Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n sursele documentare interne, Chiinul este pentru prima dat numit ora
n 1712. Mai trziu, extinderea lui n suprafa este rezultatul contopirii cu
satele adiacente: Buiucani, Vovineni, Hruca, Malina Mic, Munceti,
Visterniceni, Schinoasa .a. n secolul al XVIII-lea dezvoltarea sa este ncetinit
de rzboaie, incendii i procese fr de sfrit pentru stapnirea
pmnturilor. Proprieti funciare considerabile aparineau atunci
mnstirilor ieene Sfnta Vineri i Galata.
Pasaj. (acum Primria, sf. sec XIX)
Conform planului adoptat n 1834, oraul cuprindea doua pri distincte: cea
"de jos", cu strdue medievale ntortocheate, i orasul nou, "de sus", imprit
n cartiere delimitate conform normelor stabilite. n acest plan este trasat
strada cenrtal a oraului - Moskovskaia (actualmente bulevardul tefan cel
Mare) i delimitat terenul pentru viitoarea pia cu catedral i grdin
public. Astfel, inc din aceast epoc se contureaz tendina de sistematizare
a oraului. n partea "de sus" au aprut primele dughene de piatr, depozite,
spitale, staii potale, cazrmi s.a. Majoritatea construciilor erau executate
conform "modelelortip" adunate n albumuri, care erau expediate n toate
guberniile Rusiei.
Biserica Luteran (anii '30 ai sec.XIX)