Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

-FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI-

MSURI DE PAC APLICATE PIEEI VINULUI

Piaa vinului din Romnia


Romnia este al aselea productor din UE, dar consumul intern
este n continu scdere.
Din cauza reducerii puterii de cumprare, cei care nu sunt
neaprat pasionai de vin migreaz ctre alte buturi alcoolice.n
ultimii ani, segmentul de vinuri medii a fost cel mai afectat, iar
evoluia vnzrilor depinde foarte mult de comerciani

"Piaa vinurilor mbuteliate din Romnia este estimat de


Organizaia Internaional a Viei i Vinului n jurul valorii de 500 de
milioane de euro, plus sau minus n ultimii ani, dar cel mai important
lucru este ca suntem creditai cu un consum ascendent. Aceast
cretere a pieei vinurilor fiscalizate are la baz dou componente, pe
de-o parte schimbarea tiparului de consum i contientizarea pieei, iar
pe de alt parte faptul c o parte din viile care alimentau consumul
propriu sunt mbtrnite", a spus Pduraru.

Reforma in sectorul comunitar al vinului

Comisia Europeana a solicitat in luna iunie 2006, la Bruxelles,


realizarea unei reforme in sectorul vinului.
Reforma vinului urmeaza sa completeze, impreuna cu asteptata
reforma din sectorul fructelor si legumelor, procesul de revizuire a Politicii
Agricole Comune (PAC) lansat in anul 2003, ce are ca scop simplificarea
instrumentelor si mecanismelor pietei, cresterea transparentei, decuplarea
subventiilor de productie pentru alinierea la cerintele si conditiile pietei
internationale, etc.
Sectorul comunitar al vinului cuprinde peste 1,5 mil. exploatatii si
3,4 mil. ha (circa 2% din suprafata agricola a UE-25), producnd 5,4% din
valoarea productiei agricole comunitare.

Producatorii de vin comunitari se confrunta cu


probleme dificile din cauza reducerii consumului de vin in UE
(s-au acumulat stocuri importante de peste 15 mil. hl care
reprezinta 8,4% din productia UE-27) si presiunii importurilor.
Ca urmare, ajutoarele pentru distilarea vinului in alcool au
crescut de la an la an si au fost extinse si la vinul de calitate, nu
doar la cel de masa, atingnd circa 0,5 miliarde in 2005.
Forma actuala a organizarii comune de piata (OCP) a
vinului cuprinde o serie de mecanisme si instrumente care nu
au reusit sa-si dovedeasca eficienta in ceea ce priveste:
limitarea drepturilor de plantare, defrisarea permanenta si
folosirea in alt scop (agricol) a terenului ramas;
adaptarea calitatii si cantitatii la cerintele consumatorului;
stimularea (financiara) a utilizarii alternative a mustului.

Propunerea Comisiei privind reforma sectorului comunitar


al vinului
Obiectivele noii politici in sectorul comunitar al vinului vizeaza:
Obiectivele noii politici in sectorul comunitar al vinului vizeaza:
asigurarea sustenabilitatii producatorilor;
facilitarea integrarii Romniei si Bulgariei in sectorul comunitar
al vinului;
respectarea integrala a angajamentelor internationale ale UE;
cresterea competitivitatii vinurilor comunitare;
simplificarea regimului comunitar in sectorul vinului si realizarea
echilibrului dintre cerere si oferta;
pastrarea celor mai bune traditii in productia comunitara a
vinului.

Optiunile pentru sectorul comunitar al vinului:


1.status quo - aceasta optiune nu permite: realizarea
echilibrului pietei; aplicarea corecta a prevederilor privind
drepturile de replantare; compatibilitatea cu reforma PAC;
2.aplicarea unei reforme care sa se inscrie pe linia celei
initiate in anul 2003: aceasta presupune utilizarea
fondurilor pentru alocarea de plati directe cultivatorilor de
vita de vie, solutie ce ar permite o simplificare majora a
mecanismelor specifice OCP a vinului. Aplicarea platilor
directe in sectorul vinului ar conduce, insa, spre deosebire
de alte sectoare, la o distribuire inechitabila a subventiilor;
pentru multi dintre producatori nu s-ar asigura acoperirea
pierderilor prin ajutoare financiare pentru piata;

3.eliminarea instrumentelor politice pentru managementul


potentialului productiv si al pietei: aceasta ar presupune
liberalizarea totala a sectorului, cu suspendarea bugetului sau
transferarea lui la dezvoltarea rurala. Aplicarea unei astfel de
optiuni, neinsotita de masuri structurale, ar avea pe termen
scurt un puternic impact negativ economico- social.
4.Reforma radicala a OCP a vinului:
a) Varianta 1- sistemul drepturilor de replantare ar urma sa fie
eliminat dupa 1 august 2010 sau chiar imediat; regulile
privind accesul la indicatiile geografice ar permite limitarea
in mod automat a suprafetei cultivate cu vita de vie.
Suprafetele de pe care se smulge vita de vie devin eligibile
pentru platile unice pe ferma;

b) Varianta 2 presupune doua etape:


restabilirea echilibrului pietei;
dezvoltarea competitivitatii, inclusiv anularea drepturilor de plantare, cu
reactivarea temporara a schemei de scoatere (defrisare permanenta) a
vitei de vie;
Sistemul de restrictionare a drepturilor de plantare s-ar extinde
pna in 2013, cnd ar urma sa expire. Producatorii cel mai putin
competitivi ar fi stimulati sa-si vnda drepturile de replantare. Primele
pentru scoaterea vitei de vie (defrisare permanenta), numite prime de
abandon, vor fi stabilite la un nivel atractiv, degresiv, pentru a incuraja
producatorii sa renunte la cultura din primul an. Obiectivul este de a scoate
din productie 400.000 ha de vita de vie in 5 ani, cu un ajutor maxim de
2.400 M. Producatorii care renunta la cultura vitei de vie se vor califica
automat pentru platile directe pe ferma, la un nivel egal cu cel al platilor
directe regionale decuplate.

Elemente comune celor doua variante


Eliminarea masurilor de gestiune a pietei
desfiintarea sprijinului pentru: distilarea sub-produselor din
vin; alcoolul potabil; stocarea privata; mustul destinat sucului
din struguri si imbogatirii vinului;
Stabilirea unui buget pentru fiecare stat membru
producator de vin, ce va putea fi utilizat inclusiv pentru
managementul crizelor. Reconversia viilor va continua sa fie
finantata din bugetul alocat de UE fiecarui stat membru;
Dezvoltarea rurala (DR)- pot fi aplicate mai multe
masuri: pre-pensionarea; transferul fermei poate beneficia de
maximum 18.000 /an sau 180.000 in 15 ani; masuri de
agromediu max. 9.000 /ha intr-o perioada de 5 7 ani;

Politica de calitate/ indicatii geografice - Comisia


propune stabilirea a 2 clase de vinuri: vinuri cu indicatie
geografica (IG) si vinuri fara IG; vinurile cu IG vor fi divizate in
vinuri cu protectia IG si vinuri cu protectia denumirii de origine;
Practicile
oenologice:
recunoasterea
practicilor
oenologice ale Organizatiei Internationale a Vinului (OIV) si
autorizarea lor in statele membre;
Imbogatirea vinului stimularea utilizarii mustului in
locul zaharului prin trei modalitati: cresterea subventiilor pentru
must; compensarea reducerii pretului la zahar; mentinerea
ajutorului actual sau renuntarea la ajutorul pentru must si
interzicerea utilizarii zaharului. Nivelul maxim al imbogatirii
vinului se limiteaza la 2%, cu exceptia zonelor viticole C, unde
valoarea maxima va fi de 1% ;

Etichetarea Comisia propune:


- simplificarea etichetarii prin stabilirea unui singur cadru legal tuturor
categoriilor
de
vin;
- cresterea flexibilitatii politicii privind etichetarea: renuntarea la
distinctia dintre regulile privind vinurile cu si fara IG; mentinerea si
imbunatatirea sistemului termenilor traditionali; adaptarea politicii
privind marcile comerciale; amendarea regulilor privind limba utilizata la
etichetarea vinurilor; inscrierea informatiilor privind sanatatea si
protectia consumatorilor; informarea completa a consumatorului asupra
originii produsului; informarea consumatorului asupra aspectelor de
mediu si practicile de productie.
Aplicarea reformei sa permita compatibilitatea cu prevederile
Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), respectiv evitarea
distorsionarii comertului), sens in care masurile de interventie din
sectorul vinului actualmente in amber box vor putea fi incadrate in
green box.

Impactul reformei asupra sectorului romnesc al vinului


Este de presupus ca optiunea nr. 4 sa fie agreata de un
numar mare de state membre, deoarece:
va fi sustinuta puternic de majoritatea statelor membre ale UE,
care nu sunt producatoare de vin si care doresc reducerea
cheltuielilor in acest sector;
propune simplificarea mecanismelor si instrumentelor pietei si
cresterea transparentei, cu impact favorabil att asupra
producatorilor, ct si a contribuabililor comunitari;
va fi in masura sa raspunda cerintelor OMC.

Pe baza acestei ipoteze, evaluarea impactului asupra


sectorului romnesc al vinului indica urmatoarele efecte posibile:
anularea drepturilor de plantare;
stabilirea subventiilor pentru scoaterea (defrisarea permanenta)
vitei de vie la un nivel atractiv;
anularea schemelor de distilare a subproduselor sectorului
vinului si a vinului in alcool potabil, stocarea privata,
subventionarea mustului va afecta asteptarile sectorului
romnesc;
extinderea masurilor de dezvoltare rurala la producatorii de
struguri, care poate stimula multi fermieri sa cedeze podgoria si
astfel sa contribuie la dezvoltarea unui sector mai competitiv in
Romnia;

simplificarea prevederilor privind politica de calitate/ IG, care va permite


mai multor producatori romni de vin sa beneficieze de prevederile acestei
politici si sa-si imbunatateasca astfel competitivitatea pe piata europeana;
extinderea rolului organizatiilor profesionale, care va fi benefica sectorului
romnesc al vinului, singurul din Romnia in care aceste organizatii joaca
un rol important in asigurarea si controlul calitatii;
alinierea la practicile oenologice internationale, fapt ce ar putea permite
Romniei sa-si promoveze mai bine vinurile pe pietele internationale;
simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea, care poate avea
efecte benefice asupra competitivitatii vinurilor romnesti (inclusiv in
privinta costurilor).
Dupa o analiza aprofundata, Comisia Europeana va prezenta
propuneri legislative in luna decembrie a acestui an, sau in ianuarie 2007. In
aceasta perioada se impune initierea unui proces de consultari cu partenerii
sociali, in vederea realizarii unei analize detaliate cu privire la impactul
diferitelor optiuni de reforma prezentate de catre Comisie asupra sectorului
romnesc de profil.

MULUMESC!