Tulburari mentale.

Stresul genereaza framantari emotionale, care pot agrava dereglarile

emotionale existente. Totusi este dificil de stabilit rolul stresului in producerea
tulburarilor emotionale si mentale.
In zilele noastre exista numeroase teorii despre posibilele relatii dintre stres si disfunctia
mentala. Observatiile au evidentiat o incidenta ridicata a evenimentelor de stres major din
viata cu putin timp inainte de debutul schizofreniei, depresiei si tulburarilor nonpsihotice. Unele teorii presupun ca unii indivizi se nasc cu predispozitie la tulburarile
mentale, care pot transpare sub actiunea unui stres neobisnuit.
Pe termen scurt stresul poate avea efecte negative asupra comportamentului unei
persoane, avand ca rezultat incapacitatea de a actiona in modurile de promovare a unei
stari de sanatate.
Pe termen lung, stresul poate afecta in mod serios o perioada deja vulnerabila la boala si
imbolnavire.
Exista persoane pentru care stresul reprezinta un factor puternic energizant. Aceste
persoane dispun nativ sau si-au dezvoltat prin antrenament rezistenta la stres si pot fi
remarcate dupa urmatoarele trasaturi: siguranta de sine in diferite situatii; schimbarea este
considerata nu ca o amenintare, ci ca o provocare la competitie; capacitatea de a-si asuma
riscuri; implicarea profunda in viata profesioanla si personala; flexibilitatea in opinii si in
actiuni; constientizarea faptului ca nu pot schimba situatiile stresante, dar le pot accepta si
depasi etc.
Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in cinci mari categorii, si anume29:
efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, indispozitie,
scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimentul de singuratate;
efecte comportamentale: predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea,
tendinta de a manca si/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv;
efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, concentrare slaba,
scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;
efecte fiziologice: cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscaciunea
gurii, transpiratii reci, dilatarea pupilelor;
efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in
munca, reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatie, demisii.
Stresul si comportamentul. Impactul stresului asupra unei persoane se poate manifesta
intr-o varietate de forme. Dupa cum am mentionat anterior, stresul poate afecta modul in
care individul abordeaza boala si raspunde la starea de disconfort. De asemenea, stresul
face ca o persoana sa devina iritabila, retrasa, precauta, energica, optimista, aceasta

depinzand de natura stresului, daca este negativ sau pozitiv. In timp ce eustresul poate
avea efecte benefice, distresul poate conduce la comportamente cum ar fi: abuzul de drog
si abordarea unor conduite ce pot duce la vatamari. Aceste comportamente, cat si altele
asemanatoare reprezinta modalitati negative de solutionare a stresului.
Pentru a se elibera de stres, multi oameni recurg la droguri, tutun, alcool etc. Totusi,
stresul nu trebuie sa conduca neaparat la abuz. Consumul de bautura este considerat o
reactie la/sau mijloc de solutionare a evenimentelor de stres major, tipice unei grupe de
varsta, cum ar fi: pensionarea sau decesul partenerului de viata. Totusi, observatii atente
realizate asupra persoanelor sugereaza ca acelea care au reusit in general in controlul
stresului, nu recurg la astfel de strategii.
Stresul poate afecta si comportamentul alimentar al persoanei. Unele persoane tind sa
manance mai putin, atunci cand se simt stresate, in timp ce altele recurg la mese
supradimensionate. Pentru o perioada de timp aceasta nu constituie o problema, dar
stresul cronic poate contribui la problemele de greutate cat si la problemele asociate unei
diete si alimentatii sarace. Observatiile au aratat ca unele alimente activeaza productia de
endorfine in creier ceea ce diminueaza stresul si disconfortul. Cercetarile30 au sesizat ca,
cu cat o persoana se situeaza mai mult timp sub actiunea stresului, cu atat mai ridicat va fi
nivelul de endorfine in sange. Natura acestor conexiuni este inca neclara, dar ele
sugereaza posibile legaturi intre endorfine si pofta pentru anumite alimente.
Stresul poate afecta comportamentul si prin cresterea riscului la accidente. De exemplu,
capacitatea de sofat a unei persoane se poate deteriora daca persoana se situeaza sub un
stres sever. In mod similar, lipsa de concentrare poate fi periculoasa in sensul ca aceasta
cauzeaza persoanei neglijarea factorilor de risc in mediul sau.
Comportamentul suicidal poate fi corelat cu stresul. Stirile cotidiene ne semnaleaza ca
majoritatea suicidelor in randul tinerilor sunt precedate de evenimente stresante,
evenimente de genul problemelor cu legea, intreruperea unei prietenii si probleme acasa
sau la scoala.
Stresul si boala. Daca o persoana are deja o boala, cum ar fi o boala de cord sau o forma
de diabet, atunci accentuarea tensiunii musculare si cresterea nivelului de zahar din
sange, generate de stres, pot agrava aceste suferinte. Studiile au aratat ca stresul prelungit
este corelat cu debutul unei boli sau maladii. Gradul in care stresul contribuie la
dezvoltarea bolii este inca neclara. Aceste probleme raman inca in studiu.
Daca cercetarile au demonstrat o puternica corelatie intre stres si anumite raspunsuri
fizice si fiziologice, totusi, nu s-a dovedit o relatie directa de cauza - efect. Asa ca nu se
poate concluziona ca stresul insasi genereaza de fapt oricare dintre bolile specifice. Exista
dovezi consistente ca stresul poate elimina capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu
boala, ca in cazul infectiilor virale, a maladiilor in care sistemul imunitar nu functioneaza

la parametri si astfel sunt atacate tesuturile (maladii de autoimunizare si unele forme de

cancer). Mai mult decat atat, se cunoaste ca stresul poate afecta modul in care indivizii
abordeaza boala, cum ar fi modul lent sau rapid in recunoasterea faptului ca ceva nu este
in regula sau alterarea modului in care reactioneaza la disconfort.
BIBLIOGRAFIE:

29 T. Zorlentan, E. Burdus, G. Caprarescu, op.cit., p.148.

30 Paul Raeburn, Eater's High, American Health, (Dec.1987), in lucrarea Marvin R.Lery, Mark Dignam, Jenet H.Shirreffs, Targeting
Wellness: The Core, Mc Graw Hill, Inc, 1992.
31 Liisa Keltikangas Jarvinen, Jaana Jokinen, Type A Behavior, Coping Mechanisms and Emotions Related to Somatic Risk

Reactins of Coronany Heart Disease in Adoloscents, Journal of Psychosomatic Research 33, 1989.

32 Gotthard Booth, Psychobiological Aspects of Spontaneous Regressions of Cancer, Journal of the American Academy of
Psychoanalysis, 1973 si, Theodore R.Miller, Psychophysiologic Aspects of Cancer, Cancer 39, 1977.
33 Dennis G.Brown, Stress as a Precipitant Factor of Eczema, Journal of Psychosomatic Research 16, 1972.

STRESUL SI CONSECINTELE SALE ASUPRA FIINTEI UMANE Definitie Stresul este reactia individului
fata de stimulii externi numiti factori de stres (stresori). Stresul serveste la restabilirea echilibrului interior
dereglat de solicitarile exterioare. Este un sindrom general de adaptare (reactia individului pentru a se
adapta la factorii de stres), in care se produc reactii ale diferitelor aparate si sisteme ale organismului.
Factori de stres Dupa natura lor, factorii de stres se clasifica in: -Factori fizici (temperatura, nivelul de
radiatii din mediu, etc) -Factori chimici (substante chimice din alimente, aer, apa, mediul profesional,
medicamente) -Factori biologici (externi virusi, bacterii, paraziti etc. sau interni factori endocrini, imunitari,
psihici, personalitatea individului etc.) -Factori sociali (mediul familial, mediul profesional, etc.) Tipuri de
stres -in functie de actiunea asupra organismului, stresul se clasifica in 2 categorii: eustres si distres.
Eustresul este produs de factorii de stres care au actiune benefica asupra organismului si nu genereaza
reactii nocive. Este stresul folositor, de nivel moderat, care faciliteaza performanta si contribuie la
accentuarea achizitiilor. Experientele facute pe animale au dovedit ca un nivel foarte scazut de stres
limiteaza performanta. Distresul este produs de factorii de stres care actioneaza in sens negativ,
supunand organismul la suprasolicitare si generand efecte negative asupra acestuia. Este stresul intens
si prelungit care, depasind nivelul de adaptare, duce la scaderea performantei. Se poate concretiza in
diminuarea normalitatii functiilor sau chiar in aparitia bolilor. De mentionat ca, atunci cand este vorba de
stres, in mod obisnuit oamenii se refera la notiunea de distres. -in functie de reactiile produse in
organism, stresul se clasifica in: Stres organic: reactii organice de diferite intensitati, care pot merge pana
la boli organice: hipertensiune arteriala, infarct miocardic etc. Stres functional: manifestari functionale la
care nu se poate evidentia un substrat organic, (cefalee, migrena, tulburari digestive diverse, iritabilitate
etc.) Stadiile stresului 1) Reactia de alarma reprezinta primul raspuns al organismului, mobilizarea
generala a fortelor de aparare ale organismului. Acest prim stadiu cuprinde doua faze: faza de soc

(caracterizata prin hipotensiune, hipotermie, depresie nervoasa etc.), cu afectare sistemica (generala)
brusca, urmata apoi de o faza de contra-soc, in care apar fenomenele de aparare (hiperactivitate corticosuprarenala, involutia aparatului timico-limfatic etc.). 2) Stadiul de rezistenta, in care sunt activate
mecanismele de autoreglare. Cuprinde ansamblul reactiilor sistemice provocate de o expunere prelungita
la stimuli fata de care organismul a elaborat mijloace de aparare. 3) Stadiul de epuizare, foarte
asemanator reactiei de alarma, apare cand agentii nocivi au actiune prelungita, iar adaptarea
organismului cedeaza. Stresul si organismul uman Stresul reprezinta un aspect normal si necesar al
vietii, aspect de care omul nu poate scapa. Un anumit volum de stres este necesar pentru supravietuire.
Stresul se poate concretiza in diminuarea normalitatii functiilor sau chiar in aparitia bolilor, dar poate ajuta
persoana aflata intr-o stare de pericol si contribuie la accentuarea achizitiilor. Stresul poate genera un
disconfort temporar si, de asemenea, poate induce consecinte pe termen lung. Stresul intens si prelungit
poate altera starea de sanatate a unui individ cat si bunastarea acestuia, provocand reactii functionale si
organice. Reactiile organice pot merge pana la boli grave ca: boli endocrine (diabet zaharat, disfunctii
tiroidiene), boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct miocardic), boli digestive, boli ale
sistemului imunitar, boli psihice etc. Reactiile functionale ca: migrene, tulburari digestive diverse,
manifestari cutanate, pot afecta calitatea vietii individului. Practic, stresul afecteaza intregul organism. Si,
in afara de simptomele functionale sau organice, stresul si consecintele sale - iritabilitate, anxietate,
depresie - provoaca adesea probleme relationale, in familie sau la serviciu. Stresul poate genera chiar
conflicte importante care, la randul lor, agraveaza situatia: stresul genereaza stres. Stresul "de zi cu zi"
poate fi cauzat de asa-numitii factori de stres cronici, cum ar fi alimentatia haotica, suprasolicitarea
profesionala, spiritul de competitie sau ambianta de munca neplacuta. in acest caz, starea de tensiune in
care traieste persoana devine permanenta sau foarte frecventa. Aceasta duce progresiv la epuizare. in
acest context se incadreaza ritmul de viata - orele de sculare si de culcare, lucrul in ture, schimbarile
frecvente de fus orar. Controlul factorilor de stres este, partial, in puterea omului, si poate contribui la
cresterea calitatii vietii.

by Lazarus and Folkman

The model "Theory of Cognitive Appraisal" was proposed by Lazarus and
Folkman in 1984 and it explained the mental process which influence of the
stressors.
According to Richard Lazarus, stress is a two-way process; it involves the production of stressors by
the environment, and the response of an individual subjected to these stressors. His conception
regarding stress led to the theory of cognitive appraisal.

What is Cognitive Appraisal?

Lazarus stated that cognitive appraisal occurs when a person considers two major factors that
majorly contribute in his response to stress. These two factors include:

1. The threatening tendency of the stress to the individual, and

2. The assessment of resources required to minimize, tolerate or eradicate the stressor and
the stress it produces.
In general, cognitive appraisal is divided into two types or stages: primary and secondary appraisal.

Primary Appraisal
In the stage of primary appraisal, an individual tends to ask questions like, What does this stressor
and/ or situation mean?, and, How can it influence me? According to psychologists, the three
typical answers to these questions are:

1. "this is not important"

2. "this is good"
3. "this is stressful"
To better understand primary appraisal, suppose a non-stop heavy rain suddenly pours at your
place. You might think that the heavy rain is not important, since you dont have any plans of going
somewhere today. Or, you might say that the heavy rain is good, because now you dont have to
wake up early and go to school since classes are suspended. Or, you might see the heavy rain as
stressful because you have scheduled a group outing with your friends.
After answering these two questions, the second part of primary cognitive appraisalis to classify
whether the stressor or the situation is a threat, a challenge or a harm-loss. When you see the
stressor as a threat, you view it as something that will cause future harm, such as failure in exams or
getting fired from job. When you look at it as a challenge, you develop a positive stress response
because you expect the stressor to lead you to a higher class ranking, or a better employment.
On the other hand, seeing the stressor as a harm-loss means that the damage has already been
experiences, such as when a person underwent a recent leg amputation, or encountered a car
accident.

Secondary Appraisal
Unlike in other theories where the stages usually come one after another, the secondary appraisal
actually happens simultaneously with the primary appraisal. In fact, there are times that secondary
appraisal becomes the cause of a primary appraisal.
Secondary appraisals involve those feelings related to dealing with the stressor or the stress it
produces. Uttering statements like, I can do it if I do my best, I will try whether my chances of
success are high or not, and If this way fails, I can always try another method indicates positive
secondary appraisal. In contrast to these, statements like, I cant do it; I know I will fail, I will not do
it because no one believes I can and, I wont try because my chances are low indicate negative
secondary appraisal.
Although primary and secondary appraisals are often a result of an encounter with a stressor, stress
doesnt always happen with cognitive appraisal. One example is when a person gets involved in a
sudden disaster, such as an earthquake, and he doesnt have more time to think about it, yet he still
feels stressful about the situation.

Adjustment and Personality, 1961

Personality and adjustment, 1963, Englewood Cliffs, N.J: Prentice-Hall.

The Nature of Psychological Inquiry, 1964

Psychological stress and the coping process, 1966, New York: McGraw-Hill.

Personality, 1971, (2nd edition) Englewood Cliffs, N.J: Prentice-Hall.

Patterns of adjustment and human effectiveness, 1968, New York: McGraw-Hill.

Patterns of adjustment, 1976, (3rd edition), New York: McGraw-Hill.

"A cognitively oriented psychologist looks at biofeedback". American Psychologist. 30 (5), 553561

"On the primacy of cognition". American Psychologist, 1984. 39 (2) 124-129

The riddle of man: An introduction to psychology, Englewood Cliffs, N.J: Prentice-Hall.

Emotion and adaptation, 1991, New York: Oxford University Press.

The life and work of an eminent psychologist, 1998, New York: Springer.

Coping with aging, 2005, Oxford University Press, USA (December 23, 2005) with Monat,
Alan Personality, 1979, (3rd edition) Englewood Cliff, N.J.: Prentice-Hall.

with Folkman, Susan Stress, appraisal, and coping, 1984, New York: Springer Pub.

with Folkman, Susan Manual for the Hassles and uplifts scales Research edition., 1989, Palo
Alto, Calif.: Consulting Psychologists Press.

"Why We Should Think of Stress as a Subset of Emotion", in Handbook of Stress: Theoretical

and Clinical Aspects, 2nd ed., L Goldberger and S. Breznitz (ed), New York, N.Y., Free Press,
1993.

with Lazarus, Bernice N Passion and Reason: Making Sense of Our Emotions, 1994, Passion
and reason: Making sense of our emotions New York: Oxford University Press

Fifty years of the research and theory of R.S. Lazarus: An analysis of historical and perennial
issues, 1998, Mahwah, N.J.: Lawerence Erlbaum Associates.

Stress and emotion: A new synthesis, 1999, New York: Springer Pub.