Tema 3 Subiectul dr civil

1. Pers fiz
2. Pers jur
3. Statul si unitTile teritoriale ca subiecti ai dr civil
Noitunea subiectului de drept este o notiune importanta dar deseori noi folosim notiunea de
personalitate prin care intelegem subiect al relatiilor sociale ce are un anumit nivel de dezvoltare
psihica. Aceasta reprezinta o categorie mai ingusta decit cea de om insa omul este acea categorie
ce e erecunoscut ca subiect de drept.
Notiunea de om ca subiect de drept este folosita deseori in actele international.
Omul este subiect al mai multor drepturi simobligatii precum si a celor civile. In legislatia civila
e folosita notiunea de pers fiz care e folosita si in actele internationale si mai larga dupa continut.
Omul pentru a devenit subiect de drept si a capata statut de persoana fizica trebuie sa dispune de
anumite capacitati, care se impart in:
1. de folosinta
2. de exercitiu
CapacitTea de folosinta reprezinta aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile.
ceasta capacitate apartine persoanei ca individ si nu depinde de varsta, starea sanatatii,
capacitatea de folosinta apartine persoanei pe tot parcursul vietii. Ea incepe de la nasterea
persoanei uneori apare si mai inainte.
Unele drepturi apar mai tarziu , capacitateade folosinta se completeaza pe parcursul vietii, ex
dreptul de a fi tuture, curator, infiintor care apar la o anumita varsta si cu anumite conditii.
Potrivit art 18 al2 sin CCRM capacitatea de folosint a persoanei fizice apare in momentul
nasterii. Prin urmare nu exista nicio persoana fizica in viata care sa nu aiba capacitate de
folosinta chiar din momentul nasterii sale.
Stabilirea datei si chiar a momentului in care persoana fizica sa nascut este foarte important. Ea
se face prin certificatul constatator al nasterii adica prin actul medical intocmit de unitatea
sanitara in care sa produs nasterea. In acest act se indica anul luna ziua ora si chiar minutul
nasterii.
In temeiul acestui certificat data nasterii se transfera in adeverinta de nastere a copilului. Daca
copilul nu se naste intro unitate sanitara, data nasterii va fi considerata ziua inscrisa in acrul de

nastere potrivit declaratiei facuta de persoana facute de persoana obligata.

De la aceasta regula generala de aparitie a capacitatii de folosinta exista insa si o exceptie care
rezulta din art 18 al3 CCRM, dreptul la mostenire a persoanei fizice apare la conceptiune daca se
naste vie. Prin urmare nunintreaga capacitate civila de folosinta este recunoscuta copilului abia
conceput ci doar dreptul la mostenire.
Cit priveste caracterel jur sle capacitatii de folosinta in literatura de specialitate aceste se
considera a fi:
1. Egalitatea capacitatii de folosinta acest caracter se bazeaza pe principiul egalitatii in fata legii
civile si el rezulta atat din normele constitutionale cit si de prevederile art18 al1 din CCRM. In
confirmitate cu aceste prevederi sexul,rasa, nationalitatea, gradul de cultura, originea,religia nu
au niciuni inramurire asupra capacitatii de folosinta.
Egalitatea in cap de fol e garantata simaparata atat prin mijloace de dr civil cit si de dr
penal. Caracterul egal al capacitai de folosinta a pers fiz este consacrat si pe plan international,
astfel declaratia universala a dr omului proclama in art1 proclama ca
toate fiinte umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.
GeneralitTea capacitatii de folosinta persoanei fizice exprima caracterul abstract si atot
cuprinzator al acestei capacitati in sensul ca persoana fizica poate avea orice drepturi subiective
civile recunoscute de lege. Acest caracter rezulta simdin prefederile art 18 din CCRM in care se
stipuleaza capacitatea de a avea drepturi,simobligatii civile fara a se ingradi sfera drepturilor
simobligatiilor civile pe care le poate avea persoana fizica.
Intangibilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice este consacrata in articolul 23 al3
CCRM conform careia nimei nu poate fi lipsit in capacitate de folosinta decit in cazul si in
modul prevazut de lege.
Din formularea acestei dispozitii legislative rezulta ca nici macar legea numpoate lipsi total o
persoana dizica de capacitatea sa de folosinta ci ii poate limita doar acreasta capacitate.
Inalienabilitatea capacitatii de folosinta este strans legata de intangibilitatea acesteia
consacrarea sa fiind stipulata de legiuitor in art 23 al4 cod civil in care se spune ca renuntarea
totala sau partiala a uneimpersoane fizice la capacitatea de folosinta este nula.
Legalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima ideea ca aceasta capacitate este
din domeniul legii adica este recunoscuta de legea civila.
Continutul capacitatii de folosinta informeaza totalitatea drepturilor patrimoniale si

nepatrimoniale precum simobligatii pe care persoana le poate avea conform legii.

Astfel CCRM ne stabileste continutul capacitatii de folosinta: cetatenii pot avea in folosinta
locuinte, alte bunuri, pot avea bunuri in proprietate, pot mosteni...
Capacitatea de folosinta nu poate fi limitwata arbitrar. Conventiile ce duc la limitarea
capacitatii de folsointa sunt nule. Legea stabileste anumite cazuri de ingradire capacitatii de
folosinta:
1. Cu caracter de sanctiune (privare de libertate,lipsirea persoanei de o anumita functie,sau de a
desfasura o anumita activitate).
2. Cu caracter de masuri de protectie
Dupa izvorul lor sunt incapacitati stabilite de legea penala ori civila daca persoana fizica incalca
prin conduita sa legea penala ingradirea prevazuta de lege are caracter de pedeapsa penala.
Daca prin conduita sa se incalca legea civila ingradirea are caracter de sanctiune civila.
Ingradirile cu caracter de pedeapsa penala sunt stabilite de legea penala. Conform codului penal
persoana care a savarsit o infrwctiune poate fi,pedepsita cu privatiune de libertate si poate fi
privata de deptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate. Aceste masuri
il limiteaza pe cel ce a savarsit infractiunea in posibilitatea de asi alege simgur locul de trai drept
ce decurge din prevederile din art27 constitutia RM precum si de asi alege ocupatia drept
consfiintint de constitutie art39 si 43.
Incapacitatea pers fizice in cazurile de mai sus apare la data inceperii executarii pedepsei
continuu pe durata ei si sfarseste. in momentul in care exprira termenul de executare a pedepsei.
Ingradirile cu caracter de sanctiune civila de semenea sunt reglementate expres prin norme
juridice. O astfel de ingradire este prevazuta de art 67 CFamiliei care stabileste decaderea din
drepturile parintesti. Acest articol stipuleaza c. parintii pot fi decazuti din drepturi parintesti daca
se constata ca se eschiveaza de la exercitarea obligatiilor parintesti inclusiv de la plata pensiei de
intretinere care refuza sa ia copilul din maternitate sau dintro alta institutie curativa,
educativamsau ca abuzeaza de drepturile lor parintesti, se comporta cu cruzime fata de copii
aplicind violenta fizica sau psihica, atenteaza la inviolabilitatea sexuala a copilului, exercita o
inraurire daunatoare asupra lui prin purtare amorala antisociala predum si daca parinti sunt
alcoolici sau fumatori.
Art 68 din CFamilie stabileste ca decaderea din drepturi parintestise face doar pe cale judiciara,
cererera urmand sa fie inaintzta de celelalt parinte de tutorele copilului, de autoritatea copilara
sau de procuror.

Ingradirile in capacitate de folosinta a persoanelor fizice sunt prevazute si de art 38 CCRM

care stabileste persoanele ce nu pot fi numite tutori sau curatori. Al4 al acestei norme prevede ca
nu poate fi tutore sau curator: minorul persoN lipsita sau limitat in capacitatea de exercitiu, cel
decazut din drepturilemparintesti, cel declarat incapabil de a fi tutore sau curate pe moriv de
sanatate, cel caruia din cauza exercitarii necorespunzatoarea obligatiilor de adaptator i sa anulat
adoptia , celui caruia i sa restrins exercitiul unor drepturi politice sau civile fie in temeiul legii fie
orin hotarare judecatorasca precum si cel cu rele purtari, cel ale carui interese vin in conflict cu
interesele persoanei puse sub tutela sau curatela etc
CAPACITATEA de folositna inceteaza o data cu moartea, sau declararea mortii in baza
prezumtiei absentei fara veste.
CapacitTea de exercitiu este aptitudine persoanei ca prin actiunile sale sa dobandeasca
anumite drepturimsi sai asume obligatii(posibilitatea de a exercita actiuni juridice singuri).
Ea este formata din capacitatea de a incheia conventii, capacitatea de a razpunde, capacitatea de
a exercita drepturimsi de a executa obligatii.
Capacitatea de exercitiu nu poate fi instrainata numeni arbitrar nu poate limita sau lispsi o
persoana de capacitatea de esercitiu decit numai in cazuri prevazute de lege si instanta de
judecata. Capacitatea de exercitiu depinde de varsta, de nivelul de dezvoltare si starea psihica a
persoanei. Se cunosc 3 categorii de capacitati de exercitiu:
1. capacitatea minorilor care nu au implinit 14 ani acesti minori au drepturi de a incheia mici
conventii ce tin de viata de toate zilele, in rest toate conventiile le incheie pRintii infiitorii
tuturole in numele minorului, pentru toate actiunile lor raspund parintii.
2. capacitatea minorilor care au implinit varsta de 14 ani care se mai numeste capacitatea
restransa de exercitiu. aceasta categorie de minori are dreptul de a incheia conventii dar numai cu
consimtamantul parintilor tutorilor, infiitorilor...
inafara de conventile mici ce tin de viata de toate zilele au dreptul de a i se face depunere pe
institutile financiare pe numele lor dee catre parinti, de a inchei conventii cu titlu gratuit in
folosul propriu. aceasta categorie de minori raspund pentru daunele materiale cauzate de ei. In
cazul cind minorul nu despune de suficiente surse pentru a repara dauna aceasta, ea va fi
despagubita de parinti daca ei nu vor dovedi ca dauna nu se datoreaza culpei lor.
3. capacitatea de exercitie deplina care de la 18 ani, sau de la incheierea unei casatorii legale
daca aceasta a avut loc inainte de majorat.
Atributele de identificare a persoanei fizice, in dr civil atributele care contribuie la
identificare la pers fizice sunt: numele domiciliu si starea civila.

Exista si mijloace de identificare a persoanelor fizice care nu apartin dr civil: cetatenia, vechimea
in munca, cu sau fara cazier judiciar etc.
Numele cuprinde numele de familie prenumele si pseudonym.
Domiciliu cuprinde domiciliul de drept comun, domiciliul legal, domiciliul ales sau convention
iar innstrans legatura cu domiciliul se adla resedinta.
Starea civila se infatiseaza ca un complex de raporturi juridice cu caracter personal
nepatrimonial, prin care se individualizeaa persoana fizica in familie si societate.
Precizam ca numele si domiciliu sunt drepturi subiective cu caracter nepatrimonial prin care se
identifica persoana fizica izr starea civila se infatiseaza ca o sinteza a unor drepturi simobligatii
cu caracter personal nepatrimonial prin care se individualizeaza persoana fizica.
Elementele accesorie de identificare a persoanei sunt pseudonimul si porecla. Pseudnimul este un
nume voluntar ales de persoana fizica la adapostul caruia acesta doreste sa desfasoare o activitate
legala. Pseudonimul are deci rolul de a individualiza o persoana in societate intrun anumit
domeniu de activitate. Identitatea adevarata a titularului pseudonimului poate fi saeu nu
cunoscuta publicului de aici e controversa referitoare la faptul daca actele juridice semnate
cumpseudonim pot sau numproduce efecte juridice.
In literatura jur sa aratat ca solutia fermetiva poate fi admisa daca este neindoielnica persoanei
fizice semnatare si nu exista niciun dubiu cumprivire la seriozitatea actului. Pseudonimul trebuie
deosebit de porecla care este un supra nume dat uneimpersoane in legatura cu trasatura
caracteristica a fizicului sau a psihicului sau activitwti sale.
Porecla nuneste aleasa de persoana vizata ci este data de altii. Uneori porecla serveste la
identificarea persoanei dar cu toate acestea ea nu se bucura de protectia juridica.
Numele ca fiind acel atribut de identificare a persoanei fiice care consta in cuvintele prin care
aceasta se individualizeaza in familie si societate cuvinte stabilite in conditiile legii cu aceasta
semnificatie.
Din punct de vedere structural numele este alcatuit din numele de familie si din prenumele
persoanei fizice. Numele de familie mai este desemnata in vorbira curenta si prin expresie nume
patronimic. Iar pentru desemnarea prenumelui se maimfoloseste expresia nume de botez.
Numele de fam este acel component al persoanei fizice care indica legatura acesteia cu alte
familii. Prenumele serveste la individualizarea uneimpersoane fizice mai ales in raport cu

aceilalti membri zi familiei din care acesta face parte dar si in raport cu alte persoane ce au
acelasi nume de familie. Potrivit art 28 CCRM orice persoana fizica are dreptul la numele stabilit
sau dobindit potrivit legii. Numele cuprinde numele de familie si prenumele iar in cazul,prevazut
de lege si patronimicul.
Art 28 al 3 CCRM dispune ca numele de familie se dobindeste prin efctul filiatiei in conditiile
prevazute de lege.
Prin filiatie intelegem raportul de descendenta intre un copil si fiecare din parintii lui.
Filiatia poate finde 2 feluiri: fata de mama, numita matenitate, fata de tata, numita paternitate.
Fiecare dintr acestea potmfi din casatorie sau dinafara casatoriei.
Domiciliul potrivit art 30 CCRM domciiliul persoanei fizice este locul unde aceasta isi are
locuinta statornica sau principala. Se considera ca persoana isi pastreaza domiciliul atata timp cat
numsia stabilit un alt domiciliu. Legiuitorul stabileste astfel ca domiciliul persoanei fizice est
acolo unde ea are locuinta statornica sau principala. Pentru ca locuinta pers diz sa fie considerata
drept domiciliu este necesar ca ea sa fie statornica iar daca persoana fizica are mai multe locuinte
statornice domiciliu sau va fi locuinta sa principala.
Daca o pers fizica are o singura locuinta statornica acolo va fi si domiciliul ei, iar daca ea are mai
multe locuinta statornice domiciliul sau va fi locul unde se afla locuinta oficiala. Astfel
importanta domiciliuluimpoate fi evidentiata sub aspecte:
1. de domiciliu tine declarara persoanei fizice absente fara veste, art 49 CCRM, si declararea
mortii art 52' in dependenta de domiciliu este stabilita competenta didferitor organe ale puterii
exec, si celor judecatoresti.
Dupa domiciliu se determina locul executarii obligatiilor, art 573 CCRM, locul deschiderii
succesiunii art 1443 CCRM, si alte drepturi si obl ale pers fiz.
Termenul de domiciliul trebuie limitat de cel de resedinta potrivit art 30 al2 CCRM, resedinta
pers fizice este locul unde isi are resedinta ... Resedinta este un atribut de identificare in spatiului
pers fizice ce apare ca un dr subiectiv nepatrimonial ocrotit de lege. Stabilirea resedinteineste
guvernata de principiul libertatii debpline ,orice pers fizica isi poat alege resedinta conform
intereeselor sale.
Resedinta poate finstabilita in aceeasimori in alta localitate decit cea in care isi are domiciliul.
Institutia data prezinta importanta pentru persoana fizica. Aceasta consta in faptul ca in cazul in
care domiciliul persoanei nu poate fi stabilit cu certitudine, acesta se considera la resedinta sa. in
cazul in care resedinta persoanei numpoate fi stabilita deoarece ea lipseste domiciliul persoanei
se considera la locul unde ea se gaseste. Iar daca nici locul de aflare nu este cumoscut, atunci
domic este considerst la locul ultimu,ui domiciliu.

In conformitate cu art27 din constitutie oricarui cetatean RM ii este asigurat dreptul de asi stanili
domiciliu sau resedinta in orice localitate din tara. Domiciliumsi resedinta sunt atribute de
identificare persoanei fizice in raporturi de drept civil si se prezinta ca drepturi nepatrimoniale.
Caracterele jur ale domiciliului.
Potrivit art 30 CCRM pe langa caracterele generale, ale oricarui atribut de identificare a
persoanei fizice, domiciliu prezinta si urmatoarele caractere juridice specifice:
1. Obligativitate orice persoana fiind obligata sa aiba un domiciliu, in cazul in care persoana nu
are un domiciliu se ca folosi ultimul domiciliu care figureaza in buletinul de identitate a
persoanei
2. Unicitate deoarece fiecare persoana poate avea si are un singur domiciliu, chiar daca persoana
are mai multe locuinte statornice domiciliu va fi locuinta principala.
3. Stabilitate insemnand o statornicire o folosire constanta si indelungata a locuintei, plecarea
temporara de la domiciliu nu inseamna schimbarea lui.

Starea civila a persoanei fizice

in dreptul modern cuvintele stare civila servesc pentru a desemna principalele elemente care
individualizeaza persoana fizica cum ar fi nationalitatea, filiatia care leaga ompersoana de autorii
sai si prin ei, de o familie determinata, precum si diferite fapte juridice care inseamna inceputul
sau sfarsitul personalitatii sau care modifica starea sa juridica (ex nasterea, casatoria, divort).
Starea civila cuprinde legaturile care unesc persoana fizica cu statul (nationalitatea), cu
mediulmsocial (barbat,femeie), (minor sau major), (pus sau nu sub interdicite judecatoreasca),
precum si cu familia din care face parte (casatorit,divortat,adoptat).
Toate aceste elemente sau calitati inerente ormului alcatiesc starea civila sau statutul civil
al,persoanei fizice alcatuiesc starea civila sau statutul civil a persoanei fizice prin care se
individualizeaza in familie si in societate.
Sub aspectul,naturii juridice atributele de identificare sunt drepturi personal nepatrimoniali.
Declararea persoanei absente fara veste si declararea mortii persoanei.
Sunt situatii cind persoana din diferite motive nu este la domiciliu in timp indelungat si nu este
nici o veste despre el, este o situatie dificila si pentru a evita aparitia unor probleme codul civil
stabileste anumite reguli in vederea acestor persoane care in cumul formeaza institutul absentei
fara rest,.
Temeiueile recunoasterii persoanei absente fara veste sunt:
1. Lipsa de la domiciliu pe o perioada stabilita de lege-an.
2. Lipsa informatiilor despre persoana si despre locul aflarii ei.

3. Prezumtia vietii persoanei deoarece nuneste niciun fapt care ne-ar face sa fim convinsi ca
persoana este moarta.
Consecintele juridice ale declararii absentei fara veste sunt:
1. Se stabileste persoana ce administreaza patrimoniul
2. Copii minori sau persoanele incapabile au dreptul de a primi pensia alimentara in legatura cu
pierderea intretinatorului
3. Sotul sotia poate divorta
Declararea mortii persoanei
dclararea judecatoreasca a mortii uneimpersoanei fizice este mijolcul juridic prin care se
determina cu puterea unei prezumtii consacrate intro hotarare judecatoreasca data incetarii
capacitatii de folosinta a unei persoane, atunci cind moartea acesteia nu ooate fi constatata fizic
prin examinarea cadaveului.
Sediul legislativ al materiei legislative il contituie textul articolelor 52,53 CC.
Comform art52 cod civil,persoana fizica poate fi declarata decedata pe cale judecatoreasca.
Temei pentru declararea persoanei ca diind decedata poate servi
1. lipsa ei de domiciliu sau in decurs de 3 ani
2. lipsa in decursul a 6 luni a stirilor despre ea daca a disparut fara veste in imprejurari ce
prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui anumit
accident. Referitor la formularea imrejurari ce preezinta primejdii de moarte, se are in vedere
orice fapt care este de natura sa conduca in mod cert la concluzia dcesului acelei persoane. Deci
dincolo de accidentele (de cale ferata,afiatice,maritime) la care se refera direct textul legii in
aceasta categorie se includ si calamitatile naturale.
3. militarul sau alta persoana disparuti fara veste in legatura cu actiuni militare pot fi declarati
morti pecale judecatoreasca numai daca au trecut 2 ani din ziua incetarii actiunilor militare.
in aceste 3 cazuri este necesar sa die intreprinse toate masurile pentru aflarea locului unde se
gaseste persoana dar care nu au dar niciun rezultat si nu se stie daca ea este fie sau moarta.
Termenul de 6 luni pemtru declararea mortii se aplica dupa cum se indica in lege de exemplu
daca se stie ca persoana a fost pasajer ori membru echipajului aeronavei care a suferit catastrofa
pentru declararea mortii ei trebuie sa treaca 6 luni fiindca in acest caz nu comstata moartea
peesoanei ci o declara moarta in baza prezumtiei producerii mortii in timpul catastrofei.
De fapt in toate cazurile de declarare a mortiiminstanta nunva constata moartea persoanei dar va
reusi din prezumtia mortii, din faptul ca o perioada stabilita de lege persoana nu se afla la
domiciliu si nunse stie daca este vie sau moarta.
Declararea persoanei decedata se efectueaza conform prefederilor art 27 din codul de procedura

civila.
Drept data mortii persoanei declarata decedata se considera ziua in care hotararea judecatoreasca
de declarare a decesului a ramas irevocabila.
Daca persoana disparuta fara veste in imprejurari ce prezentau primejdii de moarte sau care dau
temei a presupune ca a murit in urma unui accident a fost declarata decedata instanta poate sa
declare ca ca data mortii acestui cetatean ziua mortii lui prezumtive, art52, deci dupa regula
generala ziua mortei persoanei declarate decedate este ziua in care a ramas definitiva hotararea
judecatoreasca de declarare a mortii.
Regula aceasta se va aplica simla cazurile in care persoana a disparut fara veste in imprejurari ce
prezentau primejdii de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unuimaccident.
Declararea judecatoreasca a decesului are aceleasi efecte juridice ca si moartea, adica drepturile
persoanei inceteaza ori trec la mostenitori, art52al4, se deschide mostenirea cumtoate efectele
sale.
Declararea persoaneid decedate nu exclude aflarea ei in viata, din acest considerent hotararea jud
de declararea a persoanei decedate are efect juridic pentru ea si pentru alte persoane numai la
domiciliu numai la domiciliu sau adica la locul unde a dost declarata moartea. Numai in acest loc
se fac inscrieri in adtele de stare civila despre moarte, casatoria cu aceasta persoana se considera
desfacuta, bunurile ce ii apartineau trec la mostenitori.
Regulele de repunere in drepturi a persoanei aparute sunt expuse in art 53, din acest articol se
deduc 3 situatii referitor la trecerrea bunurilor persoanei declarate decedate:
1. Au trecut la dobanditor cu titlu gratuit
2. Au trecut la dobanditor cu titlu oneros
3. Au trecut la stat
Conform art 53 al2, indifierent de timpul prezentarii sale, persoana declarata decedata poate cere
oricarei persoane restituirea bunurilor care s-au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la aceasta
persoana dupa declararea decesului sau (ex mostenitorii, persoana careia iau fost donate
bunurile).
In primcipiu dobanditorii bunurilor cu titlu gratuit numvor suferi prejudicii in urma restituirii
bunurilor catre persoana declarata decedat.
Restituirea se efectueaza dupa reegulile stipulate la art 374,375 cod civil, tininduse cont si de art
311 cod civil.
Dupa ce hotararea judecatoreasca de declarare a mortii este anulata, lucrul fiind adus la

cunostinta dobanditorului cu titlu grwtuit al bunurilor persoanei declarate decedate, el este

considerat posesor neligitim.(pana la adoptarea hotararii se considera ca dobanditorul are o
posesiune legitima, ca a dobandit dreptul de proprietate asupra acestor bunuri)
Daca dobanditorul refuza sa restituie bunurile persoana aparuta este in drept sa inainteze o
actiune prin care revendica bunurile, o data cu restituirea bunurilor se vor solutiona si alte
probleme, dobanditorul de buna credinta in conformitate cu art 311 CC, poate cere restituirea
chieltuielilor aferente intretinerii bunurilor.
Dobanditorul,poate retine imbunatatirea aduse daca ele pot fi separate, in caz contrar, are dreptul
la restituirea valorii lor. Dobanditorul in virtutea faptului ca este de buna credinta, obtine dreptul
de proprietate asupra fructelor aduse de bun.
In toate cazurile expuse trebuie sa se tina cont de art 311 al2 conform caruia posesorul de buna
credinta poate cere titularului de drept compensarea imbunatatirilor daca acestea nu pot fi
separate fara a se aduce prejudicii bunului, compensarea interventiilor, sarcinilor, impozitelor si
altor chieltuieli suportate pe parcursul posesiunii cu buna credinta a bunului care nu se
compenseaza prin folosirea bunului si a fructelor obtinute.
Aceasta regula se aplica si chieltuielelor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului daca
sporul valorii inca mai exista la momentul predarii bunului.
In art 52 al2 CC, se prevede ca bunurile pot fi restituite daca sa pastrat adica daca exista in
natura.
In cazul in care bunurile nu sau pastrat nu se poate cere costul lor (au disparut sau au fost
instrainate, ex daca o casa ce apartinea persoanei declarate decedate a trcut la mostenitor si
acesta omvinde contra 150 mii lei, dupa anularea hotararii de declarare a mortii nu se poate cere
mostenitorului suma).
In cazul in care bunurile au fost dobandite cu titlu oneros se aplica art 53 al3 CC, conform careia
dupa regula generala persoana care a dobandit cu titlu oneros bunurile persoanei declarate
decedate va pastra aceste bunuri daca a fost de buna credimta adica la momentul dobandirii nu
stia ca cel declarat mort este in viata.
De la aceasta regula este si o,exceptie conform careia dobanditorul la care bunurile,persoanei
declarata decedata au trecut pe baza de acte jur cu titlu oneros, este dator sa le restituie iar in
cazul in care nu le are sa plateasca valoare lor in bani daca se va face dovada ca atunci cind lea
dobandit, dobinditorul stia ca cel declarat mort este in viata. Observam ca in acest caz legiuitorul
sanctioneaza dobanditorul de rea-credinta, si anume in cazul in care nu sa pastrat el va fi tinut la
plata costului acestuia. De la un asemenea dobanditor se poate cere si toate veniturile pe care lea
obtinut pe durata posesiunii bunurlui.
Altfel este solutionat cazul cind bunurile celor declarat mort au trecut pe baza dreptului de

succesiune la stat daca aceste bunuri au fost vindute atunci dupa anularea hotararii de declarare a
decesului persoane ii se restituie suma obtinuta din vanzarea bunurilor.(art53al4)
Un aspect delicat il constituie si efectele hotararii de anulare a declararii mortii in domeniul
dreptului familial, astfel daca sotia celui declarat decedat sa casatorit in cazul solutionarii
acesteia va ramane valabila noua casatorie.
Ce se intampla insa in situatia cind sotia celui declarat mort este de reacredinta, adica stie ca este
viu, si totusi incheie o alta casatorie?
Avind in vedere faptul ca legiuitorul nu face distinctie intre sotia de bunacredinta si cea de
reacredinta rezulta ca nici efectele anularii hotararii de declarare a mortii nu pot fi diferite in
dependenta de intentia sotiei de altfel va fi si foarte greu sa se dovedeasca si reaua credinta a
sotului.
In cazul in care se va restabili casatoriamintre cel ce fusese declarat mort si sotul sau se va
considera ca aceasta nu a fost intrerupta, art40al2 Codul familiei.

Persoana jur subiecte ale dreptului civil

1. notiunea si elemente comstitutive ale persoanei jur ca subiect al DC
Persoana juridica reprezinta o unitate organizationala ce dispune de patrimoniu distinct activeaza
in numele sau si poarta raspundere de sine statatoare poate fi in calitate de reclamant sau
reclamat in instanta de judecata.(art55 cod civil).
Semnele caracteristice:
Formeaza anumite calitati ce sunt necesare iar in ansamblu sunt destul pentru ca o organizatie sa
fie recunoscuta ca subiect al dreptului civil
1. Unitate organizationala-este o organizatie ce dispune de organe de comducere, administrare
control si revizie, are o structura si este bine organziat.
2. Patrimoniul distinct-formeaza baza materiala a activitatii persoanei juridice, fiecarei acrivitati
ii este necesar: cunostinte, tehnica, mijloace banesti. Unirea acestora si deosebirea de
patrimomiul persoanei ce formeaza aceeasta persoana jur se numeste patrimoniul distinct. Gradul
destinctivitatii patrimoniului depinde de forma organizatorico-jur.
3. Raspunderea de sine statatoare-asociatii persoanei jur nu raspund pentru obligatiile persoanele
jur si invers.
4. Activitatea in nume propriu-posibilitatea dobandirii si exercitaerii drepturilormin nume proprii
predum si asumarea obligatiilor.
5. Posibilitatea de a fi reclamant sau parat in instanta de judecata.
Categorii de per jur:
1. Organizate in mod corporativ si organizate in calitate de membru

2. Dependente si independente
3. Cu scop lucrativ(comerciale), fara scop lucrativ(necomerciale).
4. De drept public si de drept privat
5. Persoane jur cu drept de administrare operativa si cu drept de proprietate privata.
6. Pers jur de persoane si pers jur de capital
Infiintarea persoanei jur
Persoana jur se infiinteaza dupa vointa fondatorilor dar statul in interesul tuturor participantilor
verifica legalitatea fondarii lor. Din acest considerent inregistrare de stat a persoanelor jur este
obligatoriu.
In calitate de fondator a persoanei jur pot aparea proprietari de patrimoniu organulu imputernicit
sau persoanele care au depus un aport nefiin obligatoriu de a participa in activitatea suniectului
ca in cazul fondurilor.
Dreptul,civil evidentieaza metode de infiintare a persoaneler jur:
1. libera asociere, astfel se comstituie societatile comerciale
2. in baza actului unui organ de stat competent, astfel se constituie pers jur de drept public.
In ambele cazuri, pers jur trebuie inregistrate, pers jur cu scop lucrativ, societwtii comerciale au
o profedura unica de inregistrare.
Actele de constituire a persoenei jur sunt:
1. contractul de constituire
2. statutul
1 se incheie iar 2 se aproba de catre fondatori
Pers jur se considera constituita din momentul inregistrarii de stat, iar pers jur de drept public se
considera constituita din momentul intrarii in vigoare a actului normativ prin care se aproba
regulamentul sau statutul ei.
Data inrgistrarii de stat se inscrie in registrul de stat fiind accesibil oricarei persoane.
In cazul incalcarii modului de constituire sau a cerintelor legii privind actele de constituire strag
refuzul inregistrarii de stat. Persoana jur este supusa reinregistrarii doar in cazuri prevazute de
lege. art 62 din cod civil
Capacitatea jur civil a persoanei jur
pers jur ca si alte subiecte ale dreptului,civil,dispune de capacitatea jur civila.
Capacitatea jur civila apare din momentul inregistrarii de stat a persoanei jur si atribuie acestei
persoane calitate de subiect de drept.
Capacitatea jur civila a persoanei jur inceteaza la data radierii ei din registrul de stat.

Aceste momente si deosebesc capacitatea pers fizice de cele jur.

Capacitatea jur civila a persoanei jur este formata din capacitatea de folosinta si de exercitiu.
Capacitatea de folosinta a persoaneilor jur cu scop lucrativ este generala, iar a persoanelor jur cu
scop nelucrativ este speciala.
Capacitatea generala de folosinta acorda persoanei dreptul de a desfasura orice activitate
neinterzisa de lege chiar daca nu este prevazut in actele de constituire.
Insa fata de pers fizica care are capacitate de folosinta generala in sensul ca poate avea orice
drept patrimonial sau nepatrimonial, pers jur are capacitate de folosinta speciala neavind
posibilitatea de a avea orice drept sau obligatie.
Lege cu privire la licentiera unor genuri de activitate.
Capacitatea d exercitiu. Pentru participare in cercuitul cicil persoana juridica are nevoie si de
capacitatea de exercitiu spre deosebire de persoanele fizice, capacitatea de exercitiu a
persoanelor juridice apare si dispare o data.
Dispunerea persoanelor jur de capacitatea de exercitiu ii permite ca prin actiunile proprii sasi
dobandeasca drepturi si sasi asume obligatii personal. Activitatea persoanei juridice reprezinta
activitatea oamenilor ce o formeaza deoarece numaimoamenii sunt capabili de a esercita actiuni
volitive.
Rolul lor este realizarea capacitatii de exercitiu a persoanei juridice.
Persoana juridica poate avea necesitatea de a savarsi actiuni inafara locului unde se gaseste
permanent. In acest scop ea poate forma in o alta localitate o subdiviziune in forma de filiala sau
reprezentanti.
Reprezentanta eete o subdiviziune separata a persoanei juridice situata in afara sediului acesteia
care o reprezinta si ii apara interesele. Art 103.
Filiala se constituie in scopul desfasurarii unei din activitwtile persoanei juridice.
Filialele si reprezentantele formate capata bunuri de la intreprinderea care lea format ramanand a
fimproprietatea intreprinderii fondatoare.
Nefiind persoana juridica de sine stataroare, art 102 al2, ele nu pot participa in circuitul civil ca
subiecte de sine statatoare. Pentru indeplinirea functiilor filialele si reprezentantele iau procura
de la persoana juridica.

Atributele de individualizare a persoanei juridice.

In raporturi jur civile, persoana jur se individualizeaza din masa de persoane jur prin:
1. sediu care reprezinta locul unde se afla organele de conducere. El este indicat in actele de
constituire, pe aceasta adresa se inregistreaza persoana jur. El este necesar pentru inaintarea
pretentiilor actiunilor in instanta de judecata, executarea obligatiilor a hotararilor, pentru
aplicarea corecta a actelor organelor locale.
Stabilitatea si schimbarea sediului sunt opozanele tertilor din momentul inregistrarii de stat.
Adresa postala a persoanei jur este acea de la sediu. Insa persoana juridica poate avea si alte
adrese oentru corespondenta.
Toate documentele intrate la sediul persoanei jur se considera receptionate de catre persoana
juridica. In cazul modificarii sediului persoana jur este obligata sa publice in monitorul oficial al
RM despre modificare.
2. denumirea persoanei juridice este reglemntata prin articolul 66. Denumirea trebuie sa fie
exprimata in limba de stat si sa contina forma de organizare juridica. Inregistrarea unei denumiri
este respinsa daca coincide cu alta denumire a unei persoane deja inregistrate.
Se interzice de a utiliza in denumirea sintagmele ce contravin prevederelor legale, normelor
morale, nume proprii daca nu coincid cu numele participantiolor, daca numexista acordul
persoanei respective sau al,mostenitorioor ei cumprivire la folosirea numeleui.
Persoana jur nu este in drept de a utiliza cuvinte in denumirea sa care ar aduce in eroare privitor
la forma sa. In cazul modificarii denumirii pers jur este obligata sa publice acest fapt in
monitorul oficial al RM.
Incetarea activitatii persoanelor jur
Ele inceteaza in cazul reorganizarii si lichidarii persoanei juridice. Reprganizarea poate avea loc
in forme:
1. fuziune care include contompirea si absorbtie
2. dezmembrare care poate avea loc prin divizare si separare
3. transformare
art 86