Sunteți pe pagina 1din 50

„APROB” Prorectorul didactic, Olga Cerneţchi doctor habilitat,prof.univ.

2011

TESTE PENTRU EXAMEN LA EPIDEMIOLOGIE, SPECIALITATEA SĂNĂTATEA PUBLICĂ, ANUL V

Compliment simplu

1. Prin morbiditate sporadică se subînţelege:

a) infectarea populaţiei prin maladii infecţioase nespecifice regiunii date;

b) infectarea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase;

c) cazuri unice de infectare a oamenilor prin maladii infecţioase;

d) maladii infecţioase rar întîlnite dar caracteristice zonei;

e) maladii virotice transmise prin intermediul vectorilor hematofagi.

2. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:

a) rabie, pestă;

b) bruceloză, ornitoză;

c) tetanos;

d) antrax, leptospiroză;

e) rujeolă, tularemie.

3. Infecţii exotice sunt:

a) maladii infecţioase nespecifice zonei date;

b) maladii infecţioase rar întîlnite dar caracteristice zonei;

c) maladii virotice transmise prin intermediul vectorilor hematofagi;

d) infectarea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase;

e) cazuri unice de infectare a oamenilor prin maladii infecţioase;

4. Verigă a procesului epidemic prezintă:

a) agenţii cauzali ai maladiilor infecţioase;

b) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;

c) apa, aerul, solul;

d) particularităţile

e) vectorii transmițători.

manifestărilor clinice ale bolii

5. La baza clasificării epidemiologice a antroponozelor stau:

a) particularităţile

b) mecanismul de transmitere;

manifestărilor clinice ale bolii;

d)

receptivitatea populației;

e) autoreglărea sistemelor parazitare.

6. Antroponoze sunt:

a) rujeola, leptospiroza;

b) scarlatina, tifosul exantematic;

c) difteria, listerioza;

d) salmoneloza, botulismul;

e) pesta, rabia.

7. Mecanisme de transmitere sunt:

a) aerogen, hidric:

b) fecal-oral, transmisiv;

c) alimentar, de contact;

d) vertical, alimentar;

e) hidric, alimentar.

8. Animalele servesc ca sursă de agenţi patogeni pentru:

a) salmoneloză, ornitoză;

b) tetanos, amibiază;

c) rabie, enterobioză;

d) rabie, ascaridoza;

e) botulismul, difteria.

9. Dezinfecţia curentă se efectuează:

a) odată pe zi

b) de 2 ori/zi;

c) de 4 ori/zi;

d) multiplu, în perioada de contagiozitate pe măsura eliminării agentului patogen în mediul ambient;

e) nu se efectuează.

10. Dezinfecţia prin metoda chimică e necesară în focarele de:

a)

rujeolă;

b)

rabie;

c)

HVE;

d)

leptospiroză;

e)

tularemie.

În

11. focarele

de

tuberculoză dezinfecţia se efectuează cu soluţie de

clorură de var în concentraţie de:

a) 0,1%

b) 1,0 %;

c) 3,0 %;

d) 5,0 %;

12.

Sterilizarea are ca scop:

a) înlăturarea microflorei patogene;

b) înlăturarea microflorei saprofite;

c) nimicirea agenţilor patogeni;

d) *nimicirea microflorei;

e) nici una din cele enumărate mai sus.

13. În clorura de var praf concentraţia minimă de clor activ care mai permite utilizarea ei e de:

a) 0,1 %;

b) 1,0 %;

c) 16,0%;

d) 25%;

e) 33%.

14. Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată în focarul de:

a) rujeolă;

b) difterie;

c) parotidită epidemică;

d) rubeolă;

e) varicelă.

15. Dezinfecţia terminală se efectuează din momentul izolării sursei în primele:

a) 6-12 ore;

b) 24-36 ore;

c) 36-72ore;

d) 36-48 ore;

e) nu are importanță momentul efectuării dezinfecției.

16. Dezinsecţia este una din măsurile de bază la:

a) dizenterie, febră tifoidă;

b) antrax, leptospiroză;

c) tifos exantematic, malarie;

d) bruceloză, rujeolă;

e) tularemie, rabie.

17. În Republica Moldova vaccinarea planificată nu este prevăzută contra:

a) tetanosului;

b) tuberculozei;

c) HVA;

d) poliomielitei;

e) HVB

18. Vaccinul BCG se administrează:

a) intramuscular;

b) subcutan;

c) intracutan;

d) cutanat,

e) per os

19. După suportarea unor infecţii apare imunitate:

a) naturală activă;

b) pasivă;

c) nespecifică;

d) artificială;

e) nu se formează imunitate.

20. În organism se întroduc prin metoda fracţionată:

a) vaccinurile corpusculare omorâte;

b) seruri homologice;

c) seruri heterologice;

d) vaccinurile vii;

e) imunoglobulinele homologice.

21. Serul antidifteric se foloseşte:

a) în profilaxia de urgenţă;

b) în profilaxia planificată;

c) în scop de tratament;

d) împreună cu vaccinul împotriva rujeolei;

e) nici una din cele enumărate mai sus.

22. Vaccinurile vii se folosesc contra:

a) rujeolei, tusei convulsive;

b) tuberculozei, poliomielitei;

c) parotiditei epidemice, difteriei;

d) leptospirozei, holerei;

e) encefalitei de căpușă, febrei tifoide.

23. Anatoxina este utilizată în profilaxia:

a) antraxului;

b) tetanosului;

c) bruceloza;

d) poliomielita;

e) tuberculoza.

24. Peroral se administrează vaccinul:

a) antipoliomielitic;

b) contra tusei convulsive;

c) antiparotiditic;

d) contra variolei;

e) contra difteriei.

25.

În mod planificat vaccinarea se efectuează contra:

a) tuberculozei, febrei tifoide;

b) difteriei, scarlatinei;

c) parotiditei epidemice, tusei convulsive;

d) HVA; HVB

e) poliomielita, encefalita de căpușă.

26. Vaccin corpuscular omorât se utilizează contra:

a) variolei;

b) parotiditei epidemice;

c) tusei convulsive;

d) tuberculozei;

e) poliomielitei.

27. Calea principală de transmitere în febra tifoidă este:

a) hidrică;

b) alimentară;

c) de contact;

d) respirator;

e) nici una din cele enumărate mai sus.

28. Perioada de incubaţie în febra tifoidă este:

a) 1-20 zile;

b) 6-25 zile;

c) 1-14 zile;

d) 1-5 zile;

e) 2-10 zile.

29. Măsurile antiepidemice de bază la febra tifoidă sunt îndreptate la:

a) sursa de agenţi patogeni;

b) mecanismul de transmitere;

c) receptivitatea populaţiei;

d) toate verigile procesului epidemic;

e) măsurile menționate în p.a și b.

30. Sursă de agenţi patogeni în febra tifoidă este:

a) omul bolnav în primele zile a perioadei de incubație;

b) omul bolnav în ultimele 2-3 zile a perioadei de incubaţie;

c) omul

d) rozătoarele sinantrope;

e) rozătoarele xenantrope;

bolnav

în

perioada

de convalescenţă;

31. Bolnavul

cu

febră

tifoidă

este contagios:

a) în perioada de incubaţie;

b) toată perioada de manifestări clinice;

c)

în perioada de convalescenţă;

d) în perioada de prodromă;

e) prima săptămână de manifestări clinice.

32.Supravegherea persoanelor ce au fost în contact cu bolnavul de febră tifoidă se efectuează timp de:

a) 21 zile;

b) 14 zile;

c) 7 zile;

d) 10 zile;

e) 5 zile.

33.Spitalizarea bolnavilor cu febră tifoidă se efectuează:

a) după indicaţii epidemiologice;

b) obligatoriu toţi bolnavii;

c) după indicaţii clinice;

d) după indicații clinico-epidemiologice;

e) nu se spitalizează.

34.Sursa principală de agenţi patogeni în dizenterie este:

a) bolnavii în perioada de prodromă;

b) bolnavii în perioada acută;

c) bolnavii cronici;

d) bolnavii în perioada de reconvalecență;

e) bolnavii în perioada de incubație.

35. Durata supravegherii medicale a persoanelor contacte la dizenterie:

a) 4 zile;

b) 7 zile;

c) 14 zile;

d) 10 zile;

e) 5 zile.

36. Răspunsul corect pentru dizenterie este:

a) agentul patogen este S.virhov;

b) sunt cunoscuţi 2 agenţi patogeni;

c) numai un tip de agent patogen produce exotoxină;

d) cea mai răspândită în RM este Sh.dysenteriae;

e) Sh. Sonnei se transmite prioritar pe calea hidrică.

37. Sursa

principală

a) omul;

b) animalul;

de

infecţie

în salmoneloze este:

c)

solul;

d) apa,

e) purtătorul

38. Care salmonele mai frecvent provoacă infecţii nozocomiale:

a) S.newport;

b) S.enteritidis;

c) S.typhimurium;

d) S.virhov;

e) S.typhi

39. Factori de transmitere a salmonelelor sunt:

a) muştele, aerul;

b) ouăle de găină, carnea;

c) apa, insectele hematofage;

d) solul, țînțarii;

e) rozătoarele, flebotomii.

40. Agentul patogen al eşerihiozelor este:

a) culturile enteropatogene a E. coli;

b) Yersinia enterocolitica;

c) diverse tipuri de microorganisme din genul Shigella;

d) Yersinia pseudotuberculozis;

e) Yersinia pestis.

41. Ce tip de eşerihii determină îmbolnăviri similare cu dizenteria? a) E. coli enteropatogenă ;

b) E. coli enteroinvazivă ;

c) E. coli enterotoxigenă;

d) E.coli enterohemoragică;

e) nici una din cele enumărate mai sus.

42. Măsura antiepidemică de bază la poliomielită este îndreptată asupra:

a) sursei de agenţi patogeni;

b) mecanismului de transmitere;

c) receptivităţii;

d) focarului epidemic;

e) rezistenței agentului cauzal în mediul extern.

43. Poliomielita se transmite:

a) aerogen;

b) fecal-oral;

c)

prin ambele mecanisme enumerate mai sus.

d) de contact;

e) transmisiv

44. Bolnavul cu HVA prezintă pericol major în perioada:

a) de incubaţie;

b) prodromă;

c) icterică;

d) acută;

e) reconvalescență.

45. Mai frecvent în R. Moldova sunt afectaţi de HVA:

a) copiii;

b) adulţii;

c) persoanele în vârstă;

d) nou-născuții;

e) toate categoriile de vârstă.

46. Izbucnirile epidemice de HVA mai frecvent apar în rezultatul realizării căii:

a) alimentare;

b) hidrice;

c) de contact;

d) parenterale;

e) nici una din cele enumărate mai sus.

47. Cu mecanism fecal-oral sunt:

a) HVA şi HVE;

b) HVC;

c) HVB şi HVD;

d) HVB;

e) HVG.

48. Ciclititatea multianuală în infecţiile respiratorii este cauzată de:

a) nivelul păturii imune a populaţiei;

b) condiţiile locative;

c) mijloacele de transport;

d) nivelul economic;

e) migrația populației.

49. Utilizarea anatoxinei difterice duce la formarea:

a) imunităţii

b) imunităţii antitoxice artificiale actve;

c) imunităţii antibacteriene şi antitoxice;

d) imunității naturale;

e) imunității artificiale pasive.

antibacteriene artificiale;

50.

Titrul protectiv de anticorpi la difterie e de:

a) 0,001 UA/ml;

b) 0,003 UA/ml;

c) 0,03 UA/ml;

d) 0,0001 UA/ml;

e) 10 UA/ml.

51. Purtătorii de corinebacterii difterice atoxigene în condiţiile actuale în calitate de sursă de infecţie:

a) prezintă un rol epidemiologic neînsemnat;

b) nu au însemnătate epidemiologică;

c) sunt principala sursă de infecţie;

d) sunt izolați obligator în staționar;

e) sunt izolați la domiciliu.

52. Supravegherea persoanelor contacte la difterie se efectuează timp de:

a) 3 zile;

b) 7 zile;

c) 14 zile;

d) 21 zile;

e) 10 zile.

53. Vaccinarea contra difteriei se efectuează:

a) cu vaccin;

b) cu anatoxină;

c) cu ser;

d) cu imunoglobulină;

e) bacteriofag.

54. Purtătorii sănătoşi de corinobacterii difterice toxigene necesită a fi:

a) izolaţi la domiciliu;

b) sanaţi în condiţii de ambulator;

c) izolaţi în staţionar;

d) izolați în funcție de indicațiile clinice;

e) izolați in funcție de indicațiile epidemiologice.

55. Sursa de agent patogen la variolă este:

a) omul bolnav cu forme manifeste;

b) omul bolnav cu forme fruste;

c) purtătorul de virus;

d) animalul bolnav;

e) solul.

56. Contra parapertusei:

a) se efectuează vaccinarea după indicaţii epidemiologice;

b) se efectuează vaccinarea planificată;

c) vaccinarea nu se efectuează;

d) se vaccinează doar copiii;

e) se vaccinează cu vaccin viu.

57. Sursa principală de infecţie la tusea convulsivă este:

a) bolnavul cu forme fruste;

b) bolnavul cu forme manifeste;

c) purtătorul;

d) animalul bolnav;

e) apa.

58. Cea mai eficace măsură antiepidemică la tusea convulsivă este:

a) dezinfecţia terminală;

b) tratamentul bolnavului;

c) depistarea şi izolarea la timp a bolnavului;

d) dezinfecția curentă;

e) profilaxia de urgență.

59. Vaccinarea contra tusei convulsive se efectuează cu:

a) vaccin viu;

b) anatoxină;

c) vaccin corpuscular omorît;

d) ser;

e) imunoglobulină.

60. Bolnavul de rubeolă prezintă pericol:

a) 4 zile pînă la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după;

b) 7 zile pînă la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile după;

c) din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi pînă la involuţia lor;

d) în perioada de incubație;

e) la a 9 zi după apariția erupțiilor pe corp.

61. Răspunsul

corect pentru

rubeolă este:

a) are tendinţă către cronicizare;

b) nu se utilizează vaccinarea;

c) poate aduce la malformaţii congenital;

d) nu sunt cazuri de deces;

e) mai des sunt afectați adulții.

62. Contagiozitatea mai înaltă este caracteristică pentru:

a) difterie;

b) varicelă;

c) scarlatină;

d) tuberculoză;

e) infecțiile stafilococice.

63. Perioada de contagiozitate a bolnavului cu rujeolă este de:

a) 4-5 zile;

b) 8-9 zile;

c) pînă la 21 zile;

d) 14 zile;

e) 12 zile.

64. În profilaxia de urgenţă a rujeolei poate fi folosit:

a) anatoxina;

b) imunoglobulina;

c) vaccinul inactivat;

d) ser;

e) bacteriofag.

65. În focarele de rujeolă dezinfecţia chimică:

a) nu se efectuează;

b) este necesară;

c) este necesară numai după indicaţii epidemiologice;

d) se face cu clorură de var de 3%;

e) se face cu substanțe ce denaturează proteina.

66. Perioada de incubaţie la parotidită epidemică e de:

a) 7-12 zile;

b) 12-26 zile;

c) 4-16 zile;

d) 6-25 zile;

e) 2-10 zile.

67. Este caracteristică răspândirea pandemică pentru:

a) gripă;

b) rugeolă;

c) varicelă;

d) shigeloze;

e) rubeolă.

68. Sunt contagioşi bolnavii cu:

a) leptospiroză;

b) ascaridoză;

c)

varicelă;

d) tularemie;

e) bruceloză.

69. Indicaţi mecanismul de transmitere al agentului patogen în tifosul recurent:

a) alimentar;

b) parenteral;

c) aerogen;

d) fecal-oral;

e) de contact.

70. Sursa de infecţie în tifosul recurent pot fi:

a) bolnavii cu boala Brill;

b) oamenii bolnavi;

c) animalele bolnave;

d) purtătorii;

e) păsările.

71. Tifosul exantematic este o infecţie:

a) antroponoză;

b) zooantroponoză;

c) sapronoză;

d) cu focalitatea naturală;

e) zoonoză.

72. Sursă de infecţie în tifosul exantematic poate fi:

a) bolnavul cu boala Brill;

b) purtătorii de Borrelia recurrentis;

c) numai bolnavii cu tifos exantematic în perioada de incubaţie;

d) păduchii;

e) puricii.

73. Mecanismul de transmitere în tifosul exantematic este:

a) fecal oral;

b) transmisiv;

c) de contact;

d) aerogen;

e) vertical.

74. Măsura antiepidemică principală la malarie în R.Moldova:

a) dezinsecţia;

b) prevenirea importului;

c) chimioprofilaxia;

d) vaccinarea;

e) antibioticoprofilaxia.

75. Profilaxia malariei se efectuează cu:

a) vaccin;

b) anatoxină;

c) chimiopreparate;

d) antibiotice;

e) imunoglobulină.

76. Infecţia nosocomială este:

a) numai infectarea exogenă a omului;

b) numai activizarea microflorei endogene;

c) contaminarea pacienților în staționar;

d) cotractarea infecțiilor în penitenciare.

e) sunt posibile toate variantele;

77. Pentru tulpinele nosocomiale sunt caracteristice:

a) majorarea sensibilităţii către antibiotice;

b) rezistenţa faţă de preparatele dezinfectante;

c) sensibilitatea înaltă faţă de razele ultraviolet;

d) se supun ușor tratamentului;

e) nu influiențează durata spitalizării.

78. preîntîmpinarea

Pentru

apariţiei

infecţiilor

nosocomiale

în

staţionare

e

necesar:

a) administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane personalului

medical;

b) micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive;

c) administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare;

d) crearea complexelor spitalicești mari;

e) profilaxia de urgență a pacienților cu risc sporit de contaminare.

79. Infecţii nosocomiale mai frecvent sunt de origine:

a) intestinală;

b) aerogenă;

c) septico-purulentă;

d) cutanate;

e) sanguine.

80. Perioada de incubaţie în infecţiile nosocomiale este de:

a) 3-10 zile;

b) 4-7 zile;

c) 6-25 zile;

d) 8-17 zile.

e) în dependenţă de agentul cauzal poate fi de la câteva ore până la câteva luni;

81. SIDA se manifestă:

a) endemic;

b) epidemic;

c) pandemic;

d) sporadic;

e) epizootic.

82. Virusul HIV posedă tropizm faţă de:

a) sistemul urogenital;

b) sistemul nervos;

c) sistemul sanguin;

d) sistemul respirator;

e) tractul gastro-intesinal.

83. Bolnavii cu HIV/SIDA sunt supuşi supravegherei medicale:

a) 2 ani;

b) 10 ani;

c) 20 ani;

d) 30 ani;

e) toată viaţa;

84. În Republica Moldova cel mai afectat grup de vîrstă cu HIV este considerat:

a) copii

b) persoanele în vîrstă 20-29 ani;

c) persoanele în vîrstă 30-39 ani;

d) persoanele în vîrstă 40-59 ani;

e) persoanele ce au depăşit vîrsta de 60 ani;

85. Care este factorul principal, ce determină amploarea cumulativă a epidemiei HIV ?

a)

concentraţia virusului în sînge şi alte fluide corporale;

b)

variabilitatea înaltă a virusului;

c)

persistenţa infecţiei pe toată durata vieţii;

d)

rezistența înaltă a virusului în mediul extern;

e)

receptivitatea înaltă a populației

86. Zilnic

lume

a) 5 mii persoane infectate;

b) 7 mii persoane infectate;

c) 10 mii persoane infectate;

d) 12 mii persoane infectate

e) 16 mii persoane infectate;

în

se

înregistrează cazuri de infecţie HIV/SIDA:

87. Într-un ml de sînge se conţin:

a) 80-100 doze de infectare;

b) 10-12 doze de infectare;

c) 1-6 doze de infectare;

d) 20-30 doze de infectare;

e) 50-70 doze de infectare.

88. Tularemia este o infecţie:

a) numai a animalelor domestice;

b) numai a animalelor sălbatice;

c) cu focalitate naturală;

d) antroponoză;

e) zoonoză.

89. Cel mai rezistent în mediul ambiant este:

a) B.anthracis;

b) Br. melitensis;

c) L. Icterohemoragica;

d) N.Meningitidis;

e) Sh.flexneri.

90. Izbucniri epidemice de pseudotuberculoză pot apărea:

a) vara;

b) primăvara;

c) toamna

d) iarna;

e) în orice perioadă a anului;

91. Sursele principale de agenţi patogeni în antrax sunt:

a) porcinele;

b) vitele mari şi mici cornute;

c) şobolanii, şoarecii;

d) murinele;

e) mistreții.

92. Mecanismul principal de transmitere în antrax este:

a) transmisiv;

b) respirator;

c) contact;

d) fecal-oral;

e) vertical.

93. Febrele hemoragice sunt:

a) antroponoze;

b) zooantroponoze cu focalitate naturală;

c) sapronoze;

d) zoonoze;

e) nici una din cele enumărate mai sus.

94. Perioada de incubaţie la tetanos e de:

a) 2-4 zile;

b) 4-21 zile;

c) 14-36 zile;

d) 6-25 zile;

e) 2-10 zile.

95. Mecanismul de transmitere în amebiază este:

a) fecal-oral;

b) contact;

c) respirator;

d) parenteral;

e) transmisiv.

96. Surse de agenţi patogeni în amebiază sunt:

a) pisicile bolnave;

b) omul bolnav şi purtătorii de germeni;

c) peştii şi moluştele;

d) animalele bolnave;

e) solul și apa.

97. Difilobotrioza este o:

a) geohelmintiază;

b) biohelmintiază;

c) helmintiază contagioasă;

d) zooantroponoză cu focalitate naturală;

e)

antroponoză.

98. În

organismul

gazdei

difinitive

Diphylobotrium

latum

se

menţine

(parazitează):

a) cîteva săptămîni;

b) câteva luni.

c) pînă la un an;

d) 2-5 ani;

e) 10-20 ani;

99. Este contagios bolnavul cu:

a) ascaridoză;

b) enterobioză;

d)

tricocefaloză;

e) strongiloidoză.

100. Sursele de agenţi patogeni în toxoplasmoză sunt:

a) oamenii bolnavi;

b) câinii şi pisicile;

c) reptilele;

d) moluștele;

e) racii și peștii.

101. Geohelmintiaze sunt:

a) tenioza, enterobioza;

b) ascaridoza, opistorhoza;

c) trichocefaloza, ascaridoza;

d) difilobotrioza, echinococoza;

e) himenolipidoza; teniarincoza.

102. Profilaxia echinococozei se bazează pe:

a) profilaxia specifică;

b) depistarea şi tratamentul persoanelor bolnave;

c) educaţia sanitară a populaţiei;

d) izolarea bolnavilor;

e) nimicirea câinilor.

103. Îngroparea

sau

incinerarea

antiepidemică pentru:

a) tricocefaloză;

b) difilobotrioză;

c) trichineloză;

d) ascaridoză;

e) enterobioză.

resturilor

animalelor

vînate

e

o

măsură

104. Un număr mai mare de cazuri de ascaridoză se depistează:

a) iarna-primăvara;

b) primăvara-vara;

c) vara-toamna;

d) toamna-iarna;

e) pe tot parcursul anului.

105. În Republica Moldova sunt condiţii de răspîndire a:

a) echinococozei;

b) difilobotriozei;

c) opistorcozei;

d) strongiloidozei;

e) tricocefalozei.

106. Echinococoza este o:

a) antroponoză;

b) zooantroponoză;

c) zooantroponoză cu focalitate naturală;

d) sapronoză;

e) zoonoză.

107. Himenolepidoza este:

a) o geohelmintiază;

b) o biohelmintiază;

c) o biohelmintiază degradată.;

d) helmintiază de contact;

e) cu focalitate naturală.

108. Care boli infecţioase sunt incluse în grupul infecţiilor convenţionale (de carantină) ?

a) tularemia;

b) malaria;

c) febra galbenă;

d) leptospiroza;

e) legioneloza.

109.Carantina ca măsură antiepidemică în caz de apariţie a bolilor convenţionale este stabilită de:

a) serviciul curativ;

b) serviciul igienic;

c) serviciul epidemiologic;

d) organele administraţiei locale;

e) serviciul vamal.

110.Infecţii convenţionale sunt:

a) pesta, encefalita de căpuşă;

b) holera, malaria;

c) febra galbenă, pesta;

d) tularemia; leptospiroza;

e) antrax, holera.

111.Mecanismul de transmitere a febrei galbene este:

a) aerogen;

b) transmisiv;

c) fecal oral;

d) de contact;

e) alimentar.

112.Perioada de incubaţie la holeră:

a) de la câteva ore până la 5 zile;

b) de la câteva ore până la 7 zile;

c) 1-6 zile;

d) 2-10 zile;

e) 6-25 zile.

113.Agenţii patogeni ai holerei sunt slab rezistenţi către:

a) baze;

b) acizi;

c) preparate ce denaturează proteina;

d) preparate ce coagulează proteina;

e) oxidanți.

114.Persoanele ce au suportat holera sunt admişi la serviciu, indiferent de specialitate:

a) imediat după externarea din staţionar;

b) după 10 zile de la externare din staționar.

c) după 3 luni;

d) după expirarea termenului de evidenţă la dispensar;

e) după 1 an;

115.Agentul patogen al holerei este :

a) sensibil la dezinfectanţi;

b) rezistent în aceeaşi măsură ca şi alţi microbi intestinali;

c) deosebit de rezistent la dezinfectanți.

d) rezistent la razele ultraviolet;

e) rezistent în apele cu pH acid.

116.Vectorul transmitător al pestei este:

a) puricele;

b) păduchele;

c) ţînţarul;

d) căpușele;

e) flebotomii.

117. Observaţia este:

a) un

sistem

de

măsuri antiepidemice

cu

regim

şi

restricţie

îndreptate la izolarea totală a focarului morbidităţii infecţioase;

epidemic

şi

lichidarea

b) supravegherea medicală continuă asupra

persoanelor

civile,

cît

şi

din

efectivul militar, care au fost în zona de aplicare a armei biologice;

c) un sistem de măsuri de izolare, restricţie şi curativ-profilactice îndreptate la prevenirea răspîndirii bolilor infecţioase cît în interiorul focarului, atît şi în afara lui; d) un complex de măsuri organizatorice, sanitaro-igienice, antiepidemice, de tratament şi evacuare, îndreptate la prevenirea şi lichidarea focarului epidemic în condiţii de aplicăre a armei biologice; e) izolarea focarului epidemic cu efectuarea măsurilor antiepidemice. Pătrunderea persoanelor străine în zona de carantină este posibilă numai cu permisiunea specială a comisiei excepţionale.

118. Care din calamităţile enumerate, conform clasificaţiei, aparţin grupului de calamităţi naturale:

a) cutremure de pămînt, erupţii de gaze, incendii, inundaţii;

erupţii

vulcanice; c) intoxicaţii în masă cu substanţe chimice, apariţia epidemiilor ca rezultat al

afectării sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei; d) foame, terorism, narcomanie, dezordini sociale;

e) de producţie

b) alunecări

de

teren,

depuneri

atmosferice

abundente,

uragane,

cu eliminări de energie mecanică, chimică, termică,

radioactivă, agenţi bacteriologici.

119. Care din calamităţile enumerate, conform clasificaţiei aparţin grupului de calamităţi artificiale:

a) telurice;

b) de producere;

c) meteorologice;

d) cosmice;

e) tectonice.

120. Câte tipuri de costume antipestă pot fi folosite în cazul declanşării unei calamităţi specifice artificiale:

a) unul;

b) două;

c) trei;

d) patru;

e) cinci.

Compliment multiplu

1.

Verigi ale procesului epidemic sunt:

 

a) agentul patogen;

b) sursa de agenţi patogeni;

c) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;

d) apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmitători;

e) populaţia receptivă.

 

2.

Focalitatea naturală este caracteristică pentru:

a) bruceloză;

 

b) leptospiroză;

c) tularemie;

d) rabie;

e) antrax

3.

Sapronoze sunt:

a) tetanosul;

b) holera;

c) legionelozele;

d)

bruceloza;

e)

poliomielita.

4.

Surse de agenţi patogeni pot fi:

 

a) animalele domestice;

b) animalele xenantrope;

c) artropodele;

 

d) rozătoarele;

e) moluştele.

5.

Mecanisme de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:

a)

respiratoriu;

b)

alimentar;

c) fecal oral;

 

d) transmisiv;

e) hidric.

6.

Mecanismul

transmisiv

este caracteristic pentru următoarele maladii

infecţioase:

 

a) leptospiroze;

b) pestă;

c) tularemie;

d) bruceloză;

e) tifos exantematic.

7.

Indici intensivi sunt:

a) 20 cazuri de boală;

b) 10 %;

c) 12 % o ;

d) 24 % oo ;

e) 11

% o oo .

8. Măsuri antiepidemice îndreptate asupra sursei de agenţi patogeni:

a) deratizarea;

b) dezinfecţia;

c) izolarea;

d) tratamentul;

e) dezinsecţia.

9. Criterii de lichidare a focarului epidemic sunt:

a) depistarea şi izolarea sursei;

b) efectuarea dezinfecţiei terminale;

c) depistarea agentului patogen;

d) efectuarea dezinfecţiei curente;

e) supravegherea asupra persoanelor contacte pe durata maximă de incubaţie

din momentul efectuării dezinfecţiei terminale.

10. Supravegherea epidemiologică include:

a) înregistrarea cazurilor de boală;

b) studierea proprietăţilor tinctoriale a culturilor de agenţi patogeni;

c) analiza epidemiologică a morbidităţii;

d) analiza eficacităţii măsurilor antiepidemice efectuate;

e) aprecierea situaţiei epidemiogene.

11. Spitalizarea este obligatorie în cazul:

a) dizenteriei;

b) febrei tifoide;

c) tifosului exantematic;

d) salmonelozei;

e) tetanosului.

12. În dezinfecţie sunt utilizate următoarele grupuri de preparate chimice:

a) oxidanţi; b) activatori; c) preparate ce coagulează proteina;

d) preparate

e) derivaţi ai fosforului.

ce denaturează proteina;

13.

Tipuri de etuve utilizate în practica de dezinfecţie:

a) cu detergenţi;

b) cu formalină;

c) cu vapori;

d) cu aer uscat fierbinte;

e) cu acizi.

14. Dezinfecţia chimică este necesară în focarele de:

a) antrax;

b) rujeolă;

c) difterie;

d) febră tifoidă;

e) malarie.

15. Cerinţe către păstrarea dezinfectantelor:

a) loc uscat;

b) încăpere bine încălzită;

c) la lumină;

d) la întuneric;

e) într-un vas deschis.

16. Care din preparatele indicate se pot utiliza ca dezinfectanţi:

a) substanţe ce conţin clor activ;

b) substanţe fosfor organice;

c) fenolul;

d) lizolul;

e) peroxidul de hidrogen.

17. În dezinfecţie pot fi utilizaţi următorii agenţi:

a) vapori;

b) aer fierbinte;

c) raze γ şi β;

d) mecanici;

e) chimici.

18. În scopul prelucrării bolnavului cu pediculoză poate fi folosit:

a) diclofosul;

b) clorofosul;

c) benzilbenzoatul;

d) metilacetofosul;

e) piretrinele.

19. Numiţi

trei

cele

a) chimică;

b) mecanică;

mai

ecologice metode de dezinsecţie:

c)

fizică;

d) biologică;

e) cu gaze.

20. Repelenţii sunt folosiţi la:

a) prelucrarea hainelor;

b) impregnarea corturilor, partierelor ş.a.;

c) aplicare pe cutanee;

d) nimicirea rozătoarelor;

e) nimicirea vectorilor transmitători.

21. Conform calendarului de vaccinări, în Republica Moldova copii sunt vaccinaţi împotriva:

a) HVB, Tbc, rubeolei;

b) poliomielitei, parotiditei epidemice, tusei convulsive;

c) difteriei, scarlatinei, rujeolei;

d) poliomielitei, difteriei, tetanosului;

e) difteriei, Tbc, parotiditei epidemice.

22. Infecţii dirijate prin vaccinoprevenţie sunt:

a) rujeola;

b) difteria;

c) tusea convulsivă;

d) poliomielita;

e) infecţia rotavirală.

23. Preparatele ce nu se administrează fracţionat în organism sunt:

a) serul antitetanic;

b) imunoglobulina antigripală;

c) imunoglobulina antirugeolică;

d) imunoglobulina antitetanică;

e) imunoglobulina antistafilococică.

24. Pentru obţinerea imunoglobulinelor homologice sunt folosite:

a) sîngele donatorilor;

b) sîngele placentar;

c) sîngele animalelor hiperimunizate;

d) sîngele persoanelor ce au făcut boala;

e) sîngele persoanelor imunizate.

25. Fracţionat se întroduc în organism:

a) imunoglobulina

b) serul antidifteric;

antistafilococică;

d)

imunoglobulina antirabică;

e) imunoglobulina antitetanică.

26. Vaccinarea planificată la vîrsta de 2 luni se efectuează contra:

a) parotiditei epidemice;

b) tusei convulsive;

c) poliomielitei;

d) tetanosului;

e) hepatitei virale B.

27. În scopul obţinerii imunităţii pasive poate fi folosit:

a) interferonul;

b) serul homologic;

c) serul heterologic;

d) anatoxina;

e) imunoglobulina.

28. Imunitatea pasivă poate fi obţinută în urma aplicării:

a) vaccinului chimic;

b) serului homogen;

c) imunoglobulinei;

d) serului heterogen;

e) anatoxinei.

29. Vaccinuri vii sunt utilizate contra:

a) poliomielitei;

b) tuberculozei;

c) tusei convulsive;

d) tetanosului;

e) parotiditei epidemice

30. Imunoglobulinele pot fi folosite în profilaxia:

a) rabiei;

b) rujeolei;

c) difteriei;

d) tuberculozei;

e) tetanosului.

31. Vaccinarea

după

a) leptospirozei;

b) iersiniozei;

c) botulismului;

d) *tularemiei;

e) *pestei.

indicaţii epidemiologice se efectuează contra:

32.

Corecte pentru febra tifoidă sunt afirmaţiile:

a) omul bolnav prezintă pericol din momentul apariţiei primelor semne clinice;

b) dezinfecţia chimică terminală este obligatorie;

c) vaccinarea planificată după indicaţii epidemiologice se efectuează în anumite grupe de populaţie;

d) copiii fac mai frecvent această infecţie;

e) analiza de laborator la externare din staţionar are importanţă epidemiologică.

33. Corecte pentru febra tifoidă sunt afirmaţiile:

a) pericol prezintă animalele bolnave şi purtătoare;

b) omul prezintă pericol deja în perioada de prodromă;

c) hemocultura este una din metodele de confirmare precoce a diagnosticului;

d) este caracteristic portajul cronic;

e) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice.

34. Pentru imunoprofilaxia febrei tifoide se folosesc:

a) vaccin viu atenuat;

b) vaccin corpuscular;

c) vaccin chimic;

d) anatoxină;

e) ser imun şi imunoglobulina.

35. Sursă de infecţie în febra tifoidă prezintă:

a) animalele domestice;

b) omul bolnav;

c) purtătorii convalescenţi;

d) apa, solul;

e) animalele xenantrope.

36. Pentru febra tifoidă sunt specifice căile de transmitere:

a) hidrică;

b) sexuală;

c) alimentară;

d) parenterală;

e) contact habitual.

37. Agenţi patogeni ai dizenteriei sunt de tip:

a) dysenteriae;

b) enteritidis;

c) flexneri;

d) virhov;

e) sonnei.

38.

Corecte pentru dizenterie sunt afirmaţiile:

a) S.boydii produce exotoxină;

b) serologia stă la baza confirmării de laborator;

c) copiii fac mai frecvent această infecţie;

d) unii convalescenţi pot fi externaţi fără investigaţii de laborator;

e) lipseşte un vaccin eficace.

39. Factorii de transmitere în salmoneloză sunt:

a) apa;

b) carnea de porc;

c) legumele, fructele;

d) ouăle;

e) carnea de pasăre.

40. Pentru eşerihioză sunt corecte afirmaţiile:

a) agentul patogen este un microorganism din genul E. Coli;

b) structura antigenică este reprezentată prin 3 antigeni: O; H; K;

c) agentul cauzal al eşerihiozei este foarte sensibil la acţiunea factorilor mediului extern;

d) sursa de infecţii poate fi omul bolnav sau purtătorul;

e) măsura antiepidemică de bază face parte din grupul de măsuri, îndreptate asupra sursei de agenţi patogeni.

41. Sursă de infecţie în campilobacterioză servesc:

a) ouăle de găină;

b) vitele cornute mari şi mici;

c) rozătoarele;

d) oamenii bolnavi şi purtători;

e) apa contaminată.

42. Corecte pentru poliomielită sunt afirmaţiile:

a) exzistă 3 tipuri de viruşi;

b) în profilaxia specifică poate fi folosit atît vaccinul viu cît şi cel inactivat;

c) infecţia este eradicată în RM;

d) profilaxia de urgenţă se efectuează cu antibiotice;

e) după infectare predomină formele paralitice.

43. Pentru

poliomielită

sunt

corecte afirmaţiile:

a) sursa de infecţie principală e omul bolnav la toate formele de poliomielită;

b) se transmite prin 2 mecanisme: fecal-oral, respirator;

c) perioada de incubaţie 3-14 zile;

d) bolnavii cu forme paralitice uşoare sunt izolaţi timp de 20 zile;

e) în imunoprofilaxia poliomielitei se foloseşte vaccin viu atenuat şi vaccin inactivat.

44.

Corecte pentru HVA sunt afirmaţiile:

a) grupurile de vîrstă cu risc diferă în diferite ţări;

b) există deja elaborat vaccin eficace;

c) dezinfecţia are un rol paliativ;

d) imunoglobulinoprofilaxia nu e raţional a fi aplicată;

e) bolnavul începe să prezinte pericol odată cu apariţia icterului.

45. Căile de transmitere a HVA sunt:

a) contact direct;

b) alimentară;

c) hidrică;

d) contact indirect;

e) contact habitual.

46. Sursa de infecţie în HVA este:

a) bolnavul cu formă frustă;

b) bolnavul cu formă acută;

c) purtătorii reconvalescenţi;

d) purtătorii imuni;

e) bolnavii în perioada prodromală.

47. Calea hidrică de transmitere este principală pentru:

a) HVA;

b) eşerichioze;

c) HVC;

d) HVD;

e) HVE.

48. Factorii de transmitere a HVB:

a) sîngele;

b) saliva;

c) apa, produsele alimentare;

d) sperma şi secreţiile vaginale;

e) lichidul amniotic.

49. Contra căror hepatite virale practica medicală dispune de vaccinuri?

a) HVA;

b) HVB;

c) HVB şi HVD;

d) HVC;

e) HVE.

50.

Din complexul de măsuri de profilaxie a HVB fac parte:

a) folosirea seringilor getabile;

b) sterilizarea calitativă;

c) vaccinarea nounăscuţilor;

d) investigarea la portajul de AgHBs;

e) supravegherea sanitară asupra blocurilor alimentare.

51. Surse de agenţi patogeni la HVB pot fi:

a) bolnavii cu forme acute ale bolii;

b) bolnavii cronici;

c) purtătorii;

d) bolnavii cu HVD;

e) convalescenţii cu anti HBs.

52. În ce perioade ale procesului infecţios la HVB omul prezintă pericol:

a) toată durata perioadei de incubaţie;

b) perioada de prodromă;

c) perioada de manifestări clinice;

d) perioada de convalescenţă;

e) 40-50 % convalescenţi se externează cu antigenemie.

53. Bolnavul cu HVC prezintă pericol:

a) în perioada de incubaţie;

b) în perioada de prodromă;

c) în perioada de manifestări clinice;

d) în perioada de convalescenţă;

e) după însănătoşirea clinică nu prezintă pericol.

54. Corecte pentru HVE sunt afirmaţiile:

a) mecanismul de transmitere parenteral;

b) prioritară a persoanelor tinere;

c) caracteristice sunt erupţiile hidrice;

d) poate găsi răspîndire ubicuitară;

e) vaccinoprevenţia se efectuează după indicaţii epidemiologice.

55. Selectaţi

hepatitele

a) HVA şi HVC;

b) HVA şi HVE;

c) HVA;

d) HVE;

e) HVC.

virale

cu mecanism fecalo-oral de transmitere:

56. Selectaţi hepatitele virale cu mecanismul prioritar de transmitere paranteral:

a)

HVA;

b)

HVB şi HVC;

c)

HVB şi HVD;

d)

HVD;

e)

HVE.

57. Pentru HVA sunt posibile următoarele căi de transmitere:

a)

hidrică;

b)

paranterală;

c)

alimentară;

d)

contact habitual;

e)

verticală.

58. Sursă de agenţi patogeni în HVA pot servi:

a) bolnavii cu forme anecterice;

b) reconvalescenţii;

c) bolnavii în perioada preicterică;

d) bolnavii în a doua perioadă de manifestări clinice;

e) bolnavii cu forme asimpromatice.

59. Corecte pentru HVC sunt afirmaţiile:

a) calea parenterală de transmitere este cea mai frecventă;

b) sursa principală de infecţie sunt bolnavii cu forme acute;

c) vaccinoprevenţia este una din măsurile de bază;

d) agentul patogen este destul de rezistent în mediul ambiant;

e) rezultatele investigaţiilor serologice nu tot timpul permit a face concluzii

despre riscul epidemiologic cel prezintă cel investigat.

60. Din grupul de boli sexual transmisibile fac parte:

a) HVB;

b) sifilisul;

c) infecţia HIV/SIDA;

d) Herpes Loster;

e) HVE.

61. Care

din

a) HVA;

b) HVB;

c) HVC;

d) HVD;

e) HVE.

agenţii

patogeni

ai hepatitelor virale nu posedă capsulă?

62. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:

a) nu toţi purtătorii sănătoşi necesită spitalizare;

b) serul se administrează doar în scop de tratament;

c) în profilaxia de urgenţă este folosit vaccinul;

d) infecţie caracteristică numai coopiilor;

e) perioada de contagiozitate poate dura pînă la cîteva luni.

63. Transmiterea difteriei poate avea loc:

a) aerogen prin picături;

b) aerogen prin particule de praf;

c) prin obiectele de uz casnic;

d) prin produse alimentare;

e) prin vectori transmitători.

64. Investigaţii bacteriologice în scopul depistării agenţilor patogeni ai difteriei sunt indicate:

a) tuturor bolnavilor cu patologii ORL;

b) bolnavilor cu angină;

c) bolnavilor cu abces paratonzilar;

d) bolnavilor cu laringotraheită;

e) tuturor pacienţilor la externarea din secţia ORL.

65. Surse de infecţie în difterie pot servi:

a) omul bolnav în perioada de incubaţie;

b) purtătorul de corinbacterii toxigene (imun);

c) purtătorul de corinbacterii atoxigene;

d) purtătorul reconvalescent;

e) omul bolnav în perioada de manifestări clinice.

66. Procesului epidemic la difterie în teritoriul cu imunitatea colectivă antitoxică redusă este caracteristic:

a) morbiditatea epidemică;

b) îmbolnăviri se înregistrează preponderent la copii;

c) morbiditatea sporadică;

d) predominarea formelor grave de boală;

e) menţinerea portajului de corinebacterii difterice.

67. Meningitele

purulente

pot

a) Haemophylus influenzae;

b) Neiseria meningitidis;

c) ECHO;

d) Coxackie B;

e) Pneumococus pneumoniae.

fi provocate de:

68. Riscul de contaminare prin infecţia meningococică este determinat prioritar de:

a) temperatura mediului ambiant;

b) distanţa de la sursa de agenţi patogeni;

c) durata contactului cu sursa de agenţi patogeni;

d) vaccinarea efectuată în prealabil;

e) timpul adresării după asistenţă medicală din momentul îmbolnăvirii.

69. Pentru tusea convulsivă sunt corecte afirmaţiile:

a) sursa principală în tusea convulsivă este purtătorul imun;

b) contaminarea se produce în cazul unui contact nemijlocit cu sursa de

infecţie;

c) perioada de incubaţie este de 1-6 zile;

d) sezonalitatea de primăvară-vară;

e) o singură revaccinare.

70. Infecţia adenovirală se transmite prin:

a) mecanism respirator;

b) mecanism fecal-oral;

c) mecanism de contact;

d) cale parenterală;

e) cale alimentară.

71. Pentru infecţia adenovirală sunt corecte afirmaţiile:

a) sursa de infecţii e omul bolnav sau purtător;

b) cu masele fecale virusul se elimină din primele zile de boală pînă la 3

săptămîni;

c) transmiterea se poate realiza prin mecanismul fecal-oral;

d) cu scop de profilaxie se foloseşte vaccin viu atenuat;

e) principala metodă de diagnostic e cea bacteriologică.

72. Pentru infecţia adenovirală nu sunt corecte afirmaţiile:

a) este o infecţie intestinală;

b) factorii de transmitere sunt carnea, laptele;

c) sezonalitatea e de toamnă-iarnă;

d) perioada de incubaţie e de 4-14 zile;

e) metodele de profilaxie sunt similare cu cele pentru gripă.

73. Procesului epidemic la varicelă este caracteristic:

a) tipul epidemic al morbidităţii;

b) tipul sporadic al morbidităţii;

c) sezonalitatea

d) morbiditate

e) morbiditate

pronunţată

preponderentă

preponderentă

a morbidităţii; la copii neorganizaţi în colectivităţi; la copii organizaţi în colectivităţi.

74. Pentru varicelă sunt corecte afirmaţiile:

a) virusul nu e rezistent în mediul ambiant;

b) se transmite aerogen prin picături;

c) se transmite aerogen prin particule de praf;

d) se transmite prin contact habitual;

e) se transmite transplacentar.

75. Procesului epidemic la rujeolă în condiţiile actuale este caracteristic:

a) reducerea considerabilă a morbidităţii;

b) absenţa ciclităţii multinuale;

c) prezenţa ciclităţii multinuale;

d) absenţa ciclitităţii (sezonalităţii) anuale;

e) prezenţa focalităţii preponderent cu 1-3 cazuri.

76. Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile:

a) morbiditatea este dependentă de vaccinoprevenţie;

b) bolnavul prezintă pericol deja în perioada de prodromă;

c) purtătorii sunt o sursă secundară de infecţie;

d) agentul patogen se păstrează mai bine la temperaturi joase;

e) dezinfecţia chimică este obligatorie.

77. Bolnavul cu parotidită epidemică este contagios:

a) în toată perioada de incubaţie;

b) în ultimele 1-2 zile a perioadei de incubaţie;

c) perioada de manifestare clinică a bolii;

d) perioada de convalescenţă;

e) perioada de prodromă.

78. Pentru infecţia herpetică sunt corecte afirmaţiile:

a) este provocată de cîteva tipuri de virusuri;

b) recidivele apar de obicei pe fonul prezenţei unui titru înalt de anticorpi;

c) are 3 mecanisme de transmitere a agentului patogen;

d) în tratament este utilizat vaccinul;

e) omul bolnav nu prezintă pericol direct.

79. În perioada epidemică la gripă în instituţiile medicale e necesar:

a) a le transfera la săptămîna de 7 zile de lucru;

b) reprofilarea treptată a unor staţionare;

c) vaccinarea personalului medical;

d) majorarea numărului lucrătorilor medicali în funcţie;

e) imunoglobulinoprofilaxia

pacienţilor la faza iniţială a bolii.

80. În profilaxia gripei pot fi utilizate:

a) serul imun;

b) vaccinul;

d)

interferonul;

e) remantadina.

81. Procesului epidemic în gripă îi este caracteristic:

a) morbiditatea sporadică; b) morbiditatea epidemică şi pandemică; c) sezonalitatea manifestată (exprimată); d) morbiditatea preponderent la populaţia rurală; e) ciclititatea multianuală a morbidităţii.

82. Pentru tifos exantematic e caracteristic:

a) mecanismul de transmitere transmisiv;

b) e caracteristică inoculare specifică;

c) sursă de infecţie sunt şi bolnavii cu boala Brill;

d) grupele de risc major de infectare sunt persoanele din sfera de deservire (frizerie, baie, spălătorie, transport public);

e) una din măsurile principale profilactice e combaterea pediculozei.

83. Sursa de infecţie în tifosul exantematic este:

a) omul bolnav de tifos exantematic;

b) omul bolnav de boala Brill;

c) păduchele de corp;

d) păduchele de cap;

e) reconvalescentul.

84. Pentru tifosul exantematic sunt corecte afirmaţiile:

a) sezonalitate slab pronunţată;

b) bolnavul prezintă pericol deja în ultimele 2 zile ale perioadei de incubaţie;

c) infectarea are loc în timpul muşcăturii păduchelui;

d) păduchele nu prezintă pericol imediat după ce a supt sînge infectat;

e) păduchele prezintă pericol pînă la sfîrşitul vieţii sale.

85. Pentru boala Brill sunt corecte afirmaţiile:

a) este o recidivă a tifosului recurent; b) este o recidivă a tifosului exantematic; c) în prezenţa pediculozei bolnavii pot fi sursă de infecţie; d) agentul patogen este Rickettsia prowazeki; e) infecţia se transmite transplacentar.

86. Corecte

pentru

malarie

sunt afirmaţiile:

a) este o parazitoză;

b) în practică se utilizează chimioprofilaxia;

c) ţînţarul Aedes este principalul vector transmitător;

d) Pl.vivax prezintă un pericol mai mare de răspîndire în condiţiile RM;

e) poate găsi răspîndire ubicuitară.

87. În R. Moldova poate fi răspândită malaria provocată de tipul:

a) Pl.vivax;

b) Pl.malariae;

c) Pl.ovale;

d) Pl.falciparum;

e) toate tipurile.

88. Pentru tifosul recurent sunt corecte afirmaţiile:

a) agentul patogen este Borrelia recurrentis;

b) infecţia este o zooantroponoză;

c) păduchele nu prezintă pericol imediat după ce a supt sînge infectat;

d) sursă de infecţie sunt bolnavii cu boala Brill;

e) mecanizmul de transmitere este transmisiv.

89. Sursa de agenţi patogeni în tifosul exantematic este:

a) reconvalescentul;

b) animalul bolnav;

c) omul bolnav;

d) omul bolnav de boala Brill;

e) purtătorul de B. recurrentis.

90. Factorii de risc în apariţia infecţiilor nosocomiale:

a) durata lungă a spitalizării;

b) sexul bolnavilor;

c) administrarea unui antibiotic;

d) durata intervenţiilor chirurgicale;

e) calitatea sterilizării instrumentariului medical.

91. Pentru infecţiile nosocomiale este specific:

a) polirezistenţa la antibiotice;

b) polirezistenţa la dezinfectante;

c) predomină microorganismele condiţionat patogene;

d) principalul mecanism de transmitere este fecal-oral;

e) victimă sunt numai pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale.

92. Tulpină intraspitalicească este:

a) S.typhi;

b) S.enteritidis;

c) S.java;

d) S.typhimurium;

e) S.newport.

93. Mecanismele

a) fecal-oral;

b) contact;

de

transmitere

în infecţiile nosocomiale sunt:

c)

parenteral;

d) transmisiv;

e) hidric.

94. Corecte pentru infecţiile nosocomiale sunt afirmaţiile:

a) este o infecţie de carantină;

b) agenţii cauzali sunt microorganisme bacteriene;

c) sunt provocate de microorganismele condiţionat patogene;

d) mai frecvent se îmbolnăvesc bărbaţii;

e) nu este caracteristică sezonalitatea.

95. Ca măsură de profilaxie a infecţiilor nosocomiale poate fi:

a)

imunoprofilaxia;

b)

dezinfecţia;

c)

sterilizarea instrumentarului medical;

d)

administrarea antibioticelor numai în rezultatul antibiogramei;

e)

izolarea bolnavilor numai în spitalul de boli infecţioase.

96. Care din situaţiile enumerate pot fi referite la infecţiile nosocomiale?

a) în secţia de radiologie bolnavului la a 8-a zi de spitalizare a apărut voma,

dureri în abdomen din masele fecale s-a depistat Sh.sonnei;

b) în secţia de urologie bolnavului cu pielonefrită la momentul internării din

urină a fost depistată Salmonella london;

c) peste 6 luni după externarea pacientului din secţia de chirurgie a apărut

semne clinice a HVB ;

d) a fost stabilit diagnosticul „febră tifoidă” la un bolnav cu pneumonie în a 2

zi de spitalizare ;

e) la a 4 zi de spitalizare bolnavului în secţia traumatologie s-a stabilit

diagnosticul – de gripă.

97. Creşterea numărului de persoane seropozitive în rîndul toxicomanilor este consecinţa:

a) contaminării drogurilor în procesul de preparare;

b) tipului de drog folosit;

c) cantităţii de drog folosit;

d) folosirii în comun a seringelor;

e) promiscuităţii sexuale.

98. Transmiterea

HIV-ului

a) contact sexual;

b) contact habitual;

se realizează prin:

c)

expunere la sînge;

d) perinatal;

e) vectori hematofagi.

99. Căile de transmitere în infecţia HIV/SIDA:

a) sexuală;

b) aerogenă;

c) transmisivă;

d) parenterală;

e) transplacentară.

100. Infectarea cu HIV/SIDA poate avea loc:

a) în cadrul manoperelor parenterale;

b) în cadrul intervenţiei chirurgicale;

c) în cadrul procedurilor fizioterapeutice;

d) în cadrul esterpării dinţilor;

e) în cadrul efectuării radiogramelor.

101. Favorizează infectarea cu HIV/SIDA:

a) promiscuitatea sexuală;

b) contactele sexuale în timpul ciclului menstrual;

c) contactele bisexuale;

d) contactele sexuale cu prezervativ;

e) utilizarea metodelor chimice de contracepţie.

102. Care sunt motivele posibile pentru efectuarea investigaţiilor la prezenţa HIV ?

a)

prezenţa în anamneză a maladiilor cronice;

b)

spitalizări frecvente şi durabile în anamneză;

c)

utilizarea intravenoasă a drogurilor;

d)

relaţii sexuale neprotejate cu persoane din grupuri de risc de infectare;

e)

promiscuitatea.

103. Selectaţi măsurile de prevenţie în infecţia HIV/SIDA ?

a)

prelucrarea minuţioasă a produselor alimentare şi a apei;

b)

decontaminarea şi sterilizarea instrumentariului medical;

c)

testarea

obligatorie

ale donatorilor de sînge la prezenţa HIV;

d)

măsuri de profilaxie specifică (vaccinoprevenţia);

e)

promovarea relaţiilor sexuale monogame, stabile a cuplurilor neinfectate.

104. Premizele răspîndirii infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova ?

a) densitatea înaltă a populaţiei;

b) condiţiile socio-economice grave, create în republică;

c) tradiţiile etnice a populaţiei din Republica Moldova;

d) comercializarea sexului, prostituţia;

e) condiţiile climaterico-geografice.

105. Care

sunt

factorii

hemotransfuzie:

favorizanţi

în

transmiterea

infecţiei

HIV/SIDA

prin

a) utilizarea instrumentariului medical de multiplă folosinţă;

b) practicarea hemotransfuziilor directe donator→recipient;

c) volumul mare de sînge transfuzat, ce sporeşte riscul cîştigării infecţiei prin

conţinut sporit de doze infectante;

d)

rezultatele fals-negative la investigaţia donatorilor;

e)

lipsa tehnologiilor moderne în prelucrarea instrumentariului medical.

106. Pentru infecţia HIV/SIDA nu sunt corecte afirmaţiile:

a) HIV agentul patogen al infecţiei HIV/SIDA este foarte rezistent în mediul

înconjurător şi la acţiunea substanţelor dezinfectante;

b)

HIV se transmite numai prin mecanismul de contact;

c)

HIV afectează, posedă tropizm faţă de sistemul imun al organismului;

d) depistarea anticorpilor faţă de HIV se realizează prin teste imunoenzimatice, radiometrice, imunofluorescente;

e) contagiozitatea înaltă a virusului – cauza imposibilităţii de elaborare a

vaccinului anti-HIV/SIDA.

107. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:

a)

virusul HIV face parte din familia Hepadnaviridae;

b)

infecţia HIV/SIDA se transmite prin 2 mecanizme (de contact, vertical);

c)

virusul a fost izolat din sînge, spermă, secreţii vaginale, salivă, lapte etc.;

d)

tratarea termică a produselor conţinînd factori de coagulare elimină riscul

cîştigării infecţiei cu HIV la hemofilici;

e) minimalizarea indicaţiilor pentru hemotransfuzie nu are importanţă în

declanşarea

procesului

epidemic prin infecţia HIV/SIDA.

108. Grupele de risc pentru infectarea cu HIV/SIDA sunt:

a) copiii de vîrstă preşcolară;

b) toxicomanii;

c) donatorii voluntari de sînge;

d) persoane, care practică

e) pacienţii instituţiilor medicale.

vagabandaj sexual;

109. Doza de infectare prin infecţia HIV/SIDA în totalitatea absolută a cazurilor se conţine în:

a) lapte matern;

b) sînge;

c) secreţii vaginale;

d) spermă;

e) lichid amniotic.

110. Corecte pentru listerioză sunt afirmaţiile:

a) sursă de infecţie poate fi animalele sinantrope;

b) procesul epizootic se menţine prin mecanismul fecal-oral şi transmisiv;

c) receptivitatea este majorată la nounăscuţi în primele 3 săptămîni şi persoanele în etate;

d) perioada de incubaţie este de 5 luni;

e) toate cele enumerate.

111. Corecte pentru tularemie sunt afirmaţiile:

a) poate să se transmită prin obiectele de uz casnic din apartamentul bolnavului;

b) surse sunt păsările;

c) nu se caracterizează prin focalitate naturală;

d) vaccinul este foarte efectiv;

e) infectarea omului poate avea loc prin apă şi produse alimentare.

112. Mecanismul de transmitere în tularemie poate fi:

a) fecal-oral;

b) transmisiv;

c) aerogen;

d) contact;

e) vertical.

113. Mai patogene pentru om sunt brucelele:

a) abortus;

b) suis;

c) rangiferi;

d) melitensis;

e) canis.

114. Corecte

sunt afirmaţiile:

a) Br.abortus este cea mai virulentă pentru om;

b) sursa principală de infecţie sunt animalele sinantrope;

c) diferiţi agenţi patogeni au o importanţă epidemiologică diferită;

d) omul bolnav nu prezintă pericol epidemiologic;

e) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice.

pentru

bruceloză

115. Agenţii patogeni ai brucelozei pot fi de tip:

a) gravis;

b) melitensis;

c) bovis;

d) intermedius;

e) suis.

116. Corecte pentru bruceloză sunt afirmaţiile:

a) vaccinarea se efectuează cu vaccin viu atenuat;

b) agentul patogen îşi păstrează viabilitatea în unele produse alimentare timp de 60 zile;

c) animalele xenantrope sunt principala sursă de infecţie;

d) omul bolnav este spitalizat din considerente epidemiologice;

e) carnea animalelor bolnave poate fi folosită după o prelucrare termică riguroasă.

117. Corecte pentru leptospiroză sunt afirmaţiile:

a) e o sapronoză;

b) sursa principală de infecţie este omul;

c) vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează de la vîrsta de 7 ani;

d) este provocată de mai multe tipuri de agenţi patogeni;

e) se înregistrează mai frecvent în perioada caldă a anului

118. Corecte pentru iersinioze sunt afirmaţiile:

a) agentul patogen este Iersinia pestis;

b) agentul patogen se multiplică la temperaturi joase;

c) frecvent ca factori de transmitere servesc fructele şi legumele;

d) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice;

e) are o sezonalitate de iarnă-primăvară.

119. Un rol major în afectarea omului o au leptospirele din serogrupa:

a) L.icterohaemorrhagia;

b) L.canicola;

c) L.pomona;

d) L.grippotyphosa;

e) L.biflexa.

120. Surse

de

infecţie

în

a) şobolanii;

b) murinele;

c) oile, căprile;

d) cîinii;

e) apa, solul.

leptospiroze sunt:

121. Corecte pentru rabie sunt afirmaţiile:

a) e raţional a folosi imunoglobulina antirabică doar în primele 30` după muşcătură;

b) în unele cazuri după muşcătură vaccinarea nu este indicată;

c) supravegherea asupra animalului se efectuează 14 zile;

d) rabia conduce inevitabil la deces;

e) se recomandă prelucrarea plăgii cu iod.

122. În profilaxia rabiei se administrează:

a) gama-globulina;

b) vaccin viu atenuat;

c) vaccin corpuscular omorît;

d) vaccin chimic;

e) bacteriofag.

123. Pentru antrax sunt corecte afirmaţiile:

a) în organismul animalelor receptive agentul patogen elimină un complex toxic;

b) forma vegetativă a bacilului este sensibilă la acţiunea factorilor fizici şi

chimici;

c) antraxul e o maladie cu focalitate naturală;

d) ca măsură profilactică este efectuată vaccinarea animalelor şi lucrătorilor din sfera zootehnică;

e) carnea şi produsele animaliere pot fi folosite după prelucrare termică.

124. Sursă de infecţie în antrax poate fi:

a) omul bolnav;

b) animalele cornute mici;

c) animalele cornute mari;

d) pisicile, cîinii;

e) solul.

125. Profilaxia de urgenţă a antraxului se efectuează cu:

a) imunoglobulină;

b) vaccin viu atenuat;

c) ser imun;

d) bacteriofagi;

e) antibiotice.

126. Antraxul

se

a) contact;

b) fecal-oral;

c) inhalator;

d) transmisiv;

e) vertical.

transmite

prin mecanismele:

127. Din măsurile de profilaxie în leismanioză cutanată fac parte:

a) combaterea vectorilor;

b) chimioprofilaxia;

c) deratizarea;

d) vaccinarea;

e) toate cele enumerate.

128. Pentru leişmanioza cutanată tip urban sunt corecte afirmaţiile:

a) vectorul hematofag e ţînţarul din genul Phlebotomus;

b) mecanismul de transmitere de contact;

c) perioada de incubaţie e de 2 luni – 1,5 ani;

d) sursa de infecţie prezintă pericol toată perioada bolii;

e) măsura antiepidemică de bază e dezinfecţia.

129. Agentul patogen în amebiază, Entamoeba hystolytica, este:

a) geohelmint;

b) biohelmint;

c) parazit;

d) hematofag;

e) virus.

130. Sursa de infecţie în amebiază este:

a) omul bolnav;

b) purtătorul;

c) solul, apa;

d) animalele domestice;

e) animalele sinantrope.

131. Măsurile antiepidemice de bază în combaterea amebiazei sunt:

a) dezinfecţia;

b) dezinsecţia;

c) deratizarea;

d) prelucrarea termică a produselor alimentare;

e) educaţia sanitară a populaţiei.

132. Geohelmintiaze sunt:

a) ascaridoza;

b) tenioza;

c) enterobioza;

d) echinococoza;

e) strongiloidoza.

133. Biohelmintiaze sunt:

a) ascaridoza;

b) alveococoza;

c)

enterobioza;

d) trichineloza;

e) opistorhoza.

134. Sunt zooantroponoze helmintiazele:

a) Himenolepidoza;

b) difilobotrioza;

c) tricocefaloza;

d) alveococoza;

e) trichineloza

135. Sunt antroponoze helmintiazele:

a) teniarincoza;

b) enterobioza;

c) ascaridoza;

d) echinococoza;

e) himenolepidoza.

136. Pentru tenioză sunt corecte afirmaţiile:

a) sursa de invazie este omul bolnav;

b) gazdă intermediară este porcul;

c) gazdă intermediară sunt bovinele;

d) dispanserizarea reconvalescenţilor se efectuează timp de un an;

e) expertiza sanitaro-veterinară permanentă a cărnii este obligatorie.

137. Pentru hidatidoză sunt corecte afirmaţiile:

a) gazde definitive sunt câinii, pisicile, lupii, vulpile;

b) agentul patogen este Trichinella spiralis;

c) este o biohelmintiază;

d) omul este o gazdă intermediară;

e) măsura profilactică principală este vaccinarea.

138. Pentru difilobotrioză sunt corecte afirmaţiile:

a) este o biohelmintiază;

b) este o geohelmintiază;

c) gazde intermediare pot fi racii de rîu şi peştii de pradă;

d) omul se infestează consumînd carne de peşte sau icre insuficient prelucrate;

e) omul se infestează consumînd carne de porc contaminată cu fine.

139. Pentru

ascaridoză

sunt

corecte afirmaţiile:

a) este o geohelmintiază;

b) omul bolnav este sursă de invazie;

c) dimensiunile parazitului sunt 1 m 1,5 m;

d) nu se transmite direct de la omul bolnav;

e) gazdă intermediară sunt porcinele.

140. Sursa de infestare în toxoplasmoză pot fi:

a) omul bolnav;

b) animalele domestice;

c) animalele sinantrope;

d) animalele xenantrope;

e) solul, apa.

141. Care din parazitozele enumerate nu este o zooantroponoză ?

a) ascaridoza;

b) anchilostomidoza;

c) opistorhoza;

d) echinococoza;

e) toxoplasmoza.

142. Agentul patogen al cărei din helmintiaze este hematofag ?

a) anchilostomidoza;

b) toxocaroza;

c) trichineloza;

d) ascaridoza;

e) enterobioza.

143. Pentru anchilostomidoză sunt corecte afirmaţiile:

a) e o geohelmintiază;

b) necataroza – e o variantă a anchilostomidozei;

c) infectarea omului are loc prin contactul lui cu solul şi iarba, contaminate cu larve;

d) e o zooantroponoză;

e) toate cele enumerate.

144. Pentru trichineloză sunt corecte afirmaţiile:

a) omul reprezintă impas biologic pentru parazit;

b) Trichinella spiralis este foarte rezistent în mediul extern şi la acţiunea temperaturii înalte;

c) sursă de invazie pentru trichineloză pot servi cît animalele domestice atît şi cele sinantrope şi xenantrope;

d) mecanismul de transmitere se realizează prin vectori hematofagi;

e) tratamentul sursei de infecţie este foarte efectiv cu preparate antiparazitare.

145. Pentru difilobotrioză sunt corecte afirmaţiile:

a) face parte din grupul de biohelmintiaze;

b) sursa de infestare este omul;

c) factorul de transmitere este peştele neprelucrat termic;

d) perioada de incubaţie este 1-3 săptămîni;

e) principala măsură de profilaxie a răspîndirii difilobotriozei este

exterminarea cîinilor şi pisicilor vagabonzi.

146. Corecte pentru enterobioză sunt afirmaţiile:

a) e o helmintiază contagioasă;

b) e o biohelmintiază;

c) poate avea loc autoinvazia;

d) maturizarea ouălor are loc în sol;

e) dimensiunile parazitului sunt 15-20 cm.

147. Pentru echinococoză sunt corecte afirmaţiile:

a) este o geohelmintiază;

b) se întîlnesc cazuri în Republica Moldova;

c) un rol major în profilaxie îl are educaţia sanitară a populaţiei;

d) este elaborat un tratament terapeutic eficient;

e) mai frecvent se înregistrează printre populaţia rurală.

148. Pentru trichineloză sunt greşite afirmaţiile:

a) e geohelmintiaza;

b) omul este sursa principală de infecţie;

c) îi sunt caracteristice izbucnirile epidemice;

d) este una din cele mai răspîndite helmintiaze în Republica Moldova;

e) omul este impas biologic pentru parazit.

149. Pentru helmintiaze sunt corecte afirmaţiile:

a) pot favoriza dezvoltarea tumorilor maligne;

b) sensibilizează organismul gazdă;

c) inhibă funcţiile protective ale sistemului imun;

d) inhibă manifestările maladiilor concomitente;

e) principiul de bază în combatere este dehelmintizarea.

150. Biohelmintiaze sunt:

a) ascaridoza;

b) enterobioza;

c) echinococoza;

d) opistorhoza;

e) difilobotrioza.

151. Helmintiaze de contact sunt:

a) enterobioza;

b) tricocefaloza;

c) himenolepidoza;

d) strongiloidoza;

e) opistorhoza.

152. Geohelmintiaze sunt:

a) tenioza;

b) difilobotrioza;

c)

opistorhoza;

d) ascaridoza;

e) tricocefaloza.

153. Factori de transmitere în ascaridoză sunt:

a) carnea animalelor xenantrope;

b) carnea animalelor domestice;

c) solul şi apa;

d) peştele;

e) legumele, fructele.

154. Factori de transmitere în echinococoză sunt:

a) legumele, fructele;

b) mîinile murdare;

c) organele interne a animalelor domestice;

d) laptele;

e) lichidul amniotic avortat de animale domestice.

155. Din măsurile de combatere a criptosporidiazei la om fac parte:

a) educaţia pentru sănătate;

b) măsuri de igienă comunală;

c) colectarea şi dezinfectarea excrementelor;

d) toate cele enumerate;

e) nici una din cele enumerate;

156. Care din helminteazele enumerate fac parte din clasa Cestoda ?

a) opistorchoza;

b) himenolepidoza;

c) ascaridoza;

d) necatoroza;

e) tenioza

157. Pentru trichocefaloză este greşită afirmaţia:

a) este o geohelmintiază;

b) este caracteristică microfocalitatea;

c) este o invazie endemică;

d) este o nematodoză;

e) provoacă anemizarea

organismului – gazdă.

158. Pentru

teniarincoză

sunt

corecte afirmaţiile:

a) ciclul de dezvoltare se petrece cu schimbul a două gazde;

b) în stadiul de maturizare se localizează în intestinul subţire al omului;

c) în stadiul larvar se localizează în organismul animalelor cornute mari;

d) tenia boului atinge lungimea de 4-7 metri;

e) agentul teniarincozei este o nematodă.

159. Regulile medico sanitare internaţionale se referă la:

a) pestă;

b) holeră;

c) tularemie;

d) febra galbenă;

e) antrax.

160. Infecţii convenţionale sunt:

a) pesta;

b) holera;

c) gripa;

d) malaria;

e) febra galbenă.

161. Infecţii convenţionale sunt:

a) holera;

b) tularemia;

c) febra galbenă;

d) antraxul;

e) pesta.

162. Măsuri antiepidemice în febra galbenă sunt:

a) dezinsecţia;