti de gnd sa faceti? s-a inter
esat Leslie. Plec. De ce? a ntrebat ea, privindu-l curioasa. Aveti o anumita repu
tatie. Oamenilor nu le place sa lucreze pentru dumneavoastra . Numele dumneavoas
tra circula nsotit de un atribut: fara scrupule". Nu-mi place a cest atribut. E u
n ziar bun si nu-mi face placere sa plec, dar am mai multe ofer te dect am nevoie
. De cnd lucrati aici? De cincisprezece ani. Si aveti de gnd sa lasati totul balta
acum cnd... Nu las balta nimic, vreau... Va rog sa ma ascultati cu atentie. Si e
u cred ca Tribune este un jurnal bun, vre au nsa sa devina unul extraordinar. Si
as vrea sa ma ajutati. Nu, nu* vreau sa... Sase luni. ncercati sase luni. Pentru n
ceput, veti avea salariu dublu. O studie cu atentie. Era tnara, frumoasa si intel
igenta. Si totusi... Mai era cev a care i scapa. Cine va avea putere de decizie a
ici? Ea i zmbi. Sunteti redactor-sef la Washington Tribune Enterprises. Dumneavoas
tra. A crezut-o. 12 Trecusera sase luni de cnd Land Rover-ul Danei sarise n aer. S
capase usor, cu o co ntuzie, o coasta si o mna rupte, plus cteva vnatai dureroase. n
aceeasi noapte, la t elefon, Matt Baker i-a cerut sa se ntoarca la Washington, ns
a Dana era mai hotarta ca niciodata sa ramna. Oamenii astia sunt ntr-o situatie dis
perata, i-a spus Dana. Nu pot sa plec dect da ca-mi ordoni. Ma santajezi? Da. Asa
m-am gndit si eu! tipa Matt. Nu permit nimanui sa ma santajeze. ntelegi? Dana ast
epta. Ce zici de un concediu? ncerca el. N-am nevoie de concediu, l auzi oftnd n apa
rat. Bine, poti sa rami. Dar, Dana... Da? Promite-mi ca ai sa ai grija de tine. D
ana auzea venind de afara zgomotul gloantelor. Promit. Atacul asupra orasului a
durat toata noaptea si ea nu a reusit sa doarma. Fiecar e zgomot de mortier nsemn
a nca o cladire distrusa, nca o familie fara adapost sau, mai rau, ucisa. Dimineat
a, devreme, Dana si echipa ei au iesit n strada, gata de filmare. Benn Al bertson
a asteptat ca sunetul ultimului mortier sa se stinga, apoi i-a facut sem n Dane
i. Zece secunde.
Gata, a spus Dana. Benn a aratat cu degetul, iar Dana s-a ntors de la ruinele din
spatele ei spre ca mera de luat vederi. Ne aflam ntr-un oras care, ncetul cu ncetu
l, dispare de pe fata pamntului. Electrici tatea a fost taiata si orasul nu mai v
ede. Posturile de radio si televiziune au fost nchise nu mai aude. Transportul pu
blic nu mai functioneaza nu mai are picioa re... Aparatul de filmat s-a ndreptat
spre zona pustiita care fusese cndva un teren dejo aca, unde se mai puteau zari ct
eva schelete de leagane si tobogane ruginite. Altadata, ntr-o alta viata, aici s-
au jucat copii, iar aerul era plin de rsetele l or. Focul mortierului s-a auzit d
in nou,-n apropiere, si a nceput sa sune alarma aeria na. Trecatorii de pe strada
au continuat sa mearga ca si cnd n-ar fi auzit nimic. Ceea ce auziti acum este al
arma aeriana. Ar trebui ca la auzul ei oamenii sa fug a spre adaposturi. nsa locu
itorii din Sarajevo si-au dat seama ca nu au unde sa s e ascunda, asa ca si conti
nua mersul n tacere. Cei care pot, parasesc tara, renuntn d la case si la tot ceea
ce poseda. Foarte multi dintre cei care ramn mor. E o al egere grea. Se zvoneste
ca va fi pace. Prea multe zvonuri, prea putina pace. Va veni? Si daca da. cnd? Cn
d va veni timpul ca cei mici sa iasa din pivnite si sa fo loseasca iarasi acest
teren dejoaca? Nu stie nimeni. A ramas doar speranta. De l a Sarajevo, transmite
Dana Evans pentru WTE. Lumina rosie a camerei de luat vederi s-a stins. Sa plec
am de-aici, a spus Benn. **Andy Casarez, noul cameraman, s-a grabit sa-si strnga
aparatele. De pe trotuar, un baietel o privea pe Dana. Un pusti murdar, mbracat n
zdrente si cu pantofii sclciati. Ochii caprui straluceau pe fata murdara. Nu avea
bratul dre pt. Dana a vazut ca baiatul o studiaza si i-a zmbit. Buna. N-a primit
nici un raspuns. Dana a ridicat din umeri si s-a ntors spre Benn: Sa mergem. Pes
te cteva minute erau n drum spre hotel. La Holiday Inn se afla o armata de reporte
ri de ziar, radio si televiziune, care formau cu totii o familie disperata. Erau
rivali, nsa situatia primejdioasa n car e se gaseau i facuse sa se ajute ntre ei. F
aceau reportajele cele mai interesante m preuna. n Muntenegru a avut loc o revolta
... Vukovar a fost bombardat... S-a tras asupra unui spital in Petrovo Selo... J
ean-Paul Ilubert plecase. Primise o noua nsarcina re, iar Dana i simtea lipsa. A d
oua zi de dimineata, iesind din hotel, Dana l vazu pe pusti asteptnd-o pe alee. Io
van deschisese usa noului Land Rover. Buna dimineata, doamna. Buna dimineata. Ba
iatul ramasese pe loc si continua s^o priveasca. Se ndrepta spre el. Buna diminea
ta. Nici un raspuns. Cum se spune buna dimineata" n slovena? l ntreba pe Iovan. Dob
ro utro, raspunse pustiul. Dana se ntoarse spre el. Asadar ntelegi englezeste? Poa
te. Cum te cheama? Kemal. Cti ani ai, Kemal? i ntoarse spatele si pleca. Se teme de
straini, spuse Iovan. Dana se uita lung n urma lui. Nu-l condamn pentru asta. Si
eu ma tem. Dupa patru ore, cnd Land Rover-ul intra pe aleea din spatele hotelulu
i, Kemal ast epta linga intrare. Cobornd din masina, Dana l auzi spunnd: Doisprezec
e. Poftim? apoi Dana si aminti. Aha. Era mic pentru vrsta lui. Se uita la mneca goa
la a camasii si era gata sa-i p
una o ntrebare, apoi se razgndi. Unde locuiesti, Kemal? Vrei sa te ducem acasa? Ba
iatul i ntoarse spatele si pleca. N-are maniere, remarca Iovan. Poate ca si le-a p
ierdut o data cu mna. spuse Dana n soapta. Seara, n sala de mese a hotelului, repor
terii n-au vorbit dect despre pacea iminen ta anuntata de zvonuri proaspete. Uniu
nea Europeana s-a implicat, n sfrsit, afirma GabriellaOrsi. Era si timpul. Dupa mi
ne, cam trziu. Nu e niciodata prea trziu, replica Dana pe un ton scazut. A doua zi
de dimineata, telegraful a adus doua vesti noi. Prima despre un acord de pace n
egociat de Statele Unite si Uniunea Europeana. A doua privea ziarul loc al Oslbb
odjenje, care fusese bombardat si si ncetase aparitia. De acordul de pace se ocupa
colegii de la Washing-ton, i spuse Dana lui Benn. Hai sa facem un reportaj despr
e Vsiobodjenje. Dana se afla n fata unei cladiri demolate care adapostise cndva zi
arul O&lobodjenj e. Lumina rosie a camerei de luat vederi era aprinsa. Aici mor
oameni n fiecare zi, spunea Dana. si sunt distruse cladiri. Aceasta clad ire a fo
st nsa omorta. Era sediul singurului ziar liber din Sarajevo,Oslobodjenje. Un ziar
care a avut curajul sa spuna adevarul. Cnd etajele superioare au fost bo mbardat
e, sediul s-a mutat la subsol, pentru ca presele sa reziste. Cnd n-au mai existat
standuri de ziare, reporterii au iesit pe strazi, si si-au vndut ei nsisi gazeta.
Nu vindeau numai un jurnal, vindeau libertate. O data cu moartea acestui ziar,
libertatea a murit aici. n biroul lui, Matt Baker se uita la stiri. Drace, e buna
! Se uita spre asistentul lui. Vreau sa aiba un car de reportaj. Oc upa-te de as
ta. Da, domnule. Cnd se ntoarse n camera ei, Dana era asteptata. Colonelul Gordan D
ivjak sedea tolan it ntr-un fotoliu. Fata se opri, surprinsa. Nu mi s-a spus ca a
m musafiri. Nu e o vizita de curtoazie. Ochii lui mici si negri o fixau. Am vazu
t emisiunea despre Oslobodjenje. Dana l privi ngrijorata. Da? Ti s-a permis sa vii
n tara noastra ca sa faci reportaje, nu sa emiti judecati. N-am facut nici o...
Nu ma ntrerupe. Ideea ta despre libertate nu este neaparat si ideea noastra despr
e libertate. Ma ntelegi? Nu. Ma tem ca... Atunci am sa-ti explic eu, domnisoara
Evans. Esti un oaspete n tara mea. Probabil ca esti un spion al guvernului americ
an. Nu sunt un... Nu ma ntrerupe. Te-am prevenit la aeroport. Nu ne jucam aici. s
untem n razboi. Ori ce spion este executat. Spuse pe un ton scazut, cuvintele lui
erau cu att mai nfioratoare. Se ridica n picioare. E ultimul avertisment. Dana l pr
ivi parasind camera. N-am de gndsa ma las intimidata, si spuse ea. Se sper iase. U
n pachet sosi de la Matt Baker: o cutie enorma plina cu bomboane, batoane de gr
anola, conserve si tot felul de alte produse neperisabile. Dana le duse n hol, sa
le mparta cu ceilalti reporteri. Toti erau ncntati. Asta zic si eu sef! spuse Sato
mi Asaka. Cum as putea primi o slujba la Washington Tribune? glumi Juan Santos.
Kemal era din nou pe alee, asteptnd. Jacheta groasa, uzata, pe care o purta arata
de parca mai avea putin sa se dezintegreze. Buna dimineata, Kemal. El statea ac
olo, fara sa scoata un cuvnt, privind-o printre gene. Ma duc la cumparaturi. Vrei
sa vii cu mine? Nu primi nici un raspuns.
Hai s-o luam altfel, spuse Dana exasperata. Deschise portiera din spate a automo
bilului. Urca! Acum! Baiatul ramase nemiscat o clipa, socat, apoi se misca agal
e catre masina. Dana si Iovan l privira cum se asaza pe locul din spate. Dana i sp
use lui Iovan: Crezi ca putem gasi vreun magazin cu haine deschis? Stiu unul. Sa
mergem acolo. n primele minute, nimeni nu zise nimic. Ai parinti, Kemal? El dadu
din cap. Unde locuiesti? Baiatul ridica din umeri. Dana simti cum copilul se tr
age mai aproape, ca si cum ar fi vrut sa-i absoarba caldura trupului. Magazinul
era n Bascarsija, vechiul centru comercial din Sarajevo. Fatada fusese bombardata
, dar era deschis. Dana l lua pe Kemal de mna si-l conduse nauntru. Un vnz ator se a
propie de ei: Va pot ajuta cu ceva? Da. Vreau sa cumpar o jacheta pentru un prie
ten. Se uita la Kemal. E cam ca el. Pe aici, va rog. La raionul de baieti gasira
un stativ ntreg cu jachete. Dana se ntoarse spre Kemal : Care ti place? Kemal stat
ea nemiscat, amutit. Dana i spuse vnzatorului: O luam pe cea maro. Se uita la pant
alonii lui Kemal. Si cred ca avem nevoie si de o pereche de pantaloni si niste p
antofi noi. O jumatate de ora mai trziu, cnd ieseau din magazin, [emal purta haine
le cele noi. Se strecura pe locul din spate al masinii fara un cuvnt. Tu nu stii
sa spui Multumesc"? ntreba Iovan, furios. Kemal izbucni n plns. Dana l lua n brate. L
inisteste-te, sopti ea. Linisteste-te. Ce lume e asta, n care copiii sufera att? O
data ntorsi la hotel, Kemal a plecat fara sa spuna o vorba, iar Dana l-a urmari
t gnditoare. Unde locuiesc oamenii astia? l ntreba pe Iovan. Pe strazi, doamna. Sun
t sute de orfani ca el n Sarajevo. Nu au casa, nu au famili e... Si cum supraviet
uiesc? El ridica din umeri. Nu stiu. A doua zi, cnd Dana a iesit din hotel, Kemal
o astepta, mbracat n hainele cele noi. Se spalase pe fata. La masa de prnz au afla
t vestea cea mare, anume despre tratatul de pace si n ce ma sura se presupune ca
va functiona. Dana hotar sa se duca n vizita la profesorul Ml adie Staka si sa-l nt
rebe ce crede despre asta. Arata chiar mai slabit dect ultima oara cnd l vazuse. Ma
bucur sa va revad, domnisoara Evans. Aud ca faceti niste emisiuni minunate, d a
r... Ridica din umeri. Din pacate, nu am curent electric si nu ma pot uita'la t
elevizor. Cu ce va pot ajuta? As vrea sa-mi spuneti parerea dumneavoastra despre
noul tratat de pace, domnule profesor. Se lasa pe spate n fotoliu si spuse gndito
r: Mi se pare foarte interesant ca la Dayton, n Ohio, s-a luat o decizie privind
cee a ce urmeaza sa se ntmple la Sarajevo. Au convenit ca o troica, o presedintie
formata din trei persoane un musulman, un croat si un srb - sa conduca. Credeti c
a poate functiona, domnule profesor? Doar daca poti crede n minuni. Se posomori.
Vor fi optsprezece corpuri legislativ e nationale si nca o suta noua organizatii
guvernamentale locale. E un Turn Babel . Un jtic. Este ceea ce americanii numesc
shotgun marriage"*. Nimeni nu vrea sa ren unte la autonomie. Fiecare insista sa
aiba propriul steag, propria moneda. Dadu din cap nencrezator.
E o dimineata de pace. Paziti-va de noaptea care va veni! Dana Evans ncepuse prin
a fi un simplu reporter si ajunsese o legenda internation ala. Stirile transmis
e de ea erau inteligente si pline de patos. Si pentru ca ea se i mplica, cei car
e o urmareau se implicau si ei, mpartasindu-i sentimentele. Matt Baker ncepu sa pr
imeasca telefoane de la alte agentii de stiri care spuneau ca vor sa difuzeze tr
ansmisiunile Danei. S-a dus acolo pentru a face un lucru bu n, se gndi el, si va
termina prin a-l face bine. Avnd acum propriul ei car de emisie, Dana era mai ocu
pata ca niciodata. Nu mai av ea nevoie sa stea la rnd la compania iugoslava pentr
u a-si transmite stirile. Ea si Ben hotarau singuri ce reportaje sa faca, iar Da
na urma sa le scrie si sa le transmita. Unele erau n direct, altele nregistrate. D
ana, Benn si Andy se duceau p e strazi si filmau imagini de ansamblu, Dana si nreg
istra comentariul ntr-o camera speciala, apoi l trimitea la Washington. *Shotgun m
arriage = casatorie de nevoie, impusa de nasterea unui copil. La ora prnzului, n s
ala do mese a hotelului, n centrul mesei se aflau platouri mari cu sandvisuri. Zi
aristii se serveau singuri. Roderiek Munn, de la BBC, intra n nc apere tinnd in mna
o taietura de ziar. Ascultati ce scrie aici! Citi cu voce tare: Stirile Danei Ev
ans, corespondentul W TE, sunt transmise acum de o duzina de agentii de stiri. D
omnisoara Evans a fost nominalizata pentru multrvnitul Peabody Avvard..." Si pove
stea continua. Ce noroc pe capul nostru sa lucram cu cineva att de faimos! spuse
un reporter sar castic. n clipa aceea, Dana intra n sala de mese. Salut, tuturor.
N-am timp pentru masa astazi. O sa iau cteva sandvisuri cu mine. Aduna cteva sandv
isuri si le mpacheta n servetele. Ne vedem mai trziu. Toti o privir a plecnd fara sa
scoata o vorba. Cnd Dana ajunse afara, Kemal era acolo, asteptnd. Buna ziua, Kema
l. Nici un raspuns. Urca n masina. Kemal se strecura pe locul din spate. Dana i nti
nse un sandvis si ramase privindul cum l nfuleca n liniste. i mai dadu unul, iar el n
cepu sa-l mannce. ncetisor, zise Dana. ncotro? ntreba Iovan. Dana se ntoarse spre Kem
al. ncotro? El o privi fara sa nteleaga. Te ducem acasa, Kemal. Unde locuiesti? El
dadu din cap. Trebuie sa stiu. Unde locuiesti? Douazeci de minute mai trziu, mas
ina se opri n fata unui loc viran, linga depozite le de la Miljacka.Printre cteva
duzini de cutii de carton mprastiate aiurea, erau aruncate resturi de toate felur
ile. Dana cobor din masina si se ntoarse spre Kemal: -Aici locuiesti? El aproba, s
crbit. Si mai locuiesc si alti baieti aici? El dadu din cap afirmativ. Vreau sa f
ac un reportaj despre asta, Kemal. Baiatul refuza cu o miscare a capul ui. Nu. D
e ce? Politia o sa vina si o sa ne scoata de aici. Nu o face. Dana l examina cteva
clipe . n regula. ti promit. A doua zi de dimineata, Dana si parasi camera de la H
oliday Inn. Cnd vazu ca lipse ste de la micul dejun, Gabriella Orsi de la Altre S
tation din Italia ntreba: Unde e Dana? Roderick Munn replica: A plecat. A nchiriat
o casa de tara. A spus ca vrea sa fie singura. Nikolai Petrovici, rusul de la G
orizont 22, comenta: Toti ne-am dori sa stam separat. nseamna ca nu suntem destul
de buni pentru ea? Domnea un sentiment general de dezaprobare. n dupa-amiaza urm
atoare a sosit un nou pachet cu ajutoare pentru Dana. Nikolai Petrovici spuse: D
e vreme ce ea nu e aici, am putea sa ne bucuram noi de el, nu-i asa?
Dar functionarul de la hotel interveni: mi pare rau. Domnisoara Evans a trimis du
pa pachet. Dupa cteva minute, sosi Kemal. Reporterii l privira cum ia pachetul si
pleaca. Acum nici macar nu-l mai mparte cu noi, bombani Juan Santos. Cred ca i s-
a urcat celebritatea la cap. In timpul saptamnii urmatoare, Dana a continuat repo
rtajele, dar n-a mai aparut l a hotel. Resentimentul mpotriva ei crestea. Fata de
venise principalul subiect de conversatie. Cteva zile mai trziu, cnd un alt pachet
urias cu ajutoare a fost primit la hotel, Nikolai Petrovici l-a ntrebat pe functi
onar: A trimis domnisoara Evans pe cineva sa ridice pachetul? Da, domnule. Rusul
se ntoarse n graba n sala de mese. A mai venit un pachet. O sa apara cineva sa-l i
a. Ce-ar fi sa-l urmarim si sa-i spunem domnisoarei Evans parerea noastra despre
reporterii care se cred mai groz avi dect altii? Toata lumea a fost de acord. Cnd
sosi Kemal sa ridice pachetul, Nikolai i spuse: I-l duci domnisoarei Evans? Kema
l aproba. A cerut sa ne vada. O sa venim cu tine. Kemal l privi scurt, apoi ridic
a din umer i. -O sa te luam ntr-o masina, adauga Nikolai Petrovici. O sa ne spui
pe unde s-o luam. Zece minute mai trziu, o caravana de masini se tra de-a lungul u
nor stradute pusti i. La marginea orasului, Kemal arata catre o casa de tara bom
bardata. Masinile s e oprira. Tu o iei nainte si-i duci pachetul, zise Nikolai. N
oi o sa-i facem o surpriza. l urmarira pe Kemal apropiindu-se de casa. Asteptara
putin, apoi pornira si dadur a navala nauntru pe usa din fata. Se oprira socati.
Camera era plina cu copii de toate vrstele, marimile si culorile. Cei mai multi d
intre ei erau infirmi. O duzi na de paturi cazone fusesera rnduite de-a lungul pe
retilor. Dana tocmai mpartea di n pachet fiecarui copil, cnd usa zbura la perete.
Privi nmarmurita la grupul care patrunse nauntru. Ce... ce cautati aici? Roderick
Munn se uita njur, ncurcat. mi pare rau, Dana. Am facut... o greseala. Noi am crezu
t... Dana se ntoarse ca sa-i vada mai bine. nteleg. Sunt orfani. Nu au unde sa se
duca si nu au pe nimeni care sa aiba grija de ei. Cei mai multi se gaseau n spita
l cnd a fost bombardat. Daca-i gaseste polit ia, vor fi dusi n ceea ce numesc ei u
n orfelinat, iar acolo vor muri. nsa si daca stau aici vor muri. Am tot ncercat sa
gasesc o cale sa-i scot din tara, dar pna ac um n-am reusit nimic. Se uita rugat
or la cei din grup. Voi aveti vreo idee? Rode rick Munn spuse ncet: Cred ca am. E
xista un avion al Crucii Rosii care pleaca la Paris n noaptea asta. Pilotul mi est
e prieten. Dana ntreba plina de speranta: Si o sa vorbesti cu el? Munn ncuviinta d
in cap: Da. Nikolai Petrovici riposta: Stati putin! Nu putem sa ne amestecam n as
a ceva. O sa ne arunce afara din tara. Nici nu e nevoie sa fii amestecat, i zise
Munn. O sa ne descurcam. Eu sunt mpotriva acestui lucru, replica Nikolai ncapatnat.
Ne pui pe toti n pericol. Si copiii astia? ntreba Dana. E vorba despre viata lor.
Dupa-amiaza trziu, Roderick veni s-o vada pe Dana. Am vorbit cu prietenul meu. A
spus ca ar fi fericit sa-i ia pe copii la Paris, u nde vor fi n siguranta. Are s
i el doi baieti. Dana era n culmea fericirii. E minunat. ti multumesc mult. Munn o
privi lung. Noi ar trebui sa-ti multumim. Seara, la ora opt, un microbuz purtnd
insigna Crucii Rosii se opri n fata casei. S oferul semnaliza de cteva ori si. la
adapostul ntunericului, Dana si copiii se gra bira sa urce n masina.
Dupa un sfert de ora, se ndreptau catre aeroportul Butmir. Aeroportul fusese nchis
temporar, cu exceptia avioanelor Crucii Rosii care aduceau ajutoare sau carau r
anitii. Calatoria asta i se paru Danei cea mai lunga din viata ei. Parca nu se
m ai termina. Cnd vazu luminile aeroportului, le spuse copiilor: Aproape am ajuns
. Kemal o strngea tare de mna. O sa fie bine, l linisti Dana. Veti fi pe mini bune.
Si , continua n gnd: O sa-mi li psesti. La aeroport, un om de paza ndruma microbuzu
l care ajunse lnga un avion cu nsemnele Crucii Rosii marcate pe zelaj. Pilotul ast
epta alaturi. Se apropie grabit de Dan a. Pentru numele lui Dumnezeu, ati ntrziat!
Spune-le sa urce repede! Ar fi trebuit sa plecam acum douazeci de minute. Dana i
aduna pe copii pe rampa avionului. Kemal era ltimul. Se ntoarse spre Dana, iar b
uzele i tremurau. Am sa te mai vad vreodata? Poti sa fii sigur ca da, zise Dana. l
lua n brate si-l tinu strns cteva momente, murmurnd o rugaciune. Hai, urca acum! Pe
ste putin timp, usa s-a nchis. Se auzi huruitul motoarelor, iar avionul ncepu sa a
lunece usor pe pista. Dana si Munn ramasesera nemiscati, privind. La capatul pis
tei, avionul se ridica n aer si strapunse cerul catre est, rotindu-se ncet spre no
rd, spre Paris. Ai facut un lucru extraordinar, zise soferul. As vrea sa stii...
Chiar atunci auzira n spatele lor scrtitul rotilor unei masini care se oprise brus
c , si se ntoarsera. Colonelul Gordan Divjak sari din masina si scruta cerul n car
e avionul disparuse deja. l avea alaturi pe Nikolai Petrovici, ziaristul rus. Col
onelul Divjak se apropie de Dana. Esti arestata. Te avertizez ca pedeapsa pentru
spionaj este moartea. Dana trase aer n piept. Domnule colonel, daca aveti de gnd
sa ma trimiteti n judecata pentru spionaj... El se uita adnc n ochii Danei si spuse
moale: A vorbit cineva de proces? 13 Festivitatile de inaugurare, paradele si c
eremonia de depunere a juramntului luas era sfrsit, iar Oliver era nerabdator sa-s
i ia n serios atributiile de presedinte. Washington, D.C. era probabil singurul o
ras din lume profund intersectat de pol itica, obsedat chiar de aceasta. Aici se
concentra puterea lumii, iar Oliver nsus i era centrul. Parea ca fiecare era con
ectat ntr-un fel sau altul la guvernul fed eral, n aria metropolei Washington erau
cincisprezece mii de lobby-isti si mai mu lt de cinci mii de ziaristi, toti hra
nindu-se cu laptele mamei Guvern. Oliver Ru ssell si aminti fraza ironica a lui J
ohn Kennedy: Washington, D.C. este un oras ca re are eficienta sudului si farmec
ul nordului". n prima zi de presedintie, Oliver rataci prin Casa Alba mpreuna cu J
an. Stiau cifr ele: 132 de camere, 32 de bai, 29 de seminee, 3 lifturi, o piscin
a, teren de gol f, teren de tenis, pista de jogging, sala de gimnastica, hipodro
m, sala de bowli ng, sala de cinema si optsprezece acri de pajiste verde, dar ac
um, traind aici, fiind o parte a ei, era impresionant de-a binelea. E ca ntr-un v
is, nu-i asa? spuse Jan cu un oftat. Oliver o lua de mna. Sunt fericit ca mpartim
toate astea, iubito. Si chiar credea ce spune. Jan devenise o companie foarte pl
acuta. Era ntotdeauna prezenta pentru el, l sustinea si l ngrijea. ncetul cu ncetul, d
escoperise ca i place sa fie cu ea. Cnd Oliver reveni n Biroul Oval, Peter Tager l a
stepta. Prima sarcina a lui Oliver fusese numirea lui Tager n functia de sef al s
taff-ului sau. nca nu-mi vine sa cred, Peter, spunea el.. Peter Tager zmbi. Oameni
i cred. Ei v-au votat, domnule presedinte. Oliver l privi uimit. Te rog sa-mi spu
i tot Oliver. Bine, dar numai cnd suntem singuri. Si trebuie sa ntelegi ca, din ac
est moment, or ice fapta a ta poate afecta ntreaga lume. Orice spui poate zdrunci
na economia sau
poate avea un impact asupra altor o suta de tari de pe glob. Ai mai multa puter
e dect oricare alta persoana din lume. Se auzi tritul telefonului intern. Domnule p
resedinte, a sosit senatorul Davis. Invita-l nauntru, Heather. Tager scoase un of
tat. Ar fi bine sa ma apuc de lucru. Pe biroul meu e un munte de hrtii. Se deschi
se usa si Todd Davis intra n birou. Peter... Domnule senator... Cei doi barbati si
strnsera minile. Ne vedem mai trziu, domnule presedinte, spuse Tager. Senatorul se
apropie de biroul lui Oliver si dadu aprobator din cap. Biroul ti se potriveste
foarte bine, Oliver. Nici nu-ti dai seama ce emotionant e pentru mine sa te vad
asezat aici. Multumesc, Todd. Tot ncerc sa ma obisnuiesc cu noua pozitie. Vreau
sa spun... aic i au stat Adams, si Lincoln, si Roosevelt... Senatorul Davis izbu
cni n rs. Nu-i lasa sa te sperie. nainte de a deveni legende, au fost si ei barbati
ca si t ine, stnd aici si ncercnd sa faca lucruri bune. Si ei au fost nspaimntati la
nceput de ideea de a se "za pe acest scaun. M-am despartit de Jan mai adineauri.
En al no ualea cer. O sa fie grozava n rolul de Prima Doamna a tarii. Da, stiu c
a va fi. n alta ordine de idei, am a'ici o mica lista pe care as vrea s-o discut
cu dumnea voastra, domnule presedinte. Accentuarea pe domnule presedinte" era jo
viala. Binenteles, Todd. Senatorul Davis facu hrtia sa alunece pe deasupra biroulu
i. Ce-i asta? Cteva sugestii pentru noul cabinet. Oh. Ei bine, am hotrt deja... M-a
m gndit ca ai vrea sa-ti arunci o privire si peste asta. Dar nu... Te rog sa te u
iti, Oliver. Vocea senatorului devenise de gheata. Oliver l privi printre gene. T
odd... Senatorul Davis facu un gest cu mna. Oliver, n-as vrea sa rami nici o clipa
cu impresia ca eu ncerc sa-mi impun vointa sau dorintele. S-ar putea sa gresesti
. Am facut lista asta pentru ca eu cred ca acestia sunt cei mai buni oameni care
ar putea sa te ajute sa servesti tara. Sun t un patriot, Oliver, si nu mi-e rus
ine s-o spun. Tara asta e totul pentru mine. n vocea lui razbatea o nota de vicle
nie. Totul. Daca tu ti nchipui ca te-am ajutat sa ajungi n acest birou doar pentru
ca es ti ginerele meu, te nseli profund. M-am luptat ca sa fiu sigur ca vei reusi
pentr u ca sunt convins ca esti omul cel mai potrivit. Asta ma intereseaza n pri
mul rnd. Arata cu degetul spre bucata de hrtie. Iar acestia sunt oamenii care te p
ot ajut a sa-ti faci treaba. Oliver statea n picioare, fara sa scoata o vorba. Su
nt n orasul asta de foarte mult timp, Oliver. Si stii ce-am nvatat? Ca nu e nimi c
mai trist dect un presedinte cu un singur mandat. Si stii de ce? Pentru ca n pri
mii patru ani de-abia ncepe sa-s'i faca o idee despre ce-ar trebui sa faca pentru
binele tarii. Are attea visuri de mplinit. Si tocmai cnd e gata sa le puna n aplica
re, tocmai cnd e gata sa nteleaga diferenta arunca o privire prin birou se muta a
l tcineva aici si toate visurile se duc pe apa smbetei. E trist sa te gndesti la a
s ta, nu-i asa? Toti barbatii acestia, plini de planuri marete, care ramn doar vr
em e de un mandat. Stiai ca din 1897, cnd McKinley a intrat n biroul asta, mai mul
t d e jumatate dintre presedintii care i-au urmat au fost presedinti cu un singu
r ma ndat? Dar tu, Oliver am de gnd sa veghez ca tu sa fii un presedinte de doua
manda te. Vreau sa poti sa-ti mplinesti toate planurile. O sa am grija sa fii rea
les. Senatorul Davis si privi ceasul si se ridica. Acum trebuie sa plec. Trebuie
sa iau parte la lucrarile Senatului. Ne vedem dise ara la cina.
Si parasi ncaperea. Oliver privi ndelung n urma lui. Apoi se aseza si lua lista las
ata de senatorul Da vis. n visul lui, Miriam Friedland se trezise si statea n pat n
capul oaselor. Lnga ea se afla un politist. Se uita la ea si i spunea: Acum poti
sa marturisesti cine ti-a facut asta." Da." Se trezi lac de transpiratie. A doua
zi de dimineata, devreme, Oliver telefona la spitalul unde era internata Miriam
. Mi-e teama ca nu a aparut nici o schimbare, domnule presedinte, i se spuse. Ci
ns tit vorbind, nu arata deloc bine. Oliver adauga dupa o scurta ezitare: Nu are
familie. Daca nu sperati sa-si mai revina, n-ar I fi mai uman sa o decone ctati
de la sistemul de mentinere n I viata? Cred ca trebuie sa mai asteptam putin ca
sa vedem ce se ntmpla, raspunse doctorul. Uneori se mai petrec si miracole. Jay Pe
rkins seful protocolului, l informa pe presedinte: n Washington sunt 147 de misiun
i diplomatice, domnule presedinte. Cartea Albastra lista diplomatilor contine nu
mele tuturor reprezentantilor guvernelor straine, precum si al sotiilor lor. Car
tea Verde lista sociala contine numele diplomatilo r, ale rezidentilor din Washi
ngton si ale membrilor Congresului. i nmna lui Oliver cteva foi de hrtie. Aceasta est
e lista potentialilor ambasadori pe care i veti primi. Oliver privi lista si gasi
numele ambasadorului italian si al sotiei sale: Atili o Picone si Sylva. Sylva.
Naiv, Oliver ntreba: Vor veni cu sotiile? Nu. Sotiile va vor fi prezentate mai tr
ziu. Va sugerez sa ncepeti sa-i primiti ct m ai curnd cu putinta. n regula. Perkins
completa: Voi ncerca sa aranjez lucrurile astfel nct toti ambasadorii straini sa fi
e acredita ti pna smbata viitoare. Va trebui sa va gnditi la un dineu oferit de Cas
a Alba n cin stea lor. Buna idee. Oliver mai arunca o privire la lista de pe biro
u. Atilio si Sylva Picone. Smbata seara, Sala Mare de la Casa Alba era decorata c
u steagurile tuturor taril or reprezentate de ambasadorii straini. Oliver vorbis
e cu Atilio Picone n urma cu doua zile cu ocazia prezentarii documentelor de acre
ditare. Ce mai face doamna Picone? ntrebase Oliver. Se lasase o scurta tacere. So
tia mea e bine, multumesc, domnule presedinte. Dineul decurgea minunat. Oliver t
recea pe la fiecare masa, conversnd cu invitatii si ncntndu-i pe toti. Erau strnsi la
olalta n aceasta ncapere ctiva dintre cei mai imp rtanti oameni din lume. Oliver Ru
ssell se apropie de trei doamne, personalitati proeminente pe plan soci al si ca
satorite cu barbati foarte importanti. Le saluta: Lenore... Delores... Carol... n
timp ce Oliver traversa ncaperea, Sylva Picone veni pre el si-i facu un semn cu
mna. E un moment pe care l astept de mult. Ochii i straluceau. Si eu, murmura Olive
r. Stiam ca vei fi ales. Vocea ei era mai mult o soapta. Putem vorbi mai trziu? i
raspunse fara ezitare: Binenteles. Dupa cina a urmat dansul n marea sala de bal, p
e muzica formatiei Marine Band. Ol iver o privea pe Jan dansnd si se gndea: Ce fem
eie frumoasa. Ce corp superb. Petrecerea a avut un succes enorm. n saptamna care a
urmat, pe prima pagina a ziarului Washington Tribune era scris c u litere de-o
schioapa. PRESEDINTELE ACUZAT DE FRAUDE ELECTORALE. Oliver se uita cu ochi mari
si nu-i venea sa creada. Nu putea sa se ntmple ntr-un m oment mai prost. Cum s-a pu
tut ajunge la asa ceva? Si, brusc, ntelese cum a fost
posibil. Raspunsul era chiar n fata lui, n caseta tehnica a ziarului: Editor, Lesl
ie Stewart. Peste nca o saptamna, un titlu mare aparu din nou pe prima pagina a l
ui Washington Tribune: PRESEDINTELE CHESTIONAT N LEGATURA CU FALSIFICAREA DECLARA
TIEI DE VENIT URI N STATUL KENTUCKY. Dupa doua saptamni, mai aparea un articol n Tr
ibune: FOSTA SECRETARA A PRESEDINTEL UI RUSSELL VREA SA-L DEA N JUDECATA PENTRU H
ARTUIRE SEXUALA. Usa Biroului Oval se deschise la perete si Jan intra. Ai vazut
ziarele de dimineata? Da, am... Cum poti sa ne faci una ca asta, Oliver? Tu... S
tai putin! Tu nu ntelegi ce se ntmpla, Jan? Leslie Stewart e n spatele acestei afac
eri. Sunt sigur ca a platit-o pe femeia aia sa declare asa ceva. ncearca sa se ra
zbune pentru ca am parasit-o si m-am nsurat cu tine. n regula. A reusit. S-a term
i nat. Senatorul Davis l suna pe Oliver. Oliver. As vrea sa ne ntlnim peste o ora.
Voi fi aici, Todd. Cnd sosi Todd Davis, Oliver era n biblioteca cea mica. Se ridic
a sa-l ntmpine. Buna dimineata. Buna! pe dracu'. Vocea senatorului Davis era plina
de furie. Femeia asta o sa ne distruga. Nu, nu cred. Ea doar... Toata lumea cit
este fituica asta nenorocita de scandal, iar oamenii cred ceea ce citesc. Todd,
o sa trecem si peste asta si... Nu, n-o sa fie asa usor. Ai ascultat editorialul
de dimineata de la WTE? Se vorb ea despre cine va fi viitorul nostru presedinte
. Tu erai ultimul pe lista. Lesli e Stewart e pe cale sa te distruga. Trebuie s-
o opresti. Cum era vorba iadul nu cunoaste furia...? Mai e una, Todd despre libe
rtatea presei. Nu putem face nimic mpotriva acestui lu cru? Senatorul Davis se ui
ta la Oliver gnditor. Ba da, putem. La ce te referi? Stai jos. Cei doi barbati se
asezara. Evident, femeia este nca ndragostita de tine , Oliver. Acesta este modul
ei de a se razbuna pentru ce i-ai facut. Sa nu te ce rti niciodata cu unul care
cumpara cerneala cu tona. Eu te sfatuiesc sa faci pac e. Si cum sa fac asta? Se
natorul Davis l privi pe Oliver cu nteles. Foloseste-ti mintea. Stai asa, Todd! Do
ar nu-mi sugerezi sa... Tot ce-ti sugerez este s-o linistesti. Fa-o sa afle ca ti
pare rau. Eu ti spun ca ea te iubeste nca. Altfel nu vad de ce ar face toate aste
a. Dar fii mai explicit! Ce astepti de la mine? Cucereste-o, baiete. Ai reusit o
data, vei reusi din nou. Trebuie s-o faci sa-si schimbe planurile. Vineri seara
vei avea un dineu al Departamentului de Stat. I nvit-o. Trebuie s-o convingi sa
nceteze. Nu stiu cum as putea... Nu-mi pasa cum vei proceda. Poate ar fi bine s-
o duci undeva unde puteti sta de vorba linistiti. Am o casa la tara, n Virginia.
E foarte intima. Eu ma duc n Flori da n week-end si am aranjat ca Jan sa vina cu m
ine. Scoase o bucatica de hrtie si niste chei si i le dadu lui Oliver. Uite adres
a si cheile casei. Oliver se holba la el. Iisuse! Cum ai planuit totul! Si daca
Leslie nu va voi? daca n-o intereseaza? Da ca refuza sa mearga? Senatorul se rid
ica. E interesata. Va merge. Ne vedem luni, Oliver. Noroc. Oliver ramase locului
, nem iscat, mult timp. Se gndea:
Nu Nu pot sa-i fac una ca asta din nou. N-o voi face. n seara aceea, n timp ce se m
bracau pentru cina, Jan spuse: Oliver, tata m-a rugat sa merg cu el n Florida n we
ek-end. Primeste nu stiu ce pre miu si cred ca vrea sa se arate cu nevasta prese
dintelui; Te superi rau daca ma duc? Stiu ca vineri va fi un dineu al Departamen
tului de Stat, asa ca daca vrei sa ramn... Nu, nu. Du-te. O sa-mi fie dor de tine
. Si chiar o sa-mi lipseasca, gndi. De cum o sa rezolv problema asta cu Leslie. o
sa-mi petrec mai mult timp cu Jan. Leslie vorbea la telefon cnd secretara ei int
ra n mare graba. Domnisoara Stewart... Nu vezi ca... Presedintele Russell. pe lin
ia trei. Leslie o privi un moment, apoi zmbi. Bine. Apoi, n receptor: Va sun eu. A
pasa butonul pentru linia trei. -Alo! Leslie? Buna, Oliver. Sau ar trebui sa-ti
spun domnule presedinte? Poti sa-mi spui cum ti place. Si adauga, frivol: Ai si f
acut-o. Se lasa tacerea. Leslie, vreau sa te vad. Esti sigur ca e o idee buna? F
oarte sigur. Tu esti presedintele. Nu pot sa te refuz, nu-i asa? Nu, daca esti o
americanca cu un nalt simt patriotic. Vineri seara va fi un dineu al Departament
ului de Stat la Casa Alba. Te rog sa vii. La ce ora? La opt. Bine. Voi fi acolo.
Arata splendid n rochia neagra mulata, nchisa la gt n stilul mandarin, ncheiata n fat
a cu nasturi de aur de douazeci si doua de carate si o despicatura de treizeci d
e centimetri pe partea stnga a fustei. In clipa n care dadu cu ochii de ea, Oliver
se simti napadit de amintiri. Leslie... Domnule presedinte. I-a luat mna n mna lui
si a simtit-o umeda. E un semn, gndi Oliver. Dar ce fel de se mn? E nervoasa? Fu
rioasa? Sau nostalgica? Sunt foarte bucuros ca ai venit, Leslie. Da. Si eu ma bu
cur. Vorbim mai trziu. Zmbetul ei l ncalzi. Da. La doua mese distanta de Oliver se a
fla un grup de diplomati arabi. Unul dintre ei, un individ brunet cu trasaturi a
scutite si cu ochi negri, l fixa pe Oliver. Oliver se nclina spre Peter Tager si-l
ntreba aratnd spre arab: Cine e? Tager i arunca o privire rapida. Aii al-Fulani. S
ecretar al unuia dintre statele din Emiratele Arabe. De ce ntrebi ? Asa. Oliver s
e uita din nou spre arab. Omul continua sa-l fixeze. Oliver si-a petrecut seara
trecnd de la unul la altul, ntretinndu-si oaspetii. Sylv a era la o masa, el la cea
lalta. Tocmai spre sfrsitul serii a reusit Oliver sa fi e singur cu Leslie pentru
cteva clipe. Trebuie sa stam de vorba. Am attea sa-ti spun. Ne putem ntlni undeva? n
vocea ei se simti o usoara urma de ezitare: Oliver, n-ar fi mai ntelept sa nu...
Am o casa n Manassas, Virginia, la o ora si ceva distanta de Washington. Vrei sa
ne ntlnim acolo? Ea l privi n ochi. De data aceasta nu mai ezita. Daca vrei tu Oliv
er i spuse cum sa ajunga. Mine seara la ora opt? Voi fi acolo, raspunse Leslie cu
o voce ragusita. La ntlnirea de a doua zi a Consiliului National de Securitate, di
rectorul CIA, Jam
es Frisch, facu un anunt surpriza. Domnule presedinte, astazi de dimineata am af
lat ca Libia cumpara anumite arme a tomice din Iran si China. Surse confidential
e afirma ca are de gnd sa le foloseas ca pentru a ataca Israelul. Vom avea confir
marea ntr-o zi sau doua. Secretarul de stat Lou Werner spuse: Nu cred ca e cazul
sa asteptam. Sa protestam acum, n termeni dur. Vezi daca mai poti obtine si alte
informatii, i recomanda Oliver lui Werner. ntrunirea a durat toata dimineata. Din
cnd n cnd, Oliver s-a surprins gndindu-se la L eslie. Cucereste-o, baiete... Trebuie
s-o convingi sa nceteze. " Smbata seara, ntr-una dintre masinile de serviciu ale C
asei Albe condusa de un age nt secret de ncredere, Oliver s-a ndreptat spre Manass
as, Virginia. Fusese la un p as sa contramandeze ntlnirea, acum era nsa prea trziu. m
i fac griji de pomana. Probab il ca n-o sa vina. La ora opt, Oliver se uita pe f
ereastra si vazu masina lui Leslie tragnd pe aleea din fata casei senatorului. O
privi n timp ce cobora din masina si se ndrepta spr e intrare. Oliver deschise usa
. Ramasera n picioare, uitndu-se n tacere unul la alt ul pna cnd pierdura notiunea ti
mpului si totul paru de parca niciodata nu s-ar fi despartit. Primul care si-a r
egasit glasul a fost Oliver. Dumnezeule! Cnd te-am vazut aseara... aproape ca uit
asem ct esti de frumoasa. Oliv er o lua de mna si o conduse n living. Vrei ceva de
baut? Nu vreau nimic, multumesc. Se aseza pe canapea lnga ea. Trebuie sa te ntreb
ceva, Leslie. Ma urasti? Ea clatina usor din cap. Nu. Am crezut ca te urasc. Fac
u o grimasa. ntr-un fel, ura a stat la originea suc cesului meu. Nu nteleg. Am vru
t sa ma razbun, Oliver. Am cumparat ziare si posturi de televiziune ca sa te pot
ataca. Esti singurul om pe care l-am iubit vreodata. Cnd tu ai... cnd m-ai parasi
t, n-am crezut ca voi suporta. Se lupta cu lacrimile. Oliver o nconjura cu bratul
. -Leslie... Apoi buzele lui i-au atins buzele si s-au sarutat patimas. O, Doamn
e, spuse ea. Nu ma asteptam la asta. S-au mbratisat cu ardoare, iar el a luat-o d
e mna si a condus-o n dormitor. S-au dezbracat unul pe celalalt. Mai repede, dragu
l meu, sopti Leslie. Mai repede... Si s-au trezit pe pat. mbrati sati, cu trupuri
le apropiate, Recunoscndu-se. Au facut dragoste cu blndete si cu ardoare, ca la nce
put. Un alt nce put, acum. Zaceau alaturi, fericiti, epuizati. Ciudat, spuse Lesl
ie. Ce? Toate mizeriile pe'care le-am publicat despre tine. Am facut-o ca sa-ti
atrag at entia. Se cuibari mai aproape de el. Am reusit, nu-i asa? Asa cred, zmbi
el. Leslie se ridica si l privi. Sunt att de mndra de tine, Oliver. Presedinte al
Statelor Unite. ncerc sa fiu un presedinte bun. Pentru mine, asta este lucrul cel
mai important. Oliver se uita la ceas. Ma tem ca trebuie sa plec. Sigur. Te las
sa pleci primul. Cnd am sa te mai vad, Leslie? Cnd vrei. Va trebui sa fim foarte
precauti. Stiu. Vom fi. Leslie ramase n pat, privindu-l visatoare n vreme ce se mbr
aca. Gata de plecare, Oliver se apleca spre ea si i spuse: Esti miracolul meu. Si
tu al meu. ntotdeauna ai fost. Te sun mine, mai spuse el si o saruta. Oliver se g
rabi spre masina care se ndrepta grabnic spre Washington. Cu ct lucruri le se schi
mba mai mult, cu atit ramn la fel, se gndea el. Trebuie sa am grija sa n u o ranes
c nca o data. De la telefonul din masina, forma numarul din Florida pe c are i-l
daduse senatorul Davis. i raspunse chiar el:
Alo. Oliver. Unde esti? M ntorc la Washington. Te-am sunat sa-ti spun vestile bune
. Nu trebuie sa ne mai f acem griji despre problema aceea. Totul este sub contro
l. Nu stii ct de bucuros sunt sa te aud. In vocea senatorului se simtea o nota de
ma re usurare. Stiam ca ai sa te bucuri, Todd. A doua zi de dimineata, pe cnd se
mbraca, Oliver foia Washington Tribune. Pe prima pagina trona fotografia onaculu
i senatorului Davis din Manassas, sub care se pu tea citi: CUIBUL DE DRAGOSTE AL
PRESEDINTELUI RUSSELL. 14 Oliver se holba la ziar, nevenindu-i sa creada. Cum p
utea sa-i faca una ca asta? si amintea ct de patimasa se dovedise in pat. O ntelese
se complet gresit. Era o pa siune nutrita din ura, nu din dragoste. Nu o pot opr
i, gndi el disperat. Senatorul Todd Davis se uita la reportajul de pe prima pagin
a si se simtea agasa t. Stia ct de mare e puterea presei si mai stia ct de mult ar
e sa-l coste aceasta vendeta. O voi opri eu nsumi, decise el. Intrnd n biroul de la
Senat, i telefona lui Leslie. Nu ne-am vazut de mult, i spuse el cu caldura. Prea
de mult. Ma gndesc adesea la d umneavoastra, domnisoara Stewart. Si eu ma gndesc
la dumneavoastra, domnule senator. De fapt, va datorez tot ce am. Senatorul rse.
Nicidecum. Ati avut o problema si am fost foarte fericit sa va ajut. Pot face ce
va pentru dumneavoastra, domnule senator? Nu, domnisoara Stewart. Eu sunt cel ca
re ar putea face ceva pentru dumneavoastra . Sunt unul dintre cititorii dumneavo
astra fideli si cred ca Tribune este un zia r cu adevarat bun. Acum mi-am dat se
ama ca nu l-am folosit pentru nici una dintr e campaniile noastre publicitare si
vreau sa ndrept lucrurile. Sunt actionar la o multime de companii puternice, car
e se bazeaza mult pe publicitate. Foarte mult . Si cred ca o mare parte ar trebu
i sa mearga spre un ziar cum este Tribune. Oferta dumneavoastra ma bucura foarte
mult, domnule senator. Ne-ar prinde bine c eva mai multa publicitate. Cu cine t
rebuie sa vorbeasca directorul nostru de pub licitate? Deocamdata, nainte sa ia l
egatura cu Cineva anume, noi doi ar trebui sa rezolvam o mica problema. Ce probl
ema? ntreba Leslie. Cu privire la presedintele Russell. Da? E o chestiune delicat
a, domnisoara Stewart. Acum cteva minute ati afirmat ca mi da torati tot ceea ce a
veti. Va cer acum o mica favoare. Cu placere, daca se poate. Cu mijloacele mele
modeste, l-am ajutat pe presedinte sa fie ales. Stiu. Si face treaba buna. i va f
i nsa mai greu daca va fi atacat n continuare de un ziar puternic ca Tribune. Ce d
oriti de la mine, domnule senator? Ei bine, v-as fi foarte recunoscator daca ace
ste atacuri vor nceta. n schimb, pot miza pe faptul ca unele dintre companiile dum
neavoastra si vor face reclama n ziarul meu. Multa reclama, domnisoara Stewart. Va
multumesc, domnule senator. Va sfatuiesc sa ma sunati atunci cnd veti avea mai m
ult de oferit. Legatura se ntrerupse. n biroul lui de la Washington Tribune, Matt
Baker citea reportajul despre cuibul de dragoste al presedintelui Russell. Cine
dracu' a autorizat asa ceva? striga catre asistentul lui. A venit direct din Tur
nul Alb. La naiba. Eu conduc gazeta, nu ea. De ce dracu' ma pun cu ea? se ntreba
el a nu s
tiu cta oara. Trei sute cincizeci de mii de dolari pe an, plus bonusuri si actiun
i, si spuse cu amaraciune. Ori de cte ori fusese pe punctul sa-si dea demisia, l s
e dusese oferindu-i mai multi bani si mai multa putere. n plus, trebuia sa recuno
as ca faptul ca era fascinant sa lucreze pentru una dintre cele mai puternice fe
mei de pe pamnt. Erau nsa lucruri pe care nu le putea ntelege n ceea ce o privea. De
cum cumparase Tribune, Leslie i spusese lui Matt: Vreau sa angajezi un astrolog.
l cheama Zoltaire. E angajat de concurenta. Putin mi pasa. Angajeaza-l. Cteva ore
mai trziu, Matt Baker i-a comunicat: Am verificat situatia lui Zoltaire. Ar fi mu
lt prea scump sa-i rascumparam contr actul. Fa-o. ncepnd cu saptamna urmatoare, Zol
taire, pe numele sau adevarat David Hayworth, a nce put sa vina la lucru la Washi
ngton Tribune. Avea peste cincizeci de ani, era bru net, mic si ndesat. Matt era
uluit. Leslie nu parea sa fie genul de femeie interesata de astrologie. Att ct reu
sea el sa-si dea seama, Leslie si David Hayworth nu aveau nici un fel d e contac
t. Ceea ce nu stia era ca Hayworth o vizita acasa ori de cte ori Leslie avea de l
uat o decizie importanta. n prima zi, Matt a dispus ca numele ei sa fie pus n case
ta tehnica a ziarului: Les lie Chambers, editor. Ea a aruncat o privire si i-a s
pus: Trebuie sa faci o modificare. Scrie Leslie Stewart. Cucoana are probleme de
iden titate, se gndise Matt. Se nsela. Leslie se hotarse sa-si reia numele de domn
isoara pentru ca voia ca Oliv er Russell sa stie exact cui i datoreaza necazurile
lui. n a doua zi n calitate de proprietar al ziarului, Leslie spuse: Vom cumpara
o revista medicala. De ce? a ntrebat Matt curios. Pentru ca genul ia amploare. S-
a dovedit ca a avut dreptate. Revista a fost un succes imediat. Ne vom extinde,
i-a mai spus Leslie lui Baker. Trebuie sa angajam personal pentr u publicatiile
din strainatate. Bine. Lumea s-a cam ngrasat pe aici. Scapa de reporterii care n-
au de gnd sa slabeasca. Leslie... Vreau reporteri tineri si flamnzi. Cnd s-a eliber
at un post de conducere, Leslie a insistat sa fie de fata la interv iuri. I-a as
cultat pecandidati si le-a pus tuturor o singura ntrebare: Ce scor ai la golf Pos
tul a depins n mare masura de raspunsul la aceasta ntrebare. Ce fel de ntrebare mai
e si asta? ntrebase Matt Baker cnd o auzise pentru prima oar a. Ce conteaza scoru
l la golf? Nu vreau sa angajez oameni pasionati de golf. Daca e sa lucreze aici,
pasiunea l or trebuie sa fie Washington Tribune. Viata particulara a lui Leslie
Stewart era subiect de interminabile discutii la Tribune. Era frumoasa si nemar
itata si nimeni nu stia sa existe vreun barbat n vi ata ei. Nu avea viata persona
la. Era un personaj proeminent n capitala si o invit atie la dineurile ei era rvni
ta de o multime de oameni importanti. Lumea facea nsa speculatii despre ceea ce s
e petrecea dupa ce toti musafirii plecau, cnd ea ramne a singura. Se spunea ca suf
era de insomnii si ca si petrece noptile muncind, facnd proiecte si planuri pentru
marirea imperiului Stewart. Leslie facea de toate: editoriale, reportaje, recla
me. ntr-o zi l-a ntrebat pe dir ectorul departamentului de publicitate: De ce nu f
acem reclama pentru Gleason's? Gleason's era un magazin important din Georgetown
. -Am ncercat, dar... l cunosc pe proprietar. Am sa-i dau un telefon. L-a sunat si
i-a spus: Alian, de ce nu-ti faci reclama n Tribune? Leslie, cititorii vostri su
nt cei ce ne lasa cu rafturile goale, i-a raspuns el
rznd. nainte de orice ntrunire, Leslie cauta sa afle ct mai multe despre cei cu care
se ntl nea. Stia punctele slabe si cele tari ale fiecaruia si era un negociator ne
cruta tor. Esti prea intransigenta uneori, a prevenit-o Matt Baker. Trebuie sa nv
eti sa lasi de la tine, Leslie. Las-o balta. Vreau totul sau nimic, asta e polit
ica mea. n anul urmator, Washington Tribune Enterprises a mai achizitionat un zia
r si un p ost de radio n Australia, unul de televiziune n Denver si un alt ziar n H
ammond, In diana. Cu fiecare achizitie, angajatii se ntrebau nspaimntati ce va mai
urma. Reput atia de femeie lipsita de scrupule crestea. Leslie Stewart era foart
e geloasa pe Katharine Graham. Are noroc,.spunea Leslie. Si se spune ca e o tica
loasa. Matt Baker se simtise te ntat sa o ntrebe daca stie ce se spune despre ea n
sasi, dar hotarse sa taca. ntr-o dimineata cnd a ajuns la lucru, Leslie a gasit pe
birou un obiect format din tr-o bara de lemn si doua bile de alama. Matt Baker s
-a necajit. mi pare rau, i-a spus el. l iau... Nu. Lasa-l aici. Dar... Lasa-l. Mat
t Baker era ntr-o sedinta n biroul lui cnd a auzit vocea lui Leslie prin interfo n.
Matt, vino imediat. Fara te rog", fara buna dimineata". Se anunta o zi grea, si
zise el abatut. Printes a de Gheata nu era n toane bune. Asta-i tot, le spuse el
colaboratorilor. Parasi apoi biroul si strabatu coridoarele de unde putea observ
a sute de oameni muncind din greu. Lua ascensorul pna n turnul alb si intra n birou
l somptuos. Jumat ate de duzina de editori erau deja adunati n ncapere. n spatele u
nui birou enorm sedea' Leslie Stewart. Se uita la Matt Baker. Sa ncepem. Convocas
e o sedinta de redactie. Matt si amintea spusele ei: Tu vei conduce ziarul . Eu a
m sa stau deoparte." Ar fi trebuit sa-si dea seama. Nu era treaba ei sa co nvoac
e redactia, ci a lui. Pe de alta parte, ea era editor si proprietar la Wash ingt
on Tribune si putea sa faca orice i trecea prin cap. Matt Baker se grabi sa s pun
a: Vreau sa discutam despre reportajul cu privire la cuibul de dragoste al prese
din telui Russell din Virginia. Nu e nimic de discutat, replica Leslie. Le arata
un xemplar din The Washington Po st, ziarul concurent. L-ati vazut? Matt l vazuse
. Da, dar... Pe vremuri o asemenea stire se chema bomba, Matt. Unde erai si unde
erau reporte rii tai cnd Post a fost acolo? The Washington Post titra: UN AL DOI
LEA LOBBY-1ST A FOST ACUZAT PENTRU CA A OFER IT CADOURI ILEGALE MINISTRULUI APAR
ARII. De ce nu am publicat noi reportajul? Pentru ca stirea nu este confirmata o
ficial. Am verificat. Nu e dect... Nu-mi place sa mi se fure stirile de sub nas.
Matt ridica din umeri si se aseza la loc pe scaun. Se anunta o reuniune furtunoa
sa. Suntem cei mai buni sau nu suntem deloc, declara Leslie. Si daca nu suntem',
nsea mna ca nu mai avem slujbe, nu-i asa? Leslie se ntoarse spre Arnie Cohn, edit
orul suplimentului de duminica. Cnd oamenii se trezesc duminica dimineata, vrem c
a ei sa citeasca suplimentul nos tru. Nu vrem sa-i facem sa adoarma la loc. Repo
rtajele de duminica trecuta au fo st plictisitoare. Arnie se gndea: Daca ai fi fo
st barbat, ti-as... mi pare rau, se blbi el. Am sa ma straduiesc mai mult pe viitor
. i veni rndul lui Jeff Connors, de la rubrica sport. Connors era un barbat atraga
to
r, njur de treizeci si cinci de ani, nalt, cu o constitutie atletica, blond, cu oc
hi cenusii inteligenti. Avea expresia multumita a unuia care stie foarte bine c
a e bun n ceea ce face. La urechile lui Matt ajunsese zvonul ca Leslie i-a facut
a vansuri, dar a fost refuzata. Ai scris ca Fielding urma sa fie transferat la T
he Pirates. Mi s-a spus ca... Ti s-au spus minciuni. Tribune se face vinovat de
a fi tiparit ceva ce nu s-a ntmp lat. Am luat informatia de la managerul lui, rasp
unse Jeff Connors imperturbabil. Mia spus ca... Data viitoare verifica informati
ile, iar apoi mai verifica-le o data. Leslie se ntoarse spre perete, catre locul
unde atrna un articol de ziar ngalbenit de vreme, nramat. Era prima pagina a lui Ch
icago Tribune, din 3 noiembrie, 1948. Titlul se ntindea pe toata latimea paginii:
DEWEY IL NVINGE PE TRUMAN. Cel mai rau lucru care i se poate ntmpla unui ziar este
sa informeze gresit. n munc a noastra trebuie sa avem ntotdeauna dreptate. Se uit
a la ceas. Asta-i tot deocam data, astept lucruri mai bune de la voi pe viitor.
Pe cnd se ridicau sa plece, Leslie i spuse lui Matt Baker: Mai rami. Bine. Se lasa
sa cada la loc pe scaun si se uita la ceilalti care paraseau sala. Am fost aspra
cu ei? l ntreba. Ai obtinut ce vrei. Sunt toti n pragul sinuciderii. Scopul nostru
nu este sa ne facem prieteni, ci sa scoatem un ziar. Privi din nou spre pagina n
ramata de pe perete. Te-ai gndit vreodata la ce-a simtit editorul ac ela cnd ziaru
l lui a publicat stirea, iar Truman a ajuns presedinte? Nu-mi doresc sa am vreod
ata acel sentiment, Matt. Niciodata. Ca veni vorba de informatie falsa, replica
Matt, reportajul nostru despre presed intele Russell se potriveste mult mai bine
unui ziar de scandal. De ce continui sa te iei de el? da-i o sansa. I-am dat o
sansa, raspunse Leslie enigmatic. Se ridica i picioare si ncepu sa se plimbe. Cin
eva mi-a spus ca Russell are de gnd sa-si exercite dreptul de veto n ch estiunea l
egii comunicatiilor. Asta nseamna ca trebuie sa anuntam posturile din S an Diego
si din Omaha. Nu avem ce sa facem. Ba da, avem. Vreau sa-l scot din Casa Alba, M
att. Vom sustine pe altcineva sa ajunga acolo, pe cineva care stie ce face. Matt
n-avea de gnd sa se certe iar cu Leslie din cauza presedintelui. Era o detra cto
are fanatica. Nu e omul potrivit pentru aceasta functie si am de gnd sa fac n asa
fel nct sa piard a urmatoarele alegeri. Philip Cole, seful corespondentilor WTL, n
avali n biroul lui Matt cnd acesta era g ata sa plece. Avem o problema, Matt, spus
e el cu o expresie de ngrijorare ntiparita pe fata. Nu poate astepta pna mine? Am ntrz
iat deja la... E vorba de Dana Evans. Ce i s-a ntmplat? ntreba Matt aspru. A fost a
restata. Arestata? se mira Matt. Pentru ce? Spionaj. Vrei sa ma ocup... Nu. Rezo
lv eu. Matt Baker se napusti spre birou si forma numarul Departamentului de Stat
. 15 Era trta, goala, afara din celula, n curtea ntunecoasa si rece. Se zbatea salba
tic s a scape din minile celor doi barbati care o tineau, dar erau mult prea pute
rnici pentru ea. Sase soldati narmati se aflau acolo, asteptnd ca ea sa fie dusa,
tipnd, spre pilonul de lemn nfipt n pamnt. Colonelul Gordan Divjak privea la oamenii
lui c are o legau de par. Nu-mi puteti face asa ceva! Nu sunt spion! tipa ea. D
ar vocea ei nu putea acoper i sunetul mortierelor ce se auzeau n apropiere.
Colonelul Divjak pleca de lnga ea si dadu din cap n directia plutonului de executi
e. ncarcati, ochiti... Nu mai tipa! Mini aspre o scuturau. Dana deschise ochii. si
auzea inima bubuind. Zacea pe priciul din celula ei mica si ntunecoasa. Colonelu
l Divjak era n picioare n fata ei. Dana se ridica n capul oaselor, cuprinsa de pani
ca, ncercnd sa alunge cosmarul. -Ce ... ce vrei sa-mi faci? Raspunsul colonelului
a fost rece: Daca ar fi existat dreptate, te-as fi mpuscat. Din pacate, am primit
ordin sa te eliberez. Inima i se opri o clipa. Vei pleca din tara cu primul avi
on. Sa nu te mai ntorci niciodata, adauga el priv ind-o n ochi. A fost nevoie de t
oata presiunea pe care Departamentul de Stat si presedintele o puteau exercita p
entru ca Dana Evans sa fie eliberata. La auzul vestii despre a restare, Peter Ta
ger s-a dus imediat la presedinte. Acum am primit un telefon de la Departamentul
de Stat. Dana Evans a fost arestat a sub acuzatia de spionaj. Vor sa o execute.
Iisuse! E ngrozitor. Nu putem permite asa ceva. Desigur. Cer permisiunea sa vorb
esc n numele tau. O ai. Sa faci tot ce este necesar. Voi colabora cu Departamentu
l de Stat. Daca rezolvam problema asta, poate ca Tri bune o s-o lase mai moale n
ceea ce te priveste. Oliver clatina din cap. N-as miza pe asta. Nu vreau dect sa
o scoatem de acolo. Zeci de telefoane au zbrnit, din partea presedintelui, a minis
trului de Externe si a secretarului general ONU, pna cnd cei ce o tineau prizonier
a pe Dana au fost de acord sa o elibereze. La auzul vestii bune, Peter Tager se
grabi "sa-l anunte pe Oliver. E libera. Vine acasa. Minunat! Se gndi la Dana pe d
rumul spre o ntrunire la care urma sa ia parte n dimineata ace ea. Ma bucur ca am
reusit sa o salvam. Nu putea sa stie ca aceasta actiune avea sa-l coste viata. L
a aterizarea pe aeroportul Dulles International, o asteptau Matt Baker mpreuna c
u doua duzini de reporteri de la ziare si posturi de radio si televiziune. Dana
privea multimea, nevenindu-i sa-si creada ochilor. Ce se... Pe aici, Dana. Zmbest
e. Cum s-au purtat cu tine? Au fost brutali? Cum e sa te ntorci acasa? Stai sa fa
cem o poza. Vrei sa te ntorci acolo? Vorbeau toti odata. Dana ramasese pe loc, co
plesita. Matt Baker o grabi spre lim uzina care i astepta si plecara n tromba. Ce.
.. ce se-ntmpla? ntreba Dana. Esti celebra. Clatina din cap. Nu vreau asa ceva. nch
ise ochii pentru o clipa. ti multumesc ca m-ai salvat. Sa-i multumesti presedinte
lui si lui Peter Tager. Ei au tras sforile. Ei si Lesl ie Stewart. Cnd Matt Baker
i spusese ce s-a ntmplat, Leslie izbucnise: Ticalosii! Nu se pun cu Tribune. Ocupa
-te de eliberarea ei. Trage toate sforile si scoate-o de acolo. Dana se uita pri
n geamul limuzinei. Oamenii mergeau pe strada, vorbind si rznd. Nu se auzea zgomot
de pusti sau de mortiere. I se parea ireal. Editorul nostru de la Imobiliare ti
-a gasit un apartament. Te duc acolo. Vreau s a-ti iei o vacanta, ct vrei tu. Cnd
esti gata, te ntorci la munca. O privi ndeaproap e. Te simti bine? Daca vrei un do
ctor, pot sa aranjez... Ma simt bine. Am fost la un doctor n Paris. Apartamentul
se afla pe strada Calvert, frumos mobilat, cu un dormitor, living,
bucatarie, baie si un mic cabinet de lucru. ti place? ntreba Matt. E perfect. Mult
umesc, Matt. Ti-am umplut frigiderul. Mine poate te duci sa-ti cumperi niste hain
e, dupa ce te odihnesti. Trece totul n contul ziarului. Multumesc, Matt. Multumes
c pentru tot. Va trebui sa prezinti un raport mai trziu. Am sa ma ocup eu de asta
. Se afla pe un pod de unde auzea mpuscaturi si se uita la cadavrele umflate plut
in d la vale. Se trezi suspinnd. I se paruse att de real. Nu fusese dect un vis, da
r s tia ca asa ceva se ntmpla n realitate. Chiar n momentul acela, oameni inocenti b
arba ti, femei si copii erau macelariti fara mila. si reaminti cuvintele profesor
ului Staka: Razboiul din Bosnia-Hertegovina este dincolo de ntelegerea noastra. I
ncred ibil era si faptul ca nimanui nu parea sa-i pese. i era frica sa adoarma di
n nou, frica de cosmarele care o chinuiau. Se ridica si se duse sa priveasca ora
sul de la fereastra. Era liniste, nu se auzeau focuri de arma sau tipete de oame
ni fug ind. Era aproape supranatural. Se gndi la Kemal, la viata lui de acum si s
e ntreba daca are sa-l mai vada vreodata. Probabil ca m-a uitat deja. Dana si-a p
etrecut o buna parte a diminetii cumparndu-si mbracaminte. Oamenii se o preau sa s
e uite la ea. i auzea soptind: E Dana Evans! Toti vnzatorii de la magazi ne o cuno
steau. Era celebra. Nu-i placea. Dana nu mncase nici seara, nici de dimineata. i e
ra foame, dar nu putea sa mannce. Era prea ncordata. Ca si cnd ar fi asteptat sa se
ntmple un dezastru. Mergea pe stra da ncercnd sa evite privirile necunoscutilor. Su
specta pe toata lumea si astepta d in clipa n clipa sa auda focuri de arma. Asa n
u se mai poate, si spuse ea. La amiaza a intrat n biroul lui Matt Baker. Ce faci a
ici? Trebuia sa fii n concediu. Vreau sa ma ntorc la munca, Matt. O privi gndindu-s
e la tnara care venise la el n urma cu ctiva ani. Caut de lucru. Des igur, lucrez d
eja pentru dumneavoastra. Ar fi mai mult ca un transfer, nu-i asa? ... Pot sa nce
p chiar acum..." si mplinise cu prisosinta promisiunea. Daca as fi av ut o fiica..
. Sefa ta vrea sa-ti vorbeasca, i spuse Matt. Pornira mpreuna spre biroul lui Lesl
ie Stewart. Cele doua femei ramasera n picioare, studiindu-se reciproc. Bine ai v
enit acasa, Dana. Multumesc. Ia loc. Dana si Matt s-au asezat pe scaunele din fa
ta biroului. Vreau sa-ti multumesc pentru ca m-ai salvat, spuse Dana. Trebuie sa
fi fost ngrozitor. Ce facem cu ea acum. Matt? adauga Leslie privindu-l . Tocmai
trebuie sa numim un alt corespondent la Casa Alba. Ti-ar placea? o ntreba el. Era
una dintre cele mai rvnite pozitii n televiziune din toata tara. Fata Danei se lu
mina. Da, mi-ar placea. Ai slujba, ncuviinta Leslie. Dana se ridica. Va multumesc
nca o data. Succes. Dana si Matt parasira biroul. Hai sa te instalez, i spuse Mat
t. O conduse pna la cladirea televiziunii unde toat a echipa o astepta. Danei i-a
u trebuit cincisprezece minute sa-si croiasca drum prin multime: colegi care ven
isera sa o salute. ti prezint pe noul corespondent la Casa Alba, i spuse Matt lui
Philip Cole. Minunat. Vino sa-ti arat biroul tau. Ai mncat? o ntreba Matt. Nu, eu.
.. Mergem sa gustam ceva. Restaurantul era la etajul al cincilea, o ncapere spati
oasa, cu mai mult de douaz eci de mese. Matt o conduse spre o masa din colt si s
e asezara. Domnisoara Stewart pare o persoana draguta, remarca Dana. Matt s-a op
rit la timp si spuse doar:
Da. Sa comandam. Nu mi-e foame. Ai luat gustarea? Nu. Dar micul dejun? Nu. Cnd ai
mncat ultima oara? Dana clatina din cap. Nu-mi amintesc. Nu conteaza. Gresesti.
Nu pot sa-i permit noului nostru corespondent la Casa Alba sa se nfomet eze. Chel
nerul se apropie de masa lor. Ce doriti sa serviti, domnule Baker? Matt arunca o
privire fugara pe meniu. ncepem cu ceva usor. Pentru domnisoara Evans, sunca, sa
lata verde si un sandvis c u rosii. O privi ntrebator. O prajitura sau nghetata? N
im... Pie a la mode. Pentru mine un sandvis cu carne de vaca. Numaidect, domnule.
Dana arunca o privire njur. Mi se pare totul att de nefiresc. E adevarat numai ce
se ntmpla acolo, Matt. E orib il. Aici nimanui nu-i pasa. Nu spune asta. Binentele
s ca ne pasa. Dar nu putem stapni lumea si nu o putem cont rola. Facem ce putem.
Nu-i de-ajuns, raspunse Dana febril. Dana..., ncepu el, dar se opri. Ea era depar
te, asculta sunete pe care el nu le p utea auzi, privea lucruri groaznice pe car
e el nu le putea vedea. Ramasera tacut i pna cnd chelnerul reveni cu comanda. Poft
a buna, le ura el. Matt, chiar nu mi-e... Trebuie sa mannci! ordona Matt. Jeff Co
nnors se ndrepta spre masa lor. Buna, Matt. Jeff. Buna,, adauga Jeff vaznd-o pe Da
na. Matt facu prezentarile. Dana, ti-l prezint pe Jeff Connors, redactorul rubri
cii de sport de la Tribune. Dana dadu din cap. Ma numar printre fanii dumneavoas
tra, domnisoara Evans. Ma bucur ca ati scapat c u bine. Dana ncuviinta n tacere. S
tai la masa noastra, Jeff? l invita Matt. Cu placere. Se aseza pe un scaun si con
tinua sa i se adreseze Danei: M-am stradu it sa nu pierd nici unul dintre report
ajele tale. Sunt nemaipomenite. Multumesc, murmura Dana. Jeff este un mare atlet
. Este n Baseball Hall of Fame. Dana continua sa taca. Daca ai timp, se oferi Jef
f, te duc vineri la meciul dintre Orioles cu Yankees, la Baltimore. Este... Dana
se ntoarse spre el si-l privi pentru prima data. Suna grozav. Lovesti mingea si
apoi o iei la fuga n jurul terenului, n timp ce ech ipa adversa ncearca sa te oprea
sca. Asta-i jocul, daca nu ma-nsel. El o privi precaut.. -Pai... Dana se ridica
si continua cu vocea tremuratoare: Am mai vazut oameni fugind, dar o faceau ca s
a-si scape viata pentru ca altii tr ageau n ei. Era ntr-o stare vecina cu isteria.
Nu era un joc, nu era un joc proste sc de baseball. Cei din restaurant se ntorse
sera spre ea si o priveau. Du-te dracului! spuse ea suspinnd. Si fugi din ncapere.
Jeff se scuza fata de Matt. mi pare foarte rau. N-am vrut sa... N-ai nici o vina
. O parte din ea a ramas acolo. Martor mi-e Dumnezeu ca are tot dreptul sa faca
o criza de nervi. Dana intra ca o vijelie n biroul ei, trntind usa. Se aseza la ma
sa, luptndu-se cu c riza de isterie. O, Doamne. M-am facut de rs. O sa fiu concedi
ata si o merit din plin. Ce-am avut cu omul? Cum am putut sa fac asa ceva? Locul
meu nu e aici. Loc ul meu nu e nicaieri. Ramase plngnd cu capul pe masa.
Usa se deschise peste cteva minute, si se auzi ca cineva intra n ncapere. Dana nalta
capul. Era Jeff Connors, purtnd o tava cu sunca, salata verde, un sandvis cu ros
ii si o prajitura pie a la mode. Nu ti-ai mncat prnzul, i-a spus Jeff cu blndete. n
cremenita, Dana si sterse lacrimile . Eu... vreau sa-mi cer scuze. mi pare tare ra
u. Nu am nici un drept sa... Ba ai tot dreptul, replica el ncet. Oricum, la ce bu
n sa te uiti la un meci stupi d de baseball? Jeff puse tava pe masa. Pot sa stau
cu tine ct mannci? Nu mi-e foame, multumesc. Ma pui ntr-o situatie extrem de delic
ata, domnisoara Evans, replica el suspinnd. M att a zis ca trebuie sa mannci. Nu v
rei sa ma concedieze, nu-i asa? Dana reusi sa schiteze un zmbet. Nu. Lua o jumata
te de sandvis si musca putin. Mai mult. Mai lua o muscatura mica. Mai mult. Ea r
idica privirea. Ai de gnd sa ma faci sa mannc toata asta? Normal. O urmari n timp c
e musca o mbucatura mai mare. E mai bine. Apropo, daca nu esti ocupata vineri sea
ra, nu stiu daca-ti-am spus, dar e meciul dintre Oriolcs si Yankees. Mergi? l pri
vi si ncuviinta. Da. La ora trei dupa-amiaza, cnd intra n Casa Alba, portarul i comu
nica Danei: Domnul Tager vrea sa va vada, domnisoara Evans. Veti fi condusa n bir
oul dumnealu i. Peste cteva minute, un functionar o conduse printr-un coridor lun
g spre biroul lu i Peter Tager. Era asteptata. Domnule Tager... Nu ma asteptam s
a va vad att de curnd, domnisoara Evans. Sefii dumneavoastra nu va dau niciodata c
oncediu? N-am vrut concediu, raspunse Dana. Vreau... vreau sa muncesc. Va rog sa
luati loc. Dana se aseza n fata lui. Va pot oferi ceva? Nu, multumesc. Abia am p
rnzit, adauga ea si zmbi amintindu-si de Jeff Connors. Dom nule Tager, vreau sa va
multumesc dumneavoastra si presedintelui Russell pentru ca m-ati salvat. Dupa o
mica ezitare, continua: Stiu ca Tribune nu s-a purtat fo arte frumos cu presedi
ntele, nsa eu... Peter Tager ridica mna. A fost o chestiune dincolo de politica. P
resedintele nu putea permite ca asa cev a sa se ntmple. Cunoasteti povestea Elenei
din Troia? Da. El zmbi. Ei bine, pentru dumneavoastra am fi pornit Un razboi. Su
nteti o persoana foarte importanta. Nu ma simt importanta. Vreau sa stiti ct de b
ucurosi suntem, presedintele Russell si cu mine, ca ati fos t numita la Casa Alb
a. Va multumesc. Tager facu o pauza. Mare pacat ca Tribune nu-l place pe presedi
ntele Russell, iar dumneavoastra nu p uteti schimba situatia. Cu toate acestea,
la nivel particular, presedintele si c u mine am face orice sa va ajutam... avem
amndoi un respect enorm pentru dumneavo astra. Multumesc. Ma bucura foarte mult.
Usa se deschise si intra Oliver. Dana si Peter se ridicara. Luati loc, spuse Ol
iver si se ndrepta spre Dana: Bine ati venit acasa. Va multumesc, domnule presedi
nte. Multumesc mult. Oliver i zmbi. La ce bun sa fii presedinte daca nu poti salva
viata unui om? Vreau sa fiu since r cu dumneavoastra, domnisoara Evans. Nici un
ul dintre noi nu suntem fani ai zia
rului dumneavoastra, ci ai dumneavoastra. Multumesc. Peter va va conduce ntr-un t
ur prin Casa Alba. Orice problema aveti, suntem aici pentru a va ajuta. Sunteti
foarte bun. Daca nu va deranjeaza, as vrea sa va ntlniti cu domnul Werner, ministr
ul de Extern e. Are nevoie de un raport detaliat asupra situatiei din Hertegovin
a. Cu mare placere, raspunse Dana. O duzina de oameni erau adunati n sala particu
lara de conferinte a ministrului de Externe, ascultnd expunerea Danei. Majoritate
a cladirilor din Sarajevo au fost distruse sau serios avariate. Nu au e lectrici
tate si cei care nca mai au masini folosesc bateriile pentru a se putea u ita la
televizor... Strazile orasului sunt blocate de carcase de masini si de biciclete
bombardate.. . Cnd ploua, oamenii colecteaza apa din burlane n galeti... Nu exist
a nici un fel de respect pentru Crucea Rosie sau pentru jurnalistii prez enti ac
olo. n razboiul din Bosnia au murit peste patruzeci de corespondenti si al te ctev
a zeci u fost raniti... Indiferent daca revolta mpotriva lui Slobodan Milosevic va
reusi sau nu, datorita nemultumirilor populare regimul sau se clatina serios." n
trunirea a durat doua ore. Pentru Dana, efectul ei a fost si traumatic, dar si b
inefacator, pentru ca, pe de o parte, descriind ce s-a ntimplat, a retrait totul
si, pe de alta parte, a descoperit ca e o usurare sa vorbeasca despre toate ast
e a. Era extenuata cnd a terminat. Ministrul de Externe a felicitat-o: Va multume
sc, domnisoara Evans. Am primit informatii foarte pretioase. Ma bucur ca v-ati nt
ors acasa teafara, adauga el zmbind. Si eu ma bucur, domnule ministru. Vineri sea
ra, Dana se afla alaturi de Jeff-Connors n sectorul presei de pe stadio nul Camde
n Yards. Pentru prima oara de la ntoarcerea acasa reusi sa se gndeasca si la altce
va n afara de razboi. Se uita la jucatori ascultnd vocea crainicului: ... suntem l
a mijlocul celui de-al saselea tur si arunca Nelson. Alomar loveste m ingea spre
partea stnga a terenului. Palmeiro se apropie de terenul de tinta. Sco rul e doi
la unu. Nelson da o pasa rapida spre mijlocul terenului, iar Palmeiro o urmares
te. Ce lovitura! Se pare ca mingea va trece peste gardul din dreapta. S -a termi
nat. Palmeiro nconjura terenul a doua oara, iar Orioles conduce..." ti place? o ntr
eba Jeff n timpul turului al saptelea. Dana l privi si ncuviinta: Da. La ntoarcerea
la Washington, au cinat la bistroul Twenty Eifteen. mi cer scuze nca o data pentru
felul n care m-am purtat ieri. spuse Dana. Am trait n sa ntr-o lume n care... . Se
opri, nestiind cum sa continue____n care totul e o chestiune de viata si de mo ar
te. Totul. E ngrozitor. Daca cineva nu opreste razboiul, oamenii aceia nu au ni c
i o sansa. Jeff i raspunse blnd: Dana, ceea ce se petrece acolo nu trebuie sa te mp
iedice sa-ti traiesti viata. Tr ebuie sa rencepi sa traiesti pentru tine. Aici. S
tiu. Numai ca nu e usor. Sigur ca nu e usor. Vreau sa te ajut. mi dai voie? Dana l
privi ndelung. Te rog. A doua zi, Dana avea ntlnire la prnz cu Jeff Connors. Poti s
a treci sa ma iei? o ruga el si i dadu adresa. Bine. Dana se ntreba ce cauta acolo
. Adresa era ntr-o zona nu tocmai linistita a o rasului. L-a gasit nconjurat de do
ua echipe de baseball, cu jucatori ntre noua si treisprez ece ani, mbracati n echip
amente de baseball foarte originale. Dana parca masina si ramase sa priveasca. S
i tineti minte, spunea Jeff, nu va grabiti. Cnd aruncatorul serveste, gnditi-va c
a mingea vine foarte ncet si ca aveti destul timp sa o loviti. Batatorul trebuie
sa mngie mingea. Ajutati-va minile cu mintea... Jeff o observa pe Dana si i facu sem
n cu mna. Gata, baieti. Destul pentru azi. E iubita ta, Jeff? ntreba unul dintre b
aieti. Numai daca am noroc, raspunse Jeff zmbind. Ne vedem curnd. Se ndrepta spre m
asina Danei. Vad ca ai un adevarat club de baseball, spuse Dana. Sunt baieti bun
i. i antrenez o data pe saptamna. mi place, replica ea zmbind. Si se ntreba n sinea ei
ce-o mai fi fcnd Kemal. Pe masura ce zilele treceau, Dana descoperea ca l place pe
Jeff Connors din ce n c e mai mult. Era sensibil, inteligent si amuzant. i placea
compania lui. ncet-ncet, amintirile ngrozitoare de la Sarajevo ncepeau sa paleasca.
A venit si dimineata cnd s-a trezit dupa un somn fara cosmare. Cnd i-a spus lui J
eff acest lucru, el i-a luat mna si a alintat-o: Esti fata mea curajoasa. Dana s-
a ntrebat daca trebuie sa caute n aceste cuvinte un nteles mai profund. La birou o
astepta o scrisoare scrisa de mna. Scria: miss evans, nu-ti face griji din cauza
mea. sunt fericit, nu sunt singur, nu mi-e dor de nimeni, si vreau sati dau napoi
hainele pe care mi le-ai cumparat fiindca nu maiam nevoie de ele. la revedere."
Era semnata kemal". Stampila postei indica faptul ca fusese trimisa din Paris,
iar pe antet se putea citi Caminul de baieti Xavier". Dana a citit scrisoarea de
doua ori, apoi a pus mna pe telefon. L-a gasit pe Kemal dupa patru ore. ' I-a au
zit vocea tematoare: Alo... Kemal, Dana Evans e la telefon. Nici un raspuns. Am
primit scrisoarea ta. Tacere. Vreau doar sa-ti spun ca ma bucur pentru ca esti f
ericit si ca te distrezi att de bine. A asteptat un moment nainte sa continue: As
vrea sa fiu si eu att de ferici ta ca tine. Si stii de ce nu sunt? Pentru ca mi-e
dor de tine. Ma gndesc mult la tine. Nu, nu-i adevarat, a raspuns Kemal. Putin ti
pasa de mine. Te nseli. Vrei sa vii la Washington si sa locuiesti cu mine? A urm
at o tacere lunga. Chiar... vorbesti serios? Te cred. Vrei? Eu... blbi el si ncepu
sa plnga. Da... da, doamna. Am sa ma ocup eu de asta. Miss Evans? Da? Te iubesc.
Dana se plimba cu Jeff prin parcul West Potomac. O sa am un coleg de camera, l in
forma Dana. Va fi aici peste cteva saptamni. Coleg? exclama Jeff surprins. Dana re
cepta cu placere reactia lui. Da. l cheama Kemal si are doisprezece ani. i relata
toata istoria. Pare un pusti pe cinste. Asa si este. Viata lui a fost un infern,
Jeff. Vreau sa-l ajut sa uite. Am sa-l ajut si eu, afirma el privind-o. n noapte
a aceea au facut dragoste pentru prima oara. 16 Washington, D.C. nseamna de fapt
doua orase. Unul de o neobisnuita frumusete, cu o arhitectura impresionanta, muz
ee de prima mna si statui ale gigantilor istoriei : Lincoln, Jefferson, Washingto
n... un oras cu parcuri verzi, ciresi n floare si aer catifelat. Celalalt citadel
a a celor fara adapost, un oras cu una dintre cele mai ridicate rate ale crimina
litatii din lume, un labirint al hotilor, batausilor si criminal ilor. Monroe Ar
ms este un hotel elegant asezat discret nu departe de intersectia straz
ilor 27 si K. Nu are firma, dar are o clientela fidela. Hotelul fusese construit
n urma cu ctiva ani de o tnara antreprenoare, Lara Cameron . Jeremy Robinson, dire
ctorul hotelului, tocmai venise si studia registrul cu o ex presie perplexa ntipa
rita pe fata. Pentru a se asigura ca nu s-a strecurat o gres eala, mai verifica
o data numele ocupantilor apartamentelor de lux cu terasa. In apartamentul 325,
o actrita uitata de marele public si repeta rolul 'pentru pi esa de deschidere de
la Teatrul National. Dupa informatia din The Washington Pos t, actrita spera sa
-si relanseze cariera. La 425, apartamentul de deasupra, era cazat un bine cunos
cut traficant de arme c are venea regulat la Washington. Era nscris n registru sub
numele de J.L. Smith, d esi dupa nfatisare parea ca vine de undeva din Orientul
Mijlociu. Domnul Smith da dea bacsisuri extrem de generoase. Apartamentul 525 er
a ocupat de William Quint, seful Comisiei Anti-Drog din Congr es. Deasupra, la 6
25, statea un comis-voiajor care vindea software si venea la Washi ngton o data
pe luna. La 725 era nregistrat Pat Murphy, un lobby-ist international. E bine pna
aici, se gndea Jeremy Robinson. i cunostea pe toti. Enigma era la 825 ap artamentu
l imperial de la ultimul etaj. Cel mai elegant din hotel, era ntotdeauna rezervat
pentru VIP-uri. Se ntindea pe tot etajul si era decorat pretentios, cu tablouri
de valoare si antichitati. Avea un ascensor propriu care ducea pna n gara jul de l
a subsol, astfel nct oaspetii care doreau sa-si pastreze anonimatul puteau veni si
pleca n liniste. Ceea ce-l intriga pe Jeremy Robinson era numele din registru: E
ugene Gant. Exist a oare o persoana cu acest nume sau un cititor care l placea pe
Thomas Wolfe l ale sese ca pseudonim? Cari Gorman, receptionerul care l nregistras
e pe misteriosul domn Gant, plecase n c oncediu n urma cu cteva ore si nu stia unde
sa-l gaseasca. Robinson ura misterele. Cine era Eugene Gant si de ce i s-a dat
apartamentul imperial? La etajul al treilea, n apartamentul 325, Dame Gisella Bar
rett si repeta rolul. Er a o femeie cu o nfatisare distinsa, trecuta bine de saize
ci de ani, o actrita car e fermecase cndva publicul si critica din West End, Lond
ra, pna pe Broadway, Manha ttan. Figura ei mai pastra nca urmele frumusetii de alt
adata, alterate nsa de amar aciune. Citise articolul din The Washington Post n car
e se spunea ca e la Washington pent ru a-si face reintrarea. Reintrarea! se gndea
ea indignata. Cum ndraznesc! N-am pl ecat niciodata. E adevarat ca trecusera mai
mult de douazeci de ani de la ultima aparitie pe sce na, dar asta numai pentru
ca o mare actrita are nevoie de un rol mare, de un reg izor extraordinar de un p
roducator ntelegator. Regizorii din ziua de azi sunt pre a tineri pentru a putea
cocheta cu adevaratul Teatru, iar marii producatori engl ezi H.M. Tenant, Binkie
Beaunjont, .B. Cochran erau oale si ulcele. Se dusesera pna si producatorii amer
icani ct de ct acceptabili, Helbum, Belasco i Golden. Indis cutabil, teatrul actua
l era n mna unor parveniti competenti si fara traditie. Pe v remuri era minunat. E
xistau dramaturgi care scriau cu pana nmuiata n lumina. Dame Barrett a jucat rolul
lui Emie Dunn n Casa inimilor sfarmate a lui Shaw. Cum s-au mai entuziasmat criti
cii. Bietul George! Nu-i placea sa-i spui George. i placea Bernard. Lumea l credea
om aspru si nversunat, dar n sinea lui era doar un irlandez romantic. mi trimitea
trandafiri. Cred ca era prea timid ca sa mearga ma i departe. Se temea sa nu-l r
esping. Se pregatea sa revina pe scena ntr-unul din cele mai puternice roluri scr
ise vreo data. Lady Macbeth. i venea ca o manusa. Dame Barrett si-a pus scaunul n
fata unui perete gol, n asa fel nct sa nu se lase di strasa de privelistea de afara
. S-a asezat, a tras aer n piept si a nceput sa intr e n pielea personajului shakes
pearean: Voi, duhuri ce dati gnduri ucigase. Strpiti femeia-n mine si turnati-mi D
in crestet pna-n talpi cruzime oarba, Vrtos sa-mi fie sngele, cainta
Nu-si afle-n el nici loc, nici drum; iar mila Sa nu-mi clinteasca, ispifindu-mi
firea, Cumplitul scop, ca nu cumva sa preget Cnd trec la fapta. "* ... pentru num
ele lui Dumnezeu, cum pot fi att de idioti? Dupa attia ani de cnd sta u n acest hote
l, cum de... Vocea rasuna din apartamentul de deasupra si se auzea prin fereastr
a deschisa. n apartamentul 425, J.L. Smith, traficantul de arme, l punea la punct
pe un chelne r de la room service. *Trad. de Ion Vinea n Shakespeare, Bucuresti,
Ed. Univers. 1971. ... cum de n-au nvatat pna acum ca nu comand altceva dect caviar
Beluga. Beluga! Ar ata nspre farfuria cu caviar de pe masuta. Asta-i mncare pentr
u tarani. mi pare rau, domnule Smith. Ma duc la bucatarie si... N-are rost, raspu
nse J.L. Smith privindu-si ceasul Rolex ncrustat cu diamante. Nam timp. Am o ntlnir
e foarte importanta. Se ridica si se ndrepta spre usa. Avea ntlnire cu avocatul. n z
iua precedenta, un ju riu federal l incriminase n baza a cincisprezece capete de a
cuzare pentru ca l-ar fi mituit pe ministrul Apararii. Daca l gaseau vinovat, ris
ca trei ani de nchisoar e si o amenda de un milion de dolari. La 525, congresmanu
l William Quint, membru al unei familii proeminente din Washi ngton, era n plina
sedinta cu echipa sa. n orasul nostru, problema drogurilor a scapat de sub contro
l, spunea Quint. Trebu ie sa facem ceva. Ce parere ai? ntreba el ntorcndu-se spre D
alton Isak. Problema pleaca de la bandele de pe strazi. Banda Brentwood a scazut
pretul si l e submineaza pe cele de pe strada 14 si din Simple City. De aici ce
le patru omuc ideri din ultima luna. Nu putem lasa lucrurile asa, spuse Quint. E
conomia are de pierdut. Am primit plng eri de la DEA*, iar seful politiei ne cere
solutii. *Department of Economic Affairs, Ministerul Economiei. Ce le-ai raspun
s? Ca de obicei. Investigatia e n curs. Se ntoarse catre unul dintre asistenti. Ar
anjeaza o ntlnire cu cei din Brentwood. Spune-le sa-si alinieze preturile. Ct am n c
asat luna trecuta? Zece milioane de la noi, zece off-shore *. Hai sa terminam od
ata. Orasul asta practica preturi exorbitante. La 625, deasupra, Norman Haff zac
ea gol pe pat, n ntuneric, uitndu-se la un film po rno pe circuitul nchis al hotelul
ui. Era un barbat galbejit, cu burta umflata de consumul excesiv de bere si cu t
rupul flasc. Se ntinse si puse mna pe snul partener ei de pat. Uita-te la ei, Irma,
sopti el. Vrei sa-ti fac si eu la fel? Mna lui i-a nconjurat pntecele, n timp ce oc
hii erau n continuare atintiti la ecranul pe care se vedeau u n barbat si o femei
e facnd dragoste cu pasiune. Te excita, scumpo? Pe mine m-a ca m ncalzit. si strecu
ra doua degete ntre picioarele Irmei. Sunt gata, gemu el. Apuca papusa gonflabila
, se rasturna peste ea si o patrunse. Vaginul papusii cu baterii se destinse, ap
oi, strngndu-l se contracta din ce n ce mai tare. O, Dumnezeule! exclama el n extaz.
Da! Da! Apasa pe Stop si se lasa pe spate gfind. Se simtea minunat. Avea sa o mai
foloseasca pe Irma nca o data, a doua zi de dim ineata, nainte sa o dezumfle si s
a o puna n valiza. *Comenzi off-shore, n engl. amer. comenzi de armament plasat de
guvernul SUA n tar ile membre NATO. Normau era comis-voiajor si era mai tot timp
ul pe drumuri, singur n orase straine . Cu ani n urma o descoperise pe Irma, care-
i oferea tot ce-si putea dori de la o femeie. Prietenii lui, comis-voiajori ca s
i el, faceau prostia sa agate femei d e morav uri usoare, dar avantajele erau de
partea lui.
De la Irma n-avea cum sa se aleaga cu vreo boala. n apartamentul de la etajul urm
ator, la 725, Pat Murphy *cu familia abia se ntorse sera de la cina. Tim Murphy, n
vrsta de doisprezece ani, era n balconul cu vedere s pre parc. Putem sa urcam mine
pna n vrful monumentului, tata? Te rog frumos, adauga el implora tor. Replica a ve
nit din partea fratelui mai mic: Nu. Eu vreau sa merg la Smithsonian Institute.
Institution, l corecta tatal lui. n fine. Acolo vreau sa merg. Copiii erau pentru
prima oara n capitala, desi tatal lor si petrecea mai mult de j umatate din fiecar
e an aici. Pat Murphy era un lobby-ist influent si avea deschi se usile celor ma
i importante persoane din Washington. Tatal lui fusese primarul unui orasel din
Ohio, iar Pat crescuse fascinat de pol itica. Avusese n copilarie un prieten bun
pe nume Joey. Mergeau mpreuna la scoala si n tabere, mparteau totul. Erau legati de
o mare prietenie, n cel mai adevarat se ns al cuvntului. Totul s-a sfrsit ntr-o vac
anta cnd parintii lui Joey erau plecati, iar acesta statea la familia Murphy. n to
iul noptii, Joey Venise n camera lui si se ntinsese pe pat. Pat, soptise. Trezeste
-te. Pat deschisese ochii. Ce e? Ce s-a ntmplat? Sunt singur, murmura Joey. Am nev
oie de tine. Pentru ce? replica Pat Murphy uluit. Nu pricepi? Te iubesc si te do
resc, raspunse Joe si l saruta pe buze. Asa a nteles ca Joey era homosexual. Pat a
fost dezgustat si nu i-a mai vorbit ni ciodata prietenului sau. i detesta pe hom
osexuali. Erau perversi, muieri, fatalai, oameni blestemati de Du mnezeu, seduca
tori ai copiilor nevinovati. Ura si dezgustul au devenit cu vremea telul existen
tei lui. A sustinut candidati antihomosexuali si a tinut prelegeri despre raul s
i pericolul pe care l prezinta homosexualitatea. Pna acum venise la Washington sin
gur, dar de data aceasta insistasera sa-i ia cu el, sotia si copiii. Vrem sa ved
em cum traiesti tu acolo, i spusese ea. Pna la urma Pat acceptase. si privea nevast
a si copiii si gndea: i vad pentru ultima oara. Cum am putut sa fac o greseala ati
t de prosteasca? Bine ca totul s-a sfrsit. Familia lui avea planur i mari pentru
a doua zi. Dar nu va mai fi o a doua zi. Dis-de-dimineata, nainte c a ei sa se tr
ezeasca, el va fi n drum spre Brazilia. Alan l astepta. * La 825, n apartamentul nu
ptial, era liniste totala. Respira adnc, si spunea el. Tre buie sa tragi aer in pi
ept... mai ncet... mai ncet... Simtea ca l cuprinde panica. Privea trupul subtire s
i gol al tinerei fete cazut pe podea si se gndea: N-a fost vina mea. A alunecat.
Femeia avea craniul despicat n locul unde se lovise de marginea ascutita a mesei
de fier forjat si sngele i se prelingea pe frunte. i luase mna si vazuse ca nu mai
are puls. Incredibil. O clipa mai devreme traia, iar apoi... Trebuie sa plec de
aici. Acum! ntoarse spatele cadavrului si se grabi sa se mbrace . Nu risca doar un
scandal, ci un scandal ce va zgudui lumea. Trebuie sa sterg t oate urmele din a
partament. Termina cu mbracatul si se duse la baie, uda un proso p si ncepu sa lus
truiasca toate obiectele pe care le-ar fi putut atinge. Cnd avu certitudinea ca n
u mai exista amprente, mai arunca o privire njur. Poseta ei! Lua poseta de pe can
apea si se ndrepta spre ascensorul privat care l astepta. Pasi nauntru, ncercnd sa-si
controleze respiratia. Apasa pe butonul G si n cteva secu nde usa se deschise: aj
unsese n garaj. Nu era nimeni. Se duse la masina, dar si am inti ceva si fugi iar
la lift. si scoase batista si sterse amprentele de pe butoa ne. Ramase n penumbra
pna cnd se asigura ca nu e nimeni n garaj. Multumit, n sfrsit, s e ndrepta spre masina
, deschise portiera si se aseza la volan. O clipa mai trziu p orni motorul si ies
i din garaj. Corpul fetei a fost gasit de o femeie de serviciu filipineza. O Dio
s ko, kawawa naman ivong habae! Si-a facut semnul crucii si s-a napustit af
ara din camera strignd dupa ajutor. Trei minute mai trziu, Jeremy Robinson si Thom
Pe-ters, seful securitatii hotelul ui, se aflau n apartamentul imperial si prive
au uluiti corpul gol al fetei. Iisuse! exclama Thom. Nu are mai mult de saisprez
ece, saptesprezece ani. Ar treb ui sa chemam politia, adauga el ntorcndu-se spre d
irector. Asteapta! Politie. Ziare. Publicitate. ntr-un moment de nebunie, i trecus
e prin ca p ca ar putea sa faca sa dispara trupul fetei din hotel. Ai dreptate,
admise el. Thom Peters scoase o batista din buzunar si apuca astfel receptorul t
elefonului. Ce faci? ntreba Robinson. Nu pare sa fie vorba de o crima. A fost un
accident. Dar nu stim nca, nu-i asa? replica Peters. Forma un numar si astepta. O
mucideri, se auzi vocea n aparat. Detectivul Nick Reese era tipul politistului in
teligent din cartile politiste. na lt si solid, cu nasul spart care-l trada pe fo
stul boxer, si ncepuse cariera ca po litist la Departamentul politiei metropolitan
e din Washington si urcase lent n ie rarhie: sef de patrula, sergent, locotenent.
Fusese promovat detectiv si n ultimu l an rezolvase mai multe cazuri dect oricine
n departament. Detectivul Reese ramasese n picioare, studiind tacut scena crimei.l
nsoteau o jumat ate de duzina de oameni. A atins-o cineva? Nu, se cutremura Robi
nson. Cine e? Nu stiu. Reese se ntoarse spre managerul hotelului: n apartamentul i
mperial al hotelului tau e gasita moarta o fata tnara si n-ai idee cine este? Nu
tineti un registru? Ba da, domnule detectiv, dar n cazul de fata... Dupa o scurta
ezitare, tacu. n cazul de fata...? Apartamentul este nregistrat pe numele unui an
ume Eugene Gant. Cine este Eugene Gant? N-am nici o idee. Detectivul si pierdu ra
bdarea. Asculta. Cel care a rezervat apartamentul a trebuit sa plateasca ntr-o fo
rma sau alta: bani gheata, carte de credit, n produse... mai stiu eu cum. Recepti
onerul t rebuie sa-l fi vazut. Cine a fost de serviciu? Schimbul nostru de zi, G
orman. Vreau sa vorbesc cu el. Ma tem ca e imposibil. Da? Cum asa? A plecat asta
zi in concediu. Cheama-l napoi. N-a spus unde se duce, zise Robinson ridicnd din u
meri. Cnd se ntoarce? Peste doua saptamni. Hai sa-ti spun un secret. Nu am de gnd sa
astept doua saptamni. Vreau acum informa tii. Cineva trebuie sa-l fi vazut la ve
nire sau la plecarea din apartament. Nu neaparat, spuse Robinson pe un ton de sc
uza. n afara de iesirea obisnuita, ace st apartament are un ascensor propriu care
duce direct n garajul de la subsol... Nu stiu de ce faceti atta caz! E clar ca e
vorba de un accident. Luase droguri, p robabil, s-a mpiedicat si a cazut. Un alt
detectiv se apropie de Reese. Am verificat dulapurile. Rochia e de la Gap, panto
fii de la Wild Pair. Nu ne aju ta cu nimic. Nici un act de identitate? Nu. Daca
a avut poseta, a disparut. Reese examina pentru a doua oara cadavrul. Se ntoarse
spre unul din politistii pr ezenti. Da-mi niste sapun. Umed. Politistul parea sa
nu fi priceput. Poftim? Sapun umed. Da, domnule, se grabi el. Detectivul Reese n
genunche linga cadavru si se uita la inelul de pe deget.
Pare a fi un inel de scoala. Politistul se ntoarse cu o bucata de sapun ud. Reese
freca usor cu sapunul degetu l fetei si scoase inelul, examina pe o parte si pe
alta. Liceul Denver. Are si initiale: P.Y Se ntoarse spre partenerul lui. Verifi
ca. Suna la liceu si vezi cine e. Trebuie s-o identificam ct mai repede po sibil.
Detectivul Ld Nelson se apropie de Reese. E ceva ciudat la mijloc, Nick. Am cau
tat amprente peste tot, dar cineva s-a obos it sa stearga toate clantele de la u
si. nseamna ca mai era cineva cu ea cnd a murit. De ce n-a chemat doctorul? De ce
s-a apucat sa stearga amprentele? Ce dracu' cauta un copil ntr-un asemenea aparta
ment? Se ntoarse spre Robinson. Cum s-a facut plata? S-a platit cu bani gheata. U
n curier i-a adus ntr-un plic. Rezervarea s-a facut l a telefon. Putem sa luam ca
davrul? ntreba procurorul. nca un minut. Ai gasit vreun semn de violenta? Numai ra
na de la frunte. Vom face autopsia. Are urme de injectii de droguri? Nu. Minile s
i picioarele sunt curate. Pare sa fi fost violata? O sa verificam. * Reese ridic
a din umeri. Asadar, o eleva de liceu din Denver vine la Washington si si pierde
viata ntr-unul din cele mai scumpe hoteluri din oras. Cineva sterge amprentele si
dispare. Numi miroase a bine. Vreau sa stiu cine a facut rezervarea. Se ntoarse
spre procuro r: Poti s-o iei de aici. Apoi catre detectivul Nelson: Ai verificat
daca exista amprente n lift? Da. Liftul se opreste direct n garaj. Nu sunt dect do
ua butoane si amndoua sunt cur ate. Te-ai uitat n garaj? Sigur. N-am gasit nimic.
Cine a facut asta s-a dat peste cap sa-si acopere urmele. Ori e cineva cu cazier
, ori un VIP care-si face de cap. Cine sunt obisnuitii apartamentului astuia? l n
t reba pe Robinson. Omul raspunse precaut: E rezervat pentru clienti deosebit de
importanti. Regi. prim-ministri... presedi nti, adauga el dupa o scurta ezitare
. S-a dat vreun telefon de aici n ultimele douazeci si patru de ore? Nu stiu. Det
ectivul ncepuse sa-si piarda rabdarea. Dar putem afla, nu-i asa? Desigur. Reese r
idica receptorul. Detectivul Reese la telefon. Vreau sa stiu daca s-a dat vreun
telefon din aparta mentul imperial n ultimele douazeci si patru de ore... Astept.
. Privea cum oamenii procurorului, n halate albe, acopera corpul fetei cu un cear
sa f si o pun pe targa. Iisuse, nici macar nu ncepuse sa traiasca. Domnule detect
iv, se auzi vocea telefonistei. Da. S-a dat un singur telefon, ieri. O convorbir
e locala. Reese lua un carnet si un stilou. La ce numar?... patru-cinci-sapte-ze
ro-patru-unu?... Reese ncepuse sa scrie numer ele cnd, dintr-o data, se opri. La d
racu'! Ce s-a ntmplat? E numarul de la Casa Alba, replica Reese ridicnd privirea. 1
7
Unde ai fost azi-noapte, Oliver? l ntreba Jan a doua zi la micul dejun. Oliver si s
imti inima oprindu-se. N-avea de unde sa fi aflat. Nu stia nimeni. Am avut o ntlni
re cu... Jan i-o taie scurt: ntlnirea a fost contramandata. Iar tu n-ai ajuns acas
a pna la ora trei dimineata. U nde ai fost? Pai. a intervenit ceva. De ce ntrebi?
Ai avut nevoie de ceva? S-a ntmplat ceva? Nu mai conteaza, raspunse ea cu amaraciu
ne. Nu ma ranesti numai pe mine, tie ti f aci rau. Ai ajuns att de departe si nu v
reau sa pierzi totul pentru ca... pentru ca tu nu te poti... Ochii ei notau n lacr
imi. Oliver se ridica si se apropie de ea. O cuprinse cu bratul. E-n regula. Jan
. Totul e-n regula. Te iubesc mult. Chiar o iubesc, se gndea el, n felul meu. Ce s
-a ntmplat noaptea trecuta n-a fost di n vina mea. Ea a avut initiativa. Daca era
dupa mine, nu ne-amfi ntlnit niciodata. si luase toate precautiile sa nu fie vazut.
Nu pot fi suspectat. Petcr Tager si facea griji pentru Oliver. Stia ca e imposib
il sa-i controlezi ape titul sexual, dar reusise sa se nteleaga cu el. n anumite n
opti, n agenda lui figur au ntlniri fictive ale presedintelui, departe de Casa Alba
, si aranjase ca escorta sa se faca nevazuta vreme de cteva ore. Cnd Tager s-a plns
senatorului Davis despre ce se petrece, acesta i-a raspuns calm : Peter, vezi b
ine ca Oliver are snge fierbinte. Un asemenea barbat nu se poate sta pni permanent
. Am un mare respect pentru principiile tale morale, Peter. Stiu ce n semnatate a
re familia pentru tine si ct te dezgusta comportamentul presedintelui. Dar sa nu-
l judecam prea aspru. Ai grija doar ca totul sa fie nvaluit n cea mai m are discre
tie. Detectivului Reese nu-i placea sa intre n sala de autopsie, cu peretii ei al
bi mi rosind a formaldehida si a moarte. Procurorul Helen Chuan, o femeie micuta
si at ragatoare, l astepta. Neata, spuse Reese. Ai terminat autopsia? Pot sa-ti
dau un raport preliminar, Nick. Jane Doe* *Nume generic folosit n justitie pentru
persoanele de sex feminin carora nu li se cunoaste identitatea; mase. John Doe.
n-a murit din cauza ranii de la cap. Inim a i s-a oprit nainte de a se lovi de m
asa. A murit datorita unei supradoze de met anfetamina. El ridica din umeri. De
ce ma chinui, I lelen? Scuze. Numele popular este Ecstasy. Ii nmna un raport. Uite
despre ce e vorba. AUTOPSIE PROTOCOL NUMELE DECEDATEI: JANE DOE DOSAR: NR. C-L9
6I DETALII ANATOMICE I. CARDIOMIOPAT1E DILATATA SI HIPERTRFICA A. CARDIOMEGALIE (
750 GM) B. HIPERTROFIE VENTRICULARA STINGA, INIMA (2.3 CM) C. HEPATOMEGALIE CONG
ESTIVA (2750GM) D. SPLENOMEGAL1E CONGESTIVA (350 MG) II. INTOXICATIE NARCOTICA A
CUTA A. CONGESTIE PASIVA ACUTA, TOATE VISCERELE III. TOXICOLOGIE (VEZI RAPORTUL
ALATURAT) IV. HEMORAGIE CRANIANA (VEZI RAPORTUL ALATURAT. CONCLUZIE (CAUZA MORTI
I): CARDIOPATIE DILATATA SI HIPERTRFICA INTOXICAT IE NARCOTICA ACUTA Reese ridica
privirea. Adica, pe englezeste, supradoza de Ecstasy, nu-i asa? Da. A fost agre
sata sexual? Helen Chuan ezita. Himenul a fost rupt si am gasit urme de sperma s
i de snge pe coapse. Deci a fost violata. Nu cred.
Cum adica nu crezi? Nu exista semne de violenta. Detectivul o privi uluit. Ce vr
ei sa spui? Vreau sa spun ca Jane Doe era virgina. Ca a fost primul contact sexu
al din viata ei. Reese tacea, ncercnd sa nteleaga informatia. Un barbat 'a fost n st
are sa convinga o fata virgina sa mearga cu el n apartamentul imperial si sa se c
ulce cu el. Trebu ie sa fi fost cineva cunoscut. Sau cineva celebru si influent.
Suna telefonul si Helen Chuan ridica receptorul: Biroul procurorului. Asculta o
vreme apoi i trecu telefonul lui Reese. E pentru t ine. Nick Reese lua receptoru
l. Reese. Fata i se lumina. Da, doamna Holbrook. Va multumesc pentru telefon: E
un inel pe care este scris numele scolii dumneavoastra si doua initiale: RY. Ave
ti vreo eleva cu aceste initiale?... Va rog mult. Multumesc. Astept. Esti sigura
ca n-a fost violata? o ntreba el pe Helen. Nu exista semne de violenta. Nici unu
l. E posibil sa fi fost penetrata dupa ce a murit? As zice ca nu. Vocea doamnei
Holbrook se auzi n aparat: Domnule Reese? Da. M-am uitat n computer si avem o elev
a cu aceste initiale. Se numeste Pauline Youn g. Vreti sa-mi spuneti cum arata,
doamna I lolbrook? Desigur. Are optsprezece ani. E scunda si plinuta, cu parul n
egru... nteleg. Nu e ea. E singura? Singura fata, da. i veni o idee. Vreti sa spun
eti ca aveti si un baiat cu aceste initiale? Da. Paul Yerby. E n ultimul an. ntmpla
tor, Paul este acum la Washington. E aici? Inima detectivului ncepu sa bata mai r
epede. Da. Una dintre clasele liceului Denver e n excursie la Washington pentru a
vizita Casa Alba si Congresul... Si acum, sunt toti n oras? Exact. Stiti cumva u
nde sunt cazati? La hotelul Lombardy. Ne-au facut o reducere pentru grup. Toate
celelalte hotelur i cu care am vorbit ne-au... Va multumesc foarte mult, doamna
Holbrook. Nick Reese puse receptorul n furca si se ntoarse spre procuror. Helen, d
a-mi de stire imediat ce rezultatele autopsiei vor fi complete, te rog. Desigur.
Bafta, Nick. Cred ca tocmai am avut bafta. Hotelul Lombardy se afla pe Pennsylv
ania Avenue, la o distanta de doua cvartale de piata Washington, de Casa Alba si
de statia de metrou. Detectivul Reese intra n holul de moda veche si se apropie
de functionarul de la receptie: Aveti un client cu numele de Paul Yerby? mi pare
rau. Nu putem da numele... Reese arata insigna. E graba mare, amice. Da, domnule
. Receptionerul se uita n registru. Avem un domn Yerby la camera 315. Doriti sa d
au... Nu. Vreau sa-l iau prin surprindere. Lasa telefonul n pace. Reese lua liftu
l pna la etajul al treilea si iesi pe coridor. Se opri n fata usii pe care scria 3
15. Dinauntru se auzeau voci. Se descheie la haina si ciocani la usa. Deschise u
n tnar, nca adolescent. Buna. Paul Yerby? Nu, spuse baiatul si se ntoarse catre cin
eva din camera. Paul, te cauta cineva. Nick Reese intra n camera. Un baiat slabut
, mbracat n blugi si pulover, iesea din b aie.
Paul Yerby? , Da. Cine sunteti? Reese i-a aratat insigna. Detectivul Nick Reese.
De la Omucideri. Baiatul pali. Eu... cu ce va pot ajuta? Nick Reese si dadu seam
a ca e speriat. Scoase din buzunar inelul gasit pe degetul fetei si i-l arata: A
i mai vazut vreodata inelul acesta, Paul? Nu, raspunse Yerby repede. Eu... Sunt
initialele tale pe el. Adevarat? Da, sigur. S-ar putea sa fie al meu. L-oi fi pi
erdut. Sau l-ai dat cuiva. Baiatul si umezi buzele. A, da. Se poate. Hai sa merge
m, Paul. Baiatul l privi nelinistit. Sunt arestat? Pentru ce? ntreba Reese. Ce, ai
omort pe cineva? Binenteles ca nu. Eu... Vocea i se stinse. Atunci de ce sa te ar
estez? Nu... nu stiu. Nu stiu nici de ce vreti sa merg cu dumneavoastra. Se uita
la usa deschisa. Reese se ntinse si l prinse de brat. Hai sa mergem. Colegul de c
amera l ntreba: Vrei s-o sun pe maica-ta sau pe altcineva, Paul? Paul Yerby nega dn
d din cap cu o expresie de suferinta ntiparita pe chip. Nu. Nu suna pe nimeni. Gl
asul lui era o soapta abia auzita. Cladirea Henry I. Daly de pe Indiana Avenue 3
00, N W, n centrul orasului, este o constructie cenusie cu cinci etaje, deloc atr
agatoare, care serveste drept sediu pentru politia districtului. Departamentul O
mucideri se afla la etajul trei. In timp ce Paul Yerby era fotografiat si i se l
uau amprentele, detectivul Reese se duse sa-l vada pe capitanul Otto Miller. Cre
d ca avem un fir n cazul Monroe Arms. Miller se lasa pe spate n fotoliu. Continua.
L-am ridicat pe prietenul fetei. Pustiul e ngrozitor de speriat. O sa-l interoga
m acum. Vrei sa asisti? Capitanul Miller dadu din cap din spatele unui maldar de
hrtii ngramadite pe birou l sau. n urmatoarele luni voi fi foarte ocupat. Sa-mi fa
ci un prim raport. n regula. Detectivul Reese se ndrepta spre usa. Nick... asigura
-te ca i s-au citit drepturile. Paul Yerby fu adus n camera de interogatorii. Era
o ncapere micuta, de 9 pe 12 met ri, cu un birou uzat, patru scaune si o camera
video. Un perete era de fapt o og linda semitransparenta, astfel nct ofiterii pute
au sa urmareasca interogatoriul di n ncaperea alaturata. Paul Yerby se gasea fata
n fata cu Nick Reese si alti doi detectivi, Doug Hogan s i Edgar Bernstein, care
aveau sa aplice un interogatoriu ncrucisat. Stii ca aceasta convorbire este nregi
strata? l ntreba detectivul Reese. Da, domnule. Ai dreptul la un aparator. Daca nu
-ti poti permite, va fi desemnat un avocat din oficiu. Vrei sa te asiste un avoc
at? detectivul Bernstein N-am nevoie de avocat. n regula. Ai dreptul sa nu spui n
imic. n caz contrar, orice spui poate fi folosit m potriva ta la proces. Este clar
? Da, domnule. Care este numele tau legal? Paul Yerby. Adresa? Marion Street 23,
Denver, Colorado. Ascultati, n-am facut nimic rau. Nu... Nimeni nu spune ca ai
facut. ncercam doar sa obtinem niste informatii, Paul. Sunt convins ca vrei sa ne
ajuti, nu-i asa? Binenteles, dar eu... nu nteleg nimic din toate astea.
N-ai nici o idee? Nu, domnule. -Ai prietene, Paul? Stiti... Nu, nu stim. De ce n
u ne spui? Ei bine, sigur ca am. Vad fete... Vrei sa spui ca te ntlnesti cu ele? L
e scoti n oras? Mda. Te ntlnesti cu o fata anume? Urma un moment de tacere. Ai o pr
ietena, Paul? Da. Cum o cheama? detectivul Bemstein. Chloe. Chloe si mai cum? de
tectivul Reese. Chloe Houston. Reese si nota ceva. Care e adresa ei, Paul? Sase-z
ero-doi Oak Street, Denver. Cum i cheama pe parintii ei? Locuieste doar cu mama e
i. Numele? Jackie Houston. Este guvernator al statului Colorado. Cei doi detecti
vi se privi ra. La dracu'. Asta ne mai trebuia! Reese lua un inel de pe masa. E
al tau, Paul? l studie putin, apoi raspunse fara tragere de inima: Mda. I-ai dat
acest inel lui Chloe? nghiti n sec, nervos. Cred... cred ca da. Nu esti prea sigur
? Da, acum mi amintesc. Da, i l-am dat. Ai venit la Washington cu ctiva colegi, as
a-i? Un fel de grup organizat? Asa e. Chloe era n grupul asta? Da, domnule. Unde
e Chloe acum, Paul? detectivul Bernstein. Nu... nu stiu. Cnd ai vazut-o ultima oa
ra? detectivul Hogan. Cred ca n urma cu cteva zile. Cu doua zile n urma? detectivul
Reese. Mda. Si unde s-a ntmplat asta? detectivul Bernstein. La Casa Alba. Detecti
vii se uitara unii la altii, surprinsi. Se afla n Casa Alba? ntreba Reese. Da, dom
nule. Faceam o vizita acolo. Aranjase mama lui Chloe. Si Chloe era cu tine? dete
ctivul logan. Da. S-a ntmplat ceva iesit din comun n timpul acelui tur? detectivul
Bernstein. Ce vreti sa spuneti? Te-ai ntlnit sau ai vorbit cu cineva n timpul vizit
ei? -detectivul Bernstein. Da, binenteles, cu ghidul. Si asta a fost tot? detecti
vul Reese. Exact. Chloe a fost cu grupul tot timpul? detectivul I logan. Da... Y
erby avu o ezitare. Nu. S-a strecurat spre toaleta. A lipsit cam cincispr ezece
minute. Cnd a revenit, ea... Se opri. Ea ce? ntreba Reese. Nimic. Doar s-a ntors. E
vident, baiatul mintea. Fiule, zise detectivul Reese, stii ca Chloe Houston e mo
arta? Toti l priveau cu atentie. Nu! Oh, Doamne! Cum? Surpriza ntiparita pe fata l
ui putea sa fie simulata. Nu stiai? detectivul Bernstein.
Nu! Eu ... eu nu pot sa cred. N-ai nici o legatura cu moartea ei? detectivul Hog
an. Binenteles ca nu. O iubesc... o iubeam pe Chloe. Te-ai culcat vreodata cu ea?
detectivul Bernstein. Nu. Noi... asteptam. Urma sa ne casatorim. Dar uneori lua
ti droguri mpreuna? detectivul Reese. Nu! N-am luat niciodata droguri. Usa se des
chise si n ncapere intra un detectiv matahalos, Harry Carter. Se ndrepta catre Rees
e si i sopti ceva la ureche. Reese dadu din cap. Statea n picioare si se uita fix
la Paul Yerby. Cnd ai vazut-o ultima oara pe Chloe Houston? V-am spus, la Casa Al
ba. Se ftia nervos pe scaun. Detectivul Reese se apleca n fata . Ai intrat ntr-o mar
e belea. Paul. Amprentele tale sunt peste tot n apartamentul im perial din hotelu
l Monroe Arms. Cum au ajuns acolo? Paul Yerby, cu figura palida, ramase nemiscat
. Acum poti sa termini cu minciuna. Te-am prins. Eu... eu n-am facut nimic. Ai r
ezervat apartamentul de la Monroe Arms? -detectivul Bernstein. Nu, nu eu l-am re
zervat. Punea accentul pe eu. Detectivul Reese se agata de idee . Dar stii cine
a facut-o? Nu. Raspunsul veni prea repede. Recunosti ca erai n camera? detectivul
Hogan. Da, dar... Chloe era n viata cnd am plecat eu. De ce ai plecat? detectivul
Hogan. Ea mi-a cerut-o. Ea... astepta pe cineva. Haide, Paul. Noi stim ca tu ai
omort-o! detectivul Bernstein. Nu! Tremura. Jur ca nu sunt amestecat n asta. Eu..
. eu doar m-am dus cu ea n apart ament. Am stat foarte putin. Pentru ca astepta p
e cineva? detectivul Reese. Da. Ea... era destul de surescitata. Ti-a spus cu ci
ne urma sa se ntlneasca? detectivul Hogan. Baiatul si musca buzele. Nu. Minti. Ti-a
spus. Ai zis ca era surescitata. De ce anume? detectivul Reese. Paul si musca di
n nou buzele. Din cauza barbatului cu care urma sa se ntlneasca acolo pentru cina.
Cine era barbatul, Paul? detectivul Bernstein. Nu va pot spune. De ce? detectiv
ul Hogan. I-am promis lui Chloe ca nu o sa spun niciodata nimanui. Chloe e moart
a. Lui Paul Yerby i se umplura ochii de lacrimi. Pur si simplu nu pot sa cred. D
a-ne numele barbatului! detectivul Reese. Nu pot s-o fac. Am promis. Sa-ti spun
ce are sa se ntmple cu tine: o sa-ti petreci noaptea asta n nchisoare. Min e dimineat
a, daca ne spui numele barbatului cu care ea urma sa se ntlneasca, ti dam drumul. D
aca nu, o sa te acuzam de crima - detectivul Reese. Asteptara sa vorbeasca. Tace
re. Nick Reese i facu un semn lui Bernstein. Duceti-l de aici. Detectivul Reese s
e ntoarse n biroul capitanului Miller. Am vesti proaste si vesti foarte proaste. N
-am timp pentru asta, Nick. Vestea proasta este ca nu sunt sigur ca baiatul i-a
dat drogul. Iar vestea foart e proasta este ca mama fetei este guvernatorul stat
ului Colorado. Oh, Dumnezeule! Ziarele o sa nnebuneasca de placere. Capitanul Mil
ler respira adnc
. De ce crezi ca baiatul e nevinovat? Recunoaste ca se afla n apartamentul fetei,
dar spune ca i-a cerut sa plece pentr u ca astepta pe cineva. Cred ca pustiul e
prea destept ca sa inventeze o poveste att de stupida. Iar eu cred ca el stie pe
cine astepta Chloe Houston. Nu va spune cine. Tu ai vreo banuiala? Era pentru pr
ima oara la Washington si faceau un tur al Casei Albe. Nu cunostea pe nimeni aic
i. A spus ca se duce la toaleta. La Casa Alba nu exista toaleta pub lica. Ar fi
trebuit sa iasa afara, n Pavilionul Vizitatorilor, aflat la .intersec tia strazil
or 15 si E, sau n Centrul Vizitatorilor de la Casa Alba. A lipsit cam cincispreze
ce minute. Ce cred eu ca s-a ntmplat: n timp ce ncerca sa gaseasca o toal eta, a int
rat peste cineva din Casa Alba, poate o persoana pe care a recunoscuto. Poate ci
neva vazut la televizor. Oricum, trebuie sa fi fost cineva important. I-a permis
sa mearga la toaleta lui si a impresionat-o suficient ca ea sa accep te o ntlnire
la Monroe Arms. Capitanul Miller cazu pe gnduri. Cred ca ar fi mai bine sa sun l
a Casa Alba. Au cerut sa fie tinuti la curent cu mersul anchetei. Sa nu-l slabit
i pe pusti. Vreau numele ala. n regula. n timp ce detectivul Reese se ndrepta spre
usa, capitanul Miller ridica receptorul si forma un numar. Cteva minute mai trziu,
spunea: Da, domnule. Avem un martor sub supraveghere. E ntr-o celula a sectiei d
e politie de pe Indiana Avenue... Nu, do mnule. Cred ca baiatul ne va spune nume
le barbatului mine... Da, domnule. nteleg." Convorbirea se ntrerupse. Capitanul Mil
ler ofta si se ntoarse la maldarul de hrtii de pe biroul sau. A doua zi de diminea
ta la ora opt, cnd detectivul Nick Reese intra n celula lui Pa ul Yerby, corpul ba
iatului atrna spnzurat de o gratie. 18 TNRA DE SAISPREZECE ANI GASITA MOARTA A FOST
IDENTIFICATA DREPT FIICA DOAMNEI GUVE RNATOR AL STATULUI COLORADO. PRIETENUL EI,
AFLAT N CUSTODIA POLITIEI, S-A SPNZURA T. POLITIA CAUTA MARTORI Cnd a dat cu ochii
de titlurile din ziare, a simtit ca i se face rau. Saisprezece ani. Parea mai m
are. Ce acuzatie i s-ar putea oare aduce? Omor? Poate omor prin imprudenta. Plus
viol. si amintea cum iesise fata din baie, goala doar cu un zmbet timid pe buze.
N-am mai facut-o pna acum. O nconjurase cu bratele si o trasese spre el. Ma bucur
ca sunt primul barbat din viata ta, scumpo. Ceva mai devreme, bausera mp reuna un
pahar cu Ecstasy. Bea asta. ti face bine. Au facut dragoste, apoi ea s-a plns ca
nu se simte bine. S-a ridicat din pat, s-a mpiedicat si s-a lovit cu capul de mas
a. A fost un accident. Dar cu siguranta ca politia nu vede lucrurile astfel. Nu
exista nsa nici o proba care sa-i duca la m ine. Nimic. ntregul episod avea un aer
ireal, de cosmar care se ntmplase altcuiva. Numai cnd a v azut ziarul a nceput sa r
ealizeze ce se ntmplase de fapt. Zgomotul traficului de pe Pennsylvania Avenue ce
razbatea prin peretii biroului l facu sa-si dea seama unde se afla. Peste cteva mi
nute era programata o sedinta a cabinetului. Trase aer n piept si si facu curaj: T
rebuie sa te aduni. n Biroul Oval se aflau vicepresedintele Melvin Wicks, Sime Lo
mbardo si Peter Tage r. Oliver a intrat si s-a asezat la masa. Buna dimineata, d
omnilor. Toti raspunsera la salut. Ati vazut ziarul Tribune, domnule presedinte?
Nu. Au aflat cine este fata care a murit la hotelul Monroe Arms. E grav. Da? se
mira Oliver ndreptndu-se n scaun. Se numeste Chloe Houston. Fiica lui Jackie Houst
on. Dumnezeule!
Vocea presedintelui aproape ca nu s-a auzit. Au ramas cu ochii la el, surprinsi
de reactie. Si-a revenit rapid. E.. este o prietena veche. E ngrozitor ce s-a ntmpl
at. ngrozitor! Desi nu noi suntem raspunzatori de rata criminalitatii n Washington
. Tribune va a runca totul asupra noastra de data aceasta, spuse Sime Lombardo.
Melvin Wicks lua cuvntul: Exista vreo metoda prin care o putem opri pe Leslie Ste
wart? Oliver si aduse aminte de seara patimasa pe care o petrecuse cu ea. Nu, ras
punse el. Sa nu uitam de libertatea presei, domnilor. Ce facem cu doamna guverna
tor? se interesa Peter Tager. Ma ocup eu de asta. Ridica receptorul: Fa-mi legat
ura la Denver cu doamna guvern ator Houston. Ar trebui sa ncepem o ancheta, spuse
Peter Tager. Voi cere statistici despre crim a n toata tara, veti cere Congresul
ui sa aloce mai multi bani pentru politie si a sa mai departe. Pna si lui aceste
cuvinte i s-au parut goale. Avem un pretext teribil, spuse Mei vin Wicks. Se auz
i soneria si Oliver ridica r eceptorul. Da? Asculta un moment, apoi puse recepto
rul n furca. Guvernatorul e n drum spre Washington. Peter. afla cu ce avion vine,
asteapt-o la aeroport si vino cu ea la mine. E-n regula. Este un editorial n Trib
une si e destul de dur. Peter Tager i nmna lui O liver pagina cu editorialul: PRESE
DINTELE ESTE INCAPABIL SA CONTROLEZE CRIMA N CAPITALA. Totul pleaca de la Leslie
Stewart. Cateaua, spuse Sime Lombardo pe un ton scazut. Cineva ar trebui sa stea
putin de vorba cu ea. n biroul lui de la Washington Tribune, Matt Baker citea ed
itorialul n care era ata cat presedintele pentru ca ncuraja crima cnd intra Frank L
onergan. n vrsta de patruz eci de ani, Frank era un reporter de teren inteligent,
care lucrase n tinerete n p olitie. Era unul dintre cei mai buni gazetari. Tu ai s
cris editorialul asta, Frank? Da. Ma deranjeaza mai ales paragraful n care spui c
a rata criminalitatii a scazut cu douazeci si cinci de procente n Minessota. De c
e tocmai Minessota? O sugestie din partea Printesei de Gheata. Ridicol! se rasti
Matt Baker. Am sa vorbesc cu ea. Cnd Matt intra n biroul ei, Leslie Stewart vorbe
a la telefon. Te las pe tine sa te ocupi de detalii, mai important este sa strnge
m ct se poate d e multi bani pentru el. De fapt, senatorul Embry din Minessota ia
masa cu mine a stazi si am sa-i cer o lista cu nume. Multumesc. Puse receptorul
n furca. Matt. Vreau sa discutam despre editorialul de astazi. E bun, nu-i asa?
Trasneste, Leslie. Trasneste a propaganda. Nu ^presedintele e cel care trebuie s
a controleze criminalitatea n Washington, D.C. Avem un primar care trebuie sa fa
c a asta, pavem si politie. Si ce-i cu tmpenia asta despre scaderea cu douazeci s
i cinci la suta a ratei criminalitati n Minessota? De unde ai datele? Leslie se r
ezema de spatar si raspunse calma: Matt, e ziarul meu. Scriu n el ce vreau. Olive
r Russell este un presedinte delasa tor, iar Gregory Embry va fi un presedinte b
un. Va ajunge la Casa Alba cu ajutor ul nostru. Vaznd expresia lui Matt, si mai mbln
zi putin tonul. Uite ce e, Matt. Tribune va fi de partea nvingatorului, iar Embry
ne va ajuta la rndul lui. l astept chiar acum. Vrei sa iei masa cu noi? Nu. Nu-mi
plac oamenii care traiesc din pomeni. Pe coridor, Matt dadu piept n pie pt cu se
natorul Embry, un politician de vreo cincizeci de ani. Domnule senator. Felicita
ri!
Multumesc. A... pentru ce? Pentru ca ati redus rata criminalitatii n statul dumne
avoastra. Si pleca, lasndu-l pe senator cu o expresie de stupefactie ntiparita pe
fata. Masa urma sa se serveasca n sufrageria lui Leslie decorata cu antichitati.
Bucata rul facea pregatirile necesare cnd au ajuns Leslie si senatorul. Se grabi
sa-i ntmp ine. Masa e gata, domnisoara Stewart. Doriti ceva de baut? Eu nu. Domnul
e senator? n mod obisnuit nu beau n cursul zilei, dar de data asta am sa iau un ma
rtini. Leslie Stewart stia ca senatorul bea mult n cursul zilei. Avea dosarul com
plet. C asatorit, cu cinci copii, plus o amanta japoneza. Ca hobby, ntemeiase si
se ocupa de ntretinerea unui grup paramilitar n Minessota. Nimic din toate acestea
nu cont a pentru Leslie. O interesa numai faptul ca Gregory Embry credea ca nu
trebuie s a te amesteci n afacerile marilor companii, iar Washington Tribune Ente
rprises er a o mare companie. Leslie avea de gnd sa o transforme ntr-un imperiu si
, o data aj uns presedinte, Embiy avea sa o ajute. Se asezara la masa. Senatorul
tocmai gusta cel de-al doilea martini. Vreau sa-ti multumesc pentru strngerea de
fonduri. Leslie. E frumos din partea ta . Ea i zmbi cu caldura. E placerea mea. F
ac orice pentru ca tu sa-l nvingi pe Oliver Russell. Ei bine. cred ca am toate sa
nsele. Si eu cred. Oamenii s-au saturat de el si de scandalurile lui. Banuiesc c
a daca pna la alegeri mai izbucneste vreunul, nu mai are nici o sansa. Crezi ca v
or mai Fi? o ntreba el dupa ce o studie cu atentie. Nu m-as mira. Masa a fost del
icioasa. La telefon era Antonio Valdez, un asistent al procurorului. Domnisoara
Stewart, ati spus ca vreti sa fiti la curent cu cazul Chloe Houston. Da... Polit
ia ne-a recomandat discretie absoluta, dar dumneavoastra ati fost att de dra guta
, nct... Nu va faceti griji. Veti fi rasplatit. Spuneti-mi despre autopsie. Da. Ca
uza mortii este un drog numit Ecstasy. Poftim? Ecstasy. L-a luat sub forma lichi
da. Am o mica surpriza pentru tine... vreau sa n cerci ceva. Extaz lichid... Mi l
-a recomandat un prieten... " Leslie ramasese ncremenita, cu inima bubuindu-i n pi
ept. Exista un Dumnezeu! Leslie l-a chemat pe Frank Lonergan. Vreau sa te ocupi
de cazul Chloe Houston. Cred ca presedintele este implicat. Frank se holba la ea
, nevenindu-i sa creada. Presedintele? Vor sa musamalizeze totul. Sunt sigura. B
aiatul pe care l-au arestat, sinucidere a lui le-au venit ca o manusa... Pornest
e de aici. Vreau sa afli toate miscarile presedintelui din dupa-amiaza si noapte
a mortii fetei. Sa fie o ancheta discret a. Foarte discreta. mi vei raporta numai
mie. Frank Lonergan trase aer n piept. . Stii unde pot duce toate acestea? Apuca
-te de lucru. Frank? Da. Cauta pe Internet informatii despre un drog numit Ecsta
sy. Si gaseste o legatura cu Oliver Russell. ntr-o locatie pe Internet n legatura
cu riscurile consumului de droguri, Lonergan a gasit povestea lui Miriam Friedla
nd, fosta secretara a lui Oliver Russell. Se afla ntr-un spital din Frankfort, Ke
ntucky. Lonergan a telefonat la spital. Domnisoara Friedland a murit acum doua z
ile, fara sa-si fi revenit din coma, l in forma un doctor. Frank ceru legatura cu
biroul guvernatorului din Colorado. mi pare rau. i spuse secretara, doamna guvern
ator Hounston e n drum spre Washington .
Zece minute mai trziu, Frank se grabea spre Aeroportul National. Era prea trziu. L
a coborrea pasagerilor din avion, Lonergan l-a vazut pe Peter Tager apropiindu-s
e de o blonda atragatoare, n vrsta de vreo patruzeci de ani. Cei doi au discutat p
utin, apoi un om ager a condus-o spre limuzina care i astepta. Privindu-i de la
distanta, Lonergan se gndea: Trebuie sa stau de vorba cu aceasta femeie. Pe drumu
l spre oras, a nceput sa dea telefoane. La al treilea telefon a aflat ca doamna H
ouston este asteptata la hotelul Four Seasons*. Oliver Russell o astepta n cabine
tul lui particular de lnga Biroul Oval. I-a luat minile ntr-ale lui: Nu am cuvinte
sa-ti spun ct de rau mi pare, Jackie. Ultima oara o vazuse cu saptes prezece ani n
urma. Se ntlnisera la Chicago, la o conventie a avocatilor. Tocmai ie sise din sco
ala. Era tnara si atragatoare si au avut o legatura scurta, dar fierb inte. Acum
saptesprezece ani. * Patru anotimpuri, Nu ndraznea sa-i puna ntrebarea care-l framn
ta. Nu vreau sa stiu. S-au privit n tace re si, o clipa, Oliver s-a temut ca ea v
a vorbi despre trecut. si feri privirea. Jackie spuse: Politia crede ca Paul Yerb
y e amestecat n moartea lui Chloe. Asa e. Nu. Nu? Paul o iubea pe Chloe. Nu i-ar
fi facut nici un rau. Urmau... urmau sa se casato reasca, continua ea cu vocea s
ugrumata. S-au gasit amprentele baiatului n camera de hotel unde a fost omorta, Ja
ckie. Scrie n ziare ca a... totul s-a petrecut n apartamentul imperial de la Monro
e Arms . Da. Nu-i dadeam prea multi bani lui Chloe. Tatal lui Paul este un funct
ionar la pens ie. De unde a avut Chloe bani pentru apartamentul imperial? Nu sti
u. Cineva trebuie sa afle. Nu plec pna cnd nu descoperi cine este vinovat de moart
ea fetei mele. Se ncrunta. Chloe avea o ntlnire cu tine n ziua aceea. Ai vazut-o? Ol
iver raspunse dupa o scurta ezitare: Nu. As vrea s-o fi vazut. Din pacate, a apa
rut o urgenta si a trebuit sa anulez n tlnirea. ntr-un apartament situat n celalalt
capat al orasului, un barbat si o femeie zacea u pe pat, cu trupurile goale lipi
te unul de celalalt. O simtea tensionata. S-a ntmplat ceva, JoAnn? Nimic, Alex. Dr
aga mea, pe unde-ti umbla gndurile? La ce te gndesti? La nimic, raspunse absenta J
oAnn McGrath. La nimic? Sa fiu sincera, ma gndesc la saraca fetita care a fost om
orta n hotel. h, parca am citit ceva. Era fata unui guvernator. Da. Politia a aflat
cu cine era? Nu. Au invadat hotelul si iau la ntrebari pe toata lumea. Si pe tine
? Aha. N-am putut sa le spun dect despre telefon. Ce telefon? Cineva din apartame
nt a telefonat la Casa Alba. Curiozitatea barbatului se potol i brusc. Spuse ind
iferent: Asta nu nseamna nimic. Dintr-un telefon dat la Casa Alba toata lumea ncea
rca sa sc oata un scandal. Mai vreau o data, scumpo. Mai ai sirop de artar? Cum
intra n birou la ntoarcerea de la aeroport, suna telefonul. Lonergan. Va salut, do
mnu' Lonergan. La telefon e Shallow Throat*. Era Alex Cooper, un soi de parazit
care si imagina despre el ca e un turnator de
clasa, de tip Watergate. Ct dati sa va vnd un pont? Depinde ct e de fierbinte. Asta
o sa-ti friga fundu'. Vreau cinci mii de dolari. La revedere. O clipa. Nu nchide
ti. E vorba de fata omorta la Monroe Arms. Frank deveni dintr-o data interesat. C
e-i cu ea? Putem sa ne ntlnim undeva? Ne vedem la Ricco's ntr-o jumatate de ora. La
ora doua, Frank Lonergan si Alex Cooper se aflau ntr-un separeu la Ricco's. Al e
x Cooper era un informator prost si Lonergan detesta sa aiba de-a face cu el. N
u stia de unde are informatia, dar se mai folosise de el si alta data. Sper ca n
u ma faci sa-mi pierd timpul, spuse Lonergan. -Nu cred ca e o pierdere de vreme.
Ce zici de faptul ca n uciderea fetei este implicata Casa Alba? Un zmbet de satis
factie i se latise pe fata. Frank reusi sa mimeze indiferenta. Continua. Cinci m
ii de dolari? O mie. Doua. S-a facut. Vorbeste. Prietena mea e telefonista la Mo
nroe Arms. Cum o cheama? JoAnn McGrath. Lonergan si nota numele. Asa, si? Cineva
din apartamentul imperial a sunat la Casa Alba cnd fata era acolo. Cred ca presed
intele e implicat", i spusese Leslie Stewart. Esti sigur? Absolut. Oricum, am sa
verific. Daca e adevarat, banii sunt ai tai. Ai mai spus cuiva? Nu Perfect. Nici
sa nu spui. Tinem legatura, spuse Lonergan ridicndu-se sa plece. Mai e ceva. Ce?
Nu vreau sa fiu amestecat. Si nu trebuie ca JoAnn sa stie ca ti-am spus. Nici o
problema. Alex Cooper ramase singur, gndindu-se cum sa cheltuiasca cei doua mii d
e dolari f ara ca JoAnn sa stie. Centrala hotelului Monroe Arms se afla ntr-o cam
aruta n spatele receptiei. JoAnn e ra de serviciu cnd Lonergan a intrat, n mna cu un
carnet de note. Fata tocmai vorbea la telefon: Va fac legatura. Se ntoarse spre
Lonergan: Cu ce va pot ajuta? De la Compania de telefoane, raspunse el, fluturnd
o legitimatie. Aveti o problem a. Ce fel de problema? raspunse JoAnn surprinsa.
S-a facut o reclamatie. Cineva se plnge ca a fost ncarcat cu telefoane pe care nu
le-a dat. O convorbire cu Germania. Si pretinde ca nu cunoaste pe nimeni n German
ia. E de-a dreptul furios. Nu stiu nimic despre asa ceva, raspunse JoAnn indign
ata. Nici macar nu-mi aminte sc sa fi facut cuiva legatura cu Germania n ultima l
una. Aveti cumva situatia de pe cincisprezece? Desigur. Vreau sa arunc o privire
. Foarte bine. Scoase un dosar de sub un teanc de hrtii si i-l nmna. Se auzi soneri
a. Pe cnd JoAnn se ocupa de clienti, Lonergan rasfoi rapid dosarul. Octombrie 12,
13, 14, 16... Pagina cu ziua de cincisprezece lipsea.
Cnd Jackie Houston s-a ntors de la Casa Alba, Frank Lonergan o astepta la intrarea
n hotel. Doamna Houston? Da. Ma numesc Frank Lonergan. De la Washington Tribune.
Ziarul nostru va prezinta co ndoleante. Multumesc. Puteti sa-mi acordati un min
ut? Nu ma simt n... E posibil sa va ajut. Arata nspre hol. Sa mergem acolo. Bine,
accepta ea. Cei doi se asezara. Am aflat ca fiica dumneavoastra facea un tur al
Casei Albe n ziua n care a... I-a fost imposibil sa termine fraza. Da. Era mpreuna
cu colegii de liceu. ncntata ca avea sa-l vada pe presedinte. Vocea lui Lonergan r
amase egala. Urma sa-l vada pe presedintele Russell? Da. Eu i-am aranjat audient
a. Suntem prieteni vechi. S-au vazut, doamna Houston? Nu. N-a putut sa o primeas
ca. Continua cu vocea sugrumata de emotie: De un sing ur lucru sunt sigura. Va a
scult, doamna. Nu Paul Yerby a ucis-o. Se iubeau. Dar politia spune... Putin mi p
asa ce spune politia. Au arestat un baiat [ nevinovat si l-au facut att de neferi
cit nct s-a spnzurat. E ngrozitor. Frank Lonergan o studie cteva momente. Daca Paul Y
erby nu este cel care v-a ucis fiica, aveti idee cine ar fi putut s-o faca? Adic
a stiti cumva daca voia sa ntlneasca la Washington pe cineva anume? Nu. Nu cunoste
a pe nimeni aici. Abia astepta sa...;sa... Ochii i se mpaienjenisera. mi pare rau.
Va rog sa ma scuzati. Desigur. Va multumesc pentru timpul acordat, doamna Houst
on. Urmatorul drum a fost la morga. Helen Chuan tocmai iesea din sala de autopsi
e. Ia te uita cine a venit! Buna, doctore. Ce vnt te-aduce, Frank? Vreau sa vorbi
m despre Paul Yerby. Helen Chuan ridica din umeri. Mare pacat. Erau amndoi niste
copii. De ce s-ar sinucide un copil? Cine stie? Adica, esti sigura ca s-a sinuci
s? Daca nu, s-a prefacut destul de bine. Cureaua era strnsa att de tare n jurul gtul
ui ca a trebuit sa fie taiata pentru a-l da jos de-acolo. Nu avea nici un semn d
e violenta, nimic care sa arate ca sinuciderea a fost simu lata? Nu, raspunse ea
privindu-l plina de curiozitate. n regula. Multumesc. Nu-ti lasa pacientii sa as
tepte. Hi bravo! Sa stii ca n-ai nici un haz. Pe coridor era o cabina telefonica
. Lonergan obtinu de la biroul de informatii d in Denver numarul de telefon al p
arintilor lui Paul Yerby. Raspunse doamna Yerby . Vocea ei era precauta. Alo. Do
amna Yerby? Da. Va rog sa ma scuzati ca va deranjez. Ma numesc rank Lonergan si
sntde la Washingt on Tribune. As vrea... Nu pot... O clipa mai trziu se auzi vocea
domnului Yerby. mi cer scuze. Sotia mea este... Toata dimineata ne-au sunat de l
a ziare. Nu vrem sa...
Numai un minut, domnule Yerby. Exista ctiva oameni n Washington care nu cred ca fi
ul dumneavoastra a ucis-o pe Chloe Houston. Binenteles ca nu el a ucis-o. Vocea
lui parea mai hotarta. Paul n-ar fi putut sa f aca asa ceva. Paul avea prieteni n
Washington? Nu. Nu cunostea pe nimeni acolo. nteleg. Daca va pot ajuta cu ceva...
Da, puteti sa ne ajutati, domnule Lonergan. Am aranjat ca trupul lui Paul sa ne
fie trimis, dar nu sunt sigur ca ne vor trimite si lucrurile lui. As dori ca to
t ce el avea sa:.. numai sa-mi spuneti cu cine as putea sa vorbesc pentru asta.
Ma voi ocupa eu. Multumesc. La Biroul de Omucideri, sergentul de serviciu i-a ar
atat o cutie cu toate lucrur ile lui Paul Yerby. Nu e mare lucru, i spuse el. Num
ai hainele baiatului si un aparat de fotografiat. Lonergan baga mna n cutie si rid
ica o curea neagra de piele. Nu era taiata. Deborah Kanner, secretara care se oc
upa de agenda presedintelui Russell, se preg atea sa mearga la masa cnd Frank Lon
ergan intra n birou. Frank! Te pot ajuta cu ceva? Am o problema, Deborah. Noutati
nu ai? Frank se prefacu ca si consulta notele. Am o informatie ca pe 15 octombri
e presedintele Russell a avut o ntlnire secreta c u un emisar din China si au disc
utat despre Tibet. Nu stiu nimic despre asa ceva. Nu vrei sa verifici? Ce data z
ici ca a fost? 15 octombrie. Lonergan se uita n timp ce Deborah scoase o agenda d
intr-un raft si ncepu s-o rasf oiasca. 15 octombrie? La ce ora ar fi trebuit sa f
ie ntlnirea? 10 p.m., aici, n Biroul Oval. Ea ridica privirea. Nu se poate. n seara
aceea, la ora zece, presedintele avea o discutie cu generalu l Whitman. Lonergan
se ncrunta. Eu am auzit altceva. Pot sa-mi arunc o privire n agenda aia? mi pare r
au. E confidentiala, Frank. Poate am fost informat gresit. Multumesc, Deborah, s
i pleca. Dupa o jumatate de ora, Frank Lonergan statea de vorba cu generalul Ste
ve Whitma n. Domnule general, Tribune ar dori sa publice un eportaj despre ntlnire
a pe care ati avut-o cu presedintele pe data de 15 octombrie. Am nteles ca s-au d
iscutat cteva probleme importante. Generalul dadu din cap dezaprobator. Nu stiu d
e unde ati obtinut asemenea informatii, domnule Lonergan. ntlnirea aceea a fost an
ulata, presedintele avea un alt aranjament. Sunteti sigur? Absolut. Urmeaza s-o
reprogramam. Va multumesc, domnule general. Frank Lonergan se ntoarse la Casa Alb
a si se duse din nou n biroul lui Deborah Kan ner. Ce s-a mai ntmplat, Frank? Acela
si lucru, spuse Lonergan cu parere de rau. Informatorul meu sustine ca n sea ra d
e 15 octombrie, la ora zece, presedintele se afla aici, discutnd problema Tib etu
lui cu un emisar din China. Femeia l privi exasperata. De cte ori trebuie sa-ti sp
un ca nu a fost nici o astfel de ntlnire? Lonergan ofta. Cinstit sa fiu, nu stiu c
e sa fac. Sefa mea vrea cu adevarat sa dea drumul la po
vestea asta. E o stire de zile mari. Cred ca vom fi nevoiti sa mergem mai depart
e. Se ndrepta spre usa. Stai putin! El se ntoarse. Da! Nu poti sa publici asa cev
a. Nu e adevarat. Presedintele va fi furios. Decizia nu-mi apartine. Deborah avu
o ezitare. Daca-ti dau o dovada ca era la ntlnirea cu generalul Whitman, o lasi b
alta? Sigur. Nu-mi place sa fac necazuri nimanui. Lonergan o urmari pe Deborah c
um sco ate agenda din raft si rasfoieste paginile. Aici e lista tuturor ntlnirilor
presedintelui din data aceea. Uit-te. 15 octombrie. Lista se ntindea pe doua pagi
ni. Deborah i arata cu degetul ora zece. Uite aici. Scrie negru pe alb. Ai drepta
te, zise Lonergan. Era foarte preocupat sa parcurga ntreaga pagina. Era ceva inte
resant la ora trei. Chloe Houston. 19 ntlnirea programata n graba n Biroul Oval ncepu
se de cteva minute si atmosfera era dej a ncarcata datorita disensiunilor. Daca nu
ne grabim, situatia ne va scapa de sub control. Nu vom mai putea face ni mic, s
puse ministrul Apararii. Nu putem lua o decizie n graba. Ct de sigure sunt informa
tiile pe care le avem? se adresa generalul Stephan Gossard sefului CIA. E greu d
e spus. Stim cu siguranta doar ca Libia cumpara arme din Iran si China. Libia ne
aga? l ntreba Oliver pe ministrul de Externe. Binenteles. Ca si China si Iranul. Ce
spun celelalte state arabe? continua Oliver. Raspunsul veni din partea direct o
rului CIA. Din informatiile pe care le am, toate statele arabe abia asteapta sa
se declanse ze un atac serios asupra Israelului. Se vor alia mpotriva lui. Toti a
steptau decizia presedintelui. Aveti surse de ncredere n Libia? ntreba el. Da, domn
ule. Vreau sa va aduceti informatiile la zi. Si sa ma tineti la curent. Daca sun
t sem ne clare ca vor ataca, nu vom avea ncotro si vom actiona. ntlnirea lua sfrsit.
Se auzi vocea secretarei prin interfon. Domnul Tager vrea sa va vorbeasca, domn
ule presedinte. Sa intre. Cum a decurs ntlnirea? Ca de obicei, replica Oliver cu a
maraciune. A trebuit sa decid daca sa pornesc u n razboi chiar acum sau sa-l amn.
Asa-i America, l consola Tager cu umor. E drept. A intervenit ceva. Ia loc. Ce s
tii despre Emiratele Arabe Unite? Nu prea multe, raspunse Oliver. Cinci sau sase
state arabe au format o coalitie acum douazeci de ani. Sapte. S-au aliat n 1971.
Abu Dhabi, Fujaira, Dubai, Sharjah, Ras al-Khaimah, Umm al-Qaiwan si Ajman. N-a
u fost puternice de la nceput, dar au avut o politica inc redibila. Astazi au unu
l dintre cele mai nalte standarde de viata. Produsul inter n brut a fost anul tre
cut de peste treizeci si noua de miliarde de dolari. Presupun ca ai un motiv sa-
mi spui toate astea, i replica Oliver nerabdator. Da. Seful Consiliului Emiratel
or Arabe Unite vrea sa-ti vorbeasca. Perfect. Convoaca-l pe ministrul Apararii..
. -Astazi. n particular. Vorbesti serios? N-am cum Oliver, Majlis-consiliul lor-e
ste extrem de influent n lumea araba. Este respecta t de toate celelalte state ar
abe. E posibil sa-ti propuna o solutie. Stiu ca nu
este tocmai ortodox, dar cred ca trebuie sa te ntlnesti cu el. Sa mi se aranjeze a
tunci ... Ma ocup eu. S-a lasat o tacere de durata. Unde vor sa ne ntlnim? Au un i
aht ancorat n golful Chesapeake, lnga An-napolis. Te duc acolo cu cea mai m are di
scretie. Oliver ramasese tacut, cu ochii n tavan. ntr-un trziu, apasa pe butonul in
terfonulu i: Anuleaza toate ntlnirile din dupa-amiaza asta. Iahtul, un Feadship de
aproape saptezeci de metri, era tras la mal. l asteptau. T oti membrii echipajul
ui erau arabi. Bine ati venit, domnule presedinte, i spuse Aii al Fulani, seful u
nuia dintre Emi rate. Poftiti la bord. Oliver pasi pe punte si Aii al-Fulani i fa
cu semn unui membru al echipajului. Pes te cteva momente iahtul porni, Sa coborm.
Perfect. Ca sa pot fi ucis sau rapit. E cel mai idiot lucru pe care l-am facut v
reodata. Sau poate ca m-au adus aici ca sa poata ataca linistiti Israelul, iar
e u sa mi pot da ordinul de contraatac. De ce dracu' l-am lasat pe Tager sa ma b
ag e n chestia asta? Oliver l urma pe Aii al-Fulani pe scari pna n salonul somptuos
decorat n stil orient al. Patru arabi vnjosi stateau de paza. Barbatul impozant as
ezat pe canapea se ri dica la I intrarea lui Oliver. Aii al-Fulani facu prezenta
rile: Domnule presedinte, Majestatea sa regele 1 lamad al ^Bjmanului. Cei doi si
-au strns minile. Majestatea voastra. Va multumesc pentru ca ati acceptat sa venit
i, domnule presedinte. Doriti un cea i? Nu, multumesc. Va veti da seama ca a mer
itat sa veniti, ncepu regele ^Hjamad. Domnule presedinte , timp de secole, ne-a f
ost greu, daca nu imposibil, sa trecem peste problemele care ne despart filozofi
ce, lingvistice, religioase si culturale. Acestea sunt motivele pentru care au a
vut loc attea razboaie n partea noastra de lume. Cnd evre ii au confiscat pamntul pa
lestinienilor, nimeni din Omaha sau Kansas nu a suferi t. Viata lor si-a urmat c
ursul. Cnd o sinagoga din Ierusalim a fost bombardata, italienilor din Roma sau V
enetia putin le-a pasat. Oliver nu stia unde vrea sa a junga. Era oare un averti
sment pentru declansarea unui potential razboi? O singura parte a lumii are de s
uferit din cauza razboaielor din Orientul Mijloc iu. Si aceasta este chiar Orien
tul Mijlociu. Se aseza n fata lui Oliver. E timpul ca aceasta nebunie sa nceteze.
Acum e acum, gndi Oliver. Statele arabe si Majlis m-au autorizat sa va fac o ofer
ta. Ce fel de oferta? O oferta de pace. Pace? Vrem sa facem pace cu aliatul vost
ru, Israel. Embargourile dumneavoastra mpotriva Iranului si a altor state arabe n
e costa miliarde de dolari. Nu mai vrem asa ce va. Daca Statele Unite sunt de ac
ord sa fie garant, statele arabe, inclusiv Iran ul, Libia si Siria, doresc sa ne
gocieze un tratat de pace permanenta cu Israelul . Oliver era uluit. Faceti asta
pentru... Va asigur ca nu din dragoste pentru israelieni sau pentru americani.
E n interesu l nostru. Prea multi dintre fiii nostri au cazut victima acestei neb
unii. Ne-am saturat. Ajunge. Vrem sa avem libertatea sa ne vindem petrolul n toat
a lumea. Dac a trebuie, vom intra n razboi, dar preferam pacea. As bea un ceai, s
puse Oliver dupa ce rasuflase adnc. Mi-ar fi placut sa fii acolo, i spuse Oliver l
ui Peter Tager. A fost incredibil. Sunt pregatiti de razboi, dar nu-l doresc. Su
nt pragmatici. Vor sa-si vnda petrol
ul, asa ca prefera pacea. E fantastic, raspunse Tager entuziasmat. Cnd totul se v
a termina, vei fi un erou. Si pot sa fac totul de unul singur. Nu e nevoie sa tr
eaca prin Congres. Voi avea o discutie cu primul ministru al Israelului. l vom aj
uta sa ajunga la o ntelegere cu tarile arabe. l privi pe Tager si spuse cu un aer
vinovat: Vreme de cteva minu te am crezut ca vor sa ma rapeasca. N-aveau nici o s
ansa, l asigura Tager. Erau urmariti de o vedeta rapida si de un elicopter. Senat
orul Davis doreste sa va vada, domnule presedinte. Nu are audienta, dar spu ne c
a e urgent. Anuleaza-mi ntlnirea urmatoare si invita-l pe senator. Usa se deschise
si senatoru l intra n Biroul Oval. Ce surpriza placuta, Todd. Totul e n regula? E
bine, Oliver. Am trecut numai sa-ti spun cteva cuvinte. Oliver zmbi. Am o agenda
cam ncarcata, dar pentru tine... Numai cteva minute. Tocmai m-am ntlnit cu Tager. Mi
-a spus de ntlnirea ta cu arabii. Nu-i asa ca e extraordinar? zmbi Oliver. Se pare
ca n sfrsit vom avea pace n Orientu l Mijlociu. Lovi cu degetul n masa. Dupa zeci de
ani! Cu asta administratia mea v a ramne n istorie. Vocea senatorului Davis se au
zi vlaguita: Te-ai gndit bine, Oliver? Poftim? Ce vrei sa spui? Cuvntul pace e un
cuvnt simplu, dar are o gramada de implicatii. Pacea nu aduce be neficii financia
re. Pe timp de razboi se cumpara armament fabricat n Statele Unit e in valoare de
miliarde de dolari. Nu ai nevoie de arme pe timp de pace. Daca I ranul nu-si po
ate vinde petrolul, pretul creste si beneficiaza Statele Unite. Oliver l asculta
nevenindu-i sa creada. Todd, e ocazia vietii mele. Nu fi naiv, Oliver. Daca am t
i vrut cu adevarat pace ntre Israel si tarile arabe, ar fi fost pace de mult. Isr
ael e o tara mica. Oricare dintre ultimii cinci-sas e presedinti i-ar fi putut o
bliga sa ncheie pace cu arabii, dar au preferat sa la se lucrurile sa-si urmeze c
ursul. Sa nu ma ntelegi gresit. mi plac evreii. Am ctiva colegi la Senat. Nu-mi vin
e sa cred ca... Crezi ce vrei, Oliver. Un tratat de pace ncheiat acum nu e n inter
esul tarii noast re. Nu vreau sa continui ce-ai nceput. Sunt nevoit sa merg mai d
eparte. Nu-mi spune mie ce esti nevoit si ce nu, Oliver. Eu sunt cel care stie a
sta. Nu uita cine te-a pus n scaunul asta. Todd, poate ca nu ma respecti pe mine,
dar ar trebui sa respecti scaunul asta. N u conteaza cine m-a pus aici, conteaz
a ca eu sunt presedintele. Senatorul se ridica n picioare. Presedinte? Esti un ni
meni pe care eu l-am facut cineva. Esti marioneta mea, Oli ver. Esti aici sa pri
mesti ordine, nu sa le dai. Oliver l privi ndelung. Cte terenuri petrolifere au pri
etenii tai, Todd? Nu e treaba ta. Daca mergi mai departe, esti un om terminat. M
a auzi? Ai douazec i si patru de ore sa-ti revii. n aceeasi zi, la cina, Jan i-a
spus: Tata m-a rugat sa vorbesc cu tine, Oliver. E foarte necajit. Se uita peste
masa la sotia lui si gndi: Va trebui sa lupt si cu tine. Mi-a povestit totul. As
a? Da. Si cred ca ceea ce vrei sa faci este un lucru ^extraordinar. Lui Oliver i
-a trebuit ceva timp sa nteleaga. Dar tatal tau se opune. Stiu. Si n-are dreptate
. Daca vor sa faca pace, tu 'trebuie sa-i ajuti. Oliver o asculta privind-o cu a
tentie. Se gndea ct de bine se descurcase n calitate de Prima Doamna a tarii. Se im
plicase n actiuni caritabile si devenise avocatul
a o duzina de cazuri importante. Era ncntatoare, inteligenta si buna parca o vedea
pentru prima oara. Ce tot caut? Am acasa tot ce-mi pot dori. Stai mult la ntlnire
a din seara asta? Nu, raspunse Oliver gndind. O anulez si stau acasa. Au facut dr
agoste pentru prim a oara dupa saptamni ntregi si a fost minunat. Primul gnd care i
-a venit de diminea ta a fost: i spun lui Peter sa renunte la apartament. O notit
a gasita pe birou a doua zi de dimineata continea urmatoarele: Vreau sa stiti ca
sunt un admirator al dumneavoastra si nu vreau sa va fac nici un rau. Pe data d
e 15 eram n garajul de la Monroe Arms si am fost foarte surprins sa va vad acolo.
A doua zi, cnd am citit despre uciderea tinerei fete, mi-am dat seama de ce a fo
st nevoie sa va ntoarceti pentru a sterge amprentele din lift. S unt sigur ca pov
estea mea ar interesa orice ziar si ar plati o gramada de bani p entru ea. Insa,
asa cum v-am mai spus, sunt un admirator al dumneavoastra. Insa nu vreau sa va
fac rau. Nu mi-ar strica un ajutor financiar si, daca sunteti de acord, totul va
ramne ntre noi. Va las timp de gndire cteva zile, pna cnd va voi conta cta din nou. U
n prieten Iisuse! sopti Sime Lombardo. E incredibil. Cum a ajuns aici? Prin post
a, spuse Tager. Pentru presedinte, personal". O fi vreun nebun care ncearca sa...
presupuse Sime Lombardo. Nu putem sa riscam, Sime. N-am crezut o clipa ca e ade
varat, dar fie si numai zv onul l-ar putea distruge pe presedinte. Trebuie sa-l
protejam. Cum? Pentru nceput, trebuie sa aflam expeditorul. Petei Tager s-a dus l
a sediul FBI de pe Pennsyh ania B^venue nr. 10, la agentul special Clay Jacobs.
Ziceai ca e urgent, Peter? Da. Tager deschise servieta si scoase o foaie de hrtie
. O arunca peste birou. Cla y Jacobs o lua si ncepu sa citeasca: Vreau sa stiti c
a sunt un admirator al dumneavoastra... Va las timp de gndire cteva zile pna cnd va
voi contacta din nou". Restul scrisorii fusese sters. Ce-i asta? ntreba Jacobs ri
dicnd privirea de pe foaie. Strict secret. Presedintele vrea sa stie cine a trimi
s-o. Vezi daca are amprente . Clay Jacobs studia mai departe hrtia, ncruntndu-se. E
ste extrem de neobisnuit, Peter. De ce? Nu-mi miroase a bine. Presedintele nu vr
ea dect numele persoanei care a scris textul. Se poate daca are amprente. Desigur
daca are amprente. -Asteapta aici. Jacobs se ridica si iesi din birou. Peter Ta
ger ramase pe loc. Se uita pe fereastra gndindu-se la scrisoare si la pos ibilele
ei consecinte. Exact peste sapte minute, Clay Jacobs reveni. Ai noroc. Ai gasit
ceva? ntreba Peter, simtindu-si bataile inimii. Da. Jacobs i nmna o bucata de hrtie.
Omul nostru a fost implicat acum un an ntr-un accident de masina. Se numeste Car
i Gorman. E receptioner la Monroe Arms. Ramase tacut o vreme, privindu-l pe Tage
r. Mai pot sa te ajut cu ceva? Nu, spuse Tager cu sinceritate. Frank Lonergan pe
linia trei, domnisoara Stewart. Spune ca e urgent. Leslie ridica receptorul: Fr
ank? Esti singura? Da.
l auzi tragnd aer n piept. OK. ncepem. Omul vorbi zece minute fara ntrerupere. Leslie
Stewart navali n biroul lui Matt Baker. Trebuie sa vorbim, Matt. Se aseza n fata
lui. Ce parere ai daca-ti spun ca Oliver Russell este implicat n uciderea lui Chl
oe Houston? Pentru nceput as zice ca esti paranoica si ca de data asta sari peste
cal. Frank Lonergan mi-a telefonat. A vorbit cu doamna Houston, care nu crede c
a Paul Yerby i-a omort Fiica. A vorbit cu parintii lui Yerby. Nici ei nu cred ast
a. Nici nu ma asteptam, replica Matt. Daca e singurul argu... E numai nceputul. F
rank a fost la morga si a vorbit u procurorul. Dupa spusele ac estuia, cureaua e
ra att de strnsa n jurul gtului copilului, ca au trebuit sa o taie. Asa? ntreba Matt
care devenise atent. Frank s-a dus dupa lucrurile baiatului. Cureaua era acolo,i
ntacta. Vrei sa spui ca a fost omort n nchisoare si ca s-a simulat o sinucidere? Nu
vreau sa spun nimic. E vorba de fapte. Odata, de mult, Oliver Russell a ncerca t
sa ma faca sa iau Ecstasy. Cnd candida pentru functia de guvernator, o femeie a
murit din cauza acestui drog. Cnd era guvernator, secretara lui a fost gasita n p
arc, n coma, datorita aceluiasi drog. Lonergan a aflat ca Oliver a sunat la spita
l si a sugerat sa fie lasata sa moara. n noaptea n care Chloe Houston a fost ucis
a , cineva a sunat din apartamentul imperial la Casa Alba. Frank a verificat reg
is trele centralei hotelului. Pagina zilei de cincisprezece lipseste. Secretara
ca re se ocupa cu agenda presedintelui i-a spus lui Lonergan ca Russell a avut o
ntln ire cu generalul Whitman n seara aceea. Nu a avut loc nici o ntlnire. Frank a a
flat de la doamna Houston ca Chloe era n tur la Casa Alba si avea o ntlnire cu pres
edin tele. O buna bucata de vreme tacura amndoi. Unde e Frank Lonergan? ntreba Mat
t. ncearca sa dea de urmele lui Carl Gorman, receptionerul care a rezervat aparta
men tul imperial. mi pare rau, dar nu obisnuim sa dam informatii despre angajatii
nostri, spunea Je remy Robinson. Frank Lonergan insista. Nu vreau dect adresa de
acasa pentru... Nu v-ar fi de nici un folos. Domnul Gorman e plecat n concediu.
Lonergan ridica din umeri. Pacat. Voiam doar sa completez niste pete albe. Pete
albe? Da. Facem un reportaj despre moartea fiicei doamnei guvernator Houston n ho
telul dumneavoastra. Ei bine, va trebui sa ma descurc fara Gorman. Lua un carnet
si un stilou: De cnd functioneaza acest hotel? Vreau sa stiu totul despre trecut
, despre client ela... Jeremy Robinson se ncrunta. Stai putin. Nu cred ca e nevoi
e. Vreau sa spun, s-ar fi putut petrece n orice alt hotel. Stiu, dar s-a ntmplat ai
ci. Hotelul dumneavoastra va fi la fel de celebru ca Water gate. Domnule... Lone
rgan. Domnule Lonergan, v-as ramne recunoscator daca ati putea... stiti, acest ge
n de p ublicitate nu e de dorit. Nu se poate cumva...? Lonergan cazu putin pe gnd
uri. Pai, daca as putea vorbi cu domnul Gorman, as privi altfel lucrurile. Foart
e bine. Va dau adresa. Frank Lonergan era nervos. Pe masura ce faptele se dezval
uiau, devenea din ce n c e mai clar ca avea de-a face cu o conspiratie si cu o nce
rcare de musamalizare a crimei la cel mai nalt nivel. Hotar sa treaca pe acasa nain
te de a se duce sa-l cau te pe receptionerul de la hotel. Rita, sotia lui, era n
bucatarie pregatind masa. Era o roscata micuta cu ochi verzi scnteietori si cu te
nul alb. Se ntoarse surpri
nsa spre sotul ei. Frank, ce cauti acasa n mijlocul zilei? M-am gndit sa trec sa t
e vad. l privi gnditoare. Nu. E altceva la mijloc. Ce e? De cnd n-ai mai vazut-o pe
maica-ta? o ntreba el dupa o ezitare. Am vazut-o saptamna trecuta. De ce? Ce-ar f
i sa-i mai faci o vizita? S-a ntmplat ceva? i zmbi. Ce sa se ntmple? Se ndrepta spre po
lita de deasupra caminului. Ar trebui sa stergi praful. Aici vor sta un premiu P
ulitzer si un Peabody. Ce tot spui? Fac o ancheta care va ntoarce lumea cu susu-n
jos. Oameni importanti adica. E cel mai interesant reportaj pe care l-am facut
vreodata. Si de ce vrei sa ma duc la mama? El ridica din umeri. Exista o sansa m
ica, dar foarte mica, ca situatia sa devina periculoasa. Sunt oa meni care nu do
resc ca lucrurile sa iasa la iveala. M-as simti mai bine daca ai lipsi cteva zile
, pna se termina totul. Dar daca tu esti n pericol... Nu e nici un pericol. Esti s
igur ca nu ti se poate ntmpla nimic? Absolut. mpacheteaza cteva lucruri. Am sa te su
n diseara. Bine, accepta Rita. Lonergan si privi ceasul. Te duc la gara. O ora ma
i trziu, Lonergan se oprea n fata unei case modeste de caramida din cartie rul Whe
aton. Cobor din masina, merse la usa din fata si suna. Nici un raspuns. In sista.
Usa se deschise brusc, lasnd sa se vada o femeie masiva ntre doua vrste, pri vindu
-l banuitoare. Da? Sunt de la Fisc, spuse Lonergan fluturnd o legitimatie. Vreau
sa vorbesc cu domnu l Cari Gorman. Fratele meu nu este acasa. Stiti unde este? N
u, raspunse ea, mult prea repede nsa. Lonergan dadu din cap. Pacat. Ar trebui sa n
cepeti sa va strngeti lucrurile. Departamentul nostru va trim ite un camion. Lone
rgan pornise deja pe alee spre masina. O clipa! Ce camion? Despre ce e vorba? Lo
nergan se opri si se ntoarse cu fata la ea. Nu v-a spus nimic fratele dumneavoast
ra? Ce sa-mi spuna? Lonergan facu ctiva pasi nspre casa. Are probleme. Ce fel de p
robleme? ntreba ea ngrijorata. Ma tem ca nu am voie sa vorbesc despre asta. Fratel
e dumneavoastra pare un om de treaba. Este, spuse ea cu ardoare. Cari e un om mi
nunat. Lonergan ncuviinta. Asa mi s-a parut si mie cnd l-am anchetat la birou. Ce
fel de ancheta? ntreba ea, intrnd n panica. Ne-a nselat asupra venitului sau. Pacat.
Voiam sa-i spun ca exista o portita de s capare, dar... Daca nu e aici... Dadu
iar sa plece:_ Asteapta! Este... e la cabana de pescuit. N-ar fi trebuit sa spun
nimanui. Puteti avea ncredere n mine. Nu, adica e altceva. E la cabana Sunshine d
e pe lacul Richmond, n Virginia. Perfect. Am sa-l caut acolo. Ar fi bine. Sunteti
sigur ca se poate rezolva problema? Foarte sigur, raspunse Lonergan. Am sa ma o
cup de asta. Lonergan o lua pe drumul spre sud. Pna la Richmond erau mai putin de
o suta cinci zeci de kilometri. Cu ani n urma, ntr-o vacanta Lonergan pescuise cu
succes acolo. Spera ca si de data asta sa aiba la fel de mult succes.
Ploua marunt, dar pe Cari Gorman nu-l deranja. Se spune ca pe o asemenea vreme m
usca pestele. Dadea la biban, folosind ca momeala busteni atrnati n undita. Valur
i le se izbeau clipocind de mica lui barca si momeala se vedea neatinsa, n spatel
e barcii. Pestele nu se grabea, dar nu-i pasa. Nu fusese niciodata mai fericit.
Va fi mai bogat dect n visele lui cele mai frumoase. Avusese noroc cu carul. Omul
po trivit la locul potrivit, n momentul potrivit. Se ntorsese la Monroe Arms pentr
u c a si uitase haina si tocmai se pregatea sa iasa din garaj cnd usa ascensorului
pri vat se deschisese. Cnd a vazut cine iese, a nlemnit n masina. L-a vazut pe om n
torcnd u-se, stergnd amprentele, plecnd n cele din urma. A pus totul cap la cap abia
a doua zi, cnd a citit n ziare despre crima. ntr-un fel , i parea rau pentru el. Ch
iar mi place individul. Numai ca, atunci cnd esti att de celebru, nu te poti ascund
e. Lumea te stie oriunde te duci. Va plati ca sa-mi ti n gura. Nu are ncotro. O s
uta de mii, pentru nceput. Apoi va continua sa plateasca . Poate ca voi cumpara u
n castel n Franta sau n Elvetia. Simti o zvcnitura la capatul firului si trase. Sim
tea cum pestele ncearca sa scape . Nu pleci nicaieri. Te-ain prins. Auzi apoi zgo
motul unei vedete mari si rapide apropi indu-se. Asemenea vase pute rnice n-ar t
rebui sa aiba voie pe lac. Sperie tot pestele. Vedeta venea drept sp re el. Nu v
a apropiati prea mult! striga Cari. Vasul si mentinea directia. Hei! Atentie! Uit
ati-va pe unde mergeti. Pentru numele lui Dumnezeu... Vasul despica barcuta n dou
a, iar Gorman disparu n adncuri. Betiv nenorocit! ncerca sa iasa la suprafata, sa i
a o gura de aer. Vasul se nvrtea n cerc si se ndrepta spre el. Ultimul lucru pe care
Cari Gorman l-a simtit nainte c a vasul sa-i sfarme teasta a fost zvcnetul pestelu
i la capatul firului. Cnd Frank Lonergan a ajuns, locul era mpnzit de echipajele po
litiei, o masina de po mpieri si o ambulanta. Ambulanta tocmai pleca. Frank s-a
dat jos din masina si s-a apropiat de un gura-casca: Ce e vnzoleala asta? Un indi
vid a avut un accident pe lac. Saracu'. N-a mai ramas mare lucru din el. Lonerga
n a nteles. La miezul noptii, Frank Lonergan, singur n apartament, scria la comput
er articolu l care urma sa-l distruga pe presedintele Statelor Unite. Un articol
care merita premiul Pulitzer. Nu se ndoia. Avea sa fie la fel de celebru ca Wood
ward sau ca Bernstein. Era povestea secolului. l ntrerupse soneria de la usa. Se r
idica si se duse la usa din fata. Cine e? Un colet de la Leslie Stewart. A mai g
asit ceva informatii. Deschise usa. O stralucire metalica si apoi o durer e insu
portabila i-a strapuns pieptul. Apoi nimic. 20 Camera de zi din apartamentul lui
Frank Lonergan arata ca si cnd ar fi fost pusti ita de un uragan n miniatura. Toa
te sertarele de la dulapuri si de la birou erau deschise, iar continutul lor mpra
stiat pe jos. Nick Reese privea la cei ce ridicau trupul lui Frank Lonergan. Ai
gasit arma crimei? l ntreba pe detectivul Steve Brown. Nu. Ai vorbit cu vecinii? D
a. Blocul e ca o gradina zoologica plina cu maimute. N-au auzit nimic, n-au vaz
ut nimic. Nada. Doamna Lonergan e n drum spre casa. A auzit la radio. n ultimele s
ase luni au avut loc n bloc alte doua spargeri si... Nu cred ca e vorba de o spa
rgere. Ce vrei sa spui? Lonergan a fost ieri la noi la sediu, dupa lucrurile lui
Paul Yerby. Tare as vre a sa stiu la ce reportaj lucra. N-ai gasit nici o hrtie?
Nu. Nici o notita? Nimic. Asadar ori era foarte ordonat, ori cineva s-a obosit
sa faca curat. Reese se apropie de masa de lucru. Un cablu neconectat la nimic a
trna de pe masa.
Reese l ridica. Ce-i asta? Un cablu de computer, raspunse detectivul Brown. A fos
t un computer aici. Poate gasim niste discuri. Or fi luat ei computerul, dar poa
te au ramas fisiere salvat e pe dischete. Au gasit discheta n servieta din masina
lui Lonergan. Reese i-o dadu lui Brown. Sa mergem la sediu. Ar putea avea o che
ie. Pune-l pe Chris Colby sa arunce o pri vire. Se pricepe. Usa apartamentului s
e deschise, lasnd-o sa treaca pe Rita Lonergan. Doamna Lonergan? -Cine sun... Det
ectivul Nick Reese, Omucideri. Detectivul Brown. Rita arunca o privire njur. Unde
e...? Corpul sotului dumneavoastra a fost ridicat, doamna, mi pare rau. Stiu ca n
u e mo mentul, dar as vrea sa-mi raspundeti la cteva ntrebari. Se uita la el si di
ntr-o data ochii ei se umplura de spaima. Reese nu se astepta se la aceasta reac
tie. De ce-i era frica? Sotul dumneavoastra lucra la un reportaj, nu-i asa? Auze
a vocea lui Frank ca un ecou. Fac o ancheta care va ntoarce lumea cu susu-n jos.
Oameni importanti adica. E cel mai interesant reportaj pe care l-am facut vreoda
ta. " Doamna? Eu... nu stiu nimic. Nu stiti la ce lucra? Nu. Frank nu-mi vorbea
niciodata despre munca lui. Era evident ca mintea. Stiti cine ar fi avut interes
sa-l omoare? Se uita la rafturi si la sertare. Presupun ca a fost un hot. Detec
tivii se uitara unul la altul. Daca se poate, as vrea sa ramn singura. Este o exp
erienta ngrozitoare. Desigur. Putem sa va ajutam cu ceva? Nu. Doar... Lasati-ma s
ingura. Ne vom ntoarce, promise Nick Reese. ntors la sediul politiei, Reese l-a su
nat pe Matt Baker. Ma ocup de cazul mortii lui Frank Lonergan, spuse el. Puteti
sa-mi spuneti la ce lucra? Da. Frank investiga cazul Chloe Houston. nteleg. V-a p
redat deja articolul? Nu. Tocmai l asteptam, dar... Matt tacu. Va multumesc, domn
ule Baker. Daca aflati ceva, maTineti la curent? Veti fi primul informat, il asi
gura Reese. A doua zi de dimineata, Dana Evans a intrat n biroul lui Tom Hawkins.
Vreau sa fac un reportaj despre moartea lui Frank. Trebuie sa stau de vorba cu
v aduva lui. Buna idee, am sa-ti dau o echipa. Dupa-amiaza trziu, Dana si echipa
ei au parcat n fata cladirii unde locuia Frank L onergan. Dana s-a apropiat de us
a si a sunat. Era genul de interviu pe care l det esta. Gasea ngrozitor faptul ca
se aratau la televizor victimele crimelor oribile , dar i se parea si mai grav a
mestecul n viata familiilor lovite de catastrofa. Rita Lonergan aparu n usa. Ce do
ri...? Ma scuzati ca va deranjez, doamna Lonergan. Sunt Dana Evans de la WTE. As
vrea s a stim ce parere aveti... Rita Lonergan ncremeni pentru cteva secunde, apo
i ncepu sa tipe: Ucigasilor! Le ntoarse spatele si fugi n casa. Dana se ntoarse soca
ta spre camerama n: -Asteapta aici. Intra n casa si o gasi pe Rita Lonergan n dorm
itor. Doamna... Iesi afara. Mi-ati omort barbatul. Dana era uluita: Ce vreti sa s
puneti? Ziarul i-a dat nsarcinarea asta att de periculoasa ca a trebuit sa plec de
acasa p entru ca el,., lui i-a fost frica pentru viata mea.
La... la ce reportaj lucra? Nu mi-a spus. Se lupta sa-si nvinga criza de isterie.
Mi-a spus doar ca e foarte. .. foarte periculos. Spunea ceva de premiul Pulitze
r si... ncepuse sa plnga. Dana se apropie de ea si o nconjura cu bratul. mi pare foa
rte rau. Ce v-a mai spus? Nimic. Zicea ca trebuie sa plec si m-a dus la gara. Se
ducea sa-l vada pe unul, un receptioner de hotel. Ce hotel? Monroe Arms. Nu sti
u ce cautati aici, domnisoara Evans, protesta Jeremy Robinson. Lonergan mi -a pr
omis ca daca cooperez nu se va mai face nici un fel de publicitate n jurul h otel
ului. Domnule Robinson, Lonergan a murit. Vreau doar niste informatii. Jeremy Ro
binson clatina din cap. Nu stiu nimic. Ce i-ati spus ieri lui Frank? Mi-a cerut
adresa lui Cari Gorman, receptionerul. I-am dat-o. Lonergan s-a dus sa-l vada? N
-am nici o idee. Vreau adresa. Jeremy se uita la ea si ridica din umeri. Foarte
bine. Locuieste mpreuna cu sora lui. n cteva minute, Dana avea adresa. Robinson o u
rmari cu privirea iesind din hotel, apoi ridica receptorul si forma numarul de l
a Casa Alba. Se mira ca toata lumea se interesa de acest caz. Chris Colby, exper
tul n computere, intra n biroul detectivului Reese tinnd n mna o di scheta. Aproape t
remura de emotie. Ce contine? ntreba Reese. N-o sa-ti vina sa crezi. Am scos text
ul la imprimanta. Detectivul Reese ncepu sa citeasca si o expresie de nencredere i
se ntipari pe fata. Doamne, Dumnezeule! exclama el. Trebuie sa-i arat asta capit
anului Miller. Cnd capitanul Otto Miller termina de citit, i spuse lui Reese: N-am
vazut asa ceva n viata mea! Nu s-a ntmplat niciodata una ca asta! replica Reese. C
e dracu' putem sa facem? Cred ca e treaba procurorului general al Statelor Unite
. Se aflau toti n biroul procurorului general Barbara Gatlin directorul FBI, Scot
t Brandon, seful politiei din Washington, Dean Bergstrom, directorul CIA, James
Fr isch [si seful Curtii Supreme de Justitie, Edgar Graves. Barbara Gatlin spune
a: Domnilor, v-am chemat pentru ca am nevoie de sfaturile dumneavoastra. Sa fiu
sin cera, nu prea stiu ce trebuie sa fac. Situatia cu care ne confruntam e unica
, ra nk Lonergan a fost reporter la Washington Tribune. n momentul n care a fost u
cis s e afla n plina investigatie asupra mortii lui Chloe Houston. Va voi citi o
copie a fisierului din discheta gasita de politie n masina lui Frank Lonergan. nce
pu sa citeasca cu voce tare: Am toate motivele sa cred ca presedintele Statelor
Unite a comis cel putin o crim a si este implicat n alte patru..." Poftim! exclam
a Scott Brandon. Lasati-ma sa continuu. Am obtinut informatii din cele mai varia
te surse. Leslie S tewart, proprietarul publicatiei Washington Tribune, este gat
a sa jure ca Oliver Russell a ncercat mai demult sa o convinga sa ia un drog inte
rzis, numit Ecstasy . Cnd Oliver Russell a candidat pentru postul de guvernator a
l statului Kentucky, L isa Bumette, o secretara, a ncercat sa-l dea n judecata pen
tru hartuire sexuala. R ussell i-a spus unui coleg ca va sta de vorba cu ea. A d
oua zi, cadavrul Lisei B urnette a fost gasit n rul Kentucky. Murise din cauza une
i supradoze de Ecstasy. Secretara guvernatorului Oliver Russell, Miriam Friedlan
d, a fost gasita inconst ienta pe o banca, noaptea. Era n coma datorita unei supr
adoze de Ecstasy. Politia a asteptat sa iasa din coma pentru a afla cine i-a dat
drogul. Oliver Russell a telefonat la spital si a sugerat sa fie deconectata de
la aparatura care o ment
inea n viata. Miriam Friedland a murit fara sa-si fi revenit vreodata. Chloe Hous
ton a fost omorta de o supradoza de Ec-stasy. Am aflat ca n noaptea mort ii sale s
-a dat un telefon la Casa Alba din apartamentul n care a fost gasita. Cnd am vrut
sa verific n registrul centralei, pagina zilei respective lipsea. Mi s-a spus ca
presedintele avea fixata o ntlnire n noaptea crimei, dar am descoper it ca a fost a
nulata. Nimeni nu stie ce a facut presedintele n noaptea aceea. Paul Yerby a fost
retinut ca suspect de uciderea lui ('hloe I louston. Capitanul Otto Miller a ra
portat la Casa Alba despre retinerea baiatului. A doua zi de di mineata, Yerby a
fost gasit spnzurat n celula. S-a presupus ca s-a sinucis cu cure aua de la panta
loni, dar, cnd m-am uitat prin lucrurile lui la politie, cureaua l ui era acolo,
intacta. Printr-un prieten de la FBI am aflat ca la Casa Alba a ajuns o scrisoar
e de sant aj. Presedintele Russell a cerut FBI-ului sa caute amprente. Cea mai m
are parte a scrisorii de santaj era stearsa, dar, cu ajutorul unui infrascop, s-
a putut de scifra tot textul. Amprentele de pe scrisoare au fost identificate ca
fiind ale lui Cari Gorman, re ceptioner la Monroe Arms, probabil singurul n masu
ra sa cunoasca identitatea pers oanei care a retinut apartamentul n care fata a f
ost ucisa. Gorman era plecat la cabana de pescuit cnd numele lui s-a aflat la Cas
a Alba. Cnd am ajuns la cabana, G orman murise n ceea ce parea a fi un accident. S
unt prea multe legaturi ntre aceste crime pentru a fi doar pure coincidente. O s
a continuu investigatiile, dar. cinstit vorbind, mi-e frica. Cel putin am totul n
registrat, n cazul n care mi s-ar ntmpla ceva. Mai multe detalii, pe mai trziu." Doa
mne Dumnezeule! exclama James Frisch. E... oribil. Nu-mi vine sa cred. Procuroru
l general spuse: Lonergan stia toate astea si probabil ca a fost omort pentru a n
u transmite infor matiile mai departe. Si noi ce facem acum? ntreba seful Curtii
Supreme, Graves. l ntrebam pe presedintel e Statelor Unite daca a ucis 'o jumatate
de duzina de oameni? E o ntrebare buna. l punem sub acuzatie? l arestam? l aruncam n
nchisoare? nainte de orice altceva, spuse generalul Gatlin, cred ca trebuie sa-i
aratam nregi strarea presedintelui nsusi si sa-i dam sansa s-o comenteze. Toata lu
mea murmura aprobator. Dar vreau sa emiteti si un mandat de arestare, pentru caz
ul n care va fi nevoie. Unul dintre barbatii aflati n camera se gndi: Trebuie s-l in
formez pe Peter Tager. Peter Tager puse receptorul n furca si ramase nemiscat mul
t timp, gndindu-se la ce ea ce auzise. Se ridica si o lua pe coridor spre biroul
lui Deborah Kanner. -Trebuie sa-l vad pe presedinte. Are o ntlnire. Daca puteti sa
... Trebuie sa-l vad acum, Deborah. E urgent. Ea observa figura ravasita. Astept
ati putin. Ridica receptorul si apasa pe buton. Ma scuzati ca va ntrerup, domnule
presedinte . Domnul Tager este aici si spune ca trebuie sa va vorbeasca. Ascult
a cteva clipe . Multumesc. nchise telefonul si se ntoarse catre Tager. Peste cinci
minute. Cinci minute mai trziu, Peter Tager se gasea cu presedintele n Biroul Oval
. Ce e att de important, Peter? Tager respira adnc. Procurorul general si FBI-ul c
red ca esti implicat n sase crime. Oliver zmbi. Ce gluma mai e si asta? Nu e. Acum
se ndreapta spre noi. Ei cred ca ai omort-o pe Chloe Houston si... Oliver pali. C
um? Stiu, e curata nebunie. Din ce mi s-a spus, se pare ca toate probele sunt ci
rcum stantiale. Sunt convins ca poti explica unde ai fost n noaptea n care a murit
fata . Oliver nu spuse nimic. Peter Tager astepta. Oliver, ai o explicatie, nu-
i asa? Oliver scoase un oftat.
Nu, nu am. Dar trebuie! Oliver ngaima cu greu: Peter, vreau sa fiu singur. Peter
Tager se duse sa-l vada pe senatorul Davis la Capitoliu. Ce e att de urgent, Pete
r? Este... e n legatura cu presedintele. Da? Ce anume? Procurorul general si FBI-
ul l banuiesc de crima. Senatorul Davis ramase nemiscat , holbndu-se la Tager. Des
pre ce dracu' vorbesti? Sunt convinsi ca Oliver a comis cteva crime. Am informati
a de la un prieten care lucreaza la FBI. Tager i relata senatorului Davis tot ce
stia despre' probe. Cnd termina^ senatorul Davis zise ncet: Ticalos cretin! Ai ide
e ce nseamna toate astea? Da. domnule. nseamna ca Oliver... Sa-l ia dracu' pe Oliv
er. Am pierdut ani ca sa-l aduc acolo unde voiam. Nu-mi pa sa ce se ntmpla cu el.
Acum eu am controlul, Peter. Am puterea. Si n-am de gnd ca d in cauza prostiei lu
i Oliver sa pierd totul. N-am sa permit nimanui una ca asta! Nu vad cum ai putea
... Ai spus ca probele sunt circumstantiale? Exact. Mi s-a transmis ca nu au pro
be serioase. Dar nu are alibi. Unde e presedintele acum? n Biroul Oval. Am cteva v
esti bune pentru el. zise senatorul Davis. Senatorul Davis si Oliver sedeau Fata
n fata n Biroul Oval. Am auzit niste lucruri foarte suparatoare, Oliver. E o nebu
nie, binenteles. Nu nte leg cum ar putea cineva sa creada ca tu... Nici eu nu ntele
g. N-am facut nimic rau, Todd. Sunt sigur de asta. Dar daca se aude ca ai fost s
uspectat de astfel de crime ori bile ti dai seama ce repercusiuni ar avea asupra
pozitiei tale, nu-i asa? Binenteles, dar... Esti o persoana prea importanta ca sa
permiti sa ti se ntmple asa ceva. Din biroul asta se conduce lumea, Oliver. Sper
ca nu vrei sa renunti. Todd, nu sunt vinovat de nimic. Dar ei cred ca esti. Am a
uzit ca nu ai alibi pentru seara n care a fost omorta Chl oe Houston. Urma un mome
nt de tacere. Nu. Senatorul Davis zmbi. Ce-i cu memoria ta, fiule? Erai cu mine n
seara aceea. Am petrecut toata seara mpr euna. Oliver l privea cu un aer confuz. C
e? Asta e. Eu sunt alibiul tau. Nimeni n-o sa-mi puna la pdoiala cuvntul. Nimeni.
O sa te salvez, Oliver. Urma o tacere prelungita. Oliver murmura: Ce vrei n schi
mb, Todd? Senatorul Davis dadu aprobator din cap. O sa ncepem cu Conferinta de Pa
ce pentru Orientul Mijlociu. O vei anula. Dupa ast a, mai vorbim. Am planuri mar
i pentru noi. N-o sa permitem nimanui sa ni se puna n cale. Oliver zise: Nu renun
t la Conferinta de Pace. Senatorul Davis miji ochii. Ce-ai spus? Am hotart sa mer
g mai departe. ntelegi, nu e important ct timp ramne un presedinte n functie, Todd,
ci ceea ce face. Senatorul Davis se nrosi ca racul. Esti constient de ceea ce fac
i? Da.
Senatorul se apleca peste birou. Nu cred. Ei sunt pe cale de a te acuza de crima
, Oliver. Unde ai de gnd sa-ti pui n aplicare nenorocitele tale de planuri n nchisoa
re? Ti-ai distrus viata, tmpitule. .. Se auzi o voce din interfon. Domnule presed
inte, cteva persoane doresc sa va vada. Procurorul general Gatlin, domnul Brandon
de la FBI, seful Curtii Supreme, Graves, si... Trimite-i nauntru. Senatorul Davi
s spuse furios: Ma simt ca si cnd as fi pariat pe calul necstigator. Am facut o ma
re greseala cu t ine, Oliver. Dar tu tocmai ai facut cea mai mare greseala a vie
tii tale. O sa te distrug. Se deschise usa si intra procurorul general Gatlin, u
rmat de Brandon, Graves si Bergstrom. Todd i saluta curtenitor si iesi cu pasi ma
ri din ncapere. Barbara Gatlin nchise us a n urma lui. Se apropie de birou. Domnule
presedinte, este extrem de neplacut, dar sper ca veti ntelege situatia. T rebuie
sa va punem cteva ntrebari. Oliver o privi n ochi. Am fost informat despre motivul
prezentei dumneavoastra aici. Binenteles, nu am n ici o legatura cu nici una din
tre crimele acelea. Sunt convins ca toti au rasuflat usurati auzind acest lucru,
domnule presedinte. Scott Brandon continua: Si va sigur ca nici unul dintre noi
nu crede cu adevarat ca ati putea fi implica t. Dar a fost facuta o acuzatie, i
ar noi nu avem alta solutie dect sa-i dam curs. nteleg. Domnule presedinte, ati fo
losit vreodata drogul Ecstasy? Nu. Cei din grup se uitara unii la altii. Domnule
presedinte, daca ati putea sa ne spuneti unde erati pe 15 octombrie, n se ara mo
rtii lui Chloe Houston... Urma un moment de tacere. Domnule presedinte? mi pare r
au. Nu pot. Dar va amintiti cu siguranta unde va aflati sau ce ati facut n seara
aceea? Tacere. Domnule presedinte? Nu nu ma pot concentra acum. As dori sa reven
iti mai trziu. Ct de trziu? ntreba Bergstrom. La ora opt. Oliver i urmari cum pleaca.
Se ridica si se ndrepta agale spre camera n care Jan lu cra la un birou. Ea ridic
a ochii cnd intra pe usa. Oliver inspira adnc si spuse: Jan, trebuie sa-ti marturi
sesc ceva. Senatorul Davis era furibund. Cum am putut sa fiu att de tmpit? Am ales
prost. ncea rca sa distruga tot ce-am construit. O sa vada el ce patesc ce-i car
e ma nsala. ntr zie la birou timp ndelungat ncercnd sa ia o decizie. n cele din urma ri
dica receptor ul si forma un numar. Domnisoara Stewart, mi-ati spus sa va caut a
tunci cnd voi avea mai mult de oferit . Da? Sa va spun nti ce vreau de la dumneavoa
stra. De acum nainte, vreau ca Tribune sa-mi stea la dispozitie: campanii de pres
a, editoriale, totul. Si eu cu ce ma aleg? ntreba Leslie. Cu presedintele Statelo
r Unite. Procurorul general tocmai a emis un mandat de ar estare pe numele lui p
entru o serie de crime. Respiratia de la capatul celalalt al firului se opri. Ap
oi; -Continuati. Leslie Stewart vorbea att de repede ca Matt Baker nu ntelegea unc
uvnt. Pentru numele lui Dumnezeu, calmeaza-te. Ce ncerci sa spui? Presedintele! L-
am ncoltit, Matt. Adineauri am vorbit cu senatorul Davis. Seful C urtii Supreme d
e Justitie, seful politiei, directorul FBI si procurorul general al Statelor Uni
te sunt n momentul de fata n biroul presedintelui cu un mandat de a
restare pe numele lui sub acuzatia de omucidere. Exista o gramada de probe, Matt
, si nu are alibi. Este evenimentul secolului! Nu poti sa publici asa ceva! Adi
ca?! Replica ea privindu-l surprinsa. Leslie, e mult prea grav... Vreau sa spun
ca trebuie sa verifici si sa verifici n ca o data... Si sa verific pna cnd apare pe
prima pagina n Washington Post? Nu, multumesc. Nu vr eau sa scap o asemenea ocaz
ie. Nu poti sa-l acuzi pe presedintele Statelor Unite de omucidere fara sa... Le
slie zmbi. Nici n-am de gnd, Matt. Trebuie numai sa publicam faptul ca s-a emis un
mandat de arestare pe numele lui. E suficient pentru a-l distruge. Senatorul Da
vis... ... s-a ntors mpotriva ginerelui sau. Crede ca presedintele e vinovat. Asa
mi-a sp us. Nu-i de-ajuns. Trebuie sa verificam, apoi... Cum? S-o ntrebam pe Kath
arine Graham? Ai nnebunit? Daca nu publicam acum, pierdem ocazia. Nu pot sa te la
s sa faci asta, nu nainte de a verifica... Cu cine crezi ca vorbesti? E ziarul me
u si fac ce vreau eu el. Matt se ridica n picioare. E un gest iresponsabil. Nici
unul dintre oamenii mei pu va scrie asa ceva. Nici nu trebuie. Voi scrie eu. Les
lie, daca faci asta, plec. Serios. N-ai sa pleci, Matt. Premiul Pulitzer va fi p
entru amndoi. l privi cum i ntoarce spatele si iese din birou. Te vei ntoarce. Leslie
apasa pe butonul interfonului: Sa vina Zoltaire. Vreau sa-mi faci horoscopul pe
ntru urmatoarele douazeci si patru de ore. Da, domnisoara Stewart. Cu placere. Z
oltaire scoase din buzunar efemeris, biblia astrologului. si o deschise. Studie
pozitia stelelor si a planetelor si, pentru o clipa, facu ochii mari. Ce e? Zolt
aire ridica privirea. Se va ntmpla ceva foarte, foarte important. Arata spre pagin
a de carte: Priviti. Marte n tranzitie n casa a noua a lui Pluto timp de trei zile
... Lasa asta, replica Leslie nerabdatoare, treci la subiect. La subiect? A, da.
si lasa iar privirea pe carte. Se va petrece un eveniment extr em de important.
Iar dumneavoastra sunteti n mijlocul lui. Veti fi si mai celebra dect acum. domnis
oara Stewart. Numele dumneavoastra va fi cunoscut n toata lumea. Leslie se simtea
cuprinsa de o stare de euforie. Toata lumea va sti cine este ea . Vedea ceremon
ia de decernare a premiilor, l auzea pe prezentator: Si acum, cstiga torul premiul
ui Pulitzer pentru cel mai bun reportaj din istoria ziaristicii: do mnisoara Les
lie Stewart". Auzea ropotul aplauzelor, simtea vuietul lor asurzitor . Domnisoar
a Stewart? Leslie se trezi din vis. Pot sa plec? Da. ti multumesc. Asta e tot. n a
ceeasi seara la ora sapte, Leslie verifica spaltul reportajului CU titlul: PE NU
MELE PRESEDINTELUI RUSSELL S-A EMIS UN MANDAT DE ARESTARE. PRESEDINTELE VA FI IN
TEROGAT CU PRIVIRE LA SASE CAZURI DE OMUCIDERE. Parcurse n graba rndurile de sub t
itlu si se ntoarse spre Lyle Bannister, editorul. Da-i drumul. Vreau o editie spe
ciala care sa ajunga pe piata ntr-o ora. La aceeas i ora, stirea sa fie difuzata
si de postul WTE. LylcBannister ezita un moment. Poate ca ar trebui ca si Matt B
aker sa arunce o privire... E ziarul meu, nu al lui. Da-i drumul. Acum. Da, doam
na. Ridica receptorul si forma un numar.
Ii dam drumul. La ora sapte si jumatate n aceeasi seara, Barbara Gatlin si ceilal
ti se pregateau sa se ntoarca la Casa Alba. Am pregatit mandatul pentru arestarea
presedintelui, dar sper din tot sufletul s a nu fie nevoie sa-l folosim. O juma
tate de ora mai trziu, secretara i-a introdus n biroul lui Oliver. Alb la fata, Ol
iver i privi intrnd n Biroul Oval. Jan era linga el, tinndu-l de mna. Puteti sa ne ra
spundeti la ntrebari acum, domnule presedinte? Da, ncuviinta Oliver. Domnule prese
dinte, pe data de cincisprezece octombrie, Chloe Houston avea audie nta la dumne
avoastra? Ati vazut-o? Nu. A trebuit sa o anulez. Primise un telefon cu putin nai
nte de ora trei. Eu sunt, dragul meu. Am aranjat sa fiu singura. Sunt la conacul
din Maryland. Te astept la piscina, goala. Cred ca trebuie sa profit de situati
e. Cnd poti sa scapi? Ajung ntr-o ora. " Oliver se ntoarse cu fata spre ei. Daca ce
va din ceea ce am sa va spun acum nu ramne numai ntre noi, va fi afectata i nstitu
tia presedintiei, precum si relatiile cu o tara straina. Fac acest lucru mp otriv
a vointei mele, dar nu am de ales. Sub privirile uimite ale grupului, Oliver se n
drepta spre o usa laterala si o des chise. Sylva Picone pasi n birou. V-o prezint
pe Sylva Picone, sotia ambasadorului Italiei. Am petrecut ziua de ci ncisprezec
e mpreuna, la resedinta ei din Maryland, ncepnd cu ora patru dupa-amiaza pna la doua
dimineata. Nu stiu absolut nimic despre moartea lui Chloe Houston sau despre vr
eunul dintre celelalte cazuri. 21 Dana intra n biroul lui Tom llawkins. Tom, am d
escoperit ceva important. nainte sa fie omort, Frank Lonergan a fost acas a la Car
i Gorman, receptioner la Monroe Arms. Gorman a murit ntr-un presupus acc ident. L
ocuia cu sora lui. Vreau o echipa si o camera ca sa fac un reportaj pen tru stir
ile de la ora zece. Nu crezi ca a fost un accident de navigatie? Nu. Prea multe
coincidente. Bine, raspunse el dupa un moment de gndire. Multumesc. Asta e adresa
. Trimite echipa acolo. Eu ma duc sa ma schimb. Intrnd n apartament, Dana simti de
odata ca ceva nu este n regula. Zilele trecute la Sarajevo i dezvoltasera acest si
mt al pericolului. Cineva fusese n casa. Verifica ncet tot apartamentul, fiecare d
ebara. Totul era la locul lui. Mi s-a parut, si s puse Dana. nsa nu credea ca e do
ar o parere. Cnd ajunse la casa lui Cari Gorman, masina echipei era parcata pe st
rada: o camio neta imensa cu o antena mare exterioara si dotata cu echipament so
fisticat. O as teptau An-drew Wright, inginerul de sunet, si Vernon Mills, camer
amanul. Unde facem interviul? o ntreba Mills. n casa. Va chem cnd sunt gata. Bine.
Dana se duse la usa din fata si batu. Marianne Gorman deschise usa. Da? Sunt...
Stiu cine esti. Te-am vazut la televizor. As vrea sa stam de vorba cteva minute.
Bine. Intra, o pofti Marianne dupa o scurta ezitare. Dana o urma n camera de zi.
Marianne Gorman i oferi un scaun. E vorba de fratele meu, nu-i asa? A fost omort.
Stiu sigur. Cine l-a omort?Nu stiu, raspunse Marianne Gorman ferindu-si privirea.
V-a cautat Frank Lonergan? Femeia miji ochii. M-a pacalit. I-am spus unde l poat
e gasi pe fratele meu si... si acum Cari e mort .
Ochii i se umplura de lacrimi. Despre ce voia Lonergan sa vorbeasca cu fratele t
au? Mi-a spus ca e de la Fisc. Dana o privi cu atentie. Sunteti de acord sa nregi
stram interviul pentru televiziune? Trebuie doar sa spun eti cteva cuvinte despre
moartea fratelui dumneavoastra si ce credeti despre crim inalitatea din orasul
nostru. Cred ca pot sa fac asta, ncuviinta Marianne. Multumesc. Dana se duse si d
eschise usa, facndu-i semn lui Vernon Mills. Urmat de Andrew Wri ght, Mills se ndr
epta spre casa. E prima oara cnd fac asta, spuse Marianne. Nu trebuie sa aveti em
otii. Dureaza doar cteva minute. Vernon intra cu camera n living. Unde filmam? Aic
i, n living. Poti sa pui camera acolo, n colt. Vernon aseza camera si se apropi e
de Dana. Le puse fiecaruia cte un mic microfon. Sa spuneti cnd sunteti gata, zise
el si se aseza pe o masa. Nu! Asteptati putin. mi pare rau, nu pot sa fac asta, s
puse Marianne Gorman. De ce? ntreba Dana. Este... e periculos. Pot sa vorbesc num
ai cu tine? Da. Dana se ntoarse spre Vernon si Wright. Lasati camera unde este. V
a chem eu. Asteptam n masina, spuse Vernon. De ce crezi ca e periculos sa apari l
a televiziune? Nu vreau ca ei sa ma vada. Cine? Cari a facut ceva ce... ce nu tr
ebuia. A fost omort pentru asta. Cei care l-au om ort ma vor omor si pe mine. Tremu
ra. Ce-a facut Cari? Dumnezeule, l-am rugat sa n-o faca. Ce sa nu faca? insista
Dana. -A... a scris o scrisoare de santaj. Santaj? replica Dana surprinsa. Da. C
rede-ma, Cari era un om bun. Numai ca i placea... avea gusturi scumpe si, cu sala
riul lui, nu-si putea permite sa traiasca asa cum dorea. Nu l-am putut opri . A
fost omort din cauza scrisorii aleia. Sunt sigura. L-au gasit si stiu unde sa ma
gaseasca si pe mine. Ma vor omor. Plngea. Nu stiu ce sa fac. Povestiti-mi despre s
crisoare. Fratele meu tocmai pleca n concediu. si uitase haina la hotel, haina pe
care voia s-o ia cu el, si s-a ntors. Si-a luat haina si s-a ntors n masina cnd usa
liftului p articular s-a deschis n garaj. Mi-a spus ca a vazut un om pe care l-a
recunoscut cu surprindere. Si mai surprins a fost cnd omul s-a ntors sa stearga am
prentele di n lift. Cari n-a stiut ce se petrece pna a doua zi, cnd a citit n ziar
despre moart ea sarmanei fete si si-a dat seama cine a omort-o. Atunci a trimis s
crisoarea la Casa Alba. La Casa Alba? Da. Cui i-a trimis scrisoarea? Omului pe c
are l-a vazut n garaj. l stii, tipul cu petic negru pe ochi. Peter Tage r. 22 Zgom
otul traficului de pe Pennsylvania Avenue ce razbatea prin peretii biroului l tre
zi la realitate. Recapitulase totul n minte si era multumit sa se simta n sigu ran
ta. Oliver Russell va fi arestat pentru crimele pe care nu le-a comis, iar Me lv
in Wicks, vicepresedintele, va deveni presedinte. Senatorul Davis l va putea co n
trola usor pe vicepresedintele Wicks. Si nu se poate dovedi ca am vreo legatura
cu oricare din aceste omoruri, gndea Tager. Seara se va duce la ntrunirea de la bi
serica. Abia astepta. Oamenilor le place sa
le vorbeasca despre religie si putere. ncepusera sa-l intereseze fetele la paispr
ezece ani. Se temuse ca pierderea ochiu lui l va dezavantaja n fata sexului frumos
, pe el, pe care Dumnezeu l nzestrase cu u n libido att de puternic. Dimpotriva nsa,
fetele se simteau atrase de peticul cel negru. n plus, Dumnezeu i daduse lui Pete
r si darul convingerii cu care le facea p e cele mai timide si mai cuminti sa-l
urmeze pe bancheta din spate a masinii, ntr -o sura sau n pat. Din nefericire, una
din ele a ramas nsarcinata si a fost nevoit sa se nsoare cu ea. I-a facut doi cop
ii. Familia ar fi putut sa-i devina o povar a. S-a dovedit n schimb o acoperire m
inunata pentru aventurile lui secrete. Se gnd ise serios sa se hirotoniseasca, da
r ntlnirea cu senatorul Todd Davis i schimbase v iata. Descoperise astfel politica.
La nceput, relatiile lui extraconjugale nu-i dadusera nici o bataie de cap. Pna cn
d un prieten i-a dat drogul pe care l-a luat mpreuna cu Lisa Burnctte, o enoriasa
din Frank-fort. Ceva n-a mers bine si fata a murit. I-au descoperit corpul n rul
K entucky. Urmatorul incident nefericit a fost reactia secretarei lui Oliver Rus
sell, Miria m Friedland, care a intrat n coma.N-a fost vina mea. El nu avusese ni
mic. Probabi l ca Miriam lua si alte droguri. A mai fost, desigur, si Chloe Hous
ton. O ntlnise pe coridor, la Casa Alba, cnd fata cauta o toaleta. l recunoscuse pe
data si era vadit impresionata. Sunteti Peter Tager! Va vad tot timpul la televi
zor. Te pot ajuta cu ceva? Cautam toaleta. Era foarte tnara si foarte draguta. La
Casa Alba nu exista toalete publice, domnisoara. Ce ma fac? Cred ca pot sa te a
jut, spusese el pe un ton conspirativ. Vino cu mine. O condusese la etaj, intr-o
camera de baie, si o asteptase. Apoi, o ntrebase: Esti in vizita la Washington?
Da. Nu vrei sa-ti arat adevaratul Washington? Ti-ar placea? Foarte tare, dar n-a
s vrea sa va deranjati. Pentru o fata att de draguta ca tine? Nu ma deranjeaza ctu
si de putin. ncepem cu ci na. Suna minunat, spusese ea zmbind. ti promit ca asa va
fi. Dar nu trebuie sa spui nimanui, e micul nostru secret. Nu spun. Promit. Treb
uie sa merg diseara la o ntrunire la cel mai nalt nivel cu oficialitati ruse, la h
otelul Monroe Arms. O impresionase. Putem sa luam cina la hotel, n apartamentul i
mperial. Ne vedem acolo la ora sapte . Bine, aprobase ea cu entuziasm. i explicas
e ce trebuie sa faca pentru a ajunge n apartament. N-o sa fie nici o problema. Su
na-ma cnd ajungi. l sunase. L-a nceput Chloe s-a mpotrivit. Cnd Peter a luat-o n brate
, fata a spus:. Nu. Sunt fecioara. El s-a excitat si mai tare. Nu facem nimic da
ca tu nu vrei, a asigurat-o. Daca vrei, stam de vorba. Esti dezamagit? Deloc, sc
umpa mea. A scos o sticluta cu Ecstasy si a turnat continutul n doua pahare. Ce-i
asta? a ntrebat Chloe. Un energizant. Ridica paharul si o privi bnd pna la fund li
chidul din paharul ei. E bun, a spus ea." Au mai vorbit jumatate de ora, pna cnd d
rogul a nceput sa-si faca efectul. ntr-un sfr sit, s-a apropiat de ea, a cuprins-o n
brate si a simtit ca fata nu opune nici o rezistenta.
Dezbraca-te. Imediat. A urmarit-o cu privirea pna cnd a intrat n baie si a nceput sa
se dezbrace si el. Ch loe s-a ntors peste cteva minute, goala, iar trupul ei tnar
l-a excitat. Era frumoa sa. Chloe a venit n pat si au facut dragoste. Nu avea exp
erienta, dar faptul ca e ra fecioara l excita suficient. Cnd Chloe s-a oprit n mijl
ocul unei fraze, ametita, a ntrebat-o: Te simti bine, draga mea? Da. Ma simt doar
... S-a tinut de marginea patului. Ma-ntorc imediat. S-a ridicat. Sub ochii lui,
Chloe s-a mpiedicat si a cazut lovindu-se cu capul de marginea ascutita de fier a
mesei. Chloe! A sarit din pat si s-a aplecat peste ea. Chloe! Nu avea puls. Dum
nezeule! Nu poti sa-mi faci una ca asta. N-a fost vina mea. A a lunecat. S-a uit
at in jur. Nu trebuie sa-si dea seama Ca am fost aici. S-a mbracat repede, s-a du
s la baie si a umezit un prosop cu care a lustruit toate obiectele pe car e era
posibil sa le fi atins. A luat poseta fetei, a mai aruncat o ultima privir e n ca
mera si s-a urcat n ascensor. Ultimul lucru pe care l-a facut a fost sa stea rga
butoanele liftului. Cnd Paul Yerby a devenit o amenintare, Tager s-a folosit de t
oata influenta pentru a-l elimina. Nimic nu-l mai lega de moartea lui Chloe. Apo
i a fost scrisoarea de santaj. Cari Gorman, receptionerul, l vazuse. Peter l-a tr
imis pe Sime sa scape de el, spunndu-i ca Gorman este o amenintare pentru pres ed
inte. Si cu asta ar fi trebuit ca totul sa se ncheie. Numai ca Frank Lonergan a nc
eput sa puna ntrebari si a trebuit sa scape si de el. Iar acum nca un reporter bag
aret era la rnd. Amenintarea venea din doua parti: de la Marianne Gorman si de la
Dana Evans. Sime plecase sa le omoare pe amndoua. 23 Marianne Gorman repeta: l st
ii, tipul cu petic negru pe ochi. Peter Tager. Esti sigura? ntreba Dana uluita. E
greu sa nu recunosti pe cineva care arata asa. Trebuie sa dau imediat un telefo
n. Dana forma numarul lui Matt Baker. Biroul domnului Baker, spuse secretara. Da
na la telefon. Vreau sa-i vorbesc. E urgent. Asteapta putin. O clipa mai trziu, M
att era la telefon. S-a ntmplat ceva, Dana? Matt, tocmai am aflat cu cine era Chlo
e Houston cnd a murit. Stim cu cine era.., Peter Tager. -Poftim?! striga el. Sunt
la sora lui Cari Gorman. receptionerul care a fost ucis. Gorman l-a vazut p e T
ager n garaj cnd stergea amprentele din ascensor, n noaptea cnd Chloe Houston a f os
t ucisa. Am aici o camera. Vrei sa transmit n direct? Deocamdata asteapta! ordona
Matt. Ma ocup eu. Suna-ma peste zece minute. Trnti receptorul n furca si se ndrept
a spre Turnul Alb. Leslie, sa nu tiparesti... Ea se ntoarse spre el tinnd n mina ma
cheta titlului: PE NUMELE PRESEDINTELUI RUSSEL L S-A EMIS UN MANDAT DE ARESTARE.
Uite, Matt! exclama ea exaltata. Leslie, am noutati pentru tine. Nu... Nu am ne
voie de noutati. Ti-am spus ca o sa te ntorci. N-ai putut sa pleci, nu-i asa? Nu
puteai sa pleci acum. Ai nevoie de mine, Matt. Ramasese n prag si se uita la ea c
u mirare: Ce s-a ntmplat cu aceasta femeie de a a juns asa? Poate ca mai e timp s-
o salvez. Leslie...
Nu trebuie sa te simti prost pentru ca ai facut o greseala, l consola Leslie. Ce
voiai sa-mi spui? Matt Baker o privi ndelung. Voiam doar sa-ti spun la revedere,
Leslie. Ea l urmari plecnd. 24 Ce se va alege de mine? Nu-ti face griji, o asigura
Dana. Vei fi protejata. Lua o decizie. Marianne, vom face un interviu n direct s
i voi da o nregistrare FBI-ului. Cum term inam interviul, te scot de aici. De afa
ra s-a auzit zgomotul facut de frnele unei masini. Marianne se repezi spre fereas
tra: Dumnezeule! Ce e? ntreba Dana apropiindu-se de ea. Sime Lombardo cobora din
masina. Se uita spre casa, apoi se ndrepta spre usa. Marianne ncepuse sa tremure.
El e... celalalt barbat care l-a cautat pe Cari n ziua n care a murit. Sunt sigura
ca e implicat. Dana ridica receptorul si forma n graba un numar. Biroul domnului
Hawkins. Nadine, trebuie sa vorbesc neaparat cu el. Nu e aici. Se ntoarce n... Da
-mi-l pe Nate Erickson. Nate Erickson, asistentul lui Hawkins, veni la telefon:
Dana? Nate, am nevoie de ajutor, rapid. Am un reportaj senzational. Vreau sa-mi
dai dr umul n direct, chiar acum. Nu pot sa fac asa Ceva! protesta Erickson. Tom
trebuie sa decida. N-am timp! exploda Dana. Prin fereastra, Dana l vedea pe Sime
Lombardo apropiindu-se de usa. n camioneta, Vemon Mills se uita la ceas: Facem in
terviul sau nu? Am o ntlnire. n casa, Dana spunea: E o chestiune de viata si de moa
rte, Nate. Trebuie sa-mi dai drumul n direct. Pen tru numele lui Dumnezeu, acum!
Trnti receptorul. n furca, se repezi si deschise televizorul, potrivindu-l pe cana
lul 6. Rula un serial. Un barbat n vrsta i vorbea unei tinere femei: Niciodata nu
m-ai nteles cu adevarat, Kristen." Adevarul e ca te nteleg prea bine, George. De a
ceea vreau sa divortez " Ai pe altcineva?" Dana se repezi n dormitor si deschise
televizorul de acolo. Sime Lombardo batea la usa din fata. Nu deschide! o averti
za Dana pe Marianne. Verifica daca microfonul e deschis. Bataile din usa devenis
era mai puternice. Sa iesim, sopti Marianne. Prin spate... n momentul acela usa c
eda si Sime navali n camera, nchise usa n spatele lui si se ui ta la cele doua feme
i. Doamnelor, ce bine ca sunteti mpreuna! Disperata, Dana arunca o privire spre t
ele vizor: Daca am pe altcineva, asta e numai din vina ta". Nu nteleg, Kristen."
Sime Lombardo scoase din buzunar un pistol semiautomat de calibru 22 si ncepu sa n
surubeze surdina. Opreste-te! striga Dana. Nu poti... Sime ridica arma. Gura. T
receti n dormitor, imediat! Doamne, Dumnezeule, murmura Marianne. Asculta... spus
e Dana. Putem... Ti-am spus sa taci. Si acum miscati-va. Dana se uita la televiz
or. ntotdeauna am crezut n a doua sansa, Kristen. Nu vreau sa pierd ce avem, ce am
put ea avea din nou." Ecoul acelorasi voci razbatea din dormitor. V-am spus sa
miscati. Trebuie sa terminam odata! n momentul n care cele doua femei
n panica facura primul pas spre dormitor, lumina rosie a camerei din colt se apr
inse. Imaginea lui Kristen si George disparu de pe ecran si se auzi vocea unui c
rainic: ntrerupem programul pentru a transmite n direct un reportaj din cartierul
Wheaton. Camera de zi a familiei Gorman umplu dintr-o data ecranul. Dana si Mar
ianne erau n fata, Sime n spate. Barbatul se opri uluit, la vederea propriei imagi
ni pe ecra n. Ce... ce dracu' se ntmpla? n camioneta, tehnicienii priveau noile ima
gini care invadasera ecranul. Dumnezeule! exclama Vernon Mills. Suntem n direct.
Dana se uita spre ecran si spuse o rugaciune n gnd. Se ntoarse spre camera: Dana Ev
ans va transmite n direct din casa lui Cari Gorman, cel care a fost omort n urma cu
cteva zile. Stam de vorba cu cineva care are informatii cu privire la moa rtea a
cestuia. Se ntoarse cu fata la el: Asadar, vreti sa ne spuneti exact ce s-a ntmplat
? Lombardo ramasese paralizat, se privea pe sine pe ecran, umezindu-si buzele cu
limba. Hei! n televizor, si auzi vocea spunnd Hey!", se vazu miscndu-se n momentul n
care se aplec spre Dana. Ce dracu' faci? Ce smecherie mai e si asta? Nu e nici o
smecherie. Suntem n direct. Doua milioane de oameni se uita la noi. Vazndu-se nca
o data pe ecran, Lombardo vr grabit pistolul n buzunar. Dana se uita cu coada ochiu
lui la Marianne Gorman, apoi l privi pe Sime Lombardo drept n fata: Peter Tager es
te cel care a ordonat uciderea lui Cari Gorman, nu-i asa? n cladirea politiei, Ni
ck Reese se afla la birou cnd un asistent navali nauntru: Repede! Uita-te! Sunt n c
asa lui Gorman. Deschise televizorul pe canalul 6 si ima ginea umplu ecranul. Pe
ter Tager ti-a spus sa-l omori pe Cari Gorman? Nu stiu despre ce vorbesti. nchide
televizorul ala afurisit pna cnd... Pna cnd ce? Vrei sa ne omori n fata a doua milio
ane de oameni? Iisuse! racni Reese. Ia cteva masini. Sa mergem acolo, repede. n Sa
lonul Albastru de la Casa Alba, Oliver si Jan se uitau la televizor, uluiti. Pet
er? Nu-mi vine sa cred, sopti Oliver. Secretara lui Peter Tager navali n birou. D
omnule Tager, deschideti televizorul, pe canalul 6. Se uita nervoasa la el si s
e grabi sa iasa. Peter o urmari cu privirea, socat. Apuca telecomanda si deschis
e televizorul. Dana tocmai spune a: -... Peter Tager este responsabil de moartea
lui Chloe Houston? Nu stiu nimic despre asta. ntrebati-l pe Tager. Peter Tager s
e uita la ecran si n u-i venea sa-si creada ochilor. Asa ceva nu se poate! Dumne
zeu nu-mi poate face una ca asta! Sari n picioare si se napusti spre usa. Nu-i la
s sa puna mna pe mine. Am sa ma asc und! Se opri dintr-o data. Dar unde? Unde sa
ma ascund? Se ntoarse ncet la masa si se prabusi pe scaun. Asteptnd. La ea n birou,
Leslie Stewart se uita uluita la televizor: Peter Tager? Nu! Nu! N u! Leslie smu
lse receptorul si forma un numar de telefon: Lyle, opreste editia speciala! Nu t
rebuie sa apara! Ma auzi? Nu... Domnisoara, editia speciala a ajuns la vnzare acu
m o jumatate de ora. Mi-ati spus ... ncetisor, Leslie puse receptorul n furca. Se
uita la titlul din Washington Tribune : PE NUMELE PRESEDINTELUI RUSSELL S-A EMIS
UN MANDAT DE ARESTARE. Apoi ridica ochii spre pagina nramata de pe perete: DEWEY
L NVINGE PE TRUMAN. Veti fi si mai faimoasa dect acum, domnisoara Stewart. Numele
dumneavoastra va fi cunoscut n toata lumea". Mine, numele ei va fi bataia de joc a
lumii ntregi. La Gorman acasa, Sime Lombardo se mai uita o data la imaginea sa d
e pe ecran si spuse:
Plec. Se napusti spre usa din fata si o deschise. Jumatate de duzina de masini d
e poli tie parcau n clipa aceea n fata casei. 25 Jeff Connors si Dana l asteptau pe
Kemal la aeroportul Dulles International. Viata lui a fost un iad, explica Dana
nervoasa. El nu e ca ceilalti baieti. Vrea u sa spun ca nu trebuie sa te surpri
nda daca n-o sa lase sa se vada nici un semn de emotie. Voia cu disperare ca Jef
f sa-l placa pe Kemal, iar Jeff i simtea ngrijorarea. Nu-ti face griji, draga mea.
Sunt sigur ca e un baiat minunat. A sosit! S-au uitat n sus si au vazut un punct
care s marea pna au ajuns sa recunoasca un st ralucitor 747. Dana i strnse usurel mn
a. A venit! Pasagerii coborau din avion. Dana privea nelinistita sirul calatoril
or. Unde...? Era acolo. mbracat cu hainele cumparate de ea la Sarajevo, cu fata p
roaspat spala ta. Cobor rampa ncet si se opri la vederea ei. Se priveau nemiscati.
Apoi ncepura s a alerge unul spre celalalt. Dana l mbratisa, iar mna lui teafara o
strngea pe a ei. Plngeau amndoi. Cnd si-a regasit vocea, Dana i-a urat n sfrsit: Bine
ai venit n America, Kemal. Baiatul dadu doar din cap. Nu putea nca sa vorbeasca. K
emal, vreau sa-ti prezint un prieten. Jeff Connors. Jeff se apleca. Buna, Kemal.
Am auzit multe despre tine. Kemal se lipi si mai tare de Dana. Vei locui la min
e acasa, spuse Dana. Vrei? Kemal ncuviinta. Nu se va mai desparti niciodata de ea
. Dana se uita la ceas: Acum sa mergem. Trebuie sa transmit o declaratie de la C
asa Alba. Ziua era perfecta. Cerul era albastru si clar si o briza racoroasa suf
la dinspre Potomac Se afla n Gradina cu Trandafiri, mpreuna cu alti aproape patruz
eci de reporteri de televiziune si radio. Camera era ndreptata catre presedinte c
are se afla pe podi um, cu Jan alaturi. Presedintele si ncepuse discursul: Trebuie
sa fac un anunt important. n acest moment se desfasoara o ntlnire a sefilor Emirat
elor Arabe Unite, al Libiei, Iranului si S iriei, la care se discuta un tratat d
e pace pe termen lung cu Israelul. Astazi d e dimineata am fost informat ca nego
cierile merg foarte bine si ca tratatul va f i semnat ntr-o zi sau doua. Este ext
rem de important ca Congresul Statelor Unite sa ne sprijine n acest efort vital.
Oliver se ntoarse spre barbatul de lnga el: Domnul senator Todd Davis. Senatorul, m
bracat n alb, se apropie de microfon: Este un moment extrem de important pentru i
storia tarii noastre. De foarte multi ani, asa cum bine stiti, ne straduim sa ad
ucem pacea ntre Israel si tarile arabe . Un tel dificil, mplinit acum, cu sprijinu
l si ndrumarea minunatului nostru prese dinte. Sunt fericit sa spun ca, iata, n sfr
sit, eforturile noastre au fost rasplat ite. Se ntoarse spre Oliver: Sa-l felicit
am cu totii pe marele nostru presedinte pentru magnificul rol pe car e l-a jucat
... S-a terminat un razboi, gndea Dana. E un nceput. Poate ca, ntr-o buna zi, adult
ii v or nvata sa-si rezolve problemele cu dragoste, nu cu ura. Poate ca vom const
rui o lume n care copiii sa creasca fara sa mai auda sunetul bombelor si al masin
ilor de razboi, fara teama ca membrele lor vor fi smulse de soldati necunoscuti.
Se nt oarse spre Kemal, care i soptea nsufletit ceva lui Jeff, la ureche. Dana zmbi
. Jeff o ceruse n casatorie. Kemal va avea un tata. Vor fi o familie. De unde atta
noroc pe capul meu? Discursurile se terminasera.
Cameramanul ndreptase camera nspre Dana. Dana Evans a transmis pentru WTE Washingt
on, DC. SFRSIT SIDNEY SHELDON, unul dintre cei mai mari scriitori contemporani, d
etine un recor d de invidiat: peste 250 milioane de exemplare vndute pna acum. PRI
NTESA DE GHEATA reprezinta ultima lui creatie, dintr-o lunga serie de best-se ll
eruri. Activitatea sa literara a primit cele mai nalte aprecieri, fiind singurul
autor c are a cstigat un Oscar, precum si prestigioasele premii Tonysl Edgar. De
asemenea , ultima editie a lucrarii Guinness Book of Records l proclama pe SIDNEY
SHELDON drept cel mai tradus scriitor din lume. EDITURA LIDER