Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROTEINELOR
Din punct de vedere al starii de agregare sunt substante solide,cristaline,stabile la temperatura
obisnuita , dar la temperaturi mai mari de 50C , sufera fenomenul de denaturare . ( distrugerea
structurii spatiale a proteinelor)
Ca mase moleculare , proteinele pot avea de la cateva mii pana la milioane de daltoni.
Din punct de vedere al solubilitatii , proteinele globulare sunt solubile in apa si solutii saline , iar
cele fibrilare sunt insolubile. Proteinele au caracter coloidal , adica datorita structurilor
moleculare , proteinele in solutii diluate se comporta ca niste coloizi hidrofili adica ca niste sisteme
heterogene , formate dintr-o faza dispersa cu afinitate fata de un mediu de dispersie.
Comportarea electroforetica :
- datorita faptului ca proteinele sunt alcatuite din aminoacizi , ca si acestia in solutie ,
proteinele devin amfiioni si atunci au caracter amfoter , adica in mediul acid se comporta
ca bazele si accepta ioni de H , devenind ioni incarcati cu sarcina (+) cationi - . iar in
camp electric migreaza la catod (-) , daca proteinele sunt cufundate intr-un mediu cu pH
bazic ele se comporta ca acizi , adica doneaza ioni de H si devin incarcate negativ adica
anioni , se elimina apa si in camp electric migreaza la anod sau electrodul pozitiv. Pentru
fiecare proteina exista o valoare de pH , numit pH izoelectric (pHi) la care suma sarcinilor
pozitive este egala cu a celor negative , proteina este neutra din punct de vedere electric si
in camp nu migreaza,adica mobilitatea electroforetica este 0.
Proprietatile chimice ale proteinelor
Deoarece un lant de proteine are o grupare NH2 si o grupare COOH libera , proteinele dau reactii
chimice corespunzatoare fiecarei din aceste grupari chimice .Totodata proteinele dau si reactii
caracteristice legaturilor peptidice (NH-C=O) dintre aminoacizii componenti si aceste reactii
pot fi :
a) reactia de hidroliza (recuperarea legaturilor peptidice sub actiunea unor acizi , a unor baze
sau unor enzime proteolitice )
b) reactia biuretului ( este reactia proteinelor cu ionii de Cu2+ in mediu bazic cand , datorita
legaturilor peptidice se formeaza o combinatie complexa colorata in violet . Pe aceasta
reactie se bazeaza si metoda de dozare a proteinelor , adica de determinare cantitative )
Proteinele subt actiunea unor agenti de precipitare se pot destabiliza si pot precipita reversibil
(salifiere) , agentul de precipitare fiind in acest caz sulfatul de amoniu (NH4)2SO4 , sulfat de
magneziu (MgSO4) sau pot precipita ireversibil cu denaturarea lor , angetii de precipitare in
acest caz fiind , HCL , HNO3,acid piclic , acid sulfosalicilic , saruri de metale grele (sulfat de
Cu,Pb,Mg) si temperatura.
PROPRIETATIL IMUNOLOGICE ALE PROTEINELOR *
-
Anticorpii simbol Ac . -> substante de natura proteica cu rol de aparare ( a caror biosinteza
este declansata de patrunderea antigenilor ) si sinteza lor constitue raspunsul imun al
organismului impotriva antigenilor. In organism sinteza anticorpilor este declansata de
limfocitele B ( produse de maduva osoasa) . Din punct de vedere structural anticorpii sunt
bivalenti , adica au pe suprafata lor 2 zone de combinare numite SITUSURI (paratropi) al
caror rol este acela de a recunoaste determinantii antigenici sau epitopi
Schematic un anticorp arata asa :
Ag + Ac ----------- Ag-Ac
Din punct de vedere biochimic anticorpii sunt proteine cu structura tetrametra (cuaternara)
PROTEINELE CU IMPORTANTA BIOLOGICA
Dupa localizarea histologica ca si dupa morfologie si solubilitate, proteinele s-au clasificat in 2
mari grupe :
A) PROTEINE GLOBULARE solubile din care face parte :algumine , globuline
(sange,ou,lapte) , protamine ,gluteine , prolamine. Dintre globuline mai face parte si
miozina din muschi.
B) PROTEINE FIBRILARE - care la randul lor sunt de 2 feluri
a) total insolubile , denumite si sclero-proteine,din care fac parte cheratinele,calogenul si
fibroina .
b) proteine fibrilare solubile din care fac parte actina din muschi , fibrinogenul din sange ,
tropomiozina din muschi , tropomina . Iar dupa localizare histologica au fost impartite in :
HETEROPROTEIDELE
Sunt cele mai complexe protide deoarece pe langa componenta de natura proteica mai contin si
o componenta de natura neproteica ( denumita grupare prostetica ) dupa natura acestei ultime
grupari , heteroproteidele se clasifica in 6 clase :
-I- METAL-PROTEIDE sunt heteroproteidele a caror componenta neproteica este un metal (
de fapt un ion metalic ) Fe2+ , Fe3+ , Cu2+ , Zn2+ ,Co2+ , Mg2+
Din acestea fac parte :
Feritina (23% fier) este depozitul de fier al organismului -> in splina , ficat , maduva osoasa ,
mucoasa intestinala .
-femosiderina (37% fier )
-transferina (Cu,Zn)
-celuloplasmina (Cu,Zn)
-azulina (Cu)
-II- FOSFO-PROTEIDELE heteroproteidele a caror componenta neproteica este un radical
al acidului fosforic. Fac parte :
-cazeinele din lapte , vitelinele din galbenul din ou
-III- GLICO-PROTEIDELE - heteroproteidele a caror componenta neproteica este un glucid.
Fac parte : ovomucina si avidina
-IV- LIPO-PROTEIDELE -> heteroproteidele a caror componenta neproteica este o lipida
Fac parte : lipoproteidele circulante , lactolipoproteida , lipovitelina .
-V- CROMO-PROTEIDELE -> heteroproteidele a caror componenta neproteica este o
substanta colorata ( un pigment care da culoare)
Fac parte : hemoglobina din sange
-VI- NECLEO-PROTEIDELE - heteroproteidele a caror componenta neproteica este unul din
acizii nucleici AND sau ARN .