INTREBARI LICENTA 2012

CONSTRUCTII METALICE, CONSTRUCTII MIXTE OTEL-BETON SI

CONSTRUCTII INDUSTRIALE
1)

Cum se calculeaza efortul capabil la forfecare al unui surub obisnuit?

a) lund in considerare diametrul tijei surubului
b) lund in considerare diametrul gaurii
c) lund in considerare media intre diametrul gaurii si cel al tijei
d) lund in considerare distanta dintre suruburi
e) lund in considerare limita de curgere a otelului din surub fyb

2)

Pentru mbinarea sudat cap la cap solicitat la moment ncovoietor din din figur,
tensiunile unitare in sudura se calculeaz cu :
4p b)
N Ed M Ed
a)
+ 2
t1b
t1b
6
N Ed
6 M Ed
b)
+
t1 (b 2t1 ) t1 (b 2t1 )2

3)

c)

N Ed 6 M Ed
+
t2b
t2 b 2

d)

N Ed
6 M Ed
+
t2 (b 2t2 ) t2 (b 2t2 ) 2

e)

Nu apar tensiuni unitare, ci doar tensiuni tangentiale

2p - a)

Pentru mbinarea cu cordoane de sudur n relief frontale i laterale, solicitat la moment

ncovoietor, din figur, n ce punct de pe mbinare se verific tensiunile maxime din
momentul ncovoietor:
2p c)
a)
b)
c)
d)
e)

4)

A
C
B
D
E

uruburile dintr-o mbinare solicitat la for axial n planul mbinrii pot prelua:
2p-b)

a) Eforturi care tind s produc lunecarea relativ a pieselor

b) Eforturi care produc forfecarea tijei n seciunea corespunztoare suprafeei de
separaie dintre piese si eforturi care produc strivirea peretelui gurii de ctre
tija urubului
c) Eforturi care tind s produc desprinderea pieselor
d) Eforturi de compresiune in tija
e) Eforturi de lunecare relativa si de compresiune in tija.
5)

Efortul capabil al uni urub obinuit dintr-o mbinare solicitat de o for ce acioneaz n
2p c)
planul mbinrii, este:
f A
a) Fv , Rd = v ub

M2

b) Fb , Rd =

k1ab f u d t

M2

c) FRd = min( Fv , Rd , Fb , Rd )
d) Ft , Rd =

k2 f ub As

M2

e) Acesta se determina pe o lungime unitara de imbinare, considerata

perpendicular pe axa solicitarii exterioare
6)

Pentru mbinarea cu uruburi obinuite, solicitat la moment ncovoietor n planul

mbinrii, din figur, verificarea se face:
2p c)
a) Pentru fiecare urub din mbinare
b) Pentru uruburile situate n axa mbinrii
c) Pentru uruburile cele mai deprtate de centrul de greutate al mbinrii de pe
semieclis
d) Pentru toate uruburile de pe semieclis
e) Indiferent de poziia lui n mbinare

be he
>
2 3

7)

Capacitatea portant a unei mbinri cu uruburi de nalt rezisten pretensionate se

calculeaz cu:
5p a)
k n
0, 7 f ub As
a) Fs , Rd = s

M3

b) Fs , Rd = min( Fv , Rd , Fb , Rd )
c) Fs , Rd =

k2 f ub As

d) Fs , Rd =

ks n

e) Fs , Rd

M2
F

M 2 p ,C
k n
= s
0,5 fub As
M3

8)

uruburile de nalt rezisten pretensionate transmit eforturile prin:

a) Forfecare
b) Presiune pe pereii gurii
c) ntindere n tij
d) Frecarea suprafeelor pieselor n contact
e) Compresiune

2p d)

9)

Care parametru intervine in calculul la flambaj (compresiune centrica) a unui stalp

metalic ?
2p b)
a) momentul de inertie al sectiunii transversale a stalpului
b) zveltetea stalpului
c) capacitatea portanta la incovoiere a sectiunii
d) valoarea momentului incovoietor solicitant
e) valoare fortei taietoare

10)

Pentru calculul la voalare a inimii unei grinzi metalice se calculeaza tensiunile unitare ?
3p- c)
a) in dreptul axei neutre
b) la fibra extrema
c) la punctul de intrersectie dintre inima si talpa
d) in puctul de pe sectiunea grinzii, cel mai indepartat de centrul de greutate al
sectiunii
e) pe inaltimea zonei intinsa a sectiunii
11) Cum se recomanda a fi dispusa tabla cutata pe un ochi de dala mixta otel-beton.
2p- a)
a) paralel cu latura scurta
b) paralel cu latura lunga
c) pe diagonala ochiului de placa

d) indiferent
e) depinde daca armarea se face cu plase sudate sau bare independente
12) Cum se calculeaza capacitatea portanta a unui conector de tip dorn :
2p c)
a) lund in considerare capacitatea portanta la forfecare a dornului
b) luand in considerare capacitatea portanta la strivire a betonului a dornului
c) luand in considerare capacitatea portanta la forfecare a dornului si capacitatea
portanta a dornului la strivirea betonului
d) luand in considerare clasa sectiunii transversale a grinzii metalice
e) luand in considerare pozitia in structura a grinzii mixte otel-beton
13) Calculul momentului elastic rezistent al unei grinzi mixte otel-beton se calculeaz :
3p e)
a) doar pentru sectiuni de clasa 1 si 2
b) doar pentru sectiuni de clasa 3
c) doar pentru sectiuni de clasa 4
d) doar pentru sectiuni de clasa 3 si 4
e) indiferent de clasa
14) La determinarea curbei de interactiume M-N pentru un stalp mixt otel-beton
intervine :
4p e)
a) valoarea efortului de compresiune solicitant
b) valoarea coeficientului de flambaj
c) valoarea momentului exterior solicitant de la baza stalpului
d) numarul de conectori de pe lungimea stalpului
e) doar eforturile capabile calculate in sectiunea transversala, indiferent de
solicitarile exterioare
La calculul grinzilor mixte otel-beton, reducerea momentului incovoietor rezistent
15)
MplRd se face daca :
3p- b)
a) VEd>VplR d
b) VEd >1/2 VplRd
c) VEd<VplRd
d) VEd<1/2VplRd
e) VEd=VplRd
16)
Valorile nominale ale limitei de curgere fy i ale rezistentei la traciune fu pentru
oelurile de construcii laminate la cald pot avea valori diferite pentru aceeasi marc de
oel?
3p d)
a) Nu
b) Numai dac au cordoane de sudur
c) Totdeauna au aceeasi valoare
d) Pot avea valori diferite pentru grosimi t 40 mm si 40 mm < t 80 mm
e) Dac mbinrile sunt cu suruburi
17)

Analiza de ordinul nti a structurilor metalice n cadre poate fi utilizat dac:

5p- e)

a) Momentul de inertie al sectiunii transversale a stlpilor este mai mare ca cel al

riglelor
b) Analiza de ordinul nti se poate utiliza fr restrictie
c) nndirile grind-stalp snt sudate
d) nndirile grind stlp snt bulonate
e) deformaiile au o influen neglijabil asupra creterii solicitrilor respective sau
asupra comportamentului structural n general
18) Ce criteriu trebuie satisfcut ca analiza de ordinul nti a structurilor metalice n
cadre s poat fi utilizata?
3p- b)
a) Niciunul
b) cr s fie mai mare dect 10
c) Toate mbinrile s fie rigide
d) Structura s fie realizat din otel marca S355
e) cr s fie mai mic dect 10
19) Toate clasele de seciuni pot fi verificate n raport cu rezistena lor elastic, cu
condiia utilizrii pentru Clasa 4 a caracteristicilor seciunii transversale eficace. Este
adevrat?
2p e)
a) Este adevrat doar pentru sectiuni de clasa 1 si 2
b) Este adevrat doar pentru sectiuni de clasa 3
c) Este adevrat doar pentru sectiuni de clasa 4
d) Nu este adevrat
e) Este adevrat
20) Coeficientul de pierdere a stabilittii din relatia de verificare a unui element
N Ed
solicitat la compresiune centric
< 1 NU este infuentat de :
3p c)
N Rd
a) Lungimea de flambaj
b) Forma sectiunii
c) Mrimea efortului axial de compresiune N Ed
d) Rezistenta materialului
e) Aria sectiunii

21) Stabilirea clasei sectiunii unui element metalic se face in functie de :

4p- d)
a) Forma sectiunii elementului
b) Tipul de element (grind / stlp)
c) Forma sectiunii elementului, solicitare
d) Forma sectiunii elementului, dimensiunile sectiunii, solicitare, rezistenta
materialului
e) Schema static, forma sectiunii
22) Lungimea de flambaj a unei bare NU este infuentat de :
a) Tip structur (cadre cu noduri fixe / cadre cu noduri deplasabile)
b) Raportul de rigiditate ale elementelor care concur n nod

2p- d)

c) Tipul de fixare la extremitti (articulatie / ncastrare)

d) Rezistenta materialului
e) Lungimea barei
23) Presiunea vntului pe peretii de fronton ai unei hale este preluat de nchideri
(panouri sandwich) i ulterior transmis:
4p a)
a) Riglelor de perete
stlpi fronton
contravntuiri orizontale n planul
acoperiului (COT)
contravntuiri verticale n planul peretilor longitudinali
(CVL)
fundatii
b) Riglelor de perete
stlpi fronton
contravntuiri verticale n planul peretilor
longitudinali (CVL)
fundatii
c) Riglelor de perete
stlpi fronton
rigl cadru
fundatii
d) Riglelor de perete
contravntuiri verticale n planul peretilor longitudinali
(CVL)
fundatii
e) Riglelor de perete
stlpi fronton
contravntuiri verticale n planul peretilor
longitudinali (CVL)
contravntuiri orizontale n planul acoperiului (COT)


fundatii
24) Ce msuri de interventie se recomanda pentru asigurarea grinzilor mpotriva
pierderii stabilittii prin fenomenul de flambaj lateral (deversare) :
4p c)
a) Modificm schema static
b) Schimbm tratamentul termic aplicat otelului
c) Reducem lungimea de flambaj lateral prin indesirea punctelor de fixare a tlpii
comprimate
d) Reducem ncrcarea pe grinda analizat
e) Schimbm clasa grinzii
25) Lungimea de flambaj pentru un stlp al unui cadru metalic cu noduri deplasabile,
prins rigid la ambele capete, este (hst = nlimea stlpului):
2p d)
a) 0,5 hst
b) 0,7 hst
c) hst
d) se calculeaz n funcie de rigiditile relative ale elementelor.
e) 0,85 hst
26) Conform EN1993-1-1 seciunile se mpart n patru clase de seciune. Care dintre
acestea pot forma o articulaie plastic cu capacitate de rotire cerut pentru o analiz
plastic ?
2p e)
a)
b)
c)
d)
e)

Seciunile din clasa 1

Sectiunile din clasa 2
Sectiunile din clasa 3 si 4
Sectiunile din clasa 4 cu conditia reducerii corespunztoare a seciunii.
Sectiuni din clasa 1 si 2

27) Conform EN 1998-1 (capitolul 6 - Reguli specifice construciilor din oel) pentru
calculul stlpilor se folosesc eforturi majorate din ncrcarea seismic :

La ce valoare se limiteaza superior produsul

?
5p d)
a) Acesta poate fi mai mic sau egal cu 3
b) Acesta poate fi numai subunitar
c) Acesta se limiteaz astfel nct s fie mai mic dect lungimea de flambaj a
stlpului
d) Acesta trebuie s fie mai mic dect q.
e) Nu exist restricii n acest sens.