Referat :

Date pentru o psihologie

medicala a femeii

Bibliografie:
1. Elemente de psihologie medicala Ed. Bucuresti 1983, A.
Athanasiu.

Unele trsturi psihologice, psihofiziologice i psihosociologice ale femeii merit o

mentiune special in cadrul abordrii tipologice" a problemei, pe care o incercm.
Femeia are o fiziologie ciclic, iar oscilatiile periodicece ale organismului
afecteaz nu numai viaa somatic, ci i viata sufleteasc.
Limitele dintre sntate i boal sint de aceea mai puin nete, iar leziuni
compensate se pot decompensa, procese latente pot deveni patente in anumite faze
ale ciclului. La baza acestor demascri" stau dezechilibre hormonale sau
neurovegetative, fenomene vasomotorii (congestive) i spastice, reacii alergice i
autointoxicaia. Tensiunea premenstrual", molimen-ul catamenial", sindromul
de ovulatie sint stri cvasimorbide de hipersensivitate, inconsecven, confuzie,
exagerare, agresivitate.
Dup I. Macavei, perioada critic major" de maxim labilitate psiltic este
cuprins intre ziuia a 25-a a unui ciclu i ziua a 33-a a ciclului urmtor, in timp ce
perioada critic minor" este cuprins intre zilele a 11-a i a 17-a. in perioada
critic major, se localizeaz majoritatea delictelor i crimelor comise de femei
majoritatea accidentelor de circulaie provocate sau suferite de femei;, majoritatea
greelilor profesionalc.
Femeile internate in spital prezint frecvent, in aceast perioad, atitudini
neobinuite i incomode, cum ar fi : nemulumiri nemotivate, certuri, abateri
disciplinare, conflicte nefondate etc.
Dezechilibre hormonale la pubertate, in sarcin i la menopauz se gsesc in
etiologia multor boli, inclusiv in psihoze.
Eventualitatea lor nu trebuie subestimat ; aceast subestimare este o greeal
psihologic frecvent a medicilor practicieni i omnipracticieni (generaliti).
Circa 550/0 dintre femeile mature se incadreaz intr-un tip ortosexual
(normogenital i normovirilizat"); restul sint hipo- sau hipergenitale, hipo- sau
hiperginoide.
Orice abatere de la acest tip este o predispoziie la labiliti neuropsihice i la
endosimpatoz pelvian" (E. Mayer). Prin acest termen, se inelege o stare de
sensibilitate exagerat a centrilor vegetativi i corticali.
O alt tipologie este propus de Waterhouse (i adoptat de Punescu-Podeanu) :
femeia sclav, model, femeia indrznea (marnifer de lux" dup Pitigrilli),
femeia matern, femeia de tip masculin. Oricum (spune autorul romn), femeia
este o fiin mai complicat decit brbatul, cu surse de imbolnvire somato-psihic
pe care acesta nu le are.

La femei, sfera genital, viata sexual i impregnarea hormonal cu hormoni

sexuali au un rsunet foarte marcat asupra organismului si asupra personalittii.
Se citeaz cazul unei femei care pretindea pensie de invaliditate deoarece, in urma
a dou sarcini tubare, rmsese steril ! Dar o mare parte din agitatia (uneori
somatizat") a femeii, este legat de teama sau de dorinta de a rmine insrcinat.
Diviziunea aceasta biologic" a muncii de procreaie este insotit, in societatea
noastr, de sarcini" gospodresti i de educare a copillor, astlel incat viaa femeiimame (i a femeii care alturi de profesiune face i gospodrie) este mult mai
obositoare decit pare la prima vedere de aici fenomene de surmenaj, nemulumire,
frustraie, nevroz.
Preocuprile feminine pentru aspectul exterior al persoanei, frumusete, au
frecvent consecinte patologice (corset, tocuri cosmetice) i reprezint totodat o
solicitare specific a medicului (chirurgie estetic, dermatologie etc.). Se
menioneaz situaii in care bolnava, in oc dup o sarcin extrauterin cu ruptur
tubar, nu uit s cear operatorului o incizie Pfannenstiel (care nu afecteaz estetica abdomenului.
Trsturi de psihologie specific" feminine pot complica relaia medic-pacient.
Femeia ateapt de la medic o numit atitudine corespunztcare nevoilor sale
sufleteti i nu neaprat un diagnostic sau tratament.
Pentru femeie, starea de boal uoar, de suferint cronic dus pe picioare" este
considerat aproape ca o stare normal ; multe femei pretind s fie privite ca
bolnave, in orice caz s fie luate in scrios pentru lamentrile lor.
UneIe poart de grij" bolii, aproape o cultiv deoarece boala este o rezerv
pentru orice eventualitate", solicit atenie i chiar compasiune, este o cale de a
exerciita presiuni morale, le face interesante" (avantajele bolii).
Brbatul face deosebire intre nu mi-e bine" i sint bolnav" femeia consider c
orice abatere de la starea de bine este boal.
Anchete psihologice au artat c femeile sint mai nemulumite" de corpul lor
decat brbatii : ultimii caut s infrunte neplcerile trupesti, chiar pin la
subestimarea i negarea simptomelor importante.

Femeia are frecvent presentimente i intuiii de care este bine s se tin seama.
Dup L. Levi, femeile cu presentimente validate sint, mai ales, femeile cu
puternic retentie hidric premenstrual .
Spre deosebire de ceea ce se recomand de obicei, noi sustinem c un coeficient de
premoniie veritabil trebuie suspectat i respeecat i nu luat in deradere ca o
superstitie stupid ;
La femei, sindroamele psihosomatice uoare sint frecvente ; frecvente sint
cochetrile" cu boala, ca paravan pentru conflicte familiale (se caut justificri"
in sectorul patologiei). Aa s-ar explica multe cazuri de prurit vulvar, de
cancerofobie etc. Femeia internat are sensibiliti i particularitti de reactivitate
de care trebule s se tin seama, pentru a evita disfunctii ale grupului micro-social
spitalicesc. Gradul de satisfacie a bolnavelor reflect atitudinea medicului fa de
ele i de asemenea, uniformitatea (nepreferinial) in acordarea ateniei.
Ferneia ln calitate de personal medical reprezint o problem de etnografie, de
istoria culturii, de psihologie social. Ca o relicv a situaiei matriarhale i a
valorii simbolice a maternittii au rmas prin tradiie preocuprile de terapeutic
magic popular i moitul. Femeile preotese i femeile deintoare de ritualuri
antidemonice s-au intilnit in numeroase culturi antice i exotice. Mult vreme
obstetrica a fost monopolul" sexului feminin.
Experiena ultimilor decenii a artat c femeia reuete frecvent mai bine decit
brbatul in specialitti ca : pediatria, stomatologia, laboratorul, in ginecologie,
succesul este variabil, deoarece nu totdeauna femeia-medic este in stare s o
inteleag pe femeia-pacient i intervin, la ambele aspecte subietive care altereaz
relaille, de exemplu gelozia i invidia (pentru sot, copii, caliti fizice etc.). Unele
obstetriciene asist din inim" pacienta numai pan cand s-a nscut copilul. In
Europa, femeia-pacient este mai dispusa s se incread uni medic-brbat. Cea
virstnic, accept o doctorit tinr pe care o consider ca pe o fat, cea tinr
pe doctoria btrin, in care vede o mam,

Este unanim acceptat i elogiat femeia in ingrijirea casnic sau spitaliceasc a

bolnavilor. Termenul de sor" nu pare a fi ales sau meninut in mod intimpltor.
O atenie deosebit o merit recunoaterea contribuiei femeilor in opera de
asisten social, de filantropie i igien social, de Cruce Roie etc.

Psihologia gestaiei si a parturientei

S-a incercat schiarea profilului personalitii femeilor cu avorturi habituale
(Tupper) deosebindu-se ins femeile care nu pot accepta responsabilitatea
maternitii, de femeile singure care nu pot aceepta atitudinea societii fa de
copiii din flori".
Fl. Dunbar a legat sarcina ce decurge in condiii bune, cu copil dorit", de
dragostea reuit intre parteneri. Modificrile in homeostazia de sarcin depind de
reaciile psihice ale mamei fatt de starea de graviditate, repercutindu-se asupra
dezvoltrii produsului de conceptie. In special anxietatea mamei a fost consicderat
ca un factor nociv pentru personalitatea produsului de concepie, ca i pentru
organismul acestuia. Stresul emoional in perioada prenatal ar duce frecvent la fei
subponderall, cu tub digestiv sensibil si, citeodat, cu intolerane la laptele matern
(Sontag).
Atitudinea fa de o sarcin, la inceput nedorit, se poate schimba, de exemplu sub
imperiul sentimentului de vinovie al unel datoriei neimplinite. Dar la constratarea
acestel atitudini contribuie aversiumea fa de starea fizic schimbat (Dunbar),
teama de necunoscut, frica de durerile naterii.
"Momentul" naterii este favorabil pentru explorarea psihologic i axiologic a
femeii (L. Prodan). Explorri sistematice au artat marea frecvent a cauzelor de
origine social, economic, profesional, cultural etc. in etiologia cazurilor de
copil nedorit".
Dorinta de a avea copii nu rspunde numai unei porniri biologice, ci i unui
conformism (lucru firesc") apropiat sentimentul datoriei sau unor valente
simbolice (simbol al dragostel intre parteneri ; feminitate demonstrat prin
progenitur) i axlogice (avantaje materiale).
Acceptarea sarcinii sau nou-nscutului se relev nu numai in acte de
comportament (inclusiv de comportament verbal), ci i in reactii psihosomatice.
Dei sarcina este biologic un proces normal, ea reprezint o stare exceptional
care pune in evident toate resursele fizice i psihologice ale unui obstacol peste
care femeia trece cu destul de mare dficultate".