APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

23 AUGUSTR|UL CEL MAI MIC

SAU ZIUA
CEA MAI RO{IE?
`n\ `n Decembrie '89, 23 August a fost Ziua
Na]ional\ a Romniei, fiind s\rb\torit\ `n fiecare
an cu mare fast de c\tre autorit\]ile comuniste prin
parade militare [i manifest\ri pe stadioane. Nici
municipiul Piatra Neam] n-a lipsit din sistem. ~ntreba]i cadrele didactice care, chemate din concediu,
repetau epuizate defilarea pe str\zile de pe
Borzogheanu. Pe cel mai mare stadion al ]\rii,
care se numea tot 23 August, aveau loc spectacole grandioase, dup\ tipicul celor din China [i
Coreea de Nord, la care erau obliga]i s\ participe
mii de elevi, intelectuali [i muncitori. Era glorificat
fostul dictator Nicolae Ceau[escu , iar propaganda comunist\
clama rolul hot\r`tor al PCR `n actul de la 23 August. Nimic
despre Armata Romn\ [i ex - regele Mihai I.
Poate fi considerat\ 23 August " Ziua cea mai ro[ie" din
cartea de istorie? Nicidecum. Ziua de 23 August face parte din
istoria neamului indiferent cum a fost numit\:
"
insurec]ia armat\", " revolu]ia de eliberare social\ [i
na]ional\..." sau" lovitur\ de stat". Identitatea unei astfel de
zile, nu poate fi [tears\ cu buretele. De absolut nimeni.
Momentul 23 August a fost r\ul cel mai mic la care s-a
recurs. Aten]ie, nu `n condi]ii optime , dar f\r\ de care ]ara
risca dispari]ia de pe harta lumii. Nu trebuie uitat c\ `n august
1944 eram `ntr-o situa]ie f\r\ ie[ire. Alternativa ar fi fost
invadarea ]\rii, distrugerea ei. Spaima fa]\ de invadatorii
bol[evici era at`t de mare `nc`t circula vorba: " De ap\ [i de
foc mai po]i sc\pa, dar de ru[i, ba!" 23 August a fost r\ul cel
mai mic la care s-a recurs, nu `n clipe fericite ci pline de tragism. Datorit\ acestui act de bravur\ al Armatei Romne [i
ofi]erilor patrio]i, a doua conflagra]ie mondial\ s-a scurtat cu
200 de zile iar comunizarea ]\rii s-a am`nat. C`t s-a putut.
Ac]iunile Romniei au `mpiedicat aplicarea strategiei
Germaniei, care urm\rea c`[tigarea de timp [i control al
spa]iului. Romnia a lipsit Germania de doua aliniamente
strategice- Foc[ani - N\moloasa - Gala]i [i Mun]ii Carpa]i. De
asemenea, " `ntoarcerea armelor" de c\tre Romnia a privat
Germania hitlerist\ de un important z\c\m`nt de petrol.
Practic, am lovit `n coordonatele esen]iale ale strategiei pe
care o avea Hitler `n vara lui '44. ~n viziunea unor istorici
romni, momentul 23 August 1944, ar trebui pus al\turi de
debarcarea din Normandia. " Hitler a fost cel care a pus actul
de la 23 August al\turi de debarcare" - preciza un istoric
str\in important. De ce oare, noi, romnii, nu avem curajul s\
asem\n\m cele dou\ mari opera]iuni militare? Ne este ru[ine
cu " Miercurea regal\" care a `nsemnat un act istoric de mare
curaj? Pentru realizarea c\ruia au murit mii de solda]i romni?
Cu contribu]ia noastr\ la `nfr`ngerea Germaniei hitleriste nu
trebuie s\ ne ploconim `n fa]a nim\nui. Corect?
Dumitru RUSU

SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 95-96

iulie - august 2007

VACAN}E {COLARE, DAR NU SINDICALE

acan]a este un cuv`nt adiacent [colii [i va fi c`t timp va

exista [coala. Elevii [i cei mai mul]i dasc\li s`nt `n
vacan]\, sindicatul `ns\ este mereu la datorie, `n activitate.
Pe firul evenimentelor, sf`r[itul anului [colar a fost
marcat de c`teva activit\]i de r\sunet `n via]a [colii. ~n
premier\ s-a organizat la nivel jude]ean festivitatea de
`ncheiere a activit\]ii didactice [i pensionare pentru
lucr\torii din `nv\]\m`nt, `mpreun\ cu Inspectoratul
{colar.
O alt\ activitate organizat\ `mpreun\ cu Asocia]ia
~nv\]\torilor, pe parcursul a dou\ zile, a fost dedicat\
anivers\rii a 95 de ani de la `nfiin]are. Men]ion\m faptul c\ `n prima
zi, festivitatea s-a desf\[urat `n noul sediu al Asocia]iei ~nv\]\torilor
din str. Mihail Sadoveanu, dob`ndit dup\ ani [i procese `n [ir.
Organizarea, desf\[urarea [i reu[ita acestor activit\]i s`nt deja de
domeniul istoriei `nv\]\m`ntului neme]an, iar implicarea conducerii
Sindicatului [i Asocia]iei ~nv\]\torilor a fost unanim apreciat\.
A urmat organizarea vacan]ei, cu mult\ agita]ie pentru ob]inerea
[i repartizarea biletelor de odihn\ [i tratament, unde cei trei lideri de
zon\, Constantin Baroi- P. Neam], Gabriel Plosc\- Roman [i Ioan
Andronic- Tg. Neam]- Bicaz au r\spuns zilnic prezent [i au reu[it s\
satisfac\ cele mai multe din solicit\rile colegilor no[tri.

La nivelul Biroului Operativ, s-au dezb\tut proiectele Legii

~nv\]\m`ntului, Statutului Personalului Didactic [i s-au f\cut propuneri transmise, Consiliului Na]ional al F.S.L.I.
~n premier\ s-a dat `n judecat\ Inspectoratul {colar pentru plata
educatoarelor [i `nv\]\torilor cu gradul I pentru diferen]a de ore fa]\
de norma stabilit\ de Legea Statutului Personalului Didactic, iar procesul este `nc\ `n desf\[urare. S-a rezolvat recens\m`ntul membrilor
de sindicat. La sf`r[itul anului [colar, Sindicatul ~nv\]\m`ntului din
jude]ul nostru num\r\ 8.200 membri, procent de sindicalizare 92%.
~ntre timp, s-au produs [i unele schimb\ri, de mult anun]ate, la
Inspectoratul {colar Neam]. Au trecut la catedr\ inspectorul [colar
general [i inspectorii generali adjunc]i [i a fost numit\ cu delega]ie o
nou\ conducere (a Inspectoratului {colar) `n formula: prof. Mihai
L\c\tu[u- insp. general; prof. Eugen Vasiliu- insp. gen. adj.; prof.
Oniciuc Grigoru]\, insp. gen. adj.
~ncep`nd cu luna septembrie, vom organiza pe parcursul semestrului I alegeri sindicale `n [coli [i vom participa la Congresul Na]ional
al F.S.L.I., probabil la sf`r[itul acestui an.
Tot `n aceast\ perioad\ vom intensifica vizitele de lucru `n
unit\]ile [colare din mediul rural, pentru a vedea `n ce m\sur\ [colile au fost reparate [i igienizate pentru deschiderea noului an [colar.
Secretar executiv
Prof. {tefan CORNEANU

CIVILIZA}IA CUCUTENI,
UN AMBASADOR EUROPEAN
De vorb\ cu dl. dr. Gheorghe
Dumitroaia, directorul
Complexului Muzeal Piatra Neam]

ub ausspicciile "Centrului Internaa]ionaal de Cerccetaare a

Culturii Cuccuteni" Piaatraa Neaam],, `n perioaadaa 3 - 29
iulie 2007,, Muzeul de Istorie [i Arheologie Piaatraa
Neaam] a prezentaat pe simezele Muzeului Na]ionaal
Brukenthaal expozi]iaa "Cuccuteni,, civilizaa]ie a Europei
vecchi". Av`nd `n vedere rezonaan]aa culturaal\ a `ntreprinderii `n context europeaan,, ne-aam adressat d-llui dir.
Gheorghe Dumitroaaiaa pentru a conturaa mai precciss
acesst eveniment.

Cum a]i ajuns cu

expozi]ia "Cucuteni" la Sibiu? A
cui a fost ideea?
Gheorghe Dumitroaia Practic e vorba de o propunere
comun\ iscat\ din preocup\ri
comune: a Muzeului din Piatra
Neam] pentru cultura Cucuteni
[i a Muzeului din Sibiu - pentru
cultura Petre[ti - o cultur\ datat\
aproximativ `n perioada primei
faze a culturii Cucuteni. P`n\ la
urm\ s-a renun]at la exponatele
de la Petre[ti, pentru c\ sibienii
s`nt foarte ocupa]i: au organizat
deja vreo 70 de expozi]ii.
Bag seam\, expozi]ia
"Cucuteni" nu este un caz izolat
la Brukenthal...
G . D . - Nu. ~n programul
"Sibiu, capital\ european\"
asemenea manifest\ri s`nt
numeroase. Mar]i, 3 iulie, c`nd
am deschis noi, au mai fost trei
vernisaje. La noi, au participat
romni [i str\ini, universitari,
oameni de cultur\, gazetari...
Dar lumea a `nceput s\ se cam
sature...
de
evenimente.
Deschiderea expozi]iei noastre

In memoriam TRAIAN CICOARE

n ziua de 2 iulie
2007, a `ncetat din
via]\ profesorul [i
publicistul
Traian
Cicoare, unul dintre
pu]inii decani de
v`rst\ ai oamenilor de
cultur\ din jude]ul

Neam].
Plecarea la cele ve[nice a
Profesorului s-a petrecut at`t de
repede [i at`t de nea[teptat, `nc`t
i-a luat prin surprindere pe cei
care l-au cunoscut, unii dintre
ace[tia `nt`lnindu-l chiar `n ziua
`n care ne-a p\r\sit [i discut`nd
cu el despre organizarea `nt`lnirii
ce urma s\ aib\ loc `n cadrul
Grupului de Convorbiri Culturale
,,Petrodava", joi 5 iulie 2007.
Prezen]\ activ\, `n ultimele
patru decenii, la toate marile
evenimente culturale din jude]ul
Neam], Traian Cicoare nu putea
lipsi nci de la edi]ia din acest an
(a XXXVI-a) a ,,Vacan]elor
Muzicale la Piatra-Neam]" [i, mai
ales, de la extraordinarul concert

sus]inut de marele maestru al

naiului, Gheorghe Zamfir. Numai
c\, distinsul profesor nu a mai
avut parte de bucuria concertului
ce s-a desf\[urat, `n Pia]a
Turnului [i a Bisericii Domne[ti
Sf`ntul Ioan, luni 2 iulie 2007, zi
`n care s-a comemorat moartea
marelui ctitor {tefan cel Mare [i
Sf`nt. Chiar `nainte de `nceperea
concertului, inima C\rturarului a
`ncetat s\ bat\, iar sufletul s\u s-a
ridicat la cer `n acordurile t`nguitoare ale muzicii parc\ anume
izvor`te din naiul fermecat al
maestrului.
Nu pu]ini au fost [i sunt cei
care, `n timp, au avut privilegiul
s\-i fie `n preajm\ [i s\ se
bucure, s\ beneficieze de [tiin]a

[i de farmecul omului de aleas\

cultur\, Traian Cicoare, fie c\
ace[tia i-au fost elevi la {coala
Normal\ sau la Liceul Industrial
de Chimie din Piatra-Neam], fie
c\ s-au num\rat printre cei care
i-au sorbit cuvintele pline de har
[i informa]ie, cu ocazia unor
evenimente culturale desf\[urate la Biblioteca Jude]ean\
,,G. T. Kirileanu" [i la Casa
Corpului Didactic; i-au citit
eseurile ce au la baz\ un studiu,
o documenta]ie realizate `n timp,
cu acribie [i pe care le-a risipite
cu generozitate `n toat\ presa
din jude] [i nu numai. Acestora li
se adaug\ to]i ce care l-au avut
al\turi `n cadrul cenaclurilor literare la care a participat activ de-a

a coincis, de pild\, cu vizita

pre[edintelui Germaniei la Sibiu,
[i toate oficialit\]ile de rang `nalt
erau prezente - ca s\ m\ exprim
frumos - `n alt areal. A[a c\ nu
prea ne-am intersectat.
Sesizez c\ interesul
pre[edintelui Germaniei fa]\ de
cultura Cucuteni era unul modest...
G.D. - Se poate spune [i
a[a.
Ne afl\m aproape de
jum\tatea timpului `n care va fi
deschis\ expozi]ia. Ecouri ?
G . D . - Dosarul de pres\ ne
va
parveni
la
sf`r[it.
Deocamdat\ s`nt semnale bune.
Sibiul este o zon\ foarte vizitat\
`n aceast\ perioad\, `n primul
r`nd de c\tre etnicii germani. {i
apoi trebuie s\ mai ]inem seam\
de faptul c\ Brukenthal este
unul dintre cele mai vizitate
muzee din Romnia. Nu de public ne pl`ngem...
A consemnat
Mircea ZAHARIA

(ccontinuaare `n pag. 3)

(9 februarie 1925 2 iulie 2007)

lungul anilor [i, `n mod deosebit,

cei care l-au cunoscut ca
`ndrum\tor, ca mentor, al
Grupului de Convorbiri Culturale
,,Petrodava" g\zduit aproape
s\pt\m`nal de Biblioteca Tehnic\
a Casei de Cultur\ a Sindicatelor
din Piatra-Neam], grup `n cadrul
c\ruia Profesorul i-a `ndemnat
pe participan]i s\ se preocupe de
cunoa[terea mo[tenirii noastre
istorice [i culturale, nu de pu]ine
ori aduc`nd preciz\ri pertinente
asupra unor evenimente din trecutul nostru at`t de zbuciumat [i
controversat.
Toate acestea [i `nc\ multe
altele `ndrpet\]esc pre]uirea cu
care l-au `nconjurat cei ce l-au

cunoscut, de[i, `n treac\t fie

spus, nu s-a bucurat de aten]ia
cuvenit\ din partea oficialit\]ilor,
a[a cum unii au avut parte `n
mod nejustificat.
Noi to]i cei care contribuim,
`ntr-un fel sau altul, la editarea
lun\ de lun\ a acestei reviste, la
care, de la primul num\r al seriei
noi (martie 1999) [i p`n\ la cel
editat `n luna iunie 2007, profesorul, publicistul, omul de cultur\
Traian Cicoare a colaborat f\r\
`ntrerupere, nu vom conteni s\-l
pomenim, s\-l pre]uim [i s\-l
omagiem, p\str`ndu-i o vie
amintire `n sufletele noastre.
Redac]ia APOSTOLUL

ULTIMA OR| LA ROMAN

2 3 A U G U S T 1 9 2 0 , "LEGEA PENTRU CINSTIREA
MEMORIEI EROILOR C|ZU}I"

SINDICATUL NEM}EAN
~NTRE COMPETEN}|
{I PROFESIONALISM
up\ revolu]ia din 1989spre prim\vara anului
1990, se `nfiin]a [i `n
Neam] o filial\ a Federa]iei
Sindicatelor Libere din
~nv\]\m`nt
pentru
~nv\]\m`ntul
Preuniversitar, `mpreun\ cu organiza]ii sindicale similare din
jude]ele
Bac\u,
Constan]a,
Vrancea,
Buz\u, `n timp dovedindu-se c\ aceast\ nou\ formul\ sindical\ este o alternativ\ viabil\.
A fost o serie de etape care au dus
la maturizarea capacit\]ii de organizare
[i ac]iune, la implicarea definitorie, la
realizarea actelor de na[tere ale
`nv\]\m`ntului, Legea 128/ 1997- statutul personalului didactic [i nu `n ultimul
r`nd, a primului Contract Colectiv de
munc\ unic la nivel de ramur\
`nv\]\m`nt.
~ncerc`nd s\ facem o retrospectiv\
a ceea ce `nseamn\ Sindicatul
nem]ean, putem afirma cu certitudine
c\ activitatea acestuia, de la `nfiin]are [i
p`n\ ast\zi, s-a situat la `nalte cote de
dinamism, spirit de ini]iativ\, implicare
`n organizarea [i desf\[urarea
ac]iunilor revendicative, la nivel teritorial
[i na]ional, `n rezolvarea problemelor
esen]iale de `nv\]\m`nt.
~ntre problemele cele mai importante [i cu un impact puternic pe care
au `ncercat s\ le rezolve [i chiar le-au
rezolvat liderii sindicatului nem]ean,
men]ion\m asigurarea decont\rii
navetei pentru personalul didactic din

mediul rural; punerea `n executare a

sentin]elor judec\tore[ti privind plata
diferen]elor salariale; respectarea `n
integralitate a Contractului Colectiv de
Munc\ unic la nivel de ramur\.
Desigur, o activitate sindical\
serioas\, competent\ [i, de ce nu,
competitiv\, nu se poate realiza f\r\
informarea membrilor de sindicat [i a
opiniei publice [i comunicarea permanent\ cu organiza]iile afiliate.
~n acest sens, eviden]iez faptul c\
sindicatul nem]ean are propriul organ
de pres\- Revista Apostolul- publica]ie
sindical\ cu apari]ie lunar\ [i difuzare
gratuit\ `n toate unit\]ile [colare din
jude]ul Neam].
Momentan, s`ntem extrem de preocupa]i de ceea ce se va `nt`mpla `n
`nv\]\m`ntul romnesc, aflat `ntr-o perpetu\ REFORM|, fiecare nou inspector general crez`ndu-se un nou SPIRU
HARET.
Politizarea excesiv\, salarizarea de
batjocur\ a celor ce slujim `nv\]\m`ntul,
nesiguran]a locului de munc\ se constituie `n preocup\ri majore pentru liderii
sindicali[ti nem]eni. Realitatea este c\
actuala politic\ educa]ional\ este incoerent\, insuficient\, ridicol\ `n unele
aspecte ale ei, ceea ce duce la
am`narea adev\ratelor reforme reclamate de alinierea la sistemele [i standardele europene de `nv\]\m`nt.
Prof. Valerian PERC|
Membru `n Biroul Jude]ean al
Sindicatului Lucr\torilor
din ~nv\]\m`nt- Neam]

articiparea Romniei la
Primul R\zboi Mondial, `ntre
1916- 1918, a urm\rit permanent idealul reprezentat de
Hora Unirii [i a pus din nou
Europa `n fa]a faptului `mplinit, cum procedase [i `n 1859.
Cu pre]ul unor mari jertfe:
339.117 mor]i, 299.000 grav
r\ni]i [i 116.000 prizonieri
sau disp\ru]i, Romnia va
consfin]i, astfel, dreptul s\u
la unitate na]ional\ [i dezvoltare de sine st\t\toare.
Primul ministru Lloyd George
vorbind despre eroismul armatei romne
de la M\r\[e[ti, M\r\[ti, Oituz [i
Cire[oaia, spunea: "Reconstituirea
armatei romne [i rezisten]a ei d`rz\rezisten]\ at`t de pre]ioas\ pentru cauza
aliat\ pe care aceast\ armat\ o opune `n
aceste momente inamicului, `n condi]ii
de dificultate excep]ionale, s`nt un exemplu magnific al for]ei pe care libertatea o
d\ unui popor liber".
Ace[ti oameni- eroi ai neamului nostru- lupta cea bun\ au luptat, credin]a au
p\zit [i lucru de prestigiu au s\v`r[it, cum
spune Sf. Evanghelie. ferici]i s`nt ace[ti
eroi! Sf`nta Biseric\ [i Patria le vor fi
recunosc\toare c\ci `nsufle]i]i de iubirea
de neam [i c\l\uzi]i de credin]a [i de
str\lucitele virtu]i ale str\mo[ilor no[tri [iau f\cut datoria cu prisosin]\.
~n mintea noastr\ jertfa lor r\m`ne
nemuritoare. Pururi vor fi pomeni]i de
romnii de pretutindeni, considera]i
binef\c\tori [i ctitori de ]ar\ pentru c\ pe
mormintele lor s-a cl\dit Romnia Mare.
Este o deosebire mare `n a muri pe

100 DE EURO PENTRU MATERIAL DIDACTIC

jutorul financiar de 100 de euro
pentru cadrele didactice a intrat
`n [coli- `ncep`nd cu 30 iuniea[a cum ar fi trebuit s\ se
`nt`mple, conform normelor
metodologice de aplicare a
Legii 315/2006, aprobate `n
[edin]a de Guvern din 16 mai
2007.
Acordarea acestei sume
face parte din strategia ministerului de a contribui la `mbun\t\]irea
calit\]ii activit\]ilor didactice `n `nv\]\m`ntul
preuniversitar. Cererile s-au `nregistrat iar
fondurile necesare acord\rii ajutorului financiar trebuie asigurate de c\tre Inspectoratele [colare, din bugetul MECT.
Plata ajutorului financiar se face de
c\tre unit\]ile de `nv\]\m`nt, integral, pe
baza documentelor justificative `ntr-o singur\ tran[\.
Nu de pu]ine ori am ar\tat faptul c\

salariile cadrelor didactice s`nt de mizerie,

din grija guvernan]ilor, pentru echilibrul
economiei statului. Abia a[tept\m 7% [i
atunci s\ vezi salarii!!! Credem c\ [i actualul
guvern continu\ s\ trateze problema
salariz\rii cadrelor didactice cu indiferen]\,
[i doar simuleaz\ interesul prin programe
care s\ le ia ochii dasc\lilor [i care au drept
scop `mbog\]irea capitalului de imagine
demnitarilor "iste]i".
Substan]ialul ajutor de 100 de euro se
presupune c\ trebuie s\ scoat\ profesorii
din impactul material `n care se afl\.
Nu [tiu ce crede]i voi, dar eu mai a[tept
[i poate mai prind [i urm\toarea etap\, c`nd
se vor da, 100 de euro pentru alte
cump\r\turi, s\ ne putem lua o pereche de
pantofi, o c\ma[\, un pulover, eventual
ni[te salam de calitate ca s\ nu ne uit\m cu
ciud\ la ceilal]i care cu tichetele de mas\, `[i
procur\ bucate... hipercalorice.
Subredac]ia Roman

saltea, acas\, [i a muri pe c`mpul de

onoare. Apoi, e mai mare deosebire `n a
muri pentru c\ ni s-au sleit [i stins puterile, de boal\ ori de b\tr`ne]e [i `n a muri
`n deplin\ putere trupeasc\ [i
sufleteasc\, `n floarea tinere]ii, uneori,
pentru cinstea Patriei [i a neamului
romnesc.
~n inten]ia de a cinsti memoria eroilor
romni din timpul Primului R\zboi
Mondial, Regele Ferdinand a promulgat
la data de 23 august 1920 "Legea pentru
cinstirea memoriei eroilor c\zu]i".
Aceast\ lege prevedea ridicarea `n
capitala ]\rii a unui monument funerar al
eroilor pe care s\ fie depus\ o "Carte de
aur", `n cuprinsul c\reia s\ se
reg\seasc\ numele celor ce s-au jertfit
pentru ]ar\. Cartea de aur se va multiplica [i reg\si `n monumentele ridicate `n
localit\]ile: M\r\[e[ti, M\r\[ti, soveja,
Poeni- Tg. Ocna. Tot aceast\ lege stabilea ca "Ziua Eroilor" s\ se cinsteasc\ `n
`ntreaga ]ar\ la s\rb\toarea "~n\l]\rii
Domnului".
Unele beligerante ca Fran]a, Anglia,
Italia, SUA, au `mbr\]i[at [i adoptat
ideea "eroului necunoscut". Aceasta a
f\cut ca [i Romnia s\ decid\ ca de
"Ziua Eroilor", la 17 mai 1923, s\ fie
`nhumate la Bucure[ti r\m\[i]ele
p\m`nte[ti ale unui Erou Necunoscut
care s\ simbolizeze astfel sacrificiul
tuturor celor ce au c\zut pentru }ar\.
Ceremonia desemn\rii Eroului
Necunoscut a avut loc `n ziua de 14 mai
1923 la M\r\[e[ti, unde s-a desf\[urat
acea b\t\lie victorioas\ pentru armata
romn\ `n Primul R\zboi Mondial.
~n b\t\lia de la M\r\[e[ti din perioa-

da 24 iulie- 5 august 1917 s-au `nfruntat

cinci divizii romne[ti [i 12 divizii germane. `n aceast\ zi, `n cadrul unei ceremonii solemne, copilul de trup\, orfan,
Amiliar S\ndulescu, ]inut de m`n\ de
generalul Gh. M\rd\rescu, ministru de
r\zboi, a ales dintre cele zece sicrie (`n
care se aflau r\m\[i]ele p\m`nte[ti ale
unor eroi necunoscu]i de pe c`mpurile de
lupt\- M\r\[e[ti, Oituz, Tg. Ocna) pe cel
de-al patrulea din primul r`nd, rostind
simbolic: "Acesta este tat\l meu".
Pe 15 mai 1923, Eoul Necunoscut a
fost dus la Bucure[ti [i depus la Biserica
Mihai Vod\.
Pe 17 mai, `n prezen]a regelui
Romniei Ferdinand I, a viitorului patriarh Miron Cristea [i a numeroaselor oficialit\]i, Eroul Necunoscut a fost `nhumat
`n Parcul Carol, pe terasa din fa]a
Muzeului Militar Na]ional. ~n perioada
neagr\ a comunismului, cultul Eroului
Necunoscut, ca [i alte simboluri
na]ionale, au avut de suferit. Pe ziua de
22 decembrie 1958, eroul Necunoscut a
fost str\mutat la M\r\[e[ti.
Dup\ Revolu]ia din decembrie 1989,
s-a oferit celor `n drept posibilitatea readucerii Eroului Necunoscut `n capitala
]\rii, ceea ce s-a [i `nt`mplat pe 26 septembrie 1991, iar ceremonialul
re`nhum\rii s-a desf\[urat pe 26
octombrie. Eroul Necunoscut odihne[te
iar\[i `n Parcul Carol. Sper\m s\ nu-i
mai strice nimeni odihna.
Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace!

Pr. Cristian MAZILU

Text reprodus dup\ Cronica
Romanului, anul VII, nr. 5, serie nou\,
mai 2007

CAMPIOANA MONDIAL| A ROMANULUI

lev\ a Liceului cu Program Sportiv Roman,
atleta Bianca Perie s-a `ntors la Roman, `n
aceast\ var\ cu o nou\ medalie de aur. ~ntr-o
s\pt\m`n\ a ob]inut dou\ astfel de trofee.
Dup\ ce a ob]inut aurul la Campionatul
Mondial de juniori din Cehia, a cucerit [i titlul
de campioan\ european\ de juniori, `n
Olanda. Dac\ nu [ti]i, eleva Liceului cu
Program Sportiv Roman are `n palmaresul
s\u medalii de aur mondiale de juniori `n 2005
Maroc [i 2006 China. Dup\ ce [i-a spulberat
toate adversarele de la juniori, Bianca are
dreptul s\ participe la competi]iile rezervate senioarelor.
Vineri, 20 iulie 2007 `n Olanda, Bianca a fost cap de afi[
dup\ presta]ia din finala la aruncarea ciocanului.
Elev\ a antrenorului EMERIT LUCIC| CUCO{ [i

legitimat\ la Liceul cu Program Sportiv- Roman, a oferit o

lec]ie de performan]\, dup\ ce [i-a dep\[it, `nc\ o dat\,
toate rivalele. ~n urm\ cu o s\pt\m`n\, la Ostrovo, `n
Cehia, Bianca cucerea aurul mondial pentru a treia oar\,
dar g`ndul `i era la titlul european. Dac\ la Campionatul
Mondial nu a avut rival\, la Campionatele Europene
lucrurile s-au complicat. Aici veneau toate rivalele
tradi]ionale, printre care sportivele din Rusia [i Republica
Moldova. Astfel, `nainte de runda a treia, la finele c\reia
urmau s\ r\m`n\ `n concurs pentru `nc\ trei arunc\ri doar
cele mai bune opt sportive, Bianca se afla abia pe locul
[ase. A fost momentul psihologic, dup\ care a urmat
explozia Bianc\i. Urm\toarea aruncare a fost de 64,35
metri, o aruncare perfect\ [i toate sportivele din concurs
vedeau cum aurul deja pleac\ spre Romnia.
Prof. Valerian PERC|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
a `nceputul acestei veri, Ana V`rlan s-a prezentat `n
fa]a unui public elevat cu a doua sa carte: DUREREA
SOMNULUI - poeme & eseuri, publicat\ `n Seria
,,Vitralii" a Editurii ,,Crigarux", editur\ sub a c\rei egid\
a v\zut lumina tiparului [i primul s\u volum de poeme,
,,Anotimpul din noi" (2003).
Cine nu o cunoa[te pe Ana V`rlan poate afla din
nota liminar\ a acestei c\r]i c\ autoarea este absolvent\ a Liceului Teoretic (`n prezent, Colegiul Na]ional)
,,Calistrat Hoga[" (1991) [i licen]iat\ a Facult\]ii de
Litere a Universit\]ii ,,Alexandru Ioan Cuza" din Ia[i
(1996). Mai men]ion\m: Ana V`rlan a f\cut parte din
colectivul care a editat `n anul 2005 monografia ,,La izvoarele performan]ei - file din istoria sportului [colar la Piatra-Neam]", `n calitate de coordonator de editare. Din 2006, este redactor la revista
,, Tradi]ia Ortodox\".
Cartea de acum a Anei V`rlan, structurat\ `n dou\ compartimente de poezie aparent diferite (,,Risipirea infinitului" - 16
poeme puse sub un motto inspirat: ,,~n iubire, omul descoper\ c\
nu-[i este sie[i de ajuns, c\ cel\lalt este m\sur\ [i frumuse]e
pentru m\sura proprie... Iar g`ndul trude[te c\tre `n\l]imea veacului dintru-nceput, c\ci numai Sus se afl\ m\sura a ... toate...",
[i ,,La terre rouge" - patru poeme, `n francez\ [i romn\) [i un al
treilea cu cinci eseuri, de fapt, cinci p\r]i ale aceluia[i eseu ce
abordeaz\ succinct, dar la obiect tema perfec]iunii umane, puse
sub titlul ,,Smiral", termen pe care autoarea ]ine s\-l [i explice: ,,o
metafor\ a drumului c\tre perfec]iune". {i toate acestea, `n mai

Pag. 2

pu]in de o sut\ de pagini de carte.

Poemele [i prozele din volum au ca punct de plecare textul
biblic pe care poetesa `l metaforizeaz\ `n poezie, cu harul poetului binecuv`ntat, dar [i cu me[te[ugul `nsu[it la modul profesional,
complet`nd fiecare text cu explica]ii `n subsolul unor pagini (precum Camil Petrescu), adev\rate predici amvonale, demne de
invidiat p`n\ [i de c\tre unii dintre cei care folosesc `n mod curent

Note de lector:

DUREREA SOMNULUI

de Ana V~RLAN

aceast\ form\ de explicare a textelor sacre.

Ana V`rlan, la fel ca fiecare dintre muritori, este o c\ut\toare
asidu\ a m`ntuirii. Ea chiar roste[te cu ,,glas tare" aceast\ dorin]\
(,,unde s\ caut m`ntuirea mea...?") [i cititorul, se pare, parcurg`nd
aceast\ carte, va ajunge la concluzia c\ autoarea a g\sit-o sau o
mai caut\ `nc\ `n cuv`ntul scris cu me[te[ug [i talent, `n credin]a
[i iubirea fa]\ de Fiul Domnului.
~n prima parte a c\r]ii, citind poemele [i apoi notele de subsol
(ordinea poate fi [i invers\), vor fi descoperite nu numai sim-

APOSTOLUL

bolurile cu care opereaz\ autoarea, ci, mai ales, poezia con]inut\

`n ambele texte [i, de asemenea, tr\irile Anei V`rlan, care de cele
mai multe ori sunt [i ale celui care parcurge atent fiecare pagin\.
Astfel, poezia ,,Tablou", o ars poetica, este o balad\ `nchinat\
artistului ,,... cu chipul sfin]it / sub cerul de aur topit, / Artistul cu
chipu-nflorit.", este, `n ciuda faptului c\ duce cu g`ndul la
,,Mistre]ul cu col]i de argint" al lui {tefan Augustin Doina[, un
poem de o originalitate incontestabil\ prin mesajul con]inut.
Aproape toate poemele Anei V`rlan din aceast\ carte, dar
mai ales cele din sec]iunea a doua - ,,La terre rouge" - alc\tuiesc o adev\rat\ culegere de precepte, de maxime, de ziceri
demne de re]inut, de[i nu toate sunt spuse acum `nt`ia dat\.
Cititorul atent nu va putea s\ nu constate c\ aceast\ carte a
Anei V`rlan pleac\ de la o convingere exprimat\ clar `n partea a
treia a c\r]ii, parte ce se afl\ `n str`ns\ leg\tur\ cu primele dou\
compartimente [i care are menirea s\ ajute cititorul `n demersul
s\u de a descoperi sensurile, t`lcurile ascunse ale poeziei Anei
V`rlan, dac\ nu a f\cut acest lucru la prima lectur\: ,,Trecerea
realit\]ii obiective prin filtrul imagina]iei artistului presupune traversarea c\ii sinuoase a descoperirii [i curgerea printr-un proces
ireversibil al Cunoa[terii."
Cele trei sec]iuni, care se completeaz\ reciproc, alc\tuiesc o
carte `n care poezia adev\rat\, sincer\, fie `n form\ fix\ (rondel,
sonnet), `n vers liber, sau `n proz\, este prezent\ peste tot [i
numai aparent poate fi considerat\ o carte de ,,poeme & eseuri".
Constantin TOM{A

iulie - august 2007

LUNGA VAR| FIERBINTE

Schimbare
la conducerea
Inspectoratului
{colar
nspectoratul {colar Neam]
are, de la `nceputul lunii
iulie, o nou\ conducere.
Locul fostului inspector
general, prof. Dorina
Drexler, a fost luat de prof.
Mihai
L\c\tu[u.
Schimb\rile au cobor`t
p`n\ la nivelul adjunc]ilor:
au plecat prof. Liliana
Georgescu [i Maria Rusu,
au venit prof. Eugen Dinu
Vasile [i Grigoru]\ Oniciuc. Cei trei au
preluat [tafeta cu statut de interimari,
p`n\ la organizarea unui concurs.
"Dup\ trei fete `n fruntea
Inspectoratului, urmeaz\ trei b\ie]i", a
afirmat, la momentul `nvestirii, noul
inspector general [colar, prof. Mihai
L\c\tu[u. "Asemenea schimb\ri s`nt
obi[nuite. Vreau s\ form\m o echip\
bun\, `n interesul `nv\]\m`ntului
nem]ean".
~nlocuirea inspectorului general
[colar a atras mai multe modific\ri `n
structurile de conducere ale institu]iei.
Inspectorii Ilie }edli [i Victor
Grigorescu au fost schimba]i, `n
Consiliul de Administra]ie, cu Eugen
Vasiliu, respectiv Ioana Moga. Primul
a devenit [i inspector general adjunct.
"Am operat aceste modific\ri
deoarece pre[edintele Consiliului de
Administra]ie este altul. Decizia nu
are nici o leg\tur\ cu persoanele `n
cauz\. Pur [i simplu am dorit ca
activitatea, `n Inspectorat, s\ se
desf\[oare `n condi]ii bune [i conform
legii", a precizat noul inspector general al Inspectoratului {colar Neam],
prof. Mihai L\c\tu[u.

Testele
na]ionale
proape 81 la sut\ dintre
elevii nem]eni au trecut cu
bine de testele na]ionale.
Dintre cei 5804 participan]i
la examene, au ob]inut
not\ de trecere 4461.
C`teva sute dintre concuren]i nu s-au prezentat
la toate probele, rat`nd,
astfel, `ntreaga testare.
Din totalul elevilor care
au promovat testele
na]ionale, 62 au r\mas, `n Neam],

f\r\ un loc la liceu. Ace[tia au trecut

prea pu]ine op]iuni pe fi[a de `nscriere
[i au intrat `n cea de a doua etap\ de
repartizare computerizat\. La sf`r[itul
primeia, au r\mas libere 147 de
locuri, cele mai multe la liceele
voca]ionale.
~n etapa `nt`i, [i-au g\sit un loc la
liceele nem]ene 3830 de elevi. Cei
care nu au promovat testele na]ionale
pot urma cursurile unei [coli de
meserii.

dat singuri noile [tampile, f\r\ s\ mai

treac\ pe la Inspectoratul {colar.
Culmea, le-au [i ob]inut, de[i
Monet\ria Na]ional\, care este
responsabil\ cu realizarea acestora,
cere termen dup\ termen pentru onorarea comenzilor.

Un 10
la bacalaureat

uvernul Romniei a aprobat, `n luna iulie, alocarea

a `nc\ 320 milioane lei din
bugetul de stat pentru
finan]area lucr\rilor de
reabilitare [i repara]ii, precum [i construirea unor
noi unit\]i de `nv\]\m`nt.
De
aceste
fonduri
urmeaz\ s\ beneficieze
`nv\]\m`ntul preuniversitar, la toate nivelurile, din
`ntreaga ]ar\.
Cele peste 300 de milioane se
adaug\ altor 437,6 milioane de lei
aloca]i Ministerului Educa]iei de c\tre
Guvern, `n luna mai a acestui an, pentru realizarea de investi]ii `n educa]ie,
`n cursul anului 2007, [i celor 58.361
milioane lei din luna iunie, destina]i
finan]\rii infrastructurii unit\]ilor de
`nv\]\m`nt preuniversitar de stat.

rima sesiune a bacalaureatului s-a `ncheiat, `n Neam],

cu un procent de promovabilitate de aproape 85%.
La examen au participat
4516 absolven]i de liceu,
dintre 4590 de `nscri[i. Au
fost declara]i admi[i 3796.
Aproape 1000 de candida]i
au ob]inut note `ntre 9 [i
10. Cele mai multe contesta]ii s-au introdus la disciplina limba [i literatura romn\, considerat\ cea mai dificil\ prob\ a
primei sesiuni.
Oana Maria Acsinia a fost singura
elev\ din Neam] care a promovat examenul de bacalaureat cu media 10.
Ea a absolvit Colegiul Na]ional "Petru
Rare[", ca [i urm\toarele clasate,
Larisa Ciofoaia (9,96) [i Crina C\pi]\
(9,95) `n topul celor mai mare note
ob]inute de elevii nem]eni.

Al]i bani
pentru [coli

Cu [i f\r\
[tampil\

Propuneri
pentru
modificarea
`nv\]\m`ntului
preuniversitar

xamenele [colare din

aceast\ var\ nu le-au dat
de
furc\
numai
concuren]ilor.
~ntreg
`nv\]\m`ntul preuniversitar
a fost derutat de absen]a
[tampilelor cu noua denumire
a
Ministerului
Educa]iei, ap\rut\ o dat\
cu numirea ministrului
Cristian Adomni]ei. Din
aceast\ cauz\, [colile
nem]ene au fost `n imposibilitatea de
a elibera diplome, certificate [i alte
acte oficiale. Serviciul de specialitate
al MECT a trimis, `ntr-un t`rziu, o not\,
pentru ca unit\]ile s\ elibereze adeverin]e cu vechea [tampil\. P`n\ s\ se
l\mureasc\ toat\ lumea, `ns\, au
ap\rut fel de fel de situa]ii. S\tui de
a[teptare, unii directori [i-au coman-

ristian Adomni]ei, ministrul

MECT, s-a `nt`lnit, la
`nceputul lunii august, cu
liderii celor patru federa]ii
sindicale din educa]ie.
Principalul subiect abordat
a
fost
structura
`nv\]\m`ntului preuniversitar, care se va reg\si `n
viitorul proiect de lege.
Acesta con]ine mai
multe nout\]i. Educa]ia
timpurie a copiilor ar trebui s\ dureze
`ntre 3 [i 6 ani. ~nv\]\m`ntul obligatoriu de 10 clase ar `ncepe de la v`rsta
de 6 ani, cu clasa pregatitoare 0, [i ar
fi structurat pe dou\ cicluri: clasele 0IV [i clasele V-IX.
~n discu]iile dintre ministrul
Educa]iei
[i
reprezentan]ii
sindicali[tilor, s-a ajuns la consens `n

ceea ce prive[te generalizarea tezelor

cu subiect unic la clasele a VII-a, a
VIII-a [i a IX-a. Semestrial, elevii ar
sus]ine tez\ la limba [i literatura
romn\, matematic\ [i alternativ la
una din disciplinele istorie, geografie
[i limb\ strain\.
Media finala a celor 18 teze
sus]inute `n cei trei ani ar sta la baza
eliber\rii unui certificat de absolvire a
`nv\]\m`ntului obligatoriu de 10 clase.
Un alt subiect important luat `n
discu]ie a fost admiterea la liceu.
~n prima etap\, admiterea s-ar
realiza pe baza mediei ob]inute `ntre
nota de la examen [i cea a notelor de
la tezele cu subiect unic din clasele a
VII-a, a VIII-a si a IX-a. Cea de a doua
etap\ ar consta `n repartizarea computerizat\ a elevilor care nu au ob]inut
un loc la liceu `n prima faz\.
Repartizarea computerizat\ s-ar realiza pe baza mediei de la tezele cu
subiect unic [i `n func]ie de op]iunile
elevilor [i va urm\ri completarea
locurilor de la liceu r\mase libere
dup\ prima etap\ de admitere.
"Un principiu al noii legi a
`nv\]\m`ntului preuniversitar este ca
`nv\]\m`ntul liceal s\ devin\ generalizat [i gratuit. Dorim ca p`n\ `n 2010
s\ atingem procentul asumat cu
Uniunea European\ `n ceea ce
prive[te num\rul de absolven]i de
liceu [i anume 85% dintre tineri s\
aib\ bacalaureatul", a declarat ministrul Cristian Adomni]ei.

Mai mult sport

inistrul Educa]iei, Cristian
Adomni]ei, pre[edintele
Agen]iei Na]ionale pentru
Sport, Octavian Belu, [i
cel al Comitetului Olimpic
[i
Sportiv
Romn,
Octavian Morariu, au semnat un acord pentru promovarea educa]iei fizice `n
[coli.
Principalele obiective
ale protocolului s`nt
cre[terea st\rii de s\n\tate a popula]iei, implicarea elevilor [i studen]ilor
`n activit\]i sportive desf\[urate `n
cadrul asocia]iilor sportive din unit\]ile
de `nv\]\m`nt [i promovarea
valen]elor educative ale sportului `n
vederea prevenirii actelor de violen]\
`n [coli.
"Vom acorda mult mai mult\
aten]ie desf\[ur\rii corecte a orelor
de educa]ie fizic\ [i vom sprijini c`t
mai puternic sistemele de competi]ii

sportive extra[colare. S`nt convins c\

sportul `n [coal\ este un pas important pentru a avea o genera]ie t`n\r\
s\n\toas\", a declarat ministrul
Cristian Adomni]ei.
MECT inten]ioneaz\ introducerea
`n orarul [colar a minim 3 ore de
educa]ie fizic\ [i sport, s\pt\m`nal,
indiferent de profilul [colilor.
"Profesorul de educa]ie fizic\ trebuie pus cu adev\rat `n valoare.
Acesta trebuie s\ simt\ c\ este la fel
de util ca profesorul de matematic\
sau cel de limbi str\ine [i trebuie s\
[tie s\ `l atrag\ pe copil c\tre ora de
educa]ie fizic\, dar [i c\tre
competi]iile sportive extra[colare", a
afirmat Octavian Morariu, pre[edintele COSR.
Potrivit documentului, `n cadrul
MECT se vor `nfiin]a Federa]ia
Sportului {colar [i Federa]ia Sportului
Universitar. Acestea vor urm\ri perfec]ionarea sistemului competi]ional
prin majorarea num\rului de concursuri sportive [i prin diversificarea probelor de educa]ie fizic\.

Limba romn\,
`n Spania
levii romni `[i vor putea
`nv\]a propria limb\ `n
[colile din Spania. Mini[trii
Educa]iei romn [i spaniol
au semnat, `n acest sens,
o declara]ie comun\.
Cristian Adomni]ei [i
Mercedes Cabrera sus]in
introducerea cursurilor
op]ionale de limb\, cultur\, [i civiliza]ie romn\
`n [colile spaniole, pentru elevii din
Romnia.
Ministerul din Spania va colabora
pentru implementarea proiectului-pilot
`n unit\]ile de `nv\]\m`nt `ncep`nd cu
anul [colar 2007-2008. Ministerele
educa]iei din fiecare regiune autonom\
a Spaniei vor stabili de comun acord cu
MECT num\rul de [coli, profesori [i
localit\]ile unde se vor desf\[ura
cursurile extracurriculare.
MECT va transmite spre consultare autorit\]ilor spaniole competente con]inutul cursurilor [i materialele didactice necesare. Ministerul
de resort din Romnia va organiza
selec]ia [i finan]area cadrelor didactice care vor preda orele op]ionale.

Mihaela DR|GOI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

CIVILIZA}IA CUCUTENI, UN AMBASADOR EUROPEAN

(urmaare din pag. 1)
~n pliantul expozi]iei
scrie c\ Muzeul de
Istorie [i Arheologie
Piatra Neam] a orga nizat "prima [i unica
p`n\ `n prezent"
expozi]ie Cucuteni `n
afara
grani]elor
Romniei. Unde [i
c`nd?
G.D.
- La
Salonic, `n urm\ cu
10
ani,
c`nd
Salonicul a fost Capital\
European\.
O ]ine]i din capital\ `n
capital\...
G . D . - Nu numai. Anul acesta am mai avut o participare a
exponatelor noastre la o
expozi]ie de plastic\ antropo-

morf\ Cucuteni la B`rlad, anul

trecut am avut o ie[ire la Dej, la
muzeul din localitate, bine`n]eles
cu alte exponate...
Nu-ii r\u...
G.D. Trebuie s\ mai spun c\
`n momentul de fa]\ preg\tim
segmentul corespunz\tor civiliza]iei neolitice pentru o
expozi]ie
organizat\
de
Romnia `n Elve]ia, `n 2008. Va
fi o premier\ mondial\, una dintre cele 5 expozi]ii majore ale
anului, un proiect care `[i propune s\ fac\ cunoscute bog\]iile
culturii neolitice aflate `n principalele 36 muzee ale Romniei.
V\d `n pliantul \sta ele gant care prefa]eaz\ evenimentul c\ s`nte]i unul dintre cei 4
organizatori
din
partea
Romniei.
G . D . - Lucrez `n acest
proiect al\turi de directorii

iulie - august 2007

Muzeului Na]ional de Istorie a

Romniei
din
Bucure[ti,
Muzeului Na]ional de Istorie a
Transilvaniei din Cluj [i
Institutului de Cercetari Eco
Muzeale din Tulcea - o companie select\ [i onorant\ [i pen-

tru Muzeul de Istorie din Piatra

Neam]. Din partea Elve]iei, coordonatori s`nt un reprezentant al
Universit\]ii
[i
directorul
Muzeului de Art\ [i Istorie din
Geneva [i directorul Muzeului de
Istorie din Olten.
Olten ?
G . D . - Expozi]ia va fi
g\zduit\ de Muzeul de
Arheologie din Olten, un pitoresc
centru medieval aflat `n inima
platoului elve]ian, la o jum\tate
de or\ de mers cu trenul de
Berna, Lucerna [i Zurich.
Mai trebuie spus c\ `ntreaga
ac]iune, subven]ionat\ din plin
de Prim\ria din Ville d' Oltean,
se afl\ sub `naltul patronaj al
Ministerelor Afacerilor Externe [i
Turism din cele dou\ ]\ri.
Ca o noutate, expozi]ia va fi
extrem de bine paginat\ [i de o
apari]ie editorial\ important\.

APOSTOLUL

Este vorba de o Carte de Art\

care va `ncerca s\ surprind\ un
posibil dialog `ntre operele de
art\ neolitice [i eminente per-

sonalit\]i ale culturii romne[ti

de ast\zi. Au acceptat s\ fac\
parte dintr-un Comitet de
Onoare al manifest\rii [i au fost
invita]i la dialogul men]ionat,
`ntre al]ii: Adrian Cioroianu, Ioan
Holander, Adrian Iorgulescu,
Mugur
Is\rescu,
Gabriel
Liiceanu, Horia - Roman
Patapievici, Andrei Ple[u,
R\zvan Theodorescu...
O mul]ime de lume bun\
[i, f\r\ `ndoial\, o carte intere sant\. P\cat c\ n-oo s-oo poat\
consulta [i arti[tii care au semnat Civiliza]ia Cucuteni. Oricum,
d-lle director, v\ mul]umesc pen tru vorbele bune [i v\ doresc
succesul meritat.
(interviu realizat
`n iulie 2007)

Pag. 3

CEL CE G~NDE{TE SINGUR

UTOPIA
CA REALITATE
(7)
ste adev\rat, ne spune Alberes, c\ `i d\m romanului modern misiunea de a spune totul despre
umanitate, inclusiv despre lipsa ei de omenie:
"P\stor al unei turme de mon[tri [i chiar mai
monstruos dec`t ei" (descriere a lui Proteu, `ntr-o
parafraz\ la Vergiliu), romanul modern, continu\
Alberes, refuz\ s\ apar]in\ unui anume gen.
Magia acestui tip de roman proteic este aceea a
unei Voci, a unui mit; pornind de la o poveste el
dezv\luie Via]a [i secretele de dincolo de via]\,
de dincolo de realitate.
Acela[i lucru se `nt`mpl\ [i `n "1984: "povestea" aici
este Comunismul [i, sub tratament proteic, se transform\
`ntr-o utopie negativ\, adic\, fa]a negativ\ de dincolo de
realitate.
Trebuie s\ men]ion\m faptul c\, `n mod paradoxal,
utopia negativ\ este str`ns legat\ de Decalog, de moralitate,
pentru c\ a sanc]iona violen]a, absurdul, orgoliu nem\surat
este un mijloc de a fi profund moral iar Orwell face acest
lucru, astfel `nc`t "1984" trebuie interpretat [i ca avertisment.
Se poate spune, de asemenea, c\ utopia trebuie citit\ [i
ca palimpsest, ca "opera aperta", astfel c\ numai un "cititor
ideal" ar putea ajunge la ur - ut (originea, esen]a textului). Ea
este [i ambivalent\ pentru c\ partea negativ\ trebuie `ntotdeauna s\ fie echilibrat\ de o parte pozitiv\ [i aici g\sim
acea lumin\ special\ din utopia negativ\ a lui Orwell: intensitatea nega]iei creeaz\ o afirma]ie!
~n concluzie, caracterul palimpsestic al utopiei este de
g\sit `n faptul c\ ea (utopia) este o metafic]iune `n rama unui
metalimbaj iar cititorul `i experimenteaz\ ambivalen]a astfel:
omul trebuie s\ tr\iasc\ fiind con[tient de sine [i de ce e `n
jur, implicat [i deta[at `n egal\ m\sur\, loial [i inchizitiv,
iubind [i fiind capabil s\ critice. F\r\ continua dubl\ imagine
s`ntem pierdu]i pentru c\ cel mai bine tr\im `n paradox.
~n cele din urm\, revenind la Orwell [i la al s\u "1984"
[i ating`nd punctul final al acestei c\l\torii, cea mai bun\
concluzie a acestei demonstra]ii ar fi c\ e pu]in probabil, ba
a[ spune aproape imposibil s\ vin\ o vreme c`nd am putea
tr\i f\r\ franche]ea violent\ a lui Orwell, f\r\ energia [i
implicarea lui. "Istoria" lui trebuie citit\ [i nu imitat\. El este
`nc\ acolo, trist, puternic, `ntre cuvintele sale scrise cu
suferin]\ [i dorin]\ de expunere [i c`nd dorim s\-l atingem,
ne molipsim de duritatea lui, at`t de necesar\, con[tientiz\m o prezen]\ [i o distan]\: alte nume, al]i ani; o istorie
demn\ de respect, de a fi rememorat\, de a fi l\sat\ `n
urm\ ca reper.
Prof. Daniela Ioana NICOAR|

~ndemn la medita]ie
artea Sf`ntului Tihon din
Zadonsk, Despre p\cate (vol. I
Despre adev\ratul cre[tin), traducere de Adrian [i Xenia
T\n\sescu - Vlas, ap\rut\ la
Editura Cartea ortodox\,
Bucure[ti, 2006 ne ofer\ un
real prilej de cercetare
sufleteasc\ [i medita]ie spiritual\ `n via]a cotidian\. Cele 357
pagini, cuprinse `n patru capitole: Despre cele ce trebuie
[tiute, Despre inima [i limba omeneasc\,
Despre p\cat `ndeob[te [i despre urm\rile
lui, Despre anumite p\cate `ndeosebi sintetizeaz\ `ntr-un mod original tema p\catului `n teologia cre[tin\.
Ini]ial face o trecere `n revist\ a anumitor aspecte legate de `nv\]\tura de
credin]\ cre[tin\ (un adev\rat mini - catehism), ca apoi, treptat s\ fac\ trecerea la
subiecte precum: trufia, zavistia, m`nia,
r\utatea, clevetirea, be]ia, l\comia,
tr`nd\via, minciuna, iubirea de m\rire etc.,

pe care le abordeaz\ cu maxim\ responsabilitate din punct de vedere teologic, psihologic, social [i cultural.
To]i suntem supu[i la diverse nevoi [i
dec\deri, fapt ce ar trebui s\ ne `nt\reasc\
spiritual prin ridicarea din p\cat. Se atrage
aten]ia [i asupra tov\r\[iilor rele, care
vat\m\ cel mai mult pe om. Autorul compar\ adesea via]a adev\ratului cre[tin cu
o corabie aflat\ pe mare, cu o lum`nare
care arde, iar `n final se stinge, cu focul
care arde etc.
Sf`ntul Tihon din Zadonsk ne recomand\ s\ nu judec\m pe aproapele nostru pentru gre[elile sale, ci p\catele acestuia s\ reprezinte un prilej de a ne
descoperi [i cunoa[te propriile neputin]e.
Vr\jma[ii no[tri sunt patimile noastre, propriul trup ]in`ndu-ne `n robie dac\ nu ne
eliber\m de tot ceea ce ne vat\m\ sufletul.
~n]elepciunea duhovniceasc\ ocup\
un loc aparte `n paginile c\r]ii, iar la ea se
poate ajunge prin urm\toarele mijloace:

Cuv`ntul lui Dumnezeu (`nv\]\tura de

credin]\) [i rug\ciunea adev\rat\. S\la[ul
`n]elepciunii duhovnice[ti este `n inim\, iar
roadele `n]elepciunii spirituale sunt virtu]ile
cre[tine: smerenia, r\bdarea, bl`nde]ea,
dreptatea, `nfr`narea, milostenia etc.
Vorbind despre educa]ia pe care
p\rin]ii trebuie s\ le-o ofere copiilor,
citeaz\ din Sf`ntul Ioan Gur\ de Aur:
P\rin]ii care nu se str\duiesc s\-[i
creasc\ cre[tine[te copiii sunt mai
nelegiui]i dec`t uciga[ii de copii, c\ci
uciga[ii de copii despart sufletul de trup,
iar ace[ti p\rin]i arunc\ [i sufletul, [i trupul
copiilor `n gheena focului...
Consider`nd apari]ia acestei lucr\ri
drept un prilej de cercetare a cugetelor [i
faptelor fiec\ruia dintre noi, o recomand cu
c\ldur\ tuturor celor interesa]i de problemele de spiritualitate [i moral\ cre[tin\.
Drd. MIHAI FLOROAIA I.{.J. Neam]

Topul universit\]ilor din Romnia

socia]ia Ad Astra a
cercet\torilor romni
a publicat edi]ia 2007
a topului universit\]ilor, realizat `n
func]ie de num\rul
articolellor publicate
de cadrele didactice
din respectivele institu]ii, `n care Universitatea Al I Cuza din
Ia[i ocup\ primul loc,
acesta fiind `ns\ contestat de unii rectori.
Potrivit unui comunicat de
pres\ al Asocia]iei, acest top, aflat
la a 3-a edi]ie, cuprinde un clasament general, respectiv un clasament pe domenii [tiin]ifice, care
reflect\ preg\tirea [i performan]a
[tiin]ific\ a cadrelor didactice ale
universit\]ilor. Clasamentele snt
realizate pe baza articolelor
[tiin]ifice publicate de personalul
universit\]ilor `n reviste [tiin]ifice
recunoscute pe plan interna]ional.
Au fost luate `n considerare toate
universit\]ile din Romnia, att de
stat, ct [i private.
~n clasamentul general, pe
primele locuri se situeaz\
Universitatea Al. I. Cuza" din Ia[i
(locul 1), Universitatea Babe[Bolyai" din Cluj-Napoca (locul 2),
Universitatea din Bucure[ti (locul
3), Universitatea Politehnica din
Bucure[ti (locul 4) [i Universitatea
Tehnic\ Gh. Asachi" din Ia[i (locul

5). Printre universit\]ile de dimensiuni mari care se situeaz\ pe

locuri coda[e snt Universitatea
Spiru Haret" (locul 49), Academia
de Studii Economice (locul 42) [i
Universitatea Lucian Blaga" din
Sibiu (locul 39).
Num\rul de articole [tiin]ifice
publicate de Universitatea Al. I.
Cuza" din Ia[i a crescut cu 24%
fa]\ de anul trecut, iar cele publicate de Universitatea Babe[Bolyai" din Cluj-Napoca au crescut
cu 13%, `n timp ce num\rul de
articole al Universit\]ii Bucure[ti a
sc\zut cu 11%. De aceea,
Universitatea Babe[-Bolyai" a
devansat Universitatea Bucure[ti
`n acest clasament, fa]\ de situa]ia
de anul trecut, `n timp ce
Universitatea Al. I. Cuza" [i-a
p\strat pozi]ia pe primul loc.
Chiar [i cele mai performante
universit\]i public\ `ns\ mai pu]in
de un articol pe an la 3 cadre
didactice, `n timp ce `n ]\rile occidentale este normal ca fiecare
cadru didactic din universit\]ile
care pretind c\ fac cercetare s\
publice, `n medie, un articol pe an.
Aceast\ diferen]\ explic\ de ce
nicio universitate din Romnia nu
se situeaz\ printre primele 500 de
universit\]i ale lumii, conform
clasamentului Shanghai, `n timp
ce `n acela[i clasament se
reg\sesc dou\ universit\]i din
Polonia, dou\ din Ungaria [i una

din Cehia.
Universitatea din Bucure[ti a
intrat recent, pe locul 472, `n topul
primelor 500 de universit\]i din
lume, realizat de Times Higher
Education Supplement (THES) [i
firma Quacquarelli Symonds (QS),
fiind singura universitate din
Romnia care a intrat `n acest top.
Diferen]a dintre evaluarea f\cut\
de THES-QS, care implicit
recunoa[te
Universitatea
Bucure[ti drept cea mai important\ din ]ar\ [i evaluarea Ad
Astra, este dat\ de faptul c\
THES-QS au folosit alte criterii,
dintre care cele care au adus cele
mai mari punctaje Universit\]ii
Bucure[ti snt evalu\rile firmelor
ce angajaz\ absolven]ii [i raportul
dintre num\rul de cadre didactice
[i num\rul de studen]i, iar cel care
a adus cel mai mic punctaj a fost
num\rul de cit\ri ale articolelor
[tiin]ifice raportat la personal, criteriu similar ca semnifica]ie celui
folosit de noi.
Deoarece marea majoritate a
firmelor mari din Romnia au sediul `n Bucure[ti, este de a[teptat ca
evalu\rile firmelor s\ defavorizeze
universit\]ile romne[ti din afara
Capitalei. Criteriul folosit pentru
clasamentul general, num\rul de
articole [tiin]ifice de relevan]\
interna]ional\ raportat la num\rul
de cadre didactice, reflect\ un alt
aspect important, [i anume

preg\tirea [i performan]a [tiin]ific\

a cadrelor didactice. Orice articol
[tiin]ific dintr-o revist\ serioas\
`nseamn\ practic o evaluare pozitiv\ f\cut\ de editorii revistei `n
care a fost publicat, exper]i interna]ionali `n domeniu. Raportarea
la num\rul de cadre didactice este
important\ deoarece astfel se
poate identifica performan]a
[tiin]ific\ independent de m\rimea
universit\]ii.
Topul Ad Astra cuprinde un
clasament general, respectiv un
clasament pe domenii [tiin]ifice.
Clasamentele snt realizate pe
baza articolelor [tiin]ifice publicate
de personalul universit\]ilor `n
reviste [tiin]ifice recunoscute pe
plan interna]ional, indexate de ISI
Web of Science `n 2006.
Universit\]ile care nu se reg\sesc
`n clasamentul general nu au publicat nici un articol care s\ fie
indexat de ISI `n 2006.
Rectorul UB Iona Pnzaru
este nemul]umit de acest calasament.''Noi avem 1.477 de articole
publicate, adic\ cel mai mare
num\r, fa]\ de cei din Ia[i, cu 863.
{i UBB din Cluj are 1.262 de articole publicate, deci mult mai multe
dect cei din Ia[i. Numai c\ acest
clasament `mparte num\rul de
lucr\ri la cadrele didactice, numai
ca s\ fie pe locul `nti'', a mai spus
rectorul.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Sanda Stolojan
AMURG SENIN
JURNAL DIN EXILUL PARIZIAN 1997- 2001
Traducere din francez\ de
Sanda Stolojan [i Dana Petri[or
Nori peste balcoane",
primul "jurnal din exilul
parizian" (1975- 1989)
publicat `n romne[te
de Sanda Stolojan, a
provocat reac]ii vii [i
foarte pozitive `n
r`ndul cititorilor [i criticilor. Reac]iile, sau,
mai degrab\, lipsa de
reac]ie la cel de-al doilea jurnal
(1990- 1996), "Ceruri nomade", au
decep]ionat-o pe autoare. Totu[i,
`n 2005, Sanda Stolojan a decis s\
traduc\ pentru cititorii romni [i
ultima parte a jurnalului s\u,
ocup`ndu-se `n acela[i timp de un
volum de coresponden]\ cu Noica.
{i coresponden]a ("Sub semnul
dep\rt\rii"), [i jurnalul de fa]\
aveau s\ apar\ postum.
Evenimentele anilor 1997- 2001
din Romnia, din Fran]a, din
lumea `ntreag\: Sanda Stolojan le

Pag. 4

comenteaz\ cu discre]ie, dar diagnosticele ei s`nt precise, iar judecata moral\ este mereu prezent\.
C`teva teme la care autoarea
revine aproape obsesiv: ecourile
jurnalelor ei precedente, prietenia
intelectual\ cu Cioran, spiritul
francez [i duhul romnesc, Fran]a
[i Romnia puse mereu fa]\ `n
fa]\- polii `ntre care oscileaz\
necontenit sufletul ziaristei. Din ce
`n ce mai prezent\, moartea: prieteni atin[i de boli grave, prieteni
sau simpli cunoscu]i care dispar,
inevitabila presim]ire a propriului
sf`r[it. {i totu[i Sanda Stolojan
pare `mp\cat\ `n aceste pagini.
Anii ei de amurg au fost cu
adev\rat senini.

Mihai Cantuniari
B|RBATUL CU CELE
TREI MOR}I ALE SALE
Sub form\ de jurnal, volumul
concentrat, dur [i polemic al lui
Mihai Cantuniari disec\ nemilos
anii Epocii de Aur [i prezentul
dezam\gitor, refugiindu-se cu
voluptate numai `n miraculo[iiaproape inexplicabilii- ani '60, singurii, din `ntreaga existen]\ a
autorului, benefici at`t `n Romnia

c`t [i `n lume. Folosind pe r`nd

b\]ul [i morcovul- biciuirea
prezentului, nostalgia trecutuluiautorul `nainteaz\ cu z`mbetul pe
buze spre sf`r[itul cel de ob[te,
f\r\ nici o concesie f\cut\ sie[i
sau altora. Tocmai `n aceast\ sinceritate absolut\ a persoanei `nt`i
judec`ndu-se pe sine [i oglindin-

Acest mare text ie[it din exilul

sertarului [i al manuscriselor
indezirabile, asem\nat cu faimosul
Jurnal al lui Mihai Sebastian, a
ap\rut `ntr-o prim\ edi]ie
Humanitas `n 1991. Autoarea a
fost socotit\ de critici o revela]ie a
memorialisticii romne[ti.
N\scut\ `n 1916, licen]iat\ a

NOU LA HUMANITAS
du-i pe ceilal]i st\ valoarea de
m\rturie a c\r]ii de fa]\.
Fragmente din acest jurnal au
ap\rut `n anii din urm\ `n revista
"Romnia literar\" sub genericul
"~mb\tr`nind t\cut pe canapele
roase". Mihai Cantuniari este
cunoscut publicului cititor ca poet
[i ca autor a numeroase traduceri
din spaniol\ [i francez\.

Jeni Acterian
JURNALUL UNEI
FETE GREU DE
MUL}UMIT
Cu o prefa]\ de Doina Uricariu
- Edi]ia a doua rev\zut\

Facult\]ii de filozofie [i a
Conservatorului de Art\ dramatic\, director de scen\ `n anii de
dup\ r\zboi la teatrele Odeon,
Municipal, Tineretului, Jeni
Acterian ne-a l\sat un document
rar: jurnalul s\u ]inut `ntre anii
1932 [i 1947, care lumineaz\ `ntr-un
chip nea[teptat via]a cultural\ [i
universitar\ interbelic\, av`ndu-i
ca protagoni[ti pe Mircea Eliade,
Eugen Ionescu, Emil Cioran,
Constantin Noica, Alice Botez,
Nae Ionescu, Emil Botta, Marietta
Sadova, Haig Acterian, Cella
Delavrancea... Carte a lecturilor
frenetice, a ambi]iilor [i e[ecurilor,
a pasiunii [i lucidit\]ii, jurnalul lui

APOSTOLUL

Jeni Acterian reapare `ntr-o edi]ie

rev\zut\ sub titlul s\u adev\rat,
scris de autoarea `ns\[i pe prima
pagin\ a caietului e de `nsemn\ri:
"Jurnalul unei fete greu de
mul]umit". Noua edi]ie con]ine, `n
plus fa]\ de edi]ia princeps, o serie
de scrisori schimbate de autoare
cu prietenii s\i [i caietul Clubului
"Pana tr\snit\", `ncheindu-se cu
un foarte util Indice de nume.

Annie Bentoiu
TIMPUL
CE NI S-A
A DAT
MEMORII 1944- 1947
Edi]ie nou\ rev\zut\
Annie Bentoiu (n\scut\ `n
1927) are de-o via]\ `ntreag\ obiceiul de a-[i nota `n agende evenimentele personale [i ale lumii `n
care tr\ie[te, [i jurnalul acesta
]inut cu consecven]\ a stat la baza
celor dou\ extraordinare volume
de memorii intitulate "Timpul ce ni
s-a dat", publicate `n prima edi]ie
la editura Vitruviu (2000 [i 2006).
Amintirile doamnei Bentoiu privesc
perioada de instaurare [i de consolidare a dictaturii comuniste `n
Romnia [i reprezint\, ca s\

folosim o formul\ tocit\, dar absolut adev\rat\ `n acest caz, o lec]ie

de istorie, cum pu]ine s-au scris, a
acelor vremuri tulburi [i apoi violente.
"Cartea... e scris\ cum `mi
`nchipuiam c\ se va face mult mai
t`rziu", spune Monica Lovinescu
`ntr-un foarte elogios articol ap\rut
`n Romnia litarer\ sub titlul
"Timpul ce ni s-a luat": "f\r\
patim\, f\r\ complexe, cump\tat,
cu toate nuan]ele `ndoielii, `ntr-un
cuv`nt cu bun sim]... Amintirile se
recompun bizuindu-se nu doar pe
privirea naratoarei, ci [i pe alte
m\rturii [i uneori pe ziare din
epoc\. Prezentat\ astfel, istoria
tr\it\ pierde poate din patetismul
ei extravagant pentru noi to]i, cei
care am suportat-o, dar c`[tig\ `n
credibilitate... Am insistat at`t de
mult pe termeni ca obiectivitate,
bun- sim], cump\tare, `nc`t s-ar
putea crea impresia unui text rece,
a unei priviri `ndep\rtate,
nesc\ldate de emo]ie. Ar fi fals,
emo]ia exist\. Re]inut\ `n general
pe pragul unei lacrimi, proza
autoarei poate da [i tonul durerii
uimite..."

iulie - august 2007

CINSTIRE EROILOR, CINSTIRE CULTURII

LA MORM~NTUL
SLT. EROU MIHAI OPREA
DIN B|L}|TE{TI
oi, 17 mai a.c. `n ziua
~n\l]\rii Domnului [i
Ziua Eroilor romni, `n
curtea Bisericii din
com. B\l]\te[ti, elevii
cl. a VII-a A, sub `ndrumarea d-lui prof. Ion
Moto]oianu, dirigintele
clasei, au depus flori
[i au aprins lum`n\ri
la morm`ntul Slt. erou
Mihai Oprea.
Fiu al acestei
comune, Mihai Oprea s-a n\scut
`n 1919 `ntr-o modest\ familie, cu
mul]i copii [i r\m`ne orfan de tat\
la v`rsta de 6 ani. A urmat cursurile
[colii primare din localitate [i,
`nving`nd multe greut\]i materiale,
termin\ `n anul 1941 Liceul
"Roman Vod\" din Roman ca [ef
de promo]ie. ~n anii 1941- 1943
urmeaz\ cursurile {colii de Ofi]eri
de infanterie din Bucure[ti. ~n
prim\vara anului 1944 este trimis
pentru c`teva luni la specializare
moto-mecanizate `n Germania.
Dup\ evenimentele din august
1944 particip\ la luptele de eliberare a Transilvaniei de sub
ocupa]ia maghiar\ iar `n ianuarie
1945 pleac\ pe front `n
Cehoslovacia contribuind la eliberarea altor popoare de sub
ocupa]ia nazist\.
La 19 febr. 1945 cade r\pus
de o schij\ de brand `n mun]ii
Tatra, pe o cot\, `n apropierea
ora[ului Benska Bistrica.
Din toamna anului 1943 a
`nceput
s\-[i
consemneze
g`ndurile, n\zuin]ele, st\rile
suflete[ti, impresii [i opinii asupra

situa]iei interne [i interna]ionale

din etapa 1943- 1945 `ntr-un
Jurnal de care nu se va desp\r]i
dec`t `n clipa mor]ii. ~n acest Jurnal
se remarc\ r`nduri de mare sensibilitate pentru mama sa, care pentru el era "o sf`nt\", dragostea
pentru locurile natale, pentru
"p\m`ntul sf`nt unde mi-a r`s pentru prima oar\ soarele cald al ]\rii
mele `n copil\rie...", ca [i grija
pentru viitorul ]\rii.
Ultima consemnare este o
analiz\ a zilei de lupt\, regretul
pentru moartea [i r\nirea unor
osta[i din subordine, dar
`nsemnarea este `ntrerupt\ brusc
de moartea sa, pagina p\str`nd
urmele s`ngelui s\u.
Jurnalul a ajuns la familie [i `n
anul 2001 a fost donat Muzeului
de Istorie [i Arheologie din Piatra
Neam]. Datorit\ efortului dlui
director adj. Adolf Minu], `n sept.
2006, Jurnalul a fost tip\rit.
Slt. M. Oprea a fost
`nmorm`ntat, ini]ial, al\turi de al]i
500 de osta[i romni `ntr-o localitate din apropierea Cotei pe care o
cucerise. ~n anul 1948, Guvernele
Romniei [i Slovaciei au construit
un mare cimitir pentru osta[ii
romni `n ora[ul Zvolen, unde au
fost re`nhumate trupurile a 10.483
de eroi ofi]eri (495) [i trup\
(9.988).
Familia nu i-a l\sat trupul `n
p\m`nt str\in [i, dup\ eforturi
sus]inute a ob]inut aprobarea pentru `nhumare [i aducerea lui `n
]ar\. ~n august 1978, osemintele
t`n\rului ofi]er de 25 de ani au fost
redate p\m`ntului natal pe care l-a
iubit, al\turi de cele ale p\rin]ilor.

Ideea dlui profesor I.

Moto]oianu de a face o or\ de
dirigen]ie, `n Ziua Eroilor, la
morm`ntul unui erou, merit\ toat\
aprecierea [i sincere felicit\ri. Un
elev a citit ultima `nsemnare [i o
scrisoare c\tre mama sa, plin\ de
c\ldur\, prin care o lini[tea `n privin]a taxelor, av`nd promisiunea
directorului liceului c\ "una din
cele 5 burse ce vor fi date liceului,
va fi a lui".
Pornind dela aceste fapte, dl.
prof. a insistat pe dorin]a acestui
t`n\r de a `nv\]a, cer`ndu-le s\
fac\ la fel, de[i ei nu au acea grea
situa]ie. A scos `n relief
preocup\rile pe care le avea [i
eforturile pe care le f\cea (era [i
student la Drept) dar, r\zboiul i-a
fr`nt prea repede aripile, nereu[ind
s\ se realizeze. ~n `ncheiere, dl.
profesor [i-a exprimat speran]a ca
elevii de azi s\ nu mai cunoasc\
groz\viile r\zboiului.
Ca profesor pensionar, apreciez emo]ionanta ac]iune a dlui
profesor, o or\ cu un con]inut puternic de patriotism local [i
na]ional, insufl`ndu-le elevilor
respectul pentru sacrificiul suprem
de care au dat dovad\ fiii acestei
comune.
Ca nepoat\ a slt.M.Oprea ,`mi
exprim recuno[tin]a fa]\ de d-l
profesor pentru surpriza ce am
avut-o c`nd i-am v\zut pe copii la
mormntul acestuia `nf\ptuind
ceea ce savantul Nicolae Iorga
spunea:
{i dup\ c`te le-am f\cut
Noi mai sim]im un singur dor,
Al celor care s-au trecut
{i n-au v\zut isprava lor.
{i fiindc-am fost tot ce v-am
fost
C`nd ne-am f\cut al vie]ii rost,
~n bucuria voastr\, fra]i
Nu ne uita]i!
Prof. Ludovica
T|N|SESCU

{ez\toare la Tazl\u

MOMENT OMAGIAL
DEDICAT SCRIITORULUI
I.I. MIRONESCU
criitorul I.I. Mironescu
s-a n\scut la 13 iunie
1883, `n locurile mirifice ale Tazl\ului [i a
murit la 22 iulie 1939
tot `n locurile sale de
ob`r[ie pe care le-a
iubit at`t de mult [i
unde `[i doarme somnul de veci- la
M\n\stirea Tazl\u ctitorie a lui {tefan cel
Mare [i Sf`nt.
A fost medic renumit, str\lucit
om de [tiin]\, profesor universitar
la Universitatea de Medicin\ din
Ia[i, [ef de clinic\ universitar\, intelectual cu prestigiu, reputat om
de cultur\ [i prozator cu mare talent.
A frecventat prestigioasele
reviste
literare
"Via]a
romneasc\", "Evenimentul literar" [i "~nsemn\ri ie[ene". Acolo a
fost discipol al unor renumi]i scriitori- Garabet Ibr\ileanu (fost
coleg [i profesor), Mihail
Sadoveanu, Cezar Petrescu,
Mihai ralea, George Top`rceanu,
Demostene Botez, Veronica
Porumbescu, George Lesnea [i
mul]i al]ii.
De peste dou\ decenii,
locuitorii comunei Tazl\u [i fii ai
satului pleca]i `n alte zone ale ]\rii,
`n luna iunie- iulie, `[i dau `nt`lnire,
omagiind cu bucurie pe marele fiu
al acestor locuri de poveste- scriitorul I.I. Mironescu.
Duminic\, 1 iulie 2007, la
Tazl\u a fost din nou o mare
s\rb\toare. S\tenii [i invita]ii lor
s-au str`ns `n num\r mare pentru a

cinsti din nou, la ceas de

"[ez\toare", memoria scriitorului
Jenic\ Mironescu, a[a cum `i spun
ei cu admira]ie [i simpatie. De
diminea]\, `mpreun\ cu familia
profesorului Gheorghe Blaga, am
depus buchete de flori [i am
aprins c`te o lum`nare la
morm`ntul lui. Profesorul este
membru al familiei scriitorului,
dasc\l renumit al Tazl\ului. El a
semnar actul de na[tere al
funda]iei Culturale "I.I. Mironescu"
Tazl\u. A ini]iat "Festivalul Datini [i
Obiceiuri Tradi]ionale", revista "La
Tazl\u" [i multe alt autentice acte
de cultur\ pe care t\zl\oanii le
a[teapt\ cu un viu interes. Anul
trecut, a plecat `n mod regretabil
dintre noi.
Ajuns la Tazl\u, `mpreun\ cu
ceilal]i invita]i [i cu oficialit\]ile
comunei, am depus buchete de
flori [i am aprins la morm`ntul scriitorului lum`n\ri `ntru ve[nica lui
pomenire. Apoi ne-am `ndreptat `n
grab\ c\tre C\minul cultural,
loca[ `n care de fiecare dat\ s-a
desf\[urat "{ez\toarea la Tazl\u".
Dup\ inerentele prezent\ri de
`nceput, emo]ionanta noastr\
`nt`lnire consemneaz\ colocviul
"Scriitorul I.I. Mironescu [i opera
sa".
A urmat un moment artistic
reu[it, preg\tit cu mult\ grij\ de
directorul C\minului cultural,
domni[oara Nicoleta Minciu. Mai
`nt`i, forma]ia de muzic\ folk
"Cle[tar" a Clubului copiilor din
comuna Z\ne[ti, a prezentat un
program apreciat [i aplaudat cu
mult\ c\ldur\.

~n continuare, au c`ntat [i ne-au

`nc`ntat Florentin Bl\naru, fiu al
satului, talentat [i recunoscut chitarist, laureat al mai multor concursuri na]ionale, fiica sa, elev\ la
Liceul de Art\ din Gala]i [i directoarea c\minului cultural, proasp\t
absolvent\ a institutului de
muzic\. Momentul artistic s-a
`ncheiat printr-o suit\ de dansuri
populare.
A urmat `nm`narea premiilor
c`[tig\torilor primei edi]ii a concursului de proz\ scurt\ "I.I.
Mironescu", organizat de Funda]ia
Cultural\ "I.I. Mironescu" Tazl\u,
`n colaborare cu reprezentan]a
Neam] a Uniunii Scriitorilor [i
Direc]ia pentru Cultur\ Neam].
Un juriu, alc\tuit din scriitorii
Adrian Alui Gheorghe, Cristian
Livescu, Nicolae Sava [i Mihai
Merticaru, a desemnat laurea]ii.
Diacu Tudor Valentin din Piatra
Neam] a fost distins cu diploma
Premiul I.I. Mironescu [i Premiul
Reprezentan]ei Neam] a Uniunii
Scriitorilor. Taban RoxanaAdelina din Piatra Neam] a ob]inut
diploma I.I. Mironescu, premiul
revistei "Antiteze". Gurgiu Monica,
din Bicaz s-a bucurat de primirea
diplomei [i premiului I.I.
Mironescu, premiul Direc]iei pentru Cultur\ Neam], carte [i bani.
Dimon Simona, din comuna
R\duc\neni, jude]ul Ia[i, a fost
distins\ cu premiul special al juriului, diploma I.I. Mironescu.
La reu[ita acestei memorabile
manifest\ri au contribuit din plin
sponsorii- SRL Danto SC (director
ing. Aurel T\nase), Cofet\ria
"Diana" Piatra Neam] (director
Valeriu Fr\]il\), familia Anghel din
Tazl\u [i familia Ailinc\i Piatra
Neam]. Le aducem pe aceast\
cale toate mul]umirile noastre.
Prof. Ion POPESCU

VOLUM OMAGIAL AL ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMNE

n cele ce urmeaz\,
semnal\m apari]ia
volumului Biserica
Ortodox\ Romn\
`ntre anii 1885 2000, la Editura
Editura Patriarhia
Romn, semnat de
distinsul profesor
Alexandru Moraru,
Bucure[ti, 2006.
Lucrarea de fa]\
constituie un scurt istoric, sau o
catalogare a leg\turilor Bisericii
Ortodoxe Romne cu lumea

ortodox\ `n general, cu celelalte

Biserici cre[tine, dar [i cu
Organismele ecumeniste din
]ar\ [i str\in\tate, pe o perioad\
de peste o sut\ de ani, din
momentul ob]inerii autocefaliei
B.O.R. Editarea acestei c\r]i
este de un real folos nu numai
elevilor seminari[ti ori studen]ilor
teologi, ci [i ierarhilor no[tri,
cadrelor didactice universitare
ori seminariale, sau celor interesa]i de activitatea ecumenic\
intern\ [i extern\ a Bisericii
Ortodoxe Romne.

~n cadrul [edin]elor Sf`ntului

Sinod al B.O.R. din 27 - 29 mai
1997 s-a hot\r`t publicarea unui
volum jubiliar: Biserica Ortodox\
Romn\ `n pragul mileniului al
treilea. Cu acea ocazie, din
`ncredin]area Prea Fericitului
P\rinte
Patriarh
Teoctist
Ar\pa[u, a fost numit\ o
comisie, `n frunte cu Prea
Sfin]itul P\rinte Episcop Dr.
Casian Cr\ciun al Dun\rii de
Jos, care s-a ocupat de
realizarea acestui deziderat. Mai

apoi, comisia s-a `ngrijit de

modul de elaborare a volumului
pomenit, respectiv metoda de
abordare a problematicii sale. ~n
cele din urm\, s-a ajuns la concluzia c\ este potrivit ca volumul
jubiliar s\ aib\ dou\ p\r]i: partea
I: Istoric\; partea a II-a: Biseric\,
Cultur\, Misiune. Referitor la
partea istoric\, s-a decis ca `n ea
s\ se fac\ o scurt\ prezentare a
Istoriei Bisericii Ortodoxe
Romne, `n trei p\r]i: partea I:
de la `nceputurile cre[tinismului

la romni p`n\ `n secolul al XIVlea; partea a II-a: din secolul al

XIV-lea p`n\ la recunoa[terea
autocefaliei Bisericii Ortodoxe
Romne (1885) [i partea a III-a:
din 1885 p`n\ `n anul 2000.
Din lectura ei se va constata
cu prisosin]\ c\ [i `n perioada
comunist\ Biserica Ortodox\
Romn\ a avut o intens\ [i fructuoas\ activitate ecumenist\
intern\ [i extern\, r\spunz`ndu-se astfel, insinu\rilor, criticilor
din ne[tiin]\, ignoran]\ [i din

rea-credin]\, aduse Ortodoxiei

romne[ti, de c\tre neprietenii
acesteia.
Acest volum poate fi un punct
de plecare pentru alte lucr\ri de
acest gen, pe teme de Misiune a
Bisericii Ortodoxe Romne, de
dialog teologic [i ecumenic, de
"politic\" bisericeasc\, de imagine a Bisericii str\bune at`t `n ]ar\
c`t [i peste hotare.

Drd. MIHAI
FLOROAIA I.{.J. Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Paulo COELHO

VIA}A

Antologie de citate

de milioane de oameni ca fiind

alchimistul cuvintelor, este unul
dintre autorii cei mai influen]i ai
acestui secol. C\r]ile sale nu
ocup\ numai topul listelor de
best- selleruri, dar suscit\ [i dezbateri sociale [i culturale. Ideile,
filozofia [i temele tratate `n
opera sa privesc aspira]iile
nenum\ra]ilor cititori afla]i `n
c\utarea propriului drum [i a
unor noi forme de `n]elegere a
lumii.
Eugne IONESCO
TEATRU X
MACBETT

carte de neuitat, care

reune[te o selec]ie
de citate ce surprind
esen]a unuia dintre
cei mai cunoscu]i
autori ai timpului
nostru:
Paulo
Coelho. Considerat

CE
NEMAIPOMENIT|
AIUREAL|!

Traducere din francez\ de

Vlad Russo [i Vlad Zografi
"Ideea de a face o pies\
dup\ Macbeth mi-a fost dat\ de
lectura foarte frumoasei c\r]i a
lui Jan Kott- "Shakespeare, con-

iulie - august 2007

temporanul nostru". Dup\ Kott,

ceea ce voia s\ arate
Shakespeare este c\ puterea
absolut\ corupe absolut, c\
orice putere este criminal\".
Aceasta este m\rturisirea pe

aproape mut, l\s`ndu-i pe ceilal]i

s\ vorbeasc\ [i urm\rindu-le
agita]ia. "De ce oamenii nu se
iubesc?- se `ntreab\ Ionesco.
Exist\ at`tea catastrofe pe lume.
E naiv s-o spui, [tiu bine! Dar

NOU LA HUMANITAS
care Eugene Ionesco i-o face lui
Claude Bonnefoy la c`]iva ani
dup\ premiera din 1972 a piesei.
Act de curaj teatral suprem,
rescrierea
piesei
lui
Shakespeare e mult mai mult
dec`t un gest de reveren]\.
Fantasticul, comicul [i grotescul
dezv\luie tot ce e mai `ntunecat
`n mecanismul infernal al istoriei.
Scris\ `n 1972, "Ce
nemaipomenit\ aiureal\!" e
dramatizarea unicului roman al
lui Ionesco, "~nsinguratul". Dac\
`n roman se aude doar vocea
personajului, `n pies\ el e

APOSTOLUL

`ndr\znesc s\-mi pun aceast\

`ntrebare `n "Ce nemaipomenit\
aiureal\!" fiindc\ era deja `ntrebarea pus\ `ntr-o oper\ cum e
"Idiotul".
Mihai {ORA

EU {I TU {I EL
{I EA...
SAU DIALOGUL
GENERALIZAT
Cartea aceasta a fost scris\
de Mihai {ora `n atmosfera irespirabil\ din preajma lui decembrie 1989, dar a ap\rut abia `n
1990. Ea ad`nce[te medita]ia
ontologic\ din primele trei volume ale autorului, aplic`nd-o la
rela]iile sociale, la situa]ia omului
`n cetate [i la greutatea cu care
politicul apas\ asupra vie]ilor
noastre. A[a cum se arat\ `ntr-o
scurt\ post-fa]\, pentru a `n[ela
vigilen]a cenzurii, Mihai {ora a
adoptat un limbaj codificat,
esopic, dar direc]ia "atacului"

s\u r\m`ne transparent\ pentru

cine este dispus s\ se transpun\
`n realit\]ile acelor ani. Dar, din
cauza interdic]iei de a publica, `n
urma protestului s\u `n sprijinul
poetului Mircea Dinescu, filozoful a fost nevoit s\ multiplice
manuscrisul [i s\-l difuzeze prietenilor, `ntr-un gest mai
degrab\ rareori v\zut `n literatura romn\ sub comunism.

Pag. 5

~NV|}|M~NTUL MUZICAL

VACAN}E MUZICALE LA PIATRA NEAM}

ea de a XXXVI-a edi]ie a
Festivalului Interna]ional
de Muzic\ Vacan]e
Muzicale la Piatra Neam]"
s-a desf\[urat `n perioada
30 iunie - 7 iulie 2007.
Manifestarea de anul
acesta s-a bucurat de
prezen]a, `n calitate de
Pre[edinte
de onoare,
a
Directorului General al
Operei de Stat din
Viena, Ioan Holender
[i de cea a reputatei
soliste de oper\,
Marina Krilovici, `n calitate de Pre[edinte al
edi]iei.
Spre deosebire de
anii trecu]i, o parte din
manifest\rile muzicale
au fost g\zduite de
spa]iul `n aer liber din
Pia]a Turnului lui {tefan cel Mare,
unde au evoluat: Orchestra simfonic\
a Filarmonicii Mihail Jora" din Bac\u,
naistul Gheorghe Zamfir, forma]ia
Academic Jazz Group", trupa
Slang", Marcel Pavel, Lucian Darie
[i, dac\ estivalele capricii ale vremii
ar fi permis, ar fi trebuit a completa
programul trupa Sistem".
Ca de fiecare dat\ `n ultimele
edi]ii, au fost prezen]i [i reprezentan]i
ai institu]iilor de `nv\]\m`nt superior
artistic din Bucure[ti, Ia[i, ClujNapoca, Timi[oara, Bra[ov, Oradea,
T`rgovi[te, Chi[in\u [i Piatra Neam],
iar cursurile claselor de m\iestrie
interpretativ\ au fost coordonate de
soprana Marina Krilovici, violonistul
Sherban Lupu [i naistul Gheorghe
Zamfir.

Farmecul
muzicii
`n plein air"
S`mb\t\, 30 iunie, Pia]a Turnului
din Piatra Neam] a g\zduit concertul
inaugural al Festivalului muzical din
cadrul celei de a XXXVI-a edi]ii a
Vacan]elor Muzicale la Piatra
Neam]".
Pentru prima dat\ `n istoria de
peste patru decenii a manifest\rii,
concertul de deschidere a avut loc `n
plein air", `ntr-un spa]iu care s-a
dovedit propice unei etal\ri sonore
edificatoare.
Orchestra simfonic\ a Filarmonicii
de stat Mihail Jora" din Bac\u, diri-

jat\ de maestrul Ovidiu B\lan, a propus c`teva lucr\ri simfonice de calibru:

Simfonia a V-a `n do minor op. 68 de
Ludwig van Beethoven, lucrare cu o
sonoritate consacrat\ [i pregnant\,
persuasivul Concert pentru vioar\ [i
orchestr\ `n Re major op. 35 de Piotr
Ilici Ceaikovski [i revolu]ionara
Uvertur\ solemn\ Anul 1812" op. 49
a aceluia[i reprezentant de frunte al
[colii na]ionale ruse.
Ne`ndoios, punctul forte al serii a

Pag. 6

fost evolu]ia interpretativ\ a violonistului german {tefan Tarara. N\scut `n

anul 1986 `ntr-o familie de muzicieni
romni - mama sa fiind, de altfel, de
loc din Roman - {tefan Tarara a
dovedit de timpuriu `nclina]ii artistice
deosebite. Printre cei care l-au `ndrumat `n `nsu[irea [i perfec]ionarea
artei sale interpretative se reg\sesc

nume sonore, precum: Yair Klessn,

Yfrah Neaman, Igor Oistrah, Lewis
Kaplan, Felix Andrievski, iar `n
prezent studiaz\ la Mannheim cu
Zakhar Bron.

Sunetul
[i Dumnezeu
~n cadrul Zilei muzicii tradi]ionale,
luni seara, Pia]a Turnului din Piatra
Neam] a g\zduit un concert sus]inut
de inegalabilul maestru al naiului
Gheorghe Zamfir, acompaniat de
Orchestra simfonic\ a Filarmonicii de
Stat Mihail Jora" din Bac\u, dirijat\
de Ovidiu B\lan.
Dup\ concert, Gheorghe Zamfir,
ne-a declarat:
M-am sim]it foarte bine, dar am
avut emo]ii pentru c\ mi-am dat
seama c\ trebuie s\ fiu perfect. {i,
dup\ cum [ti]i, perfec]iunea este
foarte greu de atins. S`nt fericit c\ am
putut s\ c`nt `n fa]a publicului din
Piatra Neam], din Moldova, piesele pe
care eu le-am compus pentru nai [i
orchestr\ simfonic\, lucru mai rar
`nt`lnit `n Romnia. Pentru simplul fapt
c\ romnii nu prea cunosc latura
aceasta a mea de compozitor. Cred
c\ a fost o experien]\ reu[it\."

T`n\ra
genera]ie
Mar]i seara, podiumul Festivalului
muzical din cadrul
celei de a XXXVI-a
edi]ii a Vacan]elor
Muzicale la Piatra
Neam]" a fost
spa]iul de evolu]ie
interpretativ\ al
reprezentan]ilor
institu]iilor
de
`nv\]\m`nt superior muzical din
Romnia
[i
Republica
Moldova.
Este
vorba
de:
Universitatea de
Arte George Enescu" din Ia[i,
Universitatea Na]ional\ de Muzic\ din
Bucure[ti, Academia de Muzic\
Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca,
Academia de Muzic\, Teatru [i Arte
Plastice din Chi[in\u, Universitatea
de Vest din Timi[oara, Universitatea
Transilvania"
din
Bra[ov,
Universitatea de Stat din Oradea,
Universitatea Valahia" din T`rgovi[te
[i Facultatea de Muzic\ din Piatra
Neam].

Dincolo de efortul [i amabilitatea

studen]ilor de a fi prezen]i la o manifestare care, de altfel, le este dedicat\, trebuie s\ constat\m cu obiectivitate c\ nivelul de expresie artistic\
a fost destul de inegal din punct de
vedere calitativ [i, `n mare m\sur\,
neconving\tor. ~n acest sens,
consider\m c\ cele mai pregnante
momente artistice au fost oferite de
pianista bra[ovean\ Alexandra Fi],
care, `n ciuda ingratitudinii unui instrument dep\[it total de viguroasa
expresie pianistic\ a protagonistei,
ne-a oferit o transpunere foarte
nuan]at\ a Fanteziei andaluze de
Manuel de Falla, de trio-ul de clarinete al Academiei de Muzic\
Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca
(R\zvan Poptean, Mihai Toader,
Aurelian B\canu), cu o persuasiv\
trecere `n revist\ a temelor din baletul
Sp\rg\torul de nuci" de Piotr Ilici
Ceaikovski [i de c\tre Cvartetul de
coarde Giocoso" al Universit\]ii de
Arte George Enescu" din Ia[i
(Sebastian-Drago[ Orzan, Teofil
Todic\, Adrian Stanciu, Alexandru
Sp\t\relu), care a transpus pertinent,
dar cu probleme de omogenizare `nc\
nerezolvate, Cvartetul mozartian `n
sol major.
Cu acest prilej a avut loc [i
lansarea a trei volume apar]in`nd
regretatului profesor
Theodor
Macarie, poetului
italian
Bruno
Rombi [i lectorului
univ. drd. Mihaela
Spiridon.
Seara tinerilor
interpre]i a fost
prelungit\ firesc [i
fericit pe platoul
din Pia]a Turnului
unde, sub aripa
nop]ii, spectatorii
au putut gusta c`te ceva din binefacerile jazz-ului oferit de tinerii interpre]i
ie[eni de la Academic Jazz Group".

Re`ntoarcerea
acas\
Miercuri seara, sub genericul Per
Aspera ad Astra", elevii [i profesorii
Colegiului Na]ional de Arte Octav
B\ncil\" din Ia[i au sus]inut un concert cu cele mai reprezentative presta]ii artistice z\mislite `n cadrul procesului de `nv\]\m`nt al prestigioasei
institu]ii [colare ie[ene. Soli[ti vocali
[i instrumenti[ti [i mici forma]ii de
camer\ au `ncercat s\ demonstreze
publicului pietrean c`te ceva din efortul perpetuu al perfec]ion\rii `n arta
muzical\ care, ne`ndoios, va fi continuat [i des\v`r[it `n cadrul institu]iilor
de `nv\]\m`nt superior artistic.
Seara muzical\ a fost continuat\
`n Pia]a Turnului cu concertul rafinat [i
p\tima[ al forma]iei Slang", a c\rei
solist\ vocal\ este o fiic\ a acestor
locuri, Luiza Zan.
Rod al devo]iunii, muncii [i
afinit\]ii cu un gen de muzic\ inedit `n
peisajul sonor al Romniei, Luiza a
avut astfel, pentru prima dat\, ocazia
de a se `nt`lni cu publicul pietrean pe
care `l iube[te [i `n fa]a c\ruia simte o
pl\cere [i o bucurie deosebit\ de a
c`nta. A[ vrea s\ mai c`nt aici, dac\
voi mai fi invitat\, fire[te, pentru c\ m-am
sim]it `n familie. Am c`ntat pentru
colegii mei, pentru prieteni, pentru
profesorii care au ]inut s\ fie prezen]i,
pentru toat\ lumea de aici, pe care o
iubesc [i c\reia vreau s\-i d\ruiesc
tot ceea ce am mai bun. E una din
serile cele mai frumoase pe care le-am

tr\it" ne-a declarat, imediat dup\ concert, t`n\ra solist\.

Un concert
tradi]ional
Joi seara, pe scena Vacan]elor" a
fost prezent\ - dup\ o absen]\ de
c`]iva ani din programul manifest\rii
estivale pietrene - cunoscuta [i
`ndr\gita
forma]ie
coral\
a
Universit\]ii de Arte George Enescu"
din Ia[i Cantores Amicitiae", dirijat\
de Nicolae Gsc\. Ca de fiecare dat\,
forma]ia coral\ studen]easc\ a
demonstrat aceea[i prospe]ime [i
vigoare interpretativ\, aceea[i
bucurie a c`ntului, acela[i gust rafinat
`n alegerea [i interpretarea repertoriului. Chiar dac\, de aceast\ dat\ s-a
resim]it o anumit\ pripeal\ `n abordare, determinat\ poate [i de criza de
timp datorat\ `n parte neprev\zutei
lans\ri a c\r]ii autobiografice a lui
Ioan Holender, directorul Operei de
Stat din Viena [i Pre[edinte de
onoare al acestei edi]ii [i, pe de alt\
parte, de semnalarea obstinat\ a concuren]ei amplificate a lui Marcel Pavel
pe platoul din Pia]a Turnului. ~n
asemenea condi]ii, expozeul spiritual

(Liceul de Art\ Victor Brauner" din

Piatra Neam]) [i Delia Cr\ciun
(Academia de Muzic\ Gheorghe
Dima" din Cluj-Napoca), de naistul
Gheorghe Rizea [i de c`nt\re]ii:
Roxana Cetali (Academia de Muzic\
Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca),
Artemis Bogri (Grecia), Igor }urcanu
[i Alexei Botnarciuc (Academia de
Muzic\, Teatru [i Arte Plastice din
Chi[in\u). De altfel, basul Alexei
Botnarciuc, care atunci c`nd se va
coace" va deveni cu certitudine o
voce important\ a scenei lirice, a
ob]inut cu acest prilej [i o burs\ de
studiu
`n
capitala
Austriei.
Acompaniamentul pianistic a fost
asigurat de c\tre Mihaela Spiridon [i,
impecabil, de Anahit Ter-Tatschatyan.

Ingrata
Carmen
Spectacolul final al Festivalului
muzical din cadrul celei de a XXXVI-a
edi]ii a Vacan]elor Muzicale la Piatra
Neam]" a avut loc s`mb\t\ seara, prin
reprezenta]ia `n concert a cunoscutei
capodopere a lui Georges Bizet
Carmen".
La pupitrul Orchestrei simfonice a
Filarmonicii de Stat Mihail Jora" din
Bac\u s-a aflat dirijorul Karel Mark
Chichon din Gibraltar.

Un manager
muzical
de talie
interna]ional\

cu care ne-a obi[nuit maestrul

Nicolae Gsc\ `naintea fiec\rei lucr\ri
nu a fost gustat la adev\rata sa valoare, iar atmosfera ultimelor piese a
fost chiar impietat\ de r\bufnirile
sonore p\tima[e ale solistului
dezl\n]uit afar\ spre satisfac]ia inimilor `ndr\gostite. Mai ales c\, spre
deosebire de al]i amplifica]i", Marcel
Pavel are [i voce.

Prozeli]ii
mae[trilor
Vineri seara, pe scena s\lii de
spectacole a Teatrului Tineretului din
Piatra Neam] s-au aflat cursan]ii celor
trei
clase
de
m\iestrie interpretativ\, conduse de
Sherban
Lupu
(vioar\), Gheorghe
Zamfir (nai) [i
Marina
Krilovici
(canto). ~n cadrul
unui concert care a
c\p\tat dimensiuni
atipice, datorate
num\rului mare de
soli[ti, elevii celor
trei mae[tri au
prezentat un program dens, cu
lucr\ri care au avut [ansa de a fi
mig\lite, mai ales expresiv, cu sprijinul [i sub atenta supraveghere a renumi]ilor interpre]i.
F\r\ a `ncerca s\ ierarhiz\m `n
vreun fel evolu]ia protagoni[tilor, cu
at`t mai mult cu c`t `n unele cazuri nu
a reu[it s\ fie pe deplin l\muritoare,
semnal\m totu[i presta]iile artistice
sus]inute de violonistele Sara Stroici

APOSTOLUL

Preocupat `ndeosebi de a
cunoa[te t\r`murile Moldovei pe care,
dup\ propria m\rturisire, nu le-a v\zut
niciodat\, directorul Operei de Stat
din Viena, Ioan Holender, a acordat o
or\ unei `nt`lniri cu presa local\, `n
cadrul c\reia [i-a exprimat impresiile
[i p\rerile despre locurile acestea [i,
`ntr-o oarecare m\sur\, cu evident\
reticen]\ [i parcimonie, despre
tradi]ionala manifestare estival\
pietrean\ al c\rei Pre[edinte de
onoare a fost `n acest an.
Aceste Vacan]e muzicale
reprezint\ un lucru bun. Sistemul de a
alege participan]ii prin propunerile
profesorilor [colilor respective `l
g\sesc a fi bun [i observ c\ oamenii
de aici `i primesc cu o mare
deschidere, o mare bucurie [i cu
mult\ dragoste. Consider c\ [i durata
este bun\, pentru c\ acele cursuri de
dou\-trei zile care `ndeob[te se
obi[nuiesc a se face nu aduc nimic [i

nu permit s\ asimilezi. De asemenea,

constat c\ ave]i personalit\]i competente care onoreaz\ manifestarea,
cum ar fi Sherban Lupu [i Marina
Krilovici" a ]inut s\ sublinieze legendarul director al marii institu]ii
europene de spectacole lirice, aflat
acum `n postura de trofeu pe panoplia
manifest\rii pietrene.
Ioan AMIRONOAIE

iulie - august 2007

LEC}IA DE ISTORIE
SIMPOZIONUL
"DASC|LI NEM}ENI DE ALT|DAT|"
nceputurile
acestei
forma]ii se datoreaz\
unor inimo[i dasc\li din
jud. Neam], care,
adun`ndu-se `n s\lile de
clas\ ale unor [coli din
P. Neam], o dat\ pe
lun\, repetau c`ntecele
`nv\]ate de fiecare la
locul s\u de munc\, sub
`ndrumarea
unor
`nv\]\tori talenta]i
Cei mai `n v`rst\ dintre cori[tii acestui cor sus]ineau c\
aceste `ntruniri ar fi avut loc `nc\ de
la sf`r[itul sec. al XIX- lea, la `ndemnul marelui ctitor al [colii romne[ti
moderne, Spiru Haret. Dar documentul care atest\ prezen]a precis\
a acestui cor `n via]a cultural\
a jude]ului nostru este
Circulara Revizoratului {colarNeam], nr. 985 (dosar nr. 521,
fila 107 aflat\ la Arhivele
Statului din Piatra- Neam], `n
care se men]iona printre altele:
"La 18 aprilie 1902 se ]in
Conferin]ele Generale ale
`nv\]\torilor la Piatra- Neam].
Portul na]ional este obligatoriu pentru to]i `nv\]\torii, inclusiv cori[tii...
Corul corpului didactic va c`nta. Cei
`nscri[i `n cor se vor `nt`lni de cu
sear\ la repeti]ie..."
Acest document este urmat [i
de altele asem\n\toare din anii
urm\tori, din care rezult\ prezenta
permanen]\ a corului cu diferite
prilejuri.
Interesant este [i faptul c\ aceste `ntruniri aveau [i alte scopuri `n
afara celor muzicale. Ele erau [i
prilejuri de "a se consulta `n diferite
chestiuni de folos `n [i afar\ de
[coal\" sau: "a ne consf\tui... spre a
g\si c\ile (cele) mai u[oare de lucrat
`n
orice
direc]ie,
pentru
`mbun\t\]irea st\rii s\tenilor [i
`nv\]\torilor..."
Aceste acte erau semnate de
personalit\]i
importante
ale
`nv\]\m`ntului nem]ean. ~ntre
ace[tia, amintim pe revizorul Gh.
Nicolau, `ntemeietorul corului Leon
Mrejeriu, institutor [i prefect al
jude]ului Neam] [.a.
Din momentul `nfiin]\rii, acest
cor a participat la multe manifest\ri
culturale, `ntre care:
- S\rb\toarea R\zboienilor, `n
1904;
- ~nfiin]area primului Cerc cultural din ]ar\ de la Dragomire[ti, `n
1910;

- ~nfiin]area Ateneului popular [i

a Casei Na]ionale din P. Neam], `n
1920;
- Deshumarea osemintelor domnitorului Alexandru cel Bun, din
1932, la care a participat [i Nicolae
Iorga;
- Inaugurarea Teatrului din P.
Neam], `n 1932;
- Comemorarea lui {tefan cel
Mare la Putna, `n 1933;
- Comemorarea mor]ii lui Mihai
Eminescu, `n 1939 [i multe, multe
alte prezen]e notabile.
De-a lungul timpului, din cor au
f\cut parte valoro[i cori[ti `ntre care:
Gh. Teof\nescu de la Gura V\ii,
Natalia Popovici de la P. Neam],
Clement Podoleanu de la M\rgineni,

CORUL
CORPULUI
DIDACTIC
Calistrat Scut\rescu de la P. Neam],
T.V. Ungureanu- solist [i dirijor,
Gavril Cristea de la Calu- Iapa, Zaira
[i Ion Tomulescu de la P. Neam],
juristul C. Grigoriu care tr\ie[te `nc\
la P. Neam] av`nd peste o sut\ de
ani, Virginia Adamescu de la
P`ng\ra]i, Vasile [i Victoria G\boreanu, Constantin [i Virginia Cazacu,
Eugenia Mrejeriu- so]ia prefectului,
de la P. Neam], Dumitru Panaitescu
de la G`rcina, Cornelia }ar\lung\,
Vasile Dorohonceanu, Maria [i C.
Cuciuc, Virginia Mih\ilescu, Teofan
Macovei [i Gh. {erban, de la P.
Neam], [i `nc\ mul]i al]ii ce au l\sat
urme `n memoria nem]enilor.
Corul a fost dirijat, pe r`nd, de
`nv\]\torii Gh. Nicolau, T.V,
Ungureanu, Gh. Teof\nescu, Vasile
Florea, apoi, de prof. ca: Alberto
Cirilo, Gh. Dimitriev, C. Cazacu, C.
Alexandrescu [i, din 1962, de subsemnatul.
Dac\ acest cor a putut rezista
timpului pe scena cultural\ a
ora[ului [i jude]ului, aceasta se
datoreaz\ [i sprijinului de care s-a
bucurat din partea unor autorit\]i [i
personalit\]i de prestigiu `ntre care:
T.V. Ungureanu, fost Inspector
[colar, D. Hogea, Nicu Ioanid [i Al.
Gheorghiu, primari ai ora[ului P.
Neam], Leon Mrejeriu [i Gh.
Isc\cescu, prefec]i ai jud. Neam], C.

Avasiloaie, fost Revizor [colar, C.

Grap\ [i N. Bonta[, pre[edin]i ai
Sindicatului `nv\]\m`nt [i mul]i al]ii.
Izbucnirea celor dou\ r\zboaie
mondiale a `ncetinit sau suspendat
activitatea corului, care a fost, apoi,
revigorat\ odat\ cu `ntoarcerea de
pe front a unor cori[ti, unii chiar r\ni]i
grav, cum a fost cazul veternaului
Teofan Macovei de care ne amintim
cu pio[enie.
~n a doua jum\tate a secolului al
XX-lea, prezen]a corului `n via]a cultural- artistic\ a jude]ului [i a ]\rii
devine din ce `n ce mai activ\, iar
valoarea forma]iei cre[te necontenit,
apropiindu-se sensibil de nivelul profesionist.
Cum s\ uit\m de prezen]a pe
scena s\lii de concerte a
Radiodifuziunii din 1971
c`nd, `n ova]ii entuziaste am
ob]inut punctajul maxim (100
de puncte) acordat de un
juriu exigent, cum s\ nu ne
amintim de prezen]a corului
la numeroase festivaluri [i
reuniuni corale `n care ne-am
confruntat cu forma]ii similare din Bac\u, Sibiu, Bucure[ti, Ia[i,
Boto[ani, Br\ila, Satu- Mare, B`rlad,
Suceava, Roman, [.a.?
La perfec]ionarea artistic\ a
corului nostru a contribuit [i o serie
de muzicieni romni de valoare care
au venit s\ ne `ndrume. Ne amintim
cu respect de dirijori [i profesori universitari ca: D.D. Botez, Ioan D.
Vicol. D.D. Stancu [.a.
Mai trebuie s\ ne amintim [i de
cele trei importante anivers\ri ale
corului, la care au fost invitate
forma]ii de prestigiu din Bac\u, Ia[i,
Boto[ani, Br\ila, Suceava [i Roman,
care s-au transformat `n adev\rate
reuniuni corale interjude]ene al c\ror
ecou, gra]ie radioului [i televiziunii,
s-a r\sp`ndit `n toate col]urile ]\rii.
Este vorba de aniversarea a 70 de
ani de la `nfiin]are, `n 1972; de
aniversarea a 90 de ani de la
`nfiin]are, `n 1990 [i de centenarul
s\rb\torit `n mai 2002, care a `ncununat str\lucit istoria acestui cor.
Am venit `n fa]a dvs. cu aceste
informa]ii pentru a rememora `mpreun\ activitatea plin\ de abnega]ie [i
d\ruire a `nainta[ilor no[tri, dar [i pe
cea a contemporanilor no[tri, care
au dat spiritualit\]ii de pe aceste
meleaguri str\lucirea [i vigoarea de
care a avut [i are nevoie. To]i, deci,
merit\ respectul [i pre]uirea noastr\.
Prof. George
GRIGORIC|

Un `mp\timit al [colii

PANTELIMON NAGHI
(1944- 2005)

entru Pantelimon Naghi,

momentele- cheie ale existen]ei au fost na[terea (la 28
mai 1944, `n satul Izvorul Alb
din comuna Hangu, `n familia
lui Pavel [i a Elisabetei,
lucr\tori comerciali, av`nd trei
copii), studiile secundare (la
Hangu, Bac\u [i la Liceul
"Petru Rare[" din PiatraNeam]), cele superioare (la
Institutul Pedagogic de 3 ani
din Bac\u, apoi la Universitatea "Al. I.
Cuza", din Ia[i), c\s\toria cu Aurelia,
`nv\]\toare [i trecerea `n nefiin]\ (la 24
aprilie 2005).
Format `n respect total pentru [coal\
[i d\ruit acesteia, s-a num\rat printre
dasc\lii care au avut g`ndul trufa[ c\ ar
putea aduce [colii o contribu]ie care s\
poarte marca sa. Era sincer animat de a
face `nv\]\m`nt autentic, `n pofida
coerci]iilor dogmatice de natur\ s\ ne
oboseasc\ [i s\ ne tracaseze pe to]i.
{tia c\ munca `nv\]\torului [i a profesorului e grea, e aspr\, c\ seriozitatea,
echilibrul, vrednicia, preg\tirea continu\,
lecturile pertinente, lucrul `n echip\ s`nt
cerin]e pe temeiul c\rora instruc]ia [i
educa]ia pot s\ rodeasc\ bogat.
C`t a tr\it, a lucrat numai `n [coli din
Poiana Teiului, leg`ndu-se puternic de cea
din Galu, unde [i-a consolidat, `n timp,
pozi]ia de lider.
Calit\]i de substan]\ i-au fost, apoi,
energia creatoare, puterea de munc\,
grija frem\t\toare pentru mai binele [colii
sale [i ale celor din a[ezarea care-l adoptase [i unde a fost, ani `n [ir, director,
director de c\min cultural [i primar.
~[i luase treburile `n serios. Ac]iunile
sale multiple aduceau mereu `n [coli [i `n
comunitatea s\teasc\ o not\ de vitalitate
[i de prospe]ime. A iubit [coala [i, de
aceea, ideile sale au c\p\tat via]\. Credea
cu t\rie c\, f\r\ [coal\, omul este condamnat s\ tr\iasc\ `n pe[ter\ sau `n
grot\, c\ [coala sub]iaz\ substan]ial
imensa [i solida carcas\ a r\ului, a
`ntunericului.
Nu se sim]ea nic\ieri mai bine ca `n
mediul [colar. Dorea ca [coala s\ fie bine
organizat\, ordonat\, disciplinat\, a[a
cum re]inuse el din pagini despre Socrate
sau Comenius, pe care-i cita cu satisfac]ie
ori de c`te ori se ivea prilejul
{coala, dup\ cum se [tie, nu se poate
confunda cu o persoan\, oric`t de va-

loroas\ ar fi ea, ci `nsumeaz\ un num\r

important de speciali[ti. Credea c\, numai
`n echip\, speciali[tii [colii pot s\ duc\ la
bun sf`r[it proiecte educa]ionale n\scute
din politica educa]ional\ a unei epoci.
Muncea [i tr\ia ]in`nd seama de principii de mult verificate. De la o v`rst\ foarte
t`n\r\, se obi[nuise a face zilnic, m\car
sumar, bilan]ul existen]ei sale, pun`nd fa]\
`n fa]\ izb`nzile [i e[ecurile. M\rturisea
adesea c\ familia, [colile prin care a trecut
[i contactele fertile cu lumea fascinant\ a
c\r]ilor, cu personalit\]i ale culturii [i
`nv\]\m`ntului romnesc i-au modelat [i
i-au `nnobilat destinul.
Profesoratul a fost [i pentru el un mod
de d\ruire spiritual\, nu doar o simpl\ profesie. Eliberat de propria individualitate,
s-a integrat total ambian]ei `n care vie]uia
[i `[i exercita `ndeletnicirea.
Bucuria lucrurilor bine f\cute, `nso]it\
de `ndoielile inerente, i-a umplut `ndeajuns
o existen]\ integrat\ unei durate [i unei
comunit\]i, pe care a slujit-o cu generozitate [i care, la r`ndu-i, n-a uitat s\-l
respecte [i s\-l pre]uiasc\.
N-a `n[elat [coala, n-a mimat munca,
nu s-a num\rat printre [mecherii care
populau [i odinioar\ lumea `nv\]\m`ntului
romnesc, nici printre aceia care, cum ne
spune Nicolae Steinhardt, fac din imperativul "Descurc\-te!" expresia verbal\activ\ [i nociv\- a supremei [mecherii.
Socotea mai potrivit, pentru sine [i pentru
al]ii, verbul "a r\zbate", care are o cu totul
alt\ conota]ie [i care trimite la cu totul alte
valori.
A fost `nzestrat cu putere de munc\,
dinamism creator, refuz`nd mojicia [i vulgaritatea, c\rora le opunea elegan]a vestimenta]iei, gestului, cuv`ntului [i buna cuviin]\.
~[i p\strase intact entuziasmul
tinere]ii, privea cu `ncredere `n viitor, [tiind
bine `nc\ din liceu c\ "Improbus labor
omnia vincit".
A ostenit mult [i a avut puterea de a
birui suferin]a muncii, fiind `nfr`nt, prea
devreme, de o boal\ necru]\toare.
Nu i-au lipsit, a[adar, voca]ia pedagogic\ [i omenia. A tr\it vibr`nd ne`ncetat
la miracolele vie]ii [i atras de lumea [colii.
A l\sat `n urm\ o experien]\ didactic\
demn\ de luat `n seam\. A r\mas cu
imaginea unui om `nsufle]it de idealuri
umaniste [i patriotice, a unui `mp\timit al
[colii.
Prof. Gh. }IG|U

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
"VIITORUL UNIUNII
SCRIITORILOR DIN
ROMNIA ESTE
LUMINOS" (!?)
ntr-un interviu acordat
scriitorului
Marin
Codreanu `n revista
EUROMUSEUM, dramaturgul
Horia
Grbea vede foarte `n
roz soarta USR:
"Viitorul USR este
luminos. Lumini]a de
la cap\tul tunelului e
acum o lumin\ mare
[i cald\. ~n 2009,
viitoarea conducere va g\si o
Uniune stabil\, mai omogen\ valoric, mai bogat\, mai deta[at\
prin rezolvarea unor probleme
materiale ale membrilor. Scriitorii
buni o vor duce mai bine [i vor fi
mai influen]i `n societate, vor
putea ajuta Uniunea. Cump\na a
fost grea. Pericolele de schism\,
de colaps, au fost reale, dar au
trecut" - Scriitorul Horia Grbea,
care ia ni[te bani buni de la USR
`n acest mandat, vede mult prea `n
roz o uniune de creatori care n-are

`n activitate primele dou\ capete

de conducere: pre[edintele
Nicolae Manolescu este trimis la
Paris, iar vicele, Varujan
Vosganian, conduce dou\ ministere. ~n acela[i num\r al revistei
am re]inut un grupaj de poeme
inedite semnate de Adrian Alui
Gheorghe.

UN ROMAN INEDIT
SEMNAT DE MONICA LOVINESCU, LA
HUMANITAS
Revista ROMNIA LITERAR|
nr. 30 public\ un fragment dintr-un
roman inedit, semnat de Monica
Lovinescu, "Cuv`ntul din cuvinte",
[i care va ap\rea la Editura
"Humanitas". Manuscrisul a r\mas
nepublicat de Monica Lovinescu
pentru c\ `n anul 1955, c`nd `l
prezentase la Editura "Denoel" din
Paris, acesta a fost refuzat, fiind
considerat de c\tre lectorii
francezi prea modernist. Faptul
acesta i-a influen]at, definitiv, [i
cariera ulterioar\ a Monic\i
Lovinescu `n capitala Fran]ei,

iulie - august 2007

unde [i-a cerut azil politic imediat

ce a abdicat Regele. ~ntre a se
lansa ca prozatoare la Paris sau a-[i
impune vocea sa inconfundabil\
([i la propriu [i la figurat) la postul
de radio Europa Liber\, ea a ales
a doua variant\. Romanul evoc\
lumea totalitar\ din ]ara ei de
na[tere, ce se formase dup\

Piatra Neam]). Primul este catalogat a fi "un poet din tagma discre]ilor z\bavnici", iar despre al
doilea poet CL afirm\ c\ "se mi[c\
cu sinceritate `n mistica poeziei,
unde consoneaz\ oniric cu
`n]elepciunea". ~n acela[i num\r
de revist\ (6/2007), Adrian Alui
Gheorghe ne prezint\ la "Pr\v\lia

Re
evista prese
ei lite
erar
re
intrarea tancurilor "eliberatoare" `n
Romnia.

DOI POE}I
NEM}ENI
Z|BAVNICI,
NICOLAE BOGHIAN
{I ANA V~RLAN
Criticul literar Cristian Livescu
noteaz\ `n rubrica sa permanent\
din CONVORBIRI LITERARE
c`teva impresii despre lirica a doi
poe]i din Neam], Nicolae Boghian
(n\scut `n 1946 la Ghigoie[ti) [i
Ana V`rlan (n\scut\ `n 1972 la

(lui) cu poezii" c\r]ile poe]ilor

Nichita Danilov [i Dan Mircea
Cipariu, iar Vasile Spiridon se
ocup\ de prozatorul boto[\nean
Lucian Alecsa.

"CUM M-A
AM L|SAT
DE G~NDIT - MIC
TRATAT PENTRU
INTELECTUALI
EPUIZA}I"
Revista CUV~NTUL, care [i-a
schimbat nu numai forma ci [i
structura, sub noua ei conducere o echip\ de tineri scriitori, condus\

APOSTOLUL

de R\zvan }upa - , public\, printre

multe alte subiecte deosebit de
interesante, un interviu cu un jurnalist german (care a lucrat, `ns\,
vreme `ndelungat\ [i `n Sco]ia [i
Israel) [i c\ruia `i va ap\rea o
carte la Editura Nemira, cu un titlu
frumos [i incitant, "Cum m-am
l\sat de g`ndit - mic tratat pentru
intelectualii epuiza]i". Iat\ cum se
prezint\ intervievatul: "S`nt un om
care [i-a gre[it meseria `ntr-un
mod interesant: adic\ s`nt jurnalist. Am studiat la Hamburg,
anglistica a fost obiectul de baz\,
dar [i americanistic\, pe l`ng\
pu]in\ filozofie, pentru uz domestic. Am fost [i am r\mas anglofil
p`n\ peste urechi. La un moment
dat, prin anii optzeci, am
descoperit c\ m\ amuz\ s\-mi
notez p\rerile [i observa]iile [i `n
schimbul lor s\ ob]in bani".

"~MI VINE GREU S|

M| SCOL DIN PAT
{I S| NOTEZ CE
S-A
AR CUVENI"
~n rubrica sa "Memorii" din

ultimul num\r al revistei

LUCEAF|RUL (30-31/2007), neobositul critic literar Gheorghe
Grigurcu noteaz\, printre altele
despre programul s\u cotidian:
"Fragilitatea programului meu zilnic. Conteaz\ fiecare sfert de or\.
O pagin\-dou\ r\mase nedactilografiate `mi conturb\ grav ziua
urm\toare. Telefoane, vizite
inopinate, chiar `n momentele de
v`rf. Cu toate c\ `mi `ncep munca
`n jurul orei [ase diminea]a, `mi
dau seama, adesea, pe la ora
15,00, c\ n-am f\cut ceea ce mi-am
propus. Iar dup\ amiaza t`rzie [i
seara nu-mi s`nt prielnice pentru
scris (acuitatea min]ii s-ar zice c\
se reduce odat\ cu lumina), ci
doar pentru lectur\ [i `nsemn\ri
pe marginea ei. ~n schimb,
noaptea e bun\ inspiratoare, `n
ceasurile de insomnie, c`nd `mi
trec prin minte g`nduri [i asocieri
de vorbe care, de cele mai multe
ori, se risipesc p`n\ `n zori. ~mi
vine greu s\ m\ scol din pat [i s\
notez `n toiul nop]ii ceea ce s-ar
cuveni. Regret c\ nu am un
reportofon".
OCHELARIST

Pag. 7

Zig - Zag
Vara asta s-a jucat
... escu
up\ nenum\ratele,
blestematele,
repetatele [i stresantele controale
ale reprezentan]ilor
Ministerului
Educa]iei Cercet\rii
[i Tineretului `n
jude]ul nostru a
ap\rut [i rezultatul,
unul 100% politic:
schimbarea
din
func]ie a [efelor
I.{.J. Neam]. ~n acest sens, cea
mai puternic lovit\ a fost doamna inspector general adjunct,
Liliana Georgescu, care `[i
exercitase doar vreo trei luni din
mandatul proasp\t ob]inut. C\
evaluarea" s-a f\cut conform
sarcinilor [i orient\rilor" transmise de sus, ce mai conteaz\?
C\, dumneaei a primit decizia
de eliberare din func]ie pe 3 iulie
2007, `n timp ce se afla `n concediu medical, ne arat\ modul
responsabil `n care se lucreaz\
la nivel `nalt, `n minister. Asta a
creat o situa]ie pur [i simplu
caragialeasc\ `ntruc`t la foarte
scurt timp domnul ministru al
cercet\rii (sau al cercet\rilor) a
anulat ordinul de demitere, reoferindu-i astfel doamnei

inspector func]ia [i dreptul legal

la contesta]ie. Observ\m faptul
c\ ministrul s-a cam jucat de-a
... uite ...escu, nu e ...escu! Cu
toate acestea, se b\nuia c\
situa]ia nu se va schimba prea
mult, `ns\ doamna a mai fost
]inut\ `n func]ie vreo dou\
s\pt\m`ni (spre ad`nca m`hnire
a unora care `i vizau postul) p`n\
s-a `ncheiat perioada examenelor (doar trebuia s\ duc\ cineva toat\ greutatea [i problemele
acestora la I.{.J. Neam] ca apoi
s\ fie aruncat ca .... o m\sea
stricat\!). ~n final ..... o situa]ie
pur autohton\.... Doamna a fost
`nlocuit\ f\r\ prea multe comentarii.
Cum vor evolua lucrurile,
Dumnezeu [tie. Cert este faptul
c\ totul se realizeaz\ la comanda politic\ de la nivel central
p`n\ jos. Unii sus]in c\
amestecul politicului este constructiv pentru societate (dar totul
p`n\ la un punct!), `ns\ asta se
va vedea `n timp. P`n\ atunci,
noi a[tept\m cu ner\bdare un
nou `nceput de an [colar cu noi
promisiuni [i angajamente
care... duc la.... f````s!
Escu

Aten]ie la limba romn\!

CEAI DIN PLANTE

MEDICINALE

entru c\ exist\
numeroase societ\]i comerciale,
care recolteaz\,
prelucreaz\ [i valorific\ plante medicinale, prezentarea
acestor produse
naturale (de cea
mai
`nalt\
`nsemn\tate) se
face diferit. Diferit,
dar [i gre[it se face. Iat\ formul\rile, care pot fi citite pe
ambalajele
plantelor
t\m\duitoare: "Ceai din plante
medicinale. Traista ciobanului", "Ceai de plante medicinale. Sun\toare"; "Ceai din
urzic\ vie"; Ceai de urzic\
moart\".
Toate cele patru formul\ri
s`nt gre[ite deoarece `n fiecare
cutie se g\se[te plant\, nu
ceai.
Iat\, mai jos, cum ar trebui
s\ fie exprimat\ prezentarea
plantelor medicinale, care se
folosesc
la
prepararea
ceaiurilor:
"Plant\ medicinal\ (isop)
pentru ceai". {i mai potrivit\ ni
se pare urm\toarea formulare
succint\: "Isop pentru ceai".
Deosebiri exist\ [i `n
con]inutul prospectelor pentru

aceea[i plant\, numai c\ acestea nu s`nt inofensive, ci pot

pune `n primejdie s\n\tatea
consumatorilor. Bun\oar\,
prospectele pentru v`sc, emise
de societ\]ile Fares din
Or\[tie, Plafar din Bra[ov,
Plantmed
din
Br\ila,
Fitoterapia din Bucure[ti, {tefMar din R`mnicu- V`lcea [i
Dacia- Plant din Sebe[- Alba
se deosebesc `n multe privin]e
(indica]ii,
dozaj,
durata
macer\rii, durata tratamentului). A le reproduce integral pe
toate [ase `nseamn\ ca acest
articol s\ se `ntind\ pe cel
pu]in o pagin\ de ziar, ceea ce
ar fi de neconceput, av`nd `n
vedere c\, astfel, ne-am
dep\rta [i de rostul rubricii
acesteia, nu numai de la
rigoarea exigen]ei spa]iale.
Preciz\m c\ denumirea
"urzic\ vie" este fals\. Cele
dou\ feluri de urzic\ se
numesc astfel: 1) urzic\ [i 2)
urzic\ moart\.
Men]ion\m [i c\ denumirile "coada- [oricelului" [i
"urzic\ moart\" se scriu cu cratim\, [i nu cum apar pe ambalajele plantelor respective.
Mihai Stere
DERDENA

Zig - Zag

Zig - Zag
Big Brother

D e r ` s u l c u rc i l o r
A]i fost vreodat\ m`ndri c\ a]i fost convoca]i pentru examenul de
titularizare din vacan]a de var\? Fratele mai mare - MEC-uul -,, prin
metodologia aprobat\, ofer\ `n fiecare an cadrelor didactice aceast\
[ans\! Anul acesta evenimentul a avut urm\toarea desf\[urare:
Am fost suna]i de un inspector ISJ [i anun]a]i c\ trebuie s\
fim prezen]i la orele 20,00, `ntr-o duminic\, la Lic. Petru
Rare[".
Am asistat la o tumultoas\ instruire [i am aflat c\
trebuia s\ [tim deja Metodologia `n vigoare (pe care am
studiat-o, spre recuperarea cunoa[terii, ca pe sfintele
rug\ciuni, noaptea, `n g`nd).
La orele 24,00 cenu[\resele s-au prezentat la centrul de examen cu: prosop, periu]\ de din]i, past\, s\pun,
h\inu]e de schimb, pache]ele cu papa, cafea, ap\ mineral\, instrumente de scris, h`rtie, programe [colare, manuale, culegeri... [i cu min]ile treze!
La centrul de examen am dat peste un universitar
mic, pentru c\ cei mari abia plecaser\ acas\ de la BAC-uri, care, cu
un aer nemul]umit de perspectiva c`[tigului, ne-a tratat cu superioritatea unui Frate mai Mare ce ne era.
Am `ncercat s\ facem abstrac]ie de atmosfera nocturn\ tensionat\ [i ostil\ [i ne-am a[ezat la masa de lucru, unde am alc\tuit trei
subiecte a c`te patru subpuncte [i baremele corespunz\toare acestora.
La ora 6,00 diminea]a am depus testele [i baremele la calculatoristele care erau deja obosite de celelalte comisii [i care ne-au cerut
s\ le dict\m, c\ doar sunt numai trei la un liceu, cu volum de munc\
major [i plat\ minor\.
Universitarul ordon\, ]ip`nd: N-am nevoie de poezii, ci de
subiecte! A]i venit prea t`rziu! Trece]i la calculatoare [i v\ tehnoredacta]i singuri subiectele! Transcrie]i cu negru, de m`n\, baremele! La ora
700 s\ fie totul gata!"
De la 700 la 900 aveai voie s\ te speli la chiuveta profesorilor
de l`ng\ cancelarie, s\ te schimbi, [i s\-]i bei cafeaua; dac\ erai norocos, puteai afla [i modul de calcul al muncii tale, ca s\-]i sporeasc\
entuziasmul de tot.

La 9,00 - embargou - intrau candida]ii `n s\li [i nu mai aveai

voie nimic, doar poate s\ folose[ti buda elevilor de la cap\tul holului,
la care erai consemnat.
La 10,00 se deschid plicurile sigilate cu subiecte. Teza ]ine 4 ore
[i n-ai voie s\ p\r\se[ti incinta [colii dec`t dup\ ce iese primul candidat, `n cazul nostru, pe la orele 13,00.
La 14,00 trebuia s\ ne prezent\m la Pre[edintele comisiei pentru a ridica tezele de corectat cu proces-verbal [i martori. Echipa mea
a fost norocoas\: am avut o singur\ tez\, a unui singur candidat care
d\dea concurs pe un post din mediul rural [i \la netitularizabil.
Corectarea la milimetru [i dup\ barem, completarea borderourilor [i predarea rezultatelor finale a durat p`n\ la orele 16,00. Eram
fericite, am terminat primele; restul colegilor care aveau 5, 6, 9 teze au
r\mas `n [coal\.
Am a[teptat s\ primim adeverin]ele care s\ ateste faptul c\ am
muncit, dar vai!, programul doamnei secretare s-a terminat [i a plecat
acas\.
Am sunat dispera]i [i am primit confirmarea directorului c\ domnia sa va reveni dup\ ce ia masa.
Orele 18,45 - desfigura]i de oboseal\, foame, nesomn [i
a[teptare inutil\ ne hot\r`m s\ p\r\sim centrul de examen unde am
lucrat 22 de ore; c`t despre vreun mul]umesc!", nici nu putea fi vorba.
Atunci m-am sim]it, ca de at`tea ori pe parcursul carierei mele profesionale, nerespectat\, ]epuit\, umilit\ [i la `ntrebarea cum dracu de-am
gre[it u[a la admiterea `n facultate, (c\ dac\ eram procuror, a[ fi avut
vacan]\, 58 milioane salariu pe lun\ [i Audi la scar\); r\spund penibil:
De drag de [coal\!"
Pentru cei care s-au sim]it `n casele lor din bloc (c\ doar nu erau
pleca]i cu Olteanu `n Mexic) elimina]i" dintre profesioni[ti", dezv\luim
[i modul de plat\: 800 mii lei vechi impozabili, plus 60 mii lei vechi
impozabili pentru o tez\, adic\ 1$/h; [i ce dac\ `n Canada un am\r`t
de emigrant necalificat are 9$/h?
Oare ne mai facem s\n\to[i sau r\m`nem p`n\ la pensie situa]i `n
pragul s\r\ciei cronice, `n timp ce ni se cere s\ avem [i demnitate [i
performan]e [colare?
Viespea Dida

{I PROFESORII IAU NOTE RU{INOASE

oate examenele produc surprize. Mari [i mici. Pl\cute [i
viceversa. A[a s-a `nt`mplat [i
la examenul de titularizare din
iulie, a.c. Au existat profi
`nving\tori [i `nvin[i. Merituo[i
[i...Cu note f\]oase [i anemice.
Cum s-au numit surprizele examenului? Absenteism, incompeten]\, necinste. Le analiz\m?
Un num\r destul de mare de
candida]i s-au `nscris la examen dar n-au
mai ajuns `n fa]a comisiei. Cam unul la cinci
candida]i. Canicul\, team\, plictiseal\?
Greu de r\spuns cu acribie. Cei care au trecut prin sita examenului s-au pl`ns de
subiectul de metodic\. Care a fost cel mai

al dracului. S-au ob]inut note mari, mici,

foarte mici. Multe sub [apte, deci sub limita admis\. Mai greu a fost pentru cei prin[i
cu cioara vopsit\. Cu fi]uica `n lucrare.
Numai de la Neam] au fost elibera]i din examen cinci "onorabili" profesori.
P\rerile exege]ilor despre examen?
R\ut\cio[ii spun c\ `n actuala [coal\ " nu
se mai face educa]ie [i instruc]ie de mult".
Imit\ opulentul Occident [i mass-media
str\in\. Exagerare? Probabil. Sunt date ca
argumente modestele rezultate ob]inute la
test\rile na]ionale [i " bac". Paradoxal, nici
pre[edintele ]\rii nu este `nc`ntat de [coala
Domnului Trandafir. Ce zice? R\u de tot. "
Avem un `nv\]\m`nt incompetent, ineficient
[i irelevant". Conform teoriei sale " aproape

Dumitru RUSU

Sindicali[tii cer un nou cod etic

edera]iile sindicale cer

Ministerului Educa]iei
elaborarea urgent\ a
unui cod de etic\ profesional\ care s\ se
aplice
tuturor
angaja]ilor
din
`nv\]\m`nt [i critic\
faptul c\ cererile lor
de p`n\ acum `n acest
sens nu au fost luate
`n considerare.
Federa]ia
Sindicatelor din ~nv\]\m`nt "Spiru
Haret" [i Federa]ia Sindicatelor
Libere din ~nv\]\m`nt consider\ c\
este necesar\ negocierea urgent\
a acestui cod, astfel `nc`t acesta
s\ intre `n discu]ia Parlamentului
`mpreun\ cu pachetul legislativ din
domeniul `nv\]\m`ntului.
De asemenea, membrii celor

dou\ federa]ii critic\ atitudinea

profesoarei ce s-a implicat `ntr-o
rela]ie afectiv\ cu un elev, dar consider\ c\ aprecierile defavorabile
f\cute la adresa tuturor cadrelor
didactice din Romnia s`nt
exagerate.
La r`ndul ei, Federa]ia
Educa]iei Na]ionale (FEN) a trimis
ministrului Educa]iei, Cristian
Adomni]ei, o scrisoare `n care `i
cere elaborarea unui cod de etic\
pentru angaja]ii din `nv\]\m`nt, iar
proiectul de lege s\ fie aplicabil de
la 1 septembrie, av`nd ca punct de
plecare un cod etic formulat de
aceast\ structur\ sindical\ `n
2005.
FEN aminte[te c\, `n urm\ cu
doi ani, a adoptat "Declara]ia
privind etica profesional\", `n [ase
puncte, la propunerea Interna]io-

nalei Educa]iei. Codul nu a fost `nv\]\m`nt s\ men]in\ rela]ii prosus]inut la acea vreme nici de fesionale cu elevii, s\ `i protejeze
politicieni, nici de sindicate, a pre- de abuzuri fizice sau psihologice,
cizat, `ntr-un comunicat remis pre- s\ manifeste sim]ul datoriei, serisei, mar]i, pre[edintele FEN, ozitate [i confiden]ialitate `n toate
problemele ce afecteaz\ binele
C\t\lin Croitoru.
"Propunem ca `n cel mai scurt elevilor sau s\ se asigure c\
timp posibil, pornind de la aceast\ rela]ia privilegiat\ `ntre profesor [i
Declara]ie care a fost `nsu[it\ de elev nu este exploatat\ `n nici un
sute de sindicate afiliate la fel, `n mod special pentru prozeliInterna]ionala Educa]iei, s\ tism sau control ideologic.
redact\m `mpreun\ cu ministerul un proiect de lege
Textele se pot trimite [i pe adresa
care s\ fie aplicabil de la 1
revista_apostolul@yahoo.com
septembrie a.c.", a spus
Croitoru, care a ad\ugat c\
acest cod s\ nu se aplice
doar profesorilor, ci tuturor
angaja]ilor din `nv\]\m`nt.
Articolului
2
al
Declara]iei prevede, printre
REVIST| EDITAT| DE
altele, ca angaja]ii din

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 8

doi profesori din zece nu s`nt `n stare s\ ia

nota cinci". Dac\ spusele stau a[a, situa]ia
e grav\. Un lucru e c`t se poate de clar,
locurile vacante scoase la concurs n-au fost
ocupate toate.
Potrivit metodologiei de organizare [i
desf\[urare a examenelor de ocupare a
catedrelor vacante, cadrele didactice care
nu au participat la concursul din iulie, pot
participa la concursurile pentru suplinire,
organizate `n august [i septembrie. Nu
spunem c\ a fi profesor e u[or. ~n Italia, un
c`nt\re] de biseric\ are o remunera]ie de
zece ori mai mare a profesorului de muzic\
din Piatra Neam]. Nu-i tentant?

APOSTOLUL

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

Pre]ul: 1 LEU

iulie - august 2007