27112014

27112014
Ziarul lumina
Seminarist ieean, olimpic la lingvistic

Actualitate religioas
Joi, 27 noiembrie 2014
✉
email
Tweet
0
n data de 22 noiembrie 2014, la Liceul Teoretic Miron Costin din Iai a avut
loc olimpiada de lingvistic, faza judeean. La clasa a X-a, printre ctigtori
se afl i Seminarul Teologic Ortodox Sfntul Vasile cel Mare din Iai, prin
elevul Constantin-Codrin Iliescu din clasa a X-a B, care a obinut premiul al IIIlea, n condiiile n care nu s-au acordat la acest nivel premiile I i II. Elevul a
fost pregtit de ctre profesorul de limba i literatura romn al seminarului,
d-na Carmen Dura.
Olimpiada de anul acesta a avut un grad ridicat de dificultate fa de cea de

anul trecut. Subiectul al II-lea, n limba japonez, a fost complex i le-a fcut
probleme concurenilor. Olimpiada de lingvistic a provocat elevii din punct
de vedere lingvistic, deoarece acetia trebuiau s demonstreze numeroase
cunotine de limb, de logic, urmnd ca s traduc i s explice demersul
tiinific ntr-un limbaj de specialitate. Examenul a fost din limbile japonez,
fijian- limb din familia limbilor austroneziene, vorbite n Fiji de ctre
450.000 de vorbitori nativi, i amharica - limba oficial a Etiopiei, vorbit
doar n regiunea nordic i central a acestei ri, acolo unde locuiesc
amharii, ne-a declarat seminaristul Constantin-Codrin Iliescu. (Tudorel
Rusu)
Ferguson: Peste 180 de manifestanti au fost arestati la Los Angeles. La
Oakland au avut loc ciocniri cu politia
de Mircea Barzoi
HotNews.ro
Joi, 27 noiembrie 2014, 0:17 Actualitate | Internaional
Peste 180 de persoane au fost arestate la Los Angeles, in noaptea de marti spre miercuri, in
timpul protestelor impotriva deciziei de a nu-l aduce in fata justitiei pe politistul alb care a ucis un
tanar negru in Ferguson, scrie AFP.
Demonstratia din cel mai mare oras al Californiei, care a strans peste 500 de persoane, a inceput cu
un mars de mai multi kilometri pana in fata sediului politiei (LAPD) din zona centrala a orasului.
In cadrul unei conferinte de presa, seful LAPD Charlie Beck a declarat miercuri ca 183 de persoane au
fost arestate, dintre care 167 pentru deranjarea linistii publice. Un singur protestatar a fost arestat
pentru acte de violenta, dupa ce a lovit un ofiter cu o sticla in cap.
La Oakland, in apropiere de San Francisco, manifestantii au vandalizat magazine, au provocat incendii
si au aruncat cu pietre si sticle in fortele de ordine, conform politiei, care a raspuns prin mai multe
arestari.
Mai multe persoane au fost arestate la New York, unde sute de manifestanti s-au adunat din nou in
Union Square si Times Square, scandand "nu exista justitie, nu exista pace", dupa ce luni seara un
juriu din Ferguson (Missouri, centru) a decis sa nu inceapa urmarirea impotriva politistului care l-a ucis
pe Michael Brown, 18 ani, in luna august.
Grecia, privata de stiri miercuri din cauza unei greve de 24 de ore a

jurnalistilor
de I.B.
HotNews.ro
Grecia era privata de stiri, miercuri, din cauza unei greve de 24 de ore a jurnalistilor, o mobilizare organizata cu o zi
inainte de greva generala a sindicatelor din domeniile privat si public, potrivit Mediafax.
"Nu scaderilor salariale", mentiona principala banderola a unei reuniuni de aproximativ 500 de jurnalisti, care au
manifestat in fata sediului Sindicatului redactorilor cotidianelor grecesti (Esiea), in centrul Atenei, dupa care au defilat
pana in Piata Syntagma, in fata Parlamentului, un traseu de 1,5 kilometri, potrivit politiei.
Presa "ramane sectorul cel mai afectat" de la izbucnirea crizei in 2010, a anuntat pentru AFP Pashalis Koroneos, un
jurnalist al cotidianului Eleftherotypia, care nu mai apare zece zile, dupa o actiune de greva a unor jurnalisti ce nu au
mai fost platiti de noua luni.
In ultimii ani, numeroase publicatii, site-uri sau posturi de televiziune s-au inchis in Grecia, in timp ce cifra de afaceri a
presei a scazut brusc.
Doar inchiderea fostei televiziuni publice elene (ERT) in iunie 2013 de catre guvern a provocat concedierea a 2.600
de angajati, dintre care cel putin o treime au fost reangajati la noua televiziune publica NERIT.
"Somajul in sector atinge 40%, iar cei care lucreaza se confrunta cu situatii precare si reduceri salariale", subliniaza
Pashalis Koroneos.
Sindicatul privat GSEE si cel public Adedy au facut apel, joi, la o greva generala de 24 de ore, pentru a denunta
"continuarea politicii de austeritate" si a reclama "revenirea la salarii demne si la locuri de munca permanente".
Aceasta greva intervine in momentul in care Guvernul de la Atena poarta negocieri dure cu creditorii Greciei, UE si
FMI, asupra bugetului de stat pe 2015 si continuarii sau nu a noilor masuri de austeritate.
Peste 4.000 de zboruri au fost anulate sau amanate in Statele Unite din cauza
vremii nefavorabile
de Ionut Baias
HotNews.ro
Peste 4.000 de zboruri au fost anulate sau amanate miercuri in Statele Unite, unde vremea rea
care s-a abatut asupra coastei de nord-est a dat peste cap planurile a milioane de americani pentru
Ziua Recunostintei, potrivit Mediafax.
In cursul serii, 671 de zboruri au fost anulate si 3.467 amanate. Aeroporturile cele mai afectate sunt
Philadelphia, Newark, La Guardia din New York si Reagan National din Washington, potrivit site-ului
Flightaware.com. Compania United a anuntat amanari de cel putin o ora si jumatate la JFK din New
York si de peste trei ore la Newark si la aeroportul La Guardia.
Peste 46,3 milioane de americani si-au planificat deplasari pe o distanta de cel putin 80 de kilometri cu
ocazia Zilei Recunostintei, potrivit Asociatiei automobilistilor din Statele Unite (AAA), dintre care 41,3
milioane (90%) cu masina si 3,5 milioane cu avionul.
Multi dintre ei au plecat la drum inca de miercuri, urmand recomandarile autoritatilor. Din cauza vremii
rele, unele companii aeriene au anuntat ca ar putea elimina taxele in unele aeroporturi pentru
persoanele care iau avionul dinspre sau inspre nord-estul Statelor Unite si doresc sa isi schimbe
zborul. Ziua Recunostintei, sarbatorita in fiecare an in a patra zi de joi din noiembrie, este unul dintre
evenimentele cele mai populare printre americani.
Aceasta sarbatoare isi are originile in primii ani (1620) ai colonizarii actualului teritoriu al Statelor
Unite, cand europenii sositi de curand au multumit lui Dumnezeu pentru abundenta recoltelor si
ajutorul dat de indieni, conform traditiei. Potrivit AAA, distanta medie pe care americanii urmeaza sa o
parcurga in acest an cu ocazia weekendului prelungit de Ziua Recunostintei va fi de 883 de kilometri
dus-intors.
Canada va livra militarilor ucraineni echipamente pentru perioada iernii

de Ionut Baias
HotNews.ro
Canada va trimite tone de bluzoane, cizme si manusi pentru a echipa pentru perioada iernii
aproximativ 30.000 de militari ucraineni care lupta impotriva separatistilor prorusi din estul Ucrainei, a
anuntat miercuri ministrul canadian al Apararii, Rob Nicholson, potrivit Mediafax.
In plus, armata canadiana va livra Ucrainei echipamente de comunicare, lunete termice si aparate de
vedere pe timp de noapte. Toate echipamentele enumerate, in valoare de 11 milioane de dolari
canadieni, urmeaza sa fie livrate joi, a spus Nicholson in cursul unei conferinte de presa.
De asemenea, la inceputul anului viitor, Canada intentioneaza sa aduca pe cale maritima un spital de
campanie si echipamente de deminare, a adaugat ministrul.
In august, Ottawa a livrat deja armatei ucrainene casti, lunete de lupta, veste antiglont, truse de prim
ajutor, corturi si saci de dormit. Conflictul din estul Ucrainei, ocupat de separatistii prorusi, s-a soldat
cu peste 4.300 de morti de la lansarea "operatiunii antiteroriste" ucrainene la mijlocul lui aprilie.
CE solicita statelor membre UE mobilizarea a 5.000 de medici pentru

combaterea epidemiei de Ebola
de Ionut Baias
HotNews.ro
Comisia Europeana (CE) a inceput un tur al capitalelor europene pentru a solicita un efort suplimentar
in vederea combaterii epidemiei de Ebola in Africa, care ar putea include si mobilizarea a 5.000 de
medici si a "mii de ingrijitori", a anuntat o sursa europeana, potrivit Mediafax.
Comisarii europeni Christos Stylianides (Ajutor Umanitar) si Vytenis Andriukaitis (Sanatate) ar fi
stabilit contacte in acest sens cu cele 28 de state membre UE, deoarece, avand in vedere "gravitatea
situatiei, este necesara o reactie imediata", a adaugat aceasta sursa.
"Comisarii europeni au solicitat mai mult personal medical si (mai multi) epidemiologi pe teren", a
anuntat Enrico Brivio, un purtator de cuvant al Comisiei.
Vytenis Andriukaitis a scris despre aceste eforturi miercuri, intr-o postare pe Twitter. "Am facut apel la
ministrii din 14 state membre, le-am cerut sa trimita mai mult personal medical in tarile afectate de
Ebola, raspunsuri pozitive", se mentioneaza in postarea comisarului european pentru Sanatate.
El ar urma sa-si continue contactele cu ministrii din toate statele membre, in timp ce Christos
Stylianides, coordonator al UE pentru lupta impotriva epidemiei de Ebola, efectueaza demersuri
similare pe langa oficialii guvernamentali din aria sa de competente, a precizat aceeasi sursa.
CE solicita mobilizarea a "5.000 de medici si a mii de ingrijitori", dar si "mai multe mijloace financiare
si logistice, in special in materie de transport", a explicat sursa.
Acest personal medical "poate fi de compozitie mixta", incluzand "medici trimisi si finantati de statele
membre", personal mobilizat in cadrul programelor cofinantate de UE, precum si voluntari ai ONGurilor.
Comisia a semnalat deja nevoia presanta de epidemiologi si de echipe mobile pentru a putea lupta
impotriva epidemiei in satele si in zonele izolate.
Reveniti la jumatatea lunii noiembrie dintr-o misiune in cele trei tari cele mai afectate de epidemie Sierra Leone, Liberia si Guineea -, cei doi comisari europeni au decis sa accelereze ritmul mobilizarii
europene, data fiind "gravitatea situatiei" din teren, a explicat sursa.
"Trebuie facut totul pentru a stimula un raspuns, nu putem astepta", a insistat sursa pentru AFP.
Mijloacele UE pentru combaterea epidemiei urmeaza a fi discutate intr-o reuniune, luni, a ministrilor
Sanatatii din statele membre.
UE s-a angajat pana acum sa deblocheze peste un miliard de euro pentru lupta impotriva Ebola, din
care CE a pus la dispozitie 373 de milioane.
La fata locului, "solidaritatea europeana este tangibila si nu teoretica", dar "trebuie facut mai mult"
pentru a "consolida coordonarea", a pledat Stylianides in fata Parlamentului European dupa
intoarcerea din Africa.
Ebola: 5.689 de decese si 15.935 de cazuri (bilant OMS)

de I.B.
HotNews.ro
Numarul mortilor cauzate de epidemia de febra hemoragica Ebola se ridica la 5.689 dintr-un
numar total de 15.935 persoane infectate cu virus, potrivit ultimului bilant al Organizatiei Mondiale a
Sanatatii (OMS), dat publicitatii miercuri, scrie AFP, citata de Agerpres.
Precedentul bilant al OMS, publicat vineri, anuntase 5.459 de morti din 15.351 de cazuri. Noul bilant
se refera la datele primite pana pe 23 noiembrie.
Organizatia considera ca datele acestor bilanturi sunt subestimate.
Epidemia, cea mai grava de la identificarea virusului in 1976, a pornit din Guineea la sfarsitul lui
decembrie 2013. Pe 23 noiembrie, in aceasta tara se inregistrau 1.260 de decese din 2.134 de cazuri.
In Liberia, erau contabilizate 3.016 persoane decedate din 7.168 de cazuri.
In Sierra Leone, OMS a recenzat 1.398 de morti din 6.599 de cazuri inregistrate.
Aproximativ 600 de cazuri au fost inregistrate intr-o saptamana in aceste trei tari din Africa de Vest,
cele mai lovite de epidemie. OMS considera ca situatia este stabila in Guineea, stabila sau in declin in
Liberia si "fara indoiala in crestere" in Sierra Leone, cu 385 de noi cazuri confirmate intr-o saptamana.
In Mali, ultima tara lovita de virus, OMS a anuntat opt cazuri care s-au soldat cu sase decese.
Bilantul din Nigeria si Senegal a ramas neschimbat dupa 57 de zile, cu 20 de cazuri, dintre care opt
mortale in Nigeria si unul in Senegal, un student originar din Guineea a carui vindecare a fost anuntata
de autoritati pe 10 septembrie. Aceste doua tari au fost retrase de pe lista tarilor unde epidemia face
ravagii.
Bilantul deceselor printre membrii personalului sanitar s-a agravat in continuare, cu 340 de morti (plus
trei de la ultimul bilant) din 592 de contaminari (plus patru).
In Statele Unite, au fost inregistrate patru cazuri, insa numai un pacient liberian, revenit din tara sa
natala, a murit din cauza acestei boli, potrivit bilantului anuntat pe 16 noiembrie. (Un medic din Sierra
Leone evacuat in Statele Unite a decedat acolo pe 17 noiembrie.)
Spania a cunoscut un caz de infectare, o infirmiera care s-a ocupat de doi misionari contaminati si
repatriati la Madrid unde au incetat din viata in august si, respectiv, septembrie. Ulterior, infirmiera a
fost declarata vindecata, mai scrie AFP.
Mliardarului rus Serghei Pugacev, fostul "bancher al Kremlinului", trecut pe

lista rosie a Interpolului
de I.C.
HotNews.ro
Organizatia internationala de cooperare a fortelor de politie Interpol a cerut joi

arestarea imediata a miliardarului rus Serghei Pugacev, proprietarul a numeroase active
straine, intre care si buticul de produse de lux Hediard, a anuntat organizatia pe site-ul sau,
potrivit AFP.
Oligarhul, un fost apropiat al Kremlinului, exilat in prezent la Londra, a fost plasat pe lista rosie a
Interpol, care a inghetat deja averea sa la nivel international la solicitarea justitiei ruse.
Pugacev este acuzat de deturnare de fonduri si escrocherie la scara larga, o infractiune pasibila cu
pana la zece ani de inchisoare in Rusia.
Miliardarul in varsta de 51 de ani este suspectat intr-o ancheta ce vizeaza falimentul bancii
Mejprombank, in 2010, institutie bancara care ar fi efectuat tranzactii dubioase scotand din tara
activele proprietarilor.
Considerat multa vreme drept "bancherul Kremlinului", Pugacev a injectat 100 de milioane de euro in
buticul frantuzesc cu produse de lux Hediard, al carui control l-a preluat in 2007.
Afaceristul este cunoscut in Franta si pentru achizitionarea in 2009 a cotidianului France Soir, care a
disparut de pe standuri 3 ani mai tarziu, in pofida unei investitii de 100 milioane de euro.
Pugacev, care a devenit un critic vocal al Kremlinului, a incercat timp de mai multi ani sa obtina
dezghetarea activelor sale internationale, denuntand un "raid" al statului rus.
Trimisa catre 190 de tari, lista rosie a Interpolului cere "arestarea imediata" a persoanelor care sunt
identificate, printre altele, cu fotografii, urmand ca acestea sa fie apoi extradate tarilor care au inaintat
cereri.
Alegeri parlamentare in Republica Moldova: Curtea de Apel din Chisinau

examineaza solicitarea de excludere din cursa a Partidului Patria suspectata
de finantari din alta tara
de I.C.
HotNews.ro
Curtea de Apel din Chisinau va examina, joi, in regim de urgenta solicitarea Comisiei
Electorale Centrale de excludere a Partidului Patria al lui Renato Ustii din cursa pentru
alegerile parlamentare de duminica, relateaza PRO TV Chisinau, citat de Mediafax.
Comisia Electorala Centrala sustine ca a primit o sesizare din partea Inspectoratului General de Politie,
care ar fi prezentat dovezi ca Partidul Patria, condus de Renato Usatii, ar fi utilizat in aceasta campanie
8,1 milioane de lei moldovenesti (aproximativ 430.000 de euro) proveniti din strainatate.
Totodata, partidul nu ar fi raportat acesti bani Comisiei, asa cum era obligat sa faca. Astfel, in
demersul expediat Curtii de Apel Chisinau, Comisia Electorala Centrala solicita excluderea acestui
partid din cursa si confiscarea sumei respective de bani, relateaza Europa Libera, in pagina
electronica.
Documentele nu precizeaza din ce tara ar fi primit bani formatiunea lui Usatii, insa Codul Electoral
mentioneaza clar folosirea unor fonduri externe, printre motivele eliminarii unui concurent electoral din
cursa.
O decizie emisa de Curtea de Apel este executorie, imediat dupa pronuntare, ceea ce inseamna ca
chiar daca Usatii ar incerca sa conteste la Curtea Suprema de Justitie o eventuala suspendare a sa din
cursa, Comisia Electorala Centrala ar avea dreptul sa o puna imediat in aplicare, fara sa astepte
decizia CSJ.
Renato Usatii, care s-a prezentat personal la sedinta Comsiei Electorale de miercuri, a parut usor
descumpanit, chiar daca de mai multa vreme anticipa ca s-ar putea incerca scoaterea lui din cursa.
Politicianul s-a declarat victima unei inscenari motivate politic si a afirmat ca poate justifica
provenienta fiecarul leu pe care l-a cheltuit in campanie.
Potrivit lui, pentru a-l inculpa, autoritatile ar fi recurs la transferuri fictive de bani, adaugand ca chiar
miercuri dimineata, cateva sute de mii ar fi ajuns, fara stirea sa, de la companii off-shore in conturile
partidului sau.
Politicianul a declarat ca este posibil nu numai sa fie exclus din cursa electorala, ci chiar sa fie arestat
pana duminica. "Atunci cand Filat controleaza MAI-ul, iar Plahotniuc Procuratura, se poate intampla
orice. Mai ales ca il au ca aliat si pe Voronin", a afirmat Usatii.
Partidul Patria este creditat cu 8 la suta din intentiile de vot, in timp ce pragul electoral pentru intrarea
in Parlament este de 6 la suta. In general, expertii considera ca formatiunea este capabila sa atraga
votanti, gratie charismei liderului, si din randul celor nehotarati. Sociologii nu au estimat inca impactul
unei eventuale eliminari a acestuia din cursa, dar cel mai probabil voturile ar merge catre formatiunea
lui Igor Dodon, Partidul Socialistilor din R.Moldova (PSRM).
Potrivit observatorilor, desi Usatii era de multa vreme in vizorul autoritatilor, procedurile au fost
lansate in ultima saptamana de campanie pentru ca acesta sa nu mai poata participa, in caz de
excludere din cursa, pe listele altei formatiuni politice.
Descris de presa de la Chisinau drept un personaj controversat - pentru implicarea in scandalul din
2011 de la UniversalBank si pentru legaturile cu oameni de afaceri si politicieni din Rusia, Renato
Usatii a devenit cunoscut in Romania dupa declaratia sa privind intentia de a construi o replica a
Marelui Zid Chinezesc la granita R.Moldova cu Romanie.

La sfarsitul lunii septembrie, Usatii a provocat o alta polemica, dupa ce a declarat ca vrea sa
implementeze in Republica Moldova un sistem de conducere autoritar similar celui din Belarus.
Totodata, Usatii si-a declarat sustinerea (inclusiv financiara) pentru referendumul organizat in
februarie in Gagauzia cu privire la procesul european al Republicii Moldova.
Parlamentul European a respins motiunea de cenzura impotriva Comisiei

Europene
de Alina Neagu
HotNews.ro
Parlamentul European a respins joi o motiune de cenzura impotriva Comisiei

Europene, initiata de parlamentari eurosceptici pentru a exprima faptul ca nu mai au
incredere in presedintele CE, Jean-Claude Juncker, in urma scandalului "LuxLeaks". Potrivit
site-ului PE, motiunea a fost respinsa cu 461 de voturi "impotriva", 101 voturi "pentru" si
88 de abtineri, anunta Mediafax. Motiunea de cenzura impotriva Comisiei Europene a fost
dezbatuta in PE luni, in prezenta presedintelui CE, Jean-Claude Juncker, si a intregului
colegiu al comisarilor.
"Incetati sa ma mai insultati!", a exclamat luni in Parlamentul European Jean-Claude Juncker,
adresandu-se alesilor eurosceptici care au depus motiunea de cenzura impotriva sa. Noua Comisie "va
lupta impotriva evaziunii si fraudei fiscale", a dat asigurari el, pledand pentru "armonizare fiscala", dar
nu contra "concurentei fiscale", cu exceptia cazului in care este "nesanatoasa". "Nu va indoiti de
cuvantul meu", a insistat el.
Motiunea a fost depusa de 76 de deputati membri ai grupului eurosceptic EFDD si non inscrisi, dupa
dezbaterea "LuxLeaks" care a avut loc la 12 noiembrie, in sesiunea plenara, cu presedintele Comisiei,
Jean-Claude Juncker. Textul motiunii a obtinut numarul necesar de semnaturi, o zecime din numarul
de eurodeputati, si a fost inmanat presedintelui Parlamentului, Martin Schulz, la 18 noiembrie.
Prin acest vot, eurodeputatii voiau sa confirme faptul ca nu mai au incredere in Juncker, ca presedinte
al Comisiei Europene si reprezentant al cetatenilor in UE.
Pentru a demite Comisia, motiunea de cenzura ar fi trebuit sa obtina o dubla majoritate: doua treimi
din voturile exprimate si majoritatea membrilor PE (cel putin 376).
Jean-Claude Juncker a respins anterior acuzatiile privind un "conflict de interese" in contextul
dezvaluirilor referitoare la existenta unui sistem de evaziune fiscala in timp ce era premier al
Luxemburgului, reiterand determinarea de a combate fraudele fiscale. "Comisia Europeana va lupta
impotriva evaziunii si fraudelor fiscale. As vrea ca toata lumea sa stie ca acestea nu sunt vorbe in
vant, ci aceasta este intentia Comisiei Europene", a declarat Juncker la 12 noiembrie.
Presedintele CE a precizat ca va propune o lege care sa prevada un schimb automat de informatii
pentru acorduri fiscale cu companiile. "Nu sunt arhitectul sistemului fiscal din Luxemburg, dar sunt
responsabil din punct de vedere politic", a subliniat Juncker, care a fost timp de 18 ani, intre 1995 si
2013, premier al Luxemburgului, unul dintre principalele paradisuri fiscale din lume. "Practica
acordurilor fiscale anticipate este intalnita in 22 de state membre ale Uniunii Europene", a explicat el.
Luxemburgul este acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscala favorabil companiilor
multinationale, scandalul, denumit "LuxLeaks", fragilizand pozitia noului presedinte al CE,
luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Potrivit publicatiei Les Echos, Comisia Europeana a initiat de
cateva luni investigatii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate in Luxemburg, aranjamentele
fiscale favorizand multinationale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Credit Agricole si grupul Rothschild.
In perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de
publicatii internationale, acorduri fiscale cu 340 de multinationale, printre care se numara si Apple,
Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG si Axa, scopul fiind reducerea impozitelor.
Consortiul international al jurnalistilor de investigatie a examinat circa 28.000 de pagini de documente
despre acorduri fiscale anticipate aplicate in Luxemburg. Potrivit AFP, practica acordurilor fiscale
anticipate, legala si aplicata inclusiv de alte tari, permite unei companii sa solicite in avans informatii
despre modul in care situatia sa va fi abordata de administratia fiscala a unui stat, in scopul obtinerii
de garantii juridice si al optimizarii sistemului de impozitare.
"Companiile multinationale se bazeaza pe regulile fiscale flexibile din Luxemburg, dar profita si de lipsa
reglementarilor la nivel international pentru a transfera profituri care sa evite impozitarea sau sa
beneficieze de reduceri fiscale", comenteaza Le Monde.
SUA: Publicarea imaginilor cu copilul de culoare ucis de politie ar putea

alimenta revoltele populatiei impotriva fortelor de ordine, dupa cazul
Ferguson
de R.M.
HotNews.ro
Imaginile video in care un ofiter de politie ucide un copil negru de 12 ani care se juca
cu un pistol de jucarie risca sa inteteasca revoltele impotriva fortelor de ordine din Statele
Unite, dupa ce protestele din Ferguson se redusesera in intensitate, dupa doua zile de
agitatie, scrie AFP.
Inregistrarea difuzata miercuri provine de la o camera de supraveghere si arata cum baiatul, Tamir
Rice, a fost ucis week-end-ul trecut la doar cateva secunde dupa ce doi politisti au ajuns cu masina
intr-un parc din Cleveland, in Ohio.
O inregistrare audio difuzata de televiziunile americane arata cum un barbat a sunat la politie pentru a
anunta ca a vazut un copil agitand o arma, dar specificand ca este probabil vorba de o jucarie.
Dar ofiterii care au ajuns in parc nu au fost informati despre aceasta precizare.
Aceste imagini sunt difuzate in conditiile in care situatia exploziva de la Ferguson pare sa se fi relaxat
miercuri seara. Revolte au izbucnit in aceasta localitate dupa ce un juriu a decis sa nu il aduca in fata
legii pe Darren Wilson, politistul care a ucis un tanar negru in acest oras din Missouri.
Doar cateva persoane protestau seara trecuta in fata comisariatului de politie din Ferguson, un numar
mult inferior celui al militarilor din Garda Nationala.
Alegeri parlamentare in Republica Moldova: Partidului Patria, suspectat de

finantari din alta tara, este exclus din cursa electorala - Curtea de Apel
Chisinau
de I.C.
HotNews.ro
Curtea de Apel Chisinau a decis joi dupa-amiaza ca Partidul Patria, din lista caruia face
parte si Renato Usatii, va fi exclus din cursa electorala, relateaza Unimedia. Hotararea poate
fi atacata la Curtea Suprema de Justitie, recursul urmand sa fie discutat, cel mai probabil
pana vineri seara.
Decizia Curtii de Apel Chisinau:
"1. Se respinge ca nefondata contestatia partidului politic 'Patria', privind anularea deciziei Comisiei
Electorale Centrale din 26 noiembrie.
2. Se admite cererea Comisiei Electorale Centrale. Se anuleaza inregistrarea concurentului electoral

partidului politic 'Patria'.
3. Mijloacele financiare din strainatate, de 8 158 506 lei, utilizate intentionat de concurentul electoral
partidului politic 'Patria' pentru finantarea campaniei electorale pentru alegerile din 30 noiembrie se
confisca ca venituri la bugetul de stat.
Hotararea este definitiva si executorie, dar cu drept de recurs la Curtea Suprema de Justitie in termen
de trei zile."
Curtea de Apel din Chisinau a examinat joi in regim de urgenta o solicitare din partea Comisiei
Electorale Centrale de excludere a Partidului Patria al lui Renato Ustii din cursa pentru alegerile
parlamentare de duminica. Comisia Electorala Centrala a propus Curtii de Apel Chisinau, cu patru zile
inaintea alegerilor, sa excluda din campania electorala Partidul "Patria", condus de Renato Usatii,
anunta Unimedia.
Decizia CEC vine in urma unei sesizarii a Inspectoratului General de Politie care acuza acest partid ca
ar fi folosit in campania electorala resurse financiare din strainatate.
Renato Usatii a declarat ca toate aceste acuzatii sunt "fabricate politic" si inscenate de catre angajatii
IGP.
Pe de alta parte, presa din Chisinau publica in aceeasi zi o inregistrare audio in care o voce care
seamana foarte bine cu cea a lui Renato Usatii recunoaste ca primeste ordine de la un direct al FSB,
fostul KGB.
"Banii daca-i castig numai acolo eu trebuie sa promovez ceea ce vor rusii .... Eu astazi sunt prizonier
la Moscova. Prizonier nu in sens direct acum, prizonier in sensul ca eu nu sunt ... sunt businessmani
care au business in Romania, in America ... dar eu avand business numai in domeniul caii ferate ruse,
adica (...) Adica daca-mi inchide businessul apoi Renato maine umbla cu cersitul", spune acesta in
inregistrare.
Acesta a negat insa acuzatiile: "Nu sunt agent si nu am fost niciodata, si asta desi am demonstrat de
mai multe ori cunostinte in domeniu, lucru care s-a vazut si in cazul Antena 3 sau in cazurile cu
dosarele penale despre care anuntam din timp ca imi vor fi intentate. Am contactat cu mai multe
persoane din domeniul serviciilor speciale, inclusiv din Romania. In cazul acestei inregistrari,
interlocutorul meu incerca sa ma atraga intr-o colaborare. Stiam asta si din acest motiv, exact ca si el
am inregistrat toata discutia. A durat cam vreo 15 ore. Am inventat o legenda, ca sa-i par mai credibil.
Astfel incercam doar sa aflu ce vor ei de la mine. A fost un joc de cuvinte si replici".
Primul vaccin experimental anti-Ebola a fost testat "cu rezultate

promitatoare"
de Alina Neagu
HotNews.ro
Primul vaccin experimental contra virusului Ebola care a fost supus unor teste clinice
in Statele Unite ale Americii a fost bine tolerat si a declansat un raspuns imunitar bun,
potrivit rezultatelor publicate miercuri, transmite AFP, citat de Mediafax. "Extinderea fara
precedent a epidemiei actuale de Ebola in Africa de vest a dus la o intensificare a eforturilor
de dezvoltare a vaccinurilor sigure si eficiente, care vor putea permite stoparea acestui
flagel si vor juca un rol cheie in prevenirea unor viitoare epidemii", a declarat Anthony
Fauci, director al Institutului de alergii si boli infectioase.
Fauci nu a precizat cand va fi vaccinul disponibil pentru a fi distribuit in randul populatiei: "Bazandu-ne
pe rezultatele pozitive ale testului clinic de faza I al acestui vaccin, ne vom inteti eforturile pentru a
demara teste pe un numar mai mare de persoane, pentru a putea stabili eficacitatea sa in
impiedicarea infectiei cu virusul Ebola", a mai spus Anthony Fauci.
NIAID doreste sa demareze testele clinice de faza a doua si a treia (ultima inainte de lansarea pe
piata, n.red.) in Africa de vest in 2015, precizand ca este deja in discutii, in stadiu avansat, cu
autoritatile responsabile din Liberia si alte tari africane.
Vaccinul, numit ChAd3, dezvoltat de NIAID si laboratorul britanic GlaxoSmithKline (GSK), a fost testat
pe 20 de voluntari sanatosi, cu varste intre 18 si 50 de ani, la o clinica a Institutelor Nationale ale
Sanatatii (NIH) din SUA, din care face parte si NIAID.
Rezultatele studiului au fost publicate in revista New England Journal of Medicine.
Vaccinul contine elemente genetice provenind de la doua tulpini ale virusului Ebola (Sudan si Zair),
care sunt purtate de un adenovirus responsabil de raceala la cimpanzei, un agent infectios inofensiv
pentru oameni.
Organismele celor 20 de voluntari au produs anticorpi in patru saptamani dupa ce au fost vaccinati,
nivelurile fiind mai crescute in cazul celor care au primit cea mai puternica doza de vaccin.
Cercetatorii au subliniat ca vaccinul a indus un raspuns din partea limfocitelor, mai ales in ceea ce
priveste celulele T CD8, care par sa joace un rol cheie in protejarea impotriva Ebola in cazul
primatelor. Vaccinul a fost initial testat cu succes pe maimute. "Amploarea si calitatea raspunsului
celulelor T CD8 observate in cadrul acestui test clinic sunt similare cu cele constatate in cazul
primatelor", a declarat Julie Ledgerwood, cercetatoare la NIAID, care a condus testul clinic.
Vaccinul nu a provocat efecte adverse grave. Doar doi participanti dintre cei care au primit doza cea
mai puternica au prezentat febra pentru scurta durata.
Ca raspuns la rezultatele testelor, purtatorul de cuvant al Casei Albe Josh Earnest a declarat, potrivit
unui comunicat, ca studiul marcheaza "un alt pas important" in lupta contra Ebola. Earnest a anuntat
ca presedintele american Barack Obama va efectua saptamana viitoare o vizita la NIH pentru o
intrevedere cu cercetatorii si pentru "a discuta despre progresele pe alte fronturi de lupta contra
Ebola".
In afara acestui vaccin, un altul, dezvoltat de agentia pentru sanatate publica din Canada (rVSV), a
carui licenta de comercializare este detinuta de societatea americana NewLink Genetics, este supus in
prezent unor teste clinice de faza I de catre NIAID, iar rezultatele sunt asteptate pana la sfarsitul lunii
decembrie.
Vaccinul ChAd3 al NIAID si GSK a fost folosit in teste clinice de faza I pe 60 de voluntari din Marea
Britanie si va mai fi testat pe adulti la Lausanne, in Elvetia, sub supravegherea Organizatiei Mondiale a
Sanatatii.
GSK a anuntat in luna octombrie ca ar putea avea disponibile 24.000 de doze de vaccin pentru testele
de eficacitate, faza a II-a si a III-a, pana la sfarsitul lunii ianuarie 2015.
Pe de alta parte, compania americana Johnson & Johnson a anuntat, in octombrie, ca a atribuit 200 de
milioane de dolari accelerarii producerii unui vaccin dezvoltat de filiala sa Janssen.
Potrivit celui mai recent bilant al OMS, epidemia de Ebola a dus la moartea a cel putin 5.689 de morti,
din 15.935 de cazuri recenzate, dintre care circa jumatate s-au inregistrat in Liberia.
SUA: 300.000 de persoane au ramas fara curent electric dupa furtuna de pe

coasta de nord-est
de Elena Cucu
HotNews.ro
Furtuna de zapada care a cauzat intarzieri si anulari de zboruri miercuri pe coasta de

nord-est a SUA a scazut in intensitate joi, dar mii de persoane au ramas fara curent electric
de Ziua Recunostintei, relateaza AFP, citat de Agerpres.
Aproape 300.000 de persoane nu aveau curent electric joi in urma furtunii, potrivit site-ului
Accuweather.com.
Printre cele mai afectate regiuni se afla statul New Hampshire, unde compania de electricitate publica
a indicat faptul ca 178.000 de persoane au ramas fara electricitate joi dimineata.
Compania Central Maine Power (statul Maine) a precizat, la randul ei, ca 74.000 dintre clientii sai nu
au curent electric.
Unele intreruperi de curent survenite in statul Vermont au fost remediate.
Aproape 9.000 de zboruri au fost anulate sau au avut intarzieri miercuri in SUA, unde vremea
nefavorabila de pe coasta de nord-est a afectat planurile a milioane de americani care calatoresc
pentru a serba alaturi de cei dragi Ziua Recunostintei.
Peste 25.000 de persoane au manifestat impotriva austeritatii la Atena si

Salonic
de Alina Neagu
HotNews.ro
Peste 25.000 de persoane au manifestat joi la Atena si Salonic, principalele doua orase
grecesti, impotriva prelungirii politicilor de austeritate, in paralel cu o greva de 24 de ore la
care participa atat sindicate din sectorul privat, cat si din sectorul public. Potrivit politiei,
aproximativ 18.000 de persoane s-au adunat joi dupa-amiaza in centrul Atenei, unde
circulatia a fost intrerupta, si au defilat pana la Parlament, in Piata Syntagma, scena unor
importante manifestatii de la inceputul crizei, in 2010.
"Nu somajului partial, nu concedierilor. Da unui loc de munca stabil si permanent", "Puneti capat
saraciei, rasturnati (Guvernul) acum", se putea citi pe banderole.
Aceasta manifestatie are loc cu aproape o saptamana inainte de votul in Parlament asupra bugetului
pentru 2015, care continua o politica de reducere a cheltuielilor, in special in domeniile Sanatatii si
Educatiei. "Salariul meu a scazut cu 40% de la inceputul crizei. Trebuie ca acest Guvern sa plece
pentru ca lucrurile sa se schimbe", spune Georges Papalexiou, un functionar in varsta de 40 de ani.
Printre manifestanti se afla numerosi pensionari si someri. "Trebuie sa nu te plangi si sa stai acasa. De
aceea suntem aici, pentru a denunta taierea pensiilor si amenintarea cu alte reduceri", a declarat
pentru AFP un pensionar sexagenar.
La Salonic (nord), al doilea cel mai important oras grec, cel putin 8.000 de persoane au manifestat in
centru, potrivit politiei locale.
La originea acestei mobilizari, sindicatele GSEE (din sectorul privat) si Adedy (sectorul public) denunta
"masuri guvernamentale care intretin Evul Mediu social, somajul la un nivel record, politicile care fac
din muncitori variabila de ajustare a crizei si deficitelor".
In afara de transporturile in comun, greva a afectat si legaturile aeriene - greva controlorilor de trafic
aerian antrenand anularea unor zboruri din si catre Atena. Toate vapoarele erau, de asemenea, la chei,
din cauza ca docherii au incetat lucrul.
Serviciile publice, in special scolile, spitalele si bancile functionau in regim redus, iar mai multe
sindicate - inclusiv ale angajatilor din comert si sectorul hotelier - si-au indemnat membrii sa faca
greva.
Aceasta este cea de a doua greva generala din acest an, dupa cea din aprilie. In Grecia au avut loc,
incepand din 2010, greve repetate impotriva politicilor de austeritate. Insa mobilizarea a scazut
sensibil de un an.
Grecia a revenit din acest la un ritm pozitiv de crestere, care urmeaza sa se accelereze in 2015, dupa
sase ani de recesiune in care si-a pierdut un sfert din bogatie.
Un loc de munca din patru a disparut in timpul crizei, potrivit Organizatiei Internationale a Muncii
(OIM), care a avertizat in aceasta saptamana ca exista riscul unei "crize sociale prelungite".
Nivelul somajului s-a stabilizat la 25,9% in august. Nivelul salariilor, in toate profesiunile, a scazut in
medie cu 23,8% de la inceputul lui 2010.
Guvernul se afla sub presiunea creditorilor - Uniunea Europeana (UE), Banca Centrala Europeana
(BCE) si Fondul Monetar International (FMI) - care efectueaza in prezent ultimul audit al economiei
tarii inainte de iesirea din programul de ajutorare, aflat in curs din 2010.
Lider al opozitiei din Venezuela acuzat de planuirea asasinarii presedintelui

de Elena Cucu
HotNews.ro
Maria Corina Machado

Foto: Captura YouTube
Biroul procurorului general a declarat miercuri ca va acuza un lider de seama al
opozitiei intr-un caz de complot impotriva presedintelui Nicols Maduro,

informeazaNewYorkTimes si The Guardian. Anuntul nu a oferit detalii in legatura cu acuzatiile
aduse liderului opozitiei, Mara Corina Machado, dar importanti oficiali ai guvernului au
acuzat-o in cursul acestuia an de organizarea unei conspiratii in scopul asasinarii
presedintelui.
Acestia au aratat o serie de mesaje despre care sustin ca o implica pe Machado si pe alti lideri ai
opozitiei.
Aceleasi surse au mai precizat ca Kevin Whitaker, fost oficial din Departamentul de Stat (acum,
ambasador in Columbia), a fost implicat si el.
Machado este apropiata unui alt politician, Leopoldo Lpez, care a fost inchis in cursul acestui an dupa
saptamani de proteste impotriva guvernului.
Lideri ai Partidului Socialist aflat la putere au acuzat in luna mai ai acestui an mai multi activisti ai
opozitiei, incluzand-o pe Machado, de tentativa de asasinare a presedintelui, in scopul preluarii puterii.
Maduro, un politician de stanga, care infrunta o criza economica severa, a sustinut frecvent ca inamicii
sai politici comploteaza sa-l ucida sau sa-l indepardeze de la putere.
Partidul Socialist a facut deseori acuzatii despre oponentii sai, insa nu a putut dovedi cu probe aceste
acuzatii.
Sustinatorii guvernului au precizat ca in 2002 opozitia a incercat destabilizarea tarii prin lansarea mai
multor manifestatii la nivel national cu scopul de a-l indeparta pe Hugo Chavez.
Machado va fi acuzata oficial pe 3 decembrie, au declarat reprezentanti ai biroului procurorului
general.
Coreea de Nord dezvaluie functia pe care o detine in stat sora lui Kim Jong-un
de Elena Cucu
HotNews.ro
Kim Yo-jong
Foto: Captura YouTube
Kim Yo-jong, despre care se crede ca are 26 de ani, este director-adjunct al unui
department din comitetul central al partidului de guvernamant. Coreea de Nord a dezvaluit

joi functia oficiala pe care o detine sora dictatorului nord-coreean. Aceasta se pare ca este
apropiata de fratele sau, putand exercita asupra lui o oarecare influenta, potrivit The
Guardian.
Kim Yo-jong si-a facut prima aparitie publica in timpul funeraliilor tatalui sau, in decembrie 2011. De
atunci ea a putut fi ocazional vazuta acompaniindu-si fratele la evenimente politice si in vizitele sale pe
teren, dar neavand nici o functie atasata numelui.
Acest lucru s-a schimbat joi cand agentia de stiri nord-coreeana,KCNA, a facut publica functia
acesteia: director-adjunct de department in comitetul central al partidului muncitoresc, care se afla la
guvernare.
Kim Yo-jong se afla cu fratele ei intr-o vizita la un studio de desene animate, intemeiat de bunicul lor
si presedintele fondator al Coreei de Nord, Kim Il-sung. In timpul vizitei Kim Jong-un le-a cerut
animatorilor sa produca filme care sa reflecte intentia partidului.
Familia Kim a condus statul pentru mai mult de sase decade, cu un pumn de fier si cu un puternic cult
al personalitatii.
Observatorii internationali au speculat faptul ca Kim Yo-jong poate ajunge sa joace acelasi rol de
sprijinire a actiunilor liderului, ca si puternica sa matusa, Kim Kyong-hui.
Aceasta din urma, acum in varsta de 68 de ani, a fost un consilier important al fratele sau, Kim Jongil, decade la rand, ocupand pozitii importante in partid si devenind general cu patru stele in 2010. Insa
ea a disparut din viata publica dupa ce sotul sau, Jang Song-thaek, a fost executat in luna decembrie
a anului trecut, fiind acuzat, intre altele, de tradare.
Doi angajati ai Ambasadei Marii Britanii la Kabul au fost ucisi in atentatul de

joi
de Elena Cucu
HotNews.ro
Doi angajati ai Ambasadei Marii Britanii la Kabul - un afgan si un britanic - se afla

printre victimele atacului comis joi dimineata de catre insurgenti talibani in capitala afgana,
a anuntat diplomatia britanica, condamnand un "atentat infiorator", potrivit Mediafax.
"Sunt profund intristat sa confirm ca un britanic - un civil membru al serviciului de securitate, si un
afgan - care lucra pentru Ambasada - au fost ucisi", a declarat ministrul de Externe Philip Hammond
citat intr-un comunicat, in care precizeaza ca un "al doilea membru britanic al echipei de securitate" a
fost ranit.
"Condamn acest atentat infiorator impotriva unor civili nevinovati", a adaugat el. Dar "nu vom permite
ca asemenea fapte inumane sa ne deturneze de la parteneriatul cu Afganistanul", a spus el.
Potrivit politiei locale, cel putin cinci civili afgani si un britanic au fost omorati in acest atentat
sinucigas comis asupra unui vehicul diplomatic britanic. Peste 30 de trecatori, inclusiv cinci copii, au
fost raniti in explozie, au anuntat oficiali locali.
Potrivit autoritatilor afgane, atacul a fost comis cu o masina-capcana care a explodat in apropierea
vehiculului diplomatic. Talibanii afgani, care lupta impotriva puterii afgane si fortelor NATO, au
revendicat rapid acest nou atentat, care a fost comis cu o saptamana inainte de un summit la Londra
dedicat situatiei din Afganistan.
Marea Britanie si-a retras luni ultimele trupe din sudul Afganistanului, una dintre regiunile cele mai
instabile din tara, dupa 13 ani de razboi in care au fost ucisi 453 de militari britanici.
Atacurile s-au multiplicat in ultima perioada, mai ales in capitala Kabul, cu cateva saptamani inainte de
retragerea - prevazuta la sfarsitul lui decembrie - a majoritatii militarilor Fortei NATO care sustine
fragilul Guvern afgan in fata talibanilor, din 2001.
www.antena3.ro
Trei decese suspecte n Italia, din

cauza VACCINULUI antigripal.
Acesta a fost retras de pe pia
DE O.P. 28 NOI 2014 07:21Comenteaza
Tweet
Italia a suspendat joi utilizarea vaccinului antigripal al companiei farmaceutice elveiene

Novartis, pe fondul unor temeri c ar fi cauzat moartea a trei persoane, relateaz AFP.
Agenia Italian de Farmacologie (AIFA) a interzis dou loturi de vaccin Fluad dup
moartea a trei persoane care tocmai au fost vaccinate i n timp ce o a patra se afl n
stare grav.
Victimele sunt dou femei cu vrste de 87 i 79 de ani i un brbat de 69 de ani, iar
toate cele trei persoane au decedat n perioada 12-19 noiembrie, n sudul Italiei, potrivit
presei italiene. Cea de a patra persoan este un brbat n vrst de 92 de ani, spitalizat
n stare grav.
"Novartis a fost avertizat de AIFA n legtur cu decizia de suspendare, ca msur de
precauie, a dou loturi de Fluad n Italia, n urma unor articole cu privire la efectele
adverse grave ntlnite dup vaccinare. Dar nicio dovad de reacie cauzat de acest
vaccin nu a fost stabilit", a anunat gigantul farmaceutic.
n urma examinrii a dou loturi s-a constatat c acestea "erau n conformitate cu toate
normele de producie i de calitate", a adugat Novartis.
Masacru n Mexic. 11 cadavre

decapitate, gsite pe marginea
drumului: "Aveau urme de arsuri
i de gloane pe trup"
Tweet
Cel puin 11 cadavre decapitate prezentnd urme de arsuri i de gloane au fost gsite
joi pe marginea unui drum din statul mexican Guerrero (sud), n apropierea locului unde
43 de studeni au disprut la sfritul lui septembrie, au anunat autoritile locale, citate
de AFP.
"n aceast diminea (joi), (autoritile) au gsit cadavrele a 11 persoane care, pe lng
faptul c au fost executate, au fost decapitate, iar unele dintre ele arse", pe un drum n
apropiere de Chilapa, la cteva ore dup producerea unui incident armat n zon, a
anunat pentru AFP o surs din cadrul Guvernului statului.
Un mesaj lsat lng cadavre adresat gruprii criminale Los Ardillos anuna: "Iat
resturile voastre", a adugat aceast surs, sub acoperirea anonimatului.
Un ofier din cadrul poliiei a precizat c trupurile nensufleite prezentau rni cauzate de
gloane de mare calibru. Victimele preau a avea aproximativ 20 de ani.
Acest nou masacru are loc n apropierea zonei unde 43 de studeni au fost rpii i
probabil masacrai de membri ai unei grupri criminale i chiar n ziua n care
preedintele mexican Enrique Pe?a Nieto, afectat de ocul generat de aceste dispariii,
urma s fac o serie de anunuri privind restabilirea securitii n ar.
Vestea BOMB despre avionul

disprut de pe radare: a fost
GSIT. "Cnd am deschis ua,
ne-am CUTREMURAT. Erau
CALDE"
DE P.I. 28 NOI 2014 08:03Comenteaza
Tweet
Probabil c cea mai ciudat dispariie, readus n atenia publicului, dup dispariia
avionului malaysian, de anul acesta, este cea a avionului de pasageri Lockheed
Constellation, care a disprut fr urm n 1947, pe traseul Rio Havana. Incredibil sau
nu, acesta ar fi aterizat pe aeroportul din Bogota, n decembrie 1993.
La bordul su se aflau 36 de schelete. Mai mult dect att, la bordul avionului s-au
gsit ceti cu cafea cald, mucuri de igri Old Gold, care nu se mai fabricau de ani
de zile. Pe locurile pasagerilor se aflau ziare care purtau date de 21.09.1946, care nu
erau nglbenite de vreme i miroseau a tipar. Martorii oculari susin c n acea zi de

decembrie 1993, un avion cu o inscripie foarte veche, din Panair Do Brasil, a aprut
deasupra aeroportului Bogota i a nceput aterizarea, scrie efemeride.ro.
Personalul aeroportului a ncercat n zadar s opreasc aterizarea avionului
necunoscut, deoarece, n acelai moment un alt avion se pregtea s aterizeze. Din
fericire, a fost evitat coliziunea. Ceea ce s-a descoperit n nava fantom i-a bulversat
pe toi. Scheletele pasagerilor au fost transportate ntr-un spital militar, pentru a fi
cercetate, iar avionul a fost dus ntr-un hangar bine pzit.
Toi s-au ntrebat, unde a stat avionul atia ani? Un cercettor n parapsihologie, pe
nume Gloria Hamandez, a lansat ideea deplasrii n timp. Ea afirm c este vorba
despre o deplasare ntr-o bucl temporal i nu una atemporal, lipsit de timp. Dac
fenomenul se desfura n afara timpului, oamenii nu trebuiau s moar.
Armata Electronic Sirian a

atacat site-urile mai multor ziare
din Marea Britanie i SUA
DE M.C. 28 NOI 2014 08:09Comenteaza
Tweet
Armata Electronic Sirian a atacat mai multe site-uri ale unor publicaii online, chiar de
Ziua Recunotinei, anun CNET.
Printre victimele hackerilor s-au numrat Independent i Telegraph, CNBC i Boston
Globe.
Sirienii au folosit serviciile Gigya i GoDaddy pentru a redireciona traficul de pe diverse
servere, pe propriile servere i au afiat un mesaj prin care i asumau atacul.
Potrivit reprezentanilor Gigya, problema a fost rezolvat, iar website-urile int nu au
fost afectate efectiv. "Datele, utilizatorii i administratorii platformei Gigya nu au fost
compromise" au anunat acetia.
Atacul demonstreaz c este posibil ca un grup de hackeri s aib o oarece influen i

fr s dein acces la informaii sensibile.
Caz ocant n Cehia. O infirmier

ar fi otrvit ase pacieni: "Acum
risc nchisoare pe via"
Tweet
O infirmier ceh a fost inculpat sub acuzaia de a fi otrvit cu doze masive de potasiu
ase pacieni n ultimii patru ani, au raportat joi responsabili din cadrul justiiei.
Identificat de pres ca Vera Maresova, n vrst de 50 de ani, ea a fost iniial acuzat
n august de un singur omor comis n luna iunie.
n timpul anchetei, procurorii au extins actul de acuzare la alte cinci cazuri de pacieni
care au murit n timp ce ea se ocupa de ei ntr-un spital din Rumburk, la circa 100 km
nord de Praga.
"Suspecta este acum inculpat cu ase capete de acuzare pentru crim", a declarat
procurorul Frantisek Stibor la televiziunea public.
Infirmiera a fost plasat n arest joi pentru ca "ea s nu poat fugi i s se ascund", a
declarat judectorul Jan Tichy, citat de agenia CTK.
n caz de condamnare, Vera Maresova risc nchisoarea pe via.
Zeci de medici i specialiti

militari din Canada, trimi n
Sierra Leone pentru a lupta

mpotriva epidemiei de Ebola
DE D.D. 28 NOI 2014 08:27Comenteaza
Tweet
Foto: Agerpres
Canada va mobiliza 40 de medici i ali specialiti militari n sntate n Sierra Leone

pentru a lupta mpotriva epidemiei de Ebola din Africa de Vest, relateaz AFP.
Potrivit ministrului canadian al Aprrii, Rob Nicholson, militarii, medicii, infirmierele,
tehnicienii medicali i personalul de susinere vor fi trimii pentru o perioad maxim de
ase luni alturi de omologii lor britanici la centrul Kerry Town, care trateaz populaia
infectat cu acest virus.
Ministrul Sntii, Rona Ambrose, a promis un nou ajutor n valoare de 20,9 milioane
de dolari (15 milioane de euro) pentru zece organisme umanitare canadiene care lupt
pe teren mpotriva epidemiei.
Guineea, Liberia i Sierra Leone se confrunt cu o penurie de medici, infirmiere,
asisteni psihosociali, ingineri pentru ap i asanare, precum i specialiti n prevenia i
controlul infeciilor, a declarat ea.
"Cerem personalului din domeniul Sntii s se alture luptei mpotriva Ebola", a
declarat ministrul n cadrul unei conferine de pres.
Crucea Roie canadian se va ocupa de recrutarea personalului voluntar i de formarea
acestuia. Voluntarii vor fi trimii n misiuni de dou luni n regiune.
Ebola provocat moartea a aproximativ 5.700 de persoane din cele 16.000 de cazuri
nregistrate n ultimul an.
Pastila care ne va lungi viaa.

"Vom tri pn la 120 de ani"
Tweet
Cercettorii rui au creat o pastil despre care spun c ar putea amna debutul
procesului de mbtrnire i ar putea permite oamenilor, n cele din urm, s triasc
pn la 120 de ani, potrivit dailymail.co.uk.
Cercettorii de la Universitatea de Stat din Moscova testeaz pe cini, peti, oareci i
obolani o pastil care conine un nou tip de antioxidant, despre care spun c ar
influena mitocondriile, componente ale celulelor responsabile cu producerea de energie
i care sunt implicate n procesul de mbtrnire.
Potrivit lui Maxim Skulacev, n urma testelor pe animale, cercettorii au observat c
multe dintre bolile legate de mbtrnire s-au dezvoltat mult mai ncet.
"Mitocondriile sunt implicate n producerea atacului de cord, n apariia bolilor
Alzheimer i Parkinson", a spus Skulacev.
Cercettorii rui nu au reuit s determine creterea semnificativ a duratei de via a
animalelor folosite n timpul experimentelor, dar au obinut amnarea instalrii
procesului de mbtrnire.
O int realist este de a prelungi durata de via a omului pn la 120 de ani,
tratamentele antimbtrnire fiind "tehnic posibile", potrivit savantului rus.
Vaccinul experimental contra

Ebola a trecut cu succes primele
teste pe oameni
Tweet
Un vaccin experimental contra Ebola elaborat n SUA a trecut cu succes primele teste
pe oameni, fr a produce reacii secundare grave, anun joi EFE i AFP. Conform
unui studiu publicat n revista 'New England Journal of Medicine', testele clinice au
nceput n luna septembrie, au fost efectuate pe 20 de voluntari, iar rezultatele lor sunt
suficient de promitoare pentru a justifica o a doua etap, cu mii de participani, n

Africa de Vest, regiune n care s-a declanat i care este cea mai afectat de actuala
epidemie de Ebola.
Vaccinul folosit ChAd3, dezvoltat de Institutul de Alergii i Boli Infecioase (NIAID),
din statul american Maryland, i laboratoarele britanice GlaxoSmithKline (GSK)
folosete un virus al rcelii comune modificat genetic cu mici cantiti de virus Ebola.
Toi cei 20 de voluntari vaccinai au dezvoltat anticorpi contra Ebola i numai doi dintre
cei care au primit cea mai mare doz de vaccin au avut febr pentru o scurt perioad
de timp.
Discurile de vinil devin tot mai

populare
Tweet
Pentru prima dat n ultimele dou decade vnzrile de discuri din vinil au depit 1
milion de uniti n Marea Britanie. Ultima dat cnd s-a ntmplat aa ceva a fost n
1996, cand muzica n format electronic era o raritate.
Vnzrile de viniluri reprezint o pia n cretere, dei cifrele sunt mai degrab
modeste.
Printre formaiile cele mai bine vndute n acest format se numrr Pink Floyd i Arctic
Monkeys.
Semnale CLARE c Marea

Britanie vrea s o rup cu UE:
"Vom SUPRAVIEUI fr ei"
Tweet
Uniunea European va supravieui dac Marea Britanie va iei din componena sa, dar
se va dizolva dac va decide s plece Frana, a declarat preedintele n exerciiu al
Consiliului European, Herman Van Rompuy, informeaz cotidianul britanic The
Telegraph, citat joi de agenia de pres RIA Novosti.
'Plecarea Marii Britanii va deveni pentru Europa o ran, posibil chiar o amputare, i de
aceea trebuie fcut tot posibilul pentru a evita acest lucru. Cu toate acestea, UE va
supravieui (fr Marea Britanie). Fr Frana, ns, ideea european va pieri', a
declarat Van Rompuy.
Preedintele n exerciiu al Consiliului European, care i ncheie mandatul pe 1
decembrie, a subliniat c problema ieirii Marii Britanii din componena UE trebuie s fie
decis chiar de britanici. La rndul su, Bruxellesul va analiza cererile Londrei, ns nu
va face concesii n ceea ce privete 'principiile fundamentale' ale UE, a atenionat Van
Rompuy.
Potrivit The Telegraph, care citeaz experi, starea dezastruoas a economiei franceze
risc s provoace o stagnare n zona euro, ceea ce ar putea duce la o criz financiar
mondial.
Anterior a devenit cunoscut c din cauza gurii din bugetul UE, contribuabilii britanici ar
putea fi nevoii s plteasc, timp de 6 ani, 43 de miliarde de euro (34 de miliarde de lire
sterline), noteaz The Telegraph. n afar de aceasta, recent UE a ncercat s
determine Marea Britanie s plteasc la bugetul comun 2,1 miliarde de euro
suplimentare (1,7 miliarde de lire sterline), deoarece economia acestei ri crete cu 3%
pe an, mult mai repede dect economiile altor ri din UE.
Cea mai controversat persoan

din Republica Moldova face
declaraii neateptate: "Mi-e
ruine s m ntorc n ar"
Tweet
Renato Usati, al crui partid a fost exclus joi din scrutinul parlamentar n urma
acuzaiilor c a folosit n campanie bani provenii din strintate, susine c a plecat din
Republica Moldova n noatea de joi spre vineri, de team s nu fie reinut de poliie,
relateaz site-ul nProfunzime.md.
Usati a postat pe contul su de Facebook o nregistrare video n limba rus, n care
afirm c a plecat din Republica Moldova n noaptea de joi spre vineri. El susine c a
luat aceast decizie pentru c avea informaii c poliia i procuratura urmau s fac
verificri i s dispun reinerea lui.
Usati a declarat, de asemenea, c va organiza vineri o conferin de pres.
n primele declaraii dup ce Curtea de Apel din Chiinu a anunat decizia de
excludere a Partidului Patria din scrutinul parlamentar la cererea Comisiei Electorale
Centrale, Usati a denunat hotrrea i a afirmat c va depune o contestaie la Curtea
Suprem de Justiie (CSJ), dei nu crede n ansele de a obine o decizie favorabil.
"Nici nu am cuvinte, nu tiu ce s v spun. Am aflat acum c am i datorii de opt
milioane la stat. Toi cei care au deservit vor fi trai la rspundere. Eu nici n-a merge la
CSJ, dar pe urm vor spune c Usati a avut ocazia s conteste, dar n-a fcut-o, de
aceea, o s merg", a declarat el.
"Pentru mine este o mic ruine s m ntorc n ar i ei s spun c toi banii pe care
i-am cheltuit n afara campaniei electorale i-am cheltuit de fapt n campanie", a adugat
Usati.
Circulaie ntrerupt la metrou,

din cauza unei defeciuni la o
garnitur de tren
Tweet
Foto: Agerpres
Circulaia a fost ntrerupt la metrou, vineri diminea, timp de aproximativ 30 de minute

din cauza unei defeciuni la o garnitur de tren, au declarat reprezentanii Metrorex.
Defeciunea s-a produs la un tren bombardier, n staia Tineretului.
"Cltorii au fost informai n tren i n staii. Circulaia a fost reluat, ns este n
continuare aglomeraie", au precizat reprezentanii Metrorex, citai de Mediafax.
Preul petrolului, minim istoric n

ultimii patru ani
Tweet
Preul barilului de petrol a sczut dup anunul OPEC de a menine neschimbate
nivelurile produciei.
n SUA preul a ajuns la 69 de dolari barilul, n timp ce n Europa este 73 de dolari, un
minim istoric pentru ultimii patru ani.
Ateptrile erau ca OPEC s micoreze producia, pentru a crete artificial preurile.
Vetile sunt proaste mai ales pentru ri precum Rusia i Venezuela, care au nevoie de
preuri de minim 90 de dolari barilul, pentru a-i susine economia.
Declaraia care l va nfuria pe

Vladimir Putin: "Limba rus nu ar
mai trebui vorbit"
Tweet
Limba ucrainean ar trebui s fie singura limb oficial din Ucraina, dar
descentralizarea va face posibil luarea n considerare i a altor limbi caracteristice
regiunilor, a declarat joi preedintele Petro Poroenko, citat de Interfax Ucraina, n
pagina electronic.
"Limba ucrainean ca unic limb oficial este un lucru foarte important i este un factor
de consolidare a societii i statului", a declarat preedintele n faa Parlamentului, ntrun discurs despre situaia extern i intern a Ucrainei.
"Ideea descentralizrii puterii va oferi un potenial uimitor pentru luarea n considerare a
specificului local, inclusiv n ceea ce privete credina, istoria, limba, religia, tradiiile i
exprimarea altor diferene", a adugat Poroenko.
"Toate aceste lucruri trebuie tratate cu respect, inclusiv problema limbii", a conchis
preedintele ucrainean.
PSD, majoritar n Parlament i

fr UDMR. Guvernul, sprijinit de
351 de alei dintr-un total de 569
parlamentari
Tweet
Anunul c UDMR iese de la guvernare nu d niciun fel de emoie celor de la PSD.

Chiar i dac parlamentarii maghiari decid s se alture Opoziiei, PSD are, n
continuare, majoritate n ambele camere ale Parlamentului.
n momentul de fa, UDMR are 26 de parlamentari, 18 deputai i 8 senatori. Nu
ndeajuns nct s afecteze majoritatea parlamentar prin plecarea n opoziie. Asta
deoarece PSD, UNPR i PC au mpreun 200 de deputai. Adic, jumtate din voturile
din Camer. La acestea se adaug cele 22 ale Partidului Liberal Reformator, a lui Clin
Popescu Triceanu, cele 17 ale Minoritilor Naionale i 13 ale PP-DD.
n total, n Camera Deputailor, guvernul Ponta are susinerea a 252 de alei, adic
peste 63% din numrul celor 398 de deputai. Mai mult dect suficient pentru a trece
orice proiect de lege.
Situaia nu difer prea mult nici n Senat. Aici, n cazul ieirii UDMR de la guvernare,
executivul condus de Victor Ponta pierde susinerea celor 8 senatori maghiari. Chiar i
fr ei, USL 2.0 are n Camera Superioar 96 de locuri, din cele 171. La acestea se
adaug trei de la senatorii neafiliai, aa c, n total, puterea are 99 de fotolii, peste
majoritatea absolut. Cumulat, n cele dou camere ale Parlamentului, guvernul este
sprijinit de 351 de alei dintr-un total de 569 de parlamentari.
Cum privesc strinii alegerile din

Republica Moldova: "Miza este
EXTREM de mare"
Tweet
Scrutinul parlamentar de duminic din Republica Moldova ar putea conduce la alegerea

unui Legislativ fragmentat, ntrzierea formrii unui Guvern din cauza contestrii
rezultatelor i la posibile tulburri sociale din cauza unor rivaliti personale puternice,
avertizeaz site-ul IHS Jane's 360.
Potrivit companiei de consultan, miza scrutinului este mare, ambele tabere
prezentndu-l ca pe o alegere ntre Uniunea European (UE) i Rusia, n contextul
conflictului armat din Ucraina vecin. Un guvern prorus va "nghea" treptat integrarea
european i va reorienta ara ctre Rusia, iar un guvern proeuropean va fi fragil i va
risca s se prbueasc, apreciaz Jane's.
n aceast fi n care prezint eventuale riscuri din perioada postelectoral, compania
preconizeaz o perioad de instabilitate politic i social, innd cont de disensiunile
dintre cele dou tabere. Sondajele preelectorale indic o curs strns i posibilitatea
ca Guvernul proeuropean s fie ndeprtat de la putere, dup semnarea i ratificarea
Acordului de Asociere cu UE i embargoul impus de Rusia, ca rspuns, unor produse
moldoveneti i unor restricii introduse mpotriva muncitorilor imigrani moldoveni.
Cele 101 de mandate de parlamentari vor fi acordate n baza unui sistem proporional
cu un prag de 6%, urmnd s fie mprite ntre ase partide, n carul n care Partidul
Politic Patria (PPP) se va ntoarce n curs.
n cadrul fiecrui bloc exist "nuane i rivaliti substaniale" care favorizeaz PCRM,
potrivit Jane's. PSRM este cea mai deschis formaiune prorus i antieuropean, iar
liderul partidului Igor Dodon a fost susinut n mod deschis de Rusia, ntlnindu-se cu
preedintele rus Vladimir Putin pe 4 noiembrie. Popularitatea PPP) provine din
popularitatea liderului su Renato Usati, care a atacat Guvernul i a promis eradicarea
corupiei, fr s-i asume o poziie n polemica UE-Uniunea Vamal (UV) eurasiatic
pentru a atrage alegtori de "centru".
INS: Numai 61% dintre romnii

cu vrste ntre 16 i 74 de ani au
folosit vreodat Internetul
Tweet
Foto: djsce.ac.in
Numai 61,6% dintre romnii cu vrste ntre 16 i 74 de ani au folosit vreodat

Internetul i puin peste jumtate (54,4%) din totalul gospodriilor au acces acas la
reeaua de Internet, arat datele prezentate de Institutul de Statistic.
60% dintre utilizatorii de internet folosesc acest serviciu cu frecven zilnic sau
aproape zilnic.
Pe grupe de vrst, 52,5% dintre brbaii cu vrste cuprinse ntre 35-44 ani au utilizat
Internetul zilnic sau aproape zilnic, comparativ cu 54,4% dintre femei. La grupa de
vrst 55-64 ani situaia se inverseaz, diferena dintre femei i brbai n ceea ce
privete utilizarea Internetului zilnic sau aproape zilnic este de 6 puncte procentuale
(35% la femei, iar la brbai 41%), se arat ntr-un comunicat al INS.
Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat Internetul a fost de
80,7% n regiunea Bucureti - Ilfov, fiind cel mai ridicat procentaj din ar. Capitala este
urmat de regiunile Vest i Nord-Est cu 70,4%, respectiv 62,6%, celelalte regiuni avnd
un grad de utilizare sub 60%.
O mare parte dintre gospodrii (84,7%) folosesc PC-urile pentru accesarea Internetului
de acas. Calculatoarele portabile (laptop, netbook, tablet) sunt folosite de ctre 1 din
3 gospodrii. ntr-o proporie mult mai mic sunt utilizate alte dispozitive, precum
telefoanele mobile i smartphone-urile (20%).
Tipurile de conexiune folosite la accesarea Internetului de acas sunt n proporie de
88,2% conexiunile broadband fixe (conexiunile de band larg fixe), urmate la mare
distan de conexiunile broadband mobile (24,5%) i de cele narrowband (band
ngust), cu 9,1%.
Conectarea la Internet a fost mai rspndit n acest an n gospodriile din regiunea
Bucureti-Ilfov (76,7%), urmat la mare distan de regiunile Vest (61,3%), Nord-Vest
(58,3%), Sud-Est (51,8%) i Centru (50,2%). Cele mai mici ponderi ale gospodriilor cu
conectare la Internet se afl n regiunile Sud Muntenia (46,1%), Sud Vest Oltenia
(47,1%) i Nord-Est (48,3%).
Din punct de vedere al mrimii gospodriei, se constat o corelaie ntre numrul de
persoane din gospodrie i interesul crescut pentru conectare la reeaua Internet.
Astfel, n familiile cu 4 persoane au acces la Internet acas n proporie de 78,5%,
aceastea fiind urmate de cele cu 3 persoane (78,2%) i familiile cu 5 membri sau mai
muli (65,2%), n timp ce gospodriile cu 2 persoane dein conexiune la Internet cu o
pondere de 42,3%.
n acest an, proporia celor cu vrste ntre 16 i 74 ani care au folosit cel puin o dat un
computer este similar celor care au utilizat Internetul, de 63,2%, la orae numrul
acestora fiind dublu fa de cei din mediu rural.
Mai mult de jumtate din populaia de la sate care se ncadreaz n acest palier de
vrst nu au folosit niciodat calculatorul. Chiar i la persoanele tinere, de 16-34 ani,
ponderea celor care nu utilizeaz calculatorul este de 22,7%.
1 din 10 tineri cu vrste de 16-24 ani nu au folosit niciodat un calculator. La grupa 2534 ani, ponderea ajunge la 16%, pentru ca ea s creasc pe segmentul 35-44 de ani la
24,4% i la 40,9% pentru cei cu vrste de 45-54 ani.
Brbaii utilizeaz computerele n proporie de 65,3%, uor mai mult dect femeile, cu
61,1%.
Finanare pe Kickstarter pentru o

misiune spaial pe Lun
Tweet
Pentru c guvernele sunt reticente n a investi bani n misiuni spaiale lunare, o echip a
decis s porneasc un proiect independent i sper s obin finanare pe Kickstarter.
Proiectul are un termen de "livrare" de zece ani i, n prima faz, are nevoie de 600.000
de lire sterline pentru misiunea prin care va fi trimis o prob pe Lun.
Scopul proiectului este de a explora o parte necunoscut a Lunii i s colecteze mostre
de sol de la adncimi mai mari dect n cazul celor culese pn acum.
Costurile totale ale misiunii s-ar ridica la aproximativ 5 miliarde de dolari, ns iniiatorii
proiectului spun c au gsit i metode alternative de finanare, urmnd s vnd spaiu
fizic i virtual ntr-o capsul ce va fi depozitat pe Lun.
Mircea Diaconu, achitat definitiv

n dosarul n care este acuzat de
conflict de interese
Tweet
Mircea Diaconu a fost achitat definitiv n dosarul n care este acuzat de conflict de
interese. Europarlamentarul va trebui s plteasc o amend administrativ de 1.000 de
lei, n urma deciziei instanei supreme, care a meninut hotrrea de la Curtea de Apel
Bucureti, informeaz Mediafax.
nalta Curte de Casaie i Justiie (ICCJ) a respins, ca nefondate, att apelul Parchetului
Curii de Apel Bucureti, ct i pe cel al lui Mircea Diaconu i a meninut astfel sentina
din 13 martie a Curii de Apel Bucureti.
Decizia luat joi de instana suprem este definitiv.
La ultimul termen de judecat de la ICCJ, procurorul a cerut aplicarea legii penale mai
favorabile, dar i ca Diaconu s fie amendat. Motivele pentru care procurorul a cerut
acest lucru au fost faptul c europarlamentarul nu i-a favorizat soia, dar i cariera
"remarcabil" a lui Mircea Diaconu.
Procurorii l-au acuzat pe Diaconu de conflict de interese dup ce i-a angajat soia la
teatrul "Nottara", al crui director era. Potrivit procurorilor, tot n calitate de director,
Diaconu ar fi negociat conditiilor contractuale ca soia sa s organizeze mai multe
spactacole i s indeplineasca diverse funcii.
www.ziuaveche.ro
SUA: Proteste violente n Los Angeles privind cazul din

Ferguson
Scris de : B.L.
2014-11-27 08:53
Peste 180 de persoane au fost arestate la Los Angeles la manifestaiile

mpotriva deciziei de a nu-l pune sub acuzare pe poliistul alb care a ucis un
tnr de culoare n august, la Ferguson.
SUA: Proteste violente n Los Angeles privind cazul din Ferguson (foto:latimes.com)
Protestele de la Los Angeles, la care au participat aproximativ 500 de persoane, au

nceput cu un mar de mai muli kilometri, din sudul celui mai mare ora al Californiei
(vest) pn la sediul poliiei locale (LAPD), n cartierul Downtown. n cursul unei conferine
de pres, eful poliiei din Los Angeles, Charlie Beck, a declarat c 183 de persoane au
fost arestate n cursul nopii, dintre care 167 pentru tulburarea ordinii i linitii publice. O
persoan a fostarestat pentru un delict mai grav, dup ce a aruncat cu o sticl cu ap n
direcia unui ofier, rnit uor la nivelul capului.
Mai muli manifestani au fost arestai pentru c au blocat traficul pe un drum, dar, n
general, nu s-au nregistrat acte de violen i nici pagube la Los Angeles, spre deosebire de
Oakland, n apropiere de San Francisco, unde au avut loc jafuri i ciocniri cu poliia.
Manifestanii au vandalizat magazine, au provocat incendii, au aruncat cu pietre i sticle
n direciapoliitilor, a anunat pe Twitter poliia din Oakland, preciznd c mai multe
reineri au avut loc, potrivit mediafax.
La New York, zece persoane opt brbai i dou femei au fost arestaten
timpul manifestaiilor de mari seara, a anunat poliia. Mii de persoane au manifestat la
New York. Protestatarii s-au adunat n Union Square i Times Square, iar mai multe
coloane au mpnzit oraul, perturbnd circulaia, n special pe drumul expres Franklin D.
Roosevelt, la est de Manhattan, dar i la Lincoln Tunnel, care asigur legtura ntre
Manhattan i New Jersey.
Vladimir Putin l-a ameninat pe Poroenko la telefon

Scris de : D.P.
2014-11-27 15:55
Vladimir Putin l-ar fi ameninat pe Poroenko la telefon. tirea aprut

n presa ucrainean a fost dezminit, ns, de un oficial de la Kremlin.
Vladimir Putin l-a ameninat pe Poroenko la telefon.
La iniiativa prii ucrainene, ieri a avut loc o convorbire telefonic ntre Poroenko i
Putin. n ceea ce privete relatrile din pres potrivit crora anumite ameninri ar fi fost
formulate n cadrul acestei conversaii, aceste informaii nu sunt adevrate i nu corespund
realitii, a declarat Dmitri Peskov, secretarul de pres al preedintelui rus.
n timpul conversaiei telefonice, cei doi lideri au discutat despre relaiile bilaterale i
despre situaia din regiunile situate n sud-estul Ucrainei, a precizat Peskov.
La rndul su, Irina Friz, fosta ef a Departamentului de informare al administraiei
prezideniale din Ucraina, a declarat c discuia telefonic dintre cei doi preedini a fost
constructiv i a abordat subiecte care necesit convorbiri urgente.
Directorul STS, Marcel Opri, decorat de Traian Bsescu

Scris de : A.B.
2014-11-27 15:05
Directorul STS, Marcel Opri, a fost decorat de Traian Bsescu, cu Ordinul

Naional Steaua Romniei n grad de Comandor, n semn de nalt
apreciere pentru efortul depus la dezvoltarea i consolidarea unui serviciu
modern.
Directorul STS, Marcel Opri, decorat de Traian Bsescu.
Potrivit unui comunicat de pres al Administraiei Prezideniale, preedinte Traian

Bsescu a semnat decretul prin care confer Ordinul Naional Steaua Romniei n grad
de Comandor directorului Serviciului de Telecomunicaii Speciale, general inginer Marcel
Opri.
Preedintele l-a decorat pe eful STS n semn de nalt apreciere pentru efortul depus de
directorul STS la dezvoltarea i consolidarea unui serviciu modern, adaptat permanent la
noile cerine i provocri din domeniul telecomunicaiilor speciale.
Decorarea a fost fcut la propunerea preedintelui Traian Bsescu, potrivit comunicatului
Administraiei Prezideniale.
Militarii ucraineni vor primi echipamente de iarn din

Canada
Scris de : N.L.
2014-11-27 09:24
Canada va livra tone de bluzoane, cizme i mnui pentru a echipa pentru

perioada iernii aproximativ 30.000 de militari ucraineni care lupt mpotriva
separatitilor prorui.
Militarii ucraineni vor primi echipamente de iarn din Canada (foto:globalsearch.ca)
De asemenea, armata canadian va trimiteUcrainei echipamente de comunicare,

lunete termice i aparate de vedere pe timp de noapte. Toateechipamentele enumerate, n
valoare de 11 milioane de dolari canadieni, urmnd s fie livrate joi, 27 noiembrie, potrivit
declaraiilorministrului canadian al Aprrii, Rob Nicholson.
n plus, la nceputul anului viitor, Canada intenioneaz s aduc pe cale maritim un
spital de campanie i echipamente de deminare, a adugat ministrul. n august, Ottawa
a livrat deja armatei ucrainene cti, lunete de lupt, veste antiglon, truse de prim
ajutor, corturi i saci de dormit. Potrivit mediafax, conflictul din estul Ucrainei, ocupat
de separatitiiprorui, s-a soldat cu peste 4.300 de mori de la lansarea operaiunii
antiteroriste ucrainene la mijlocul lui aprilie.
Noaptea Sfntului Andrei Noaptea Strigoilor

Scris de : D.P.
2014-11-27 04:30
Cretinii l srbtoresc duminic, 30 noiembrie, pe Sfntul Andrei, unul

dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, considerat cretintorul neamului romnesc.
In multe regiuni din Europa, noaptea de 29 spre 30 noiembrie, precednd srbtoarea

zilei Sfntului Andrei, era i este considerat favorabil pentruvrji, farmece i
ncntaii de ghicire a ursitului unei fete sau de legare a unui viitor brbat.
n cultura popular, sarbtoarea Sfntului Andrei este nsoit de o multime de
tradiii i obiceiuri bizare. Tradiia spune c n seara dinaintea acestei mari
srbtori cretine, strigoii i vrcolacii ies din morminte i se fac farmece de
dragoste.
n noaptea Sfntului Andrei se spune c lupii ncep s vorbeasc, ns cine i
aude este n pericol de moarte. Vor fi atacai de lupi i se vor transforma n vrcolaci.
Se spune despre noaptea de 30 Noiembrie ca atunci, ordinea cosmica este
rasturnata si lumea celor vii se intrepatrunde cu lumea spiritelor.
Ziua de 30 noiembrie era denumita Ziua Lupului sau Godinetul schiop si multe din
practicile ajunului acestei zile si din ziua respectiva se leaga de lupi.Dacii venerau Lupul,
avandu-l ca simbol pe steagul lor de lupta, sarbatorindu-l in ajun si in ziua respectiva.
Se spune ca daca in aceasta noapte vitele mugesc, asta inseamna ca vin lupii;
pentru a le feri de lupi, gospodarii fac o cruce din ceara si o lipesc pe cornul drept al vitelor.
Iata cum descrie Vasile Alecsandri Noaptea Sfantului Andrei
Vin strigoii, se aduna
Parasind a lor secrii
Voi, crestinelor popoare
Faceti cruci mantuitoare
Caci e noaptea-ngrozitoare
Noaptea Sfantului Andrii!
Denumita si Noaptea Strigoilor, noaptea zilei de 30 Noiembrie a dat
numeroase superstitii care au devenit apoi obiceiuri.
Exista superstitia ca in aceasta noapte lupul isi poate indoi gatul, isi vede coada, devine
mai sprinten si prada nu-i mai poate scapa nicicum. Tot acumspiritele
mortilor favorizeaza divinatia si toate actele magice. Este un timp nefast in care strigoii
ies din cimitire si pocesc oamenii, le sug sangele, leaga sau iau potenta barbatilor, strica
taurii, fura sporul vitelor, se joaca cu ursii si lupii.
In ajun si ziua este interzis sa se lucreze in casa. Se spune ca Sf. Andreiimparte lupilor
prada pentru iarna ce vine. Nu este bine sa maturi, tot din cauza lupilor, nici sa dai gunoiul
afara din casa, sa nu dai cu imprumut nimic si nici macar sa nu dai de pomana. Se fac
prevestiri meteo: daca este senin si luna plina, iarna va fi cu moina; daca noaptea
este intunecata, prevesteste iarna grea; sau se pune o crenguta de mar in apa acum si
pana la Sf. Vasile daca infloreste, va fi un an nou roditor.
Cine lucreaza de Sf. Andrei se imbolnaveste de Ignat. Pentru a fi feriti de moroi si
strigoi, gospodarii ungeau usile si ferestrele cu usturoi. Fetele masoara acum 9
cescute cu apa intr-o strachina si o pun la icoana pana a doua zi; apoi masoara din nou cele
9 cescute; daca ramane in strachina fie si numai o picatura de apa, vor avea noroc; altfel,
daca ultima cescuta nu se poate umple inseamna ca nu se vor marita nici anul viitor si nici
noroc n-o sa aiba. Practicile divinatorii se faceau si cu ajutorul a 3 capatani de usturoi puse
intr-o covata pazita de o batrana la lumina lumanarii; dimineata, covata era jucata in
mijlocul horei, se impartea usturoiul care apoi era folost ca leac sau la farmece si descantece.
Alte superstitii si obiceiuri menite a feri oamenii de relele strigoilor si lupilor: Bocetul
Andreiului era o practica de sacrificiu, acum fiind inlocuita cu o papusa din carpa care este
bocita, iar sacrificiul in sine a fost inlocuit cu taierea porcului. Aflarea ursitului era o
practica divinatorie facuta de fete, care se petrecea la fantana, la cotetul porcului, la gard sau
la poarta casei, la masa cu usturoi.
IN ACEASTA NOAPTE SE PUNE GRAU LA INCOLTIT si dupa felul cum creste
aflam daca anul ce vine va fi bun sau nu. Covasa era o bautura rituala preparata din malai
si faina sau malai de porumb si de mei, fermentata, despre care se spune ca fiecare om este
dator sa manance covasa in aceasta zi, pentru a fi ferit de strigoi. Toate acestea erau
insotite de petreceri si ospete, cu mancare si bautura, toate petrecute la adapostul caselor,

bine unse cu usturoi.
Astazi doar la sate se mai pot vedea acestea, in mediul urban ramanand doar petrecerile,
acum asemanatoare mult cu sarbatoarea catolica a Halloween-ului.
Alungai spiritele rele
Astfel, cea mai la ndemn arm contra fpturilor nop ii este usturoiul. Ungei uile i
ferestrele casei cu usturoi pentru a preveni ptrunderea duhurilor rele.
n trecut, btrnii alungau strigoii i boala, ungndu-se pe funte, pe corp i la ncheieturile
minii cu usturoi.
Ca s apere animalele din gospodrie de lupi, oamenii ngroap un drob de
sare descntat n pragul uii grajdului.
Iar, dac vitele mugesc n acast noapte este semn ru. Pentru a le feri de lupi, n zona
Moldovei, btrnii fac o cruce din cear i o lipesc la vite pe cornul drept. De asemenea,
gospodarii nconjoar casa cu lumnri aprinse i ntorc vasele cu gura-n jos ca nu cumva
spiritele malefice s se ascund n ele.
Tot n noaptea Sfntului Andrei, putei s v visai ursitul.
n satele din Bucovina fetele necstorite i pun seara sub pern 41 de fire de gru, ca
s i afle ursitul, iar la culcare spun : Voi, 41 de fire de gru, Eu voi adormi, i voi
hodini , Dar eu m rog lui Dumnezeu , S-mi trimit ngerul meu, Cel ce mi-e dat de
Dumnezeu.
i n Moldova, exist un obicei pentru fetele nemritate. Acestea fac o turt dintr-o
lingur de fin de gru, una de ap i una de sare, pe care o mnnc la culcare. Biatul pe
care-l viseaz c le aduce ap n somn se spune c este viitorul lor so.
La fel de popular este i metoda oglinzii sau metoda cu verigheta. ntr-un vas cu
ap nenceput se arunc o verighet sfinit de preot n mijlocul creia apare chipul
ursitului.
La miezul nopii, fata de mritat se aaza dezbrcat ntre dou oglinzi, una n
fa i cealalt n spate, cu cte o lumnare n mn. Se spune c n oglinda din spate i se
reflect scene din viitor i imaginea viitorului so.
Avei grij ca n aceast zi s nu dai nimic de mprumut ori n dar, nu scoatei gunoiul din
cas si nici nu lucrai. Cei care nu respect srbtoarea se vor imbolnvi i vor atrage pagub
asupra lor.
Pentru ca s aflai ct de rodnic va fi urmtorul an, punei gru la ncolit ntr-o
strachin cu ap. De Anul Nou, cum arat grul aa va fi i sntatea voastr.
i condiiile meteorologice din noaptea Sfntului Andrei pot prevesti cum va fi iarna.
Dac cerul este senin i lun plin se anun o iarn blnd, ns dac cerul este ntunecat
ne ateapt o iarn grea.

Scris de : D.P.
2014-11-27 04:30
Cretinii l srbtoresc duminic, 30 noiembrie, pe Sfntul Andrei, unul

dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, considerat cretintorul neamului romnesc.
In multe regiuni din Europa, noaptea de 29 spre 30 noiembrie, precednd srbtoarea

zilei Sfntului Andrei, era i este considerat favorabil pentruvrji, farmece i
ncntaii de ghicire a ursitului unei fete sau de legare a unui viitor brbat.
n cultura popular, sarbtoarea Sfntului Andrei este nsoit de o multime de
tradiii i obiceiuri bizare. Tradiia spune c n seara dinaintea acestei mari
srbtori cretine, strigoii i vrcolacii ies din morminte i se fac farmece de
dragoste.
n noaptea Sfntului Andrei se spune c lupii ncep s vorbeasc, ns cine i
aude este n pericol de moarte. Vor fi atacai de lupi i se vor transforma n vrcolaci.
Se spune despre noaptea de 30 Noiembrie ca atunci, ordinea cosmica este
rasturnata si lumea celor vii se intrepatrunde cu lumea spiritelor.
Ziua de 30 noiembrie era denumita Ziua Lupului sau Godinetul schiop si multe din
practicile ajunului acestei zile si din ziua respectiva se leaga de lupi.Dacii venerau Lupul,
avandu-l ca simbol pe steagul lor de lupta, sarbatorindu-l in ajun si in ziua respectiva.
Se spune ca daca in aceasta noapte vitele mugesc, asta inseamna ca vin lupii;
pentru a le feri de lupi, gospodarii fac o cruce din ceara si o lipesc pe cornul drept al vitelor.
Iata cum descrie Vasile Alecsandri Noaptea Sfantului Andrei
Vin strigoii, se aduna
Parasind a lor secrii
Voi, crestinelor popoare
Faceti cruci mantuitoare
Caci e noaptea-ngrozitoare
Noaptea Sfantului Andrii!
Denumita si Noaptea Strigoilor, noaptea zilei de 30 Noiembrie a dat

numeroase superstitii care au devenit apoi obiceiuri.
Exista superstitia ca in aceasta noapte lupul isi poate indoi gatul, isi vede coada, devine
mai sprinten si prada nu-i mai poate scapa nicicum. Tot acumspiritele
mortilor favorizeaza divinatia si toate actele magice. Este un timp nefast in care strigoii
ies din cimitire si pocesc oamenii, le sug sangele, leaga sau iau potenta barbatilor, strica
taurii, fura sporul vitelor, se joaca cu ursii si lupii.
In ajun si ziua este interzis sa se lucreze in casa. Se spune ca Sf. Andreiimparte lupilor
prada pentru iarna ce vine. Nu este bine sa maturi, tot din cauza lupilor, nici sa dai gunoiul
afara din casa, sa nu dai cu imprumut nimic si nici macar sa nu dai de pomana. Se fac
prevestiri meteo: daca este senin si luna plina, iarna va fi cu moina; daca noaptea
este intunecata, prevesteste iarna grea; sau se pune o crenguta de mar in apa acum si
pana la Sf. Vasile daca infloreste, va fi un an nou roditor.
Cine lucreaza de Sf. Andrei se imbolnaveste de Ignat. Pentru a fi feriti de moroi si
strigoi, gospodarii ungeau usile si ferestrele cu usturoi. Fetele masoara acum 9
cescute cu apa intr-o strachina si o pun la icoana pana a doua zi; apoi masoara din nou cele
9 cescute; daca ramane in strachina fie si numai o picatura de apa, vor avea noroc; altfel,
daca ultima cescuta nu se poate umple inseamna ca nu se vor marita nici anul viitor si nici
noroc n-o sa aiba. Practicile divinatorii se faceau si cu ajutorul a 3 capatani de usturoi puse
intr-o covata pazita de o batrana la lumina lumanarii; dimineata, covata era jucata in
mijlocul horei, se impartea usturoiul care apoi era folost ca leac sau la farmece si descantece.
Alte superstitii si obiceiuri menite a feri oamenii de relele strigoilor si lupilor: Bocetul
Andreiului era o practica de sacrificiu, acum fiind inlocuita cu o papusa din carpa care este
bocita, iar sacrificiul in sine a fost inlocuit cu taierea porcului. Aflarea ursitului era o
practica divinatorie facuta de fete, care se petrecea la fantana, la cotetul porcului, la gard sau
la poarta casei, la masa cu usturoi.
IN ACEASTA NOAPTE SE PUNE GRAU LA INCOLTIT si dupa felul cum creste
aflam daca anul ce vine va fi bun sau nu. Covasa era o bautura rituala preparata din malai
si faina sau malai de porumb si de mei, fermentata, despre care se spune ca fiecare om este
dator sa manance covasa in aceasta zi, pentru a fi ferit de strigoi. Toate acestea erau
insotite de petreceri si ospete, cu mancare si bautura, toate petrecute la adapostul caselor,
bine unse cu usturoi.
Astazi doar la sate se mai pot vedea acestea, in mediul urban ramanand doar petrecerile,
acum asemanatoare mult cu sarbatoarea catolica a Halloween-ului.
Alungai spiritele rele
Astfel, cea mai la ndemn arm contra fpturilor nop ii este usturoiul. Ungei uile i
ferestrele casei cu usturoi pentru a preveni ptrunderea duhurilor rele.
n trecut, btrnii alungau strigoii i boala, ungndu-se pe funte, pe corp i la ncheieturile

minii cu usturoi.
Ca s apere animalele din gospodrie de lupi, oamenii ngroap un drob de
sare descntat n pragul uii grajdului.
Iar, dac vitele mugesc n acast noapte este semn ru. Pentru a le feri de lupi, n zona
Moldovei, btrnii fac o cruce din cear i o lipesc la vite pe cornul drept. De asemenea,
gospodarii nconjoar casa cu lumnri aprinse i ntorc vasele cu gura-n jos ca nu cumva
spiritele malefice s se ascund n ele.
Tot n noaptea Sfntului Andrei, putei s v visai ursitul.
n satele din Bucovina fetele necstorite i pun seara sub pern 41 de fire de gru, ca
s i afle ursitul, iar la culcare spun : Voi, 41 de fire de gru, Eu voi adormi, i voi
hodini , Dar eu m rog lui Dumnezeu , S-mi trimit ngerul meu, Cel ce mi-e dat de
Dumnezeu.
i n Moldova, exist un obicei pentru fetele nemritate. Acestea fac o turt dintr-o
lingur de fin de gru, una de ap i una de sare, pe care o mnnc la culcare. Biatul pe
care-l viseaz c le aduce ap n somn se spune c este viitorul lor so.
La fel de popular este i metoda oglinzii sau metoda cu verigheta. ntr-un vas cu
ap nenceput se arunc o verighet sfinit de preot n mijlocul creia apare chipul
ursitului.
La miezul nopii, fata de mritat se aaza dezbrcat ntre dou oglinzi, una n
fa i cealalt n spate, cu cte o lumnare n mn. Se spune c n oglinda din spate i se
reflect scene din viitor i imaginea viitorului so.
Avei grij ca n aceast zi s nu dai nimic de mprumut ori n dar, nu scoatei gunoiul din
cas si nici nu lucrai. Cei care nu respect srbtoarea se vor imbolnvi i vor atrage pagub
asupra lor.
Pentru ca s aflai ct de rodnic va fi urmtorul an, punei gru la ncolit ntr-o
strachin cu ap. De Anul Nou, cum arat grul aa va fi i sntatea voastr.
i condiiile meteorologice din noaptea Sfntului Andrei pot prevesti cum va fi iarna.
Dac cerul este senin i lun plin se anun o iarn blnd, ns dac cerul este ntunecat
ne ateapt o iarn grea.
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
office@alianta-familiilor.ro
27 noiembrie 2014
NOCIVITATEA CASATORIILOR HOMOSEXUALE
In Romania casatoriile homosexuale sunt interzise prin lege. E un lucru bun. Majoritatea
covarsitoare a romanilor inca se impotrivesc casatoriilor homosexuale. Si asta e un lucru
bun. In ultimele luni, insa, a inceput sa se defineasca si in America un curent incipient
majoritar impotriva casatoriilor homosexuale. E remarcabil ca daca la inceputul anului 55%
dintre americani se pronuntau in favoarea legalizarii casatoriilor homosexuale, ultimul
sondaj de opinie, facut la inceputul lunii acesteia arata ca doar 48% dintre ei le agreeaza si
48% li se opun. [Detalii aici: Americans Evenly Split on Legalizing Gay Marriage in States,
Midterm Exit Polls Show] Declinul de 7 procente in mai putin de un an e mare si comunitatea
homosexuala americana incepe sa fie ingrijorata. Care sa fie cauzele acestei rasturnari de
pozitii? Un motiv este ca dupa ani de propaganda homosexuala agresiva care a convins
politicienii, media, legiuitorii si judecatorii sa accepte casatoriile homosexuale ca un drept al
omului, societatea civila a reactionat de pe pozitii ale bunului simt. Din nefericire, reactia a
fost tardiva, dar devine tot mai pronuntata si tinde sa devina permanenta. Tot mai multi
sociologi puncteaza ca legalizarea casatoriilor homosexuale a subrezit familia si casatoria ca
institutii, a cauzat in doar citeva decade un declin al familiei nemaintilnit in istoria omenirii,
si a subminat increderea tinerei generatii in institutia familiei. Asta explica scaderea
accentuata a numarului casatoriilor in zilele noastre. Acolo unde familia ca institutie se
prabuseste statul trebuie sa intervina sa suporte consecintele.
Un motiv in plus sunt marturiile tot mai frecvente ale celor afectati direct de casatoriile
homosexuale. Astfel de marturii sunt postate frecvent in buletinele informtive AFR de marti,
iar astazi reproducem una dintre ele. In trecut am scris despre Oscar Lopez, actualmente
profesor la o universitate din California, care a fost crescut de mama lui lesbiana si
partenera ei. Impactul asupra lui Lopez a fost devastant. Cu toate ca e casatorit, Lopez are
dificultati in viata intima si le discuta fara retinere. A devenit unul din purtatorii de cuvint ai
miscarii pro-familie si casatorie din America, cautind sa convinga pe cei care vor sa asculte
de efectele nocive ale casatoriilor homosexuale asupra societatii.
Astazi scriem despre un alt caz, acela a lui Janna Darnelle. In septembrie a fost publicata
marturia ei. Dupa mai multi ani de casatorie si doi copii, sotul ei a divortat-o pentru a se
"casatori" cu un barbat. Odisea lui Darnelle din momentul in care sotul i-a spus ca e
homosexual pina azi e una zguduitoare. Va incurajam sa o cititi cu atentie. Versiunea
completa in engleza e disponibila aici: http://www.thepublicdiscourse.com/2014/09/13692/
Versiunea romana a fost abreviata, editata si tradusa de parintele Emil Ember, AFR Baia
Mare. Ii multumim:
Sa rupem tacerea: Redefinirea casatoriei raneste femei ca mine si pe copii nostri
Fortarea prezentarii unei imagini pozitive a casatoriei unisex ascunde starea deplorabila a
multor cazuri. Noi trebuie sa sustinem casatoria traditionala si vietile pretioase pe care
aceasta le creeaza. De fiecare data cand un stat [din SUA] redefineste casatoria, stirile sunt
pline de povesti fericite ale cuplurilor homosexuale sau lesbiene si ale noilor lor familii. Dar
in spatele acestor zambete largi si a acestor fotografii trucate exista altele, istorii de viata
dureroase. Acestea din urma sunt ascunse in locuri intunecate. Ele sunt suprimate, iar cei
care ar incerca sa le faca cunoscute sunt redusi la tacere in numele egalitatii privind
casatoria.
Dar eu refuz sa tac. Eu reprezint una din acele povesti de viata adevarate care sunt pastrate
in umbra. Am simtit personal durerea si devastarea modelata de propaganda care distruge
familia naturala.
Divortul
In toamna anului 2007, sotul meu de aproape zece ani imi spune ca era homosexual si ca
voia sa divorteze. Dintr-odata, lumea pe care o cunosteam si o iubeam viata pe care am
construit-o impreuna a fost spulberata. Am incercat sa il conving sa ramana, sa renunte la
divort si m-am luptat sa ne salvam mariajul. Dar vocea mea, dorintele mele, nevoile mele
si cele ale celor doi copii ai nostri nu mai contau pentru el. Am devenit dispensabili pentru
el, pentru ca el a imbratisat un cuvintel care a devenit intreaga lui identitate. Fiind
homosexual s-a dezis de angajament, juraminte, responsabilitate, credinta, paternitate,
casatorie, prietenii si comunitate. Toate acestea au fost aruncate la gunoi pentru binele noii
sale identitati. Orice incercare a mea de salvare a casniciei a fost un esec: sotul meu era de
neoprit. Divortul nostru nu a ajuns la mediere, nu s-a rezolvat prin avocati. Ci s-a ajuns la
proces. Sotul meu a vrut in primul rand custodia copiilor nostri. Intregul sau caz, poate fi
rezumat intr-o singura fraza: Sunt homosexual si merit sa am drepturi. Si a castigat:
judecatorul i-a oferit practic tot ce el a vrut. La un moment dat, judecatorul i-a spus sotului
meu: Daca ai fi cerut mai mult, eu ti-as fi dat.
Eu cred ca judecatorul de fapt dicta legea, dispretuind faptele cazului nostru particular si
pur-si-simplu folosindu-ne folosind copiii nostri pentru a ajuta la influentarea viitoarelor
cazuri. In societatea noastra, cetatenii apartinand minoritatilor sexuale sunt vazuti ca
victime marginalizate care trebuie protejate cu orice pret, chiar daca asta ar presupune
despuierea de drepturi a celorlalti. Ignorand nedreptatea comisa impotriva mea si a copiilor
mei, judecatorul pare ca s-a gandit ca astfel corecteaza o nedreptate mai mare.
Sotul se "re-casatoreste"
Sotul meu ne-a parasit pentru iubitul sau homosexual. Ei castiga mai multi bani decat mine.
Ei sunt doi si eu sunt singura. Chiar si asa, judecatorul a considerat ca ei sunt victimele. Nu
conta ce spuneam sau faceam eu, nu am avut nicio sansa pentru a-i salva pe copii nostri de
a fi tratati ca niste marfuri.
Fostul meu sot si partenerul sau s-au casatorit. Prima lor ceremonie a avut loc inainte ca in
statul nostru sa redefineasca mariajul. Dupa ce a fost creata casatoria unisex, ei au decis sa
repete ceremonia. In ambele cazuri, copiii mei au fost fortati impotriva vointei lor si
impotriva vointei mele sa participe. La a doua ceremonie, care a inclus mai mult de
douazeci de cupluri, statii de stiri locale si presa scrisa era acolo pentru a se documenta
despre primele casatorii homosexuale oficiate in statul nostru. Ziarul USA Today a facut o
sedinta foto cu fostul meu sot si partenerul lui, copiii mei si chiar si bunicii. Eu nu am fost
anuntata ca aceasta avea loc si nici nu mi s-a dat voie sa obiectez fata de faptul ca ni se
foloseau copiii pentru a promova casatoria unisex in media.
Prima ceremonie nu a fost recunoscuta nici de stat, nici de natiune si nici de biserica. Si
noua casatorie a fostului meu sot, ca majoritatea relatiilor barbat barbat este o relatie
deschisa. Acest lucru transmite un mesaj clar copiilor nostri: ceea ce tu simti arunca in aer
toate legile, promisiunile si autoritatile. Poti face ce vrei, cand vrei si nu conteaza daca tu
ranesti pe cineva pe cale.
Dupa ce fotografiile copiilor nostri au fost publicate, un potop de comentarii si postari au
aparut. Comentatorii au exclamat cat de frumoasa este aceasta familie homosexuala si i-au
felicitat pe fostul meu sot si pe partenerul sau cel nou privind familia pe care au creat-o.
Dar lipseste o persoana din acele fotografii: mama si sotia abandonata. Acea familie
homosexuala nu putea sa existe fara mine. Nu exista familie homosexuala in lume care sa
se fi creat natural. Fiecare familie unisex poate exista prin manipularea naturii. In spatele
fatadei fericite a multor familii conduse de cupluri unisex, vedem relatii care s-au construit
prin ruptura. Ele reprezinta legaminte rupte, iubiri abandonate, responsabilitati distruse. Ele
s-au construit pe tradare, minciuni si rani profunde.
Surogatul in sprijinul casatoriilor homosexuale
Aceasta este valabil si pentru cuplurile unisex care se folosesc de tehnologiile de
reproducere asistata, precum surogatul, si de donarea de sperma pentru a avea copii.
Aceste procese exploateaza barbati si femei pentru potentialul lor reproductiv, trateaza
copiii ca produse de vandut sau cumparat, si intentionat neaga copiilor orice relatie cu unul
sau ambii parinti biologici. Intregul si echilibrul nu pot fi gasite in astfel de familii, pentru ca
ceva va lipsi intotdeauna. Eu lipsesc. Dar eu sunt reala, si reprezint mii de sotii care au fost
tradate si respinse.
Daca sotul meu ar fi ales sa ramana, stiu ca lucrurile nu ar fi mers usor. Dar despre aceasta
este vorba in casatorie: sa faci un juramant si sa alegi sa traiesti cu el, zi de zi. Fie bolnav fie
sanatos, in vremuri bune sau rele, sotii trebuie sa aleaga sa il puna pe celalalt pe primul loc,
sa il iubeasca chiar si cand este greu.
Dificultati matrimoniale
O casnicie buna nu depinde de dorinta sexuala, care poate veni si disparea si nu se supune
de cele mai multe ori controlului nostru. Ci depinde de alegerea sa iubesti, sa onorezi si sa fii
fidel unei singure persoane, parasindu-i pe toti ceilalti. E normal ca sotii sa fie atrasi de alte
persoane de obicei, de sex opus, dar uneori de acelasi sex. Sotii care cred in casnicia lor nu
actioneaza pe baza acestor impulsuri. Pentru cei care descopera ca sunt atrasi de oameni de
acelasi sex, ramanand fidel partenerului conjugal de sex opus nu inseamna sa isi tradeze
adevarata lor identitate. Este mai degraba decizia de a nu se lasa stapaniti de propriile
patimi. Arata profunzime si tarie de caracter atunci cand astfel de oameni raman sinceri si
fideli juramintelor, straduindu-se sa isi aminteasca, sa onoreze si sa reaprinda dragostea pe
care au avut-o pentru partenerii lor conjugali cand s-au casatorit.
Depravare
Cei doi copii ai nostri au fost impinsi in mod intentionat intr-o lume de cearta si credinte
contradictorii, stiluri de viata si valori, reunite sub numele drepturile homosexualilor. Tatal
lor s-a mutat in apartamentul noului sau partener care se afla intr-un complex unde traiesc
saisprezece cupluri homosexuale. Unul dintre barbati apeleaza la serviciile unui barbat
prostituat in varsta de 19 ani. Un alt barbat care pare a fi figura tatalui in aceasta
comunitate are peste 60 de ani si iubitul lui are vreo 20 de ani. Copiii mei sunt dusi la
petreceri de homosexuali unde ei sunt singurii copii si unde se servesc doar bauturi
alcoolice. Ei sunt purtati la meciuri de baseball intre transsexuali, la campanii de strangere
de fonduri pentru homosexuali si la festivalele de film ale minoritatilor sexuale.
Impactul asupra copiilor
Ambii mei copii se confrunta cu probleme de identitate, ca alti copii. Insa exista cu siguranta
probleme serioase si profunde pe care le vor trai ca un rezultat direct al actiunilor fostului
meu sot. Fiul meu este acum un tanar care se maturizeaza si care este foarte interesat de
fete. Dar cum va invata sa gereze acest interes cand este inconjurat de barbati care cauta
satisfactia in raporturi cu alti barbati? Cum va invata el sa trateze fetele cu grija si respect
cand tatal sau le-a respins si le nesocoteste? Cum va imbratisa el masculinitatea sa in
dezvoltare fara sa priveasca atitudinea devianta a tatalui sau pe viu tratandu-si sotia si
familia cu dragoste si onorand juramintele cununiei chiar si atunci cand este greu?
Fiica mea sufera de asemenea. Ea are nevoie de un tata care sa o incurajeze sa isi accepte
feminitatea si frumusetea, dar aceste calitati sunt parodiate si distorsionate in lumea tatalui
ei. Tatal ei se machiaza si isi pune pe el accesorii sexuale de Haloween. Ea este adesea
expusa la barbati care se imbraca precum femeile. Peretii apartamentului sau sunt
impodobiti cu fotografii inramate a unor femei in pozitii provocatoare. Ce sa creada in acest
context fiica mea despre feminitatea ei si despre frumusetea ei? Tatal ei ar trebui sa ii
protejeze sexualitatea ei. In schimb, el o denatureaza.
Fara calauzirea atat din partea mamei cat si din partea tatalui lor, cum pot copiii mei sa isi
asume identitatile si sexualitatea lor? Sufar vazandu-mi conflictul interior al copiilor mei,
incercand disperati sa dea un sens lumii in care traiesc. Eu si copii mei am suferit mari
pierderi din partea fostului meu sot care a ales sa isi asume identitatea de homosexual si sa
arunce la gunoi viata lui alaturi de noi. Timpul descopera profunzimea acestor rani, dar nu
voi permite ca sa ma distruga sau sa ii distruga pe copiii mei. Refuz sa imi pierd credinta si
speranta. Am si mai mare incredere in puterea legamantului casatoriei dintre un barbat si o
femeie, astazi decat atunci cand eram casatorita. Exista o alta cale pentru cei care sunt
atrasi de persoane de acelasi sex. Distrugerea nu este singura optiune nu poate sa fie.
Copiii nostri merita mult mai mult de la noi.
Aceasta devastare nu ar trebui sa i se mai intample niciunui sot sau copil. Va rog, pledez cu
dumneavoastra: aparati casatoria ca fiind doar intre un barbat si o femeie. Trebuie sa
sustinem casatoria si vietile pretioase pe care mariajul le creeaza.
EXCLUSIV Megastructur: Al patrulea

cel mai lung pod din lume se
construiete cu oel produs n Romnia
27 noi, 00:03 | Mihai Nicu | ECONOMICA.net
Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galai livreaz oelul pentru

construcia unuia dintre cele mai mari proiecte de infrastructur
rutier din zona noastr, un pod suspendat ce se va ridica la 50 km
sud-est de Istanbul, Turcia. Este al patrulea cel mai lung pod
suspendat din lume.
Comenteaza
Podul Izmit, construit si cu otel de la Galati
Combintul siderurgic de la Galai livreaz o parte din oelul necesar pentru construcia
podului care traverseaz golful Izmit din Turcia, potrivit unor surse din industrie. Podul, care
urmeaz s susin o autostrad pe ase benzi, este realizat n parteneriat public-privat, iar
costul construciei este de circa 1,2 miliarde de dolari.
Solicitat de ECONOMICA.NET, conducerea combinatului siderurgic a confirmat parial
informaia.
"ArcelorMittal Galai nu este doar un exportator i productor industrial cheie n Romnia, ci
i un productor important de oel n regiunea Mrii Negre i a estului Balcanilor. 75% din
produsele noastre sunt exportate, cu utilizri n domenii diverse. n prezent, Compania,
furnizeaz table groase pentru industrii cheie precum: construciile navale, industria auto i
cea a construciilor. Proiectele de infrastructur reprezint sectoare cheie pentru noi. Tabla
produs de Laminorul de Tabl Groas nr. 2 poate fi gsit n diverse proiecte de

infrastructur, cum sunt podurile" a declarant, pentru ECONOMICA.NET, Bruno Ribo,
directorul general al unitii siderurgice de la Galai.
Podul face parte dintr-un proiect complex de infrastructur din Turcia, o autostrad ntre
oraele Gebze (ora pe litoralul Mrii Marmara, lng Istanbul) i Izmir, ora port la Marea
Mediteran. Autostrada, care va avea o lungime de 377 de kilometri, va avea cte trei benzi
pe sens, i are un cost total de circa 11 miliarde de dolari, dintre care podul de la Izmit va
costa 1,2 miliarde.
Proiectul podului a fost demarat nc din anii '90. Va fi al patrulea cel mai mare pod
suspendat din lume-lungime de 1.550 metri pentru tablierul principal, iar lungimea total
este de 2.682 de metri. Pentru construcia sa sunt necesare 85.000 de tone de oel i
135.000 de metri cubi de beton. Inlimea picioarelor podului este de 252 de metri.
Pe lng datele tehnice impresionante, i ritmul construciei podului este destul de alert.
Oficial, construcia a fost demarat n martie 2013, iar lucrrile au un termen de execuie de
36 de luni.
Combinatul de la Galai este cel mai mare productor de oel din Romnia, deinut de liderul
global al industriei oelului, ArcelorMittal. Combinatul siderurgic are o capacitate de
producie de circa 2 milioane de tone, dar poate crete dac cererea global de oel va
nregistra un reviriment.
http://www.economica.net/exclusiv-megastructura-al-patrulea-cel-mai-lung-pod-din-lume-seconstruieste-cu-otel-produs-in-romania_92209.html
www.jurnalul.ro
Autoritile americane au dat publicitii

imagini cu poliistul care a ucis un copil de
12 ani
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 10:15
(IMAGINI OCANTE) Politia din SUA a dat publicitii imagini cu

poliistul care a ucis un copil de 12 ani
Poliia din Cleveland a lansat imagini video care arat momentul n care, un copil n vrst
de 12 de ani, Tamir Rice, este mpucat mortal de ctre un ofi er de poli ie nceptor, care a
confundat arma de jucrie cu o arm adevrat.
nregistrarea fr sonor realizat de o camer de supraveghere video i care dureaz
aproximativ opt minute l arat pe biat, Tamir Rice, ndreptnd arma spre un trector, o
nvrte pe deget ca n filme i o pune la talie n timp ce merge pe un trotuar n apropierea
unui parc nzpezit.
Biatul a fost mpucat de ctre ofiterul Timotei Loehmann, 26 de ani, dup ce a sosit un
apel la numarul de urgenta 911. n raport se men iona c un om flutur n aer un pistol dar
apelantul nu era sigur dac era o arma adevarata sau de jucarie. Inregistrarea audio
publicata recent a artat c dispecerul 911 nu a dat aceasta informatie mai departe a
ofierilor care au rspuns.
La o conferin de pres, autoritile americane au publicat imaginile, care arata ca, la
apelul politistilor, in loc sa ridice mainile in sus, baiatul duce mana la brau. Copilul a fost
impuscat mortal.
Mircea Albulescu se simte bine dup

intervenia pe cord
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 10:26
Actorul Mircea Albulescu, n vrst de 80 de ani, se simte bine dup intervenia pe cord pe
care a suferit-o la Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV) Timioara, a declarat joi dr. Alina
Lupu, purttor de cuvnt al Institutului.
'Dup intervenia chirurgical pe care a suferit-o, maestrul se simte bine, a fost detubat i
acum putem spune c este bine', a afirmat medicul Alina Lupu. Actorul, prezent n
Timioara cu comedia 'Bdranii', s-a prezentat dup spectacol, n noaptea de luni spre
mari, la Serviciul de Urgen al Spitalului Judeean Timioara, acuznd dureri puternice n
zona pieptului. Dup consultul de specialitate, cu acordul su, a fost transferat la IBCV.
La internarea n Institut, pacientul prezenta o criz anginoas i i s-a efectuat un cateterism
(introducerea prin vasul sangvin a unui cateter, pentru explorarea funcional a inimii),
constatndu-se c avea leziuni coronariene severe i reprezenta o urgen chirurgical. Iau fost fcute trei baipasuri, iar acum starea bolnavului s-a mbuntit simitor, susin
medicii.
A divorat de el pentru c i mirosea gura.

Femeia, n lacrimi: "Onorat instan, nu
mai pot!"
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 10:48
Instana egiptean a avut de soluionat un caz foarte ciudat. O so ie a vrut s divor eze de
soul ei din cauza faptului c brbatului i mirosea gura absolut ngrozitor.
Soia a spus la proces ei c soul su n vrst de 28 de ani consum mult ceapa si
usturoi i, n ciuda mirosul devastator care iese din gura lui i a discu iilor repetate cu ea, a
refuzat s renune la acest obicei. Femeia a adaugat ca s-au cstorit acum 8 luni i ea a
vrut s locuiasc cu el, dar a fost greu s s triasc mpreun din cauza mirosului
neplcut, care n-o ls nici s doarm lng so ul ei.
Soia a explicat n continuare c i iubete soul, c a ncercat s se adapteze la situa ie,
dar brbatul a refuzat s adopte chiar obiceiurile de baz de igiena orala. ntr-un astfel de
scenariu, ea spus c este greu s trieti cu un asemenea om sub acela i acoperi .
"Onorat instan, eu l iubesc. M-am mritat cu el pentru c l iubesc i nu fcea a a
nainte. Mnnc att de mult ceap i usturoi, nct mirosul ma face s vomit. mi dau
lacrimile, pentru c mi acopr nasul cu un carlig de rufe, ca s stau cu el. Am fcut tot ceam putut, dar el nu vrea s renune la ceap i usturoi, sau mcar s se spele pe din i!" a
lcrimat femeia n sala de judecat.
Instana i-a acordat divorul.
Gaura neagr "Ochiul lui Sauron",

msurat de oamenii de tiin: "Acest
lucru schimb n mod fundamental..."
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 11:03
O echip de oameni de tiin a folosit o nou metod pentru a msura cu o precizie fr

precedent distana ctre galaxia spiralat activ NGC 4151 - n al crui centru se afl un
veritabil 'monstru' cosmic supranumit 'Ochiul lui Sauron' (trimitere la reprezentarea ochiului
atotvztor al lui Sauron din seria 'Stpnul Inelelor'). Acest calcul le-a permis s determine
cu un grad mai mare de acuratee masa acestei guri negre din centrul galaxiei NGC 4151,
iar rezultatul este surprinztor.
Citete i A divorat de el pentru c i mirosea gura. Femeia, n lacrimi: "Onorat
instan, nu mai pot!"
"Calculele noastre indic faptul c gurile negre supermasive sunt cu 40% mai masive
dect se credea. Acest lucru schimb n mod fundamental felul n care determinm masa
gurilor negre", a susinut unul dintre coautorii acestui studiu, Darach Watson, de la
Institutul Niels Bohr din cadrul Universitii din Copenhaga. Gurile negre supermasive pot
conine masa a sute de milioane sau chiar a cteva miliarde de sori.
Citete i (IMAGINI OCANTE) Autoritile americane au dat publicitii imagini cu
Astfel, echipa coordonat de Sebastian Hnig de la Universitatea din Southampton (Anglia),
a apelat la o metod diferit de a afla distana: geometria. Pe msur ce gaura neagr din
centrul galaxiei NGC 4151 se hrnete cu norii de gaze cosmice din apropiere, aceast
materie se nclzete foarte puternic i ncepe s emit radiaii ultraviolete. Aceast
radiaie, la rndul ei, nclzete un inel de praf cosmic aflat pe orbita gurii negre, iar praful
ncepe s emit radiaii n spectrul infrarou.
Citete i (IMAGINI OCANTE) Autoritile americane au dat publicitii imagini cu
Observaiile fcute de pe Terra au determinat c decalajul de timp dintre emisiile de radiaii
ultraviolete i cele de radiaii n spectrul infrarou este de 30 de zile. Iar cum viteza luminii
este o constant universal, calcularea distanei dintre gaura neagr i inelul de praf cosmic
de pe orbita ei devine o problem simpl.
Citete i RZBUNAREA unei mame afgane: a UCIS 25 de talibani i a rnit mul i al ii
(VIDEO)
Echipa a ajuns la concluzia c distana pn la gaura neagr din centrul galaxiei NGC 4151
este de 62 de milioane de ani lumin, rezultat cu un grad de eroare de doar 13,5%. Aceast
precizie mbuntit a calculului distanei i ajut pe oamenii de tiin s estimeze mai
bine masa celor mai mari guri negre din Univers, conform lui Watson.
Papa Francisc spune Europei n fa ce-a

fost i ce-a ajuns
email print
0
Tweet
Autor: Ionut Balan27 Noi 2014 - 12:41
Surprinztor pentru elitele politice ale Europei, din ce n ce mai dornice s treac de la
secularismul neutru la ateism ca religie de stat transnaional, Papa Francisc a fost invitat
s susin, mari, dou discursuri la Strasbourg, unul n Parlamentul European, cellalt n
faa Consiliului. Deloc de mirare a fost faptul c au existat i europarlamentari care au
protestat fa de aceast invitaie, n numele "laicitii".
Protestele arat c fundamentalismul secularist al elitelor europene nu se mulumete cu
lurile de poziie mai mult dect "adaptative" la modernitate ale actualului Suveran Pontif.
Se pare c nu au contat nici deschiderea manifestat fa de femei, minoriti sexuale i
chiar de atei i nici accentuarea doctrinei economice mai degrab de stnga a Sfntului
Scaun, cu accent pe promovarea egalitarismului i a statului social. Hotrt lucru,
progresitii contemporani nu au rbdare. Biserica Catolic le ntinde mai multe degete, iar ei
vor s-i confite ambele brae.

ntr-un Parlament al unei Uniuni Europene care a refuzat cu obstinaie s recunoasc, n
tratatele sale fondatoare, motenirea cretin istoric a Europei, Papa Francisc a dat
dovad de elegan i stil. n faa europarlamentarilor protestatari, Papa a spus despre
cretinism c "nu reprezint o ameninare pentru caracterul laic al statelor sau pentru
independena instituiilor Europei, ci mai degrab o mbogire".
Politeea i diplomaia nu l-au mpiedicat ns s spun ce gndete despre starea actual
a Europei. El a subliniat antiteza dintre expansiunea instituional a UE i pierderea de
substan a continentului. "Unei Uniuni mai extinse, mai influente, pare s i se adauge
imaginea unei Europe puin mbtrnite i comprimate. Impresia general oferit de Vechiul
continent este cea a unei bunici, a unei Europe care nu mai este fecund si vie. Marile idei
care au inspirat odinioar Europa par s fi pierdut atractivitatea pentru a fi nlocuite cu
lucrurile tehnice birocratice ale instituiilor".
Papa Francisc nu a flatat vocaia de extindere continu a UE, ba dimpotriv, insistnd chiar
pe unele idei ale euroscepticilor, potrivit crora ansamblul instituional comunitar mai
degrab inhib dect promoveaz dezvoltarea i creterea economic. "n ultimii ani, pe
msur ce UEuropean s-a extins, cetenii au devenit din ce n ce mai nencreztori fa
de instituiile sale, considerate a fi distante fa de oameni i angajate n emiterea de
reglementri insensibile fa de indivizi, dac nu de-a dreptul duntoare pentru acetia", a
spus Papa Francisc.
Papa a denunat, de asemenea, individualismul i consumerismul, lipsa de solidaritate,
birocraia, care reduc brbaii i femeile la "zalele unui angrenaj care i trateaz ca obiecte
de consum". "O Europ care nu mai este deschis dimensiunii care transcende viaa, este
o Europa care risc lent s i piard sufletul i acest spirit umanist", a afirmat Francisc.
Mateo Cassani, director general ENEL, s-a

aruncat n gol de pe sediul companiei din
Bucureti
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 13:13
CITETE I:
Vicepreedintele ANRE i un director ENEL, cercetai n libertate
Enel pleac din Romnia. Populaia nu va fi afectat pentru c tarifele sunt

negociate pn-n 2018
Mateo Cassani, director general ENEL, s-a aruncat n gol de pe cldirea care gzduie te
sediul central al ENEL, situat pe Bd-ul Ion Mihalache din Capital. Cldirea are cinci- ase
etaje.
Conform primelor detalii nu exist nicio informaie despre motivele ce l-ar fi putut mpinge
pe Mateo Cassani s comit acest gest i nici nu a lsat vreun bilet de adio.
Prima variant luat n calcul de anchetatorii care cerceteaz aceast moarte suspect este
sinuciderea.
ntr-o intervenie la Antena 3, Alice Grasu, director Ambulana Ilfov-Bucure ti, a declarat c
o main a Ambulanei se deplasa la o intervenie, n momentul n care la civa metrii n
faa autovehicului, s-a constatat prbuirea pe sol a unei persoane de sex masculin.
Decesul a fost constatat pe loc.
Matteo Cassani, n vrst de 42 de ani, a preluat postul de director general al Enel Energie
si Enel Energie Muntenia din 2009. Matteo Cassani a studiat inginerie industrial la
Universitatea Politehnica din Milano i Leadership Management la Harvard Business
School. nainte de a deveni director general la Enel Energie & Enel Energie Muntenia a
lucrat tot n cadrul ENEL, ca director pentru Dezvoltarea Afacerilor in Romania (2004) i n
departamentul de Dezvoltarea Afacerilor (2000). De asemenea, Cassani este membru in
Consiliului Director Salvai Copiii.
____________________
Comunicatul ENEL ROMNIA
V informm c astzi a avut loc o tragedie, n care colegul nostru Matteo Cassani,
Directorul General al Enel Energie i Enel Energie Muntenia i-a pierdut viaa. Nu
cunoatem circumstanele acestui accident. O investigaie a autoritilor este n curs de
derulare. Matteo Cassani a fost un excelent profesionist, care lucra de zece ani n Romnia,
ocupnd diverse poziii de conducere n cadrul companiei noastre. Un om respectat de toi
colegii i apreciat de clieni i de ntreag comunitate de business. Prioritatea noastr n
acest moment este s fim alturi de familie i colaboratorii si apropiai. Sperm c ntreag
pres s respecte intimitatea persoanei implicate i s nu speculeze pe acest eveniment
nefericit.
BIROUL DE PRES ENEL ROMNIA
_____________________
Unul dintre directorii ENEL, Florin Gugu, este implicat ntr-un dosar de corupie aflat n
cercetarea procurorilor DNA, n care mai este cercetat i vicepre edintele ANRE, Claudiu
Dumbrveanu.
Anchetatorii susin c, n anul 2013, Claudiu Dumbrveanu, vicepreedinte ANRE i
membru al Comitetului de reglementare, a pretins i a obinut de la Florin Gugu foloase
necuvenite pentru SC ElectroAlfa International.
Foloasele necuvenite constau n atribuirea a dou contracte de execuie lucrri n valoare
total de peste 407.000 lei, n schimbul ndeplinirii de ctre Claudiu Dumbrveanu a unor
acte contrare ndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 i 3
octombrie 2013 a unor intervenii, n virtutea funciei, pentru avantajarea intereselor Enel, i
anume micorarea procentului de reducere a tarifelor de la 6% la 1,3%, majorarea unui
spor de eficien de la 25% la 50% i informarea Enel despre faptul c un control nu avea la
baz o reclamaie, ci era n programul anual de control.
______________
Msur prevzut ntr-un plan mai larg de lichidare a unor active n valoare de 6 miliarde de
euro, nceput n 2013, ENEL a anunat, la mijlocul acestui an, c intenioneaz ca vor vinde
afacerile din Romnia.
articol n curs de actualizare
La UN URUB de catastrof aviatic. Un

tnr N-A SPUS NIMIC tot zborul, s nu se
panicheze ceilali pasageri
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 13:14
Un pasager care se mbarcase ntr-o curs Air Canada a fost martorul unui fenomen extrem
de rar. n timp ce moia linitit cu ctile n urechi, a auzit o pocnitur puternic. Ini ial nu
i-a dat seama de unde a venit zgomotul, ns, privind pe geam, a nlemnit.
Primul impuls a fost s spun i celorlali pasageri pericolul n care se aflau, ns a ales s
fac altceva. Biatul a chemat o nsoitoare de zbor, pe care a rugat-o s-l cheme pe
cpitan. Acesta a venit, a observat situaia i l-a rugat pe tnr s in pentru el momentan,
pentru ca urmeaz s aterizeze n curnd i nu vrea s creeze panic la bordul avionului.
Tnrul s-a conformat i a ateptat pn avionul a aterizat.
"Deci, la jumtatea zborului am auzit o pocnitur i m-am uitat pe fereastr. Un urub a

zburat din lateral i a gurit panoul exterior. Oamenii din jurul meu au auzit i ei i preau
nervoi c nu gseau sursa sunetului. M-am ridicat uor i am mers la nsoitorul de zbor n
linite i i-am spus ce sa ntmplat. Apoi a venit pilotul. El a spus c va fi bine, suntem
presurizai i vom ateriza n curnd. Odata ce am aterizat i oamenii au terminat de fcut
poze, pilotul a vorbit cu mine o vreme. A spus c nu a mai vzut aa ceva n peste 25 de ani
de zbor.", a scris tanarul pe o retea de socializare.
Air Canada a confirmat incidentul. '' Nu a fost nicio urgen declarat i aeronava a aterizat
n siguran i fr incidente. Acesta este un incident foarte neobi nuit i personalul nostru
de ntreinere de la Vancouver a inspectat aeronava i fac reparaiile necesare", a declarat
compania.
Turcia: Erdogan i critic pe cei care i pun

la ndoial afirmaiile legate de
descoperirea Americii
email print
0
Tweet
Autor: Agerpres27 Noi 2014 - 14:46
Preedintele islamo-conservator turc Recep Tayyip Erdogan a criticat presa occidental

care i-a ironizat declaraiile recente prin care acesta asigura c America a fost descoperit
de fapt de musulmani, acuznd-o c are o 'problem de ego', relateaz AFP.
'n urm cu doar dou sptmni, am zis c musulmanii au descoperit America naintea lui
Cristofor Columb. De atunci, am devenit inta unor critici violente din partea presei
occidentale', a remarcat Erdogan ntr-un discurs rostit la Istanbul n faa unei organizaii
economice islamice.
'Doar pentru c am repetat un fapt bazat pe cercetare tiinific, am fost criticat de presa
occidental i de strinii care triesc printre noi (turcii orientai spre Occident, n.r.), care
sufer de o problem de ego', a adugat el.
Erdogan, care conduce fr echivoc Turcia de peste 11 ani, a suscitat una dintre
numeroasele polemici ale crui protagonist este cnd a afirmat, la 15 octombrie, c
navigatori musulmani au pus prima dat piciorul pe continentul american nc din secolul al
XII-lea, cu peste 200 de ani naintea lui Cristofor Columb.
Oficial, data descoperirii Lumii Noi este considerat 12 octombrie 1492. Patru expediii,
finanate de regii din epoc, conduse de navigatorul spaniol Cristofor Columb, au pornit n
cutarea celei mai scurte rute comerciale n India. Dar civa istorici sau teologi musulmani,
ultraminoritari, au pus la ndoial recent aceast descoperire, sugernd o prezen
musulman anterioar n America, cu toate c niciun vestigiu de inspiraie islamic nu a fost
descoperit vreodat acolo.
eful statului turc i-a criticat dur joi pe cei care, potrivit lui, vor s i mpiedice pe musulmani
s mai 'pun la ndoial ceva'.
Marcel Opri, eful STS, decorat de Traian

Bsescu la zece luni dup accidentul din
Apuseni
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 15:09
Intact Images
Preedintele Traian Bsescu, a semnat decretul de decorare a directorului Serviciului de

Telecomunicaii Speciale, Marcel Opri, cu Ordinul Naional "Steaua Romniei" - n grad de
Comandor.
Potrivit unui comunicat de pres al Administraiei Prezideniale, preedintele l-a decorat pe
eful STS "n semn de nalt apreciere pentru efortul depus de directorul STS "la
dezvoltarea i consolidarea unui serviciu modern, adaptat permanent la noile cerine i
provocri din domeniul telecomunicaiilor speciale".

Decorarea a fost fcut la propunerea preedintelui Traian Bsescu.
Dintre numeroasele controverse n care a fost implicat serviciul pe care l conduce Opri ,
cel mai vizual pentru ntreaga opinie public a fost cel al accidentului aviatic produs n luna
ianuarie a acestui an, n Munii Apuseni, n care i-au pierdut viaa pilotul Adrian Iovan i
studenta la Medicin Aurelia Ion, n care STS nu a localizat n timp util locul accidentului.
UDMR iese de la guvernare dar nu va da un

vot negativ guvernului
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 15:25
Preedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunat c formaiunea pe care o conduce va iei

de la guvernare. Kelemen Hunor a declarat c Victor Ponta are majoritatea i se poate
descurca i fr UDMR.
Decizia a fost luat, la Cluj, de Consiliul Permanent al UDMR, dup peste cinci ore de
dezbateri.
Reuniunea a nceput la ora 10,00 i iniial era programat s se ncheie pn la ora 13,00,
dar s-a ncheiat dup ora 15,00.
Decizia final va fi luat de Consiliul Reprezentanilor Unionali (CRU).
Kelemen Hunor a spus c n urma alegerilor prezideniale UDMR a neles mesajul
electoratului, respectiv s se ntoarc mai mult ctre alegtori. Am neles mesajul
electoratului nostru: trebuie s ne ntoarcem mai mult ctre alegatorii no tri, ctre maghiarii
din Romnia care ne-au susinut n momentele grele, dificile, n special cnd am intrat n
coaliia de guvenare, a afirmat presedintele UDMR.
El a mai spus c Uniunea nu vrea s creeze instabilitate prin ieirea de la guvernare i c a
ajuns la concluzia c Guvernul poate funciona i poate avea stabilitate i fr UDMR.
"Am constatat c i fr noi Guvernul Ponta are majoritate. (..) Stabilitatea politic nu
depinde de participarea noastr la guvernare. Nu vrem s crem instabilitate, s dm jos
guverne, nu exist nicio astfel de intenie de a da un vot negativ Guvernului, care i fr noi
poate funciona (...) Recomandarea Consiliului Permanent pentru Consiliul Reprezentanilor
Unionali care va avea loc pe 13 decembrie este continuarea a ceea ce tim foarte clar c
este de fcut. Ne ntoarcem i ne ocupm de comunitatea noastr, n Parlament vom
susine toate demersurile pentru susinerea comunitii noastre?, a adugat liderul UDMR.
Ion Iliescu contre dure cu Ioan Rus n

edina PSD: M facei pe mine comunist?
Eu sunt comunist? Daca nu eram eu sa fac
Revoluia nici acum nu v puteai exprima
liber!"
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 16:00
Preedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu i liderul Grupului de la Cluj, Ioan Rus, a avut un
schimb dur de replici n timpul Comitetului Executiv al PSD, desf urat la sediul central al
partidului din Kiseleff.
n timpul lucrrilor n care sunt dezbtute cauzele care au provocat pierderea alegerilor
prezideniale, Ioan Rus a luat cuvntul i a invocat problema comunismului i a acestei
etichete lipite de partid i implicit de candidatul su n alegerile prezideniale.
Ion Iliescu s-a enervat i a considerat intervenia lui Rus drept un atac direct la persoana sa.
"M facei pe mine comunist?! Eu sunt comunist? Daca nu eram eu sa fac Revoluia nici
acum nu v puteai exprima liber!!", i-ar fi spus Ion Iliescu lui Ioan Rus potrivit unor surse
PSD.
Conflictul dintre Ioan Rus i Ion Iliescu este unul vechi, Rus susinnd constant desprirea
PSD de Ion Iliescu.
Atenionare de cltorie n Japonia intensificare a micrilor seismice n zona

vulcanului Aso
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 16:09
Agenia Naional de Meteorologie din Japonia a semnalat, ncepnd cu data de 25

noiembrie 2014, intrarea n erupie a vulcanului Aso, situat n prefectura Kumamoto, pe
insula Kyushu. Totui, micrile seismice sunt de intensitate redus i nu exist indicii
majore care s sugereze o erupie important. Autoritile japoneze au emis o alert de
nivelul 2, ceea ce nseamn c este interzis apropierea la mai puin de un kilometru de
crater. Scara de avertizare pentru activitatea vulcanic are trepte de la 1 la 5, ultimul nivel
necesitnd evacuarea populaiei din mprejurimi.
Ministerul Afacerilor Externe recomand cetenilor romni aflai n Japonia, precum i celor
care tranziteaz acest stat, s respecte instruciunile emise de ctre autoritile nipone i s
se informeze din timp asupra condiiilor de cltorie, consultnd att web site-ul
www.mae.ro, ct i web site-ul Ageniei de Meteorologie din Japonia www.jma.go.jp.
Moiunea de cenzur la adresa Comisiei

Europene a picat. Parlamentul European a
respins-o
email print
0
Tweet
Autor: Istvan Deak27 Noi 2014 - 17:48
David Plas
Moiunea de cenzur mpotriva preedintelui Comisiei Europene (CE), Jean-Claude

Juncker, a fost respins joi, aa cum era de ateptat, de ctre Parlamentul European, reunit
n sesiune plenar la Strasbourg.
Parlamentul European se confrunt, astfel, pentru prima oar, cu fora distructiv a
eurofobilor care au ajuns europarlamentari n mai anul acesta. Ei au impus, luni, 24
noiembrie, timp de aproape o or, o dezbatere asupra unei moiuni de cenzur depuse n
comun de membrii grupului Europa Libertii i Democraiei Directe (EFDD) al lui Nigel
Farage i de eurodeputaii frontiti i aliaii lor, condui de Marine Le Pen, comenteaz Le
Monde. "Nu m mai insultai!", a exclamat luni n faa Parlamentului European preedintele
Comisiei Jean-Claude Juncker.
Juncker "a permis multinaionalelor s bage miliarde n buzunare" prin sistemul de evaziune
fiscal n vigoare n Luxemburg, unde el a fost prim-ministru din 1995 pn n 2013, a
acuzat italianul Marco Zanni, de la "Micarea 5 Stele". "Suntei ptat i att timp ct suntei
n acest post, aceasta se va rspndi n ntreaga Comisie", a acuzat la rndul su britanicul
Steven Woolfe. "Nicio persoan cu bun sim nu poate s cread c v putei bate sincer i
ferm pentru a anula mine ceea ce ai fcut", a declarat i preedintele Frontului Naional
francez, Marine Le Pen.
"Ar fi la fel de credibil s fie numit Al Capone preedintele comisiei 'securitate i etic'", a
ironizat efa extremei-drepte franceze.
"Eu v spun foarte solemn, v rog, nu m mai insultai!", a rspuns preedintele
executivului UE. Noua Comisie "va lupta mpotriva evaziunii fiscale i fraudei fiscale", a
asigurat el, plednd pentru "armonizare fiscal", dar nu contra "concurenei fiscale", cu
excepia cazului n care este "nesntoas". "Nu v ndoii de cuvntul meu", a insistat el.
Moiunea, depus n urma dezvluirilor din pres ce au provocat scandalul LuxLeaks, a fost
respins cu voturile a 461 de eurodeputai, n timp ce 101 au votat pentru, iar 88 s-au
abinut. Pentru ca moiunea s fi trecut ar fi fost nevoie de dou treimi din voturile celor 751
de eurodeputai, se arat ntr-un comunicat al Parlamentului European.
Acuzat din primul mandat
Totui, dei a trecut cu bine de aceast ncercare, situaia nu este chiar de bun augur
pentru Jean-Claude Juncker, care se vede acuzat nc din prima lun de mandat nu doar
de un amplu sistem de evaziune fiscal practicat n Luxemburg pe cnd deinea funcia de
premier al acestei ri, dar i de un posibil conflict de interese, ntruct n sarcinile CE intr
i examinarea unor astfel de cazuri de evaziune fiscal.
n moiune se menioneaz c o persoan responsabil pentru aplicarea unor politici
agresive ce au permis sustragerea de la plata impozitelor nu ar trebui s fie la conducerea
Comisiei Europene, instituie ce investigheaz n prezent mai multe scheme financiare prin
care guvernul luxemburghez ar fi ajutat companiile multinaionale s ncalce directivele
europene cu privire la ajutoarele de stat. Investigaia vizeaz de asemenea Olanda i
Irlanda.
Juncker a declarat c aceast anchet va fi condus de comisarul european pentru
concuren Margrethe Vestager, el promind c nu vor discuta mpreun cazul pentru a nu
se considera c ar ncerca s influeneze rezultatul investigaiei.
Dar aceast moiune depus la scurt timp dup instalarea noului Executiv european ar
putea fi doar nceputul unui mandat agitat pentru Juncker, fiind posibile i alte iniiative
similare. Un eurodeputat al formaiunii britanice eurosceptice UKIP, Steven Woolfe, a
declarat c presiunea asupra CE va continua. Dei moiunea a czut, scandalul provocat
de ce a fcut Juncker pentru marile companii nu va fi uitat, a avertizat el.
OPEC nu intervine pentru a opri ieftinirea

petrolui. Plafonul de producie rmne
neschimbat
email print
0
Tweet
Autor: Vali Blanaru27 Noi 2014 - 18:42
Organizaia rilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis s menin plafonul oficial de

producie la 30 de milioane de barili pe zi, a anunat ministrul Petrolului din Kuweit, Ali Saleh
al-Omair, transmite Reuters.
"Nicio schimbare", a afirmat Ali Saleh al-Omair, dup o reuniune tensionat, care a durat
peste cinci ore. Oficialul a susinut c OPEC va trebui s accepte orice pre stabilit de pia
pentru iei, chiar dac barilul va fi la 60, 80 sau 100 de dolari. Cotaia barilului de iei se va
situa la 65-70 de dolari, a estimat joi ministrul irakian an Petrolului, Adel Abdel Mehdi.
Cotaie oc: 71,5 dolari/baril
n ultimele cinci luni, preul ieiului Brent a sczut cu aproape 25%. Dup anunarea deciziei
OPEC, la bursa ICE Futures din Londra, cotaia barilului de petrol Brent cu livrare n luna
ianuarie a sczut la 74,36 dolari, cel mai redus nivel din august 2010. Ulterior, s-a redresat
uor, ajungnd la 75,25 dolari. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaia
barilului de petrol light sweet crude cu livrare n luna ianuarie a sczut cu 2,19 dolari,
ajungnd la 71,50 dolari.
Decizia afecteaz dezvoltarea proiectelor din SUA
Un rzboi al preurilor ar putea face necompetitive unele proiecte de exploatare a isturilor
bituminoase, din cauza costurilor ridicate de producie, atenund presiunile asupra OPEC
pe termen lung. n timp ce unele state membre au declarat c ar dori ca OPEC s-i reduc
producia, cel mai important membru al Organizaiei, Arabia Saudit, nu este n favoarea
unei diminuri, dnd natere la speculaii c este mai interesat n pstrarea cotei de pia
dect n stabilizarea preurilor.
"Credem c Arabia Saudit susine ideea ca pe termen scurt preul ieiului trebuie s
rmn sczut, cu un prag de 60 de dolari pe baril, pentru a avea mai mult stabilitate n
anii urmtori, la un plafon de peste 80 de dolari. Cu alte cuvinte, ar fi n interesul OPEC s
accepte preurile mai sczute pentru o perioad, pentru a ncetini proiectele din SUA", a
apreciat analistul Olivier Jakob, de la Petromatrix.
Din decembrie 2011, OPEC menine plafonul oficial de producie la 30 de milioane de barili
pe zi. Potrivit ultimului raport lunar al organizaiei, cererea mondial pentru ieiul OPEC va
scdea anul viitor pn la 29,20 milioane barili pe zi, cu aproape un milion de barili pe zi
mai puin dect produce n prezent cartelul.
Rusia, lovit de decizia OPEC
Mult mai lovit de decizia OPEC va fi economia Rusiei care depinde de veniturile din
exporturile de gaze naturale i petrol. "Economia Rusiei poate suferi pierderi de ordinul a 40
miliarde de dolari (32 miliarde de euro) pe an din cauza sanciunilor geopolitice i 90-100 de
miliarde de dolari (72-80 miliarde de euro) pe an din cauza scderii cu 30% a preului la
petrol", declara la nceputul sptmnii ministrul rus de finane Anton Siluanov citat de
TASS.
n cel mai ru scenariu, n care preul barilului de petrol va cobor pn la 60 de dolari, este
de ateptat ca economia Rusiei s intre n recesiune a anunat ministrul rus de Finane,
Anton Siluanov.
Pentru evitarea pierderilor, Rusia a anunat c ia in calcul reducerea produciei de petrol.
Regele fotbalului, Pele, la terapie intensiv!

Starea sntii sale s-a degradat
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 18:55
Legenda fotbalului brazilian, Pele, n vrst de 74 de ani, a fost transferat ntr-o unitate de
terapie intensiv a spitalului Albert-Einstein din Sao Paolo. Edson Arantes do Nascimento
(care este adevratul nume al lui Pele n.r) este n continuare spitalizat i este ntr-o stare
clinic instabil. Pentru a primi cele mai bune ngrijiri, el a fost transferat ntr-o unitate
specializat, a precizat spitalul ntr-un comunicat.
Fostul star al Selecao, operat pentru calculi renali la 13 noiembrie, a revenit luni la spital,
din cauza unei infecii urinare. Miercuri, el a fost trecut pe un tratament cu antibiotice pentru
infecie urinar.
Acum mai mult de doi ani, la 15 noiembrie 2012, triplul campion mondial a mai avut o
intervenie chirurgical, n acelai spital, pentru a-i fi implantat o protez de old.
Nscut la 23 octombrie 1940, ntr-o cas modest din orelul Tres Coracoes, n statul
Minas Gerais, Pele, care a marcat 1.281 de goluri n 1.363 meciuri i este considerat unul
dintre cei mai buni fotbaliti din toate timpurile. A cucerit trei titluri mondiale cu Selecao, n
1958, cnd avea 17 ani, n 1962 i 1970. (I.D)
Frana dezvolt un program de cercetare

pentru interceptarea dronelor
email print
0
Tweet
Frana, care se confrunt cu survolri inexplicabile ale centralelor sale nucleare, a dezvoltat
un program de cercetare-dezvoltare n valoare de un milion de euro pentru detectarea i
interceptarea unor drone de dimensiuni mici, relateaz joi AFP.
Aceast decizie a fost anunat de secretarul general al aprrii i securitii naionale

(SGDSN) n cursul unei audieri parlamentare recente. SGDSN a ncredinat Ageniei
naionale de cercetare (ANR) misiunea de a dezvolta acest program.
'Dei survolurile reperate nu reprezint n prezent o ameninare care s pun n discuie
buna funcionare i securitatea instalaiilor nucleare, ele constituie totui un avertisment
privind riscurile poteniale ale unei utilizri necorespunztoare sau ru intenionate', a
recunoscut SGDSN, potrivit unui comunicat.
Frana 'va mprti aceste concluzii ale cercetrilor cu partenerii si europeni, care se
confrunt de asemenea cu riscuri reprezentate de folosirea ilegal a dronelor', menioneaz
SGDSN. De la nceputul lunii octombrie, au fost semnalate aproximativ 20 de survoluri ale
centralelor nucleare din Frana.
Hassan Awdi, condamnat la opt ani

nchisoare n dosarul falimentrii CFR
Mesagerie
email print
0
Tweet
Hassan Awdi, om de afaceri cu cetenie libanez i american, a fost condamnat definitiv

joi de Curtea de Apel Bucureti la 8 ani nchisoare cu executare ntr-un dosar n care a fost
trimis n judecat de DIICOT pentru falimentarea companiei CFR Mesagerie.
n acelai dosar, fratele lui Hassan Awdi, Mehdi A. Awdi, cetean american, a primit 6 ani i
4 luni de nchisoare cu executare.
Prin aceeai decizie penal, Bassam Istanbouly, cetean libanez, a fost condamnat la 5 ani
nchisoare cu executare, iar Iordan Bdeanu a primit 3 ani i 4 luni nchisoare cu
executare.
Fraii Hassan i Mehdi Awdi au devenit cunoscui prin faptul c au falimentat Rodipet, ei
fiind cercetai n acest sens de procurorii DIICOT.
Pe 21 decembrie 2012, DIICOT i-a trimis n judecat pe Hassan Awdi, Mehdi A. Awdi,
Iordan Bdeanu i Bassam Istanbouly, pentru svrirea infraciunilor de delapidare cu
consecine deosebit de grave i splarea banilor.
Anchetatorii susineau c inculpaii, avnd funcii de conducere n cadrul SC Expediie,
Mesagerie, Bagaje, Coletrie, Valori bneti i Coresponden "CFR Mesagerie" SA,
precum i n cadrul altor societi comerciale, au constituit o asociere infracional n scopul
delapidrii SC "CFR Mesagerie" SA, prin nsuirea activelor patrimoniale de care dispunea
societatea, dar i n scopul sustragerii de la plata ctre bugetul de stat a impozitelor i
taxelor datorate de ctre aceast societate.
"Intenia membrilor gruprii a fost aceea de a falimenta SC 'CFR Mesagerie' SA, prin
transferarea tuturor activelor ctre alte societi comerciale pe care inculpaii le controlau,
astfel nct s nu se respecte obligaiile asumate prin contractul de privatizare al SC 'CFR
Mesagerie' SA, precum i n vederea obinerii unor beneficii financiare substaniale",
declara DIICOT.
n acest scop, cei patru au ncheiat contracte fictive de prestri de servicii, o parte dintre
acestea antedatate, n baza crora au fost nregistrate n contabilitatea SC "CFR
Mesagerie" SA facturi fiscale reprezentnd cheltuieli avnd la baz operaiuni nereale,
metod prin care s-a realizat att sustragerea de la plata obligaiilor fiscale ctre bugetul de
stat, ct i nsuirea n mod nelegal a activului patrimonial al societii.
"Acionnd n aceast modalitate, inculpaii i-au nsuit din patrimoniul SC 'CFR
Mesagerie' SA active n valoare de aproximativ 3.400.000 lei i au cauzat bugetului de stat
un prejudiciu de peste 380.000 lei. n vederea recuperrii prejudiciului, procurorii DIICOT au
dispus msuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile i pri sociale deinute de ctre
inculpai la diverse societi comerciale", mai preciza DIICOT.
O baterie de telefon rencrcabil n 30 de

secunde? O companie israelian promite
minunea
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 20:00
O companie israelian a anunat c a dezvoltat o tehnologie care permite rencrcarea unui

telefon mobil n cteva secunde i a unei maini electrice n cteva minute, avans
tehnologic care ar putea duce la transformri n dou dintre cele mai dinamice domenii
industriale din lume, relateaz Israel Hayom. Tehnologia este aplicabil i bateriilor electrice
pentru autoturisme, scrie sursa citat.
Folosind nanotehnologia pentru sintetizarea de molecule artificiale, compania StoreDot din
Israel a dezvoltat o baterie care poate absorbi i stoca o cantitate foarte mare de energie n
scurt timp, acionnd, de fapt, ca un burete foarte dens care absoarbe energia electric i o
pstreaz. Acestea sunt materiale noi, a spus Doron Myersdorf, fondatorul i directorul
executiv al StoreDot, firm printre ai crei investitori se numr i miliardarul rus Roman
Abramovici, care este i proprietarul clubului de fotbal Chelsea.
Inovaia se bazeaz pe crearea de nanogranule, pe care StoreDot le descrie ca molecule
de peptide bioorganice. Nanogranulele modific modul n care se comport o baterie pentru
a permite rapid absorbia i pstrarea energiei electrice.
Actualul prototip este mult prea voluminos pentru un telefon mobil, dar compania estimeaz
c va putea lansa pe pia, pn n 2016, o baterie subire care s poat absorbi i furniza
n numai 30 de secunde energia electric necesar funcionrii unui smartphone pentru o zi
ntreag.
Cu un numr de utilizatori de smartphone-uri care va ajunge la 1,75 miliarde n acest an,
StoreDot ntrevede o pia mare pentru noul su produs. Trim ntr-o lume nfometat de
energie electric. n mod obinuit oamenii sunt n cutarea unei prize de alimentare.
StoreDot are potenialul de a rezolva aceast mare problem real, susine Zack Weisfeld,
expert n domeniul evalurii afacerilor din sectorul telefoniei mobile la nivel global.
Un telefon cu ncrcare rapid ar putea costa cu ntre 80 i 120 de euro mai mult dect un
model actual, dar ar fi capabil s suporte 1.500 de cicluri ncrcare/descrcare, ca o baterie
cu o durat de via de trei ani, precizeaz i econostrum.info. (M.C)
Gustul cafelei se modific n funcie

de...culoarea cetii!
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 20:12
Zilnic, n lume se consum peste 2,25 de miliarde de ceti de cafea. Un studiu recent
demonstreaz c aceast butur devine mai dulce, dac este modificat culoarea cetii.
Cnile albastre i cele transparente reduc amrciunea cafelei, fr s mai fie necesar
adugarea de zahr suplimentar, susin cercettorii australieni.
La studiu au participat 36 de voluntari, care au but cafea din ceti cu trei culori diferite
transparente, albe i albastre. ntr-o prim faz, voluntarii trebuia s evalueze intensitatea
gustului cafelei but dintr-o ceac alb i dintr-una transparent.
n a doua etap, s-a constatat c, n ceaca alb, cafeaua nu este att de dulce precum n
cetile de alt culoare. Cea mai dulce a fost cafeaua din cana albastr. Potrivit
cercettorilor, oamenii asociaz culoarea cafenie cu gustul amar, iar cafeaua ntr-o ceac
alb pare mai maronie. Teoria conform creia culorile pot modifica gustul alimentelor i
buturilor nu este nou. O cercetare desfurat anul trecut a demonstrat c spuma de
cpuni, servit ntr-o farfurie de culoare alb, este cu 10% mai dulce i cu 15% mai
gustoas, dect cea servit ntr-o farfurie de culoare neagr.

i, dac v-am fcut poft i vrei o scuz pentru a bea nc o ceac de cafea, aflai c un
nou studiu sugereaz c un consum ridicat de cafea poate reduce riscul de diabet de tip 2.
Unde mai pui c ine i Alzheimer-ul la distan!
Legtura dintre cafea i diabetul de tip 2 nu este nou, alte cercetri mai vechi artnd c
un consum de cteva ceti pe zi reduce riscul, fiecare ceac suplimentar oferind un
beneficiu suplimentar.
Cel mai recent studiu a dorit s identifice modul n care modificarea obiceiurilor de consum creterea sau reducerea cantitii de cafea consumat - afecteaz riscul de diabet.
Concluzia studiului este clar: persoanele care i creteau consumul de cafea cu nc o
ceac pe zi prezentau un risc de a face diabet de tip 2 cu 11% mai mic dect persoanele
care i menineau consumul la acelai nivel. n schimb, reducerea consumului de cafea cu
aceeai cantitate, o ceac pe zi, era asociat cu o cretere de 17% a riscului de a face
diabet de tip 2.
Datele se bazeaz pe analiza a peste 120.000 de persoane care sunt urmrite pe termen
lung n cadrul unui studiu observaional. Cercettorii au analizat obiceiurile de consum de-a
lungul a patru ani pentru acest studiu.
Care este cantitatea de cafea care confer un beneficiu?
Pentru diabetul de tip 2, pn la ase ceti de cafea sunt asociate uu un risc mai mic,
afirm Shilpa Bhupathiraju, cercettor n cadrul colii de Sntate Public Harvard i autor
al acestui studiu. Ct timp cafeaua nu v provoac tremurturi i nu v face agitai, ea este
asociat mai multor beneficii pentru sntate, noteaz specialistul. (I.D)
Romnc premiat de Facebook

email print
0
Tweet
Autor: Cristinel C. Popa27 Noi 2014 - 20:37
Alturi de trei tineri din Portugalia, Germania i Georgia, ieeanca Paula Pascu (27 de ani)
s-a numrat printre ctigtorii unui important premiu decernat de filiala Facebook din
Marea Britanie. Este vorba despre o aplicaie ce permite nscrierea la facultile din
strintate direct de pe smartphone. Proiectul se numete Ukademics i a cstigat premiul
de 150.000 de lire sterline pentru cel mai bun start-up de nivel european din 2014 fiind
decernat la sediul de la Londra al celebrei firme. Ideea echipei de creaie a pornit de la
faptul c foarte muli tineri nu mai folosesc computere sau laptop-uri, ci mul mai mult
smartphone-uri. Prin aceast realizare platforma online permite elevilor interesai de studii
in strintate s i aleag programul potrivit. Ei pot trimite aplicaia direct la universitate i
pot iniia formalitile de obinere a finanrii, fr s fie nevoie s prseasc website-ul
sau aplicaia mobil. Proiectul reprezint echivalentul Booking.com, dar pentru educaie,
este un site care agregheaza toate programele de studii n strinatate ntr-o singur
platforma, astfel fiind foarte uor pentru elevi i studenti s i caute programul de studii
potrivit i s aplice pentru el, totul este foarte simplu. Momentan avem toate universitile i
colegiile din Marea Britanie, urmtoarea etap este s introducem universitile din SUA,
urmnd s ne extindem spre Canada, Australia, China I alte ri, a spus Paula Pascu care
explic i necesitatea acestui proiect. n acest moment nu exist nicio soluie unitar prin
care studentul poate s i caute programe de studii n strintate ntr- un mod simplu i
uor de fcut pe mediul online. Echipa romncei a fost declarat ctigtoare dintr-o list
de peste 425 de proiecte din 27 de ri, consistentul premiu fiind destinat investiiilor, fiind
acceptai i pentru un stadiu de training de doi ani n cadrul companiei Worth Capital din
Londra.Banii ctigai i vom investi n creterea echipei, momentan suntem n cutare de
talente care ne pot ajuta s cretem ct mai repede ca i proiect i de asemenea dezvoltare pe SUA, acolo va fi o mare parte din investiie, a spus tnra. Ieeanca Paula
Pascu a absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universitii Al.I. Cuza i un master n
Consiliere Educaional la Universitatea Babe Bolyai din Cluj. Paula a lucrat o perioad,
iar la o ntlnire de afaceri de la Londra s-a ntlnit cu unul dintre co-fondatorii proiectului
Ukademics, cu care a nceput discuiile referitoare la acest proiect. n luna iulie a acestui an
a fost chemat la Lisabona pentru a face parte din echipa Ukademics.
500.000 de cancere anual, de la obezitate

email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 20:45
Victor Stroe
La ora actual, n lume, 2,1 miliarde de oameni au depit greutatea normal

n fiecare an, la nivel global, aproximativ o jumtate de milion de noi cazuri de cancer la
aduli sunt consecina supraonderii i obezitii, estimeaz un studiul publicat n revista
medical The Lancet Oncology. Studiul a fost coordonat de Centrul internaional pentru
cercetarea cancerului (Circ/Larc), agenie a cancerului din cadrul OMS. Studiul pornete de
la faptul c supraponderea i obezitatea reprezint un risc major, responsabil de 3,6%
(481.000 de cazuri) din totalul cazurilor de cancere la aduli, nregistrate n 2012. Acest
studiu are la baz date din Globocan privitor la incidena i mortalitatea prin cancer
colectate din 184 de ri. Una dintre concluziile acestei cercetri arat c rile bogate sunt
cele mai afectate de cancerele (aproape dou treimi 64%), asociate obezitii, nregistrate
n America de Nord (111.000 de noi cazuri aproape un sfert din totalul cazurilor la nivel
mondial) i n Europa. n schimb, Africa Saharian este regiunea cu cea mai redus
contribuie la acest bilan (7.300 de cazuri de cancer). n Europa, zona ei estic este n mod
special afectat de acest fenomen, cu 65.000 de cazuri de cancere. Studiul arat c relaia
dintr cancer i obezitate este mai dur cu femeile dect cu brbaii. n majoritatea cazurilor,
la femei sunt depistate cancere ale endometrului (mucoasa uterului) i cancere ale snului,
n special dup menopauz.Astfel, cancerele de endometru, colon, al snului, dup
menopauz, reprezint aproape trei sferturi (73% din ansamblul noilor cazuri de cancerele
consemnate n fiecare an ca o consecin direct a obezitii la femei). De asemenea,
legate direct de obezitate sunt tumorile esofagului, colorectale, ale rinichiului, pancreasului,
vezicii biliare (la femei), pe lng cancerele snului postmenopauz, uterului i ovarelor. La
brbai, excesul ponderal este responsabil de 1,96% (136.000) de noi cazuri n 2012 i de
5,4% (345.000) la femei.
Studiul susine c un sfert dintre cancerele atribuite depirii exagerate a greutii normale
a corpului ar fi putut fi evitate, doar dac s-ar fi reuit conservarea greutii medii valabile n
urm cu 30 de ani. S ne reamintim c, potrivit OMS, numrul cazurilor de obezitate s-a
dublat dup 1980. Supraponderea i obezitatea afecteaz, la ora actual, n ntreaga lume,
aproximativ 2,1 miliarde de persoane, printre care peste 200 de milioane de brbai i peste
300 de milioane de femei sufer de obezitate. Supraponderea este definit prin indicele de
mas corporal (IMC), calculat astfel: raportul dintre greutatea n kilograme i nlimea (n
metri) la ptrat. Dac IMC este egal sau superior lui 25, vorbim despre suprapondere, iar la
30, de obezitate. Astfel, un adult cu nlimea 1,75 m va fi considerat subponderal la 77 kg
i obez, la peste 92 kg. Specialitii sugereaz c, n principal, trei sunt mecanismele care
contribuie la declanarea cancerelor: excesul de hormoni secretai de esuturile adipoase,
tulburrile inflamatorii cronice i factorii mecanici favorizai de kilogramele multe n plus
peste greutatea normal: de exemplu, refluxul gastroesofagian implicat n apariia
cancerului de stomac.
Prim list a obiectelor din colecia Gurlitt,

publicat la Berna
email print
0
Tweet
Muzeul de Art din Berna a publicat joi o prim list, de 196 de pagini, a operelor din
fabuloasa colecie ce i-a fost lsat prin testament de colecionarul german de art
Cornelius Gurlitt, anun AFP.
Lista, care poate fi consultat la adresa http://www.kunstmuseumbern.ch, cuprinde
aproximativ 1.600 de obiecte dintre care unele, care au fost furate de la evrei de ctre
naziti, vor fi restituite proprietarilor lor de drept.
'Am promis transparen i acest aspect ghideaz aciunile noastre acum', a explicat
directorul muzeului, Matthias Frehner, menionnd c instituia face eforturi pentru a 'crete
gradul de precizie a listelor, mai ales n ceea ce privete atribuirea operelor i calitatea
reproducerilor'.
n opinia sa, colecia Gurlitt este 'stupefiant'. Au existat 'aprecieri contradictorii', 's-a vorbit
despre valori care ajungeau la miliarde, dar i de opere de calitate mediocr', iar 'adevrul
este c aceast colecie este stupefiant', a comentat Matthias Frehner.
Cornelius Gurlitt a murit n luna mai 2014, la vrsta de 81 de ani, la puin timp dup ce
ajunsese la un acord cu statul german ce prevedea restituirea din colecie a acelor opere de
art despre care se dovedete c provin din spolieri. Colecia de opere din diferite epoci,
care include lucrri de Chagall i Picasso, a fost strns de ctre tatl su, Hildebrand
Gurlitt, negustor de art evreu nsrcinat s vnd n strintate ceea ce Hitler numea arta
"degenerat".
CCJ a respins definitiv cererea

Arhiepiscopiei Sucevei i Rduilor, care
solicita retrocedarea a 166.000 hectare de
pdure
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 22:44
Instana suprem a respins recursul declarat de Fondul Bisericesc Ortodox Romn al

Bucovinei - Arhiepiscopia Sucevei i Rduilor i a meninut decizia Curii de Apel Cluj din
13 noiembrie 2013, instana care respinsese retrocedarea celor 166.000 de hectare de
pdure revendicate de Fond.
Iniial, n 2007, Tribunalul Suceava a dat ctig de cauz Fondului Bisericesc i a obligat
Romsilva - Direcia Silvic Suceava i statul romn, prin Ministerul de Finane, s pun la
dispoziia Fondului Bisericesc o suprafa de 166.613 de hectare. Fundaia privat Fondul
Bisericesc Ortodox Romn al Bucovinei, din care fac parte mai multe persoane fizice, este
condus de arhiepiscopul Sucevei i Rduilor, PS Pimen. Aceasta dorea s intre n
posesia a 166.000 de hectare de pdure de pe raza judeului Suceava, precum i a 150 de
cldiri i a peste 1.000 de kilometri de drumuri forestiere.
Frana nregistreaz un nivel record al

numrului de omeri
email print
0
Tweet
27 Noi 2014 - 23:37
Numrul francezilor aflai n cutarea unui loc de munc a ajuns la 3.460.900 n octombrie,
depind recordul din 1997, de 3,2 milioane, datele indicnd ncetinirea celei de-a doua
economii din zona euro, transmite Reuters. Ministerul Muncii de la Paris a anunat, joi, c
numrul celor care nu aveau un loc de munc a urcat luna trecut cu 28.400, o cretere de
5,85% comparativ cu octombrie 2013.
Guvernul francez a nrutit estimrile de cretere a economiei n acest an la 0,4%, de la
un avans de 1% prognozat anterior.
Luna aceasta, Institutul Naional de Statistic din Frana (Insee) a anunat c a doua
economie din zona euro a nregistrat o cretere peste ateptri, de 0,3% n trimestrul al
treilea, comparativ cu trimestrul al doilea. n schimb, Insee a revizuit n jos cifrele pentru
trimestrul al doilea, cnd economia francez a nregistrat o scdere de 0,1%, n loc de
stagnare, cum s-a anunat iniial. Cifrele Insee arat c economia francez a fost susinut
n vara acestui an de cheltuielile de consum ale gospodriilor care au crescut cu 0,3% i
mai ales de cheltuielile administraiei publice, care au urcat cu 0,8%. n schimb, investiiile,
att cele publice, ct i cele private, au sczut cu 0,6%. Contribuia comerului exterior a
fost una negativ, de minus 0,2 puncte.
Secretele murdare ale puterii (2)

Published 27/11/2014 | By altermedia_ro
Secretele murdare ale puterii (2)
AUREL I. ROGOJAN
Guvernele au ntotdeauna cte ceva de ascuns. O lege privind protecia informaiilor
secrete permite guvernelor s ascund de spionaj secretele de necesitate naional,
aprate de structurile contrainformative din sistemul securitii naionale. Acestea sunt
secretele oficiale, a cror list generic se public periodic ca anexe ale hotrrilor
Guvernului prin care se aprob categoriile de informaii clasificate n cele trei clase ale
secretului de stat: strict secret de importan deosebit, strict secret i secret.
Guvernele mai au de ascuns, mpotriva legii, deci svrind fapte susceptibile a atrage
rspunderi de natur penal, administrativ ori contravenional, dup caz, anumite
informaii din categoria celor de interes public, a cror aducere la cunotin public lear delegitima actele de guvernmnt i ar favoriza avansul Opoziiei ctre Putere.
Acestea
sunt
secretele
murdare
ale
Puterii.
Secretul valorii neadugate
Aa de exemplu, auzim c s-ar inteniona reducerea n trepte, ncepnd cu anul 2015, a
taxei pe valoarea adugat. Guvernul, prin ministrul pentru buget, motiveaz msura
prin mbuntirea indicelui de colectare Guvernul ne minte. Prin creterea TVA la 24
la sut, colectarea nu a depit 55 la sut. Aa c o reducere a TVA ar putea s duc la
creterea ncasrilor
Guvernele ne-au ascuns, ns, i altceva. O parte din TVA care nu ajunge la bugetul
public intr fraudulos n alte portofele. Politice.
Secretul statisticilor electorale
Un alt secret murdar, aprat cu cerbicie de toate guvernele, de toate culorile, privete
numrul populaiei Romniei, iar n cadrul acesteia, numrul populaiei cu drept de vot.
Motiv pentru care n statisticile oficiale date publicitii nu vom gsi indicatorii
populaie sub sau peste 18 ani, ci doar pn la 16 i peste 16 ani. Consecina acestui
secret: Cteva milioane de voturi, care pot fi aruncate, cu STS-ul, dintr-o parte
n alta. Citat din opera de discursuri publice a preedintelui Romniei, Traian Bsescu,
rostite n luna iulie a anului 2012.
Secretul miliardelor de euro irosite n proiecte de informatizare nefinalizate
n anul 1989, evidena populaiei Romniei era informatizat, integral la nivelul
Capitalei, nc de la nceputul anilor 80 i spre finalizare la nivel de ar. Sistemul
Informatic al Evidenei Populaiei era conceput ca magistral a Sistemului Informatic
al Administraiei Publice, la care se conectau, n etape, planificate i bugetate pn n
anul 2000, sntatea, ncepnd cu scorul APGAR, primul vaccin, primul diagnostic de
boal i primul tratament; nvmntul, de la prima zi de grdini; fiscul .a.m.d.
Ce s-a ales de acest sistem, realizat sub licena i tehnologia IT ale IBM? Praful i
pulberea! Au aprut o puzderie de sisteme informatice departamentale, ramuri ale
unui copac dobort, care nu au un numitor comun, nu interacioneaz i care sunt
dependente de mofturile unui furnizor de servicii IT cu cert vocaie de dictator global.
Toat joaca guvernelor de-a societatea informatic ne-a costat ct acoperirea
Romniei cu o reea de autostrzi, fr egal n Europa!
Secretele murdare ale scandalului Microsoft sunt doar un mic episod, urmare a unei
micri greite a unuia care acum i muc limba, ca s nu-i mai umble gura, cnd nui are mintea de mafiot acas!
Secretul horei Ca la Breaza
Romnia nu avea motive s se team de criza economic. A spus-o clar i rspicat
Traian Bsescu, dar fr s tie c trebuia s-i cear voie de la autoritile externe
cesionare ale suveranitii financiar-monetare a Romniei.
n urma manipulrii statisticilor populaiei, a PIB-ului, a balanei bugetului i a
deficitului, din gaura tlpii pantofului efului delegaiei FMI a ieit o comand de
mprumut, srbtorit cu o petrecere i o hor Ca la Breaza, n care, alturi de Sorin
Blejnar, s-a prins i eful delegaiei FMI n Romnia, Jeffrey Franks De unde pn unde
eful Fiscului la pri cu eful delegaiei FMI? Ce au pecetluit?! Pentru ce bur ei
aldmaul?!
Secretizarea proceselor publice
Un deputat a fcut o interpelare n legtur cu motivele i secretul horei de la Breaza.
Domnului deputat i s-a nscenat un flagrant, care a euat. Dar i aa, a fost reinut
ilegal, i s-a pus pistolul n piept i dus la DNA.
Camera Deputailor, n faa evidenelor nscenrii i a provocrii regizate, a respins
cererea de arestare preventiv, cu toat tevatura fcut de ambasadorul Mark
Gitenstein n biroul lui Valeriu Zgonea. Chiar aa, ce interes aveau S.U.A. s-i trimit
ambasadorul s se asigure c deputatul Ion Stan va fi arestat?!
Menionm c respingerea cererii de ncuviinare a arestrii nu a venit din partea

grupului parlamentar din care fcea parte deputatul, cci ai si, la ordinul lui Ponta, i-au
transmis de seara s vin cu sacul de voiaj, cci va fi nctuat la ieirea din Camer
Deputatul este judecat la nalta Curte de Casaie i Justiie, n condiiile unui proces
vdit inechitabil, cu sistematica eludare a procedurilor legale de cercetare
judectoreasc n vederea stabilirii adevrului. Pentru ca la proces s nu participe
public, acesta are loc numai vinerea dup-amiaza, sala fiind stabilit i comunicat
telefonic, cu dou ore nainte, strict prilor.
Secretul datoriei externe
Acelai deputat incomod l-a interpelat pe guvernatorul Bncii Naionale n legtur cu
destinaia celor aproape 30 de miliarde de euro mprumut extern i dac este adevrat
tirea c, de fapt, n locul banilor, Romnia a primit bonuri emise de trezoreria statului
cel mai grav atins de criz. Mai exact, dac a fost simulat un mprumut pentru a
contribui la reabilitarea unor bnci care au provocat criza. Autoritatea interpelat nu a
negat, dar a nvederat autoritar s nu se mai aduc problema n spaiul public.
Dac doar s-a simulat mprumutul, nu s-ar putea s se simuleze i plata datoriei?!
Secretul rezervelor n aur ale Bncii Naionale
Nu avem cunotin de vreo mprejurare similar celei dinaintea ocuprii Romniei de
ctre Germania, n Primul Rzboi Mondial, cnd Tezaurul a fost trimis la Moscova spre
venic pomenire. Totui, Banca Naional a trimis rezervele de aur ale rii n
depozite strine. Cic ar fi mai sigur i mai ieftin! Cine poate crede?
Cine a dat liber la privatizarea informaiilor strict secrete de importan
deosebit privind resursele strategice?
Rezultatele prospeciunilor geologice transpuse pe hri i estimarea rezervelor
exploatabile, precum i a concentraiei de minereu constituiau informaii cu cel mai nalt
nivel de secretizare. Sub loviturile necrutoare ale rzboiului presei cu motenirile
regimului politic abolit, protecia secretelor oficiale de necesitate naional ale statului
romn a fost i ea abolit, iar odat cu acapararea hrprea a institutelor de
prospeciuni i cercetri, ntreaga documentaie clasificat secret de stat a fost
divulgat ctre destinatari fr drept de a o deine
Apoi, cei cu informaiile precise s-au aezat la masa tratativelor cu statul, ca asasini
economici ai poporului romn.
Multiplele faete ale marii trdri naionale neocomuniste, n drapajul neltor al euroatlantismului, dar cu beneficiari conexai la inamicii dintotdeauna ai Romniei, merit a
fi readuse n atenia opiniei publice, singura putere real n msur s impun clasei
politice calea dreapt.
Pe sptmna viitoare.
Sursa: http://www.cotidianul.ro/cotidianul-252067
http://www.altermedia.info/romania/2014/11/27/secretele-murdare-ale-puterii-2/
Ce l leag pe Victor Ponta de Ovidiu Tender?

Published 27/11/2014 | By altermedia_ro
Ce l leag pe Victor Ponta de Ovidiu Tender?
Monica Macovei
Ce l leag pe Victor Ponta de Ovidiu Tender? Ce l leag pe fostul ofier acoperit i
avocat de fostul sponsor al serviciilor secrete din regimul Iliescu?
UN EPISOD UITAT
Actualul premier, preedinte al PSD i candidat la Preedinia Romniei l-a aprat n
2006, ca avocat, pe omul de afaceri Ovidiu Tender, sponsor al serviciilor secrete de pe
vremea regimului Iliescu.
Dei era parlamentar i legea nu i permitea s pledeze ca avocat n cazuri de corupie,
fraud sau splare de bani, n 2006 Victor Ponta a insistat s mbrace roba i s l apere
pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Tender fusese arestat preventiv pentru o fraud de
peste 43 de milioane de dolari.
Avocatul Victor Ponta a fost chiar mutruluit de Inspecia judiciar a CSM pentru c a
obstrucionat justiia n cazul Tender. Inspectorii CSM au stabilit c avocaii lui Tender,
Gheorghi Mateu i Victor Ponta, au ncercat n iulie 2006 s mpiedice judecarea
cererii DIICOT de prelungire a arestrii preventive a lui Ovidiu Tender n termenul legal
de 30 de zile.
Aprtorii inculpatului au recurs la toate cile posibile, fr a ine cont c, prin
comportamentul lor, eludeaz legea, instig la nerespectarea legii i la nclcarea
oricror norme de deontologie profesional, se arat n nota Inspeciei judiciare.
Inspectorii au sesizat Baroul Bucureti, ns lucrurile au rmas fr urmri. Pn la
urm, judectori nu i-au mai permis lui Ponta s pledeze pentru Tender pe motiv de
incompatibilitate i a fost nevoit s se retrag din proces.
Cine e Ovidiu Tender?
Ovidiu Tender a sponsorizat n 2002 reuniunea de la Snagov a serviciilor secrete din
rile NATO organizat de fostul consilier prezidenial Ioan Talpe i ofierul NATO,
olandezul Willem Matser. Un an mai trziu, Matser a fost arestat pentru splare de bani
provenii din traficul cu droguri columbiene.
Detalii, aici:
1.
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1165226-tender-pierdut-mana-luiponta.htm
b. http://www.gandul.info/stiri/dosare-care-zac-in-instanta-cum-a-fostamanat-aproape-opt-ani-dosarul-lui-ovidiu-tender-pentru-care-avocatulponta-a-fost-dat-afara-din-sala-de-judecata-au-citat-un-mort-si-au-pierdutun-inculpat-12678887
c. http://www.gandul.info/stiri/amintiri-din-vremurile-de-aur-cum-a-fost-datvictor-ponta-afara-din-sala-de-judecata-cand-era-avocat-stenograme-din-
sedinta-10697913
d. http://adevarul.ro/news/societate/willem-matser-declarat-proces-tenderstia-1_50acc5137c42d5a66389aa36/index.html
14 octombrie 2014
Sursa: http://www.monica-macovei.ro/blog/2014/10/14/ce-il-leaga-pe-victorponta-de-ovidiu-tender/
http://www.altermedia.info/romania/2014/11/27/ce-il-leaga-pe-victor-ponta-de-ovidiu-tender/
http://www.revistamagazin.ro/
Sageti frante, incidente cu bombe

nucleare
joi, 27 noiembrie 2014
Accidentele nucleare care nu creeaza

un risc de razboi nuclear sunt
cunoscute in limbajul militar american
sub numele de broken arrows, adica
sageti frante. Exemplele includ
detonari nucleare sau detonari nonnucleare ale unor arme nucleare. Din
fericire, dincolo de unele daune
nedorite dar minore, n-au existat
urmari majore pentru siguranta
planetei. Dupa cum scrie listverse.com, Ministerul Apararii al SUA a
recunoscut 32 de asemenea incidente, ele fiind exemple serioase despre
cum o mica greseala poate duce la daune neintentionate majore. Iata
cateva dintre aceste intamplari.
1950, Columbia britanica
Primul accident american cu arme nucleare a avut loc pe 14 februarie
1950 in Columbia britanica, Canada. Un avion Convair B-36 decolase de
la baza aeriana din Eielson de langa Fairbanks din Alaska si se indrepta
spre baza militara Fort Worth, din Texas. Bombardierul participa la o
misiune care urma sa simuleze un atac nuclear asupra orasului San
Francisco. Asa ca bombardierul purta o bomba atomica Mark IV care insa
nu avea incarcatura de plutoniu necesara unei detonari nucleare, dar care
cantarea 2,25 tone de explozibil conventional, in stare sa produca o
explozie uriasa. Intamplarea a facut ca, din cauza conditiilor meteo
severe, trei din cele sase motoare ale bombardierului B-36 sa cedeze.
Echipajul a fost nevoit sa scape de Mark IV, detonand-o deasupra
Pasajului interior din Canada. Cinci din cei 17 membri ai echipajului au
murit.
1958, Mars Bluff
Acest nume ciudat cu trimitere la o cacialma, Mars Bluff, nu apartine
vreunei planete, ci unui catun din Carolina de Sud (SUA). Iesirea acestei
mici localitati din anonimat s-a petrecut in ziua de 11 martie 1958, cand
aviatia SUA a bombardat-o accidental cu o arma atomica. Un Boeing B47E-LM Stratojet decolase de la baza aeriana Hunter din Savannah,
Georgia, cu azimut Anglia. Zborul facea parte din Operatiunea Snow
Flurry (Vartejul de zapada), in care bombardierele trebuiau sa ajunga in

Anglia unde sa simuleze lansarea unor bombe atomice pentru verificarea
acuratetii manevrelor. Boeing-ul amintit avea la bord o bomba atomica de
tipul Mark 6 care, la fel ca in incidentul din Columbia britanica, era
inactiva, dar continea explozibil conventional foarte puternic.
Incidentul s-a datorat exclusiv din vina capitanului care in timp ce
verifica instrumentele a lovit din neatentie maneta de largare a bombei.
Aceasta s-a desprins de mecanismul de prindere si a cazut de la 5.400
metri, intamplarea facand sa cada exact peste casa unui anume Walter
Gregg. Din fericire nimeni nu a fost omorat, desi Gregg si alti cinci
membri ai familiei au fost serios raniti. Intr-un final, Gregg a dat in
judecata Aviatia americana si a primit o recompensa de 54.000 dolari,
bani buni la acea vreme. Azi ar insemna cam 500.000 dolari.
1958, Insula Tybee
O bomba de 3.500 kilograme de tipul Mark 15 se afla la bordul unui
bombardier B-47, intr-un zbor de antrenament standard. Deloc standard
a fost ciocnirea bombardierului cu un avion de tipul F-86 in urma careia a
fost avariata aripa avionului B-47. In disperare de cauza, echipajul a
aruncat bomba, pregatindu-se pentru o aterizare fortata. Bomba nucleara
a cazut in apele raului Savannah, dar nimeni nu a auzit vreo explozie.
Aviatorii au ajuns cu bine la baza, ba chiar au fost recompensati cu
medalia Distinguished Flying Cross pentru actiunea lor temerara. A ramas
insa pana azi o intrebare fara raspuns: unde este uriasa bomba atomica?
Bomba nu a fost gasita niciodata, desi lumea o cauta de 55 de ani.
1956, misterul din Marea Mediterana
Pe 10 martie 1956, un B-47 Stratojet a decolat de la baza aeriana
MacDill din Florida, avand la bord capsule cu incarcatura nucleara si o
directie de zbor necunoscuta, identificata intre timp ca fiind baza Ben
Guerir din Maroc. Cea mai misterioasa intamplare s-a petrecut anume
atunci cand un avion-tanker, de realimentare in zbor, sosit la intalnirea cu
B-47 n-a gasit nici urma de bombardier! Si nimeni nu l-a mai gasit
vreodata! Pur si simplu a disparut deasupra Marii Mediterane. Se pare ca
avionul s-a prabusit undeva in dreptul satului algerian Port Say, cei trei
membri ai echipajului fiind declarati morti.
1950, Fairfield
Acesta este cel mai serios caz de aripi frante in sensul pierderilor de
vieti omenesti: 19 morti si 180 de raniti. Printre victime, si generalul de
brigada Robert F. Travis. Incidentul s-a petrecut la baza aeriana FairfieldSuisun din California. Cum razboiul coreean era in toi, armata transporta
bombe nucleare Mark IV in Guam. Zece bombardiere B-29 erau incarcate
cu cate o bomba fiecare. La scurt timp dupa decolare, unul din avioane a
avut probleme la motoare. Generalul Travis a ordonat intoarcerea la
baza, dar ghinionul s-a numit blocarea trenului de aterizare, astfel incat
avionul s-a prabusit intr-o zona din apropierea bazei. Din cei 20 membri
ai echipajului, 12 au murit la impactul cu solul, inclusiv Travis. Personalul
de la sol a incercat stingerea incendiului aeronavei, dar bomba de 2.300
kg, nearmata, a explodat, omorand alti 7 militari. Armata a incercat sa
musamalizeze cazul, spunand ca bombele erau conventionale,
ascunzandu-se faptul ca la bordul avioanelor s-a aflat incarcatura

nucleara.
1966, Palomares
Este probabil cel mai cunoscut caz de aripi frante, bucurandu-se la ora
aceea de o mediatizare globala. In ziua de 17 ianuarie 1966, doua
bombardiere care aveau la bord patru bombe cu hidrogen s-au ciocnit in
aer. In urma impactului si-au pierdut viata 7 militari, cele 4 bombe
disparand, desi dupa cateva luni au fost descoperite. Nimeni n-a murit la
sol, dar o suprafata de aproape 2,5 km patrati a fost contaminata cu
plutoniu. A existat si un norocos.
Guvernul SUA a fost dat in judecata de pescarul spaniol Francisco Simo
Ortis, cel care a descoperit una din bombe in mare. In concordanta cu
legea maritima, el avea dreptul la o recompensa de 1 la suta din valoarea
obiectului gasit. Si cum bomba cu hidrogen valora 2 miliarde dolari, omul
a cerut o recompensa de 20 milioane dolari. La proces el a capatat o
suma care a ramas insa confidentiala.
Si ciudatenia mai mare in acest caz este faptul ca exact cu o luna inainte
de acest incident, in decembrie 1965 a fost lansat filmul Thunderball din
seria James Bond, cu Sean Connery in rolul Agentului 007. Subiectul?
Misiunea lui Bond era sa gaseasca doua bombe atomice pierdute in mare!
Toate stirile acelei perioade despre nefericitul incident de la Palomares sau potrivit perfect cu scenariul filmului!
2007, Minot
Cel mai recent incident s-a petrecut in 2007, la baza aeriana Minot din
Dakota de Nord. Misiunea era relativ simpla: livrarea unor rachete de
croaziera la un depozit de armament. Ofiterul care inspecta cele 12
proiectile plasate pe aripile unui B-52 a verificat cele 6 proiectile de pe o
aripa si s-a grabit sa semneze actele de inspectie. Daca ar fi fost mai
atent ar fi observat ca pe cealalta aripa a avionului erau sase rachete
armate cu incarcatura nucleara, fiecare cu o putere cat a zece bombe de
la Hiroshima. Neatentia a durat 36 de ore, timp in care rachetele au
zburat prin SUA, pana in Louisiana, fara nici un protocol de siguranta care
este obligatoriu in cazul transportului unor arme nucleare.
GEORGE CUSNARENCU
Pirati de legenda
In istoria pirateriei exista un interval de
mai multe decenii numit Epoca de aur
a talhariilor maritime, istoricii estimand
ca explozia de actiuni pirateresti de
mare anvergura s-a desfasurat intre
1650 si aproximativ 1730. In acea
perioada actiunile corsarilor sau, altfel
spus, ale piratilor cu angajamente
secrete fata de Coroanele Angliei si
Frantei au fost de amploare. Acestia
jefuiau cu predilectie transporturile de
valori spaniole. De asemenea, piratii si corsarii din regiunea Indiilor de
Est actionau in favoarea unor state europene. Cativa lideri ai piratilor au

iesit in evidenta prin numarul de nave jefuite.
Galezul care a speriat marile
Unul dintre cei mai de succes pirati ai Epocii de aur a fost galezul
Bartholomew Roberts, nascut 1682 la Pembrokeshire, Tara Galilor. Se
spune ca inca din adolescenta a fugit de acasa si s-a inrolat intr-un
echipaj care facea jafuri prin zona Insulei Barbados, in Antilele Mici. Avea
doar treisprezece ani pe atunci si, remarcandu-se prin violenta, a ajuns in
cativa ani sa fie al treilea matelot pe nava Printesa, specializata in
transportul sclavilor. Dar, la un moment dat, Printesa a fost la randul ei
atacata de alti pirati, pe cand acostase in zona Africii de vest. Capitanul
atacatorilor era tot galez, asa ca Bartholomew a trecut de partea
acestuia, pe nava Royal James.
Dupa o revolta a talharilor marii de pe Royal James, piratii l-au ales pe
Bartholomew Roberts sa le fie capitan. In aceasta postura, Roberts a
inceput o serie de jafuri de-a lungul coastei Braziliei, atacand navele
portugheze care transportau valori uriase peste Atlantic. La un singur
transport jefuit, Roberts a pus mana pe lazi cu peste 40.000 de monede
de aur si bijuterii, multe batute cu diamante... Anii lui de glorie au fost
intre 1719 si 1722, cand a talharit cu succes numeroase nave comerciale
din Marea Caraibelor si de-a lungul coastei de vest a Africii. Dar la 10
februarie 1722, piratii de pe nava Swallow au executat o actiune de
razbunare asupra lui Roberts si acesta, luat prin surprindere, a fost ucis.
Trupul i-a fost aruncat in mare. Avea 39 de ani.
Un Robin Hood al marilor
Capitanul de pirati Samuel Bellamy, zis Sam cel Negru, zis Printul
piratilor, a fost la randul sau un campion al navelor jefuite. Desi a trait
numai 28 de ani, se spune ca ar fi fost autorul a nu mai putin de 58 de
jafuri pe mare, in aproape doi ani: 1716-1717.
Nascut in Devonshire, Anglia, in 1689, Bellamy s-a casatorit pe la 15 ani,
dar a fugit curand de nevasta si s-a apucat de marinarie pentru a face
avere. Ajuns pe coasta de est a SUA, Bellamy s-a dovedit a fi un excelent
matelot si foarte repede si-a format un echipaj cu care a devenit stapan
pe nava Marianne. Fara sa tina seama de concurenta care exista in acea
zona, Bellamy a atacat fara nicio retinere si vase spaniole, dar si
englezesti. Se spune ca isi dotase nava cu 18 tunuri si ca el insusi era un
manuitor excelent al pistolului. Tot cronicile din acea vreme mai spun ca
Bellamy era foarte generos cu oamenii de rand, atitudine care i-a atras
porecla de Robin Hood al marilor.
Sfarsitul lui Bellamy a fost imprezivibil. Pe cand conducea nava
Whydah pe coasta de est a SUA, indreptandu-se catre Cape Code (unde
se afla iubita lui), o furtuna a scufundat vasul si 43 de oameni au pierit in
valuri. Era 1717 si el abia implinise 28 de ani.
PAUL IOAN
Manifest pentru o stiinta

postmaterialista
Tot mai multi oameni de stiinta incep sa

creada ca abordarea materialista, care
a dominat cunoasterea stiintifica in
ultimele secole, are la ora actuala
dificultati tot mai mari, confruntata cu o
multitudine de date empirice pe care nu
le poate explica, acumulate mai ales in
domeniile constiintei si ale
spiritualitatii. Pentru a nu ignora sau a
bagateliza aceste date, incepe sa se
contureze din ce in ce mai clar
necesitatea largirii granitelor stiintei, de
la material la spiritual, de la
experimentul de laborator la evaluarea statistica a marturiilor s.a.m.d.
Un exemplu elocvent al stradaniilor in acest sens este intalnirea
internationala de nivel inalt care a avut loc la Canyon Ranch din Tucson,
Arizona, in zilele de 7-9 februarie 2014. Intalnirea a fost co-organizata de
Gary E. Schwartz, PhD si Mario Beauregard, Ph.D., de la Universitatea din
Arizona si de Lisa Miller, PhD de la Universitatea Columbia. Scopul
intalnirii a fost discutarea impactului ideologiei materialiste asupra stiintei
si aparitia unei paradigme postmaterialiste pentru stiinta, spiritualitate si
societate.
Participantii la intalnire au elaborat un document numit Manifestul
pentru o stiinta postmaterialista, publicat pe 02 iulie 2014. Autorii sai
sunt Mario Beauregard, PhD, Gary E. Schwartz, PhD si Lisa Miller, PhD, in
colaborare cu Larry Dossey, MD, Alexander Moreira-Almeida, MD, PhD,
Marilyn Schlitz, PhD, Rupert Sheldrake, PhD si Charles Tart, PhD, oameni
de stiinta cunoscuti pe plan international, intr-o varietate de domenii
stiintifice (biologie, neurostiinte, psihologie, medicina si psihiatrie).
Reproducem mai jos ideile din acest manifest, cu mici prescurtari.
Viziunea asupra lumii stiintifice moderne este bazata mai ales pe ipoteze
legate de fizica clasica. Una dintre aceste ipoteze este ca materia este
singura realitate, alta reductionismul, ideea ca lucrurile complexe pot fi
intelese prin reducerea lor la interactiunile dintre partile lor sau la lucruri
elementare, precum particule materiale.
Fenomene Psi
Pe parcursul secolului al 19-lea, aceste ipoteze s-au transformat in
dogme inguste si s-au coagulat intr-un sistem de credinte care a ajuns sa
fie cunoscut sub numele de materialism stiintific. Acest sistem de
credinte implica faptul ca mintea nu este altceva decat activitatea fizica a
creierului si ca gandurile noastre nu pot avea niciun efect asupra
organismului nostru si lumii fizice.
Ideologia materialismului stiintific a devenit dominanta in mediul
academic in secolul al XX-lea. Deci, majoritatea dominanta a oamenilor
de stiinta a inceput sa creada ca aceasta viziune se bazeaza pe dovezi
empirice si reprezinta singurul punct de vedere rational asupra realitatii.
Metoda bazata pe materialismul stiintific a fost de mare succes in
intelegerea noastra privind natura si ne-a adus un spor de control si de
libertate prin progresele tehnologice. Cu toate acestea, dominatia
aproape absoluta a materialismului in lumea academica a limitat in mod
serios stiintele, impiedicand studiul stiintific al mintii si al spiritualitatii.
Credinta ca materialismul este singurul mod de a explica realitatea a

obligat oamenii de stiinta sa neglijeze dimensiunea subiectiva a
experientei umane, ceea ce a dus la o intelegere sever distorsionata si
saracita a fiintei noastre si a locului nostru in natura. Stiinta se presupune
ca este o metoda non-dogmatica, deschisa dobandirii de cunostinte
privind realitatea, prin observare, investigare experimentala si explicarea
teoretica a fenomenelor. Ea nu este sinonima cu materialismul si nu ar
trebui sa fie devotata unei anumite credinte, unor dogme, sau ideologii.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, fizicienii au descoperit fenomene care nu
puteau fi explicate de fizica clasica. Acestea au dus la dezvoltarea
mecanicii cuantice, care arata ca particule subatomice nu sunt obiecte
solide si nu exista o certitudine privind pozitia lor. Dar cel mai important,
a aratat ca observatia si alte evenimente mentale pot afecta lumea fizica.
Rezultatele experimentelor recente sustin aceasta interpretare. Cercetari
in psihoneuroimunologie arata ca gandurile si emotiile noastre pot afecta
semnificativ activitatea sistemelor fiziologice (imun, endocrin,
cardiovascular etc.), conectate la creier. Studii neuroimagistice de
autoreglare emotionala, psihoterapie si privind efectul placebo
demonstreaza ca evenimentele mentale influenteaza in mod semnificativ
activitatea creierului.
Studiul asa-numitelor fenomene psi arata ca putem primi uneori
informatii cu sens, fara a utiliza simturile obisnuite, in moduri care
depasesc obisnuitele constrangeri ale spatiului si timpului. Mai mult,
putem influenta mental, la distanta, dispozitive fizice si organisme vii
(inclusiv oameni). Minti aflate la mare distanta pot fi interconectate
instantaneu, fara a utiliza canale energetice cunoscute si fara ca
performantele sa se degradeze cu cresterea distantei. Astfel de
evenimente sunt atat de frecvente incat nu pot fi privite ca anormale sau
ca exceptii de la legile naturale; totusi ele nu pot fi explicate prin
abordarea actuala, materialista, deci cer un cadru mai larg al stiintei.
In starea de moarte clinica, unele persoane au manifestat o activitate
mentala constienta (near-death experience NDE). Unele dintre aceste
persoane au raportat perceptii care s-au dovedit veridice, obtinand
informatii din locuri care nu le erau accesibile. De asemenea, in timpul
NDE s-au raportat trairi spirituale profunde. Experimente controlate in
laborator au demonstrat ca persoane cu calitati de medium pot obtine
uneori informatii de inalta acuratete despre persoane decedate. E un
argument suplimentar ca mintea poate exista separat de creier.
Unii oameni de stiinta si filosofi, cu inclinatii materialiste, refuza sa
recunoasca aceste fenomene, doar pentru ca acestea nu sunt in
concordanta cu conceptia lor despre lume. Respingerea rezultatelor
investigatiilor de natura postmaterialista sau refuzul publicarii unor
constatari stiintifice care ar veni in sprijinul cadrului postmaterialist, sunt
atitudini opuse spiritului cercetarii stiintifice, care cere ca datele empirice
sa fie tratate impartial si nu sa fie respinse a priori cele care nu se
potrivesc cu teoriile si convingerile favorizate. Un asemenea refuz tine de
domeniul ideologiei si nu de cel al stiintei.
Este important sa intelegem ca fenomenele psi, NDE si alte dovezi care
pot fi reproduse in medii de cercetare credibile apar ca anormale doar
atunci cand sunt vazute prin lentilele materialismului. Mai mult, teoriile
actuale nu pot elucida modul in care creierul ar genera mintea si nici alte
dovezi empirice mentionate. Acest esec sugereaza ca a sosit timpul sa ne

eliberam de catusele si de ochelarii de cal ai vechii ideologii, pentru a
largi conceptul de lume si a imbratisa o paradigma postmaterialista.
Intre minte si lumea fizica
Conform unei teorii postmaterialiste, mintea reprezinta un aspect al
realitatii la fel de primordial ca si lumea fizica. Mintea este
fundamentala in Univers, adica ea nu poate fi derivata din materie si nu
poate fi redusa la altceva. Intre minte si lumea fizica exista o conexiune
profunda. Mintea (vointa / intentie) poate influenta starea lumii fizice si
poate opera intr-un mod non-local (sau extins); de exemplu, ea nu se
limiteaza la puncte specifice in spatiu, precum creierul si alte organe, sau
la puncte specifice in timp, precum ar fi cel de fata. Avand in vedere ca
mintea poate influenta lumea fizica in mod non-local, intentiile, emotiile
si dorintele unui experimentator nu pot fi complet izolate de rezultatele
experimentelor, nici macar in conditii controlate si efectuate in orb.
Mintile sunt aparent neingradite si se pot uni intr-un mod care sugereaza
existenta unei Minti Unice care include toate mintile individuale. NDE in
stop cardiac sugereaza ca creierul lucreaza ca un emitator-receptor de
activitate mentala, adica mintea poate lucra prin creier, dar nu este
produsa de acesta. NDE, impreuna cu alte dovezi din mediile de
cercetare, sugereaza supravietuirea constiintei, dincolo de decesul
trupului, precum si existenta unor niveluri ale realitatii non-fizice.
Oamenii de stiinta nu ar trebui sa se teama sa investigheze spiritualitatea
si experientele spirituale, fie si pentru ca acestea reprezinta un aspect
central al existentei umane.
Stiinta postmaterialista nu respinge observatiile empirice si marea
valoare a descoperirilor stiintifice realizate pana in prezent. Dar ea
urmareste sa extinda capacitatea umana de a intelege mai bine minunile
naturii si, in acest proces, sa redescopere importanta mintii si a spiritului
ca fiind o parte din structura de baza a Universului. Deci,
postmaterialismul include materia, vazuta ca un constituent de baza al
realitatii.
Paradigma postmaterialista are implicatii profunde. Ea modifica
fundamental viziunea pe care o avem despre noi insine, redandu-ne
demnitatea si puterea, ca oameni si ca oameni de stiinta. Aceasta
paradigma incurajeaza valorile pozitive, precum compasiune, respect si
pace. Prin sublinierea legaturii profunde dintre noi si natura, paradigma
vizeaza problemele de mediu si de conservare a biosferei. In plus, nu e o
noutate, ci doar ceva uitat timp de 400 de ani, ca o intelegere traita a
transmaterialitatii ar putea fi piatra unghiulara a sanatatii si a starii de
bine, asa cum a fost considerata si pastrata in vechile practici mintecorp-spirit si in traditiile religioase.
Autorii manifestului considera ca trecerea de la stiinta materialista la
stiinta postmaterialista poate fi de o importanta vitala pentru evolutia
civilizatiei umane, de o importanta chiar mai mare decat tranzitia de la
geocentrism la heliocentrism. Iar autorul prezentului articol crede, chiar
daca unii nu vor fi de aceeasi parere, ca acest manifest merita ceva mai
multa atentie decat doar sa ne puna pe ganduri.
DAN D. FARCAS
Piata Trafalgar
Oras al palatelor si catedralelor, al

parcurilor si al fantanilor, al unei istorii
zbuciumate si al unor legende
incredibile despre dragoste, prietenie,
cinste si fidelitate, Londra a stiut
intotdeauna sa-si respecte pana la
veneratie eroii. O dovada clara in
aceste sens este Piata Trafalgar, unul
dintre cele mai renumite locuri ale
batranei capitale. Piata a fost conceputa
pentru a aniversa asa cum se cuvine victoria flotei britanice impotriva
flotelor aliate franceze si spaniole din 1805.
Batalia a avut loc la Trafalgar de aici numele pietei iar in fruntea
flotei invingatoare s-a aflat marele comandant, amiralul Horatio Nelson.
Lupta decisiva a avut loc la 21 octombrie si, la scurt timp dupa aceea,
comandantul s-a stins din viata in urma ranilor primite. Dorind sa-l
aduca sa-si doarma somnul de veci pe pamantul natal si nu sa-l arunce in
valuri dupa obiceiul marinaresc, tovarasii sai au gasit o solutie
ingenioasa. Pentru a impiedica degradarea trupului, l-au adus in tara
perfect conservat intr-un butoi de whisky. Amiralul a fost ingropat cu
onorurile cuvenite in Catedrala Saint Paul unde, peste ani, i-a fost adus
alaturi celalalt mare comandant, Ducele de Wellington, invingatorul lui
Napoleon in batalia de la Waterloo.
Initial, piata trebuia sa se numeasca Regele William al IV-lea dar s-a
renuntat la aceasta idee in urma propunerii lui George Ledwell Taylor,
care considera numele Trafalgar mult mai evocator. In deceniul al III-lea
al secolului al XIX-lea regele George al IV-lea a dorit sa curete o
suprafata de mari dimensiuni in dreptul grajdurilor regale, insarcinandu-l
in acest scop pe arhitectul John Nash. Dintre proiectele pentru desenarea
pietei a fost acceptat cel al lui Charles Barry, din 1840. Constructia a
inceput peste cateva saptamani si locul a fost deschis marelui public la 1
mai 1844 cu toate ca lucrarile nu erau terminate.
Piata consta intr-un spatiu dreptunghiular de mari dimensiuni marginit
de strazi pe trei laturi si o terasa pe latura de nord, in fata Galeriei
Nationale. Intreaga suprafata este dominata de statuia lui Nelson, inalta
de 5 metri, asezata in varful unei coloane de 56 de metri. Statuia de
bronz este opera lui E.H. Baily si monumentul este calculat astfel incat de
la nivelul ochilor eroului sa se poata vedea mare.
Cei patru lei de bronz care strajuiesc coloana sunt realizati de Sir Edwin
Lanseer si au fost instalati aici abia in 1868. Monumentul este flancat de
doua fantani proiectate de arhitectul Edwin Lutyens in 1937. Acestea au
inlocuit alte doua fantani mai vechi, din granit, care, dupa demontarea
lor, au fost cumparate de guvernul canadian.
In colturile pietei au fost montate patru plinte pentru sustinerea unor
statui. Cele de pe latura de nord sunt mai mari pentru ca urmau sa
sustina statui ecvestre. Au fost montate: statuia lui George al IV-lea
realizata de Francis Chantrey, cea a generalului Henry Havelock de
William Behnes si cea a lui Charles James Napier de George Cannon
Adams. Cea de a patra plinta, destinata statuii lui William al IV-lea, a

ramas neocupata din lipsa de fonduri si este folosita pentru expunerea
autorizata a unor opere de arta.
In 2003, Piata Trafalgar a fost supusa unei ample restaurari care au
facut-o mai accesibila publicului larg. Porumbeii constituiau una dintre
placerile locului, dar faceau prea multa murdarie care dauna mediului. De
aceea, spre neplacerea unor iubitori de animale s-au luat masuri pentru
diminuarea numarului lor urias atat printr-o lege care interzicea
trecatorilor sa le dea mancare, cat si prin adoptarea unor pasari
rapitoare.
Piata constituie si locul unor importante evenimente, concerte,
manifestatii, mitinguri. Aici se sarbatoreste in fiecare an, cu mult fast,
ziua de Craciun, impodobindu-se un brad pe care locuitorii orasului il
primesc din partea guvernului norvegian. Bradul se aprinde in prezenta
primarului Londrei si a primarului orasului Oslo, care vine aici special
pentru eveniment.
IRINA STOICA
Lumea lui Gustave Dor

Cine are marea sansa de a poseda o

carte ilustrata de magicianul francez al
gravurilor Gustave Dor (1832-1883),
are privilegiul de a asista la un magnific
spectacol al unei fantezii artistice iesite
din comun. Biblia si lucrari ale unor
autori de prima marime precum
Shakespeare, Dante Alighieri, Miguel de
Cervantes, Franois Rabelais, Honor
de Balzac, La Fontaine, John Milton,
Charles Perrault si multi altii si-au vazut
personajele principale imaginate in chip
magistral. Gustave Dor a fost artistul francez chemat sa realizeze
albume si ilustratii in Germania, Anglia si Rusia. Este de mare notorietate
albumul Istoria pitoresca, dramatica si caricaturala a Sfintei Rusii, pe
care Dor l-a realizat ca autor si ilustrator in 1854.
Paul Gustave Louis Christophe Dor s-a nascut la Strasbourg, ca fiu al
inginerului de poduri Jean-Philippe Dor. Inca de copil, Gustave adora sa
citeasca publicatiile si cartile cu ilustratii generoase, care i-au aprins
imaginatia si i-au scos la iveala talentul precoce la desen. Asa a inceput
sa se remarce printre colegi ca desenator cu penita si caricaturist foarte
inspirat. Vocatia il facea sa studieze oamenii de rand din piete si de pe
strada si sa realizeze schite umoristice. Publicatiile locale au inceput sa-l
solicite, si asa a debutat ca ilustrator si caricaturist, cu ciclul Muncile lui
Hercule.
Sansa lui Dor a fost ca editorul parizian Charles Philipon sa-i remarce
desenele si sa-l cheme in capitala Frantei pentru a urma liceul
Charlemagne si a colabora la Journal pour rire, incepand cu 1848, pe
cand avea doar 17 ani. Curand devine celebru atat in lumea artistica, cat
si pentru marele public. El chiar este acceptat la Salonul din Paris
(dedicat consacratilor)... O data cu trecerea anilor, Gustave Dor se simte

atras si de pictura si sculptura, pe langa gravura in lemn in care a
excelat. Astfel, dupa moartea sa, Henri Leblanc a publicat un catalog cu
operele lui Dor, care continea 283 de acuarele, 133 picturi in ulei pe
panza si 45 de sculpturi, pe langa cele peste 9.850 de ilustratii.
Primele dovezi ale unei imaginatii uluitoare au fost cele realizate pentru
operele lui Rabelais si Dante. Din 1861 si pana in 1868 a lucrat la Divina
Comedie. Printre multe altele, impresionant este modul cum Dor a
vazut iubirea dintre Dante si Beatrice Portinari. In aceeasi perioada,
artistul a fost solicitat sa ilustreze Biblia, pentru care a realizat gravuri
exceptionale, finalizate in 1860. Memorabile sunt ilustratiile Abel si
Cain, Lumea invadata de ape (o replica la Diluviul lui Michelangelo
din Capela Sixtina), Turnul Babel, Sarutul lui Iuda etc. De mare finete
si duiosie sunt si ilustratiile din basmele lui Perrault, precum Scufita
rosie si Motanul incaltat. De asemenea, modul cum l-a reprezentat pe
Don Quijote a devenit antologic, la fel si scenele de corida din ciclul
Tauromachia. Lucifer din Paradisul pierdut al lui Milton a devenit si el
emblematic pentru reprezentarea ingerilor decazuti.
Artist foarte sensibil si atent cu oamenii de rand, Dor a realizat si mai
multe picturi emotionante. Printre acestea se afla si Saltimbancii
(1874), in care doi artisti de circ (probabil boemieni) isi plang copilul
mort intr-un numar de echilibristica... Gustave Dor n-a fost casatorit si a
murit de inima, la 51 de ani.
PAUL IOAN
Templu faraonic in subsolul unei case

Cateva persoane neautorizate care au
facut sapaturi sub temelia unei case
aflata la 40 de kilometri de Cairo, care
detineau informatii legate de existenta
unor vestigii, au descoperit un templu
faraonic cu o vechime de 3400 de ani,
ingropat in panza freatica la o adancime
de 9 metri.
Informatiile despre aceasta
descoperire deosebit de importanta au ajuns la politie care a demarat o
ancheta, cei 7 indivizi implicati fiind eliberati intrucat zona in care au
operat nu figura pe lista siturilor arheologice. Arheologii solicitati sa
cerceteze vestigiile au ajuns la concluzia ca templul a fost construit in
timpul domniei faraonului Thutmosis al III-lea (1479-1425 i.Hr.). Printre
vestigii figurau si 7 panouri murale acoperite cu hieroglife, o statuie din
granit roz cu o inaltime de doi metri si baza unor coloane din acelasi
material. Sapaturile vor fi continuate, de aceasta data, de arheologi.
DORIN MARAN
Moartea alba alerta de gradul zero

Am facut referire in mai multe randuri

la efectul devastator al consumului de
droguri, in special in randul tinerilor, atat sub aspectul alterarii grave a

sanatatii pana la provocarea decesului, cat si din perspectiva sociala,
intrucat intotdeauna acest fenomen se asociaza cu crima organizata. Si
de aceea, chiar daca avem tendinta de a ne ascunde in spatele eternei
convingeri de genul mie nu mi se poate intampla, informarea oamenilor
si constientizarea acestui pericol major sunt necesare oricand.
Curiozitate fatala
Cele mai cunoscute motive pentru care tinerii consuma droguri sunt:
presiunea anturajului, curiozitate, placerea de a face ceva interzis,
teribilism sau plictiseala. Poate multi dintre parinti si din cei apropiati,
frati si surori ori prieteni s-au intrebat ce poate oferi drogul de este atat
de dorit de tineri, mai ales. Ceea ce ofera drogurile este, in primul rand, o
atmosfera de moment foarte placuta, desprinderea de realitate, senzatia
de aventura, uitarea problemelor (de regula de acasa), apoi acestia incep
sa consume din obicei. Va trece o vreme pana cand ei isi vor da seama ca
problemele care apar sunt mai mari decat asa-zisele beneficii.
Specialistii arata ca drogul este o substanta care influenteaza starea de
constiinta, actioneaza asupra sentimentelor, dispozitiei, gandirii si creeaza
dependenta. Drogurile sunt de doua feluri: legale (cofeina, nicotina,
alcoolul, unele medicamente) si ilegale (marijuana, cocaina, hasisul si
altele). Dupa modul in care acestea actioneaza asupra sistemului nervos
central (SNC), drogurile ilegale sau de abuz se clasifica astfel: n
stimulente ale SNC: cocaina, amfetamine, crack; n depresive ale SNC:
opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina),
barbiturice, tranchilizante; n perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD,
Ecstasy, PCP, Mescalina, Psilocybina, Psilocyna.
O calatorie spre neant
De regula, dependenta este de doua feluri: fizica, atunci cand
organismul pur si simplu nu mai poate functiona fara drog, si psihica,
cand intregul proces de gandire este indreptat spre consumul de droguri,
animat de dorinta enorma de a consuma un drog. Sevrajul apare ca
raspuns al organismului la absenta drogului cu care este obisnuit.
Natura simptomelor si intensitatea acestora depind de drogul consumat:
tremuraturi, dureri musculare, articulare, simptome specifice gripei etc.
Pentru oricare dintre aceste simptome, cei din anturajul bolnavului,
prietenii sau familia, este bine sa ia anumite masuri, sa vorbeasca cu el si
chiar sa mearga impreuna la un psiholog pentru solutionarea problemelor
legate de adictie.
Halucinogenele se afla pe ultimele locuri in ceea ce priveste consumul de
droguri in Romania, insa apar in primele locuri in ceea ce priveste
pericolul folosirii acestora. Halucinogenele sunt singurele care produc
schimbari ale psihicului uman pe termen lung. Ele provoaca halucinatii,
adica experiente imaginare ce par reale. Cuvantul provine din
halucinare care in latina inseamna a calatori cu mintea. Drogurile
halucinogene afecteaza puternic creierul, distorsionand simturile si
deformand impresiile de timp si spatiu. Printre cele mai intalnite efecte
negative ale lor se numara greutatea in concentrare si in comunicare,
acest lucru datorandu-se in primul rand dificultatii de a face diferenta
intre iluzie si realitate.

Creierul, alterat ireversibil
Creierul comunica cu intregul organism prin intermediul
neurotransmitatorilor. Atunci cand in acest sistem de comunicatie intra si
drogurile halucinogene, modul in care individul percepe lumea din jurul
sau se va schimba. MDMA, MDA (un drog asemanator cu Ecstasy) obliga
neuronii sa elibereze serotonina. Serotonina este importanta pentru
multe celule nervoase, inclusiv pentru cele care receptioneaza informatiile
senzoriale cat si pentru cele care controleaza somnul si emotiile, iar
MDMA si MDA provoaca distrugerea neuronilor cu receptori pentru
serotonina.
LSD este un produs de metabolism al unei ciuperci numite Claviceps
purpurea, care creste pe firele de secara si cauzeaza o boala numita
ergot. LSD a fost descoperit in 1943 de un chimist elvetian care explora
proprietatile derivatilor de ergotamina. El a inghitit accidental o cantitate
de drog si a trait o stare de alterare profunda a constientei. Efectele LSD
sunt dependente de personalitatea subiectului si de contextul in care se
realizeaza consumul.
Trasatura esentiala a trairilor sub actiunea LSD este o acuta senzatie a
descoperirilor, a unor revelatii care pot mai tarziu sa induca o traire
mistica, religioasa, in care persoana in cauza crede ca a descoperit un
secret fundamental al vietii sau chiar al Universului. Persoanele devin
confuze, pierd simtul realitatii si pot comite chiar acte ce duc la accidente
sau moarte; de exemplu, pot sari de pe o cladire, vrand de fapt sa
zboare!
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Micul Dragon cu suflet mare

Anul acesta, Bruce Lee ar fi implinit 74 de ani.
Dar cine si-l poate imagina pe legendarul
maestru al artelor martiale ca pe un batranel
inofensiv, tare de urechi si chinuit de
reumatism? Bruce Lee a murit in floarea varstei,
pentru ca asa mor cei iubiti de zei. In viata, el
s-a ridicat deasupra tuturor piedicilor printr-o
filosofie simpla, dar profunda: mergi mai
departe. Desigur, nimeni nu ar fi crezut ca
adolescentul rebel, mereu pus pe sotii, va
deveni vreodata filosof. Dar deprinderea artelor martiale l-a facut pe Bruce Lee sa
inteleaga si sensul mult mai profund al acestora, un sens ce depasea limitele
materiale, caci karate inseamna mult mai mult decat o lupta cu mainile goale:
infruntarea propriului ego, dominarea lui si integrarea in ansamblul fortelor
cosmice, prin stavilirea dorintelor lumesti. Iar Micul Dragon a stiut ca nimeni altul
sa se domine pe sine, sa ramana, in ciuda gloriei de care a avut parte, acelasi
pusti timid si modest.
Cel ce zguduie tari straine
De ce i s-a spus Micul Dragon? Pentru ca a vazut lumina zilei pe 27 noiembrie
1940 anul chinezesc al Dragonului, considerat de bun augur. Parintii lui

proveneau din orasul chinezesc Canton tatal, Lee Hoi Chuen fiind un actor
popular al Companiei de Opera locale. Meseria lui il obliga sa calatoreasca mult,
iar sotia il insotea in toate aceste drumuri peste hotare. Intr-un asemenea voiaj,
pe cand se aflau la San Francisco, a venit pe lume Bruce Lee, al doilea copil al
cuplului.
Ironia sortii e ca prenumele cu care va deveni celebra i-a fost pus de o asistenta
medicala ce a ramas, pentru totdeauna, anonima, si care i-a completat certificatul
de nastere, pe langa prenumele chinezesc ales de parintii lui Jun Fan si cu un
nume occidental dorit de ea, la care bineinteles ca parintii n-au avut nicio
obiectie. In chineza, prenumele Jun Fan inseamna cel ce zguduie tari straine si
trebuie sa recunoastem ca a anticipat bine faima care-l va insoti, in viata, pe
Bruce Lee.
Mereu in garda
Pe cand baietelul avea trei luni, familia s-a mutat la Hong Kong, alaturi de
numeroasa familie Lee pe langa parinti avea sa locuiasca aici fratii lui Bruce,
Peter si Robert, surorile Phoebe si Agnes, matusa vaduva a baiatului si copiii
acesteia, precum si o intreaga menajerie de pasari, pesti, pisici si caini. Inca din
frageda copilarie, Bruce a fost o fire exasperant de energica, intr-o permanenta
miscare si care vorbea neincetat chiar si in somn, cum isi aminteste sora lui.
Pentru a-l mai potoli, familia i-a cultivat aplecarea spre invatatura, iar micutul a
devenit un cititor avid, care devora, pur si simplu, cartile, citind pana la ore tarzii
in noapte. Dar fascinatia sa pentru lectura avea sa fie umbrita de problemele de
vedere, intrucat Bruce suferea, se pare, de o miopie congenitala. Atunci,
adolescentul s-a indreptat spre sport si spre dans, devenind, la 18 ani, campionul
Hong Kong-ului la dansuri moderne. De altfel, la prima lui vizita in America si-a
castigat banii de buzunar predand lectii de cha-cha pasagerilor de la clasa I ai
vaporului pe care se afla!
In aceeasi perioada, deprinde primele notiuni de kung-fu, care era materie de
baza in scolile din Hong Kong. Dar isi foloseste cunostintele spre a se implica in
bataile de strada cu clanuri rivale mama lui, Grace Ho, era nepoata liderului
unei temute bande, Ho-tung, astfel incat, exasperat, tatal il incredinteaza
maestrului de Wing Chun (o ramura a artelor martiale, punand accent pe
defensiva) Yip Man.
Acesta il va indemna sa renunte la conflictele intre bande spre a se dedica
sportului practicat in cadrul unor competitii. Dar neastamparatul Lee nu se
potoleste. Dupa ce abandoneaza scoala, intra in conflict cu fiul unei temute
capetenii interlope, liderul uneia dintre faimoasele Triade chinezesti. Bataia pe
care i-o va aplica beizadelei ii va schimba viata, intrucat tatal lui, dandu-si seama
de primejdie, il trimite cu primul vapor in America, la sora lui, Agnes.
Lovitura de neoprit
Cu doar 100 de dolari in buzunare, Bruce se instaleaza la San Francisco, apoi la
Seattle, lucrand ca picolo la un restaurant. Aici isi va termina liceul si va urma
cursurile Universitatii din Washington, unde o cunoaste pe cea care-i va deveni
sotie, Linda Emery, si-i va darui doi copii Brandon si Shannon.
Pasiunea lui pentru karate il va determina sa-si deschida, in Seattle, o scoala de
karate, numita Institutul Lee Jun Fan Gung Fu. Aici isi va dezvolta el celebra
lovitura de neoprit, prin care isi dobora adversarul la pamant lovindu-l doar cu
degetul mare si cel aratator. Impactul era atat de devastator incat, isi aminteste
unul dintre partenerii lui de antrenament odata, dupa o asemenea lovitura, nu
am mai putut merge la munca o saptamana, atat de tare ma durea pieptul, desi
nu aveam nicio coasta rupta. Gratie meseriei tatalui sau, Bruce Lee a cochetat cu
scena inca de la o varsta frageda. Dar numai dupa ce a ajuns in America, Bruce
si-a dat seama ca poate urma o cariera in acest domeniu.
Unul dintre primii lui elevi a fost actorul James Coburn, care-l va introduce in
lumea buna a Hollywoodului. Initial, responsabil de coregrafia luptelor, el va primi
primul rol important in Marele Boss (1971), care se va dovedi un imens succes.
Vor urma Pumnul Furiei (1972) si peliculele din seria Dragonului Calea
Dragonului, Intrarea Dragonului etc., care-l vor propulsa pe scena
internationala.
Eroare medicala sau blestem?
Dar gloria lui a fost de scurta durata, intrucat, cu doar cateva zile inainte de
lansarea filmului Intrarea Dragonului, pe cand turna la Jocul Mortii, Bruce Lee
moare subit, producatorul Robert Clouse fiind nevoit sa apeleze la dubluri si
imagini din arhiva pentru a termina pelicula. Nici pana astazi nu s-a putut stabili
cu certitudine ce anume a putut ucide aceasta veritabila masinarie de fibra si
muschi, cu o sanatate de fier si o conditie fizica excelenta, la doar 32 de ani?
Lee se plansese de dureri de cap inca din mai 1973, cand fusese diagnosticat cu
edem cerebral. Simptomele aveau sa se repete in ziua mortii lui, 20 iulie 1973. O
colega de platou, taiwaneza Ting Pei i-a dat lui Lee, care se plangea de o migrena
groaznica, o pastila de analgezic, Equagesic. Medicamentul continea aspirina si
meprobamat, un puternic relaxant muscular. Dupa ce a luat pastila, Bruce a spus
ca se simte mai bine, dar ca merge sa se culce putin, dupa-amiaza. Cum actorul
nu mai revenea la filmari, prietenul lui, Raymond Chow a urcat la el in camera.
Lee era fara suflare. Tentativele de resuscitare au esuat, iar actorul a fost declarat
mort la sosirea la spitatul Queen Elizabeth din Hong Kong.
S-a presupus ca decesul a fost cauzat de o reactie alergica la relaxantul
muscular, dar diagnosticul nu a fost confirmat si de medicii americani care au
studiat cazul, intrucat Bruce mai luase si in trecut acel medicament. La o
conferinta din 1975, prietenul lui Bruce, Chuck Norris, a declarat ca o combinatie
intre analgezic si medicamentele pe care artistul le lua pentru durerile de spate iar fi provocat moartea.
Multi fani ai lui Bruce Lee cred ca moartea lui ar fi fost provocata, de fapt, de un
blestem ancestral ori de o lovitura numita bomba cu ceas, pe care un alt
maestru de karate, angajat al Triadelor pe care le sfidase in adolescenta, i-ar fi
aplicat-o, cu ani in urma. Se spune ca asemenea lovituri cu potential letal nu ucid
pe loc, ci provoaca moartea la luni sau chiar ani distanta. Oricare ar fi adevarul,
Micul Dragon continua sa traiasca azi in sufletele iubitorilor de karate si de filme
din lumea intreaga, care-i urmeaza pilda de curaj si daruire si, oricat de dificile ar
fi obstacolele, le depasesc avand in minte indemnul lui: Mergi mai departe.
GABRIEL TUDOR
27 noiembrie 1095 Este lansata Prima Cruciada

Pentru pontificatul papei Urban al II-lea

(foto) si pentru istoria Evului Mediu,
data de 27 noiembrie 1095 este una
esentiala: atunci a decis suveranul
pontif declansarea Primei Cruciade, cu
scopul cuceririi Ierusalimului de sub
controlul musulmanilor. Cruciadele au
fost campanii militare organizate de
Biserica Romano-Catolica, iar oficial sau desfasurat noua Cruciade. Ultima a
fost intre anii 1271 si 1272. La
hotararea de organizare a Primei
Cruciade a contribuit in mod decisiv ajutorul cerut de imparatul
Imperiului Bizantin Alexis Comnenios (domnie 1081-1118).
Acesta se temea de avansarea turcilor selgiucizi. Initial, emisarii lui
Comnenios nu au avut succes la Conciliul de la Piacenza, insa la Conciliul
de la Clermont (Franta), papa Urban al II-lea a tinut un discurs de
importanta istorica, predicand pentru cucerirea Pamantului Sfant ocupat
de musulmani. Totodata, papa a promis si numeroase recompense
materiale (pamant si bani), dar si recompense morale (iertarea
pacatelor). Dar el avea in vedere si luptele interne pentru teritorii si
puteri locale, care puteau fi stinse daca fortele cavaleresti sunt indreptate
spre exterior. Ecoul cuvintelor papei Urban al II-lea a fost urias. Pe langa
numerosi cavaleri si inalti nobili, si o multime de tarani s-au organizat
pentru a pleca la lupta pe data de 15 august 1096. In Germania s-au
declansat cu acel prilej atacuri impotriva evreilor.
In desfasurarea Primei Cruciade, masele de oameni fara nicio pregatire
militara. Istoricii consemneaza mai multe actiuni separate, si anume:
Cruciada Taranilor, Cruciada Germana si Cruciada Baronilor. Aceasta din
urma a fost cel mai bine organizata. Dupa ce au ajuns la Constantinopol
si au dat mai multe lupte pe parcursul drumului spre Ierusalim, cruciatii
au mers de-a lungul Mediteranei spre Cetatea Sfanta si dupa lupte
sangeroase au cucerit-o la data de 15 iulie 1099... A fost fondat Regatul
Ierusalimului, iar succesul Primei Cruciade a permis infiintarea mai multor
state cruciate, fapt care a intarit Imperiul Bizantin.
PAUL IOAN
http://ro.wikipedia.org/wiki/27_noiembrie
27 noiembrie este a 331-a zi a calendarului gregorian i a 332-a zi n anii biseci.
Evenimente[modificare | modificare surs]
1640: Lege emis de domnitorul Matei Basarab, prin care era limitat posibilitatea de
nchiriere a mnstirilor de la Muntele Athos sau a altor locuri sfinte.
1895: Alfred Nobel (1833-1896) a creat Premiile Nobel. Primele recompense au fost
decernate n anul 1901. Premiile se decerneaz n fiecare an la 10 decembrie, data decesului lui
Alfred Nobel.
1940: La Strejnic, localitate n judeul Prahova este asasinat de legionari istoricul Nicolae
Iorga.
1983: Un Boeing 747 se prbuete n apropierea aeroportului Barajas, n Madrid, omornd

183 de oameni.
1989: Revoluia de Catifea: Are loc o grev general de dou ore, n toate sectoarele
economiei, pe tot cuprinsul Cehoslovaciei.
1998: A avut loc la Bucureti premiera filmului Terminus Paradis", n regia lui Lucian Pintilie,
care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneia.
2009: Lady GaGa lanseaza melodia "Dance in the dark"
Nateri[modificare | modificare surs]
Liviu Rebreanu
1635: Franoise de Maintenon, metres a regelui Ludovic al XIV-lea al Franei (d. 1719)
1701: Anders Celsius, astronom suedez (d. 1744)
1759: Franz Krommer, compozitor ceh
1818: Aron Pumnul, lingvist i istoric literar romn, frunta al Revoluiei de la 1848
n Transilvania, profesor al lui Mihai Eminescu (d. 1866)
1833: Mary Adelaide de Cambridge, mama reginei Mary a Regatului Unit (d. 1897)
1867: Grigore Antipa, biolog, ihtiolog, zoolog i oceanolog romn, membru al Academiei
Romne (d. 1944)
Charles Koechlin, compozitor francez (d. 1950)
1857: Charles Scott Sherrington, fiziolog britanic, Premiul Nobel pentru Medicin 1932
(d. 1952)
1874: Chaim Weizmann, preedinte israelian (d. 1952)
1884: Vasile Voiculescu, poet romn (d. 1963)
1885: Liviu Rebreanu, academician, prozator i dramaturg romn (d. 1944)
1896: Giovanni Battista Angioletti, scriitor italian (d. 1961)
1912: Dina Cocea, actri romn de teatru i film (d. 2008)
Nineta Gusti, actri romn de teatru i film (d. 2002)
1924: Nina Cassian, poet i eseist romn
1929: Vladimir opa, fizician romn (d. 1996)
1939: Nicolae Manolescu, critic literar romn
1940: Bruce Lee, actor, maestru n arte mariale, fondator al stilului Jeet Kune Do (d. 1973)
Ioan Scurtu, istoric romn
1942: James Marshall Jimi" Hendrix, chitarist, muzician american (d. 1970)
1956: Mariana Simionescu, juctoare romn de tenis
1974: King ov Hell, basist norvegian
1977: Ivar Bjrnson, muzician norvegian
1979: Eero Heinonen, muzician finlandez (basistul formatiei The Rasmus)
Decese[modificare | modificare surs]
1895: Alexandre Dumas fiul, scriitor francez (n. 1824)
1940: Gabriel Marinescu, general i om politic romn (asasinat) (n. 1886)
Mihail Moruzov, eful Serviciului Secret al Armatei, asasinat de legionari la

nchisoarea Jilava (n. 1887)
Nicolae Iorga, istoric, scriitor, publicist i om politic romn (asasinat) (n. 1871)
1953: Eugene Gladstone O'Neill, dramaturg american, laureat al Premiului Nobel pentru
Literatur (n. 1888)
1972: Victor Eftimiu, poet, prozator i dramaturg, membru al Academiei Romne (n. 1889)
Supereroii din umbr. Cum a ajuns

Marvel s defineasc nivelul de
referin al unui gen cinematografic
Bogdan AnghelutaPostat la 27 noiembrie 2014
n ultimii ani, filmele cu supereroi produse de Marvel au dominat industria de profil i au
Tweet
redefinit acest gen cinematografic. Muli productori ar putea s nu fie de acord, ns reacia
publicului confirm c Marvel este compania care impune nivelul de referin n acest
moment. Povestea companiei ncepe n 1939, atunci cnd Martin Goodman a publicat prima
ediie a Timely Comics - revista care avea s devin ulterior Marvel Comics. Primul numr al
benzilor desenate a aprut n octombrie 1939 i l-a avut ca personaj principal pe Omul-tor,
devenit apoi membru al echipei X-men.
Supereroii din umbr. Cum a ajuns Marvel s defineasc nivelul de...
PRIMUL EDITOR AL REVISTEI, JOE SIMON, A CREAT N 1941 UNUL DINTRE CEI MAI
IUBII SUPEREROI AI MARVEL, CAPTAIN AMERICA. A fost primul succes al
companiei, cu vnzri depeste un milion de exemplare.
Anul urmtor, Marvel a cedat drepturile pentru Captain America companiei Republic Pictures,
ns studioul de film nu a reuit s produc niciun episod de-a lungul perioadei contractuale,
astfel nct personajul a revenit creatorilor si.
Ca urmare a tranzaciei dintre Marvel Entertainment Group i ToyBiz din 1993, Avi Arad a
fost numit CEO al Marvel. n prim faz, lucrurile nu au mers ns prea bine; s-a decis
cedarea drepturilor pentru mai multe personaje, dar studiourile de film nu s-au grbit s
prezinte publicului eroi de benzi desenate. Atunci cnd nchei o afacere cu un studio de
producie, intri pe o list de ateptare alturi de alte 500 de proiecte, aa c sunt anse mari
s te pierzi. Pentru noi acest lucru nu merge. Nu vrem s mai facem asta, declara la acea
vreme Avi Arad. Drept urmare, CEO-ul a decis n august 1996 crearea Marvel Studios.
Primul film lansat a fost Blade, n 1998, bazat pe benzile desenate cu acelai
nume. Filmul, regizat de Stephen Norrington i avndu-l pe Wesley Snipes n rolul
principal, a avut ncasri depeste 130 de milioane de dolari. A urmat X-Men n
anul 2000, primul blockbuster produs de Marvel, ce a adus companiei aproape
300 de milioane de dolari. Prin succesul acestor dou filme, Marvel a demonstrat,
ntr-o perioad n care Hollywood se baza mai mult pe remake-uri dect pe idei
originale, c lumea era dispus s cunoasc personaje ce nu mai apruser pe
marele ecran.
n anul 2009, The Walt Disney Company a fcut public o tranzacie prin care achiziiona
pachetul majoritar al Marvel Entertainment pentru 4 miliarde de dolari.
Printre multe producii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune i

albume de muzic, compania Marvel Studios a fost implicat n trei francize care
au adus ncasri de pesteun miliard de dolari n America de Nord: X-Men, SpiderMan i Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man,
Captain America sau Thor.
Pn n prezent, francizele X-Men i Spider-Man au adus fiecare ncasri

de peste 3 miliarde de dolari, n vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus n
conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat zece filme din
Marvel Cinematic Universe din 2008 pn n prezent, primul fiind Iron Man, iar
cel mai recent Guardians of the Galaxy. Toate aceste filme au o anumit
legtur, astfel nct Marvel s poat integra orice nou personaj n poveste.
ncrederea celor de la Marvel se afl la cote nalte, aceasta fiind probabil explicaia pentru
care studioul a decis s aduc pe marile ecrane personaje precum cele din Guardians of
the Galaxy sau Ant-Man, puin cunoscute publicului larg. Privind la toate filmele pe care
Marvel le-a lansat sau pe care urmeaz s le lanseze, un singur personaj era deja cunoscut
publicului: Hulk, care beneficiase deja de propriul su film cu ani n urm.
Marvel a reuit s i construiasc reputaia prin personaje cvasinecunoscute, spre

deosebire de concurenii de la DC Comics care beneficiau de renumele unor supereroi
precum Batman sau Superman. De apreciat este faptul c Marvel nu a avut pn acum
niciun eec de box office, iar acest lucru va ncuraja probabil lansarea unor noi francize sau
prezentarea altor personaje.
Concluzia este c brandul Marvel este cel care aduce aproape imediat notorietate
personajului i nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Ct va mai rezista
Marvel pn la primul eec rmne de vzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru c produciile
sunt din ce n ce mai costisitoare i o prim reacie negativ a box-office-ului duce la mari
pierderi financiare. Pn la acel moment, ns, vom mai cunoate destule personaje din
universul Marvel.
http://www.businessmagazin.ro/arta-si-societate/film/supereroii-din-umbra-cum-a-ajuns-marvelsa-defineasca-nivelul-de-referinta-al-unui-gen-cinematografic-13648977?
utm_source=newsletter&utm_medium=li349_mi98626&utm_content=articol&utm_campaign=P
ariul+de+150.000+de+euro+al+fiicei+lui+George+Copos.
+Vrea+sa+dea+lovitura&utm_term=li349_mi98626_s342597
Anvelopa fr aer a intrat n producia de serie
Michelin X Tweel, prima anvelop radial non-pneumatic, va fi fabricat n

serie la noua fabric a francezilor deschis n South Carolina, SUA. X Tweel
este n momentul de fa doar o anvelop dedicat vehiculelor utilitare
specializate, cum ar fi motostivuitoarele, iar aplicaiile sale includ
construciile,
agricultura,
peisagistica
i
spaiile
comerciale.
Conceptul Tweel a fost prezentat n urm cu zece ani, la Salonul Auto de la
Paris. Cei de la Michelin pretind c X Tweel este singurul produs comercial de
acest tip care nu necesit ntreinere, nu prezint compromisuri i nu se
defecteaz.
n comparaie cu un pneu convenional, X Tweel asigur aceleai funcii i

performane, dar nu necesit aer pentru a funciona. n plus, Tweel promite o
durat de utilizare mai lung, fiind mai rezistent la uzur, spun reprezentanii
mrcii.
Data articol: 26/11/2014
Sursa: Realitatea.net
Tensiuni n Republica Moldova:
ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA. n cadrul percheziiilor, organele de drept

au gsit arme, pistoale cu amortizator, muniii, arunctoare de grenade,
grenade, cutii de trotil cu declanator de la distan. De asemenea, au fost
depistate sume mari de bani, de ordinul sutelor de mii, inclusiv ruble ruseti
cu
tampile
ale
bncilor
din
Federaia
Rus.
Informaiile au fost prezentate n cadrul unei conferine de pres de ctre
procurorul Viorel Morari i ef-adjunctul Inspectoratului General al Poliiei,
Gherghe Cavcaliuc, n cadrul unei conferine de pres. La locaiile unde s-au
efectuat percheziii, au fost descoperite i planurile detaliate ale cldirilor
unde i au sediile Comisia Electoral Central i a televiziunea public.
Poliia bnuiete c se plnuia atacul asupra acestor instituii.
Printre suspecii sunt tineri cu vrsta de 25 i 35 de ani, din Chiinu,
Ialoveni, Bli i Soroca. Unul din persoanele racolate de gruparea ANTIFA
este militar n termen, care avea acces la diferite arme i muniii.
Oamenii legii au la dispoziie interceptri ale convorbirilor membrilor
ANTIFA. Ulterior, vor fi fcute publice imagini video i foto de la reineri i
din cadrul percheziiilor.
"Arsenalul extremitilor"
Gheorghe Cavcaliuc, eful adjunct al Inspectoratului General de Poliie, a
anunat n cadrul unei conferine de pres c arsenalul depistat la membrii
gruprii criminale coninea pistoale, grenade, arunctoare de grenade, cutii
de trotil cu declanare de la distan, mti, uniforme militare, sume foarte
mari de bani n diferit valut, inclusiv ruble ruseti cu tampila unei bnci
de la Moscova, telefoane mobile noi etc, scrie ziarulnational.md.
Pe moment sunt investigate 15 persoane implicate n aceast operaiune de

destabilizare a situaiei din R. Moldova, printre care i un profesor de la o
universitate din Chiinu care racola studeni pentru Antifa. La nceput,
tinerii erau ndemnai s ncleie diferite afie, dup care erau atrai n
organizaie. Din grupare mai face parte i un militar din cadrul Armatei
Naionale care avea acces la informaie de stat, precum i ini judecai
anterior pentru diferite infraciuni.
Printre cei reinui este i Mihail Amerberg, care este un apropiat al efului
Antifa,
deputatul
Grigore
Petrenco,
care
se
afl
acum
la
Moscova. Ziarulnational.md scrie c Petrenco a plecat la Moscova acum
cteva zile, iar de atunci nu s-a mai ntors. Forele de ordine din R. Moldova
susin c fostul deputat comunist va fi anunat n cutare internaional i,
imediat ce va fi reinut, urmeaz s fie adus n R. Moldova.

Sursa: Realitatea.net
China isi cauta miliardarii fugari. Unde se ascund

coruptii chinezi care fug de procesele din tara
"Statele Unite au devenit destinatia preferata a fugarilor chinezi care vor sa

scape de lege", a precizat Liao Jinrong, directorul general al Biroului de
Cooperare Internationala din cadrul Ministerului de Securitate Publica.
Potrivit acestuia, este necesar un acord de extradare intre cele doua tari,
insa nu a fost inregistrat un progres semnificativ in acest sens cu Statele
Unite.
Procedurile legale sunt complexe si necesita foarte mult timp.
"Ne confruntam cu multe dificultati in incercarea de a aduce fugarii care au
plecat in Statele Unite inapoi pentru a fi pusi in fata justitiei, in contextul in
care nu exista un tratat de extradare, iar procedurile legale sunt complexe si
necesita foarte mult timp", a adaugat Liao.
In plus, expertii chinezi considera ca autoritatile judiciare din Statele Unite
inteleg gresit sistemul si procedurile judiciare chineze. "Ei (n.r. - autoritatile
americane) cred intotdeauna ca organele judiciare chineze violeaza
drepturile omului in cazul suspectilor", spune Wang Gang, oficial din
departamentul deafaceri America si Oceania al Biroului International de
Cooperare din minister.
Astfel, in lipsa unui acord de extradare, autoritatile judiciare din Statele Unite
si cele din China se intalnesc o data pe an, in august sau septembrie, pentru
a discuta probleme precum traficul de droguri, de arme si criminalitatea
informatica. Ministerul de Securitate Publica din China face demersuri pentru
a avea o intalnire anuala la nivel inalt cu autoritatile judiciare din SUA,
inclusiv cu Departamentul pentru Securitate Interna, in incercarea de a
intelege comportamentul fugarilor chinezi. Autoritatile chineze doresc sa
abordeze si problema repatrierii acestora si a recuperarii activelor
transferate.
Xi Jinping a declarat razboi coruptiei
Politia chineza a initiat in luna iulie o campanie care sa ajute la capturarea

fugarilor, initiativa care face parte din incercarile presedintelui Xi Jinping de a
limita coruptia.
In ultimul deceniu, doar doi corupti chinezi care au incercat sa scape de lege
au fost adusi in tara pentru a fi judecati. Unul dintre acestia este Yu
Zhendong, fost director al diviziei Bank of China din provincia Guangdong.
Acesta a fost acuzat de coruptie si deturnare de fonduri de pana la 482 de
milioane de dolari si a fost repatriat in 2005, dupa patru ani in care a fost
plecat din tara.
Pana acum, autoritatile din China au reusit sa obtina extradarea pentru 155
de magnati chinezi care au procese in tara. Printre acestia se numara multi
oficiali corupti care au plecat in peste 40 de tari si regiuni, inclusiv Statele
Unite, Canada, Australia si tarile din sud-estul Asiei.
Sursa foto: Yuani si dolari/ Shutterstock

Sursa: Wall-street.ro
Rusia mut ofensiva la gurile Dunrii:

Bugeacul, noul focar separatist care va
destabiliza Republica Moldova i va
deschide calea capturrii Odesei
Autor: Paul Ciocoiu | miercuri, 26 noiembrie 2014 | 64 Comentarii | 7824 Vizualizari
paratiti rui din Ucraina

Agenia ucrainean Unian scrie, citnd un raport al unui institut de analiz
geopolitic din Kiev, c Rusia pune la cale deschiderea unui al doilea focar
separatist n sud-vestul Ucrainei, n regiunea Bugeac, la nord de gurile Dunrii,
care s ac ioneze apoi ca prghie pentru destabilizarea Republicii Moldova i cap
de pod n cazul unui asalt asupra ora ului-port Odesa.
Se
Strategii de la Kremlin vor s nfiin eze a a-numita Republic Popular Basarabia sau Republica
Bugeac prin intermediul unor mi cri separatiste locale, atrage aten ia grupul Da Vinci AG,
specializat n analize de securitate.
Se ia n calcul posibilitatea ca sfera de influen a Republicii Basarabia s se extind i asupra
teritoriului Moldovei, ceea ce va crea un focar de instabilitate simultan n doua state, astzi n
zona de interes intens al Kremlinului, potrivit aceluiai raport.
Experii grupului sus in c, dac va fi creat un astfel de focar separatist i n Bugeac, Rusia va
putea superviza direct mi carea secesionist din Gguzia (imediat peste grani ), inclusiv n
Taraclia i Basarabeasca i, n paralel, n Transnistria.
Iniial, accentul ar putea fi pus pe crearea unei Gguzii independente, care ar putea pretinde
zone din Republica Moldova i Ucraina. Gguzia este astzi principalul centru de atenie al
Kremlinului n regiune, subliniaz acelai raport.
CITESTE SI:
+
Veste ngrijortoare pentru to i tinerii ntre 20 si 35 ani. Armata le pregte te o nou surpriz
Un singur vecin ar putea NVINGE Romnia n cazul unui RZBOI. Clasamentul mondial al
FORELOR ARMATE. Cine sunt MUSCULO II planetei i unde se plaseaz ara noastr | GALERIE
FOTO
+
Dac te cheam Armata la ncorporare, te prezin i? Peste 1.500 de cititori au rspuns. Peste 120.000
de oameni au urmrit discu iile | DEZBATEREA ZILEI
+
Evenimentele-cheie care ar putea influena respectivul proces sunt, conform analitilor, alegerile
parlamentare n Republica Moldova (30 noiembrie), tentativa de destabilizare n perioada
alegerilor i n timpul formrii noii echipe guvernamentale la Chiinu, precum i alegerea
guvernatorului (bacanului) Gguziei, programate pentru primvara anului 2015, mai scrie
Unian, preluat de Agerpres.
n cazul destabilizrii situaiei n regiune i crerii noii entiti, Rusia se va trezi cu un nou
punct fierbinte n Ucraina i Republica Moldova, ceea ce va elimina toate problemele legate de
viitoarea integrare european a celor dou republici pn la rezolvarea conflictului, servind i ca
pretext pentru dezghearea diferendului transnistrean i nceperea unei destabilizri de
amploare a situaiei, inclusiv n ntregul sud-vest al Ucrainei.
Dac acest scenariu va fi pus n aplicare, Ucraina nu va mai avea acces la porturile de la Dunre,
iar noua entitate va servi drept cap de pod pentru o ofensiv asupra Odesei. n acest fel, se va
deschide al doilea front mpotriva Ucrainei, ceea ce va oferi Kremlinului posibiliti mari de a
prelua sub control sudul fostei republici sovietice din dou direcii n acelai timp.
http://www.evz.ro/rusia-vrea-sa-mute-ofensiva-la-gurile-dunarii-a-pus-ochii-pe-bugeac-pentru-adestabiliza-republica-moldova-si-captura-apoi-odesa.html
Ferrari F40 a mplinit 25 de ani
Articol
Video/Foto (8)
Comentarii (2)
n 2012 se mplinesc 25 de ani de cnd Enzo Ferrari i-a dat acordul pentru construirea mainii pe care muli
o denumesc cea mai bun supermain din lume Ferrari F40.
Fe
rrari F40 a mplinit 25 de ani
8
napoi
nainte
Intr n galerie
7837 Vizualizri 21 decembrie 2012, 16:37

Ferrari F40, modelul considerat de muli pasionai auto drept cea mai bun supermain din toate timpurile
mplinete, n 2012, 25 de ani de la lansare.
Povestea ultimului model cu emblema cluului cabrat aprobat de Enzo Ferrari nainte de moartea sa din
1988 ncepe n anul 1984. Atunci, compania din Maranello pusese bazele unui program de mbuntire a modelului
288 GTO care avea ca scop crearea unei maini ce urma s concureze mpotriva germanei Porsche 959 n sezonul
din 1986 a Grupei B de raliuri.
Din pcate, ns, n timpul etapei Lagoa Azul din cadrul Raliului Portugaliei din 1986, trei oameni au fost
omori dup ce campionul naional al Portugaliei, Joaquim Santos, a pierdut controlul mainii sale de raliuri Ford
RS2000 i a intrat ntr-un grup de spectatori. Dup acest accident, toate echipele mari s-au retras din Grupa B,
iar Ferrari a rmas cu cinci prototipuri 288 GTO Evoluzione pe care nu le putea folosi n nici o competiie
oficial. Mainile cntreau doar 940 de kilograme, aveau motoare cu 650 CP i puteau s ajung pn la o vitez
maxim de 362 km/h. Toate cele cinci exemplare exist nc, iar unul dintre ele este deinut de firma cluului cabrat
din Maranello
Dorina lui Enzo Ferrari de a lsa motenire o main de strad care s fie demn de srbtorirea a 40 de ani de la
naterea companiei sale a fcut ca, n 1987, primul Ferrari F40 s ias de pe porile fabricii din Maranello,
Italia. Succesorul lui 288 GTO, F40 a fost, n momentul lansrii, cel mai rapid, cel mai puternic i cel mai
scump Ferrari nou de pe pia, cu un pre de list de 400.000 de dolari.
Planul iniial a fost ca doar 400 de exemplare Ferrari F40 s fie produse, iar toate urmau s fie vopsite n rou. Dar
cerina publicului a fost att de mare, nct, atunci cnd producia modelului s-a oprit n 1992, numrul total de
exemplare construite a fost de 1.315.
Reeta a fost una oarecum simpl: crearea unei maini care combin cele mai bune tehnologii Ferrari ntr-o main
sport fr compromisuri care se apropie ct de mult posibil de o main de curse i, n acelai timp, are
echipamentele necesare pentru a fi o main de strad.
Rezultatul a fost o main cu caroserie din fibr de carbon, kevlar i aluminiu desenat de Pininfarina cu forme
ct mai aerodinamice i cu motor V8 de 2,9 litri cu dou turbocompresoare care dezvolt 478 CP la 7.000 rpm i 577
Nm la 4.000 rpm. Puterea, mpreun cu greutatea total de doar 1,1 tone, a fcut ca Ferrari F40 s fieprima main
de serie de strad care a trecut de pragul de 320 km/h, cu o vitez maxim de 324 km/h. Acceleraia de la zero
pn la 100 km/h era gata n 4,1 secunde, iar singurii competitori ai si au fost Porsche 959, Lamborghini Countach
i, mai trziu, Lamborghini Diablo.
Greutatea redus a fost atins prin renunarea la orice echipament care nu era considerat necesar. Astfel,geamurile
sunt din plastic, iar covoraele pentru picioare i casetofonul au fost lsate deoparte. Singurul echipament
montat care are drept scop confortul oferului i al pasagerului este unitatea de aer condiionat.
Chiar i n 2012, la 25 de ani de la primul F40 produs vreodat, modelul este considerat de muli pasionai auto drept
cel mai bun Ferrari din toate timpurile sau cea mai bun supermain din lume.
Succesorii lui F40 sunt F50 i Enzo, ns modelul care a mplinit 25 de ani n 2012 i care a fost construit pentru a
srbtori 40 de ani de la nfiinarea legendarei embleme cu cluul cabrat are un loc special n inimile iubitorilor de
Ferrari, fiind ultimul model aprobat de Enzo Ferrari nainte de moartea sa, n 1988.
http://www.promotor.ro/masini-noi/news/ferrari-f40-a-implinit-25-de-ani-10407322
Oamenii sunt nascuti pentru a fi individualisti
Miercuri, 26 Noiembrie 2014
Oamenii s-au nascut pentru a fi individualisti, intrucat nu doresc sa coopereze atunci cand stiu ca au
de beneficiat de pe urma unei tradari, afirma autorii unui studiu recent publicat in Proceedings of the
National Academy of Sciences, transmite MEDIAFAX. In ciuda numeroaselor studii precedente care
au sustinut contrariul, noua cercetare stiintifica afirma ca fiintele umane nu au evoluat pentru a
coopera intre ele, asa cum credeau initial oamenii de stiinta, informeaza dailymail.co.uk.
Teoriile anterioare sustineau ca, in natura, oamenii coopereaza, pentru ca este in interesul fiecaruia
sa faca acest lucru.
Dar, daca li se ofera chiar si cea mai mica sansa, oamenii au tendinta de a deveni egoisti, in special
daca pot sa isi sporeasca beneficiile prin tradarea sau inselarea unei persoane. A fost creat un
ser de supravietuire pentru militari raniti in lupta

Gandul - Joi, 27 Noiembrie 2014
Potrivit echipei de la University James Cook, acest tratament ar putea sa reduca numarul de morti in timpul luptelor,
iar daca testele clinice ii confirma eficacitatea ar putea sa fie vorba despre primul progres important in acest domeniu
de la Razboiul din Vietnam.
Pe campul de lupta, ca in Irak sau Afganistan, potrivit unor statistici citatate de cercetatori, "87% dintre decese au loc
in primele 30 de minute, inainte ca militarii sa poata ajunge la un centru de ingrijiri. Aceasta perioada de timp este
cruciala", afirma Geoffrey Dobson, care a creat tratamentul impreuna cu asociatul sau Hayley Letson. "Aproximativ
25% dintre victime ar putea sa supravietuiasca", a subliniat el.
"Republica Crimeea" si-a ales presedintele

Toti cei 75 de deputati au votat in favoarea lui Aksionov, potrivit unui comunicat al Parlamentului local. Candidatura
altor doua persoane a fost, de asemenea, propusa spre examinare de presedintele Vladimir Putin, in conformitate cu
legislatia rusa.
Serghei Aksionov, care a fost unul dintre principalii organizatori ai referendumului din 16 martie cu privire la anexarea
Crimeei la Rusia, a ocupat pana acum functia de presedinte interimar al republicii Crimeea, la solicitarea lui Vladimir
Putin. Serghei Aksionov se afla pe lista persoanelor vizate de sanctiunile americane si europene.
Un detinut de origine romana a evadat dintr-o inchisoare din Elvetia

Potrivit site-ului, barbatul, care a evadat in noaptea de vineri spre sambata, este suspectat de furt in grup organizat si
se afla in arest in asteptarea procesului.
El a evadat pe schelaria instalata la unul dintre cele doua imobile aflate in lucrari de mai multe luni.
Un barbat a cumparat 99 de iPhone-uri pentru a-si cere iubita in casatorie. Reactia

tinerei
Din pacate pentru tanar, partenera sa l-a refuzat, potrivit Thenanfang.com. Motivul nu este cunoscut, deocamdata.
Barbatul din Guangzhou ramane cu cele 99 de iPhone-uri, care costa cam cat salariul lui pe doi ani, potrivit presei
chineze. Smartphone-ul produs de Apple este foarte apreciat in statul asiatic.
Pedeapsa fara precedent in Canada: 75 de ani de inchisoare

Justin Bourque, in varsta de 24 de ani, a pledat vinovat pentru cinci capete de acuzare, dintre care trei pentru crima
cu premeditare si doua pentru tentativa de crima vizand fortele de ordine aflate in exercitiul functiunii.
Scuzele tardive ale acuzatului nu au schimbat un verdict prevazut de lege. Pentru fiecare dintre aceste crime,
acuzatul a primit cate 25 de ani de inchisoare, pedepse cumulative si fara posibilitatea de a cere eliberarea
conditionata. Justin Bourque nu va putea cere eliberarea sa inainte de a implini 99 de ani.
www.descopera.ro
Un scut invizibil nconjoar planeta

noastr. Cercettorii nu au nc
nicio explicaie (FOTO)
Tweet
Trimite pe email
Roxana Ruscior | 27.11.2014 |
13 Comentarii
Un scut invizibil nconjoar planeta noastr. Cercettorii nu au nc nicio explicaie
(Foto:
Shutterstock)+ZOOM
Galerie foto (3)

Cercettorii de la Universitatea Colorado Boulder au descoperit c n jurul planetei
noastre se afl un scut invizibil de radiaii, care blocheaz ptrunderea electronilor
periculoi, emii n timpul furtunilor solare.
Aceti electroni pun n pericol viaa astronauilor aflai n spaiu i pot distruge sateliii.
Bariera invizibil se afl n centurile de radiaie Van Allen, care sunt dou inele n form
de gogoa ce conin protoni i electroni i nconjoar Pmntul.
Centurile Van Allen, meninute de cmpul magnetic al Terrei, ne protejeaz planeta i se
umfl sau se retrag periodic, n funcie de particulele energetice emise de Soare.
Aceste centuri au fost descoperite prima dat n anul 1958 de profesorul James Van
Allen, de la Universitatea Iowa. Ele se extind pn la o altitudine de peste 40.000 km,
dar scutul invizibil de protecie a fost detectat acum la doar 11.000 de km altitudine.
Centurile Van Allen i plasmasfera (culoarea

mov)
Pentru cercetarea centurilor de radiaii, NASA a lansat n anul 2012 dou sonde care s
adune noi informaii. Astfel a fost identificat un al treilea inel, de tranziie ntre cel
interior i cel exterior.
Recent, a fost observat acest cmp, aflat la marginea centurii exterioare, care poate
bloca electronii periculoi, ce nu pot ptrunde astfel n atmosfera planetei noastre.
Scutul, detectat pentru prima dat cu ajutorul celor dou sonde spaiale Van Allen, a
fost numitplasmasfer. Este format din gaze ncrcate electric. Cmpul ncepe de la
aproximativ 1.000 de kilometri altitudine i se extinde spre centura exterioar Van Allen,
pn la 11.000 km.
Profesorul Daniel Baker, director la CU-Boulder's Laboratory for Atmospheric and Space
Physics, spune c aceti electroni se lovesc practic de un fel de geam de sticl atunci
cnd vor s intre n cmpul de protecie.
Plasmasfera, aici marcat cu verde i centurile Van

Allen
Autorul studiului compar acest scut cu cel folosit pe nava spaial din Star Trek, pentru
a respinge focurile lansate de armele extrateretrilor.
"Este un fenomen foarte ciudat," adaug Daniel Baker.
Pn acum, experii credeau c electronii, care se deplaseaz cu viteze extreme,
ptrund n atmosfer, dar aici sunt distrui treptat de interaciunea cu moleculele de
aer.
Cercettorii nu tiu deocamdat cum s-a format plasmasfera.
Surs: Phys.org
Decreeii generaia copiilor

nscui de frica morii
Tweet
Trimite pe email
18 Comentarii
Tinere defilnd la parada de 23 august 1964
(Foto: George Damian)+ZOOM
Galerie foto (7)

Exist lucruri mai cumplite ca moartea: pierderea condiiei umane, dezumanizarea, scria
George Orwell n celebrul su roman 1984. Drama Decreeilor a avut loc exact n
perioada descris n carte, dar nu ntr-o ar imaginar, ci n Romnia. n plin utopie

comunist, statul ajunsese s controleze pn i cea mai intim parte a vieii umane
sexualitatea i transformase maternitatea dintr-o mare bucurie ntr-un adevrat
comar. Nu este o poveste, nimic inventat, poate doar puin cosmetizat, pentru ca
adevrul s fie acum suportabil.
La scurt timp dup ce a ajuns la putere, Nicolae Ceauescu a ncercat s pun n
practic visul su mre, n care doar el credea cu adevrat. Dorea s conduc o ar
prosper i ct mai populat, s formeze omul nou, nscut, crescut i dedicat n
totalitate idealului comunist.
Grandoman ca orice dictator, pentru el totul se reducea la cifre, nu la oameni.
Agricultura trebuia s asigure o anumit producie anual la hectar, fabricile s produc
sute de kilograme de oel pe cap de locuitor, iar populaia rii s creasc la 30 de
milioane. Cum anume, ce sacrificii trebuiau fcute pentru asta, ct aveau s sufere
oamenii din cauza acestor proiecte absurde? erau ntrebri fr importan pentru el,
simple detalii.
Din acest punct de vedere, Decretul 770, care interzicea prin lege avortul, poate fi
asemnat cusinistrul experiment demografic Lebensborn, lansat de Heinrich Himmler, n
1935, prin care dorea oprirea avorturilor i stimularea naterilor, pentru a obine o ras
arian superioar. Comparaia este fcut de istoricul Adrian Cioroianu.
Dar Ceauescu nu avea carisma lui Himmler, iar romnii nu au vrut s asculte orbete
ordinele iubitului conductor. Ei au gsit imediat soluii, au improvizat cum au putut,
pentru a scpa de aberanta lege menit s stimuleze forat natalitatea, s transforme
copiii n simple cifre, n statistici demografice care trebuiau ndeplinite asemeni planului
cincinal.
Nicolae Ceauescu citind discursul de Anul Nou, 1 ianuarie 1978
(Foto: Arhivele Naionale)
Astfel a nceput o dram care a durat 24 de ani, din 1966 pn n 1989, la cderea
regimului comunist. n aceast perioad peste 10.000 de femei au murit din
cauza avorturilor ilegale, dei numrul este probabil mult mai mare, acestea
fiind doar datele nregistrate oficial.
Multe decese erau consemnate drept septicemie sau insuficien renal, complicaii
care apreau de regul tot n urma avorturilor. Numrul femeilor rmase mutilate pe
via sau infertile n urma acestor proceduri pseudomedicale disperate este, de
asemenea, greu de estimat.
Tot atunci au venit pe lume peste 2 milioane de copii - decreeii, cum au
fost poreclii ulterior - copii nscui nu din dragoste, ci din fric, lsai s
triasc doar pentru c prinii lor s-au temut s vor plti cu viaa sau cu
libertatea dac vor ncerca s scape de ei.
Muli dintre aceti copii sunt acum oameni mplinii, au familie i o carier, dar unii din
ei au sfrit n chinuri, pentru c au avut ghinionul s se nasc bolnavi sau cu un
handicap.
Au murit sau au supravieuit la limit, abandonai n orfelinate comparate cu lagre de

exterminare, unde nu primeau nici hran, nici medicamente, nici mcar o minim
afeciune uman.
Povestea lor a ieit la iveal abia n 1990, cnd o televiziune din Germania a
filmat condiiile nfiortoare n care triau, netiui de nimeni, orfanii cu
handicap de la Cighid.
Cei asemeni lor erau considerai de regimul comunist nite rebuturi, care consumau
inutil resursele i aa puine ale societii i care trebuiau eliminai, mentalitate identic
celei promovate de naziti n cadrul proiectului Lebensborn. Copiii bolnavi, pe care
oricum nu i dorea nimeni, nici mcar familia lor, erau aruncai, ca puii de gin din
incubatoare, care nu corespundeau standardelor.
Omul nou al lui Ceauescu, asemeni arianului lui Hitler, trebuia s fie
perfect sntos, chiar dac nu prea avea acces la hran, trebuia s aib
aptitudini sportive i s fie educat n spiritul regimului pe care urma s-l
slujeasc cu devotament pn la moarte.
O atrocitate istoric
n anul 1957 autoritile romne au dat o lege care fcea legal avortul la cerere (interzis
iniial de o lege din 1948). Msura fusese luat tocmai pentru c efectele negative
asupra sntii femeilor, n cazul avorturilor ilegale, erau evidente i cereau msuri
urgente.
Astfel, pn n anul 1966, romncele au avut aceast opiune, la care apelau frecvent,
mai ales din cauza lipsei altor metode eficiente de contracepie. Anul 1966 a nregistrat
un record negativ de nateri, iar guvernul comunist a intrat n alert.
Pe 2 august 1966 a avut loc la Neptun edina Comitetului Executiv al Comotetului
Central al PCR, unde a fost discutat un studiu demografic cu rezultate considerate
ngrijortoare. Nicolae Ceauescu era convins c natalitatea sczut era doar din cauza
legislaiei care permitea avorturile, nu a situaiei economice dificile.
Ceuescu dorea ca fiecare romnc s aib cel puin 4 copii
(Sursa: Decreeii, n regia lui
Florin Iepan)
Astfel, pe 2 octombrie 1966 a fost promulgat Decretul 770, care interzicea

avortul la cerere, intervenia fiind posibil doar n anumite condiii stricte.
Iat textul legii:
Art. 1.
ntreruperea cursului sarcinii este interzis.
Art. 2.
n mod cu totul exceptional, ntreruperea cursului sarcinii va fi autorizat
potrivit prevederilor art. 5, n cazurile in care:
a) sarcina pune viaa femeii ntr-o stare de pericol care nu poate fi nlaturat
printr-un alt mijloc;
b) unul dintre prini sufer de o boal grav, care se transmite ereditar sau
care determin malformaiuni congenitale grave;
c) femeia nsrcinat prezint invaliditi grave fizice, psihice sau senzoriale;
d) femeia este n vrst de peste 45 de ani;
e) femeia a nscut patru copii i i are n ngrijire;
f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.
Art. 3.
ntreruperea n cazurile prevazute la art. 2 se poate efectua n primele trei

luni ale sarcinii. n caz exceptional, cnd se constat o stare patologic grav
care pune n pericol viaa femeii, ntreruperea cursului sarcinii se poate face
pn la ase luni.
Din punctul de vedere al autoritilor comuniste, legea era menit s protejeze familia i
s ncurajeze naterile. Ceauescu, provenind dintr-o familia srac, cu 10 copii, care au
crescut n condiii deplorabile, nu putea nelege de ce unele femei nu i doreau mai
mult de 2-3 copii i de ce se plngeau c nu aveau cu ce s i hrneasc.
Peste noapte, romncele s-ar trezit obligate s devin mame fr voia lor. Cele care
ncercau s fac avort, singure acas sau apelnd la persoane fr pregtire medical,
riscau s moar sau s ajung n stare grav la spital i apoi la nchisoare. i cei care le
ajutau riscau nchisoarea.
Decretul a reprezentat o ingerin extrem de grav n spaiul de libertate
personal, intim a femeilor. n mod firesc, dreptul de a decide cu privire la
propriul corp aparine persoanelor, indivizilor, i nicidecum vreunei autoriti
exterioare. Avortul, operaiile estetice, donarea de organe, orientarea sexual
etc sunt chestiuni n care doar persoanele n cauz trebuie s decid. Sunt
singurele n msur s decid n virtutea dreptului de control asupra
propriului corp, a declarat pentru Descopera.ro sociologul Marian-Gabriel Hncean,
lector la Universitatea din Bucureti.
Dintr-odat, aceast stare de normalitate s-a schimbat radical.
Statul, n virtutea planificrii economice centralizate, devenea un soi de
instan moral care tia ce este BINE pentru societate i implicit pentru
femei. n numele unei dezvoltri industriale programate pe cicluri cincinale,
discutabil n multe din aspectele sale, autoritile statului urmreau
creterea natalitii (...) Trebuie punctat aici un aspect important. Naterea
unui copil este o experien personal i intim. Aceasta aparine exclusiv
femeilor. Indiferent de profilul societii i de regimul politic, rolul statului
trebuie limitat i specificat extrem de riguros. n relaia Stat-femeie, n
contextul maternitii, preferinele femeilor trebuie s domine preferinele
statului. Din aceast perspectiv, intervenia statului n probleme ce in de
sfera intim i individual a femeilor nu este nimic altceva dect o atrocitate
istoric, adaug Gabriel Hncean.
n primii ani, Decretul i-a atins scopul. n 1967 natalitatea s-a dublat, iar n
perioada 1967-1972 s-au nscut peste 2 milioane de copii, cei mai muli fr
s fie dorii de familii, numii acum decreei sau copiii decretului, pentru
c au venit pe lume doar datorit acestei legi.
Din anii 1970 natalitatea a nceput s scad din nou, iar n 1983 revenise deja
la cifrele din 1966. Asta pentru c romncele ncepuser s apeleze tot mai
mult la diferite soluii extreme, pentru a scpa cu orice pre de sarcina
nedorit.
Mijloace contraceptive nu existau, importurile de pilule anticoncepionale au fost
interzise i puteau fi cumprate doar de pe piaa neagr, din Ungaria, fiind ns
accesibile doar femeilor cu bani i relaii.
Puini medici acceptau s mai fac avorturi la cerere, pentru c i riscau cariera i chiar
libertatea. Uneori, ei puneau diagnostice false, cum ar fi hepatit sau diabet, pentru a
avea un motiv ca s fac avort femeii care dorea asta, dar riscau foarte mult, pentru c
toate spitalele erau atent verificate de oameni trimii special de Securitate.
Acetia verificau toate fiele medicale i vizitau alturi de doctori toate cazurile
suspecte, deseori asistnd chiar la operaii sau la avorturile care erau autorizate.
Contracepie cu suc de lmie i avort pe masa din

buctrie
Astfel, femeile care rmneau nsrcinate fr s vrea apelau n disperare de cauz la
leacuri bbeti i sufereau de obicei singure acas. Mutau mobila, fceau bi reci sau
foarte fierbini, foloseau diferite plante sau chiar i introduceau mutar sau suc de
lmie n vagin, efectele fiind, evident, ngrozitoare pentru sntate.
Multe din aceste ncercri, extrem de dureroase, erau zadarnice i atunci
femeia ajungea, ca ultim soluie, la btrne sau la mcelari ori mecanici,
care se ofereau s le scape de sarcina nedorit, pe masa din bucutrie, contra
unei sume frumoase de bani.
Aici, cu doar un clu n gur n loc de anestezic, femeia erau supus unor chiuretaje
barbare, fr instrumente sterile i fr ca persoana care le fcea avortul s aib cu
adevrat un minim de cunotine medicale.
Nu-i de mirare c multe femei mureau sau sufereau complicaii n urma crora
rmneau mutilate i infertile pe via. Deseori, ele ajungeau cteva zile mai trziu tot
la spital, unde medicii aflau ce se ntmplase i nu prea aveau cum s le mai ajute.
Orice caz de acest fel trebuia raportat imediat autoritilor, care veneau i ncepeau
anchetarea femeii chiar pe patul de spital. Dac pacienta nu recunotea tot ce fcuse i
nu divulga numele celui care a ajutat-o s avorteze, risca s moar, pentru c medicii
nu primeau aprobare s-o ngrijeasc.
Medicii ngrijesc o femeie la spital, dup ce a suferit complicaii n urma unui avort
(Sursa:
Decreeii, n regia lui Florin Iepan)
Metaforic vorbind, avortul a fost scos din spital i din zona medical
instituionalizat formal i a fost aruncat ntr-o zon a practicilor informale i
a unei piee negre. n acest context, avortul devenea posibil prin intermediul
unor reele sociale informale. Aceste reele informale reprezentau
mecanismul de funcionare a unei piee negre, o pia a femeilor care doreau
ntreruperea de sarcin i a celor care furnizau astfel de servicii contra cost.
Intermedierea dintre cele dou pri se realiza prin reele de cunoscui,
prieteni, familie, n care ncrederea era un atribut central, adaug Gabriel
Hncean.
Un caz celebru de furnizor de servicii de acest fel pe piaa neagr este Trandafira, care a
stat muli ani dup gratii pentru c fcea avorturi ilegale, dar se mndrete i acum c a
ajutat chiar i soii de securiti s scape de belea.
Povestea ei a fost relatat ntr-un film de propagand, Ilustrate cu Flori de Cmp, prin
care regimul comunist a ncercat s le sperie pe femei i s le conving s nu fac
niciodat avort.
Adevrata poveste a Trandafirei este spus ns n documentarul Decreeii, realizat
de regizorul Florin Iepan. Tot n acest documentar aflm detalii cutremurtoare
mrturisite de femeile care au ajuns, n disperare de cauz, pe masa din buctrie.
n anul 1985, deja n plin declin demografic, din punctul de vedere al comunitilor,
autoritile au recurs la o msur care le ntrece pe toate prin cruzime i cinism.
O tnr muncitoare de la APACA, moart n urma unui avort ilegal, a fost plimbat n
sicriu prin curtea fabricii, ca s fie exemplu pentru toate colegele ei, care ar fi fost
tentate s recurg i ele la aceast soluie. Slujba religioas i s-a fcut n faa colegilor
i a familiei, inclusiv n prezena copiilor ei, rmai orfani.
Femeile care lucrau n ntreprinderi erau obligate s fac anual un control
ginecologic, iar medicul consemna orice semn care ar fi putut indica sarcina
sau un avort. Cele care erau gravide urmau s fie monitorizate lunar pn
cnd nteau.
Greu de imaginat cum se simeau acele muncitoare, aduse cu fora, n grup, la cabinetul
medicului, care era nevoit s consulte chiar i 60 de femei pe zi. n loc s aib ncredere
n el, medicul desemnat de ntreprindere ajunsese s fie privit ca un duman.
Partenerii femeilor care ajungeau n aceast situaie delicat i doreau s fac avort
evitau de obicei s se implice prea mult n momentul n care aprea beleaua. Astfel,
femeile se trezeau singure, acuzate de multe ori c nu au fost atente i lsate s se
descurce singure, cum puteau.
Ceea ce este ns evident i cert sunt experienele emoionale prin care au
trecut femeile care s-au confruntat cu problema avortului (ruine, team,
disperare, durere fizic i psihic, dezndejde). Aceste emoii au fost extrem
de puternice i din pcate, din cauza naturii pe care au avut-o,
experimentarea lor a fost exclusiv privat, intim, individual. Este greu de
stabilit rolul pe care ar fi trebuit s l aib brbaii n situaia acestei drame.
Sau dac exist vreun comportament din partea brbailor care ar fi atenuat
drama psihologic a unui avort. Pe de alt parte, n mod categoric, experiena
avortului ar fi trebuit s scoat n eviden din partea brbailor
comportamente de parteneriat emoional (susinere i suport emoional).
Drama femeilor care au trecut prin practica avortului a fost exacerbat, n

foarte multe cazuri, de ignorana i lipsa de implicare ale brbailor, spune
Gabriel Hncean.
Sexul, pe principiul mai rru e mai drgu

Ceauescu visa la un stat cu peste 30 de milioane de locuitori, n care femeile s
munceasc 8 ore pe zi n fabrici i uzine, apoi s se ntoarc acas fericite la copiii lor
(ct mai muli, cel puin 4), pe care-i nvee cte fcea partidul pentru viitorul lor.
i vedem pe aceti copii, muli dintre ei decreei, cntnd fericii la serbri, costumai n
oimi ai patriei i pionieri. Ct mai muli copii nsemna mai muli viitori membri de
partid, oameni care s i dedice viaa n slujba PCR i s cldeasc mreul viitor la
care visa Ceauescu.
Comunitii erau convini c o romnc putea deveni mam fr probleme chiar i la 49
de ani.
Viaa idilic prezentat n filmele de propagand era ns o minciun, un film atent
regizat. n realitate, mamele cu greu i puteau crete chiar i pe cei 2-3 copii pe care i
aveau acas, mncarea era din ce n ce mai puin, de proast calitate i se gsea doar
dup ore n ir de stat la cozi.
Rafturile farmaciilor erau i ele aproape goale, medicamentele fiind foarte puine, mai
ales n anii 1980, cnd Ceauescu a decis s opreasc toate importurile, pentru a plti
datoria extern a rii.
oimii Patriei
(Foto: Arhiv Personal)
Iat de ce pentru cele mai multe femei apariia unui alt copil era o adevrat dram,
nsemna o gur n plus de hrnit. Medicul ginecolog Mircea Oninescu povestete n
documentarul regizat de Florin Iepan cum reacionau femeile dup ce erau obligate s
dea natere unui copil nedorit:Dup ne se ntea copilul, cnd l scoteam din
mam i l artam lui Dumnezeu, eu eram fericit, dar mama ncepea s-l
blesteme, mi zicea s-l iau de acolo, s-l arunc la gunoi, toate aveau o reacie
de respingere care m ndurera teribil.
Desigur, de multe ori, prinii acceptau n timp copilul nedorit i ajungeau s-l iubeasc,
relaia lor devenind n final una normal, dar alteori aceti copii ajugeau la orfelinate,
mai ales dac erau rezultatul unor aventuri ocazionale.
Astfel, cea mai sigur soluie pentru a evita o sarcin nedorit i un avort, cu
toate complicaiile i riscurile pe care le presupunea, rmnea abstinena.
Metoda calendarului, prin care contactul sexual era programat la date fixe, n funcie de
menstruaia femeii, era singura disponibil, dar foarte riscant, pentru c multe femei
au ciclul menstrual neregulat i este foarte greu de stabilit zilele n care sunt fertile.
De aceea, multe cupluri au decis s rreasc tot mai mult relaiile intime, care
deveniser adevrate evenimente. Nici mcar atunci femeile nu se puteau bucura cu
adevrat, pentru c, dup ce avea loc fericitul i rarul eveniment, orice zi de ntrziere
a menstruaiei era o tragedie, un semn ru, iar stresul acesta afecta i mai mult
echilibrul hormonal i starea psihic.
Imposibilitatea de a accesa mijloace contraceptive arunca relaiile sexuale
ntr-o zon de risc cu implicaii extrem de importante n sfera social. Spre
exemplu, apariia unei sarcini nedorite era un risc extrem de mare, care
afecta direct femeia i schimba radical proiectul de via al acesteea. i
indirect, relaiile pe care femeia n cauz le avea cu partenerul de via i cu
cercul social de apropiai (familie, prieteni etc), explic sociologul Gabriel
Hncean.
Singurele femei care putea face avort la cerere erau igncile, pentru c aceast etnie
era considerat de comuniti nedemn s dea natere omului nou.
Pentru romni ns, o familie fr copii era echivalentul unei trdri fa de ar, de
aceea comunitii au i ntrodus taxa de celibat i de nuliparitate. Tinerii cstorii
care nu aveau copii erau obligai s achite un impozit de 10% din venitul
lunar.
Sistemul fusese introdus i n alte state sovietice, de ctre Stalin, dar taxa era de obicei
mai mic, ntre 6-8%.
n Romnia, iniial impozitul viza doar cuplurile cstorite i fr copii, dar din anul 1977
a fost aplicat i celibatarilor, adic oricrui brbat de 25-50 de ani i oricrei femei de
20-45 de ani, care nu avea copii.
Omori de cei pe care i-au condamnat s se nasc

Ajuni la vrsta adolescenei, unii decreei au mprtit soarta prinilor,
trezindu-se fr s vrea cu un copil n brae, deseori la vrste la care ar fi
trebuit s-i continue educaia.
Dar aceti tineri nu aveau acces la educaie sexual, acesta era un subiect tabuu.
Puteau gsi cteva informaii doar n crile de medicin sau n cele destinate
proaspetelor mame, alturi de sfaturi legate de ngrijirea bebeluului.
Astfel, educaia sexual, ca i sfaturile despre cum s evii sau s scapi de o sarcin,
ajunseser doar vorbe optite pe ascuns ntre prietene, care rareori conineau informaii
corecte.
i testele de sarcin de atunci se fceau prin metode primitive. Acum 40 de
ani ns, n spitalele din Romnia nu existau alte metode tiinifice, femeile
gravide fiind diagnosticate n urma reaciei unor broate la contactul cu urina
lor.
La un moment dat ns, autoritile au oprit i aprovizionarea cu aceste broate, astfel
c stocul s-a redus foarte mult, iar puinele exemplare care mai triau ajunseser aa de
extenuate c nu mai reacionau normal i prin urmare ddeau un diagnostic greit.
Din pcate, diagnosticul broatei era acceptat ca prob n instan i putea fi considerat
dovada unui avort, femeilor fiindu-le extrem de greu s demonstreze prin alte mijloace
c de fapt nu fuseser niciodat nsrcinate.
Decreeii mai aveau de depit o mare problem, pe care nimeni n-o anticipase. n
primii ani ai Decretului, numrul copiilor nscui fusese foarte mare, mai mare dect
estimaser probabil autoritile. Astfel, dei s-au suplimentat locurile n cree, grdinie
i coli, micuii nvau la grmad, n schimburi, chiar i 40 de copii ntr-o clas.
Era btaie mare pe locurile la liceele i facultile bune, un adevrat circ la repartizarea
n cmpul muncii. Tocmai pentru c au trecut prin toate aceste greuti, copii i mai
trziu tinerii generaiei comandate de Ceauescu au ajuns s fie adevrai lupttori,
oameni puternici, ambiioi i hotri.
Pionierii, fotografie de grup
(Foto: Arhiv Personal)
Din acest punct de vedere, am putea fi tentai s credem c proiectul de formare a

omului nou a fost, mcar parial, un succes. Dar tocmai aceti tineri au fost cei care
nu au ezitat s ias n strad n decembrie 1989, ca s-i decid, pentru prima dat,
singuri i liberi, viitorul. Ambiia, curajul i entuziasmul lor s-au transformat din caliti
ludate de propaganda comunist n singurele arme eficiente mpotriva sistemului.
Jumtate dintre cei care au murit mpucai la Revoluie au fost decreei, nscui ntre
anii 1966-1972. Laureniu tefnescu, un copil al decretului, a fcut parte din plutonul
de execuie, care i-a mpucat pe soii Ceauescu n decembrie 1989.
Cnd Ceauescu a semnat Decretul (...) i-a semnat de fapt condamnarea la
moarte, pentru c atunci m-am nscut eu", a declarat el n documentarul regizat
de Florin Iepan. Da, el era Ttuca, aa cum spunea, era practic tatl meu, c
datorit lui m-am nscut eu, dar nu se mai putea aa, el nu m mai merita pe
mine i poate c nici eu pe el. Aa c l-am mpucat pe Ttuca,recunoate
Laureniu tefnescu.
Decretul 770 a fost anulat imediat dup cderea regimului comunist, pe 26 decembrie
1989. n anul urmtor au fost nregistrate peste un milion de avorturi la cerere.
Surse: Adevrul, EVZ, Hotnews
Pastilele contraceptive au un efect

nebnuit asupra creierului femeilor
Tweet
Trimite pe email
1 Comentarii
Pastilele contraceptive au un efect nebnuit asupra creierului femeilor
(Foto:
Shutterstock)+ZOOM
Galerie foto (1)

Pilulele contraceptive au transformat radical viaa femeilor. Pe lng protecia fa de o
sarcin nedorit, anumite tipuri de anticoncepionale sunt recomandate de medici i
pentru efectul anti-androgenic pe care l au. Recent, cercettorii au descoperit c
acestea au i un alt efect nebnuit.
Pastilele contraceptive care blocheaz receptorii androgenici duc n timp la
modificri evidente, structurale, n creierul femeilor care le folosesc.
Un studiu a demonstrat c femeile care folosesc aceste contraceptive orale au mai
mult materie cenuie n anumite regiuni cerebrale, comparativ cu femeile care nu
folsesc aceste pastile.
Cercetarea a fost realizat de o echip de la Universitatea din Salzberg. La studiu au

luat parte 60 de femei, dintre care 20 nu foloseau contraceptive, 18 luau pastile cu
hormoni androgenici i 22 luau pastile cu hormoni anti-androgenici.
Scanrile realizate la RMN au artat c femeile care utilizau pilule anti-androgenice
aveau mai mult materie cenuie n anumite regiuni din creier, comparativ cu femeile
care aveau un ciclu menstrualnatural.
n schimb, femeile care luau pastile cu hormoni androgenici aveau mai puin materie
cenuie, comparativ cu grupul de control.
Modificrile n structura cerebral au loc n zonele responsabile cu memoria vizual. n
urma unui alt studiu la care au luat parte aceste femei, ele au fost rugate s vad timp
de 30 de secunde 60 de fotografii cu chipurile unor persoane.
Apoi li s-a cerut s recunoasc din alte fotografii portretele pe care le vzuser anterior.
Cercettorii au atras concluzia c femeile care iau acest tip de pastile au o memorie mai
bun datorit cantitii mai mari de materie cenuie din hippocamp, regiune
responsabil de nvare i memorie.
Nu se tie ns ce compus din pastile provoac aceste modificri structurale n creier,
dar efectul este mai evident pe msur ce pastilele sunt folosite mai mult timp.
Un semn de ntrebare este totui faptul c studiul s-a fcut pe un numr foarte mic de
femei. Cercetarea a fost publicat n Brain Research.
Sursa: IFL Science
Iradiat, termostabilizat, liofilizat:

ce meniu mnnc astronauii de
pe Staia Spaial Internaional de
Ziua Recunotinei? (VIDEO)
Tweet
Trimite pe email
27.11.2014 |
0 Comentarii
Comandantul Expediiei 42 de pe Staia Spaial Internaional, Barry Butch Wilmore.

Foto: NASA+ZOOM
Galerie foto (2)

La prima vedere, meniul de care se vor bucura azi astronauii americani de pe SSI de
Ziua Recunotinei pare unul tipic pentru aceast srbtoare: curcan, porumb, igname,
prjitur cu fructe. Dar toate sunt preparate altfel i arat altfel dect pe Pmnt.
La 400 km deasupra Pmntului, pe Staia Spaial Internaional, meniul de Ziua
Recunotinei cuprinde alimente preparate dup tehnologii avansate care s asigure
conservarea lor i reducerea volumului: liofilizare, iradiere i termostabilizare.
liofilizarea este un proces de deshidratare a produselor n stare congelat; primul pas
este nghearea, urmat de o scdere a presiunii pentru a permite apei din materialul
respectiv s sublimeze direct din faza solid n faza de vapori.
iradierea cu radiaii ionizante este folosit pentru a steriliza carnea, mpiedicnd astfel
alterarea ei.
termostabilizarea const n nclzirea alimentelor n vase speciale, pentru a distruge
microorganismele i enzimele care ar putea duce la alterare.
Alimentele astfel tratate sunt ambalate etan n plicuri i pungi speciale, pe care
astronauii le deschid tindu-le cu foarfeca. Unele dintre alimente pot fi consumate ca
atare, altele trebuie reconstituite adugnd ap.
Meniul cuprinde, printre altele, curcan afumat iradiat, fasole verde i ciuperci liofilizate,
igname termostabilizate (ignama este o legum cu tuberculi comestibili), prjitur
cu fructe, de asemenea termostabilizat.
Cercetarea i dezvoltarea unor moduri de preparare a alimentelor, n vederea
conservrii lor pe perioade mai lungi, pstrnd n acelai timp principiile nutritive i
gustul mncri i reducnd volumul ocupat de aceasta, este una dintre preocuprile de
baz ale NASA, fiind un element-cheie pentru reuita misiunilor spaiale, mai ales a
celor de lung durat, precum o viitoare misiune cu echipaj uman pe Marte, preconizat
de NASA.
De asemenea, SSI servete drept laborator n care sunt testate tehnologii de cretere a
unor plante alimentare n spaiu. Una dintre plantele pe care le are n vedere NASA n
acest scop este cartoful dulce, foarte nutritiv i care se poate adapta la creterea ntr-un
mediu cu parametri strict controlai, la lumin artificial.
Cu toate c nu vor avea zi liber, precum americanii care srbtoresc Ziua
Recunotinei pe Pmnt, astronauii americani de pe SSI vor avea astzi o zi mai
uoar i vor savura o mas srbtoreasc n compania celorlali membri ai echipajului,
a anunat NASA.
Echipajul actual de pe Staia Spaial Internaional Expediia 42 cuprinde 6 membri:
doi din SUA (comandantul Barry 'Butch' Wilmore i inginerul de zbor Terry Virts, din
cadrul NASA), 3 din Rusia (inginerii de zbor Anton kaplerov, Alexandr Samokutiaev
i Elena Serova, din cadrul Roscosmos) i unul din Italia (inginerul de zbor Samantha
Cristoforetti, din partea ESA).
Sursa: Mail Online
Robotul Philae a detectat compui

pe baz de carbon pe cometa Ciuri
Tweet
Trimite pe email
Bogdan Enache | 27.11.2014 |
0 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (1)

Cercettorii britanici care lucreaz cu instrumentul Ptolemy de la bordul robotului Philae,
care a ajuns pe suprafaa cometei Ciuriumov-Gherasimenko n urm cu dou sptmni,
au primit date care par s confirme prezena moleculelor organice pe baz de carbon pe
suprafaa cometei, potrivit bbc.com.
Cercettorii britanici au primit date foarte "bogate" de la robotul Philae, chiar nainte ca
aparatul s intre n starea de hibernare dup ce a rmas fr energie. Savanii spun c
au detectat ceea ce ar putea fi compui chimici compleci pe baz de carbon, pe
suprafaa cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumit Ciuri.
Datele au fost furnizate de instrumentul Ptolemy, un laborator n miniatur de la bordul
lui Philae, care a ajuns pe suprafaa cometei Ciuri n urm cu dou sptmni.
Detectarea carbonului susine ideea potrivit creia cometele ar fi adus pe Terra compui
chimici cheie pentru apariia vieii.
"Putem afirma cu toat sigurana c am primit un semnal uria privind
existena unor compui organici pe baz de carbon. Este un semnal puternic.
Nu este deloc simplu. Nu este ca i cum sunt doi compui; n mod clar, sunt o
mulime de lucruri acolo - o grmad de vrfuri. Cteodat, un compus chimic
complicat duce la afiarea multor vrfuri", a declarat, pentru BBC News,

profesorul Ian Wright, liderul echipei de cercettori britanici care lucreaz cu
instrumentul Ptolemy.
"Vrfurile" despre care vorbete savantul se refer la graficul produs de instrumentul
Ptolemy privind diferitele molecule detectate. Rezultatele vin s confirme observaiile
iniiale fcute de un instrument german de la bordul lui Philae.
ntr-un interviu acordat n exclusivitate pentru BBC News, profesorul Wright a explicat c
Ptolemy a adunat cantiti uriae de date tiinifice. Wright, o persoan tcut i
reinut n mod obinuit, i-a controlat entuziasmul mai bine dect colega sa, profesoara
Monica Grady, care i este i soie, care a srit n sus de bucurie i a plns dup ce
Philae a reuit s ajung pe suprafaa nucleului cometei Ciuri.
"Sunt la fel de bucuros acum cum am fost n urm cu cteva sptmni. Este
extraordinar", a spus savantul. "Ani de zile am inut discursuri i conferine despre ce
plnuim s facem. Acum avem nite date i este extraordinar. Pentru asta muncesc
oamenii de tiin", a declarat Wright.
Multe dintre datele colectate de Ptolemy au fost obinute n timpul zborului. La puin
timp dup ce sonda Rosetta a fost trezit din hibernare, n ianuarie, Wright i echipa sa
au profitat de oportunitatea de a analiza coada cometei, pe msur ce Rosetta se
apropia de obiectul spaial.
"Nu plnuisem s facem asta, dar devenise evident c era un lucru pe care l puteam
face", a explicat cercettorul britanic.
Primele informaii arat c, pe msur ce Rosetta se apropia de comet, compoziia
chimic a gazelor se schimb.
Profesorul Wright a explicat c sriturile efectuate de Philae pe suprafaa nucleului
cometei au fost benefice pentru experimentul efectuat cu instrumentul Ptolemy. Printre
capabilitile lui Ptolemy se numr i abilitatea de a analiza gazele i particulele din
jurul su, astfel c fusese programat n avans s "miroas" mediul imediat dup
efectuarea contactului cu nucleul lui Ciuri.
Imaginile realizate de Rosetta arat c primul contact cu suprafaa cometei a creat un
nor de praf, furniznd astfel foarte multe informaii pentru Ptolemy.
Sriturile neintenionate ale lui Philae i oprirea pe suprafaa cometei ntr-o regiune
umbrit nu vor permite ns robotului s-i rencarce bateriile cu ajutorul panourilor
solare. Echipa Ptolemy a avut la dispoziie doar cteva ore pentru a regndi programul
tiinific i a transmite spre mini-laborator o list mult mai scurt de sarcini pe care
Ptolemy s le ndeplineasc.
Din cauza problemelor cu energia disponibil, toi cercettorii care lucreaz
cu instrumente de la bordul lui Philae au fost nevoii s lucreze ore n ir
pentru a beneficia la maximum de timpul limitat pe care l aveau la dipoziie,
sub presiunea responsabilitii uriae a misiunii istorice n care erau implicai.
Momentul cel mai dificil pentru savani a fost cel n care au fost nevoii s abandoneze
planurile de analizare a materiei obinute n urma forrii sub suprafaa cometei.
Administratorii programului Philae au ajuns la concluzia c exista energie doar pentru
analizarea unei singure probe de materie prelevat i nu pentru dou eantioane, cum
era prevzut iniial.
n acel moment s-a luat decizia colectiv ca, n cazul n care Philae va reui s preleveze
materie prin forarea pe suprafaa cometei, proba respectiv s fie livrat spre analizare
instrumentului german COSAC, i nu ctre mini-laboratorul britanic.
Savanii nu tiu cu precizie dac eantionul de materie a fost livrat instrumentului
COSAC de la bordul lui Philae.
Conducerea misiunii spaiale a acordat, ns, cercettorilor britanici dreptul s utilizeze
energie rmas n bateriile lui Philae pentru pornirea cuptorului lui Ptolemy, pentru a
nclzi toat materia colectat n timpul aterizrii la 200 de grade Celsius pentru a
analiza apoi gazele emise.
Profesorul Wright a confirmat c experimentul a avut loc cu succes, iar rezultatele ar
putea oferi indicii privind compoziia compuilor chimici de pe comet, referitor la
coninutul de carbon i azot.
La rndul lor, aceste informaii pot fi utile n crearea unei imagini mai clare cu privire la
ce s-a ntmplat n primii ani de existen a Sistemului Solar, cnd plenetele se nteau.
Cercettorii britanici i doresc ca Ptolemy s fi dus la bun sfrit misiunea n ntregime,
aa cum fusese programat iniial, dar Ian Wright spune c echipa sa este mulumit de
rezultate.
Philae s-ar putea reactiva n perioada urmtoare, pe msur ce cometa

Ciuriumov-Gherasimenko se apropie de Soare, iar lumina stelei ar putea cdea
pe panourile fotovoltaice ale robotului, ncrcnd bateriile.
"Dac m ntrebai dac am fcut tot ce am fi putut face, rspunsul este nu. Dar
rmn optimist la gndul c Philae ar putea reveni la via i vom avea ansa s facem
toate lucrurile pe care nu le-am fcut", a declarat profesorul Ian Wright.
Lansat n 2004, misiunea Rosetta a Ageniei Spaiale Europene (ESA) este dedicat
aflrii mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune
colectarea unor molecule organice care ar fi putut s joace un rol determinant n
apariia vieii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereti din Sistemul
Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodat ale suprafeei unei
comete.
Micul robot a putut s radiografieze interiorul cometei, s-i studieze magnetismul, s
realizeze imagini cu solul, s analizeze moleculele complexe de la suprafa. Potrivit
specialitilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agenia spaial francez,
misiunea sa este realizat n proporie de 80%.
n cazul restabilirii contactului, dac totul funcioneaz aa cum a fost programat, Philae
ar trebui "s moar de cald" n martie 2015, atunci cnd cometa se va apropia de Soare.
ns Rosetta i va continua misiunea de "nsoitoare" a cometei CiuriumovGherasimenko cel puin pn pe 13 august 2015, dat la care cometa va trece la cea
mai mic distan de Soare. Misiunea ei este programat s dureze pn la sfritul
lunii decembrie 2015.
Plasarea unui robot pe o comet aflat la o distan de peste 500 milioane de kilometri
de Terra reprezint o premier n istoria explorrii spaiale i un punct culminant al unei
misiunii care a nceput n urm cu 20 de ani.
Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380,
misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercettori pe parcursul a 20 de
ani. Peste 50 de companii din 14 ri europene i Statele Unite ale Americii au participat
la fabricarea acestei sonde spaiale.
Sursa: Mediafax
Obezitatea este asociat cu

jumtate de milion de cazuri noi de
cancer anual
Tweet
Trimite pe email
Florin Badescu | 27.11.2014 |
0 Comentarii
Obezitatea este asociat cu jumtate de milion de cazuri noi de cancer
(Foto:
Shutterstock)+ZOOM
Galerie foto (1)

Aproape o jumtate de milion de cazuri noi de cancer la aduli pot fi asociate pe plan
mondial, n fiecare an, cu obezitatea sau cu greutatea n exces, afirm autorii unui
studiu publicat joi n revista medical The Lancet Oncology, informeaz AFP.
Studiul, coordonat de International Agency for Research on Cancer (IARC), agenia de
cercetri asupra cancerului nfiinat de Organizaia Mondial a Sntii (OMS), afirm
c obezitatea i greutatea n exces au devenit un risc major, fiind vinovate de 3,6%
(481.000 cazuri) din totalul cazurilor noi de cancer la aduli n 2012.
Aceast analiz se sprijin mai ales pe o vast baz de date Globocan, ce include
incidena i mortalitatea provocat de cancer n 184 de ri.
rile bogate sunt cele mai afectate, cu aproape dou treimi (64%) din totalul cazurilor
de cancer asociate cu obezitatea nregistrate n America de Nord (111.000 cazuri noi,
adic aproape un sfert din totalul mondial) i din Europa.
Africa subsaharian este regiunea care contribuie cel mai puin la acest bilan (7.300
cazuri de cancer).
n Europa, rile din Europa de Est sunt afectate n mod special, cu 65.000 de
cazuri de cancer.
Studiul arat c aceast relaie dintre cancer i obezitate le afecteaz mai
mult pe femei dect pe brbai, n mare parte din cauza endometrului
(mucoasa uterului) i a cancerelor mamare care apar n numr mare dup
menopauz.
La brbai, excesul de greutate este vinovat de 1,9% (136.000) din totalul cazurilor de
cancere din 2012. La femei, acest procent este de 5,4% (345.000 cazuri).
Persoanele supraponderale au un IMC (indice al masei corporale, calculat la raport ntre
greutate i ptratul nlimii) cuprins ntre 25 i 30 i persoanele obeze au un IMC
de peste 30.
Cancerele endometrului (mucoasa uterin), de colon, de sn, dup menopauz,
reprezint aproape trei sferturi (73%) din totalul cazurilor noi de cancer diagnosticate
anual i asociate cu obezitatea la femei.
n rndul brbailor, cancerele renale i cele de colon reprezint dou treimi (66%) din
total.
Potrivit OMS, numrul persoanelor care sufer de obezitate s-a dublat dup 1980. Pe
plan mondial exist peste 1,4 miliarde de persoane supraponderale n vrst de 20 de
ani.
Sursa: Mediafax
Persoanele care i detest locul de

munc au un risc mai mare de
ngrare
Tweet
Trimite pe email
Florin Badescu | 27.11.2014 |
0 Comentarii
Persoanele care i detest locul de munc au un risc mai mare de ngrare
(Foto:
Shutterstock)+ZOOM
Galerie foto (1)

Angajaii care i ursc locurile de munc prezint un risc mai mare de ngrare,
ntruct aceste persoane aleg alimente nesntoase pentru mesele de prnz n zilele cu
agende de lucru stresante, potrivit unui studiu realizat recent n Marea Britanie,
informeaz dailymail.co.uk.
Prin comparaie, angajaii care au o atitudine pozitiv fa de locurile lor de munc aleg
alimente sntoase pentru mesele de prnz, orientndu-se spre salate i sendviuri.
Peste trei sferturi (77%) dintre cei 2.000 de angajai britanici partticipani la acest studiu
au spus c atmosfera de la locul de munc influeneaz "n mod categoric" alimentele
pe care le aleg pentru mesele de prnz.
Jumtate dintre ei au spus c aleg ntotdeauna alimente sntoase n zilele n care se
simt fericii i bine dispui.
Totui, imediat ce au parte de o zi dificil la birou, mai mult de jumtate (54%) dintre
respondeni renun la alimentele sntoase, precum sushi i salate, n favoarea
unor preparate precum burgeri i pizza.
O zi proast la locul de munc reprezint, de asemenea, de departe, cea mai
popular scuz pentru adoptarea unui comportament alimentar nesntos,
denumit "comfort eating" ("mncat de consolare") - 72% dintre respondeni

recunoscnd c procedeaz astfel.
n general, patru mese de prnz dintr-o sptmn de lucru obinuit sunt alese n
funcie de starea de spirit, afirm autorii studiului.
Dieteticianul Azmina Govindji, coordonatoarea studiului, a explicat: "Cu toii avem parte
uneori de experiene stresante, de zile aglomerate, dar renunarea la o mas pentru a
ctiga timp reprezint o economisire fals, pentru c ne aducem prnzul la birou sau l
substituim cu un baton de ciocolat i mult cafea. Este important s i iei timp liber
pentru a-i savura prnzul, n loc s devorezi un sendvi n cinci minute pentru a putea
s te ntorci apoi la munc. Aceste obiceiuri pot s te fac predispus la o serie de
probleme medicale, precum arsuri gastrice i indigestie, care ar putea s te fac s te
simi inconfortabil dup-amiaza. Ambele afeciuni sunt mai dese atunci cnd mncm n
mod exagerat alimente grase, adoptm o alimentaie neregulat i suntem mai
stresai".
Angajatul tipic va mnca preparate de tip fast-food, la birou, de 38 de ori ntrun an, n zilele cnd are o stare de spirit proast. 45% dintre respondeni au
spus c, cu ct este mai proast starea lor de spirit, cu att ei vor fi mai
indulgeni fa de dietele lor.
Din fericire, 45% au spus c o mas de prnz tipic dintr-o zi de munc este "destul de
proaspt", ns 30% au spus c acele prnzuri sunt "grase" i "unsuroase".
Studiul a artat, de asemenea, c alimentele de tip fast-food sunt duntoare nu doar
pentru siluet, ci i pentru portofel, ntruct angajatul tipic britanic cheltuie, n medie,
221,76 delire sterline pe alimente nesntoase ntr-un an, doar cu scopul de a-i
ameliora dispoziia.
Sursa: Mediafax
Cum schimb drogurile nfiarea

oamenilor
Tweet
Trimite pe email
27.11.2014 |
0 Comentarii
Consumul de droguri are un efect devastator asupra sntii i aspectului fizic al celor
dependeni.
(Foto: Shutterstock.com)+ZOOM
Galerie foto (2)

O serie de imagini animate impresionante arat efectele devastatoare ale toxicomaniei
asupra nfirii oamenilor.
Imaginile fac parte dintr-un proiect numit Faces of Addiction, realizat de Rehabs.com o
asociaia cu scop educaional, care acioneaz n vederea contientizrii, de ctre
public, a problemelor asociate cu dependena de droguri, alcool i alte substane.
Spre deosebire de obinuitele perechi de imagini statice nainte i dup, aceste
imagini animate permit vizualizarea procesului de declin fizic al dependenilor 13
brbai i femei care au fost arestai n repetate rnduri n SUA, sub diferite acuzaii
legate de droguri precum metamfetamin, cocain, heroin sau tranchilizante.
n afar de problemele legate de slujb, de cas, de relaiile cu prietenii i familia,
dependena de droguri are un impact foarte sever asupra sntii i aspectului fizic al
toxicomanilor, iar acest impact nu este nicieri mai evident dect pe chipul acestor
oameni.
Efectele devastatoare ale consumului de droguri acoper o ntreag gam de aspecte,
de la ulceraii ale pielii i alte tipuri de leziuni cutanate, pn la cderea dinilor i la
mbtrnirea accelerat a organismului, foarte vizibil la nivelul feei.
n afar de efectele directe ale drogului asupra organismului, dependenii

alunec rapid ntr-un mod de via care i face s-i neglijeze sntatea i aspectul fizic,
deoarece devine mai important obinerea, cu orice pre, a drogului. Ca urmare, unii
dintre ei arat de dou ori mai n vrst dect sunt, iar nfiarea lor se poate schimba
dramatic chiar de la un an la altul, reflectnd degradarea progresiv a organismului.
Mai multe imagini aici
Surse: Mail Online, Rehabs.com
Singura nregistrare a cutremurului

devastator din Romnia anului
1977
Tweet
Trimite pe email
27.11.2014 |
0 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (1)

In urma cu 37 de ani, in seara zilei de 4 martie 1977 in Romania s-a produs cel mai grav
cutremur din perioada postbelica. Evenimentul, avand epicentrul in regiunea
seismogena Vrancea, a provocat distrugeri mari in sudul si estul tarii, cu deosebire in
Bucuresti, precum si un numar mare de victime.
Zgomote infioratoare inregistrate in timpul cutremurului din 1977. De pe coloana sonora
a filmului "Autobigrafia lui Nicolae Ceausescu". Singura inregistrare a acestui dezastru a
fost luata de un magnetofon din sala de concerte a Radioteleviziunii in timpul pauzei.
In urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au
fost accidentate. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever.
S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.
Cutremurul principal major de la ora 21h22min a avut un caracter multisoc, generat de
natura complexa a procesului de rupere, cu directivitate predominanta de la Nord-Est
catre Sud-Vest. Seismul a indus cutremure secundare pe mai multe falii din Muntenia, in
special pe falia IntraMoesica.
Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a
avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata
pe moment seismic).
Sursa: Cutremur.net
De ce ne simim aa de ru cnd ne
ndopm de srbtori? (VIDEO)
Tweet
Trimite pe email
27.11.2014 |
0 Comentarii
Ce se ntmpl n corpul nostru cnd mncm prea mult?
Galerie foto (1)
(Foto: Shutterstock.com)+ZOOM
Un clip video realizat de oameni de tiin explic mecanismele fiziologice din spatele
neplcutei senzaii de mbuibare pe care o resimim cnd mncm prea mult aa
cum se ntmpl de srbtori.
Clipul a fost creat de American Chemical Society i publicat pe canalul YouTube propriu
al asociaiei, numit Reactions.
Modelul folosit de cercettori este masa de Ziua Recunotinei, srbtoare tradiional
n SUA. La aceast mas, caracterizat printr-o abunden de mncruri sioase piesa
de rezisten fiind friptura de curcan -, un american adult consum, n medie, 3000 de
calorii i 229 grame de grsime. Dar, evident, explicaiile sunt valabile pentru orice fel
de excese alimentare, cu sau fr ocazii festive.
Ce se ntmpl, aadar, n corpul nostru cnd mncm prea mult?
Parial, motivul pentru care ne simim umflai n chip foarte neplcut cnd ingurgitm
o mas voluminoas este legat de mrimea stomacului. Stomacul este elastic, se
poate destinde, putnd s-i mreasc volumul cu aproximativ un litru fa de cel
obinuit. Cnd volumul de mncare nghiit este foarte mare, stomacul se dilat pn la
limita sa maxim, apsnd asupra altor organe i fcndu-ne s simim c ne plesnete
burta.
De asemenea, cnd mncm, n stomac i intestin se acumuleaz gaze, provenite nu
numai din mncare i butur, ci i din aerul care intr n stomac cu fiecare nghiitur
de mncare. Buturile carbogazoase contribuie i ele la senzaia de umflare prin
gazul coninut n ele, dioxidul de carbon.
Tot acest gaz prezent n stomac i intestin creeaz senzaia dezagreabil de balonare.
O alt senzaia neplcut asociat cu mncatul n exces sunt arsurile gastrice.
Mucoasa stomacului secret suc gastric, cu un coninut mare de acid clorhidric, care
ajut la digestia hranei. Cu ct mncm mai mult, cu att producia de acid clorhidric
din stomac e mai mare, iar coninutul acid al stomacului poate urca napoi prin esofag,
crend senzaia de arsur.
Medicamentele anti-acide pot atenua aceast neplcere, ele fiind alcaline i
neutraliznd astfel acidul din stomac. Dar, n aceast reacie chimic dintre substanele
acide i cele alcaline, se poate produce mai mult dioxid de carbon, ceea ce amplific
senzaia de balonare.
Corpul uman ncearc s scape de excesul de gaze prin manifestri considerate
necivilizate cnd se produc n public (de exemplu, eructaiile - rgitul, mai pe leau
spus), dar care sunt efectiv mecanisme biologice adaptative, prin care organismul
ncearc s atenueze senzaiile neplcute.
Senzaia de saietate nu se manifest doar fizic; n mod normal, creierul transmite i el
un semnal chimic pentru a spune corpului s se opreasc din mncat. Semnalul
chimic este reprezentat de un hormon numit leptin, care este secretat atunci cnd
nivelul lipidelor (grsimilor) n snge atinge un anumit nivel i care inhib senzaia
de foame.
n plus, atunci cnd consumm o mas ce conine multe calorii, anumite celule din
intestin secret un hormon numit peptida tirozin-tirozin (PYY). Cnd PYY ajunge la
creier, se leag de un receptor specific, care confer senzaia de saietate. Exist i ali
hormoni care acioneaz n acelai sens, alctuind astfel un mecanism biochimic
complex care are rolul de a mpiedica organismul s mnnce n exces.
Dar, avertizeaz specialitii, acest delicat mecanism hormonal poate fi dat peste cap de
prezena attor mncruri delicioase, fcndu-ne s mncm mult prea mult i s
suportm consecinele biologice neplcute ale acestor excese.
Sursa: Mail Online
Cum au pus umrul romnii din Alba Iulia la Unirea Transilvaniei cu Romnia, n urm cu 96 de ani 27 noiembrie
2014, 11:56 deDorin TimoneaDevino fan Salveaz n arhiv download pdf print article +1 (1 voturi) cuvinte
cheie:unirea transilvaniei cu romania 1918 contributie alba iulia romani 0 comentarii 5 share Tweet 1 Live Aboneazate la newsletter Abonare Participani la Marea Adunare Naional de la Alba Iulia de acum 96 de ani/Sursa foto:
Muzeul Naional al Unirii Fruntaii politici romni au acordat n 1918 o atenie deosebit oraului Alba Iulia. Printre
argummente s-au numrat: poziia sa strategic, existena fortreaei de secol XVIII, uriaul depozit de armament,
muniie i echipament militar, i desigur profundele sale semnificaii istorice. TIRI PE ACEEAI TEM Ne cheam
Blgradul, ndemnul din noiembrie 1918: Rzbunnd pe Mihai... n toamna anului 1918, pe fondul destrmrii
imperiului austro-ungar, ca urmare a nfrngerilor de pe fronturile de lupt i a intensificrii micrilor pentru eliberare
social i naional, masele de muncitori i de rani romni din Transilvania au intrat n aciune pentru a nltura
dublul jug nrobitor: cel social i naional. Fora de oc a fost sporit prin aderarea la revoluie a soldailor rentori de
pe fronturi, din cazrmi i din prizonierat, n mare parte narmai i ei fii de muncitori i de rani. n scurt vreme,
organele represive i ale administraiei de stat au fost nlturate, iar marii proprietari i arendai de pmnt, precum i
ali exploatatori au fost expropriai de bunuri i alungai, apreciaz profesorul Ioan Plea, n studiul Contribuia
romnilor din Alba Iulia la realizarea actului istoric de la 1 Decembrie 1918. Ultimatumul primit de comandantul
austriac al Cetii Alba Iulia n acest context, s-au putut constitui, din ndemnul i sub conducerea Consiliului Naional
Romn Central(n.r. organism politic i administrativ al romnilor din Transilvania), consiliile i grzile naionale
romne locale. Vorbim de organizaii care au preluat efectiv puterea politic, militar i administrativ. Mai mult, au
accelerat procesul revoluionar care a dus la realizarea unitii naionale i de stat. nc din 2 noiembrie 1918,
Consiliul Naional Romn Central trimite la Alba Iulia doi dintre ofierii, pe cpitanul Negruiu F. Ioan, inginer
mobilizat din Blaj i pe cpitanul Medrea Florian, ofier de carier din Alba Iulia. n aceeai zi, a fost nfiinat Consiliul
Naional Romn local, precum i Sfatul militar naional romn local. Imediat ce s-au format aceste dou organe, o
delegaie de ofieri romni, n frunte cu cpitanul Negruiu, s-a prezentat la comandantul Cetii Alba Iulia, un colonel
austriac, pe care l-au informat asupra situaiei i l-au somat ca n termen de 2 ore s le predea Cetatea, altfel aceasta
va fi ocupat cu fora. Dup un sfert de or de gndire, comandantul austriac a acceptat, cu condiia de a se asigura
ieirea fr neplceri a militarilor austrieci din ora, se arat n studiul citat. n 5 noiembrie 1918, a fost organizat n
Alba Iulia o mare adunare popular a romnilor din ora, n urma creia a fost ales un nou Consiliu naional. Acesta a
avut o colaborare aproape permanent cu Consiliul Naional Romn Central din Arad. Potrivit studiului citat, pot fi
identificate dou perioade distincte ale colaborrii: pn la 14 noiembrie, cnd s-au urmrit problemele de
organizare, de preluare i de meninere a puterii politice, militare i administrative, i dup 14 noiembrie, cnd ea a
fost orientat spre pregtirea Marii Adunri Naionale de pe Platoul romanilor din Alba Iulia. Alba Iulia, cea mai tare
cetate romneasc din Transilvania Autorul studiului citat menioneaz c, n prima perioad amintit, organele
naionale din Alba Iulia au avut un rol deosebit n narmarea i echiparea grzilor naionale din comitatul Alba
Inferioar, din comitatele vecine Trnava Mic i Turda-Arie, precum i din unele mai ndepratate, cum au fost
Aradul i Bihorul. n special la Arad, contemporanii afirm c s-au transportat camioane ntregi cu arme. Cu toate
acestea, n depozitele Cetii din Alba Iulia mai rmseser cca 30.000 de arme, ceea ce oferea posibilitatea
narmrii i a altor formaiuni, n caz de nevoie. Ulterior, fruntaii C.N.R. Alba Iulia iau ndrzneaa iniiativ de a pune
bazele unei armate locale(n.r. Legiunea Naional Romn local), sub comanda cpitanului Florian Medrea.
Imediat, sunt date dou apeluri: unul pentru mobilizarea ofierilor i altul pentru mobilizarea trupei din zona de
recrutare a Regimentului 50 infanterie local. Au fost organizate patru batalioane la Alba Iulia, Blaj, Abrud i Turda.
Potrivit studiului citat, aceast reea de formaiuni militare a fost extins n ntregul comitat Alba Inferioar i, n bun
parte, n cele vecine, lucru care a permis transferul autoritii n minile romnilor. Din acest motiv, contemporanii
afirmau c n acele timpuri Alba Iulia era cea mai tare cetate romneasc din Transilvania. mprumut de 10.000 de
coroane Dup ce la 15 noiembrie 1918 C.N.R. Central anun oficial Adunarea Naional, membrii si discut cu
aprindere unde s aib loc. Toate argumentele au pledat pentru Alba Iulia. n primul rnd cele istorice. Este un merit
de necontestat al generaiei de fruntai politici de la 1918 c, dup o matur chibzuin, a oferit prilej oraului primei
unificri politice a romnilor sub Mihai Viteazul s o desvreasc. n al doilea rnd, au fost luate n considerare
condiiile de siguran pe care le ofereau oraul i fortreaa sa, subliniaz profesorul Ioan Plea. Dou zile mai
trziu, ajunge la Alba Iulia Iuliu Maniu, considerat unul dintre artizanii Unirii Transilvaniei cu Romnia. Dup ce face
cunoscut hotrrea C.N.R. Central de a convoca Adunarea Naional n vechea capital a Ardealului, stabilete cu
organele romneti locale ce pregtiri trebuiau fcute. Totodat, el cerea ca la Adunare s vin ct mai mult popor n
haine de srbtoare, precum i formarea unei companii de onoare pentru ceremonii. Msurile urgente pentru
organizarea Adunrii au fost luate de C.N.R Alba Iulia n edina din 18 noiembrie 1918: contractarea unui mprumut
de 10.000 coroane de la o banc local, instituirea a trei comisii operative(de organizare, de primire i de ncartiruire)
i organizarea alegerilor delegailor n cercurile electorale Alba Iulia, Ighiu i Vinul de Jos. Oraul Alba Iulia, aprat
de 17.000 de garditi Programul Adunrii naionale a fost dat publicitii n 22 noiembrie 1918. n aceeai zi,
cpitanul Florian Medrea a ntocmit i planul de aprare militar a oraului Alba Iulia. Se acorda o atenie special
fortreei de secol XVIII, n incinta creia se afla sala Casinei militare(n.r. actuala Sal a Unirii) destinat Adunrii i
n care nu se putea ptrunde dect prin cele dou pori de acces (de est i de vest). Nu a fost neglijat nici oraul
propriu-zis, n care cpitanul a organizat 14 formaiuni principale de aprare,. i mprejurimile au fost acoperite cu
cordoane militare, mijloace de comunicaie i patrule. Se estimeaz c la dispoziia comandei din Alba Iulia se aflau
atunci 17.000 garditi narmai cu puti, mitraliere i cteva piese de artilerie. Alte msuri importante luate de
organismele politice i militare din Alba Iulia, la sfritul lunii noiembrie 1918, au fost: organizarea propagandei,
asigurarea circulaiei, cazarea delegailor i a celorlali participani n ora i n comunele din jur, asigurarea hranei.
Toate acestea au fost aprobate de ctre C.N.R. Central fr rezerve, ca dovad a maturitii cu care au fost
chibzuite, mai subliniaz profesorul Ioan Plea. ..am venit pe aceste locuri de bogate amintiri naionale La 27
noiembrie 1918, s-a constituit n Alba Iulia i o echip de tipografi, care a editat afie, manifeste, programe, noul ziar
local Alba Iulia - organ al proclamrii unitii naionale i, probabil, rezoluia Marii Adunri Naionale, pentru a putea
fi citit maselor. Zilele care mai rmseser pn la Adunare au fost petrecute ntr-un entuziasm de nedescris pe
teritoriul ntregului comitat Alba Inferioar, ca de altfel n ntreaga Transilvanie, se mai spune n studiul citat.
Reprezentanii Consiliului Naional Romn Central au ajuns n Alba Iulia n dup-masa zilei de 29 noiembrie. Vasile
Urzic, vicepreedintele C.N.R. local, i-a ntmpinat pe oaspei cu cuvintele: ... Ai venit pe pmntul sfinit de rna
martirilor Horea, Cloca i Crian ca s aducei dezrobirea neamului nostru, care a gemut attea veacuri de grele
suferine.... Din partea C.N.R. Central a rspuns preedintele tefan Cicio Pop: ... am venit pe aceste locuri de
bogate amintiri naionale.Cu drag am venit la Marea Adunare Naional, cea mai mare i mai frumoas srbtoare
naional pe care au avut-o romnii de la desclecatul lui Traian ncoace i doresc s ne apropiem de locul adunrii
cu smerenie i cu demnitate. Marea nfptuire de la Alba Iulia, de acum 96 de ani, este sintetizat pe frontispiciul
actualei Sli a Unirii: Anno domini MDCCCCXVIII Kalendis Decembris Hoc loco Unio Transilvaniae cum universa
Daco-Romania Solenni et unanimo populi voto in perpetuum atque irevocabiliter proclamata est. Cuius rei memoria
sempiterna sit . Tradus n limba romnp, textul sun astfel: n anul domnului 1918, la nti decembrie, n acest loc
a fost proclamat unirea Transilvaniei cu ntreaga Romnie, prin votul solemn i unanim al poporului, pentru
totdeauna i n mod irevocabil. Memoria acestui fapt s fie etern. (Text scris de NICU NEAG)
http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-pus-umarul-romanii-alba-iulia-unirea-transilvaniei-romania-urma-96-ani1_5476f211a0eb96501e21beb0/index.html
A fost descoperit primul tezaur dacic din judeul Mure

MURE
|
ieri 13:28
Socializare
Taguri
primul tezaur dacic din judeul Mure
Tezaurul a fost gsit n localitatea Mdra i conine14 piese de argint, cu o puritate de peste 99%.
Bijuteriile aparineau unei femei bogate din lumea dacic, iar acum sunt n stare precar i au nevoie urgent de
conservare, spune Daniel Cioat, arheolog n cadrul Muzeului Judeean Mure.
Gsirea tezaurului a fost o surpriz chiar i pentru specialiti, deoarece comorile dacice sunt specifice zonei Ortiei.
Directorul Muzeului Judeean Mure, Soos Zoltan, a declarat c n perioada urmtoare se vor face analize n aceast
zon pentru a descoperi alte vestigii.
Tezaurul a fost gsit de un mureean, cu ajutorul unui detector de metale, i a fost achiziionat cu 10.000 de euro.
Valoarea estimat este de 25.000 euro. Fondurile pentru achiziie au provenit de la Consiliul Judeean Mure, a
subliniat preedintele instituiei, Ciprian Dobre.
Tezaurul va fi expus n premier de Ziua Naional a Romniei , la Palatul Culturii i va putea fi admirat de toi
mureenii.
Dup ce vor fi restaurate, bijuteriile vor putea fi admirate n cadrul expoziiei Aurul i argintul antic", gzduit de
Muzeul Judeean Mure, n perioada 29 martie - 19 mai 2015.
Raluca Cre
http://www.radiomures.ro/stiri/a_fost_descoperit_primul_tezaur_dacic_din_jude_ul_mure_.html
MIRACOLUL ROMANESC. CINE SUNTEM NOI ?
22 Votes
Ptolemeu,un astronom si geograf de origine greac,

care a trit n secolul II e.n. in Alexandria (Egipt),este
autorul unui ndreptar geografic n opt volume si al
unui atlas al lumii cunoscute n vremea lui.
n aceast lucrare monumental sunt calculate
localizarile a circa 8000 de localitti ale lumii antice.
Ptolemeu a folosit un vast material documentar,
izvorul su de baz fiind harta geografului grec
Marianus din Tyr, care, la rndul su, se pare c a
studiat comentariile geografice si harta generalului
roman M. Vepsanius Agrippa, ntocmit prin anii 2623 .e.n., din ordinul lui Augustus.
Printre davele nscrise n ndreptarul lui Ptolemeu, se

aflau Petrodava (Piatra Neamt), Utidava (Tg. Ocna),
Ziridava (Pecica), Comidava (Rsnov), Ramidava
(Drajna de Sus, Prahova), Argidava (Popesti), iar pe
malul stng aI Siretulut, se ntindeau Zargidava
(Brad, jud. Bacu), Tamasidava (Rctu, jud. Bacau),
Piroboridava (Poiana-Nicoresti. jud. Galati).
CINE SUNTEM NOI ?
Zona geografic n care se afl astzi Romnia, a fost
n urm cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul
unde a nceput cu adevrat civilizaia uman.
Acest adevr este destul de greu de digerat pentru
celelalte mari naiuni, printre care i cu aspiraii inalte
la titlul de popor ales.
n zona Olteniei se nregistreaz cea mai veche

locuire n bordeie din lume(18,000 ani inainte de
Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai
vechi trnacop de miner descoperit vre-o dat, cea
mai veche activitate metalurgic a aramei din lume
(8,000 ani nainte de Christos), cea mai veche scriere
din lume (tbliele de la Trtria, judeul Alba 5-6.000
nainte de Christos).
Tot aici s-a inventat arcul, au aparut primele furnale
din Europa, i tot de aici au plecat i s-au format
celelalte popoare indo-europene i nu numai cum ar
fi: iranienii, carienii, italicii, frygienii, sciii,
cimmerienii, triburile iberice, bascii, sarmaii,
elenii(ahei i dorieni), fenicienii..etc.
Traco-dacii reprezint cea mai veche i mai nalt
cultur de pe Pmnt, anterioar civilizaiei
Sumeriene, i totodat cea mai numeroas (180
200 de triburi). Ei puteau fi gsii n ntreaga Europ
(Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania,
Cehoslovacia, Polonia, Italia, Frana, Spania, Turcia
europeana, Asia Mica, Africa..chiar i Burii din Africa
de Sud sunt tot un neam Dac, din care fcea parte
nsui Burebista.
Scrisul i odat cu el istoria, au aprut mai nti n
spaiul tracic i abia mai trziu in spaiul grecoroman, dus probabil acolo tot de triburile care au
migrat de aici. Traco-dacii au avut cea mai veche
agricultur din Europa, (neolitic) si printre cele mai
vechi din lume.
La vremea lor erau singurul popor din lume care

foloseau cercul la dispozitivele de msurare a
timpului.ncepnd cu anul 1995, dupa studii
ndelungate, ns intenionat inute la subsol, o serie
de savani americani de prestigiu au ajuns la
concluzia c Potopul descris n Biblie a avut loc pe
malul vestic al Marii Negre, unde locuia o populaie
neateptat de dezvoltat, (oare cine?).
De altfel Olimpul, legendarul munte din mitologia
greac (ULIMP- Lumin sau Splendoare, n limba
traco-dac), nu era altceva dect muntele Bucegi pe
care nu ntmpltor dinuie al doilea Sfinx de pe
Pmnt.
Istoricul Homer spunea c numai tracii tiau s lupte
clare i cu arcul ncepnd cu mileniul cinci nainte de
Christos.
Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine
desvrit, toate conveniile fiind ncheiate verbal i
apoi pstrate cu sfinenie. Lipsa de acas era
semnalat printr-un b lsat la poart, fiind mai mult
dect suficient.
Traco-dacii erau singura civilizaie din lume care nu a
folosit sclavagismul sub nici o form a sa.n jurul
anului 1400 .C, se construiete n Tracia nordDunrean, cea dinti coal cu local de sine stttor
de pe Terra, numit Androniconul, unde preoii
Zamolxieni predau toate disciplinele universitare
ncepnd cu teologia (cultul Zeului Soare i al celor
12 constelaii).
Confom mrturiilor rmase posteritii ale lui Platon

i Socrate, nsui Pitagora i-a completat studiile la
coala Zamolxian, i tot ei afirmau c n acea vreme
n Dacia existau cei mai de seam medici ai timpului.
Istoricul Herodot, i considera pe Cimerieni originari
de pe versantul Nord-Estic al Carpailor,(Moldova de
astzi).
Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud, n
Anatolia, unde au fost cunoscui ca Cimiry. Migrai
ulterior ctre Italia, Spania, Anglia i Irlanda au fost
cunoscui sub denumirea de celi.Zona Nord
-Dunrean (Romnia de astzi), a fost considerat
din vechime drept un paradis terestru.
Un teren bogat n aproape toate bogiile pmntului,
cu terenuri agricole(Grnarul Europei de mai trziu),
puni ntinse, toate formele de relief, un incredibil
sistem hidrografic natural, o zona bine aprat contra
majoritii dezastrelor naturaleetc. Ca un miracol
unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au putut fi
alungai din vatra strmoeasc i nici
deznaionalizai.
Romnii pstreaz n continuare limba, portul,
obiceiurile, tradiiile strmoilor de acum 7.000 de
ani.
Analizele minuioase de snge, demonstreaz un alt
miracol : n ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult
distorsionata ocupaie roman, ne-am pstrat
puritatea genetic, specific strmoilor notri.
Bibliografie:
- Augustin Deac Istoria Adevrului Istoric

- P.L.Tonciulescu Ramania, paradisul regsit
- Nicolae Densuianu Dacia Preistoric , Vol.1, 2, 3,
4, 5
- Cornel Brsan Revana Daciei
Surse: Basarabia literara md. si
http://hartacomorii.blogspot.ro
About these ads
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/09/27/miracolul-romanesc-cine-suntem-noi/
Originea cuvantului valah

Posted on November 27, 2014 by getodacian in Uncategorized // 0
Comments
Veles, Volos, zeul taur, zeul turmelor, pastorul lupilor, zeul mortii, zeul lumii
subpamantene
Exista cel putin cinci teorii despre originea acestui cuvant:
(1) de la generalul / conducatorul roman Flaccus unei regiuni din fosta Dacia, o colonie
numita dupa numele sau: Flacchia, pentru ca mai apoi sa se ajunga ca prin alterarea
literelor F/V, din Falachi, locuitorii acestei regiuni sa fie numiti Valachi
(2) o alta teorie spune ca originea cuvantului este de fapt legata de un vechi zeu al
sclavinilor(slavii), un zeu numit Veles / Volos, care este cunoscut atat ca zeu al
animalelor si al pastorilor si al turmelor(animale domestice si in special al vitelor),
simbolizat cateodata chiar de catre un taur(numit in mod ciudat si pastor al lupilor), dar
si ca un zeu al lumii subpamantene, un zeu al mortii
(3) inca o teorie este cea care spune ca originea cuvantului provine de la zeul Baal /
Vaal, zeul fenicienilor pomenit inclusiv in biblie
(4) o alta teorie spune ca originea este in latinescul VULCHANOS care mai apoi a
devenit VULCAN/VALKAN, stand de asemenea si la originea cuvantului BALKAN( Balcani)
(5) vlah / valah este termenul utilizat pentru a desemna popoarele latine din sud estul
Europei: romanii, aromanii, meglenoromanii, istroromanii,etc
1) de la generalul / conducatorul roman Flaccus unei regiuni din fosta Dacia, o
colonie numita dupa numele sau: Flacchia, pentru ca mai apoi sa se ajunga ca
prin alterarea literelor F/V, din Falachi, locuitorii acestei regiuni sa fie numiti
Valachi
Din Descrierea Regatului Poloniei i a rilor nvecinate(Paris, 1573, Blaise de
Vigenre) aflam ca:
n ceea ce privete numele lor, se spune c a fost un roman numit Flaccus care li l-a dat
mai nti i c de acolo au fost numii Falachi sau Vvalachi, cci literele F i V sunnd
cam la fel s-au schimbat uor una ntr-alta; de asemenea polonii i toi cei care vorbesc
limba slavon numesc scobortoare din italieni printr-un nume comun vlasieni sau
vlosieni, care se apropie destul de mult de acela al Valahiei. Este o ar muntoas i
mpdurit i deci foarte puternic i anevoioas de strbtut.
Din Liber chronicarum( Nrnberg, 1493) in care Enea Silvio Piccolomini povesteste
despre Transilvania si Tara Romaneasca ni se spune ca:
Acest pmnt a fost locuit odinioar de gei, care l-au pus pe fug ruinoas pe Darius
fiul lui Histaspe i au pricinuit multe nfrngeri Traciei. n cele din urm au fost subjugai
i zdrobii de forele romane. i a fost dus acolo o colonie de romani, care s-i in n
fru pe daci, sub conducerea unui oarecare Flaccus, dup care a fost numit Flacchia.
Apoi dup o lung bucat de timp, alterndu-se numele, aa cum se ntmpl, a fost
numit Valahia, i n loc de flacci au fost numii valahi. Acest popor pn acum are un
grai roman, dei schimbat n mare parte i abia putnd fi neles de un om din Italia.
Enea Silvio Piccolomini, devenit Papa Pius al II-lea, a insistat pe aceasta idee precum
numele de Valahia deriva de la numele generalului / comandantului roman Flaccius, din
care s-ar fi format o colonie Flaccia iar mai pe urma, prin alterare, Valahia:
Et colonia Romanorum quae duces [dacos] coercerat eo deducta duce quodam Fiacco, a
quo Flaccia nuncupata. Et in longo temporis tractu corrupto ut sit vocabulo, Valahia
dicta. Et pro Flaccilis Valachi appellati , sermo adhuc genti romanus est, quamvis magna
ex parte muta-tus et homini italico vix intelligibilisae.
Despre acest Flaccius stim si unde era stapanirea sa cu precizie: poetul Ovidiu il
pomeneste intr-o poezie de-a sa si-l localizeaza in zona Dunarii noastre, tinand in frau
barbarii pentru a asigura linistea coloniei romane:
Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus; et illo
Ripa ferax Istri sub dace, tuta fuit
Hic tenuit Massasgetes n pace fideli
Hic arcu fisos terruit ense Getas
Mai ieri n aste locuri era mai mare Flaccus
Sub dnsul n-aveai team la Istrul cel barbar,
Cci el sub ascultare inu aice lumea,
i-nspimnta pe geii ce se ncred n arc.
[Ovidiu,Opere, Editura Gunivas, 2001, p. 1014]
Stanislaw Okrzyc Orzechowski scria in Annales Polonici (editia din 1643 ):
Pe pagina din dreapta:
Sunt Daci ex Italis Romanisque procreati, qui duce Lucio Valerio Flacco cum Daciam
occupavissent in hisque regionibus inveteravissent ac uxores duxissent, hos Dacos
reliquerunt, qui eorum lingua Romani a Romanis, nostra Valasci, eodemque modo ab
Italis appelantur. Valasci enim Polonis idem est, quod Itali Latinis. Quorum regio
Moldavia quasi Major Dacia vulgo appellatur. Hi natura, moribus et lingua non nullum a
vulgo Italiae absunt, suntque homines feri magneque virtutis, neque alia gens est, quae
pro gloria belii el fortitudinis angustiores fines cum habeant, plures ex propinquitate
hostes sustineat, quibus commenter aut bellum infert, aut illatum dfendit.
Traducerea realizat de doamna tefania Cecilia tefan:
Pe cnd regele se afla n Prusia Rsritean i nu coborse nc din Regio Mons

(Knigsberg), i se aduse la cunotin prin intermediul scrisorilor lui Nicolaus Sieniavius,
palatin de Bez, conductorul otirii, c toi dacii au fost supui autoritii sale. Acetia
se trgeau din romani i italici, care, dup ce au ocupat Dacia sub comanda lui Lucius
Valerius Flaccus, i-au luat soae pe acele meleaguri i acolo i-au petrecut btrneile.
Pe aceti daci care pe limba lor i spun romni, de laRomani, iar pe limba
noastr valahi, de la italici, i-au lsat la vatr. Cci pentru poloni, apelativul Wloszy este
precum Itali pentru latini. inutul lor, Moldavia, poart, n graiul simplu, numele unei
Dacii mai mari. Acetia, prin fire, obiceiuri i limb nu sunt departe de moravurile Italiei
i sunt oameni aspri, de mare brbie. Nici c se afl altundeva vreun neam care,
socotind dup faima vitejiei artate n rzboaie, s poat ine piept, n ciuda fruntariilor
nguste ale rii lor, attor dumani din vecintate, cu care fie pornesc, nencetat,
rzboi, fie poart rzboaie deja ncepute.
2) O teorie interesanta este cea conform careia originea cuvantului este de
fapt legata de un vechi zeu al sclavinilor(slavii), un zeu numit Veles / Volos,
care este cunoscut atat ca zeu al animalelor si al pastorilor si al
turmelor(animale domestice si in special al vitelor, numit in mod ciudat si
pastor al lupilor), simbolizat cateodata chiar de catre un taur, dar si ca un zeu
al lumii subpamantene, un zeu al mortii.
Veles, Volos, zeul taur, zeul turmelor, pastorul lupilor, zeul mortii, zeul lumii
subpamantene
Veles (chirilic: ; polonez: Weles; ceh: Veles; slavon veche: ) cunoscut
i ca Volos (rus: ) (listat ca sfnt cretin n textele ruseti vechi) este una dintre
principalele zeiti din mitologia slav. Era considerat ca fiind fora supranatural a
pmntului, a apei i a lumii de dincolo, asociat cu dragonii, bovinele, magia,
muzicienii, sntatea i neltoria. Etimologia numelui Veles nu este tocmai clar.
Veles reprezentat cu un cap de vac pe piept, monumentul Mileniului din Rusia

Cronica de la Kiev (Povest vremmenykh let) este o lucrare din sec. XII-XIII care
enumera evenimente si fapte din timpul asa ziselor state / cnezate kievene dar
enumera in acelasi timp si zeitatile/divinatile pagane ale slavilor: Perun, Volos, Khors,
Dazbhog, Stribog, Simargl si Mokosh. Volos/Veles apare in povestile slave ca un
dragon/balaur care lupta cu zeul tunetului, Perun.
In timp, cultul slavonic pagan al zeului Volos s-a transformat intr-un sfant crestin caci
dupa adoptarea crestinismului de catre slavi atributiile acestui zeu au trecut asupra
sfantului Vlasie, sfantul care apare in icoane cu turme de animale domestice fiind
considerat un aparator al turmelor.
Volos mai este numit si pastorul lupilor sau pastorul-lup. Sa fie oare vorba licantropie? In
folclorul sloven(Slovenia) pastorul-lup se poate transforma intr-un lup ( Supernatural
beings from Slovenian myth and folktales, Monika Kropej) sau poate aparea ca om
calarind pe un lup. Pastorul-lup mai este cunoscut si ca Stapanul lupilor care apare in
folclorul sloven dupa ora 12 noaptea in asa numitele Nopti ale lupilor in apropierea
zilelor Craciunlui. Cand au trecut la crestinism slovenii l-au transformat pe acest Stapan
al lupilor in Sfantul Blas/Vlas, care este de fapt acelasi cu sfantul Vlasie, protector al
turmelor.
O alta versiune a zeului Veles/Volos este Velinas pe care balticii il considera creatorul
lupilor si al corvinelor/pasarilor negre ( corbul,cioara). Legatura dintre pasarile negre si
lupi (asemanatoare mitologiei nordice Odin) este primordiala, simbolizand moartea si
asigurand legatura dintre cele doua lumi: cea pamanteana si cea
subpamanteana/lumea mortilor.
Veles / Volos Pastorul-lup, Pastorul/Stapanul lipilor

Sa recapitulam:
Volos este asociat cu lupul sau cu omul lup, cu licantropia ( stramosii nostri daci erau
un popor nascut sub semnul lupului, un animal care ocupa un loc special in
spiritualitatea lor
Volos este asociat cu ocupatia pastoritului fiind protector al turmelor domestic
( stramosii nostri erau recunoscuti inca din antichitate pentru ca se ocupau cu pastoritul
si practicau transhumanta, avand astfel contact cu multe civilizatii din sud-estul Europei
pana in Europa centrala si pana la limitele nordului Europei)
Volos este reprezentat adeseori printr-un cap de taur/bovina ( Stema Moldovei are pe
ea un cap de taur/bour)
Volos este prezentat uneori ca un dragon/ balaur care se lupta cu o alta zeitate
( Draco, stindardul dacilor este asemanator unui dragon, avand corpul reptilian si capul
de lup)
Sfantul Vlas / Vlasie / Sveti Vlaho/ Sveti Vlas ( este asociat si acum in Balcani cu
pastorii vlahi, fiindu-le drept sfant protector)
Volos este si numele unui oras grecesc care in antichitate era cunoscut sub numele
deIolcos iar Veles este numele unui oras din Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Amandoua orasele isi trag numele de la comunitatile de vlahi/valahi (aromani) care sunt
prezente inca si astazi in acele locuri. Populatia de origine romaneasca din Romania,
Republica Moldova, Ucraina sau din peninsula Balcanica sunt denumiti de catre vecinii
lor de origine slava volochi.
Prima mentiune documentara a slavilor despre vecinii lor volochi in cronicile slavone
apare in secolul IX. In Cronica lui Nestor, cronica ruseasca de la sfarsitul sec. X si
inceputul sec. XI ni se povesteste momentul intalnirii dintre volochi si populatiile slave:
Cand volochii i-au atacat pe slavii de la Dunare si s-au asezat printre ei si i-au oprimat,
slavii au plecat si s-au stabilit pe Vistula, sub numele de lesi (propabil este vorba de
slavii lesi care aveau mai tarziu sa fie cunoscuti sub numele de polonezi)
De la slavi, numele de volochi a trecut la greci sub forma de vlachos, la turci sub forma
de ulaghi, la unguri sub forma de olahi iar le germani sub denumirea de walachen.
(3) Inca o teorie este cea care spune ca originea cuvantului provine de la zeul
Baal / Vaal, zeul fenicienilor pomenit inclusiv in biblie.
Zeul Baal al fenicienilor dar si al vechilor semiti, cel pomenit inclusiv in biblia crestina
dar si in alte religii monoteiste, era interzis poporului israelian dar cu toate acestea
descoperirile arheologice recente dovedesc ca el inca a mai fost adorat o perioada buna
de timp in partea de nord a Israelului.Baal / Vaal era cunoscut semitilor drepet regele
lumii cu cap de taur.Baaleste denumirea unui zeu vest-semitic i nseamn n limba
ebraic Domn, Maestru, Stpn, So,Rege sau Zeu.Bhaal, Bel (Bl) este denumirea
folosit pentru o serie de zei sirieni din Tyr, Sidon,Byblos i Levant.
Peste 6 milenii, cnd a fost scris Geneza (Facerea lumii), cartea I-a a Vechiului
Testament,atribuit lui Moise, Spaiul Daciei antice apare din
nou sub numele de Valahia (Havila n limba ebraic),cap. I/8-12, ca ara cu aur bun i cu
alte bogii, dar mai ales ca Grdina Raiului, din voina Divinitii supreme. S redm
i textul din Genez cu lucrarea de la sfritul sptmnii n care a fost
nfptuit Creaia:
Apoi Domnul Dumnezeu a sdit o grdin n Eden, spre Rsrit i a pus acolo pe omul
pe care-l zidise. i a fcut Domnul Dumnezeu s rsar din pmnt tot soiul de pomi
plcui la vedere i cu roade bune de mncat; iar n mijlocul Raiului era pomul vieii i
pomul cunotinei Binelui i Rului. i din Eden ieea un ru, care uda Raiul, iar de acolo
se mprea n patru brae. Numele unuia era Fison Acesta nconjura toat ara Havila,
n care se afl aur. Aurul din ara aceasta este bun; tot acolo se gsete bdeliu i piatra
de onix.
Istoriografic/tiinific, identificarea rii Havila cu Valahia i a acesteia cu Dacia antic iar
a rului Fison cu Dunrea, printr-o pilduitoare investigaie interdisciplinar, aparine
istoricului-poet, romnul ardelean, pui de dac din ara Haegului, Miron Scorobete,
mai nti sub pseudonim. S. Coryll, Valahia n Cartea Genezei. Un studiu ntemeiat pe
dovezi istorice, geografice, lingvistice, Ed. Promedia, ClujNapoca
1996, apoi n capodopera sa Dacia edenic. Mitron Scorobete, Dacia edenic, 2006, 363
p., ed. a II-a revzut i adugit, 2010, 532 de pagini, ambele ediii la Ed. Renaterea,
Cluj-Napoca. Autorul are pregtit i ed. a III-a. Foarte util ar fi i o ediie ntr-o limb
de circulaie. Recent, i dl. Gabriel Gheorghe identific Valahia cu Dacia (Valah, op. cit.,
p. 50), ambele nume prezente n izvoarele istorice, n contiina noastr i
n contiina lumii pn n epoca modern.
Chiar dac este atrgtoare rdcina indo-european *BHEL, din care provin celtul
belo (luminos), slavul bel]i (alb); grecul phalaros (cu pat alb) sau latinul
flavus (galben, portocaliu), ba chiar i vechi-francezul blond ( pr de culoare
deschis) n vreme ce vechi-germanicul
*blaikan (a albi) evolueaz n englez la bleach (albitor) i blaze (strlucitor,

arztor), lat. flagrare (a arde), cognat cu rom. flacr sau poate chiar cu VLAICU
(?), aceast rdcin pare mai productiv pentru explicarea romnescului VLAKII
(BLAKII) vlahii dect pentru analiza termenului component BAL().
Acesta, Bal, l putem recunoate n cuvintele neao-romneti bal i balaur
(terminaia ure semnific, se pare, ce iese din gaur, din vizuin, din pmnt:balaure, viez-ure, brust-ure, ba chiar *iz-woure izvor) sau gaur (go-wure). Ca toponim
romnesc apare extrem de frecvent n denumirea unor localiti: Bala (3),
Balaci(2),Balabancea, Baloeti(2), Baloteti, Balota,Balaca, Balaciu, Balauru, Balin,
Balinteti, etc. De asemenea apare frecvent n terminaia (calificativ) a unor nume din
istoria germano-scandinav, n combinaia BAL+ sufixul calificativ ED, drept bold sau
bald (ascuit,iste, nelept, vezi i romnescul bold = ac) precum:
ARCHIBALD,ERCHANBALD, LEUTBALD, dar i n Sud,sau n Orientul Apropiat (la
Iosephus Flavius, ANTICH.IUDAICE),ca regi locali: HASDRUBAL, HANIBAL,
ITOBALUS,BAAL, ECNIBALUS (fiul lui Balachus!), MERBALUS,ABIBALUS. n aceste cazuri
se apreciaz c terminaia BAL semnific mare, puternic, fioros, fiar ( vezi
romnescul bal, slavul calificativ baloi, etc.) Credem c aici se afl o posibil
ofert pentru recompunereanumelui ( poreclei) lui DECEBAL: *DZE(zece) + *BALE
(evoluat la BAL i apoi cu afonizat):DZEBAL= Ct zece balauri (!?)
(sursa: Dacia Magazin, Nr. 90, iunie 2013)
(4) O alta teorie spune ca originea este in latinescul VULCHANOS care mai
apoi a devenit VULCAN/VALKAN, stand de asemenea si la originea cuvantului
BALKAN( Balcani)
In vestul Romaniei, o veche denumire pentru lup era cuvantul vlc inrudit cu vlkov
din limba ceha, care are aceeasi semnificatie. Valcau este numele unui rau si a catorva
sate din judetul Salaj. Satul Valcau ( astazi Valeni) este atestat inca din anul 1213 cand
era pomenit ca villa Vulchoi. In 1291-94, il regasim sub denumire maghiarizata sub
numele de Wolkou Maghyarvalko. Aceste schimbari de nume indica similaritate intre
radacinile acestor cuvinte: Valc/ Vulch/ Wolk.
Numele Blachernae/Vlachernae, o suburbie a Constantinopolului, care, potrivit unei
cronici de la inceputul sec. al X-lea, a fost derivat din cel al unui om de spita nobila de
origine vlaha (Blachernos) ucis la Constantinopol. Despre acest lucru, Popa-Lisseanu ne
spune ca termenul de Blachernos este in stransa legatura cu cel de Blach/
Vlach( Blacernoi, descendent sau fiu de Wallach). Vlachilor li se mai spunea probabil si
Valkani. Din Valkani care daca este scris in alfabetul chirilic devine Balcani, provine
numele regiunii cunoscute de catre noi astazi drept Peninsula Balcanica sau cu alte
cuvinte Peninsula Vlahilor.
In Romania, in anul 1837 s-au mai multe piese de aur de o valoare istorica remarcabila
cunoscute sub numele de tezaurul de la Pietroasa. Singura inscriptie gasita a fost pe un
inel. Majoritatea literelor gravate pe inel erau de origine etrusca. Traducerea, realizata
de catre savantul german Wilhelm Grimm, a fost prezentata Academiei de Stiinta din
Berlin in anul 1856. Traducerea inscriptiei era VULCHANOS O FICET insemnand ca
Vulchanos l-a facut. Dacii au folosit denumirea de Vulcan ca nume genralist pentru
topitorie / turnatorie / fierarie. Fiindca Dacia detinea cele mai bogate mine de aur si de
argint din Europa, avea si cele mai multe topitorii/turnatorii. Denumireade Vulcan este
folosita si in prezent pentru munti sau orase.
Cronicarul Dudo de la Saint-Quentin, scria in Gesta Normannorum
despre Daci numindu-i siVulcani.Evident , cronica daneza a lui Dudo de Saint Quentin,
Gesta Normannorum (cca. 1015) mentioneaza la anul 911 ca vikingii se numeau goti si
daci. Pentru Danemarca foloseste cu consecvent numele de Dacia. Pentru el dacii, care
sunt totuna cu getii, se trag din danai.
(5) Vlah / Valah este termenul utilizat pentru a desemna popoarele latine din
sud estul Europei: romanii, aromanii, meglenoromanii, istroromanii,etc
Triburile celtice, care si-au preluat credintele si filozofia de la daci, obisnuiau sa-si spuna
Volket ( in latina: Volcae). Intre secolele VIII si XII ei au fost numiti Walh, Walasg, Walah
de catre germani Walch intre secolele XII si sec XVI. Adjectivele
corespondente wal(a)hisc, wel(hi)sch, waelhisch sau welsch sunt folosite pentru a
denumi strainii si vorbitorii de limbi straine. Unele dintre aceste triburi celtice si-au
pastrat aceste nume pana in zilele noastre, cum ar fi Valonii vorbitorii de franceza din
Belgia sau Welsh-ii din Marea Britanie.
Ca sa fie totul si mai ciudat, in cartea Adevrata obrie a poporului romn( de Valeriu
D. Popovici-Ursu, Paris) gasim o varianta a rugaciunii Tatal nostru, scrisa intr-un dialect
al provinciei Wallace din Anglia, rugaciune culeasa si publicata de catre istoricul britanic
Chamberlayn intr-o lucrare monumentala care cuprinde rugaciunea Tatal nostru in
cateva sute de limbi sau dialecte diferite:
Poerithele nostru cele ce eti en cheri
Svintzascoese numele teu
Vie emperetzioe ta
Facoesa ve ta, cum en tzer ase i pre poementu
Poene noastre datorii le nostre, cum i noi se loesoem datorniczilor nostri
Si nu dutze pre voi la ispitire
Tze ne mentueste prenoi de vicleanil. Amin.
Etimologia cuvantului vlah
Vlah este un termen utilizat pentru a desemna popoarele latine din Europa de sud-est:
romnii, aromnii, meglenoromnii i istroromnii.
Cuvntul este de origine germanic: e vorba de forma Walha cu care vechii germani
i denumeau vecinii celtici, probabil derivat din numele unui trib cunoscut de romani
caVolcae (n scrierile lui Iulius Cezar), iar de greci ca Oulkai (Strabon i Ptolemeu).
Aceast folosire este nc pstrat n limba englez Welsh. Originea numelui tribului
pare s fie aceeai cu nemescul volk sau englezescul folk. n Transilvania, saii i
numeau n trecut pe romni: Blochen sau Blechen. (sg. Bloch sau Bloche sau
Bleche).
Cum celii (galii) au fost romanizai, cuvntul i-a schimbat nelesul n acela de popor
romanic, aa cum este el pstrat azi n numele valon n Belgia.
Acest cuvnt, care desemna popoarele romanice, a fost mprumutat de la goii
germanici (ca *walhs) de ctre slavi.
Un alt cuvant folosit de germanici cu acelasi scop este Walhaz.
Surse:
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Etimologia_cuv%C3%A2ntului_vlah
[2] http://brunodam.blog.kataweb.it/2008/01/13/vlachsvalkansbalkans/
[3] http://meettheslavs.com/velesvolos-lord-forest/
http://glasul.info/?p=1768Istoria nestiuta a getilor si
genomul european
Posted on 16/02/2013by Alex Imreh
2 Votes
www.facebook.com/SemneCusute : Inainte de litere, au fost semnele. Mult inainte de

daci, de greci, de romani, de toata istoria omenirii care a fost scrisa. Mare parte din
povestea omenirii a fost desenata. A, e altceva ca noi n-o mai putem descifra acum si e
problema noastra ca vedem semnele dar nu le mai intelegem. E o problema care se
poate rezolva.
In 1910, la Viena, expozitia internationala de textile ii lasa fara explicatii pe specialistii
care se uita, perplex, la motivele identice folosite in Turcia, Bucovina si tarile
Scandinave. Ei nu inteleg cum e posibil pentru ca dupa ei, aceste populatii n-au fost
niciodata in contact; femeile care au lucrat acele textile nu si-au parasit satul niciodata,
nici stramosii lor. Daca acei specialisti ar fi putut vedea hartile intocmite pe baza
studiilor de azi, probe ADN, care urmaresc stramosii pe linie materna si paterna, pe tot
traseul lor !
O astfel de harta am folosit pentru a suprapune pe ea traseul semnelor. Se leaga.
Oamenii au lasat in urma lor semne, asa cum Hansel si Gretel au lasat firmituri de turta
dulce.
Nu poti practica agricultura decat daca stai pe loc (populatie sedentara). Cand cultivi
pamantul, e vitala fertilitatea solului, prezenta apei, soarele, anotimpurile. Vei folosi
semnele mai mult cusute, pe panza, caci ai la indemana culturi de in si canepa, viermi de
matase, etc.
Daca esti dintr-un neam de pastori, esti mereu pe drum. N-ai in si canepa, dar ai lana.
Din lana trebuie sa faci si haine si covoare si cort, pentru ca n-ai o casa cu pereti. Vei
folosi semnele mai mult tesute, semne care sunt importante pentru nomazi: steluta
nordului (calauza), coarnele berbecului, carligul ciobanului, coltii lupului, cumpana.
Pe-aici au trait mereu si agricultori si pastori; e o tara mare, relief variat. Au stabilit
relatii, au avut nevoie unii de altii; si-au imprumutat semnele si le-au folosit in atatea
combinatii, incat varietatea modelelor de la noi este coplesitoare, ametitoare, fara
sfarsit. Pentru ca noi le avem pe toate.
Legende sunt multe si multe se verifica. Cel mai romanesc semn, este, probabil,
coloana. Nu o alaturare de romburi ci coloana. Este si cel mai vechi semn (descoperit
pana acum) pe teritoriul nostru: vechimea cca 10.500 ien descoperit pe o piatra, intr-o
grota, in Mehedinti. Nu semnele in sine sunt ale noastre; ci felul unic, in care le-am
COMBINAT si le-am PASTRAT!
Genomul europenilor scoate la iveala o inrudire care, daca ar fi constientizata, multe

conflicte ar fi inabusite din fasa. Pentru ca, la origine, toti suntem frati, mai mult sau
mai putin vitregi! In urma cu cativa ani, niste geneticieni umblau prin Europa si prin
lume cu betisoare cu care luau mostre de saliva. In cele din urma, au ajuns in
laboratoarele Universitatilor Stanford, Arizona si Florida, in cadrul Proiectului
Arborele ADN. Rezultatele preliminare privind genomul Europei au starnit vii
controverse, pentru ca atingea natiile la origine! Si strica istorii elaborate fara sustinere
arheologica. Per total, inrudirea europenilor intre ei ar trebui sa fie de bine! Ar trebui sai uneasca, asa cum n-au fost niciodata.
50 la suta dintre britanici sunt germani! Sau invers!
Cei trei magi de la rasarit, care au

adus daruri pruncului Iisus erau
nobili geti, dupa cum si apar
pictati in Basilica Sf. Apollinare
din Ravenna.
Zilele trecute, nemtii scriau ca 50
la suta dintre britanici si aproape
toti danezii au genele triburilor
germanice care au acostat pe
malurile Kentului in anul 449
d.C. Conform arheologului
german Heinrich Haerke, vreo
200.000 de oameni, o adevarata
armata, au navigat pe Marea Nordului spre Marea Britanie, poposind in Kent dupa
plecarea armatei romane. In urma cu un an, alt studiu genetic ii arata pe britanici a nu
fi anglo-saxoni, ci celti! Iar daca se ia in considerare compozitia genetica aproape
identica dintre Franta si Anglia, ne incurcam de tot. Care studiu e corect? Depinde pana
unde se merge pe ramurile copacului genealogic, spre radacina! Daca se ia in
considerare parul blond si ochii albastri, mutatie genetica petrecuta la Marea Neagra,
dupa cum au constatat geneticienii din Suedia si Danemarca, toti sunt frati cu getii! Si
daca tot s-a pomenit de Danemarca, e bine de amintit ca istoricii danezi spun ca se trag
din daci?!
Dahii regali si periplul lor prin lume
Geneticienii leaga raspandirea proto-indo-europenilor de migratia regalilor saci in
mileniul II i.C. Cine erau sacii, purtatorii caciulii tuguiate, buni arcasi si manuitori de
topoare? Herodot numeste toate ramurile de saci dupa origine: masageti sau dahii
regali! Acestia au ajuns sa intemeieze case regale si in Punjab, India. Multi istorici
clasici romani refuza inrudirea dintre daci si dahi, fara argumente. Lasand la o parte
ca aveau acelasi port, ca vorbeau aceeasi limba protolatina, din care au ramas suficiente
cuvinte pe care le regasim in limba romana de azi, ca aveau acelasi steag de lupta lupul
cu trup serpuitor studiul genetic nu mai lasa umbra de indoiala: au acelasi marker
genetic. Dahii, daii au facut istorie ca triburi conducatoare si intemeietoare de dinastii
regale, dintre care partii sunt cei mai cunoscuti in istorie, cucerind si imperiul persan.
Persanii numeau provincia de origine a partilor Faleh, cu pronuntie valeh, de ce nu
Valahia? Timp de aproape 400 de ani, dinastia regala a lui Arsace a condus Armenia.
Razboinici si prolifici
Conform lui Herodot, masagetii venerau un singur zeu, al Soarelui si erau mari iubitori
de aur, metal inchinat zeului. Cetatile lor rotunde, cu centrul impartit in cruce cercul,
crucea, zvastica fiind simboluri solare pastrate in traditia taranilor romani i-au facut
sa se minuneze pe arheologii rusi care le-au descoperit. Si mai erau sacii de dincolo
de mare (Marea Neagra), pe care
grecii i-au botezat sciti si care
ulterior au fost revendicati de
slavi! Apoi, conform istoricilor
antici, mai erau sauromatii,
descendenti din tati sciti si mame
amazoane. Tot amestecandu-se cu
mame localnice, pe unde s-au
asezat, au rezultat sarmati,
roxolani, urgi, alani, eprani. Astfel,
conform datelor genetice si in conformitate cu atestarile arheologice, neamul regal a
lasat, in mod particular, amprenta genetica in centrul Romaniei si in zonele radiante:
Polonia, Ucraina, Crimeea (cimerienii). Au lasat numerosi descendenti in vestul
Europei, in special in Spania, dar si in Franta si Marea Britanie, cateva regiuni din
Germania, in Elvetia, Austria, nordul Italiei. Au numerosi descendenti in nordul
Caucazului, estul Anatoliei, in Pakistan, Afganistan, Uzbekistan, vestul Mongoliei, nordvestul Indiei, cativa descendenti si in nordul Chinei. Au dominat Asia Centrala pana la
invazia masiva a mongolilor si a armatelor turcesti. In prezent, de pe acele meleaguri
indepartate pe unde au ajuns, doar osetienii mai pastreaza limba si obiceiurile stravechi.
In estul Europei, ei au ramas in centrul Romaniei. Alanii s-au stabilit in Franta, Spania
si nordul Africii. Altii s-au combinat cu normanzii si s-au stabilit in Scotia, Irlanda si
Tinutul Vels. Bransa iraniana s-a combinat cu hunii, iar descendentii directi
sunt bulgarii si kazarii. Aceasta istorie genetica nu tine cont de limba vorbita de
popoarele respective, ci numai de ADN si de mutatiile produse la incrucisare.
Getii si regatele din Punjab
Colonelul britanic James Tod (1782-1835), ofiter de informatii si orientalist britanic,
care a stat multi ani in India, a scris Analele si antichitatile din Rajastan . Citam din
acest volum: Nu exista in analele marilor familii din Rajput nicio referire pana in sec.
IV i.C., perioada in care a sosit aici rasa getilor, intrand dinspre Asia Centrala. Getii au
stabilit regatele in Punjab si de pe Indus (Cap II). In analele Punjabului sunt
numeroase referiri la aceasta rasa a getilor, jatilor sau iutilor! Li se mai zicea si magii,
de aceea unii istorici ai religiei crestine sustin ca cei trei magi care au sosit sa aduca
ofrande la nasterea lui Iisus erau geti, iar o fresca de pe Basilica di S. Apollinare,
Ravenna, ii infatiseaza purtand caciula specifica, de nobili. Acei geti peregrini si
razboinici au fost in competitie cu hunii si pe acele meleaguri, col. Tod notand ca getii
si hunii au intemeiat 36 de case regale in Punjab si multe caste conducatoare. O nota
foarte interesanta ar putea sa puna capat si afirmatiei unor istorici romani (ca altii
sustin contrariul) anume ca dacii nu erau blonzi cu ochi albastri. Citam: Getii din Kutch
erau foarte constienti de identitatea lor aparte si-si respectau traditiile istorice si
stramosii. In Gujarat, getii formau tribul ascuns, in sens ritualic. Getii daneti aveau
parul blond roscat si ochi albastri!
Mai tarziu, au intrat in conflict cu preotii hindusi, ramanand scris ca familia regala
Dasas sau Dasius nu se conforma ritualului hindus de a aduce sacrificii si de a canta
imnuri de lauda zeilor , fiind doar observatori ai altor culte. De aceea, pana la urma, li sa respectat credinta solara si considerandu-se ca acestia aveau o relatie aparte cu
divinitatea, cuvantul dasa a ajuns sinonim cu servitor al divinitatii, fiind folosit ca
prefix sau sufix in componenta numelor brahmanilor. O referire scrisa la numele Dasas
dateaza din sec.II d.C., din zona Abrudului, unde un Dasas ridicase o stela patriarhului
nemuritor Ion-Yanus, zeitate solara locala ancestrala, reprezentat cu doua capete. Si in
Rig Veda este consemnat ca acestia refuzau sa creada in zeite! In acest context, apare si
o descriere a celor din familia Dasas, anume ca erau anasa, cuvant folosit si azi pentru
cei a nas, fara nas, adica avand nasul carn. In Bataliile celor 10 Regi din Rig Veda,
regele Sudas isi numeste generic inamicii, pe regii vedici, Dasyus! Analele din Rajput
semnalau, acum 700 de ani, familii de nobili geti, dahi, ariaspi, cati si huni. Ajunsesera
pana in Matura, in vestul statului Uttar Prades.
Getii lui Beowulf
Cele mai frumoase pasaje ale istoriei glorioase ale stramosilor nostri sunt scrise de
cercetatori straini. Jane Acomb Leake scria in Getii lui Beowulf ca geti, dacii, sacii,
dahii si masagetii de la Marea Caspica erau considerati din antichitate acelasi popor, iar
eroul anglosaxon Beowulf era de fapt get! Numele originar al dacilor, scrie Jane
Acomb, era daoi, asa cum nota Strabon. Tisagetii, Tiragetii si chiar getulii africani erau
acelasi neam cu daoii.
Cucutenii autohtoni
Conform geneticienilor Belledi, Richards, Owens si Malyarchuk, care si-au publicat
studiile in 2000, 2002 si 2003, ADN-ul mitocondrial gasit la populatia romanilor
aromani, a romanilor din Maramures si Vrancea face parte din haplogrupul care a
fondat neoliticul in Europa. Populatia autohtona europeana apartine
haplogrupului I, descendenti din Cro Magnon, socotita a apartine Culturii CucuteniTripolie. Fermierii si crescatorii de vite ai neoliticului apartineau G2a, J2, E-V13 si T.
R1a si R1b erau razboinicii calareti, care au domesticit calul in 4000 i.C., in stepele
dintre Marea Neagra si Marea Caspica. Aceste doua grupuri aveau un tata comun, dar
mamele difereau, ceea ce a facut sa li se diversifice limba si sa se contreze oriunde s-au
intalnit. Haplogrupurile din Carpati I1, I2a, I2a2a-L69.2 sunt native europene,
pontice si balcanice, descendente din oamenii paleoliticului, a carei concentratie se
regaseste astazi in Bosnia Hertegovina, Croatia, Moldova, Romania, Serbia, iar cea mai
mare diversitate a haplotipului se gaseste in Romania.
R1b si R1a, frati vitregi, dupa tata
R1b este cel mai comun haplogrup in Europa. Conform culturii tumulelor, originea
haplogrupului R1b a fost la Marea Neagra, de unde a pornit pe Istru, spre vestul Europei
si prin stepe spre Marea Caspica. Originiea lui R1a este la fel de disputata, mai ales ca
cele doua haplogrupuri, foarte numeroase, au aceeasi descendenta pe linie paterna. Si
ca sa nu se spuna pe de-a dreptul ca getii se califica pentru a fi linia paterna, se prefera
complicata titulatura de neam proto-italo-celto-germanic. Cand masagetii au
plecat spre Marea Caspica si Urali, spre Anatolia si pe Marea Egee,
durandu-si (dura, la dahii parti, era cetatea) cetatile rotunde, solare, au
aparut pe acele meleaguri fratii lui R1b. Conform studiului ADN, erau
hititii, hattienii, troienii, dorienii, ionienii, micenienii, etruscii, colchii,
kazarii, baskirii, toharienii si lista este foarte lunga!
G2 apartine unui neam al Vechii Europe pontice, cel care s-a imprastiat de
timpuriu pana spre China, lasand in urma o gramada de haplogrupuri inrudite.
J1 semiti, arabi si evrei; J2 reprezentativa pentru etrusci, grecii minoici, fenicieni,
sudul Anatoliei
N gena nordicilor, preponderenta la finlandezi, in densitate substantiala in Tarile
Baltice
Q gena hunilor lui Attila; densitatea extrem de rara a acestei gene in Europa pe care
hunii au calcat-o in repetate randuri i-a mirat pe geneticieni; probabil pentru ca n-au
luat in calcul doua aspecte: ca femeile fugeau in paduri din calea hunilor, iar cele
violate isi ucideau pruncii nascuti din siluire
E1b1b migratori din Africa, specifica berberilor ; T gena foarte rara in Europa,
provenind din Etiopia
Sursa: enational.ro/romania-mea/istoria-nestiuta-a-getilor-si-genomul-european
www.pnas.org/content/by/section/Anthropology : Ancient DNA reveals male diffusion
through the Neolithic Mediterranean route, Ancient DNA suggests the leading role
played by men in the Neolithic dissemination, Investigating sex-biased migration during
the Neolithic transition in Europe; Mitochondrial DNA in Ancient Human Populations

of Europe
carswell.com.au/dna-study/dna-resources-page : It is worth noting the central location
of the Romanian Aromuns in all plots. Although the linguistic and cultural diversity
found in the region could have acted as an important genetic barrier, Balkan
populations have been shown to be genetically homogenous, and in concordance with
the European genetic continuum, using both autosomal and uniparental markers even
with the deep levels of resolution conferred by the large set of markers we typed.
Linguistic and other cultural differences were probably introduced into genetically
homogeneous groups and/or these cultural barriers were not strong enough to prevent
genetic ow between populations. However, genetic evidence shows an exception to this
pattern: in some particular cases cultural isolation seems to have given rise to small
population groups that have become different through drift from the common genetic
substrate. This may be the case for some, but not all, Aromun populations.
Studiul de paleogenetic care a bulversat Romnia.

Ceea ce a bulversat, probabil, cel mai mult spaiul media romnesc n cursul
anului 2012, a fost studiul de paleogenetic realizat n Germania de domnul Prof. univ.
dr. Alexander Rodewald, directorul Institutului de Biologie Uman i Antropologie
al Universitii din Hamburg, i doamna Dr. Georgeta Cardo, cercettor tiin ific
biolog, specialist n genetic.
Potrivit concluziilor acestui studiu, populaia actual a Romniei este clar nrudit cu
populaiile care au locuit pe teritoriul Romniei n epoca bronzului i a fierului, adic
acum 2.500 5.000 de ani, un lucru care pune n eviden continuitatea acestui popor,
n pofida tuturor vicisitudinilor istoriei. nainte de a aduce n discuie i celelalte
concluzii uimitoare ale studiului, care rstoarn teoria romanizrii Daciei i a
descendeei romane a poporului romn, s vedem ce este paleogenetica i ce a presupus
aceast cercetare, realizat n Germania, pentru a fi cu bine dus la capt
Prin urmare, am putea spune c Paleogenetica este o fereastr ctre trecutul omenirii.
Fiind un domeniu de studiu al ADN-ului vechi i degradat, Paleogenetica poate aduce
informaii importante despre originea i evoluia omului i a genomului uman,
migraiile populaiilor umane, relaiile de nrudire ditre populaiile umane vechi i cele
actuale. Aadar, ne poate spune, printre altele, cine ne sunt strmo ii reali. Iar
strmoii notri reali nu sunt romanii, ci traco-geto-dacii. Cum s-a ajuns la aceast
concluzie i la altele, chiar i mai ocante?

Iat povestea acestui studiu de paleogenetic: n toamna anului 2001, n urma unei
discuii purtate ntre domnul Decan al Facultii de Biologie (Universitatea Bucure ti),
Prof. univ. dr. Clin Tesio i domnul Prof. univ. dr. Alexander Rodewald, se na te ideea
realizrii unui studiu de paleogenetic avnd ca scop determinarea originii poporului
romn. Un astfel de demers presupunea compararea genetic a unor rm i e osoase
aparinnd populaiilor vechi care au trit pe teritoriul Romniei cu situaia genetic
actual a populaiei acestei ri, pentru a se verifica gradul de nrudire.
n proiect s-au alturat, pe parcurs, antropologii Andrei Soficaru i Nicolae Miri oiu de
la Institutul de antropologie Francisc Rainer al Academiei Romne, care au oferit cea
mai mare parte a materialului osos studiat. O alt cantitate de material osos a fost pus
la dispoziie, pentru studiu, de doamna dr. Alexandra Coma de la fostul Institut de
Tracologie al Academiei Romne. n total, studiul a avut la dispoziie material
osos din peste 20 de situri din Romnia (bazinul carpato-danubianopontic), de la un numr de 50 de indivizi aparinnd populaiilor vechi (22
din epoca bronzului, 28 din epoca fierului).
n ceea ce privete probele de snge de la populaia actual a Romniei, acestea au fost
obinute prin sprijinul doamnei Prof. dr. Emilia Iancu, Director al Muzeului Omului din
Ploieti i al Muzeelor de tiine Naturale din Regiunea Prahova, respectiv prin
sprijinul doamnei Dr. Dorina Bnic, de la Institutul Marius Nasta i Clinica de
Ftisiologie Bucureti.
i cum o cercetare ntins pe mai muli ani (2003-2006) are i cheltuieli importante,
precizez faptul c acestea au fost finanate majoritar din bugetul directorial al
Institutului de Biologie Uman i Antropogie al Universitii din Hamburg, Germania,
prin sprijinul domnului Prof. univ. dr. Alexander Rodewald, directorul institu iei, de
DAAD Germania i prin Programul Sokrates-Erasmus al Uniunii Europene.
Munca efectiv de cercetare a fost realizat de doamna Dr. Georgeta Cardo , n cadrul
lucrrii de doctorat a domniei sale, o munc dificil i de lung durat n care condi iile
de securitate ale probelor genetice au fost att de stricte, pentru a preveni contaminarea,
nct pn i curenia din laborator a fost realizat exclusiv de doamna Dr. Georgeta
Cardo.
Avnd la dispoziie toate aceste informaii, putem nelege foarte uor complexitatea
demersului i prestigiul tiinific incontestabil al persoanelor i instituiilor implicate.
Concluziile studiului s-au dovedit, pn la urm, bulversante pentru spaiul romnesc
deoarece ele rstoarn principala tez a istoriei Romniei, cea a etnogenezei poporului
romn. Dar pentru a evalua n ansamblu ocul cultural provocat de prezentarea public
a concluziilor studiului, s le prezentm:

- ntre actuala populaie a Romniei i populaiile care au trit pe teritoriul
acestei ri acum 2.500 5.000 de ani exist o clar nrudire genetic, ceea
ce vorbete despre o continuitate incontestabil a poporului romn pe
aceste meleaguri. Chiar dac exist i urme genetice aparinnd diverselor populaii
migratoare care au trecut pe aici, fondul genetic de baz dovedete continuitatea i
legtura cu populaiile vechi;
- Actuala populaie a Romniei se nrudete genetic n special cu popula iile
Greciei i ale Bulgariei, care s-au dezvoltat ntr-un spaiu locuit cndva de
traci, cu care s-au i amestecat, i doar ntr-o mic msur cu populaia
italian;
- S-a mai dovedit, iar aceasta este cea mai ocant concluzie a studiului, c o
parte dintre italieni, n special cei din nord, sunt la rndul lor nrudi i
genetic cu populaiile vechi care au trit n Arcul Carpatic acum 2.500
5.000 de ani. De unde concluzia halucinant c nu noi suntem urma ii
Romei, ci o parte dintre italieni sunt urmai ai tracilor .
Totui, exist o aparent contradicie: dac noi suntem urmaii traco-geto-dacilor, iar o
parte dintre italienii au la rndul lor rdcini tracice, de ce astzi romnii i italienii se
nrudesc genetic att de puin?
Explicaia pare s fie ct se poate de simpl: la sosirea tracului Enea (considerat de
istoricul roman Titus Livius, fondatorul Romei ) n penisula italic, aici triau i alte
triburi cu rdcini tracice veneii i etruscii, acetia din urm dnd primii regi i
alfabetul noului regat, viitoarea Rom Imperial. Totui, n penisula italic triau, n
afara populaiilor cu rdcini tracice, i populaii aparinnd altor familii etnice
sabinii i samniii.
n timp, aceste popualii s-au amestecat ntre ele. Apoi, Roma Imperial a dus o politic
agresiv de amestecare a populaiilor n interiorul Imperiului. Astfel, dac ne referim
doar la capitala Roma, constatm c avea un numr important de cartiere etnice
cartierul grecesc, evreiesc, hispanic .a.m.d.
Nu n ultimul rnd, pentru aproape 1.400 de ani, ntre 476, anul cderii Romei i 1861,
anul unificrii Italiei, Italia nu a existat ca stat naional, aceast perioad fiind marcat
de o serie de invazii i strmutri de populaii. Cu alte cuvinte, istoria penisulei italice
este marcat de trei etape eseniale n care populaiile cu rdcini tracice s-au amestecat
cu celelalte, dilundu-i semnificativ contribuia etnic n acest spaiu.
Iata c, privind din aceast perspectiv, orice aparent contradic ie dispare, deoarece
putem nelege de ce, astzi, dei o parte dintre italieni, n special cei din nord, se mai
nrudesc genetic cu populaiile care au locuit n spaiul carpatic acum 2.500 5.000 de
ani, populaiile Romniei i ale Italiei, n ansamblul lor, se nrudesc genetic foarte
puin.
n concluzie, rezultatele studiilor de paleogenetic sunt intrite de izvoarele istorice, iar
mesajul final este ct se poate de limpede: nu noi suntem urmaii Romei, ci o
parte dintre italieni sunt urmai ai tracilor!
Cu toate c acest studiu de paleogenetic are o importan uria n stabilirea
adevrului istoric, cu toate c concluziile lui sunt extrem de folositoare interesului
naional, istituiile statului romn i forurile academice i universiatare romneti care
au cderea s l cerceteze, l ignor cu o impardonabil indiferen !
Fiind curios s aflu dac autorii studiului au fost contactai de reprezentan ii statului
romn sau de vreo instituie academic ori universitar care s i arate, n mod oficial,
interesul pentru acesta, i-am ntrebat, att pe doamna Dr. Georgeta Cardo , ct i pe
domnul Prof. Alexander Rodewald, despre o astfel de posibilitate. Rspunsul a fost NU!
A existat o singur situaie n care cineva de la Academia Romn a dat un telefon
vorbind despre o posibil expunere pe aceast tem, dar apelantul nu a mai dat niciun
semn de via dup aceea n rest, tcere maxim.
ziuaveche.ro/alexander-rodewald-o-eva-mitocondrial-din-tracia-se-afla-la-originearomanilor ; aos.ro/CV-Alexander-Rodewald.pdf
https://aleximreh.wordpress.com/2013/02/16/istoria-nestiuta-a-getilor-si-genomul-european/
EXCLUSIV Lista minitrilor remaniai:

mutrile pe care le pregtete Victor
Ponta
in Actualitate | de Cristina Vtmanu | 28 noiembrie 2014
Premierul Victor Ponta a anunat c vom avea parte de o restructurare a

Guvernului, care va fi finalizat pn pe decembrie cel trziu.
Principala mutare este ieirea UDMR de la guvernare i intrarea PLR-ului lui Clin
Popescu Triceanu.
- Ministerul Transporturilor: actualul ministru, Ioan Rus, va fi remaniat i nlocuit, cel mai
probabil, cu actualul ministru al Bugetului, Darius Vlcov. Totodat, portofoliul
Transporturilor este vizat i de liberalii lui Triceanu.
- Ministerul de Finane: la acest minister vom avea parte de mutri interesante. Actualul
ministru, Ioana Petrescu, va fi remaniat. De asemenea, vom avea parte de o comasare a
Ministerului de Finane cu Ministerul Bugetului. n noul Minister de Finan e, favorit ar fi
penalul lui Triceanu, Daniel Chioiu.
Acesta a mai fost ministru de Finane i a scpat ca prin urechile acului n Parlament de
problemele penale. Chioiu a fost salvat de PSD, iar acum i prime te recompensa pentru
faptul c l-a ajutat pe Triceanu s rup din PNL.
- Ministerul Educaiei: la acest minister vom avea o comasare. Ministerul Educa iei va
nghii i partea de nvmnt superior. n consecin , actualul ministru al Educa iei, Remus
Pricopie, va fi remaniat. Ministru plin al Educa iei ar putea deveni Mihnea Costoiu.
- Ministerul Culturii: dup ieirea UDMR de la guvernare, acest minister este liber. Cultura
este vnat de oamenii lui Triceanu, care l-ar vrea impus pe Radu Boroianu.
- Ministerul Mediului: i acest minister este liber, dup ieirea UDMR de la guvernare.
Mediul va rmne n portofoliul PSD, care are dou opiuni. Fie revine Rovana Plumb, fie se
desfiineaz poziia de ministru delegat pentru Ape, Pduri i Piscicultur, iar actualul
ministru delegat, Doina Pan, va deveni ministru plin al Mediului.
Suprarea mare este la UNPR, care nu prea i-ar dori intrarea la guvernare a PLR-ului lui
Triceanu. Din informaiile noastre, UNPR va fora tare de tot n negocierile pentru noul
Guvern.
stiripesurse.ro
FOTO enational.ro
( 8 vizualizari )
http://hunedoaralibera.ro/exclusiv-lista-ministrilor-remaniati-mutarile-pe-care-le-pregatestevictor-ponta/

27112014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

27112014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

27112014

Seminarist ieean, olimpic la lingvistic

Olimpiada de anul acesta a avut un grad ridicat de dificultate fa de cea de

Grecia, privata de stiri miercuri din cauza unei greve de 24 de ore a

Canada va livra militarilor ucraineni echipamente pentru perioada iernii

CE solicita statelor membre UE mobilizarea a 5.000 de medici pentru

Ebola: 5.689 de decese si 15.935 de cazuri (bilant OMS)

Mliardarului rus Serghei Pugacev, fostul "bancher al Kremlinului", trecut pe

Organizatia internationala de cooperare a fortelor de politie Interpol a cerut joi

Alegeri parlamentare in Republica Moldova: Curtea de Apel din Chisinau

Marelui Zid Chinezesc la granita R.Moldova cu Romanie.

Parlamentul European a respins motiunea de cenzura impotriva Comisiei

Parlamentul European a respins joi o motiune de cenzura impotriva Comisiei

SUA: Publicarea imaginilor cu copilul de culoare ucis de politie ar putea

Alegeri parlamentare in Republica Moldova: Partidului Patria, suspectat de

2. Se admite cererea Comisiei Electorale Centrale. Se anuleaza inregistrarea concurentului electoral

Primul vaccin experimental anti-Ebola a fost testat "cu rezultate

SUA: 300.000 de persoane au ramas fara curent electric dupa furtuna de pe

Furtuna de zapada care a cauzat intarzieri si anulari de zboruri miercuri pe coasta de

Peste 25.000 de persoane au manifestat impotriva austeritatii la Atena si

Lider al opozitiei din Venezuela acuzat de planuirea asasinarii presedintelui

Maria Corina Machado

Biroul procurorului general a declarat miercuri ca va acuza un lider de seama al

opozitiei intr-un caz de complot impotriva presedintelui Nicols Maduro,

department din comitetul central al partidului de guvernamant. Coreea de Nord a dezvaluit

Doi angajati ai Ambasadei Marii Britanii la Kabul au fost ucisi in atentatul de

Doi angajati ai Ambasadei Marii Britanii la Kabul - un afgan si un britanic - se afla

Trei decese suspecte n Italia, din

Italia a suspendat joi utilizarea vaccinului antigripal al companiei farmaceutice elveiene

Masacru n Mexic. 11 cadavre

Vestea BOMB despre avionul

erau nglbenite de vreme i miroseau a tipar. Martorii oculari susin c n acea zi de

Armata Electronic Sirian a

Atacul demonstreaz c este posibil ca un grup de hackeri s aib o oarece influen i

Caz ocant n Cehia. O infirmier

Zeci de medici i specialiti

Sierra Leone pentru a lupta

Canada va mobiliza 40 de medici i ali specialiti militari n sntate n Sierra Leone

Pastila care ne va lungi viaa.

DE O.P. 28 NOI 2014 08:31Comenteaza

Vaccinul experimental contra

suficient de promitoare pentru a justifica o a doua etap, cu mii de participani, n

Discurile de vinil devin tot mai

Semnale CLARE c Marea

Cea mai controversat persoan

Circulaie ntrerupt la metrou,

Circulaia a fost ntrerupt la metrou, vineri diminea, timp de aproximativ 30 de minute

Preul petrolului, minim istoric n

Declaraia care l va nfuria pe

PSD, majoritar n Parlament i

Anunul c UDMR iese de la guvernare nu d niciun fel de emoie celor de la PSD.

Cum privesc strinii alegerile din

Scrutinul parlamentar de duminic din Republica Moldova ar putea conduce la alegerea

INS: Numai 61% dintre romnii

Numai 61,6% dintre romnii cu vrste ntre 16 i 74 de ani au folosit vreodat

Finanare pe Kickstarter pentru o

Mircea Diaconu, achitat definitiv

SUA: Proteste violente n Los Angeles privind cazul din

Peste 180 de persoane au fost arestate la Los Angeles la manifestaiile

Protestele de la Los Angeles, la care au participat aproximativ 500 de persoane, au

Vladimir Putin l-a ameninat pe Poroenko la telefon

Vladimir Putin l-ar fi ameninat pe Poroenko la telefon. tirea aprut

Vladimir Putin l-a ameninat pe Poroenko la telefon.

Directorul STS, Marcel Opri, decorat de Traian Bsescu