Sunteți pe pagina 1din 2

CURS 1

INTRODUCERE
Biochimia este o tiin modern, cu caracter complex, care are drept material de
studiu materia vie i fenomenele specifice acesteia, din punct de vedere al organizrii,
compoziiei i structurii biomoleculelor componente, precum i al proceselor complexe de
transformare a acestora, n corelaie cu efectele energetice asociate reaciilor metabolice.
Cunoaterea substratului biochimic al materiei vii, i a mecanismelor reaciilor
biochimice ofer cheia nelegerii tiinifice a fenomenelor particulare lumii vii cum ar fi:
procesele fiziologice normale sau patologice, formarea speciilor, variabilitatea, ereditatea,
reproductibilitatea, adaptabilitatea etc., i proiectarea posibilitilor de intervenie i de
aplicare a unor alternative optime.
Datorit interesului suscitat, dar mai ales a posibilitilor fizico-chimice moderne de investigare, biochimia s-a dezvoltat n ultimii ani foarte mult, fcnd posibil evaluarea structurii
moleculare a vieii, deschiznd pori spre domenii noi de cercetare, cum ar fi: secvenionarea ADN, obinerea unor noi combinaii genetice, elucidarea mecanismului de control al
metabolismului i al proceselor de transport prin membranele celulare etc.
Biochimia este alcatuita din Biochimia statica / descriptiva (descrie combinatiile
chimice din organismele vii) si Biochimia dinamica (se ocupa cu cercetarea
metabolismului).
Primele conceptii stintifice privind starea de boala, ereditate, regim de viata, influenta
mediului inconjurator asupra organismului se datoresc lui Hipocrate din Kos, Galenu din
Pergam, Paracelsus s.a.

Caracteristici biochimice ale materiei vii


Materia vie este constituit din aceleai elemente chimice care alctuiesc materia
lumii minerale, organizate n structuri care se supun acelorai legi, fizice i chimice, care
guverneaz lumea nevie.
Compusi chimici care se gasesc in organismele vii sunt foarte complecsi si diferitii.
Alaturi de moleculele de H2O si CO2 ce au o masa moleculara mica, se gasesc si molecule
gigante a caror masa moleculara se masoara cu sutele de mii si milioane de daltoni (exp.
Proteinele si acizi nucleici).
Moleculele compusilor ce alcatuiesc materia vie poarta denumirea de biomolecule.
Aceste biomolecule conditioneaza organizarea biochimica structurala si functionala
specifica tuturor organismelor vii.
Ele pot fi :
Anorganice : apa si sarurile minerale
Organice : proteinele, lipidele, glucidele, enzimele si hormonii .
Fiecare substanta care intra in alcatuirea materiei vii are o anumita constitutie care
este caracteristica in primul rand prin natura si proportia diferitelor elemente chimice ce o
compun si in al doilea rand, de modul de aranjare sau de legare al atomilor in molecula.
In compozitia materiei vii intra urmatoarele elemente:
a) C,H,O,N,S, P, Cl, Ca, Mg, K, Na se gasesc in proportie mare si formeaza 99 %
din masa organismelor. Ele mai poarta si numele de elemente plastice si
reprezinta Macroelementele.
b) Fe, I, F, B, Cu, Zn, Co, Mn, Si, Mo, V, Ba, Li etc. se gasesc in cantitate mica
sub 1 % din total. Ele sunt numite Microelemente si au un rol biocatalitic, intra

in structura unor enzime, hormonii, astfel participa la reglarea unor procese


biochimice din organism.
Pe plan general doar 21 de elemente sunt totdeauna prezente in materia vie, de unde
le vine si numele de bioelemente/ elemente esentiale. Ele se impart in functie de
concentratie in organism :
I.
Elemente abundente (prezente in concentratie de 60% atomi): C,H,O si N.
II.
Elemente mai putin abundente (prezente in concentratie de 0,02-0,1 % atomi):
Na, Mg, P, S, Cl, Ca, K.
III.
Elemente rare (prezente in concentratie mica de 0,02% atomi): Si, B, Fe, Cu,
Mn, Zn, V, I, Ni, Co.
In toti compusii materiei vii C joaca rol predominant datorita configuratie sale
electronice ce ii permite sa realizeze combinatii atat cu elemente electronegative (O, S, N,
P, Cl) cat si cu elemente electropozitive (H), dar C se poate combina si cu el insusi
rezultand edifici moleculare foarte complexe.
Atomi de H si O alaturi de atomul de C formeaza primi constituientii elementari ai
materiei vii (H2O si CO2).
Atomul de N este de asemenea, un element esential, pentru ca alaturi de C, H, si O
intra in compozitia substantelor proteice (compusi ce reprezinta structurile moleculare cele
mai importante ale materiei vii).
Atomi de C, H, O si N au o proprietate comuna aceea de a lega legaturi covalente prin
distribuirea de perechii de electroni.
Elementele mai putin abundente (P,S,Ca,Mg) iau parte ca elemente de constructie in
alcatuirea moleculelor ce intra in formarea organismelor vii, iar Cl, Na si K sunt si ele
indispensabile vietii.
Elementele rare participa in concentratii extrem de mici in procesele metabolice
celulare fundamentale, in calitate de componenti ai enzimelor sau activatori ai acestora.
Absenta lor determina perturbari grave ale metabolismului celular.
Cea mai mare parte din compusii atomilor sunt rau conducatori de caldura si
electricitate si au o caldura specifica ridicata, de aici rezulta ca compusi celulari sunt
instabili, instabilitate necesara desfasurarii proceselor metabolice.
Schimburile de materie i de energie dintre organism i mediu, care definesc nsi
viaa, implic desfurarea unui numr mare de reacii chimice, care alctuiesc
metabolismul, cu dou laturi principale:
catabolismul (degradarea constituenilor celulari la compui mai simpli) implic
procese exergonice, n care se produce energie;
anabolismul (edificare i refacerea constituenilor celulari) decurge prin reacii
endergonice, n care se consum energia mobilizat n procesele catabolice.
Organismele vii sunt deci sisteme deschise, aflate ntr-un permanent schimb de
energie i materie cu mediul nconjurtor, constituind sediul unui triplu flux, de materie, de
energie i de informaie.

S-ar putea să vă placă și