wes § CARIA RADIC ULARA Termeni-Definit ‘CARIA CEMENTULUI- Leziuni moi, prograsive, ce se pot localiza pe orice suprafata radiculara care nu este protejata de tesuturile parodontale atasatde si devine expusa agresiunii mediului bucal. CARIA RADICULARA- Zona de modificari discrete de culoare, cu pierdere de substanta dura, bine delimitate, decelabile la explorarea cu sonda dentara. CARIE SENILA- Frecventa la persoanele in varsta la nivelul radacinilor expuse. CARIE IN CROSET- Debutul cariei poate fi sub forma unei pete sau bande cretoase, care urmareste marginea gingivala a fetei vestibulare a dintilor. CARIE SERPIGINOASA- Cand caria se formeaza pe suprafata radiculara denudate, cu punet de plecare de la jonctiunea smalt cement, colorand dentina in brun, marginita de smalt colorat cu margini neregulate. Factorii care determina frecventa crescuta a cariei radiculare sunt : 1. Cresterea sperantei de viata si a varstei medii a populatiei de pe glob 2. Scaderea indicilor de afectare prin carie, prin masurile instituite de la 30-40 ani (mai multi dinti prezenti pe arcade, la varste inaintate). Cresterea fracventei recesiunilor gingivale in cadrul afectiunilor parodontiului marginal dupa varsta de 50 de ani. 4, La varsta a III- a apar modificari cantitative si calitative ale salivei care favorizeaza atacul cariogen pe suprafetele radiculare denudate. Cariile radiculare- debut, INDIRECT- in mod normal cementul este protejat la nivelul coletului de smalt si parodontiul marginal ; caria radiculara apare ca o continuitate a cariei de colet. DIRECT-la persoanele de varsta a treia, modificarile zonei cervicale dentare determina expunerea directa a cementului, agresiunilor din mediul bucal ; caria radiculara debuteaza direct in cement. EVOLUTIA CLINICA- 2 TIPARE I. _Procesul carios debuteaza in suprafata si se extinde rapid lateral si in profunzime ceea ce denota un atac microbian virulent care nu permite pulpei sa se apere- caria are tendinta de evolutie circulara. T- Procesul carios bine delimitat, de forma rotunda sau ovalara cu evolutie lenta, care permite organizarea reactiei defensive pulare = bariera solida de dentina scleroasa - apozitie masiva de dentina de reactie care poate duce la obliterarea ‘camerei pulpare si a portiunii apicale a canalului radicular.TRATAMENTUL RESTAURATOR AL LEZIUNILOR CARIOASE DE COLET SI RADICULARE Tehnica de restaurare este diferita in raport de : > Gradul de distructic al tesuturilor dure dentare > Suprafata dentara pe care se dezvolta caria > Materialul de restaurare > Considerente estetice, mecanice, protetice. Din punct de vedere tehnic, tratamentul cariilor radiculare ridica o serie de probleme : > Prepararea unei cavitati in cement sau dentina radiculara eate dificila datorita duritatii inferioare a acestor tesuturi comparativ cu smaltul, ultimul permitand obtinerea unor margini clare, bine delimitate in tesut sanatos. > Caria radiculara urmeaza in evolutia sa un tipar particular, care determina extinderea leziunii predominant in suprafata, astfel ca nu totdeauna se constituie cavitati carioase propriu- zise. Localizarea cea mai frecventa a catiilor radiculare intereseaza suprafetele vestibulare si proximale ale dintilor, unde apar dificultati de pregatire a cavitatii generate de accesul dificil cu instrumentarul, mai ales cand leziunea de carie intereseaza furcatia radiculara. v Exista patra categorii de materiale pentru restaurarea acestor carii: amalgam de argint, comozite, ciment glass-ionomer, compomeri. Restaurarea cu amalgam I Prepararea cavitatit 1 Deschiderea priocesului carios -accesul este direct dinspre vestibular sau lingulal in functie de care suprafata este ‘mai apropiata de procesul carios. 2, Exereza dentine’ infectate = la viteze conventionale, cu freze sferice cu diametrul corespunzator leziunii sau cu instrumentar de mana, se indeparteaza dentina infiltrata, dupa o izolare perfecta si cu mare atentie pentru a nu deschide camera pulpara. 3. Extensia preventiva = vom pastra cat mai mult posibil din peretele opus suprafetei de acces ~ unghiul marginal extern va fi de 90° cu peretii ocluzal si gingival 4. Retentia ~ va fi asigurata prin doua santuri realizate cu freza sferica foarte mica pe peretii ocluzali si gingivali- cu o profunzme de 0,25 mm. 5.Finisarea - nuse realizeaza bizotare HProtectia pulpo- dentinara De obicei spatial este insuficient pentru plasarea stratului suplimentar de obturatie de baza. Se pot aplica lineti CIS.th. Restaurarea morfo-functionala - este foarte importanta aplicarea matricii intim adaptate la marginile cavitatii -amalgamul se condenseaza dupa tehnica cunoscuta -cand cavitatea este circulara se incepe cu zonele aproximale. Restaurarea cu materiale compozite Materialele compozite sunt contraindicate in restaurarile radiculare aproximale intrucat marginile cavitatii sunt reprezentate de cement la care compozitele nu adera si exista un control slab al adaptarii margiale in zona de retentie bacteriana maxima. Pe fetele vestibulare si linguale pute apela la aceste materiale in cavitatile cu un design mixt, clasic-bizotat, iar refacerea coronara se realizeaza prin tehnica sandwich deschis. Restaurarea cu cimenturi ionomeri de sticla Gassionomerii traditionali si cei moificati raman materialele de electie in restaurarea acestor leziuni datorita aderentei bune la dentina, cement si smalt, cand acesta exista, datorita etanseitatii superioare si efectului carioprotector prin eliberarea lenta a ionilor de fluor. Tehnica presupune cateva precizari: - este necesara izolarea cu diga ~ pregatirea cavitatii consta in indepartarea stricata a tesuturilor alterate si createa, pe cat posibil de margini nete, fara detalii de retentie. = Leziunile vestibulare si orale nu oun probleme deosebite datorita accesului si vizibilitatii directe. ~ Leziunile proximale pot fi tratate prin cavitati tip « galerie », « tunel » in funetie de situtia clinica = Tratamentul plagii dentinare se obtine prin toaleta cu apa oxigenata sau gluconat de clorhexidina si aplicarea conditionerului dentinar care este, de regula, solutie apoasa 25% de acizi poliacrilici si, mai rar, solutie apoasa 50% de acid citric- timp de 10 sec pt a evita demineralizarea puternica a dentinei = Se preconizeaza folosirea unui liner de hidroxid de calciu pt protectia pulpei in cavitatile profunde. La dintii persoanelor in varsta riscul de aparitie a unor complicatii pulpare datorita toxicitatii chimice a materialului de restaurare sunt minime, gratie sclerozarii dentinare si atrofiei pulpare senile. = Modelarea suprafetei obturatiei si etanseizarea marginilor sunt facilitate de aplcarea unor matrici cervicale speciale, care compenseaza sensibilitatea la umiditate la CIS. Cele fotopolimerizabile sunt superioare din acest punet de vedere, deoarece nu se deshidrateaza si nu lasa suprafete rugoase dupa finisare. = sunt indicatii in restaurarea proceselor carioase radiculare. = Nu necesita gravare acida pentru ca ei prezinta un sistem adeziv ce contine primer autogravant care se pensuleaza din abundenta si se fotopolimerizeaza 10 sec.= Compomerul se aplica in straturi de 2-2,5mm si se fotopolimerizeaza 40sec. = Cavitatea se prepara cu minim de indepartare de tesut dentar sanatos, cu unghiuri inteme rotunjite ; daca nu este nevoie de prepararea unei cavitati este foarte important sa se curete suprafetele cu o perie si pasta abraziva, = Compomerii au manevrabilitate facila, clibereaza fluor, sunt fizionomice, se finiseaza satisfacator. Cariile cervicale si cele de suprafata radiculara Atitudini. Observatii > Esentiala in reusita tratamentului restaurator in aceasta zona este izolarea care ajuta la usurarea aceesului, protejeaza gingia marginala, creste vizibilitatea si limiteaza fluxul fluidului sulcular inspre cavitatea preparata si materialul de obturatie. > Pentru rasini compozite, leziunile coronare vor fi preparate sub forma unui design clasic bizotat printr-o tehnica de restaurare tip sandwich inchis. Bizoul se realizeaza in afara de pragul gingival cu freze flacara, diamantate, la un ungi de 45° si cu o latime de 0,5-1 mm. > La pacientii cu rise cariogen mare sunt indicati glassionomerii si compomerii datorita calitatilor cunoscute. > Daca leziunile sunt mixte corono-radiculare, marginile in smalt vor fi bizotate, iar pragul gingival situat in cement va avea un design classic ( perete gingival), Deoarece la acest nivel( prag in cement) rasinile compozite nu adera, pentru a creste retentia sia scade coeficientul de contractie, in cazul restaurarilor sandwich inchis, cand rasina compozita va fi prezenta circumferential la marginea cavitatii, vom realize un sant gingival Mult mai indicate in aceasta situatie( lez corono- radiculare), in special la pacientii cu rise cariogen mare, CGI hibride si compomeri care adera la toate fesuturile dentare, au o tehnica mai rapida de restaurare si elibereaza fluor. Cimenturile GI le putem insera singure in cavitate sau acoperite partial, in zona smaltului, de compozit in tehnica sandwich deschis. > Leziunile de suprafata radiculara vor fi restaurate de electie cu glassionomeri si compomeri. Prevenirea cariilor de colet Modalitatea actuala de prevenire si tratament a cariilor de colet este aceea de a permite pe cat posibil o inactivare a leziunilor urmata de reminera area pe cale naturala , mai degraba decat un tratament restaurator. Cercetarile legate de tratamentele nonchirurgicale au aratat ca remineralizarea si stoparea dezvoltari cariilor de colet pot fio piatra de hotar in prevenirea acestora. Metodele de profilaxie sunt usor de aplicat, ele vizeaza toate suprafetele radiculare expuse direct in mediul bucal indiferent daca prezinta sau nu leziuni de cariedecelabile clinic- prin terapia preventiva se spera in vindecarea leziunilor carioase cementare necavitare si prevenirea aparitiei altor leziuni, ‘Aceste masuri sunt : Tnstructaj cu privire la dieta, cu evitarea hidrocarbonatelor cariogene. Instructaj cu privire la necesitatea si eficienta periajului dupa fiecare masa Tnstructaj asupra modului de utilizare a mijloacelor auxiliare de curatire artificiala : firul de matase, periutele proximale, Indepartarea sistematica a placii bacteriene prin detartraj si periaj profesional periodic. Utilizarea clorhedinei incorporate in pastele de dinti si apele de gura. Paste de dinti si ape de gura pe baza de fluor, ca si aplicarea periodica de geluri cu fluor, pe suprafetele cu rise cariogen crescut. Combaterea xerostomiei Utilizarea salivei artificiale