Naionalitatea aeronavelor i nmatricularea lor

Orice aeronav are naionalitatea statului in ale crui registre speciale este inscris. Cerinele
de baz privind inmatricularea oricrei aeronave reiese din necesitatea exercitrii unui control
efectiv asupra acesteia de ctre statul sub al crui pavilion navigheaz. Controlul menionat se
refer la standardele tehnice privind securitatea navigaiei bazate pe datele fixate in certificatele
de navigabilitate ale aparatelor de zbor i dosarele privind aptitudinile tehnice i profesionale ale
echipajului.
Sunt distinse dou tipuri de aeronave: aeronave de stat i aeronave civile. Distincia dat nu
este efectuat in baza criteriului proprietii ci in dependen de funciile le indeplinesc
aeronavele. Aeronave de stat sunt considerate cele aparate de zbor, care indeplinesc funcii de
DIP_3.indd 395 10/13/2009 11:31:00
396 Drept Internaional public
aprare, vamale, de poliie i servicii potale. Prin eliminare, toate celelalte aeronave sunt considerate
civile.788
In temeiul Conveniilor de la Chicago pentru reglementarea traficului aerian internaional
u fost stabilite cinci categorii de aeronave, crora li se acord, in mod difereniat, cinci liberti
ale aerului:
1) Aeronave civile care nu efectueaz un serviciu de transport pe baze comerciale. Acest tip de
aeronave nu transport pasageri, mrfuri sau coresponden i lor li se asigur: (a) libertatea de
survol fr escal i (b) libertatea de escal tehnic. Escala tehnic presupune dreptul de a ateriza, fr
ins a putea imbarca sau debarca pasageri, mrfuri ori coresponden.
2) Aeronave civile care efectueaz servicii comerciale regulate. Acestor tip de aeronave li se
recunosc un grup de trei liberti de trafic sau liberti comerciale i anume: (c) libertatea de
a debarca mrfuri, pasageri i coresponden pe teritoriul statului a crui naionalitate are aeronava;
(d) libertatea de a mbarca mrfuri, pasageri i coresponden, cu destinaia pe teritoriul statului a crui
naionalitate are aeronava; (e) libertatea de a mbarca sau debarca mrfuri, pasageri i coresponden
provenind sau avnd destinaia pe teritoriul unui alt stat contractant.
3) Aeronave civile care efectueaz servicii comerciale ntmpltoare. Acestora li se recunosc
libertile (a) i (b), dar care nu pot beneficia de cele trei liberti comerciale decat in condiiile
impuse de statul pe teritoriul cruia are loc escala.
Principiul de baz stabilit prin Convenia de la Chicago este c fiecare libertate face obiectul
negocierilor i acordurilor separate, in special bilaterale, care se incheie intre statele pri la
Convenia general. In practic ins, libertile (a) i (b) se recunosc tuturor aeronavele civile
ale statelor pri la Convenia de la Chicago. Cele trei liberti comerciale fac ins obiectul unor
foarte intense negocieri, in care sunt luate in considerare interesele specifice ale fiecrei pri, capacitatea
flotei sale aeriene, poziia geografic, politica comercial i structura traficului, nivelul
concurenei etc.
4) Aeronave care efectueaz servicii de cabotaj. Acest tip de aeronave efectueaz servicii
comerciale prin zboruri interioare intre aeroporturile aceluiai stat. Momentul esenial const in
aceia, c asemenea aeronave trebuie s aib naionalitatea statului respectiv. Cabotajul cu aeronave
strine impune autorizarea expres a statului pe teritoriul cruia urmeaz s se desfoare.
5) Aeronave de stat. Acest tip de aeronave nu beneficiaz de regimul juridic mai sus menionat.
Ele nu pot survola teritoriul altui stat decat cu autorizarea expres acestuia, solicitat in condiiile
stabilite de legislaia sa intern.789
4. Reprimarea actelor ilicite ndreptate contra securiti aviaiei civile
Primele acte ilicite indreptate impotriva aeronavelor i personalului acestora au avut loc la
inceputul secolului XX, ins ele erau calificate ca acte criminale i erau reglementate de legislaia
penal a statelor.
Noiunea de act ilicit de amestec in activitile aviaiei civile s-a format in anii 70 ai secolului
XX.
788 Vezi: Raluca Miga-Beteliu, Drept internaional. Introducere n dreptul internaional public, Bucureti, Editura
ALL, 1997, pag. 250.
789 Ibidem, pag. 250-251.
DIP_3.indd 396 10/13/2009 11:31:01
Capitolul XV. DREPTUL INTERNAIONAL AERIAN 397
In 1963, la Tokio, a fost adoptat Convenia referitoare la infraciuni i alte acte svarite
la bordul aeronavelor. In aceast Convenie pentru prima dat a fost determinat noiunea de
capturare a aeronavei civile. Capturarea aeronavei civile este situaia cand persoana, care se afl la
bordul aeronavei, prin intermediul forei sau ameninrii cu fora, a svarit un act de amestec,
capturare sau alt tip de aciune ilicit cu scopul de a efectua controlul aeronavei in timpul zborului.
790 Concomitent, Convenia reglementeaz i alte infraciuni penale, care pot avea loc la
bordul aeronavelor: furtul, omorul, transportarea drogurilor etc.
Menionm, c Convenia, totui, nu calific capturarea aeronavei ca o crim i, in legtura
cu aceasta, rolul ei in combaterea terorismului aerian a fost limitat.
Sfaritul anilor 60 s-a soldat cu o cretere considerabil a numrului actelor ilicite in aviaia
civil internaional. Aceasta a dus la o activizare a Comunitii internaionale in lupta cu terorismul
aerian. Astfel, Adunarea General a ONU prin hotrarile sale 2551 (XXIV) din 12 decembrie
1969 i 2645 (XXV) din 25 noiembrie 1970 a chemat statele lumii s intreprind msurile necesare
in scopul de a nu permite actele ilicite de amestec in activitile aviaiei civile i de a persecuta
persoanele care svaresc aceste acte.
In 1970, la Haga, a fost adoptat Convenia pentru reprimarea capturrii ilicite a aeronavelor,
791 iar in 1971, la Montreal, Convenia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra
securiti aviaei civile.792
Conform prevederilor art. 1 al Conveniei de la Haga din 1970 privind reprimarea capturrii
ilicite a aeronavelor, Orice persoan, aflat la bordul aeronavei in zbor, care:
a) ilicit, prin aplicarea forei sau ameninarea cu fora, sau prin oricare alt form de
ameninare, captureaz aceast aeronav sau efectueaz controlul asupra ei, sau intenioneaz s
svareasc asemenea aciuni, sau
b) este complice a persoanei, care a svarit sau intenioneaz s svareasc asemenea
aciuni,
comite un delict (infraciune de drept comun).
Art. 2 al Conveniei menionate oblig statele-contractante s aplice pentru infraciunile
indicate cele mai severe sanciuni.
Conform prevederilor art. 1 al Conveniei de la Montreal din 1971 privind reprimarea actelor
ilicite indreptate contra securiti aviaiei civile, orice persoan comite delict, in caz dac ea
in mod ilicit i premeditat:
a) comite un act de violen fa de o persoan care se afl la bordul aeronavei in zbor, in
cazurile cand acest act poate prezenta pericol pentru securitatea aeronavei; sau
b) distruge aeronava, care se afl in exploatare, sau cauzeaz deteriorri aeronavei, care o scot
din uz sau care pot prezenta pericol pentru ea in zbor; sau
c) plaseaz, sau comite aciuni care duc la plasarea pe aeronava aflat in exploatare, sau prin
oricare alt tip de aciuni, dispozitive sau substane, care pot distruge aceast aeronav sau i-i pot
provoca deteriorri, sau cauzeaz deteriorri care o scot din uz, sau cauzeaz deteriorri care pot
prezenta pericol pentru aeronav in timpul zborului; sau
d) distruge i deterioreaz utilajul aeronavigaional sau se amestec in procesul de exploatare
a acestui utilaj, dac aceste acte pot prezenta pericol pentru securitatea aeronavelor in zbor; sau
790 Doc. ICAO, 8665, Art. XI.
791 Doc. ICAO, 8920.
792 Doc. ICAO, 8966.
DIP_3.indd 397 10/13/2009 11:31:02
398 Drept Internaional public
e) comunic date minciunoase invederate, creand prin aceasta pericol pentru securitatea
acestei aeronave in zbor.
Art. 3 al acestei Convenii oblig statele-contractante s sancioneze in cel mai sever mod
persoanele care vor comite infraciunile menionate.
De menionat, c un rol important in lupta cu combaterea terorismului aerian il joac
conveniile bilaterale.
5. Organizaiile internaionale n domeniul aviaiei civile
In dezvoltarea progresiv a dreptului internaional aerian un rol important il joac
organizaiile internaionale in domeniul aviaiei civile, numrul crora este aproximativ de 40
instituii interguvernamentale.793
Organizaia Aviaiei Civile Internaionale (ICAO) a fost constituit prin Partea a II-a a
Conveniei de la Chicago din 1944 privind aviaia civil internaional. Ea i-a inceput activitatea
in 1947, an in dobandit i statutul de instituie specializat a O.N.U. ICAO are serie
de importante atribuii urmrind dezvoltarea continu a transporturilor aeriene internaionale,
in special, prin uniformizarea normelor i procedurilor care s asigure securitatea navigaiei
aeriene.
Din punct de vedere instituional, ICAO este organizat dup structura clasic a organizaiilor
internaionale, avand trei organe principale: Adunarea, care reunete reprezentanii tuturor statelor
membre, cu atribuii administrative i instituionale; Consiliul, format din 30 de membri, alei pe
perioade de cate trei ani, care asigur reprezentarea in acest organ a statelor cu cel mai intins
trafic aerian, a celor mai active in acordarea de faciliti pentru navigaia aerian, precum i a
principalelor regiuni geografice. ICAO dispune i de un Secretariat, cu sediul actual la Ottawa.
OACI cuprinde 183 de state membre i ii are sediul la Montreal (Canada), dispunand i de
7 oficii regionale.
In articolul 44 al Conveniei de la Chicago se stipuleaz c ICAO are ca obiective eseniale
dezvoltarea principiilor i a tehnicii navigaiei aeriene internaionale, precum i sigurana i
extinderea transporturilor aeriene internaionale. Pentru realizarea acestor obiective, ICAO
trebuie:
- s asigure dezvoltarea ordonat i sigur a aviaiei civile internaionale in lumea intreag;
- s incurajeze in scopuri panice tehnica construciei i exploatrii aeronavelor;
- s incurajeze dezvoltarea cilor aeriene, aeroporturilor i instalaiilor de navigaie aerian
pentru folosirea aviaiei civile internaionale;
- s pun la dispoziie popoarelor lumii transporturile aeriene sigure, regulate, eficace i
economice de care au nevoie acestea;
- s asigure ca drepturile statelor contractante s fie integral respectate i ca fi stat
contractant s aib posibilitate echitabil de a exploata intreprinderi de transport aerian
internaional;
- s evite orice discriminare intre statele contractante;
- s amelioreze sigurana zborului in navigaia aerian internaional;
793 Vezi: . 7 . . 5. /..,
..,
.., , , 1992, pag. 159.
DIP_3.indd 398 10/13/2009 11:31:03
Capitolul XV. DREPTUL INTERNAIONAL AERIAN 399
- s favorizeze, in general, dezvoltarea aeronauticii civile internaionale sub toate aspectele
sale.
In ansamblul activitilor ICAO, rolul cel mai activ revine Consiliului intrucat acesta: are
competena de a incheia acorduri, cu state sau alte organizaii internaionale, pentru gestiunea
unor servicii sau a unor instalaii necesare asigurrii securitii zborurilor internaionale. Concomitent,
Consiliul are largi atributii de tip jurisdicional, pentru soluionarea diferendelor ce pot
apare intre statele membre ale ICAO. Consiliul, in afar de aceasta, elaboreaz i controleaz aplicarea
a numeroase stan-darde i metode, , prin continua actualizare a Anexelor Conveniei
de la Chicago, vizeaz s asigure uniformizarea i optimizarea regulilor dup care se desfoar
transporturile aeriene internaionale.794
In anul 1955, din iniativa Consiliului Europei i cu sprijinul activ al ICAO, fost organizat
Conferina European a Aviaiei Civile, care are drept scop abordarea complex a problemelor
aviaiei civile internaionale. Sediul organizaiei este oraul Strasbourg. Organele principale ale
Conferinei Europene a Aviaiei Civile sunt: Comisia plenar, Consiliul coordonator i Comitetele
permanente. Comisia plenar se adun in sesiune o dat in an i aprob programul de
activitate i bugetul organizaiei, alege preedintele Conferinei (pentru o perioad de trei ani),
vicepreedintele i preedinii comitetelor permanente.
In 1960, in baza Conventiei internaionale EUROCONTROL privind cooperarea pentru
sigurana navigaiei aeriene, a fost creat Organizaia European pentru Sigurana Navigaiei Aeriene
(EUROCONTROL). Sediul organizaiei este la Bruxelles. Principalul obiectiv al acestei organizaii
este realizarea unui sistem european sigur i ordonat de control al traficului aerian.
Organul suprem al Organizaia European pentru Sigurana Navigaiei Aeriene este Comisia
permanent pentru asigurarea securitii navigaiei aeriene din care fac parte minitrii aviaiei
civile i minitrii aprrii ale statelor membre la EUROCONTROL.
In Africa exist Comisia African pentru Aviaia Civil (CAAC), constituit in 1969, la Adis-
Abeba, de ctre 32 de state membre a Organizaiei Unitii Africane i Agenia pentru Sigurana
Navigaiei Aeriene n Africa i Madagascar (ASNAAM), constituit in 1959, la San-Lui (Senegal), de
ctre 12 state membre a Uniunii Franceze.
Sediul CAAC este la Adis-Abeba (Etiopia). Organul suprem al organizaiei este Sesiunea
plenar, care se reunete o dat in doi ani. Sesiunea alege preedintele i vicepreedintele CAAC
i adopt programul de activitate i bugetul organizaiei.
Sediul ASNAAM este la Dacar (Senegal). Organul suprem al Ageniei este Consiliul administrativ,
care se reunete odat in trei luni. Hotririle Consiliului administrativ sunt obligatorii
pentru toii membrii Ageniei i sunt adoptate cu o majoritate simpl de voturi, cu excepia
hotririlor pe probleme speciale, care se adopt cu dou treimi de voturi.
In America Latin exist dou organizaii regionale in domeniul aviaiei civile: Comisia
Latinoamerican pentru Aviaia Civil (CLAAC) i Corporaia Central-American pentru deservirea
Navigaiei Aeriene (CCANA).
CLAAC a fost fondat in 1973, sediul avandu-l la Mexico (Mexico). Membri ai organizaiei
sunt toate statele Americii de Sud i din Zona Caraibilor. Organul suprem al CLAAC este Assambleia,
care se reunete odat in doi ani i Comitetul executiv, care dirigeaz activitatea cotidian
a organizaiei.
CCANA a fost fondat in 1960, sediul avandu-l la Tegusigalpa (Honduras). Membri ai CCANA
sunt cinci state: Costa Rica, Guatemala, Honduras, Nicaragua i Salvador. Organul suprem
794 Vezi: Raluca Miga-Beteliu, op. cit., pag. 252.
DIP_3.indd 399 10/13/2009 11:31:04
400 Drept Internaional public
al CCANA este Consiliul administrativ. Este unica organizaie internaional care efectuiaz
activiti de deservire a navigaiei aeriene.
In Orientul Mijlociu exist Consiliul pentru Aviaia Civil a Statelor Arabe (CACSA), fondat in
1967 in baza rezoluiei Ligii Statelor Arabe din 21 martie 1965.
Un rol important in dezvoltarea aviaiei civile i stabilirii regimului juridic al aviaiei civile
il joac organizaiile internaionale neguvernamentale, cum ar fi: Asociaia Internaional a
Transportatorilor Aerieni (IATA), Organizaia Internaional a Aeroporturilor Civile (OIAC),
Federaia Internaional a Asociaiilor Dispecerilor Navigaiei Aeriene (FIADNA), Federaia
Internaional a Asociaiilor Piloilor (FIAP), Federaia Internaional a Astronauticii (FIA),
Federaia Internaional a Transportului Aerian Privat (FITAP).